PROGRAMUL DE STUDIU: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE [311444]

UNIVERSITATEA AGORA DIN MUNICIPIUL ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

PROGRAMUL DE STUDIU: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Impozitul pe Profit

Studiu de Caz la S.C. AGROMONTAN S.R.L.

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC:

Conf.Univ. Dr. Ramona Mihaela Urziceanu

ABSOLVENT: [anonimizat]

2018

CUPRINS

Introducere

Necesitatea elaborării acestei lucrări de licență este dată de faptul că fiecare agent economic este interesat să obțină un profit cât mai mare cu cheltueili cât mai mici. Prin urmare activitatea pe care o desfășoară este eficientă când veniturile realizate sunt mai mari decât cheltuielile efectuate.

Profitul reprezintă scopul și rațiunea activității economice desfășurate și reflectă într-o [anonimizat] a veniturilor precum și de reducere a cheltuielilor.

[anonimizat] o întreprindere nu poate supraviețui și mai ales nu poate progresa. Totuși obținerea profitului nu este suficient pentru a progresa. [anonimizat].

[anonimizat], declare și să achite la termenele legale bugetului de stat impozitul pe profit și impozitul pe venit al microîntreprinderilor datorat.

Scopul lucrării este acela de a prezenta un studiu aplicativ la o [anonimizat] S.C. AGROMONTAN S.R.L., despre impozitul pe profit în perioada 2015-2016 [anonimizat] 2017.

Capitoul 1 ”Impozitul pe profit” realizează o scurtă prezentare teoretică a [anonimizat].

În al doilea capitol sunt prezentate date generale despre persoana juridică S.C. AGROMONTAN S.R.L., piața și obiectivele societății.

În al treilea capitol este prezentată situația plății impozitului pe profit a [anonimizat] 2015-2016, respectiv a plății impozitului pe veniturile microîntreprinderilor în anul 2017. Ultimul capitol încheie lucrarea cu câteva concluzii și propuneri.

CAPITOLUL 1.

IMPOZITUL PE PROFIT

CONCEPTUL DE IMPOZIT PE PROFIT

Impozitele reprezintă prelevarea unei părți din veniturile și/[anonimizat], în vederea constituirii resurselor financiare publice necesare acoperirii cheltuielilor publice.[anonimizat].

Impozitul pe profit este o sursă sigură de alimentare cu venituri a [anonimizat], [anonimizat], existând diferite mijloace de evaziune fiscală.

[anonimizat] o obligație pecuniară definitivă și silită nerambursabilă și fără contraprestație datorată statului.

Caracterul obligatoriu presupune că plata impozitelor către stat este o sarcină impusă tuturor persoanelor fizice ṣi juridice care realizează venituri din: salarii, profit, veniturile realizate de liber profesioniṣti, etc.

[anonimizat], [anonimizat], contribuțiilor și altor venituri publice. Preocuparea aceasta este justificată de dorința contribuabililor de a cunoaște legislația fiscală și limitele în care obligațiile fiscale ce le revin influențează venitul (câștigul) net de care vor putea dispune.

Rolul impozitelor de stat se manifestă pe plan financiar, economic și social. Cel mai important rol al impozitelor se manifestă pe plan financiar, deoarece acesta reprezintă mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice.

Impozitele constituie unul din principalele instrumente de care statul dispune pentru redistribuirea veniturilor și averii.

Trăsături ale impozitului

Stabilirea ṣi aṣezarea impozitelor ca ṣi perceperea lor trebuie să răspundă anumitor cerinṭe. În prezent aceste cerinṭe sunt conturate de trei grupe de principii:

Randamentul impunerii;

Echitarea impunerii;

Principii de politică economică ṣi socială.

Randamentul apreciază că un impozit pentru a fi rentabil trebuie să aducă statului maximum de venire cu cheltuieli minime.

Echitarea fiscală este un principiu de impunere care face ca toṭi cei care realizează o anumită masă impozabilă să plătească un impozit egal statului. Aplicarea în practică acestui principiu duce doar la o egalitate matematică, deorece masa impozabilă este diferită. Echitatea fiscală presupune mai mult decât egalitatea în faṭa fiscului. Pentru eliminarea acestor inegalități s-a introdus o serie de măsuri prin care să se ṭină seama nu numai de mărimea venitului ci ṣi de situaṭia contribuabilului.

Principiile de politică economico-socială: la instituirea unui impozit, statul poate urmări ṣi realizarea mai facilă a politici sale economico-sociale. Atunci când se urmăreste dezvoltarea unor ramuri economice se acordă facilităṭi fiscale firmelor care îṣi dezvolta activitatea în domeniul respectiv.

