PROGRAMUL DE STUDIU: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE [632199]

UNIVERSITATEA AGORA DIN MUNICIPIUL ORADEA
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE
GESTIUNE

LUCRARE DE LICENȚĂ

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC:
Conf. univ.dr. BOLOGA GABRIELA

ABSOLVENT: [anonimizat]
2013

UNIVERSITATEA AGORA DIN MUNICIPIUL ORADEA
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE
GESTIUNE

LUCRARE DE LICEN ȚĂ
STUDIU PRIVIND DIAGNOSTICUL FINANCIAR
ȘI EVALUAREA S.C. TAC HONAN SERVICE
S.R.L.

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC:
Conf. univ.dr. BOLOGA GABRIELA

ABSOLVENT: [anonimizat]
2013

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 1
CAPIOLUL 1. PREZENTA REA GENERALĂ A SOC IETĂȚII S.C. TACHONAN
SERVICE S.R.L. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 2
1.1. ELEMENTE DE IDENTIFIC ARE ………………………….. ………………………….. ………………. 2
1.2. OBIECT DE ACTIVITATE . REALIZĂRI . EVOLUȚIA ACTIVITĂȚII ………………………….. .. 3
1.3. SITUAȚIA PRIVIND POZI ȚIA PE PIAȚ Ă ………………………….. ………………………….. ……. 6
CAPITOLUL 2. IN STRUMENTE UTILIZATE ÎN ANALIZA FINANCIAR Ă ….. 9
2.1. BILANȚUL ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 9
2.2. CONTUL DE “PROFIT ȘI PIERDERE ” ………………………….. ………………………….. …….. 13
CAPITOLUL 3. ANALIZA STRUCTURII FINANCIAR E A PATRIMONIULUI
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 16
3.1. ANALIZA STRUCTURII AC TIVULUI ………………………….. ………………………….. ………. 16
3.2. ANALIZA STRUCTURII PA SIVULUI ………………………….. ………………………….. ………. 20
CAPITOLUL 4. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCI AR………………………….. … 27
4.1. FONDUL DE RULMENT ………………………….. ………………………….. ……………………… 27
4.2. NECESARUL DE FOND DE RULMENT ………………………….. ………………………….. ……. 31
4.3. TREZORERIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 33
4.4. ANALIZA ECHILIB RULUI FINANCIAR PRIN PRISMA LICHIDITA ȚII ȘI SOLVABILITĂ ȚII 34
CAPITOLUL 5. ANALIZA INDICATORILOR DE GES TIUNE ȘI DE
RENATABILITATE AI Î NTREPRINDERII ………………………….. ………………………….. …. 38
5.1. GESTIUNEA ACTIVELOR C IRCULANTE ALE ÎNTREP RINDERII ………………………….. … 38
5.2. GESTIUNEA FURNIZORILO R INTREPRINDERII ………………………….. …………………….. 42
5.3. GESTIUNEA CAPITALURIL OR PROPRII ………………………….. ………………………….. ….. 43
5.4. ANALIZA RENTABILITĂȚI I ÎNTREPRINDERII ………………………….. ………………………. 44
CAPITOLUL 6. EVALUAR EA ÎNTREPRINDERII ÎN ECONOMIA DE PIA ȚĂ
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 50
6.1. ASPECTE TEORETI CE PRIVIND EVALUAREA ÎNTREPRINDERII ………………………….. .. 50
6.2. EVALUAREA S.C. TACHONAN SERVICE S.R.L. PE BAZA METODELOR PA TRIMONIALE
ȘI A COMPARAȚIEI CU PIAȚA ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 53
CONCLUZII ȘI PROPUNE RI ………………………….. ………………………….. ……………….. 58
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 59

1
INTRODUCERE

Evaluarea este un proces amplu și complex care se realizează în două etape distincte și
anume: diagnosticarea întreprinderii și evaluarea propriu -zisă cu ajutorul diferitelor metode de
evaluare (patrimonială, financiară, bursieră, bazate pe goodwill, bazate pe comparație).
Diagnosticarea este etapa cea mai complexă, deținând circa 80% din tim pul afectat
elaborării lucrării de evaluare1. Analiza diagnostic permite aprecieri asupra performanțelor
economico -financiare ale unei întreprinderi, și asigură investigarea întreprinderii și a
componentelor sale structurale și procesuale cu ajutorul unui instrumentar specific în vederea
identificării principalelor puncte forte și puncte slabe.
Evaluarea propriu -zisă este efectuată prin aplicarea unor modele matematice în
funcție de concepția evaluatorului asupra valorii întreprinderii. După concepția st atică, de
esență contabilă, valoarea întreprinderii este dată de valoarea patrimonială. După concepția
dinamică, de esență financiară, valoarea întreprinderii este dată de mărimea veniturilor pe care
aceasta le poate realiza.
Pentru experții care evaluează întreprinderea , diagnosticul este etapa premergătoare
lucrării de evaluare , prin intermediul căreia întreprinderea poate fi foarte bine cunoscută (din
punct de vedere juridic, al obiectului ei de activitate, al potențialului său intern, al relațiilor
sale de piață, al performanțelor economico -financiare etc.), astfel încât să se poată identifica
elementele care vor determina creșterea valorii întreprinderii sau dimpotrivă, scăderea sa.
Practic nu se poate realiza o prognoză cu privire la evoluția întreprin derii fără a cunoaște
situația ei prezentă, ceea ce înseamnă că metodele de evaluare, în special cele bazate pe
actualizarea fluxurilor viitoare de venituri, depind de pertinența muncii de diagnostic.
Am considerat necesar să abordez această temă datorită faptului că fiecare
întreprindere trebuie sa -si faca periodic o analiza si o evaluare a situa ției financiare în mod
special, dar și a situației de ansamblu a intrprinderi la general Acest aspect este extrem de
importand mai ales in contextul de instabilit tae existent.
Lucrarea se axeaza în propor ție de 80% pe aspecte practice privind analiza diagnostic
a societă ții comerciale pentru care am realizat cercetarea, fiind combinate în fiecare capitol
cateva notiuni teoretice care reprezintă baza de lucru, cu as pecte poractice, concrete pe
societatea analizata.
Lucrarea se încheie cu concluzii pe tema abordată si cu notele bibliografice care au
stat baza cercetării întreprinse.

1 Buglea, A., Eros – Stark, L., Evaluarea întreprinderii , Editura Mirton, Timișoara, 2003, p. 3

2
CAPIOLUL 1.
PREZENTAREA GENERALĂ A SOC IETĂȚII S.C. TACHONAN SERVIC E S.R.L.

1.1. El emente de identificare

S.C. TACHONAN SERVICE S.R.L. este persoană juridică română ce î și desfășoară
activitatea de lucru pe raza județului Bihor cu service și depozit central în Oradea, dar și
puncte de lucru deschise în Bucuresti, Constanta, Timisoara, Sibiu, Bacau, Craiova și Arad.
Activitatea principala este de : Alte activități de servicii suport pentru întreprindere n.c.a. –
8299 . Societ atea își are sediul în Oradea, str. Ogorului, nr. 62 , județul Bihor. Societatea este
înregistrată la Oficiul Națio nal al Registrului Comerțului, sub Nr. J05/1213/09.10.1996 și la
Ministerul Finanțelor Publice la Cod unic de înregistrare Nr. 8893970 . Societatea are contul
RO64.BREL.0002.0007.198 8.0100 deschis la Banca Transilvania, sucursala Oradea . Forma
juridică a s ocietății este societate cu răspundere limitată , iar forma de proprietate este privată.
Figura 1.1. Sediul din Oradea

Figura 1.2. Punctele de lucru din țară

3
Figura 1.3. Informații puncte de lucru

Orar: Luni – Sambata 08 – 20
ADRESA
Strada Ogorului nr.62, 410554 Of. Post. 10
Casuta postala 52 Oradea, Ju detul Bihor, Romania
Telefon / Fax – Centrala +40 259 435 073
Telefon – Centrala +40 359 800 772

Orar: Luni – Vineri 08 – 16
ADRE SA
Sat: Sanleani nr. 376B, Comuna Livada
Soseaua de centura ("Vulcanizare Nagy")
Jud. Arad
Telefon / fax +40 357 800 943
Mobil +40 735 512 263

Orar: Luni – Vineri 08 – 16
ADRESA
Bdul. Preciziei nr.26, 062204
Bucuresti, Sectorul 6
Telefon / fax +40 21 31 04 711
Mobil +40 735 512 253

Orar: Luni – Vineri 08 – 16
ADRESA
Str. Verde nr. 29, 900328
Constanta , Judetul Constanta
Telefon / fax +40 2 41 548 200
Mobil +40 735 512 254

Orar: Luni – Vineri 08 – 16
ADRESA
Calea Republicii nr. 207, 600304
Bacau , Judetul Bacau
Telefon / fax +40 234 572 150
Mobil +40 735 512 259

Orar: Luni – Vineri 08 – 16
ADRESA
Str. Henri Coanda nr. 12, 550234
Sibiu , Judetul Sibiu
Telefon / fax +40 269 235 805
Mobil +40 735 512 255

Orar: Luni – Vineri 08 – 16
ADRESA
Comuna Pielesti DN 65,
Km 7,5+250 Judetul Dolj
Tel. fix +40 351 171 300
Fax +40 351 171 302
Mobil +40 735 512 257

Orar: Luni – Vineri 08 – 16
ADRESA
Str. Armoniei nr. 25, 300291
Timisoara, Judetul Timis
Telefon / fax +40 256 243 915
Mobil +40 735 512 256

1.2. Obiect de activitate. Realizări. Evoluția activității

Afacerea constă î n comerc ializarea, instalarea, service și reparaț ii pent ru echipamente
necesare siguranței circulației autovehiculelor, incălzirea și comfortul conducă torilo r auto.
Echipamentele pentru siguranț a circulației sunt tahografele analogice și digitale, și
limitatoarele de viteza. Acestea se folosesc în mod deosebit la autovehicule de transport mari
dar în masură mai mică și la autoturisme. Pentru confort și incalzi re se folosesc aeroterme și
alte incalzitoare s pecifice cu alimentare electrică sau cu combustibil.

4
Un alt segment al activităț ii il constituie comercializarea instalarea și implementarea
softurilor autorizate și instrumentel or specifice necesare monitoriz ării traseelor parcurse de
autovehicule și consumului real de combustibili.
Activitatea a început odată cu infi ințarea societăț ii în anul 1996 și până în anul 2001
poate fi caracterizată ca mica afacere de familie.
Începand cu anul 2001, dupa ce Romania s -a pregă tit pentru aderarea în UE și au
început să se ia masuri concrete legislative pen tru întă rirea siguranței circulație i.
Concomitent societatea a avut o politica proprie de dezvoltare în plan național î nca din
anul 1998. În anul 2000 societatea avea tr ei puncte de lucru în afara celui din Oradea, la
Bucuresti , Sibiu și Iasi. Anul 2004 a fost un an foarte bun în care cererea de pe piață a fost
foarte mare dar finanțarea a fost nesatisfăcă toare. În anul 2005 s -a contractat o linie de credit
care a dat un impuls nou dezvoltă rii afacerii.
În anul 2005 societatea avea deja deschise puncte de lucru la Timisoara și Bacau și
Constanta. Dezvol tarea a continuat treptat ajungând la un vâ rf al cifrei de afaceri în anul 2008,
urmat de un recul în anul 2010 după care s-a revenit la un trend crescă tor pentru 2011 și 2012 ,
dar cu un ritm mai scă zut datorat cesiunii economice.
La sfârș itul anului 2008 societatea a mai î nființat doua puncte de lucru la Craiova și
Baia Mare iar în anul 2012 a deschis un punct de lucru și la Arad.
În prezent societatea cu service și depozit central în Oradea are puncte de lucru
deschise în Bucuresti, Constanta, Timisoara, Sibiu, Bacau, Craiova și Arad.
Politica de investiț ii s-a concretizat prin inaugurarea în anul 2007 a unui sediu, service
și depozit central în Oradea și achiziț ia unui teren în Localitatea Ciorogarla lângă autostrada
A1 pentru a dezvolta în viitorul apropiat un alt service mare pe zona Bucuresti.
În anul 2007 societatea a finalizat construirea unui hotel, alipit de service -ul din
Oradea, care are 24 camere de trei stele, cu restaurant , autoservire și sala de conferinte,
administrat de o societate comerciala afiliata. Activitatile adiacente celei h oteliere sunt
completate de altă societate afiliata care se ocupa de productie media și alte activități din
domeniul asigură rii de spectacole.
În ultimii trei ani nu au avut loc modificari semnificative în ce priveste gama de
produse și servicii și profitul net. Structura de personal a rămas aproape aceeaș i.
Cifra de afaceri a fost în crestere continuă cu toate ca în 2012 s-a inregistrat un recul
față de 2011 , trendul este crescator.

5
Tabelul 1.1. Dimensiunea și tendința afacerii
Indicatori 2010 2011 2012
Cifra de afaceri RON 6,736,538 5,292,469 5,873,829
Numar personal Persoane 54 52 56
Productivitate RON 3,939,653 3,835,032 4,235,222
Profit brut RON 49,148 79,873 9,119
Marja de profit Procent 0.50 % 1.2% 0.13%
Indicele CA cu baza în lant – 0.74 0.79 1.11

Graficul nr. 1.1.

Graficul nr. 1.2.
Din ceea ce rezultă din Graficul anterioară, putem spune că firma a trecut printr -o fază
de dezvoltare dupa care una de regres , în prezent mai existând unele probl eme de menținere a
echilibrului .

6
1.3. Situația privind poziția pe p iață

Piata de desface re este nationala dar exista și cereri externe pentru Republica Moldova
și Serbia dar care nu au influenta mare asupra cifrei de afaceri.Totodata sunt executare
reparatii și service specific pentru autocamioanele din UE și din afara UE aflate în tranzit.
Clienți
Clienț ii principali sunt societat ile comerciale din Romania, UE și Turcia care au parcuri
auto ș i autocamioane î n tranzit.
Principalii clienți ai societății sunt :
– S.C. Transtur S.R.L. Rm. Valcea ;

– S.C. Irum S.A. Reghin ;

– S.C. Leal A.E.G. Su ceava .