Prin impozite statul poate influenṭa concurenṭa, cu ajutorul impozitelor statul poate stimula consumul, sau producṭia, poate fi restrânsă sau influenṭată de consumul anumitor produse ce se dovedesc nocive pentru societate (tutun, băuturi alcoolice), etc.

Dimensionarea, aṣezarea ṣi perceperea impozitelor, precum ṣi obiectivele social economice urmărite prin politica fiscală sunt elemente esenṭiale ale sistemului fiscal, care se întemeiază pe anumite cerinṭe ce dau raṭionalitate sistemului fiscal respectiv.

Atunci când se instituie un impozit acesta trebuie foarte bine definit prin elementele sale pentru a putea fi deosebit de celelalte impozite. Aceste elemente tehnice sunt:

Obiectul impozitului sau materia supusa impunerii, astfel unele impozite au drept obiect venitul, altele averea, altele bunurile ṣi serviciile consumate.

Subiectul impunerii este persoana fizică sau juridică obligată prin lege la plata de impozitului.

Suportatorul impozitului este persoana care suportă efectiv impozitul.

Sursa impozitului este izvorul impozitului, ne indică din ce anume se plăteṣte impozitul.

Unitatea de impunere este reprezentată în unitatea în care se exprimă mărimea obiectului impozabil; poate fi unitatea monetară, unitatea de suprafaṭă, greutate, sau alte unităṭi naturale.

Cota impozitului reprezintă impozitul aferent unei unităṭi de impunere.

Termenul de plată, facilitățile și constângerile fiscale.

Pentru clasificarea impozitelor se folosesc mai multe criterii deoarece unul ṣi acelaṣi impozit poate avea diferite implicaṭii în viaṭa social-economică, în funcṭie de poziṭia de pe care a fost apreciat.Aceste impozite se pot grupa după anumite criterii:

în funcṭie de impactul asupra suportatorului regăsim:

impozite directe – se stabilesc în sarcina plătitorului fie în funcṭie de venitul pe care il obṭine, fie în functie de averea sa. Ca regulă generală, la impozitele directe plătitorul ṣi suportatorul impozitului sunt una ṣi aceeaṣi persoană.

impozitele indirecte – nu se stabilesc în mod direct pe platitor, ci asupra vânzării de bunuri sau prestărilor de servicii ṣi lucrări. Ele vizează cheltuirea veniturilor, motiv pentru care mai sunt denumite impozite pe cheltuieli. La impozitele indirecte suportatorul este cu totul altă persoană decât plătitorul, în cele din urmă, suportatorul fiind consumatorul final.

după obiectul impozabil impozitele pot fi:

impozite pe venit;

impozite pe avere;

impozite pe cheltuieli (pe consum).

după scopul urmărit:

impozite financiare (cu caracter fiscal) –urmăresc să producă venituri pentru buget ṣi se vizează randamentul lor;

impozite cu caracter de ordine – adică cu scopul de a asigura ordine intr-un anumit sector.

după frecvenṭa încasărilor de către stat:

impozite permanente;

impozite incidentale – la care statul apelează numai în anumite situaṭii.

după instituṭia care le administrează:

impozite ale administraṭiei publice centrale;

impozite ale administraṭiei publice locale.

Impozitul pe profit conform Legislației în vigoare

Impozitul pe profit se datorează de către următorii contribuabili: persoane juridice române și persoane juridice străine care își desfășoară activitatea prin intermediul unui sediu permanent în România sau care realizează venituri cum sunt prevăzute de Codul Fiscal cu modificările și completările ulterioare .

Persoanele juridice române care sunt scutite de la plata impozitului pe profit sunt: Banca Națională a Romaniei, Trezoreria Statului, Fondul de Garantare a Pensiilor și Depozitelor, Instituția Publică cu excepția activităților economice desfășurate, Academia Română, Fondul de Garantare a Investițiilor.

Profitul impozabil rezultă scăzând din veniturile realizate din orice sursă cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora.

Veniturile impozabile se grupează după natura activităṭii producătoare de rezultate în :

venituri de exploatare;

venituri financiare;

venituri extraordinare.