Furnizori
Furnizorii principali sunt cei ce furnizează piese și echipamente de resortul siguranței
circulatiei.
Principalii furnizori sunt:
– Concernul Continental dețină torul VDO Auto motive Trading;

– Mix Telematics din Africa de Sud divizia UE din Londra ;

– Lontex Polonia producator de piese.

7

Concurența
Concurența principală reprezintă un producător de echipamente și piese județul
Harghita. Se numește S.C. Fomco Prodimpex S.R.L. și are sediul în Miercurea Ciuc.

Servicii le oferite de această societate țin în special ceea ce tine de domeniul tahografelor
digitale (tehograf cu card), tahografelor analogice (tahograf cu diagrama) și tahografelor
modul are (tahograf cu diagrama), cu acoperire naționala prin partenerii acesteia din
majorita tea județ elor țării.
SC FOMCO PRODIMPEX SRL a fost înființată î n septembrie 2002. Este
reprezentantul oficial al Stoneridge Electr onics, ACTIA, indelB, ROMATIC.
Pe lângă aceste produse și servicii, mai ofer ă spre vânzare piese de schimb ș i accesorii
pentr u tahografe, sisteme de mă surare a combustibilului pentru vehicole de transport marf ă și
călători, sisteme de citire ș i evaluare a diagramelor.
Figura 1.3. Sediul S.C. Fomco Prodimpex S.R.L.

8

Graficul 1.4.

Din ceea ce rezultă din Graficul anterioară, putem spune că societatea S.C. Fomcom
Prodimpex este mai puternică. Acest lucru se datorează pieței de desfacere mai mari,
vechimea și experiența pe care o deține.
Exista concurenta reprezentata de micile service -uri dar avantajul fata de acestia il
reprez inta pregatirea superioara a personalului și acoperirea în teritoriu cu servicii în
principalele noduri de circulație rutiera. Totodata brandul a devenit de referinta chiar daca nu
a avut o campanie agresiva de publicitate.
Strategia
Pe scurt, strategia de dezvoltare pe tremen scurt și mediu constă în consolidarea în
continuare a poziției pe piață concomitent cu demararea î ncepand cu anul 2012 a unui
program de investiții care să permită scoaterea din chirie a unor puncte de lucru și dezvoltarea
în locații proprii, î ncepand cu punctul de lucru din Bucuresti.

9
CAPITOLUL 2.
INSTRUMENTE UTILIZAT E ÎN ANALIZA FINANCI ARĂ

2.1. Bilanțul

Structura bilanțului contabil

Bilanțul contabil are în componența sa documente și situații de sinteză economică sau
de contr ol fiscal, cuprinzând următoarele elemente :
Bilanțul propriu -zis;
Contul de “Profit și pierdere” ( respectiv contul de exercițiu în cazul instituțiilor
publice );
Anexa la bilanț;2
Raportul de gestiune.
Având același scop, de informare asupra situației pat rimoniului, a situației financiare a
unității patrimoniale și a rezultatelor obținute, aceste părți constitutive formează un tot unitar.
Pentru întocmirea și prezentarea completului bilanțier, Ministerul Finanțelor, prin
Colegiul Consultativ al Contabilit ății, elaborează modele de situații privind bilanțul și
celelalte componente pentru regii autonome, societăți comerciale și instituții publice. Pentru
societățile bancare, modelele și normele metodologice se elaborează de Banca Națională cu
avizul Minister ului Finanțelor.3
La întocmirea bilanțului contabil , se au în vedere următoarele reguli :
– posturile de bilanț să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate, puse de
acord cu situația reală a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului;
– nu sunt admise compensări între conturile ce se înscriu în bilanț și respectiv între
conturile de venituri și cheltuieli din contul de “Profit și pierdere”.
În practică se cunosc două scheme de bilanț, una sub formă de tablou cu două părti :
partea stângă, ACTIVUL , și partea dreaptă, PASIVUL , numită și schema orizontală de
bilanț , și modelul sub forma listei verticale sau schema bilanțului vertical. Bilanțul sub
formă de tablou cu două părți pune în evidență egalitatea între resurse și utilizări, iar modelul
de bilanț sub forma listei verticale ordonează structurile patrimoniale în active, datorii,
capitaluri, rezerve și alte componente ale situației nete, finalitatea fiind prezentarea situației
nete a patrimoniului.4

2 Dumitru Margulescu – “Diagnostic economico -financiar”, Ed itura Romcard, Bucuresti, 1994;
3 Oprea Călin, Mihai Ristea – “Bazele contabili tății, E.D.P.”, București, 1995;
4 Mihai Ristea – “Bilanțul în gestiunea patrimo niului ”, Ed. Academiei României, București, 1980.

10
A) Bilanțul propriu -zis poate fi alcătui t în două variante sau sisteme, în funcție de
gruparea întreprinderilor în întreprinderi mici , mijlocii și întreprinderi mari, grupare ce se
face în funcție de praguri fiscale ( care au în vedere valoarea activului bilanțului, cifra de
afaceri și numărul mediu de salariați ).
a. Bilanț contabil în sistem simplificat , în cazul întreprinderilor mici și mijlocii,
care presupune o schemă de bilanț mai redusă.
b. Bilanț contabil în sistem de bază prevăzut să fie utilizat de întreprinderi mari,
acesta cuprinzând post uri și indicatori compleți privind activitatea și rezultatele
întreprinderii.5
ACTIVUL BILANȚULUI cuprinde următoarele grupe principale de elemente:
a) Activele imobilizate ( imobilizări necorporale; imobilizări corporale; imobilizări
financiare );
b) Activele circulante ( stocuri, creanțe, titluri de plasament, disponibilități și alte
valori );
c) Conturile de regularizare și asimilare -activ ( cheltuielile înregistrate în avans,
diferențe de conversie -activ și alte elemente tranzitorii și de regularizat, de activ );
d) Primele de rambursare a obligațiunilor .
Capitalul social subscris nevărsat se înscrie distinct în grupa activelor circulante ale
bilanțului.
PASIVUL BILANȚULUI cuprinde următoarele grupe principale de elemente:
a) Capitalurile proprii ( capit alul social sau individual, primele legate de capital,
diferențele din reevaluare, rezervele, rezultatul reportat nerepartizat, rezultatul
exercițiului, fondurile proprii, subvențiile pentru investiții și provizioanele
reglementate );
b) Provizioanele pentru riscuri și cheltuieli ;
c) Datoriile ( împrumuturi și datorii asimilate, furnizori și conturi asimilate, datorii în
legatură cu personalul, datorii față de bugetul statului, datorii privind asigurările
sociale, creditori și alte datorii );
d) Conturile de regul arizare și asimilare -pasiv ( veniturile înregistrate în avans,
diferențele de conversie -pasiv, alte elemente tranzitorii și de regularizat de pasiv ).
Atât activul cât și pasivul bilanțier suportă un dublu criteriu de ordonare:
– criteriul major: pentru act ive, natura lor economică, iar pentru elementele de
pasiv, natura lor juridică;

5 Mihai Ristea – “Bilanțul în gestiunea patrimoniului ”, Ed. Academiei României, București, 1980.

11
– criteriul minor: pentru active, lichiditatea ( crescătoare ) a acestora, iar pentru
elementele de pasiv, exigibilitatea lor ( crescătoare ).6
Structura bilanțului o stabilește Ministerul Finanțelor la sfârșitul fiecărui an financiar.
În baza aspectelor teoretice , Bilanțul prescurtat la societatea S.C. Tachonan Service
S.R.L. se prezintă altfel :
DENUMIREA ELEMENTULUI NR.
RD. Sold la
01.01.2010 Sold la
31.12.2010 Sold la
31.12.2 011 Sold la
31.12.2012
A B 1 2 3 4
A ACTIVE IMOBILIZATE
I.Imobilizări necorporale
(ct.201+203+205+2071+208+233+234
-280-290-2933) 01
II.Imobilizări corporale
(ct.211+212+213+214+231+232 -281-
291-2931) 02 7,663,751 6,311,999 6,337, 015 6,141,232
III.Imobilizări financiare
(ct.261+263+265+267* – 296* ) 03 3,654 5,306 9,249 8,849
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL
(rd. 01 + 02 + 03) 04 7,667,405 6,317,305 6,346,264 6,150,081
B ACTIVE CIRCULANTE 0 0
I.Stocuri (ct.301+302+303+/ –
308+331+332+341+345+346+/ –
348+351+354+356+357+358+361+/ –
368+371+/ -378+381+/ -388-391-392-
393-394-395-396-397-398+4091 -4428) 05 1,329,954 931,740 662,426 659,969
II.Creanțe (ct. 267* -296 *
2+411+413+418+425+4282+431+437
+4382+441+4424+4428+444+445+44
6+447+4 482+451+453+456+4582+46
1+473 -491-495-496+5187) 06 852,216 893,723 584,819 637,924
III.Investiții pe termen scurt
(ct.501+505+506+508+5113+5114 –
591-595-596-598) 07 0 0 1,496 11,119
IV.Casa și conturi la bănci (ct. 5112 +
512 + 531 + 532 + 541 + 542) 08 269,693 113,051 51,318 129,236
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL
(rd. 05 +06 + 07 + 08) 09 2,451,863 1,938,514 1,300,059 1,438,248
C CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) 10 0 0

6 Mihai Ristea – “Bilanțul în gestiunea patrimoniului ”, Ed. Academiei României, București, 1980.

12
D DATORII sumele catre trebuie platite
intr-o perioada <= UN AN (ct.161 +
162 + 166 + 167 + 168 – 169 + 269 +
401 + 403 + 404 + 405 + 408 + 419 +
421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 +
431 + 437 + 4381 + 441 + 4423 + 4428
+ 444 + 446 + 447 + 4481 + 451 + 453
+ 455 + 456 + 457 + 4581 + 462 + 473
+ 509 + 5186 + 519 ) 11 2,653,481 2,423,394 2,097,447 2,422,843
E ACTIVE CIRCULANTE
NETE/DATORII CURENTE NETE
(rd.09+10 -11-18) 12 -201,618 -484,880 -797,388 -984,595
F TOTAL ACTIVE MINUS DATORII
CURENTE (rd.04+12) 13 7,465,787 5,832,425 5,548,876 5,165,486
G DATORII care trebuie platite intr -o
perioada > UN AN(ct.161 + 162 + 166
+ 167 + 168 – 169 + 269 + 401 + 403 +
404 + 405 + 408 + 419 + 421 + 423 +
424 + 426 + 427 + 4281 + 431 + 437 +
4381 + 441 + 4423 + 4428 + 444 + 446
+ 447 + 4481 + 451 + 453 + 455 + 456
+ 457 + 4581 + 462 + 473 + 509 +
5186 + 519 ) 14 1,706,610 1,347,731 1,174,287 783,501
H PROVIZIOANE (ct. 151) 15 0 0 0 0
J CAPITAL ȘI REZERVE
I.Capital (rd.23 + 23 + 25) , din care: 22 3,131,660 3,131,660 3,131,660 3,131,660
Capital subscris vărsat (ct. 1012) 23 3,131,660 3,131,660 3,131,660 3,131,660
III.Rezerve din reevaluare (ct. 105) 27 2,058,550 750,642 574,336 574,336
IV.Rezerve (ct.106) 28 83,821 568,967 605,220 669,041
V.Profitul sau pierderea reportată 0 0 0 0
Sold creditor (ct. 117) 32 9 0 0 0
Sold debitor (ct. 117) 33 0 0 0 0
VI. Profitul sau pierderea exer.
financiar
Sold creditor (ct. 121) 34 518,358 33,425 63,373 7,396
Sold debitor (ct. 121) 35 0 0 0 0
Repartizarea profitului (ct. 129) 36 33,221 0 0 448
Capitaluri propri i – total (rd.
22+26+27+28 -29+30 -31+32 -33+34 –
35-36) 37 5,759,168 4,484,694 4,374,589 4,381,985
Patrimoniu public (ct. 1016) 38 0 0 0 0
CAPITALURI – TOTAL (rd. 37+38)
(rd.39=13 -14-15-17-20-21) 39 5,759,168 4,484,694 4,374,589 4,381,985

13
2.2. Contul d e “Profit și pierdere”

Reprezintă o recapitulație a veniturilor și a cheltuielilor, după cum urmează:
a. Venituri din exploatare;
b. Cheltuielile activității de exploatare;
c. Rezultatul activității de exploatare;
d. Venituri financiare;
e. Cheltuieli financiare;
f. Rezu ltatul activității financiare;
g. Venituri excepționale;
h. Cheltuieli excepționale;
i. Rezultatul operațiunilor excepționale;
j. Venituri totale;
k. Cheltuieli totale;
l. Rezultatul brut al exercițiului;
m. Impozitul pe profit;
n. Rezultatul net al exercițiului.
Datele se preiau din rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli, respectiv din
rulajele creditoare ale conturilor de venituri, cumulate de la începutul anului. În situația în
care au fost efectuate înregistrari prin creditul conturilor de cheltuieli sau prin debitul
conturilor de venituri, datele sunt reprezentate de soldurile conturilor de venituri și cheltuieli
înainte de a fi transferate asupra contului de rezultate finale, cumulate de la începutul anului.
Contul de “Profit și pierdere” are un conținut îndeosebi e conomic, deoarece oferă
informații asupra activității de producție, comerciale sau financiare a unității patrimoniale prin
dimensiunea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor pe care le generează.
În prezentarea contului de “Profit și pierdere” sunt contu rate două modele de expunere
a cheltuielilor și veniturilor: unul ce ia în considereare natura economică a acestora, altul ce
pleacă de la funcțiunile sau activitățile unei întreprinderi ( de la destinația veniturilor și
cheltuielilor ).7
Ca formă , contul de “Profit și pierdere “ se poate prezenta:
– tablou bilateral sau formă de cont ( schema orizontală );
– listă ( schema verticală ).
În ambele cazuri, cheltuielile și veniturile sunt grupate în trei categorii :
– din exploatare;