La calculul rezultatului fiscal, următoarele venituri sunt neimpozabile:

dividendele primite de la o persoană juridică română;

dividende primite de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit, situată într-un stat terț, cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri;

valoarea titlurilor de participare noi sau sumele reprezentând majorarea valorii nominale a titlurilor de participare existente, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se dețin titluri de participare;

veniturile din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor, veniturile din restituirea ori anularea unor dobânzi și/sau penalități, precum și veniturile reprezentând anularea rezervei înregistrate ca urmare a participării în natură la capitalul altor persoane juridice sau ca urmare a majorării capitalului social la persoana juridică la care se dețin titlurile de participare;

veniturile din impozitul pe profit amânat determinat și înregistrat de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară;

veniturile reprezentând modificarea valorii juste a investițiilor imobiliare/activelor biologice;

veniturile reprezentând creșteri de valoare rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe, terenurilor, imobilizărilor necorporale, după caz, care compensează cheltuielile cu descreșterile anterioare aferente aceleiași imobilizări;

veniturile prevăzute expres în acorduri și memorandumuri ca fiind neimpozabile aprobate prin acte normative;

veniturile din evaluarea/reevaluarea/vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română sau la o persoană juridică străină;

veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice române sau unei persoane juridice străine situate într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri;

sumele colectate pentru îndeplinirea responsabilităților de finanțare a gestionării deșeurilor;

veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite titulari inițiali aflați în evidența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moștenitorii legali ai acestora;

despăgubirile primite în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;

veniturile înregistrate printr-un sediu permanent dintr-un stat străin, în condițiile în care se aplică prevederile convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și statul străin respectiv;

sumele primite ca urmare a restituirii cotei-părți din aporturile acționarilor/asociaților, cu ocazia reducerii capitalului social.

La calcularea profitului impozabil sunt deductibile doar acele cheltuieli care sunt strict aferente realizării veniturilor impozabile.

Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:

cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2%;

cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii ; ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru naștere, ajutoarele pentru proteze, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii, ajutorarea copiilor din școli și centre de plasament, cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor unități aflate în administrarea contribuabililor, creșe, grădinițe, școli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamiliști , cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite salariaților și copiilor minori ai acestora, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale și al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, tichete de creșă acordate de angajator în conformitate cu legislația în vigoare, contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariații proprii și membrii lor de familie, precum și contribuția la fondurile de intervenție ale asociațiilor profesionale ale minerilor și alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza contractului colectiv de muncă sau a unui regulament intern;

cheltuielile reprezentând tichetele de masă și vouchere de vacanță acordate de angajatori;

scăzămintele, perisabilitățile, pierderile rezultate din manipulare, depozitare;

pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum ;

cheltuielile reprezentând cantitățile de energie electrică consumate la nivelul normei proprii de consum tehnologic;

cheltuielile cu provizioane/ajustări pentru depreciere și reserve, în limita prevăzută de lege;

cheltuielile cu dobânda și diferențele de curs valutar, în limita prevăzută de lege ;

amortizarea;

cheltuielile pentru funcționarea, întreținerea și repararea locuințelor de serviciu, deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor construite prevăzute de Legea locuinței

cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente unui sediu aflat în locuința proprietate personală a unei persoane fizice, folosită și în scop personal, deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor puse la dispoziția societății în baza contractelor încheiate între părți

50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depășească 3.500 kg și care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului, aflate în proprietatea sau în folosința contribuabilului.

cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcții de conducere și de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat la un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuții.

Printre cheltuielile nedeductibile se numără:

cheltuieli cu impozitul pe profit datorat;

dobânzile, majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile datorate autorităților române sau străine;

cheltuieli privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe constatate lipsă în gestiune ori degradate neimputabile și taxa pe valoare adăugată aferentă;

cheltuieli efectuate în favoarea acționarilor sau asociaților;

cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile;

cheltuieli cu serviciile de management, consultant sau alte servicii prestate de o persoană într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic;

cheltuieli cu prime de asigurare care nu privesc activele contribuabilului;

pierderi înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor;

cheltuieli de sponsorizare și burse private care depășesc limita legală;

cheltuieli înregistrate în evidența contabilă în baza unui document emis de către un contribuabil declarant inactive;

cheltuieli înregistrate în evidența contabilă indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corupție.

Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor și provizioanelor/deprecierilor numai în condițiile prevăzute de lege.

Cheltuieli cu dobânzile ṣi diferenṭe de curs valutar, sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu 3. Gradul de îndatorare a capitalului se determină ca raport între capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an și capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul anului și sfârșitul perioadei pentru care se determină impozitul pe profit. Prin capital împrumutat se înțelege totalul creditelor și împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.

Cheltuielile cu amortizarea aferente achiziționării, producerii, construirii mijloacelor fixe amortizabile, precum și investițiile efectuate la acestea se recuperează din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizării potrivit prevederilor legii.

Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

este deținut și utilizat în producția, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terților sau în scopuri administrative;

are o valoare fiscală egală sau mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, la data intrării în patrimoniul contribuabilului;

are o durată normală de utilizare mai mare de un an.

Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile: investițiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere, concesiune, locație de gestiune, asociere în participațiune , mijloacele fixe puse în funcțiune parțial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca imobilizare corporală; acestea se cuprind în grupele în care urmează a se înregistra, la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor, investițiile efectuate pentru descopertă în vederea valorificării de substanțe minerale utile, precum și pentru lucrările de deschidere și pregătire a extracției în subteran și la suprafață, investițiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate în scopul îmbunătățirii parametrilor tehnici inițiali și care conduc la obținerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix, investițiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natura celor aparținând domeniului public, precum și în dezvoltări și modernizări ale bunurilor aflate în proprietate publică, amenajările de terenuri, activele biologice, înregistrate de către contribuabili potrivit reglementărilor contabile aplicabile.

Nu reprezintă active amortizabile: terenurile, inclusiv cele împădurite, tablourile și operele de artă, fondul comercial, lacurile, bălțile și iazurile care nu sunt rezultatul unei investiții, bunurile din domeniul public finanțate din surse bugetare, orice mijloc fix care nu își pierde valoarea în timp datorită folosirii, potrivit normelor, casele de odihnă proprii, locuințele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croazieră, altele decât cele utilizate pentru desfășurarea activității economice, imobilizările necorporale cu durată de viață utilă nedeterminată, încadrate astfel potrivit reglementărilor contabile aplicabile.

Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină conform următoarelor reguli:

În cazul construcțiilor, se aplică metoda de amortizare liniară;

În cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al mașinilor, uneltelor și instalațiilor de lucru, precum și pentru computere și echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată;

În cazul oricărui altui mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară sau degresivă.

În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, în timp ce, în cazul leasingului operațional, locatorul are această calitate.

Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de către utilizator, în cazul leasingului financiar, și de către locator, în cazul leasingului operațional, cheltuielile fiind deductibile

În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul leasingului operațional locatarul deduce chiria (rata de leasing).

În cazul contractelor de fiducie, încheiate conform dispozițiilor Codului civil, în care calitatea de beneficiar o are fiduciarul sau o terță persoană, cheltuielile înregistrate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor către fiduciar sunt considerate cheltuieli nedeductibile.

Pierderea anuală, stabilită prin declarația de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obținute în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.

Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care își încetează existența ca efect al unei operațiuni de fuziune sau divizare totală se recuperează de către contribuabilii nou-înființați ori de către cei care preiau patrimoniul societății absorbite sau divizate, după caz, proporțional cu activele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de fuziune/divizare.

Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care nu își încetează existența ca efect al unei operațiuni de desprindere a unei părți din patrimoniul acestora, transferată ca întreg, se recuperează de acești contribuabili și de cei care preiau parțial patrimoniul societății cedente, după caz, proporțional cu activele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de divizare, respectiv cu cele menținute de persoana juridică cedentă.

În cazul persoanelor juridice străine se aplică luându-se în considerare numai veniturile și cheltuielile atribuibile sediului permanent, respectiv veniturile și cheltuielile atribuibile fiecărui sediu permanent cumulate la nivelul sediului permanent desemnat în România.

În cazul contribuabililor care se dizolvă cu lichidare, perioada cuprinsă între prima zi a anului următor celui în care a început operațiunea de lichidare și data închiderii procedurii de lichidare se consideră un an în ceea ce privește recuperarea pierderii fiscale.

Stabilirea corectă a profitului impozabil și, implicit, a impozitului pe profit, necesită, ca o condiție obligatorie, și cunoașterea reglementărilor pe această linie din legile bugetare anuale.

Profitul impozabil se determină ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile aferente înregistrate în contabilitate, din care se scad veniturile neimpozabile, deducerile fiscale și se adaugă cheltuielile nedeductibile.

În România, cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%. În cazul veniturilor realizate de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor,cazinourilor, se aplică un impozit pe venit de 5% .

Rezultatul fiscal pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal negativ este pierdere, și se calculează trimestrial/anual, cumulat de la începutul anului fiscal.

Potrivit Codului Fiscal, anul fiscal este anul calendaristic și persoanele juridice au obligația să depună o declarație anuală de impozit pe profit până la data de 25 martie inclusiv, a anului următor.Plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor unu și trei.

Capitolul 2.

Prezentarea persoanei juridice S.C. AGROMONTAN S.R.L.

Date generale despre S.C. AGROMONTAN S.R.L.