7 Bernard Colasse – “Contabilitate generală ”, Ediția a IV – a, Ed. Moldova, 1995.

14
– financiare;
– excepționale.8
În baza aspectelor teoretice, Bilanțul prescurtat la societatea S.C. Tachonan Service
S.R.L. se prezintă altfel:
DENUMIREA INDICATORILOR NR.RD. Exercițiu
financiar
2009 Exercițiu
financiar
2010 Exercițiu
financiar
2011 Exercițiu
financiar
2012
A B 1 2 2 3
1.Cifra de afaceri netă (rd. 02+03 –
04+05+06) 01 9,136,608 6,736,538 5,292,469 5,873,829
Producția vandută
(ct.701+702+703+704+705+706+708) 02 5,361,682 3,937,452 3,835,032 4,235,222
Venituri din vanzarea mărfurilor (ct. 707) 03 3,774,926 2,799,086 1,457,43 7 1,638,607
3.Producția realizată de entitate pentru
scopurile sale proprii și capitalizată
(ct.721+ 722) 09 7,310 0 3,819 0
4.Alte venituri din exploatare
(ct.7417+758) 10 685 2,201
-din care, venituri din fondul comercial
negativ 11 0 0
VENIT URI DIN EXPLOATARE –
TOTAL (rd. 01+ 07 – 08 + 09 + 10) 12 9,144,603 6,738,739 5,296,288 5,873,829
5.a) Cheltuieli cu materiile prime și
materiale consumabile (ct.601+602 -7412) 13 1,527,892 1,011,015 975,478 1,272,579
Alte cheltuieli materiale
(ct.603+604 +606+608) 14 132,993 62,576 70,042 70,634
b) Alte cheltuieli externe (cu energie și
apa) (ct.605 -7413) 15 179,733 156,849 116,820 140,746
c) Cheltuieli privind mărfurile (ct.607) 16 1,954,108 1,993,333 917,749 1,036,705
Reduceri comerciale primite (ct. 609) 17 0 0 0 0
6.Cheltuieli cu personalul (rd. 19+20) , din
care: 18 1,646,803 1,574,403 1,854,579 1,883,594
a) Salarii și indemnizații (ct.641+642 –
7414) 19 1,308,068 1,267,709 1,481,832 1,492,616
b) Cheltuieli cu asigurările și protecția
socială (ct.64 5-7415) 20 338,735 306,694 372,747 390,978
7.a) Ajustări de valoare privind
imobilizările corporale (rd. 22 – 23) 21 935,033 135,436 39,489 301,098
1) Cheltuieli (ct.6811+6813) 22 935,033 135,436 39,489 301,098
2) Venituri (ct.7813) 23 0 0 0 0
8.Alte c heltuieli de exploatare (rd. 28 la
31) 27 1,703,378 1,233,478 910,383 918,765
8.1. Cheltuieli privind prestațiile externe
(ct.611+612+613+614+621+622+623+624
+625+626+627+628 -7416) 28 1,610,427 1,132,285 856,330 882,212
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, t axe și
vărsaminte asimilate (ct.635) 29 85,985 70,332 47,378 34,702
8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donații și
activele cedate (ct.658) 30 6,966 30,861 6,675 1,851
CHELTUIELI DE EXPLOATARE –
TOTAL (rd. 13 la 16 – 17 +18 + 21 + 24 +
27 + 32) 35 8,079,940 6,167,090 4,884,540 5,624,121
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
EXPLOATARE

15
– Profit (rd. 12 – 35) 36 1,064,663 571,649 411,748 249,708
– Pierdere (rd. 35 – 12) 37 0 0
11.Venituri din dobânzi (ct.766) 42 259 0 30 21
– din care, veniturile ob ținute de la
entitățile afliate 43 0 0 0 0
Alte venituri financiare
(ct.762+764+765+767+768) 44 5,842 4,219 8,829 16,167
VENITURI FINANCIARE – TOTAL (rd.
38 + 40 + 42 + 44) 45 6,101 4,219 8,859 16,188
13.Cheltuieli privind dobânzile (ct.666 –
7418) 49 359,931 450,211 326,222 237,344
– din care, cheltuieli în relația entitățile
afliate 50 0 0 0 0
Alte cheltuieli financiare
(ct.663+664+665+667+668) 51 93,633 76,509 14,512 19,433
CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL
(rd. 46 + 49 + 51) 52 453,564 526,720 340,73 4 256,777
PROFITUL SAU PIERDEREA
FINANCIARA
– Profit (rd. 45 – 52) 53 0 0 0 0
– Pierdere (rd. 52 – 45) 54 447,463 522,501 331,875 240,589
14.PROFITUL SAU PIERDEREA
CURENTĂ
– Profit (rd. 12 + 45 – 35 – 52) 55 617,200 49,148 79,873 9,119
– Pierdere (rd. 35 + 52 – 12 – 45) 56
VENITURI TOTALE (rd. 12 + 45 + 57) 61 9,150,704 6,742,958 5,305,147 5,890,017
CHELTUIELI TOTALE (rd. 35 + 52 + 58) 62 8,533,504 6,693,810 5,225,274 5,880,898
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă)
– Profit (rd. 61 – 62) 63 617,200 49,148 79,873 9,119
– Pierdere (rd. 62 – 61) 64
18.Impozitul pe profit (ct.691) 65 98,842 15,723 16,500 1,723
19.Alte impozite reprezentate la elementele
de mai sus (ct.698) 66 0 0 0 0
20.PROFITUL SA U PIERDEREA
NET(Ă) A EXERCIȚIULUI FINANCIAR
– Profit (rd. 63 – 64 – 65 – 66) 67 518,358 33,425 63,373 7,396
– Pierdere (rd. 64 + 65 + 66 – 63) 68 0 0 0 0

16
CAPITOLUL 3.
ANALIZA STRUCTURII F INANCIARE A PATRIMON IULUI

3.1. Analiza s tructurii a ctivului

Analiza structurii activului urmărește să reflecte modul de construire al patrimoniului
concret -real, modul de grupare pe termene a utilizărilor de resurse financiare și gradul de
lichiditate al acestor elemente.
Ratele de structură a le activului relevă informații privind destinația economică a
capitalurilor, gradul de lichiditate al capitalului, capacitatea întreprinderii de a -și modifica
structura activului ca urmare a schimbărilor conjuncturale.9

3.1.1. Analiza ratei activelor imob ilizate

Rata activelor imobilizate reprezintă ponderea elementelor patrimoniale utilizate
permanent reflectând și gradul de investire al capitalului în firmă. De asemenea, reflectă
gradul de imobilizare al activului.
100*.. .
total Activnetee imobilizat ActiveRai=10
S.C. TACHONAN SERVICE S.R.L. prezintă următoarele valori ale ratei:
Tabelul 3.1. Rata activelor imobilizate
Indicatori 2010 2011 2012
Imobilizări nete RON 6,317,305 6,346,264 6,150,081
Activ total RON 8,255,819 7,646,323 7,588,329
Rata activelor imobilizate % 76.52% 83.00% 81.05%
Valoarea maxim acceptată % 60.00 % 60.00% 60.00%

Rata activelor imobilizate a avut o evoluția oscilantă, existând o tendință de creștere în
primii 2 ani atingându -se un maxim de 83% în 2011 , după care rata a înregistrat o reducere î n
2012 .
Astfel, în ultimul an aproximativ 81 % din total active erau imobilizate, ceea ce
reprezintă un grad semnificativ de investire a capitalului. Situația poate fi considerată
normală, având în vedere domeniul de activitate al firmei.

9 Meșter Cornelia, Lezeu Corina, Pereț Adina, Analiza economico -financiară , Editura Univ. Oradea, 2003.

17
Analiza ratei i mobilizărilor corporale

Rata imobilizărilor corporale arată ponderea valorii activelor corporale în total
imobilizări. Indicatorul reflectă și ponderea investițiilor materiale în total investiții. De
asemenea, indică și flexibilitatea firmei la schimbăril e cerințelor pieței și a tehnologiilor.11
100*. .. . Im
netee imobilizat Activenete corporale obiliz ăbiRic=

În cazul firmei analizate, valorile ratei sunt:

Tabelul 3.2. Rata imobilizărilor corporale
Indicatori 2010 2011 2012
Imobilizări corporale nete RON 6,311,999 6,337,015 6,141,232
Activ e imobilizate RON 6,317,305 6,346,264 6,150,081
Rata imobilizarilor corporale % 99.92% 99.85% 99.86%
Valoarea minim acceptata % 85.00% 85.00% 85.00%

Valoarea ratei pe parcursul ultimilor trei ani este foarte mare (peste 96%) arătând o
conversie mai dif icilă a activelor în disponibilități. Faptul că celelalte categorii de imobilizări
nu dețin ponderi relevante semnifică o activitate nesemnificativă de portofoliu financiar și
inexistența activităților de cercetare -dezvoltare, fapt ce în mare parte este ju stificat de obiectul
de activitate al întreprinderii.
3.1.2. Analiza ratei activelor circulante
Rata activelor circulante arată ponderea pe care o dețin utilizările cu caracter ciclic
total în patrimoniu. Măsoară indirect și gradul de lichiditate al patrim oniului.
100*..
total Activcirculante ActiveRac=

Pentru societatea studiată rata activelor circulante este următoarea :
Tabelul 3.3. Rata activelor circulante
Indicatori 2010 2011 2012
Active circulante RON 1,938,514 2,097,447 2,422,843
Total active RON 8,255,819 7,646,323 7,588,329
Rata activelor circulante % 23.48% 27.43% 31.93%
Valoarea minim acceptabila % 40.00% 40.00% 40.00%

9 “-“
11 Meșter Cornelia, Lezeu Corina, Pereț Adina, “Analiza economico -financi ară”, Editura Univ. Oradea, 2003.

18
Nivelul ratei este cunoaște o creștere constantă de la 23,48% în 2010 la 31,93% în
2012 . Situația este considerată normală din punct ul de vedere al structurii activului, fiind
justificată din perspectiva obiectului de activitate al societății.

Analiza ratei stocurilor

Rata stocurilor reflectă ponderea activelor circulante cel mai puțin lichide în total
active circulante.12
100*.circulante ActiveStocuriRst=

Pentru S.C. Tachonan Service S.R.L. rata activelor circulante este următoarea :
Tabelul 3.4. Rata stocurilor
Indicatori 2010 2011 2012
Stocuri RON 931,740 662,426 659,969
Active circulante RON 1,938,514 1,300,059 1,438,248
Rata st ocurilor % 48.06% 50.95% 45.89%
Valoarea maxim admisibila % 50.00% 50.00% 50.00%

Ponderea stocurilor în cadrul activului circulant au o tendință contradictorie pe
parcursul întregii perioade de analiză, astfel, încât în ultimu l an aceasta are o valoare de
45,89 %, considerată normală pentru o întreprindere din domeniul construcțiilor

Analiza ratei creanțelor

Rata creanțelor arată ponderea creanțelor pe care le are firma în total active circulante.
Gradul lor de lichiditate este mai mare decât cel al sto curilor.
100*.. .
circulante Activetotale curente Crean țrRc=

Rata creanțelor la S.C. TACHONAN SERVICE S.R.L. se prezintă astfel:

Tabelul 3.5. Rata creanțelor
Indicatori 2010 2011 2012
Creanțe RON 893,723 584,819 637,924
Active circulante RON 1,938,514 1,300,059 1,438,248
Rata creanțelor % 46.10% 44.98% 44.35%

12 Meșter Cornelia, Lezeu Corina, Pereț Adina, “Analiza economico -financiară ”, Editura Univ. Oradea, 2003.

19
În ultimul an ponderea creanțelor în t otal active circulante era de 44,35%, mai redusă
cu 0,63 % față de anul precedent, fapt datorat creșterii mai rapide, ca ritm, a stocurilor, ceea ce
înseamnă reducerea gradului ge neral de lichiditate a activelor circulante.
Totuși nivelul acesteia poate fi considerat rezonabil.

Analiza ratei disponibilităților

Rata disponibilităților arată pondere activelor celor mai lichide în total active
circulante, adică gradul de lichiditat e imediată a activelor curente.13
100*… .
circulante Activeplasamenteși băăneșt itătă DisponibilRdb=
În cazul S.C. TACHONAN SERVICE S.R.L. se înregistrează următoarea situație:
Tabelul 3.6. Rata disponibilităților
Indicatori 2010 2011 2012
Disponibilități RON 113,051 51,318 129,236
Active c irculante RON 1,938,514 1,300,059 1,438,248
Rata disponibilităților % 5.83% 3.95% 8.99%
Valoare minim acceptabila % 5.00% 5.00% 5.00%
Valoare maxim acceptabila % 25.00% 25.00% 25.00%

Pe întreaga perioadă analizată nivelul ratei a fost la limita valori i minime acceptabilă
(de 5%), în 2011 s -a aflat chiar sub limita devaloarea minima. În ulti mul an s -a ajuns să fie de
8,99%. Din acest punct de vede re situația este satisfăcătoare .

Concluzie:
Din punctul de vedere al ratelor de structură ale activului, ca re reflectă utilizarea,
termenele și gradul de lichiditate ale elementelor patrimoniale concrete, putem conchide că
societatea se află într -o situație favorabilă, analiza reflectând o structură adecvată a activelor
imobilizate și a activelor circulante, în special dacă se are în vedere obiectul de activitate al
întreprinderii.

13 Meșter Cornelia, Lezeu Corina, Pereț Adina, “Analiza economico -financiară ”, Editura Univ. Oradea, 2003.

20
3.2. Analiza structurii p asivului

Analiza structurii pasivului urmărește aprecierea principalelor strategii și politici
financiare ale firmei, privind modul de formare al resurs elor financiare pe categorii de surse și
pe termene de exigibilitate.

3.2.1. Analiza structurii resurselor financiare pe termene de exigibilitate

Analiza stabilității financiare

Rata stabilității financiare reflectă legătura dintre capitalul permanent de care dispune
întreprinderea în mod stabil (pe o perioadă de 1 an) și patrimoniul total.Se calculează astfel:14
100*..
total Pasivpermanent CapitalRsf=

Preponderența capitalului permanent în resursele financiare reflectă caracterul
permanent al finanțării activității conf erind un grad ridicat de siguranță prin stabilitate în
finanțare.

În cele ce urmeaza, în baza aspectelor teoretice vom prezen ta, pe cazul S.C. Tachonan
Service S.R.L. rata stabilității financiare :
Tabelul 3.1. Stabilitatea financiară
Indicatori 2010 2011 2012
Capital permanent RON 5,832,425 5,548,876 5,165,486
Pasiv total RON 8,255,819 7,646,323 7,588,329
Rata stabilitatii % 70.65% 72.57% 68.07%
Valoarea minim acceptata % 50.00% 50.00% 50.00%
Pe întreaga perioadă de analiză firma dispune de un grad ridicat de stabilitate
financiară. Situația este favorabilă. În ultimul an al analizei firma își finanțează peste 68,07 %
din necesarul de resurse din capitalurile permanente, beneficiind de o bună stabilitate
financiară.