S.C. AGROMONTAN S.R.L. este o societate cu răspundere limitată, constituită în temeiul prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societăṭile comerciale, care îṣi desfăṣoară activitatea, în conformitate cu prevederile legislaṭiei aplicabile societăṭilor comerciale din România ṣi în baza actului constitutiv. Societatea comercială a fost înfiinṭată în anul 2006 ṣi a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerṭului de pe lângă Tribunalul Bihor sub numărul J05/2668/2006.

Sediul societăṭii comerciale AGROMONTAN S.R.L. este în comuna Bratca, Str .Principală nr.539, și are ca și obiect principal de activitate transport rutier de mărfuri (Cod CAEN 4941). Este reprezentată de către Lazăr Dumitru, în calitate de administrator. Capitalul social este integral subscris și vărsat de către asociatul unic în valoare de 200 lei.

Societatea comercială AGROMONTAN S.R.L. este înregistrată fiscal la Agenṭia Naṭională de Administrare Fiscală ṣi are certificat de înregistrare în scopuri de TVA- RO 19671210. De asemenea, este înregistrată în registrul operatorilor intracomunitari. Societatea a fost înregistrată în vestorul fiscal plătitoare de împozit pe profit-trimestrial, impozit pe veniturile din salarii- lunar, contribuṭii sociale ṣi fonduri speciale aferente salariilor- lunar, taxa pe valoare adaugată- lunar și începând cu luna februarie 2017 societatea a fost încadrată în categoria societăților comerciale care datorează trimestrial impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

Începând cu 01 ianuarie 2013 societatea aplică T.V.A. la încasare conform prevederilor legale din Codul Fiscal cu modificările și completările ulterioare, astfel: „ …se aplică sistemul T.V.A. la încasare, iar exigibilitatea taxei devine la data încasării contravalorii integrale sau parțiale a livrărilor de bunuri ori a prestărilor de servicii, și a căror cifră de afaceri în anul calendaristic precedent nu depășește plafonul de 2.250.000 lei „

Evidența contabilă, bilanṭul contabil ṣi contul de profit ṣi pierdere se întocmesc cu respectarea Legii contabilităṭii nr. 82/1991 republicată ṣi a normelor emise de Ministerul de Finanṭe. De asemenea, societatea comercială conduce registrele contabile ṣi fiscale prevăzute de lege, registru jurnal, registru inventar, cartea mare și registru de evidență fiscală.

Societatea comercială calculează, înregistrează, declară și achită la bugetul de stat impozitul pe venituri din salarii și contribuțiile aferente salariilor datorate pentru personalul angajat.

Structura organizatorică a firmei

Societatea deține următoarea structură organizatorică:

Figura 1.1. Organigrama S.C. AGROMONTAN S.R.L.

Sursa: S.C. AGROMONTAN S.R.L., date prelucrate după statul de plată

Coordonatorul de transport este administratorul societății, Lazăr Dumitru care deține Certificat de Competență Profesională pentru Transportul Rutier Național și Internațional de Marfă, eliberat la data de 13.07.2013 de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Autoritatea Rutieră Română.

Societatea deține licență pentru transportul public, internațional de mărfuri, eliberată de către Autoritatea Rutieră Română (A.R.R. Bihor) la data de 09.08.2013 cu valabilitate până la 31.08.2023, deține un număr de 4 autocamioane (cap-tractor): BH-20-LVM, BH-16-LVM, BH-96-LVM și B-03-LVM. Pentru fiecare autocamion societatea deține licențe de transpot eliberate de Autoritatea Rutieră (A.R.R. Bihor), pe fiecare număr de înmatriculare.

Societatea comercială are trei conducători auto, și sunt profesioniști care dețin permis de conducere pentru categoria C+E și atestate profesionale, iar anual aceștia efectuează vizitele medicale periodice și testul psihologic, care sunt vizate de către medicina muncii.

Lunar conducătorii auto participă la instruirea în domeniul situațiilor de urgență și securitatea și sănătatea în muncă, instruire efectuată de către personal calificat în acest domeniu, în baza unui contract de prestări servicii.

Piața și obiectivele societății

Contribuabilul prestează servicii de transport rutier de mărfuri către un partener din Italia, Cecconi S.P.A. care deține semiremorcile, în baza unui contract, încheiat între părți în anul 2008, cu un tarif de 0,90 eurocenți pe kilometru, pentru cei efectuați pe parcurs extern și 0,85 eurocenți pe kilometru, pentru cei efectuați pe parcurs intern.

Locul de încărcare/descărcare este comunicat de către firma din Italia pentru care este emisă o comandă de transport și care este transmisă conducătorului auto.În baza foilor de parcurs întocmite de către conducătorii auto sunt verificați și confirmați kilometrii efectuați, după care urmează facturarea acestora către partenerul extern, în euro, fără T.V.A.

În anul 2016 contribuabilul a efectuat transport rutier de mărfuri cu autotractorul către un partener din România, S.C. ARCESE S.R.L. care deține semiremorcile, în baza unui contract de prestări servicii încheiat între părți în anul 2015 luna decembrie , cu un tarif de 2,80 lei /km + T.V.A. Contractul cu acest partener s-a încheiat în iulie 2017, din cauza tonajului mare care a dus la creșterea exagerată a consumului de combustibil și uzura autocamionului.

Principalii furnizori ai societății comerciale sunt: Zonal Auto S.R.L. , Auto Robi S.R.L. de la care societatea achiziționează piese de schimb pentru autocamioane, TruckTronik S.R.L. furnizorul de combustibil, Natale Impex S.R.L. și I.I. Pârcălab service-urile cu care societatea comercială are încheiat un contract în vederea asigurării serviciilor de reparații și întreținere a camioanelor.

Capitolul 3.

Studiul privind situația plății impozitului pe profit în ultimii 3 ani

Veniturile persoanei juridice

Veniturile realizate în ultimii 3 ani sunt evidențiate în tabelul următor:

Tabelul 3.1. Veniturile realizate în perioada 2015-2017

Sursa: S.C. AGROMOTAN S.R.L., date prelucrate după bilanțul din fiecare an

Veniturile pe care societatea comercială le realizează provin din prestări servicii de transport rutier de mărfuri și din dobânzi, respectiv, diferențe favorabile de curs valutar.

Ca o observație, din datele de mai sus reiese că veniturile realizate din servicii de transport, respectiv din dobânzi și diferențe favorabile de curs valutar, din anul 2016 au crescut cu 15,322 % față de 2015, dar au fost mai mari cu 12,010 % și față de anul 2017. Anul 2017, comparativ cu anul 2015, a înregistrat o creștere 3,28 % în ceea ce privește veniturile din servicii de transport, dar și o scădere cu 28,8% a veniturilor din dobânzi și diferențe favorabile de curs valutar.

Graficul 3.1 Veniturile realizate din prestări servicii în perioada 2015-2017

Cheltuielile persoanei juridice

Cheltuielile persoanei juridice sunt deductibile, deductibil limitate și nedeductibile. În următorul tabel sunt prezentate cheltuielile deductibile pe care societatea comercială le-a înregistrat în ultimii 3 ani:

Tabelul 3.2. Cheltuielile deductibile realizate în perioada 2015-2017

Sursa: S.C.AGROMOTAN S.R.L., date prelucrate după bilanțul din fiecare an

În categoria cheltuielilor cu primele de asigurare fac parte:

Asigurările RCA

Asigurările CASCO

În categoria cheltuielilor cu taxele de drum sunt incluse:

Taxele de drum de pe teritoriul României (rovinieta)

Taxele de drum externe de pe teritoriul țărilor pe care autocamioanele le tranzitează

În categoria cheltuielilor cu contribuțiile la asigurările sociale și sănătate fac parte:

Cheltuielile privind contribuția unității la asigurările sociale

Cheltuielile privind contribuția angajatorului la asigurările sociale de sănătate

Cheltuielile privind contribuția unității la fondul de șomaj

În categoria cheltuielilor cu materiale consumabile sunt incluse: foi de parcurs, delegații de deplasare, diagrame, hârtie, toner imprimantă, dosare plastic, folii, capse etc.

Cele mai mari cheltuieli au fost înregistrate în anul 2016, fiind mai mari cu 12,75% mai mari decât în anul 2015 și cu

Tabelul 3.3. Cheltuielile deductibil limitat realizate în perioada 2015-2017

Sursa: S.C.AGROMOTAN S.R.L., date prelucrate după bilanțul din fiecare an

Anul 2015 este singurul an în care societatea comercială a înregistrat cheltuieli de sponsorizare, în valoare de 947 lei. Cele mai mici cheltuieli de protocol s-au înregistrat în anul 2017, fiind cu 53,94% mai mici decât în anul 2015 iar față de anul 2016 acestea au scăzut cu 84,37 %.