Analiza gradului de finanț are curent
Gradul de finanțare curent reflectă măsura în care resursele curente participă la
formarea resurselor totale și la finanțarea activității15. Acesta se calculează astfel:

14 Meșter C ornelia, Lezeu Corina, Pereț Adina, “Analiza economico -financiară ”, Editura Univ. Oradea, 2003.
15 Petrescu Silvia , “Analiză și diagnostic financiar -contabil ” , Editura CECCAR , București , 2008

21
total Pasivscurt termenpe DatoriiGfc.. ..=

Întreprinderea analizată prezintă următoarea situați e:

Tabelul 3.2. Gradul de finanțare curent
Indicatori 2010 2011 2012
Datorii pe termen scurt RON 2,423,394 2,097,447 2,422,843
Pasiv total RON 8,255,819 7,646,323 7,588,329
Gradul de finantare curent % 29.35% 27.43% 31.93%
Valoarea maxim ac ceptabila % 50.00% 50.00% 50.00%

În anul al 2 -lea al perioadei de analiză tendința indicatorului este de scădere, adică
scade ponderea resurselor curente în totalul surselor de finanțare. În ultimul an de analiză
însă, indicatorul înregistrează o creșter e bruscă. Cu toate acestea nivelul indicatoului se află
înregistrează un nivel acceptabil, fapt care asigură întrepriderii un nivel ridicat al stabilității
financiare.
3.2.2. Analiza structurii resurselor financiare pe surse de proveniență

Analiza autonom iei financiare
Rata autonomiei financiare globale arată cât din patrimoniul firmei este finanțat pe
baza resurselor proprii:16
100*..
total Pasivpropriu CapitalRafg=

Întreprinderea analizată prezintă următoarele valori ale ratei:
Tabelul 3.3. Autonomia financiară glo bală
Indicatori 2010 2011 2012
Capital propriu RON 4,484,694 4,374,589 4,381,985
Pasiv total RON 8,255,819 7,646,323 7,588,329
Rata autonomiei financiare globale % 54.32% 57.21% 57.75%
Valoarea minim acceptata % 33.00% 33.00% 33.00%

În ultimul an f irma își finanțează act ivitățile într -o proporție de 57,75 % din resurse
proprii adică cu 0.54% mai mult decât în anul anterior. Acest fapt s -a datorat creșterii
resurselor totale (10 0.17%) față de resurselor proprii (99.24 %). În toți cei 3 ani ai ana lizei
tendința este în creștere.

16 Meșter Cornelia, Lezeu Corina, Pereț Adina, “Analiza econo mico -financiară ”, Editura Univ. Oradea, 2003.

22

Indicele autonimiei financiare globale arată raportul de finanțare între resursele proprii
și cele străine. Arată și măsura în care datoriile totale pot fi acoperite din capitaluri proprii.17
100*..
totale Datoriipropriu CapitalIafg=

În baza teorie i societatea prezintă următoarele valori ale autonomiei financiare :
Tabelul 3.4. Indicele autonomiei financiare globale
Indicatori 2010 2011 2012
Capital propriu RON 4,484,694 4,374,589 4,381,985
Datorii totale RON 3,771,125 3,271,734 3,206,344
Indicele autonomiei globale % 118.92% 133.71% 136.67%
Valoare minim acceptabila % 55.00% 55.00% 55.00%

Pe parcursul întregii perioade de analiză, firma a fost capabilă să -și acopere mai mult
decât integral datoriile totale pe seama capitalurilor proprii. În ultimul an ca pitalurile proprii
au fost cu 36,66 % mai mari decât cele împrumutate și atrase, fapt datorat :
creșterii capitalurilor proprii cu 0,17 %;
scăderii datoriilor totale cu 1,9 9%.
În toți anii tendința a fost de creștere a nivelului ratei, ceea c e conduce la concluzia că
menținerea tendinței indicatorului va avea conseci nțe pozitive asupra autonomiei financiare
globale.
Autonomia financiară la termen reflectă proporția în care capitalurile proprii participă
la formarea capitalurilor permanente.18
100*..
permanent Capitalpropriu CapitalRaft=

Valoarea minim admisibilă a indicatorului este de 50%, sub această limită firma se
află într -o situație nefavorabilă în ceea ce privește riscul de insolvabilitate.

17 Meșter Cornelia, Lezeu Corina, Pereț Adina, “Analiza economico -financiară ”, Editura Univ. Oradea, 2003.
18 Petrescu Silvia , “Analiză și diagnostic financiar -contabil ” , Editura CECCAR , București , 2008

23
Valorile indicatorului la S.C. TACHONAN SERVICE S.R.L. sunt:

Tabelul 3.5. Autonomia financiară la termen
Indicatori 2010 2011 2012
Capital propriu RON 4,484,694 4,374,589 4,381,985
Capital permanent RON 5,832,425 5,548,876 5,165,486
Autonomia financiara la termen % 76.89% 78.84% 84.83%
Valoare minim acce ptabila % 50.00% 50.00% 50.00%

Pe întreaga perioadă analizată firma se încadra într -un grad ridic at de autonomie
financiară, iar tendința indicatorului este în creștere . Astfel, în ultimul an, capitalurile propri i
ale firmei reprezintă peste 82,12 % din cele permanente, cu 8,99% mai mult decât în anul
precedent. Acest fapt s -a datorat scăderii capitalurilor permanente cu 6,91% pe când cele
proprii au crescut cu 0,17% , ceea ce înseamnă că resursele proprii au avut o dinamică mai
accentuată decâz datoriile pe termen mediu și lung.
Indicele autonomiei financiare la termen reflectă măsura în care datoriile pe termen
mediu și lung pot fi acoperite pe seama capitalurilor proprii.19
lungși mediu termenpe Datoriipropriu CapitalIaft.. . …=

Firma analizată prezintă următoarea situație:
Tabelul 3.6. Indicele autonomiei financiare la termen
Indicatori 2010 2011 2012
Capital propriu RON 4,484,694 4,374,589 4,381,985
Datorii pe termen mediu și lung RON 1,347,731 1,174,287 783,501
Indicele autonomiei financiare la termen % 332.76% 372.53% 559.28%
Valoare minim acceptabila % 100.00% 100.00% 100.00%

În ultimul an de analiză capitalurile proprii ale firmei acopereau de peste 5 ,59 ori
valoarea datoriilor pe termen mediu și lung, aceasta valoarea fiind favorabilă întreprinderii. Pe
de altă parte, te ndința înregistrată de indicele autonomiei financiare în ultimiul an este de
creștere semnificativă semnifica tivă (150,13 % în valori relative), fapt ce indică o stabilitate în
ceea ce privește acoperirea datoriilor pe seama capitalului propriu . Aceasta s -a datorat scăderii
datoriilor pe termen mediu și lung cu 33,28% în timp ce capitalurile proprii au crescut cu
(0,17 %). Firma se află într -o situație foart e bună din acest punct de vedere.

19 Petrescu Silvia , “Analiză și diagnostic financiar -contabil ” , Editura CECCAR , București , 2008

24
Analiza îndatorării

Rata îndatorării globale măsoară ponderea dator iilor totale în patrimoniul firmei. Arată
în ce măsură sursele împrumutate și atrase participă la finanțarea activității.20
100*..
total Pasivtotale DatoriiRag=

Valoarea maxim admisibilă a acestui indicator poate fi 66%, deși se consideră că o
valoare de 50% este mai sig ură. Îndepărtarea de valoare de siguranță semnifică o reducere a
îndatorării firmei, respectiv o creștere a autonomiei financiare.21
În baza teoriei indatorarea societății se prezintă astfel :
Tabelul 3.7. Îndatorarea globală
Indicatori 2010 2011 2012
Datorii totale RON 3,771,125 3,271,734 3,206,344
Total pasiv RON 8,255,819 7,646,323 7,588,329
Rata indatorării globale % 45.68% 42.79% 42.25%
Valoare maxim acceptabilă % 66.00% 66.00% 66.00%
Din acest punt de vedere firma se află într -o situație fa vorabilă, pe întreaga perioadă de
analiză aflându -se sub valoarea maxim admisibilă a indicatorului. Tendința indicatorului a
fost favorab ilă (de reducere) în toți anii perioadei de analiză , ceea ce reprezintă un semnal
foarte bun privind tendința îndatorăr ii.
Indicele îndatorării globale măsoară raportul capitalurilor împrumutate și atrase față de
capitalul propriu.
propriu Capitaltotale DatoriiIîg..=

Valoarea maxim admisibilă este de 200%. Peste acest nivel, firma se află în pericol de
insolvabilitate.
Tabelul 3.8. Indicele îndatorării globale
Indicatori 2010 2011 2012
Datorii totale 3,771,125 3,271,734 3,206,344
Capital propriu 4,484,694 4,374,589 4,381,985
Indicele indatorării globale 84.09% 74.79% 73.17%
Valoare maxim acceptabilă 200.00% 200.00% 200.00%
Din acest punct de vedere firma se află în siguranță, pe întreaga perioadă analizată
aflându -se sub valoarea maxim admisibilă a indi catorului, manifestând în primul an o situație
bune iar în ultimii 2 ani o tendință de scădere a acestuia . În ultimul an de an aliză capitaluril e

20 Petrescu Silvia , “Analiză și diagnostic financiar -contabil ” , Editura CECCAR , București , 2008

25
proprii sunt cu aproximativ 26,8 % mai mici decât datoriile totale, valoa rea indicatorului
scăzând cu 1,52 % (în valori relative) față de anul precedent. Societatea nu se afla în pericol de
insolvabilitate.
Rata îndatorării la termen reflect ă măsura în care datoriile pe termen mediu și lung
participă la formarea resurselor permanente.
100*… . ..
permanent Capitallungți mediu termenpe DatoriiRît=

Valoarea maxim admisibilă este de 50%. Peste acest nivel firma se află în pericol de
insolvabilitate:
În baza teoriei studiate, S.C. Tach onan Service S.R.L. prezintă urmatoarea rata :
Tabelul 3.9. Îndatorarea la termen
Indicatori 2010 2011 2012
Datorii pe termen mediu și lung RON 1,347,731 1,174,287 783,501
Capital permanent RON 5,832,425 5,548,876 5,165,486
Rata indatorării la ter men % 23.11% 21.16% 15.17%
Valoare maxim acceptabilă % 50.00% 50.00% 50.00%

Pe întreaga perioadă analizată firma a înregistrat un grad redus de îndatorare la
termen, situându -se limita maximă admi să. În ultimul an aproximativ 15,17 % din resursele
perman ente proveneau din datorii pe t ermen mediu și lung, adică cu 5,99% mai puțin față de
anul preceden t. Aceasta s -a datorat scăderii foarte rapide a împrumuturilor pe term en mediu și
lung, scădere mult mai accentuată decât scăderea capitalului permanent.
Indicele îndatoririi la termen reflectă raportul în care se află datoriile pe termen mediu
și lung față de capitalurile proprii.
propriu Capitallungți mediu termenpe DatoriiIît… . ..=

Valoarea maxim admisă este de 100%.
Pe baza indicatorilor studiați din punct de vedere teoretic, situația so cietații se
prezintă astfel :
Tabelul 3.10. Indicele îndatorării la termen
Indicatori 2010 2011 2012
Datorii pe termen mediu și lung RON 1,347,731 1,174,287 783,501
Capital propriu RON 4,484,694 3,271,734 3,206,344
Indicele indatorării globale % 30.05% 35.89% 24.44%
Valoare maxim acceptabilă % 100.00% 100.00% 100.00%

21 Meșter Cornelia, Lezeu Corina, Pereț Adina, “Analiza econom ico-financiară ”, Editura Univ. Oradea, 2003.

26
Pe întreaga perioadă analizată firma a beneficiat de un grad redus de îndatorare la
termen (grad ridicat de autonomie financiară la termen). În ultimul an datoriile pe ter men
mediu ș i lung reprezentau 24,44 % din valoarea capitalurilor proprii cu aproximativ 11,45%
mai mult față de anul anterior. Acest fapt s -a datorat scăderii mai rapide, ca ritm, a datoriilor
pe termen mediu și l ung față de scăderea capitalurilor proprii.

Concluzie:
Din punctul de vedere al ratelor de structură ale pasivului, care reflectă formarea,
sursele și termenele de exigibilitate ale resurselor financiare, conchide că firma se află într -o
situație favorabilă caracterizată printr -un grad ridicat de autonomie fi nanciară, grad redus de
îndatorare și o siguranță ridicată. Tendința indicatorilor din ult ima perioadă a fost favorabilă,
semn că structura financia ră a întreprinderii s -a îmbunătățit .

27
CAPITOLUL 4.
ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

Echilibrul financiar al firmei reprezintă un complex de corelații stabilite între diferite
fluxuri financiare. Se poate afirma că echilibrul financiar se apreciază cu ajutorul urmă -torilor
indicatori: fondul de rulment, necesarul de fond de rulmen t, trezoreria, lichiditatea și
solvabilitatea.22

4.1. Fondul de rulment

Fondul de rulment reprezintă excedentul de resurse permanente care asigură finanța –
rea activelor circulante. Acest excedent de resurse permanente, rezultat din partea de sus a
bilanțu lui, este folosit pentru acoperirea nevoilor de finanțare din partea de jos a bilan -țului și
este folosit pentru reînnoirea activelor circulante.
Se poate afirma că echilibrul financiar se realizează atunci când firma are fond de
rulment suficient pentru a asigura atât nevoia de fond de rulment, cât și un sold de tre -zorerie
pozitiv. 23
Noțiunea de fond de rulment poate lua diferite forme:
4.1.1. Fondul de rulment net

Se calculează pe baza bilanțului financiar, ca diferență între capitalul permanent (CP)
și activele imobilizate (diferența dintre resursele stabile și utilizările stabile) sau ca diferență
între active circulante (AC) și datoriile pe termen scurt (DTS)24 ( Figura 4.1).
Figura 4.1.
Reprezentarea grafică a fondului de rulment
net
ACTIVELE BILA NȚULUI FINANCIAR PASIVELE BILANȚULUI FINANCIAR
Active imobilizate
(AI) Capital permanent
(CP)

FRN Active circulante
(AC)
Datorii pe termen scurt
(DTS)

Fondul de rulment net se modifică datorită posturilor de activ și de pasiv din bi -lanț.
Creșterea fondului de rulment net se poate realiza prin creșterea resurselor stabile (ca -pitalul
permanent) și scăderea utilizărilor stabile ( active imobilizate).

22 Bologa Gabriela, “Diagnosticul și evaluarea întreprinderii ”, Editura Unive rsității Agora – Oradea , 2007.
23 Cabariu , L. “Analiza și evaluarea societăților comerciale ” , Editura Expert , București , 2002

28
Fondul de rulment net se poate determina în două moduri:
FRN= CAPITAL PERMANENT – ACTIVE IMOBIL IZATE NETE
FRN= ACTIVE CIRCULANTE – DATORII PE TERMEN SCURT25
Evoluția mărimii fondului de rulment net calculat la S.C. TACHONAN S.R.L. :
Tabelul 4.1. Fondul de rulment net
Indicatori 2010 2011 2012
Capital permanent RON 5,832,425 5,548,876 5,165,4 86
Active imobilizate nete RON 6,317,305 6,346,264 6,150,081
FRN RON -484,880 -797,388 -984,595
Active circulante RON 1,938,514 1,300,059 1,438,248
Datorii pe termen scurt RON 2,423,394 2,097,447 2,422,843
FRN RON -484,880 -797,388 -984,595

În toți anii analizați fondul de rulment net este negativ ceea ce înseamnă o situație
nefavorabilă de dezechilibru financiar datorat nerespectării principiului de finanțare conform
căruia nevoilor permanente li se alocă resurse permanente. Există o insuficiență a capitalurile
permanente pentru finanțarea imobilizarile. Această situație este cauzată și datorită faptului că
activele circulante sunt inferioare datoriilor pe termen scurt.
Analiza fondului de rulment net se realizează în general prin metoda ratelor, cu
ajutorul următorilor indicatori (tabelul 4.2.):
rata fondului de rulment net ( „marja de securitate a firmei”)
rFR = (FRN / CA) * 360
rata finanțării activelor circulante din fondul de rulment
rfAC = (FRN / AC) * 100 , AC – active circulante
rata de acoper ire a necesarului de fond de rulment
rfNFR = (FRN / NFR) * 100 26

24 Jianu Iulia , „Evaluarea,prezentarea și analiza performanței intreprinderii ”,Editura Cecca r , București, 2007
25 Petrescu Silvia , “Analiză și diagnostic financiar -contabil ” , Editura CECCAR , București , 2008

29
În baza formulelor studiate teoretic, societatea prezintă urmatoarele valori :
Tabelul 4.2. Analiza fondului de rulment net
Indicatori 2010 2011 2012
FRN RON -484,880 -797,38 8 -984,595
CA RON 6,736,538 5,292,469 5,873,829
AC RON 1,938,514 1,300,059 1,438,248
NFR RON -597931 -848706 -1113831
rFR Zile/An -26 -54 -60
rfAC % -25% -61% -68%
fNFR % 81% 94% 88%

Rata fondului de rulment net în condiții de echilibr u financiar a r trebui să fie în tre 30
și 90 zile pe an. Mărimea acestei rate este dire ct proporțională cu mărimea fon dului de
rulment net.
Rata finanțării activelor circulante din fondul de rulment net optimă , variază în
funcție de sectorul de activitate și specificul activității desfășurat de fiecare firmă, între 20% și
45%, astfel putem spune că din anul 2011 a crescut la un nivel cu adevărat îngrijorător și
continua în 2012 . Acest lucru inseamna ca nu a fost posibilă finanțarea activelor circulante din
sursele tempo rare.
Rata de acoperire a necesarului de fond de rulment, din fondul de rulment asigură
imaginea derulării procesului de exploatare din societate. Valorile scăzute ale acestei rate ne
arată faptul că nu se poate realiza acoperirea necesarului de fond de ru lment din fondul de
rulment, valoarea optimă a acestei rate fiind rfNFR > 100% .27

4.1.2. Fondul de rulment propriu

Pune în evidență gradul în care echilibrul pe terme n lung se asigură prin capitalu rile
proprii și reprezintă excedentul capitalurilor pr oprii în raport cu activele imobilizate nete.
Adică masura în care echilibrul financiar se asigură prin capitalurile proprii, ceea ce
determină gradul de autonomie financiară. Se determină pe baza relațiilor :
FRP= Capitalul propriu – Active imobilizate n ete
FRP= FRN – Datorii pe termen mediu și lung28

26 Petrescu Silvia , “Analiză și diagnostic financ iar-contabil ” , Editura CECCAR , București , 2008
27 Cabariu , L. “Analiza și evaluarea societăților comerciale “, Editura Expert , București , 2002

30

S.C. Tachonan Service S.R.L. prezintă urmatorul fond de rulment propriu în baza
teoriei studiate și a situației societății :
Tabelul 4.3. Fondul de rulment propriu
Indicatori 2010 2011 2012
Capital propriu RON 4,484,694 4,374,589 4,381,985
Active imobilizate nete RON 6,317,305 6,346,264 6,150,081
FRP RON -1,832,611 -1,971,675 -1,768,096
FRN RON -484,880 -797,388 -984,595
Datorii pe termen mediu și lung RON 1,347,731 1,174,287 783,501
FRP RON -1,832,611 -1,971,675 -1,768,096

Din tabelul anterior se observă pe toata perioada analizată ca fondul de rulment este
negativ ceea ce reprezintă un deficit al capitalului propriu față de activele imobilizate. Se
observă o depreciere în 2011 insă în 2012 tinde spre a se ameliora. În ansamblu analiza
reflectă un grad foarte redus de autonomie financiară.

4.1.3. Fondul de rulment străin

Reflectă măsura îndatorării pe termen lung pentru fi nanțarea nevoilor pe termen scurt
și se calculează cu relațiile:
FRS = FRN – FRP
FRS = Capital permanent – Capital propriu29
S.C. Tachonan Service S.R.L. prezintă urmatorul fond de rulment străin în baza
teoriei studiate și a situației societății :

Tabelul 4.4. Fondul de rulment străi n
Indicatori 2010 2011 2012
FRN RON -484,880 -797,388 -984,595
FRP RON -1,832,611 -1,971,675 -1,768,096
FRS RON 1,347,731 1,174,287 783,501
Capital permanent RON 5,832,425 5,548,876 5,165,486
Capital propriu RON 4,484,694 4,374,589 4,381,985
FRS RON 1,347,731 1,174,287 783,50 1

28 Petrescu Silvia , “Analiză și diagnostic financiar -contabil ” , Editura CECCAR , București , 2008
29 Cabari u , L. “Analiza și evaluarea societăților comerciale “, Editura Expert , București , 2002

31
Fondul de ru lment străin este intr -o continuă depreciere . Prin urmare întreprinderea depinde
foarte mult de sursele atrase de la creditori .

4.1.4. Rata finanțării activelor circulante prin fondul de rulment

Rata finanțării activelor circulante pri fondul de rulment net se calculează ca raport
între mărimea fondului de rulment și valoarea activelor circulante de finanțat.30
Rata finanțării conform teoriei la societatea studiată, este următoarea :
Tabelul 4.5. Evoluția ratei finanțării activelor circu lante prin NFR
Indicatori 2010 2011 2012
FRN RON -484,880 -797,388 -984,595
Active circulante RON 1,938,514 1,300,059 1,438,248
r(FRN/AC) % -25.01% -61.33% -68.46%

4.1.5. Rata finanțării stocurilor prin fondul de rulment

Se determină ca raport într e mărimea fondului de rulment și valoarea stocuri lor de
finanțat.
Rata finanțării stocurilor conform teoriei la societatea studiată, este următoarea :
Tabelul 4.6. Evoluția ratei finanțării stocurilor prin FRN
Indicatori 2010 2011 2012
FRN RON -484,880 -797,388 -984,595
Stocuri RON 931,740 662,426 659,969
r(FRN/St) % -52.04% -120.37% -149.19%

4.2. Necesarul de fond de rulment

Necesitățile de finanțare ale ciclului de exploatare , sunt acoperite, în cea mai mare
parte, din su rse temporare corespunzătoare (datorii din exploatare: furnizori, creditori etc).
Nevoia de fond de rulment este tocmai diferența dintre necesitățile de finanțare ale ci -clului
de exploatare și datoriile de exploatare. Altfel spus, reprezintă partea din ac tivele curente care
trebuie finanțată din pasivele curente.
NFR= Active curente – Pasive curente
NFR = (AC – Disp.) –( DTS – CBTS)
AC- active circulante

30 Cabariu , L. “Analiza și evaluarea societăților comerciale “, Editura Expert , București , 2002

32
Disp. – disponibilități
DTS – datorii pe termen scurt
CBTS – credite bancare pe termen scurt31
NFR la S.C. Tachonan Service S.R.L. conform teoriei la societatea studiată, este următorul :
Tabelul 4.7. Necesarul de fond de rulment
Indicatori 2010 2011 2012
Active circulante RON 1,938,514 1,300,059 1,438,248
Dospinibilități RON 113,051 605,220 669,041
Active curente (AC -Disp.) RON 1,825,463 694,839 769,207
Datorii pe termen scurt RON 2,423,394 2,097,447 2,422,843
Credite b. pe termen scurt RON 0 0 0
Pasive curente (DTS -CBTS) RON 2,423,394 2,097,447 2,422,843
NFR RON -597,931 -848,706 -1,113,831

În toți anii , nevoia de fond de rulment a fost ne -gativă , ceea ce înseamnă un surplus
de surse temporare în raport cu nevoile corespunză toare de capitaluri circulante . Această
situație este și ca urmare a relaxării scadențelor datoriilor.
Mărimea necesarul ui de fond de rulment depinde de : mărimea stocurilor, structura
exploatării, volumul de activitate, valoarea creanțelor, sezonalitatea activității, natura secto –
rului de activitate, durata ciclului de exploatare, organizarea gestiunii firmei, durata de ro ta-ție
a activelor și pasivelor etc.
Conform teoriei, evidențiem faptul ca în cazul societății studiate m ărimea necesarului
de fond de rulment depinde de nivelul cifrei de afaceri, înregistrând valori similare :

Graficul 4.2.

31 Cabariu , L. “Analiza și evaluarea societăților comerciale “, Editura Expert , București , 2002

33
Analiza necesarului de f ond de rulment se realizează în general , prin metoda ratelor.
rata necesarului de fond de rulment
rNFR = NFR / CA * 360
– rata de acoperire a necesarului de fond de rulment rfNFR
rata de finanțare a necesarului de fond de rulment prin trezorerie
rT = T / NFR * 10032
S.C. Tachonan Service S.R.L. prezintă următoarea rată a necesarul de fond de rulment :
Tabelul 4.8. Analiza necesarului de fond de rulment
Indicatori 2010 2011 2012
NFR RON -597,931 -848,706 -1,113,831
CA RON 6,736,538 5,292,469 5,873,8 29
rNFR Zile/An -32 -58 -68
T RON 113,051 51,318 129,236
rT % -19% -6% -12%
Rata necesarului de fond de rulment uzuală este cuprinsă între 10% și 15%. În anul
2010 rata de rulment este mai mare decât cea uzuală . Scăde rea ulterioară, în ciuda fluctuație i
acesteia în perioada analizată, acestei rate este benefică pentru firmă și semnifică o
îmbunătățire a trezoreriei.

4.3. Trezoreria

Reprezintă surplusul sau deficitul de lichidități generat de activitatea întreprinderii.33
Se calculează astfel:
T= FRN -NFR
Trezoreria societății studiate, conform teoriei, este urmatoarea :
Tabelul 4.9. Trezoreria
Indicatori 2010 2011 2012
FRN RON -484,880 -797,388 -984,595
NFR RON -597,931 -848,706 -1,113,831
T RON 113,051 51,318 129,236
Dispo nibilități și plasamente RON 113,051 51,318 129,236
Credite de trezorerie RON 0 0 0
T RON 113,051 51,318 129,236

32 Bologa Gabriela, Diagnosticul și evaluarea întreprinderii , Editura Unive rsității Agora – Oradea , 2007.
33 Cabariu , L. Analiza și evaluarea societăților comerciale , Editura Expert , București , 2002

34
Trezoreria pozitivă în toți cei trei ani , înseamnă că fondul de rulment e suficient de
mare pentru a asigura nu doar finanțarea curentă a activității de exploatare ci, mai rămân
lichidități pentru a efectua plasamente , fără a afecta continuitatea activității. O trezorerie prea
ridicată înseamnă și unele deficiențe manageriale în ceea c e privește plasarea co rectă a
lichidităților , care treb uie să asigure rentabilitatea, s iguranța și lichiditatea optimă, insă în
cazul nostru se manifestă o fluctuație a trezoreriei la un nivel bun.

Graficul 4.3.

4.4. Analiza echilibrului financiar prin prisma lichidita ții și solvabilită ții

Lichiditatea, c a formă a echilibrului financiar, se definește ca fiind capacitatea unor
active de a fi transformate la un moment dat în bani. Mai poate fi definită ca și capacitatea pe
care o are întreprinderea de a acoperi cu ajutorul activelor circulante, obligațiile p e termen
scurt.34
Aprecierea lichidității se face cu ajutorul următorilor indicatori indicatori:
Lichiditatea curentă (lc) reflectă capacitatea întreprinderii de a -și satisface obligațiile
pe termen scurt prin transformarea tuturor elementelor p atrimoni ale de natura activelor
circulante în disponibilități .
lc = AC/PC
AC – active circulante
PC – pasive circulante ( datorii pe termen scurt )
Valoarea optimă se situează în intervalul [1,2 ; 2]
Lichiditatea rapidă (lr) se exprimă ca raport între activele circula nte li chide medii și
pasivele circulante ( datorii pe termen scurt)

34 Bărbulescu C ., Diagnosticarea întreprinderilor în dificultate economică. Strategii și politici de redresare și
dinamizare a activității, Editura Economică, București, 2002.