Tabelul 3.4. Cheltuielile nedeductibile realizate în perioada 2015-2017

Sursa: S.C.AGROMOTAN S.R.L., date prelucrate după bilanțul din fiecare an

Se poate observa că în anul 2017 există o scădere a cheltuielilor nedeductibile, cele mai mari cheltuieli înregistrându-se în anul 2016. În 2017 cheltuielile nedeductibile sunt cu 18,36% mai scăzute față de anul 2016. și cu 11,06 % mai mici față de anul 2015.

În 2015, cheltuielile cu dobânzile, majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile de întârziere datorate către autoritățile române/străine reprezintă o amendă aplicată pentru lipsa inspecției tehnice periodice la semiremorca subcontractată de la clientul Cecconi S.P.A., primită de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR),

Calculul impozitului pe profit

În anul 2015 calculul impozitului pe profit a fost următorul: Profitul impozabil = Total venituri – Total cheltuieli deductibile + Cheltuieli nedeductibile(Impozitul pe profit + Cheltuieli de protocol peste limita legală + Cheltuieli de sponsorizare + Amenzi)

876.929 lei – 857.163 lei + 3.796 lei + 634 lei + 947 lei + 4.500 lei = 29.643 lei

Impozitul pe profit datorat=Profitul impozabil*16%

29.643 lei * 16% = 4.743 lei

Impozitul datorat pentru anul 2015 este în sumă de 4.743 lei, din care în trimestrele I-III, a declarat prin declarația 100 un impozit de 3.569 lei. Conform legislației în vigoare, societatea are dreptul de a acorda sponsorizări în limita a 20% din impozitul datorat pe anul 2015, în sumă de 947 lei (4.743 lei * 20% = 947 lei). La data de 31 decembrie 2015, societatea datorează un impozit pe profit în sumă de 227 lei (4.743 lei – 3.569 lei – 947 lei).

În anul 2016 calculul impozitului pe profit a fost următorul: Profitul impozabil = Total venituri deductibile-Total cheltuieli deductibile+Cheltuieli nedeductibile(Impozitul pe profit+Cheltuieli de protocol peste limita legală)

1.011.299 lei – 966.480 lei + 8.893 lei + 1.868 lei= 55.580 lei

Impozitul pe profit datorat = Profitul impozabil*16%

55.580 lei * 16% = 8.893 lei

Începând cu anul 2017, societatea comercială a fost încadrată la plata impozitului pe venitul microîntreprinderilor. Microîntreprinderea este persoana juridică română care,la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, îndeplinește cumulativ unele condiții, prevăzute în Codul Fiscal. Una dintre aceste condiții este ca persoana juridică să nu depășească valoarea veniturilor în lei a 500.000 de euro la cursul de schimb cel valabil la finalul anului fiscal.

La fel ca și la impozitul pe profit, există câteva categorii de venituri care nu se impozitează, ca de exemplu: venituri din costuri de producție, venituri din producție de imobilizări corporale și necorporale, venituri din despăgubiri sau cele din diferențe de curs valutar.

De asemenea, anul fiscal al unei microîntreprinderi este același cu anul fiscal al societăților comerciale plătitoare de impozit pe profit, și anume anul calendaristic. În anumite cazuri, când o microîntreprindere se înfințează sau își încetează existența, anul calendaristic este perioada în care acea microîntreprindere a existat.

Cotele de impozitare a acestor microîntreprinderi sunt de 1% pentru microîntreinderile care au unul sau mai mulți salariați și de 3% pentru microîntreprinderile care nu au niciun salariat.

În luna ianuarie 2017 societatea a realizat pierdere în sumă de 21 407,76 lei, motiv pentru care nu a datorat impozit pe profit pentru această lună.

În perioada februarie-decembrie 2017 calculul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor a fost următorul:(Total venituri realizate – Venituri din diferențe de curs valutar) * 1%:

849.352 lei * 1% = 8.493 lei

Cu toate că societatea a realizat un profit mai mic în anul 2017 față de anii precedenți (2015 și 2016), impozitul datorat bugetului de stat în 2017 este mai mic cu 4,49% față de 2016 și mai mare cu 123,76% față de anul 2015.

Din analiza de mai sus rezultă că în anul 2016 societatea comercială a înregistrat un profit cu 126,75% mai mare decât în anul 2015 și totodată, și impozitul datorat a crescut cu 134,27%.

În anul 2017 societatea a realizat un profit mai mic cu 5,39% față de nivelul realizat în anul 2016, scăderea se datorează : diminuarea veniturilor, efectuarea unor cheltuieli cu reparațiile autocamioanelor, piese de schimb, majorarea taxelor de drum externe și nu în ultimul rand creșterea prețului la combustibil.

Graficul 3.2 Situația impozitului pe profit pentru perioada 2015-2017

S.C. AGROMONTAN S.R.L. a întocmit și depus, până la data de 25 a lunii următoare perioadei de raportare, declarația 101 privind Impozitul pe profit în anii 2015-2016, respectiv declarația 100 privind impozitul pe veniturile microîntreprinderilor pentru anul 2017.

Plata impozitului pe profit pentru perioada 2015-2015, respectiv pe impozitul veniturilor microîntreprinderilor pentru anul 2017 s-a făcut prin virament bancar către contul Trezoreriei.

În anul 2015 societatea comercială a înregistrat venituri de 876.929 lei, cheltuieli de 875.163 lei, cele mai mari cheltuieli fiind cu combustibilul, în valoare de 304.287 lei .Totuși, cu un număr de 2 autocamioane (EURO3), societatea comercială a realizat un profit de 19.766 lei pentru care a plătit un impozit pe profit în valoare de 3.796 lei, impozit de 16% care a fost declarat și achitat în termenele legale la bugetul de stat .

În anul 2016 societatea comercială înregistra venituri de 1.011,299 lei, cheltuieli de 966.480 lei și de asemenea cele mai mari cheltuieli au fost înregistrate cu combustibilul, în valoare de 431.763 lei. În acest an parcul auto s-a majorat cu încă un autocamion (EURO4), astfel societatea comercială a avut 3 autocamioane în proprietate, cu care a înregistrat un profit în valoare de 44.819 lei pentru care a plătit un impozit pe profit de 16% în valoare de 8.893 lei .

În anul 2017, societatea comercială a înregistrat venituri în valoare de 902.860 lei, cheltuieli în sumă de 900.445 lei, iar cele mai mari cheltuieli, la fel ca și în anii precedenți, au fost înregistrate cu combustibilul, în valoare de 370.680 lei. Și în acest an societatea comercială a achiziționat încă un autotractor (EEV – normă de poluare euro 5 plus), în luna octombrie , astfel că numărul parcului auto a ajuns la 4, cu care persoana juridică a înregistrat un profit de 2.415 lei. Conform legislației în vigoare, societatea comercială a trecut începând cu anul 2017, de la plata impozitului pe profit de 16%, la plata impozitului pe venitul microîntreprinderilor de 1% , în valoare de 8.494 lei.

Veniturile în anul 2017 au scăzut cu toate că societatea deține tot un număr de 3 autocamioane ca și în anul 2016 , dar din luna iulie 2017 cu un autocamion nu s-au realizat venituri din lipsa conducătorului auto. În luna octombrie a achiziționat al patrulea autocamion dar nu a fost pus în funcțiune decât în luna decembrie 2017.

Societatea comercială este bună platinică, ea achită lunar către bugetul de stat, contribuțiile sociale.

Concluzii și propuneri

Concluzii

Propuneri:

Propunerea mea este că societatea comercială ar trebui să își reînoiască autocamioanele mai vechi de 5 ani din parcul auto cu scopul de a diminua cheltuielile cu piesele de schimb, taxele de drum externe, consumul de combustibil. Pentru a face față concurenței de pe piața din România este foarte important ca autocamioanele să fie cât mai noi iar conducătorii auto să aibe cât mai multă experiență și să-și trateze cu seriozitate sarciniile, pentru a respecta clauzele din contractul încheiat cu partenerul extern și pentru a efectua servicii de calitate și în termenele solicitate de către acesta.

Bibliografie

Cîrmaciu Diana, Dreptul finanțelor publice, Editura Universității din Oradea,2008

Condor Ioan, Impozitele, taxele și contribuțiile datorate de persoanele juridice, Editura Tribuna economică, București, 2007

Franț Florin, Finanțe publice, Editura Economică, București, 2013

Grigorie-Lăcrița Nicolae, Impozitul pe profit –evoluția reglementării-, Editura Tribuna Economică, București, 2001

Morar Ioan Dan,Introducere în studiul finanțelor publice, Editura Universității din Oradea, 2007

Moșteanu Tatiana și colaboratorii, Finanțe publice, ediția a-III-a, Editura Universitară București, 2008,

Tulai Constantin, Note de curs, 1999

Talpoș Ioan, Finanțele României, Editura Sedona, Timișoara, 2008

Văcărel Iulian și colaboratorii, Finanțe publice, ediția a VI-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007

Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015, cu modificările și completătile ulterioare

Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare

Legea Contabilității nr.82/1991, cu modificările și completările ulterioare

www.anaf.ro, accesat în data de 16.01.2018

www.mfinante.ro, accesat în data de 20.02.2018