35
lr = ACl/ PC
ACl – active circulante lichide ( stocuri + disponibilități și plasamente )
Valoarea optimă aparține intervalului [0,6 ; 1]
Lichiditatea foarte rapidă ( lfr ) reflectă capacita tea întreprinderii de a -și onora
obligațiile pe termen scurt din disponibilități și plasamente, calculându – se cu relația :
lfr = Disponibilități /Dp
Dp – disponibilități și plasamente
Valoarea optimă se înscrie în intervalul [0,3; 1]35

Tabelul 4.10. Lichiditatea firmei
Indicatori 2010 2011 2012
Active circulante RON 1,938,514 1,300,059 1,438,248
Datorii pe termen scurt RON 2,423,394 2,097,447 2,422,843
Lichiditatea curentă 0.80 0.62 0.59
Active circulan te lichide RON 1,443,005 983,058 791,662
Datorii pe termen scurt RON 2,423,394 2,097,447 2,422,843
Lichiditate rapidă 0.60 0.47 0.33
Disponibilități și plasamente RON 113,051 51,318 129,236
Datorii pe termen scurt RON 2,423,394 2,097,447 2,422,843
Lichiditate foarte rapidă 0.05 0.02 0.05

Graficul 4.4.

Din tabelul și graficul prezentat e anterior se constată faptul că atât lichiditatea curentă,
lichiditatea rapidă câ t și cea foarte rapidă se situează sub valoarile optime . Valoar ile
lichidității cu rente sunt sub 1 în toți anii analizați ceea ce reprezintă o decapitalizare a

35 Boardman A.E.,Greenberg D.H.,Vinning A.R. ,Weimer D.L. , Analiza cost -beneficiu,Concepte și pract ică ,
Editura Arc , Ediția a doua

36
întreprinderii, lipsa capacității de plată pe termen scurt . Lichiditatea rapidă din 2010
intrerpinderea este capabilă de a -și onora datoriile pe termen scurt din creante, dispon ibilități
bănești și investiț ii financiare pe termen scurt, insă din anul 2011 există structură
necorespunzatoare a activului circulant, cu o pondere prea mare a stocurilor . Lichiditatea
foarte rapidă (imediat ă) pe toata perioada analizată există o gestiun e necorespunză toare a
creanțelor și implicit al activului circulant sub aspectul lichidității.
Solvabilitatea reflectă capacitatea întreprinderii de a -și onora obligațiile pe termen
mediu și lung. În funcție de nivelul la care se consideră obligațiile pe t ermen lung, se pot con –
stitui următoarele rate de solvabilitate:
Solvabilitatea patrimonială (SP) exprimă gradul în care capitalul social asigură
acoperirea obligațiilor de plată pe termen lung,36 determinându -se cu relația:
SP =CS /( ÎTML+CS ) * 100
ÎTML – împrumuturi pe termen mediu și lung
Nivelul său optim este cuprins între [40%; 60%], limita minimă fiind 30%
Solvabilitatea generală (SG) exprimă gradul de acoperire a datoriilor totale către terți ,
în cazul falimentului, din activele totale, calcu lându -se cu relația :
SG =( DTS+ÎTML+DT) /AT
DTS – datorii pe termen scurt
DT – dobânzi totale aferente
Mărimea sa opt imă este cuprinsă între 1 și 3.
Tabelul 4.11. Solvabilitatea firmei
Indicatori 2010 2011 2012
CS RON 3,131,660 3,131,660 3,131,660
ÎTML RON 2,061,300 2,277,142 2,061,300
ÎTML+CS RON 5,192,960 5,408,802 5,192,960
SP % 60% 58% 60%
AT RON 8,255,819 7,646,323 7,588,329
DTS RON 2,423,394 2,097,447 2,422,843
ÎTML RON 2,061,300 2,277,142 2,061,300
DT RON 0 0 0
DTS+ÎTML+DT RON 4,484, 694 4,374,589 4,484,143
SG RON 0.54 0.57 0.59

36 Buglea A., Eros Stark Lorant, Evaluarea întreprinderii : teorie și aplicație , Editura Mirton, Timișoara, 2003.

37

Graficul 4.5 .

Solvabilitatea patrimonială a firmei se regasește în jurul valorilor de 60% , ceea ce
înseamnă că ea are capacitatea de a -și plăti datoriile pe termen mediu și lung. Solvabilitatea
general ă ne relevă faptul că există riscul neacoperirii datoriilor către terți din v alorificarea
activelor , iar acest risc tinde spre creștere.

38
CAPITOLUL 5.
ANALIZA INDICATORILO R DE GEST IUNE ȘI DE RENATABI LITATE AI
ÎNTREPRINDERI I

5.1. Gestiunea act ivelor circulante ale întreprin derii

5.1.1. Gestiunea clienților

Viteza de rotație a creditului client se apreciază cu indicatorii:
nr. de rotații a creditului client = cifra de afaceri / clienți medii
durata în zile a unei rotații = clienți medii / cifra de afaceri * T
T – perioada ( aici , 360 zile )37
Viteza de rotație a clienților la societatea noastra este urmatoarea :
Tabelul 5.1. Viteza de rotație a creditului client
Indicatori U.M. 2010 2011 2012
Cifra de afaceri RON 6,736 ,538 5,292,469 5,873,829
Clienți medii RON 2,700 2,700 2,700
Nr. de rotații nr. rot. 2495.01 1960.17 2175.49
Durata unei rotații în zile Zile 0.14 0.18 0.17

Graficul 5.1.

37 Jianu Iulia , Evaluarea,prezentarea și analiza performanței intreprinderii ,Editura Ceccar , București, 2007

39
Putem afirma că întreprinderea nu cunoaște dificultăți în ceea ce privește încasarea
contravalorii prestărilor de servicii pentru clienți, clienții respectînd termenele de plată
prevăzute în contracte. În ceea ce privește matricea clienților, cei mai mulți sunt clienți
semnificativi, cu plata la termen, urmând ca pondere cei medi i și cei nesemnificativi, aceștia
din urmă doar ocazional.

5.2.1. Structura stocurilor

Ne permite să evidențiem supra sau subdimensionarea unor elemente de stoc,
elementele de stoc fără mișcare sau cu mișcare lentă și evoluția în timp a structurii sto -curilor
, pe elemente componente.38
Pentru a obține aceste date, se vor calcula următorii indicatori (Tabelul 5.2 ):
– ponderea stocurilor în total active circulante = stocuri / active circulante * 100
– ponderea stocului de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar și
baracamente în stocurile totale = materii prime, etc / stocuri * 100
– ponderea stocuri lor aflate la terți în st. totale =stocuri aflate la terți/stocuri* 100
– ponderea stocului de semifabricate, produse finite și produse reziduale în s tocurile
totale = semifabricate, produse finite, produse reziduale / stocuri * 100
– ponderea stocurilor de ambalaje în stocuri totale = ambalaje / stocuri * 10039
Conform teoriei studiate, S.C. Tachonan Service S.R.L. prezintă următoarea structura
a stocuril or :
Tabelul 5.2. Structura stocurilor societății

38 Frank H. Knight, Risk, Uncertainty and Profit , Beard Books, Washington D.C., 2002
39 Mironiuc M., Gestiunea financiar -contabilă a întreprinderii: concepte, politici, practici, Editura Sedcom
Libris, Iași, 2007, Indicatori Not. U.M. 2010 2011 2012
Stocuri S RON 931,740 662,426 659,969
Active circulante AC RON 1,938,514 1,300,059 1,438,248
Ponderea stocurilor în active circulante P1 % 48% 51% 46%
Mat. prime, materiale consumabile, ob.de inv. ,
baracamente Mp RON 931,740 662,426 659,969
Stocuri aflate la terți St RON 0 0 0
Semifabricate, produse finite, produse reziduale Pf RON 0 0 0
Ambalaje Am RON 0 0 0
Ponderea Mp în stocuri totale P2 % 100% 100% 100%
Ponderea St în stocuri totale P3 % 0% 0% 0%
Ponderea Pf în stocuri totale P4 % 100% 100% 100%
Ponderea Am în stocuri totale P5 % 0% 0% 0%

40

Graficul 5.2 .
Ponderea stocurilor de produse finite în total stocuri , ponderea ambalajelor în stocuri
total, sunt constant e și de 100% datorita faptului că activitățile principale ale societății nu sunt
de producție ci de prestări servicii, fapt ce determină ponderea materiilor prime și materialelor
în total stocuri să fie inexistentă. Ponderea stocurilor în act ive circulante oscilează între 46 și
51% datorită aprovizionării de stocuri pentru prestarea de servicii.
5.2.2. Rotația stocurilor
Este urmărită pe componentele structurale ale stocurilor:
– Rotația stocurilor totale , se apreciază cu ajutorul indicatorilo r următori:
o numărul de rotații
CA
n1 = CA / SM
CA- cifra de afaceri
Sm – stocuri totale medii
o durata în zile a unei rotații
d1 = Sm / CA x T
T- perioada ( aici, 360 zile)
– Rotația stocuri lor de mat. prime, materiale , se apreciază cu aju torul indicatorilor:
o numărul de rotații
n2= CA / Mpm
Mpm – stocul mediu de materii prime, materiale
o durata în zile a unei rotații
d2= Mpm / CA x T
– Rotația stocurilor aflate la terți , se apreciază cu ajutorul indicatorilor:
o numărul de rotații

41
n3= CA / Stm
Stm – stocuri aflate la terți medii
o durata în zile a unei rotații
d3= Stm / CA x T
– Rotația st. de semifabricate, produse finite , se apreciază cu ajutorul indicatorilor:
o numărul de rotații
Pfm n4= CA / Pfm
Pfm – stocul mediu de semifabricate, produse finit e
o durata în zile a unei rotații
d4= Pfm / CA x T
– Rotația stocurilor de ambalaje , se apreciază cu ajutorul indicatorilor:40
o numărul de rotații
n5= CA / Amm
Amm – stocul mediu de ambalaje
o durata în zile a unei rotații
d5= Amm / CA x T
Conform teoriei, societatea noastră prezintă urmatoarea rotașie a stocurilor:
Tabelul 5.3. Rotația stocurilor
Indicatori U.M. 2010 2011 2012
CA RON 6,736,538 5,292,469 5,873,829
Sm RON 931,740 662,426 659,969
N nr. rot 7.23 7.99 8.90
D zile 49.79 45.06 40.45

Graficul 5.3.

40 Stoina C.N. , Risc și incertitudine în investiții , Editura Teora ,București , 2008

42

Viteza de rotație a stocurilor este în creștere datorită s pecificul ui activității de prestări ,
care necesită ca întotdeauna să existe un stoc bine format din, materiale, cât și marfuri folosi
activi tății în continuă dezvoltare.

5.2. Gestiunea furnizorilor intreprinderii

Creditul furnizor contribuie la creșterea solidității financiare a întreprinderii. Mă -sura
în care se beneficiază de acest credit depinde în mare măsură de dependența întreprin -derii
față de piața de aprovizionare. Când dependența față de pi ața de aprovizionare este ma re,
creditul furnizor are termene strânse iar când această dependență se manifestă slab, ter -menele
creditului – furnizor sunt relaxate. 41
Gestiunea furnizorilor se a preciază cu indicatorii următori:
numărul de rotații = total cumpărări de la furnizori / furnizori medii
durata unei rotații = furnizori medii / total cumpărări de la furnizori x T42
Gestiunea furnizorilor la S.C. Tachonan Service S.R.L. se prezi ntă:
Tabelul 5.4. Viteza de rotație a creditului furnizor
Indicatori U.M. 2010 2011 2012
Cifra de afaceri RON 6,736,538 5,292,469 5,873,829
Furnizori medii RON 140 140 140
Nr. de rotații nr. rot 48118 37803 41956
Durata unei rotații în zile zile 0.0075 0.0095 0.0086

Graficul 5.4.

41 Stroe R. Gestiunea financiară a întreprinderii , Editura ASE,CIEDD, Bucure ști, 2001
42 Talpoș I. –Gestiunea financiara a agentilor economici, Editura Mirton, Timisoara, 2004

43
Reducerea vitezei de rotație a creditului furnizor reflectă o stare nefavorabilă în ge –
neral , pentru întreprindere, însă presiunea financiară asupra societății scade deoarece în
ultimii doi ani viteza de rotație a cr editului furnizor este mai mică decât viteza de rotație a
creditului client , insă în ultimul an viteza de rotație crește . Întreprinderea nu se confruntă cu
greutăți de plată, plăț ile către furnizori făcânduse fara întârziere.

5.3. Gestiunea capitalurilor proprii

Modul de gestionare a capitalurilor proprii poate fi urmărit prin intermediul calculării
vitezei de rotație a capitalurilor proprii, care se urmărețte cu ajutorul indicatorilor:
– numărul de rotații a capitalurilor proprii = cifra de afacer i / capitaluri proprii
– durata unei rotații = capitaluri proprii / cifra de afaceri * T
T – perioada ( aici, 360 zile )
Gestiunea capitalurilor proprii la S.C. Tachonan Service S.R.L. se prezintă :
Tabelul 5.5. Viteza de rotație a capitalurilor proprii
Indicatori 2010 2011 2012
Cifra de afaceri RON 6,736,538 5,292,469 5,873,829
Capitaluri proprii RON 4,484,694 4,374,589 4,381,985
Nr. de rotații Rotații 1.50 1.21 1.34
Durata unei rotații Zile 239.66 297.56 268.57

Graficul 5.5.
Viteza de rotație a capitalurilor proprii înregistrează o evoluția oscilantă pe parcursul
perioadei de analiză. Astfel, în primii doi ani numărul de rotații a capitalur ilor proprii se reduc
de la 1,5 în 2010 la 1,21 în 2011 , urmand ca în anul 2012 să înregistreze o creștere de 9,8 %
(în valori relative), valoare care poate fi considerată relativ satisfăcătoare pentru gestiunea
capitalurilor proprii.

42 Stroe R. Gestiunea financiară a întreprinderii , Editura ASE,CIEDD, Bucure ști, 2001

44

5.4. Analiza rentabilității î ntreprinderii

5.4.1 . Rata rentabilității comerciale

Rata rentabilității comerciale apreciază eficiența politicii comerciale și politica de
prețuri a firmei. Rata rentabilității comerciale se determină prin raportarea rezultatelor firmei
la cifra de afaceri implicată . Ratele rentabilității comerciale sunt:
Rata marjei brute de exploatare – indică aptitudinea activității de exploatare de a
degaja profit , indiferent de politica fiscală , financiară, sau de amortizare și neținând seama
de incidența elementelor excepționale. Se determină astfel:43
rEBE = EBE / CA * 100
EBE – excedentul brut al exploat ării
CA – cifra de afaceri
Excedentul brut al explo atării măsoară profitul brut ce provine din ciclul de exploatare
și arată ce -i rămâne firmei după ce din valoarea adăugată a scăzut costul forței de muncă.
Excedentul brut al exploatării se obține ca dife rență între veniturile și cheltuielile din
exploatare și nu include amortizările și provizioanele, sau veniturile din provizioane. În cadrul
soldurilor intermediare de gestiune , excedentul brut de exploatare se formează din valoarea
adăugată și subvențiil e pentru exploatare , din care se deduc impozitele și taxele, precum și
cheltuielile cu personalul.44
Rata marjei nete de exploatare – reflectă eficiența activității de exploatare, fiind
influențată de amortismente și provizioane, comparativ cu rata marjei brute. Se determină
astfel:
rREx = Rex / CA * 100
REx – rezultatul exploatării
Rata marjei nete a exercițiului – exprimă eficiența globală a întreprinderii, respectiv
capacitatea de a genera profit și se calculează astfel:
rRE = RE / CA * 100
RE – rezult atul exercițiului45
Rata rentabilității comerciale, conform teoriei studiate, la societatea prezentată este :
Tabelul 5.6. Rata rentabilității comerciale

44 Stoina C.N. , Risc și incertitudine în investiții , Editura Teora ,București , 2008
45 Frank H. Knight, Risk, Uncertainty and Profit , Beard Books, Washington D.C., 2002

45
Indicatori 2010 2011 2012
EBE RON 540,788 405,073 247,857
CA RON 6,736,538 5,292,469 5,873,829
rEBE % 8.03% 7.65% 4.22%
Rex RON 49,148 79,873 9,119
CA RON 6,736,538 5,292,469 5,873,829
RRex % 0.73% 1.51% 0.16%
RE RON 33,425 63,373 7,396
CA RON 6,736,538 5,292,469 5,873,829
RRE % 0.50% 1.20% 0.13%

Graficul 5.6.
Rata rentabilității comerci ale optimă se consideră a avea valori mai mari de 15%. În
cazul societății TACHONAN SERVICE S.R .L. ( vezi Graficul 6.1.) acest prag este depășit de
către rata marjei brute de exploatare , însă trendul este descrescator. R ata marjei nete de
exploatare este î n involuție datorită diminuarii treptate a veniturilor din exploatare. Rata
marjei nete a exercitiului este de asemenea în descreștere datorită rezultatului financiar
negativ, în ciuda faptului ca acesta fluctuează, fapt ce determina incapacitatea de a gen era
profit. În concluzie, ratele analizate pe acest interval de timp ne relatează ineficiența activității
comerciale a societății.
5.4.2. Rata rentabilității financiare

Rata rentabilității financiare măsoară randamentul capitalurilor proprii , deci a pla –
samentului financiar pe care acționarii l -au făcut pentru cumpărarea acțiunilor întreprinde -rii.
Această rată se poate calcula în două moduri :

46
Rata rentabilității financiare nete care remunerează proprietarii întreprinderii prin
acordarea de dividende și prin creșterea rezervelor care, în ultimă instanță, reprezintă o
creștere a averii proprietarilor
rfn = profit net / cap. propriu * 100
Rata rentabilității financiare brute se determină prin folosirea în locul profitu -lui net , a
capacității de autofinanț are, astfel fiind eliminate influențele practi -cilor de amortizare
rfb = capacitatea de autofinanțare / capital propriu * 10046
Capacitatea de autofinanțare reflectă potențialul financiar dega jat de activitatea
rentabilă a întreprinderii destinat să remuner eze capitalurile proprii și să finanțeze în-vestițiile
în expansiune în exercițiile viitoare. Capacitatea de autofinanțare poate fi deter -minată prin
două metode: deductivă și adițională, puse în evidență de structura contului de profit și
pierdere.47
Prin metoda deductivă , capacitatea de autofinanțare e calculată ca diferență în -tre
veniturile încasabile și cheltuielile plătibile.
CAF= venituri încasabile – cheltuieli plătibile
= EBE + alte venituri din exploatare – alte ch eltuieli pentru exploatare + ve nituri
financiare( fără reluări asupra provizioanelor) – cheltuieli financiare ( fără amortizări și
provizioane financiare calculate)+ venituri excepționale ( fără : venituri din cesiunea e –
lementelor de activ, cote părți din subvenții virate asupra rezultat ului exercițiului și reluări
asupra provizioanelor excepționale) – cheltuieli excepționale( fără: valoarea net contabilă a
elementelor de activ cedate și amortizări și provizioane excepționale calculate)48
EBE – excedentul brut din exploatare ( se calculează ca diferență între veniturile și
cheltuielile din exploatare , dar nu include amortizările și provizioanele).49
Rata rentabilității financiare, conform teoriei studiate, la societatea prezentată este :
Tabelul 5.7. Calculul ratei rentabilității financi are
Indicatori 2010 2011 2012
Profit net RON 33,425 63,373 7,396
Capital propriu RON 4,484,694 4,374,589 4,381,985
Rata rent. fin. nete % 0.75% 1.45% 0.17%
CAF RON -1,182,129 -830,510 -909,646
Capital propriu RON 4,484,694 4,374,589 4,381,985
Rata ren. fin. brute % -26.36% -18.98% -20.76%

46 Jianu Iulia , Evaluarea,preze ntarea și analiza performanței intreprinderii ,Editura Ceccar , București, 2007
47 Bologa Gabriela, Diagnosticul și evaluarea întreprinderii , Editura Unive rsității Agora – Oradea , 2007.
48 Boardman A.E.,Greenberg D.H.,Vinning A.R. ,Weimer D.L. , Analiza cost -beneficiu,
Concepte și practică , Editura Arc , Ediția a doua
49 Cabariu , L. Analiza și evaluarea societăților comerciale , Editura Expert , București , 2002

47

Graficul 5.7.
Valoarea optimă a ratei rentabilității financi are este de 20%. R ata rentabilității este
foarte mică pe toată perioada analizată , și deși în 2011 s-a constatat o îmbunătățire, datorită
pierderilor înregistrate în activitate financiară și a cheltuielilor profitul din exploatare nu a
putut să acopere pierderile din celelalte activități .

5.4.3 . Rata rentabilității economice
Rata rentabilității economice reflectă eficiența activității desfășurate, din perspectiva
capitalului permanent sau a elementelor materiale angajate în activitatea întreprinderii. Se
poate calcula în două moduri:
în funcție de activul total angajat re = REx / AT * 100
REx – rezultatul exploatării
AT – activ total
în funcție de cap italul investit re brută = Rex / Cap. investit * 100 50
Rata rentabilității economice, conform teoriei studiate, la societatea prezentată este :
Tabelul 5.8. Rata rentabilității economice
Indicatori 2010 2011 2012
REx RON 571,649 411,7 48 249,708
AT RON 8,255,819 7,646,323 7,588,329
re brută % 6.92% 5.38% 3.29%
REx RON 571,649 33,425 63,373
Capital investit RON 7,178,871 5,514,611 5,352,420
re brută % 7.96% 0.61% 1.18%

50 Jianu Iulia , Evaluarea,prezentarea și analiza performanței intreprinderii ,Editura Ceccar , B ucurești, 2007

48

Graficul 5.8.
Din anul 2011 , când rata rentabilității econo mice a înregistrat un declin, evoluția sa
următoare a fost în descreștere constantă , situându -se însă sub valoarea considerată optimă de
specialiști , de 15%. În vederea creșterii ratei de rentabilitate economică , se
impune luarea de măsuri de creștere a vitezei de rotație a activelor totale, cum sunt:
scăderea creanțelor
reducerea cheltuielilor de exploatare ( cu materiil e prime, mat. cons. , energia și apa)

5.4.4. Rata ren tabilității resurselor consumate
Rata rentabilității resurselor consumate sau „ r entabilitatea costurilor ”caracterizează
eficiența costurilor, determinându -se prin raportarea unui rezultat la consumul de resurse
implicat în obținerea lui51. Se disting două forme ale acestei rate:
Rata rentabilității resurselor consumate brută
rRC brută = RE / Cheltuieli totale * 100
RE – rezultatul exercițiului
Rata rentabilității resurselor consumate netă
rRC netă = Rex / Cheltuieli de exploatare * 100
REx – rezultatul exercițiului
Rata rentabilității resurselor consumate, conform teoriei studiate, la societatea S.C.
Tachonan Service S.R.L. este următoarea :

51 Stoina C.N. , Risc și incertitudine în investiții , Editura Teora ,București , 2008

49
Tabelul 5.9. Rata rentabilității resurselor consumate
Indicatori 2010 2011 2012
RE RON 49,148 79,873 9,119
Cheltuieli totale RON 6,693,810 5,225,274 5,880,898
R RC brută % 0.73% 1.53% 0.16%
REx RON 33,425 63,373 7,396
Cheltuieli de exploatare RON 6,167,090 4,884,540 5,624,121
R RC netă % 0.54% 1.30% 0.13%

Graficul 5.9 .
Rata rentabilității resurselor consumate bru tă are o evoluție de oscilantă, datorată
ritmului de creștere și descreștere a cheltuielilor de exploatare și financiare în raport cu
veniturile implicite. În anul 2012 , rata rentabilității resurselor consumate are valoarea cea mai
scăzută, raportat la ceilalți ani. Pe ansamblu se înregistrează valori inferioare celo r optime
datorate creșterii consumurilor de materii prime și materiale de la o perioadă la alta și a
creșterii cheltuielilor cu personalul.

50
CAPITOLUL 6. EVALUAREA ÎNTREPRIND ERII ÎN ECONOMI A DE PIA ȚĂ

6.1. Aspec te teoretice privind evaluarea î ntreprinderii

Întreprinderea funcționează în legătură cu partenerii de pe piață. Acești parteneri sunt
interesați de toate operațiile care au loc în întreprindere și în care sunt implicați , operații cum
sunt cele de : înființare, funcționare, dezvoltare, fu zionare, vânzare și lichidare. 52
Pentru a -și desfășura activitatea , întreprinderea este interesată să cunoască rezulta -tul
activității sale , valoarea sa. Ea dorește să -și cunoască valoarea în vederea încheierii unor
tranzacții comerciale. Uneori, întrepr inderea dorește să se realizeze evaluarea sa , pentru că
dorește să -și coteze acțiunile la bursă sau pentru că vrea să știe unde se găsește în evoluția sa
și dacă se poate compara cu alte întreprinderi din același sector de activitate. 53
Evaluarea economic ă poate interveni în următoarele cazuri:
– Când au loc modificări în mărimea capitalului social sau în numărul și compo –
nența acționarilor. În cazul majorării capitalului social, prețul de emisiune al noilor
acțiuni se stabilește ,de regulă, prin evaluarea e conomică a întreprinderii în mo –
mentul respectiv.
– În anumite tranzacții comerciale când atât vânzătorul cât și cumpărătorul ,
efectuează evaluarea întreprinderii sau a activelor vândute, respectiv cumpărate cu
ocazia acțiunilor juridice cu scop patrimonial : succesiuni, divizări, fuziuni,
faliment .
– În cazul cotării la bursă , când are loc o primă evaluare în momentul intrării în –
treprinderii la bursa de valori, iar apoi evaluarea sa este continuă și se face prin
metode bursiere
Principiile pe care trebuie s ă le respecte în activitatea sa evaluatorul , sunt:
– principiul independenței, care presupune obiectivitate, responsabilitate și
integritate morală
– principiul competenței profesionale
– principiul bunei informări în domeniul micro și macroeconomic și în domen iul
legislativ
– principiul corectitudinii în raport cu beneficiarul lucrării, cu ceilalți experți ,cu
Administrația financiară locală, cu societatea de evaluare cu care se lucrează

52 Bologa Gabriela, Diagnosticul și evaluarea întreprinderii , Editura Unive rsității Agora – Oradea , 2007.
53 Buglea A., Eros Stark Lorant, Evaluarea întrep rinderii : teorie și aplicație , Editura Mirton, Timișoara, 2003.

51
principiul potrivit căruia rezultatele evaluării pot fi exploatate doar de c el care le -a
comandat și în scopul pentru care a făcut -o.54
Metodele ce pot fi folosite pentru evaluarea întreprinderii se pot grupa în trei ca –
tegorii:
– metode clasice
– metode bursiere
– alte metode55
Metodele clasice se grupează , în funcție de modul de aborda re a valorii întreprinderii :
– metode de evaluare patrimonială , care consideră valoarea întreprinderii ca fiind
dată de suma elementelor sale componente: mijloace fixe, terenuri, titluri de
valoare, stocuri, lichidități.
– metode de evaluare financiară, care abordează întreprinderea exclusiv din punct de
vedere al rezultatelor, considerându -se că întreprinderea nu are valoare decât dacă
activele de care dispune produc un rezultat. Valoarea intrinsecă a compo -nentelor
întreprinderii este neglijată, contând doar fluxurile de lichidități viitoa -re obținute
în urma folosirii acestora.
– metode de evaluare combinată, care abordează valoarea întreprinderii atât din
punct de vedere patrimonial cât și din punct de vedere al rezultatelor
Modelele de evaluare financiare se clasifică după mai multe criterii:
– după modul de determinare a valorii actuale a rezultatelor viitoare:
o valori obținute prin actualizare ( când orizontul de timp este limitat la un
anu-mit număr de ani)
o valori obținute prin capitalizare ( când orizontul d e timp analizat este
infinit)
– după rezultatul folosit în calcule:
o valori de randament , când se folosește dividendul
o valori de rentabilitate , când se folosește profitul
o valori determinate pe baza cash -flow – ului
Relația generală de calcul a valorii fina nciare a unei întreprinderi este:
VF= k * Pn ( CF, D ) , unde:
Pn- profit net

54 Cabariu , L. Analiza și evaluarea societăților comerciale , Editura Expert , București , 2002
55 Feleagă N. , Ionașcu I. , Contabilitate financiară , Editura Economică, București, 1993

52
CF- cash-flow
D- dividend
k- coeficientul multiplicator
Elementele folosite în vederea calculării valorii întreprinderii prin folosirea meto -delor
financiare , sunt:
– profitul net , dividendul, cash -flow-ul
– rata de capitalizare
– rata de actualizare
– perioada de referință
– valoarea reziduală56
Valoarea întreprinderii este dată de valoarea prezentă a unor câștiguri viitoare iar
pentru aplicarea metodelor financiare, fundamentală este prev izionarea elementelor aces -tei
metode. 57
Previzionarea activității viitoare trebuie să țină cont de o serie de ipoteze care se iau în
considerare ( evoluția unor indicatori precum: rata de schimb, rata inflației, evoluția sectorului
din care face parte înt reprinderea, evoluția vânzărilor, utilizarea capacității de producție,
concurența , investiții viitoare, evoluția ratei rentabilității) , care să argumenteze valorile
obținute.58
În vederea elaborării previziunilor vom folosi pentru S.C. TACHONAN SERVICE
S.R.L. modelul bazat pe evoluția pieței care, pentru estimarea profitului aferent perioadei
următoare, pornește de la estimarea evoluției cifrei de afaceri și a cheltuielilor aferente cifrei
de afaceri.
Aplicarea acestui model în elaborarea previziunilor pr esupune utilizarea metodelor,
scenariilor care prezintă trei variante: optimistă, pesimistă și probabilă , ale evoluției viitoare a
afacerii și cuantificarea riscurilor asociate realizării scenariilor , prin intermediul coeficienților
de probabilitate.
În cadrul previzionării , abordarea utilizată în cele mai multe cazuri, este aborda rea în
condiții de risc ( probabilistică) fiind caracterizat ă de următoarele aspecte: se c nosc variabilele
ce se vo r modifica și se cunoaște variația acestora cu o anumită prob abilitate.59

56 Jianu Iulia , Evaluarea,prezentarea și analiza performanței intreprinderii ,Editura Cecca r , București, 2007
57 Frank H. Knight, Risk, Uncertainty and Profit , Beard Books, Washington D.C., 2002
58 Meșter Cornelia, Lezeu Corina, Pereț Adina, Analiza economico -financiară , Editura Univ. Oradea, 2003.
59 Mironiuc M., Gestiunea financiar -contabilă a întreprinderii: concepte, politici, practici, Editura Sedcom
Libris, Iași, 2007,

53
6.2. Evaluarea S.C. Tachonan Service S.R.L. pe baza metodelor patrimoniale și a
comparației cu piaț a

6.2.1. Abordarea pe bază de active
În vederea evaluării situației patrimoniale a societății, în vederea lichidării, vom utiliza
următoarele m etode:
– Activul net contabil (ANC)
– Activul net contabil corectat (ANCC)
– Activul net de lichidare (ANL)

1. Activul net contabil ( ANC ) și Activul net contabil corectat (ANCC)

ANC = Activ real – Datorii totale
Activ real = Activ total – Activ fictiv
ANC = ( Total activ corectat + Imobilizări necorporale) – Total datorii
ANCC = Activ corectat – Datorii totale corectate 60
Tabel 6.1. Valorile ațbținute pentru ANC și ANCC
Specificație 2010 2011 2012
Total imobilizări corp orale 6.311.999 6.337.015 6.141.232
Total active imobilizate 6.317.305 6.346.264 6.150.081
Active imobilizate c orectate 6.311.999 6.337.015 6.141.232
Total stocuri 931.740 662.426 659.969
Total creanțe 893.723 584.819 637.924
Total disponibilități și plasamente 0 1.496 11.119
Total active circulante 1.938.514 1.300.059 1.438.248
Total activ corectat 8.250.513 7.637.074 7.579.480
Datorii pe termen m ediu și lung 1.347.731 1.174.287 783.501
Total datorii pe termen scurt 2.423.394 2.097.447 2.422.843
Total datorii 3.771.125 3.271.734 3.206 .344
ANC 4.484.694 4.374.589 4.373.136
ANCC 5.827.119 4.539.627 5.156.637

60 Jianu Iulia – Evaluarea,prezentarea și analiza performanței intreprinderii ,Editura Ce ccar , București, 2007

54

Active imobilizate corectate = Total active imobilizate – Total imobilizări necorporale
Total activ corectat = Active imobilizate corectate + Total active circulante

2. Evaluar ea societății pe baza activului net de lichidare
Scopul operațiunilor de lichidare a activului și pasivului societății este transformarea
bunurilor societății în bani și achiatarea datoriilor societății, astfel încât eventualul activ net să
se repartizeze, în final, asociaților.61

Tabel 6.2. Bilanț cu valori lichidative

6.2.2. Abordarea pe baza de venit

Conform SEV 5 -Evaluarea intrepri nderii , abordarea pe baza de venit este definita ca
fiind "calea generala de determinare a valorii unei intreprinderi , participatii la aceasta sau
unei actiuni care utilizeaza una sau ,mai multe metode prin care valoarea este calculata prin
convertirea castigurilor anticipate "( prin tehnica actualizarii /capitalizarii).
Cele doua metode inscrise în aceasta abordare sunt :
● metoda cash flow -ului net actualizat (sau fluxului de numerar actualizat) – CNF act ;
● metoda capitalizarii veni tului.62
Conform standardelor de evaluare a intreprinderii, esenta celor doua metode inscrise în
abordarea pe baza de venit este :

61 Jianu Iulia – Evaluarea,prezentarea și analiza performanței intreprinderii ,Editura Ceccar , București, 2007
62 Meșter Cornelia, Lezeu Corina, Pereț Adina, Analiza economico -financiară , Editura Univ. Oradea, 2003.

Activ 2010 2011 2012 Pasiv 2010 2011 2012
Active pe
termen lung
din care: 6,317,305 6,346,264 6,150,081
Imobilizări
financiare
(Credite) 5,306 9,249 8,849 Capital
social 3,131,660 3,131,660 3,131,660
Imobilizări
corporale 6,311,999 6,337,015 6,141,232 Rezerve 1,319,609 1,179,556 1,243,377
Stocuri 931,740 662,426 659,969 Profit 33,425 63,373 7,396
Creanțe 893,723 584,819 637,924 Obligații
nefinanciare 1,347,731 1,174,287 783,501
Disponibilit
ăți 113,051 52,814 140,355 Obligații
financiare 2,423,394 2,097,447 2,422,395
Total 8,255,819 7,646,323 7,588,329 Total 8,255,819 7,646,323 7,588,329

55
● În metoda CNF act cash flow -ul net este estimat pentru fiecare an din perioada de
previziune explicita (5-10 ani ) . Acest cash – flow este transformat în valoare a
capitalului prin aplicarea tehnicilor de actualizare , cu ajutorul unei rate de actualizare .
● În metoda capitalizarii venitului, un nivel reprezentativ al acestuia este impartit cu o rata
de capitalizare sau este multiplicat cu un coeficient multiplicator pentru a -l
transforma în valoarea proprietatii .
Asemanarea dintre cele doua metode consta în faptul ca ,daca se aplica în mod corect
valorile rezultate trebuie sa fie adevarate .63
Deosebirea dintre cele doua metode se refera la cele doua situatii diferite în care
se aplica, respectiv:
– metoda CNF act se aplica numai în situatia în care intreprinderea evaluata va genera, î ntr-
o perioada de previ ziune explicit ă (5-10 ani), un cash – flow net anual de marime inegală ;
– metoda capitalizarii venitului , se aplica numai în situatia în care intreprinderea
evaluata a ajuns în stadiul (faza ) de stabilitate economica .
· Evaluarea act ivelor din afara exploatarii
Unul din pricipiile esentiale ale evaluarii unei intreprinderi este separarea și evaluarea
distincta a activelor din afara exploatarii. Conform Glosar cu termeni pentru Standardele
internationale de Evaluare – editia 200 , activul în surplus este definit ca fiind "un activ ce se
afla în proprietatea unei companii, considerat ca fiind de prisos(inutil) pentru operatiunile de
exploatare ale companiei. Valoarea de piata a activului în surplus este determinata pe baza
celei ma i bune utilizari" .64
Pentru aceasta determinare, evaluatorul va solicita clientului o lista cu informatii
asupra acestor active. În cazul în care nu se obtine aceasta lista, evaluatorul va analiza și
delimita activele din afara exploatarii.
Metode de stabilire a costului capitalului propriu CAPM adaptat pentru intreprinderile
necotate
Premise generale:
Pentru estimarea valorii prin metoda fluxului de numerar actualizat, s -a tinut cont de
urmatoarele:
– moneda de referinta – ROL
– previziunile se fac în termeni nominali
– intreprinderea de evaluat este necotata pe piata bursiera

63 Mironiuc M., Gestiunea financiar -contabilă a întreprinderii: concepte, politici, practici, Editura Sedcom
64 Jianu Iulia – Evaluarea,prezentarea și analiza performanței intreprinderii ,Editura Ceccar , București, 2007

56
Relatia de calcul și termeni definiti:
Kc = Rf +β*(Rm -Rf)+Prc+Prn
Unde:

SC TACHONAN SERVICE
SRL ORADEA
PREVIZIUNEA CONTULUI DE PROFIT ȘI PIERDERE ȘI IPOTEZE DE
LUCRU :
Act. 20 12 2013 2014 2015 2016
VENITURI TOTALE 4,000,000 4,400,000 4,840,000 5,324,000 5,856,000
VENITURI DIN
EXPLOATARE 4,000,000 4,400,000 4,840,000 5,324,000 5,856,000
indice de crestere * 1.10 1.10 1.10 1.10
CHELTUIELI TOTALE 3,940,000 4,310,000 4,656,000 5,043,000 5,466, 000
Cheltuieli exploatare 3,940,000 4,260,000 4,606,000 4,993,000 5,416,000
Chelt.expl/CA % 99% 97% 95% 94% 92%
Marfuri 40,000 50,000 50,000 55,000 61,000
materii
prime,mater.consumabile 100,000 110,000 121,000 133,000 145,000
alte cheltuieli 450,000 495,000 545,000 600,000 660,000
impozite și taxe 400,000 440,000 484,000 535,000 590,000
cheltuieli salariale 1,250,000 1,375,000 1,510,000 1,660,000 1,830,000
Amortizare 800,000 800,000 800,000 800,000 800,000
Amortizare/CA % 20% 18% 17% 15% 14%
Prof it brut din exploatare 60,000 140,000 234,000 331,000 440,000
Impozit pe profit 25 % 15,000 35,000 58,500 82,750 110,000
Profit net din exploatare 45,000 105,000 175,500 248,250 330,000
Cheltuieli financiare 0 50,000 50,000 50,000 50,000
Fond rezerva 0 0 0 0 0
PROFIT BRUT 60,000 90,000 184,000 281,000 390,000
Impozit pe profit 25 % 15,000 22,500 46,000 70,250 97,500
PROFIT NET 45,000 67,500 138,000 210,750 292,500

57

Kc = costul capitalului propriu
Rf = rata nominala de baza fara risc…………… …………… ……………. .6%
β = riscul sistematic al investitiei, calculat prin regresia rentabilitatii actiunii comparativ cu
indicele de piata al rentabilitatii……………………… 0,8
Rm = rata medie a rentabilitatii pe piata bursiera…………….. …….11%
Rm – Rf = prima de risc pe piata bursiera…………………………….. 5 %
Prc = prima de risc aditional pentru intreprinderilemici cotatea..5%
Prn =prima de risc nesistematic pentru intreprinderile necotate..1%
Kc = 6%+0,8%*5%+5%+1% = 16 %
Indicatori :
– CA = cifra de afaceri
– FRN=modificarea anuala a fondului de rulment net
– CFN=cash -flow-ul net
– CFNI=cash -flow-ul net disponibil pentru investitori
– k = rata de actualizare
– g = rata anuala constanta previzionata pentru cresterea CFN în perioada de
previziune explicita

Ipoteze pentru previziune CFNI
Actual 20 12 2013 2014 2015 2016
Investitii/CA % 4 4 4 4 4
FRN/CA % 4 4 4 4 4
Rata actualizare % 16 16 16 16 16

58
CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Prezentul studiu a fost realizat la S.C. Tachonan Service S.R.L. cu obiect de activitate
comerc ializarea, instalarea, service și reparaț ii pent ru echipamente necesare siguranței
circulației autovehiculelor, incălzirea și comfortul conducă torilor auto .
Obiectul studiului a constat în analiza economico -financiară și determinarea valorii
societății pe piață , iar pentru aces t lucru a fost necesar un studiu de ansamblu asupra societății
analizate prezentat în partea de început a lucrării .
Lucrarea tratează în capitolul trei aspecte teoretice și practice legate structura
financiară a patrimoniului .
Capito lul patru al lucrării t ratează aspecte legate de echilibrul financiar al societății ,
unde am prezentat elemente teoretice în baza cărora s -a realizat studiul de caz. Diagnosticul
este practic etapa premergătoare procesului de evaluare a unei întreprinderi.
Capitolul cinci tratea ză aspecte teoret ice și practice privind indicatorii de gestiune și
de rentabilitate ai întreprinderii , o parte dintre acestea utilizândule în determinarea valorii
societății analizate.
Capitolul șase evaluează sumar întreprinderea în economia de piață pri n 3 metode de
evaluare.
Analizând indicatorii obținuți pe urma diagnosticului financiar, putem constata, că
societatea S.C. Tachonan Service S.R.L. poate să își continue fără probleme activitatea ,
deoarece situația ei de ansamblu este una destul de buna. Deficiențe le sunt datorate lipsei de
finanțare într -o perioadă de criză financiară .
Societatea pe toată perioada analizată dispune de suficiente disponibilități care, dupa
parerea mea sunt utilizate destul de eficient .
În urma evaluării societătii prin met odele de ANC, ANCC și ANL se poate constata că
valorile obținute vor aduce un beneficiu consistent asociaților.
Se recomandă continuitatea descrisă în strategia de dezvoltare a societății cu privire la
deschiderea unui sediu secundar în Bucurețti care poa te aduce plus valoare societății pe plan
național.

59
BIBLIOGRAFIE

1. Bărbulescu C . – Diagnosticarea întreprinderilor în dificultate economică. Strategii și
politici de redresare și dinamizare a activității, Editura Economică, București, 2002.
2. Bernard C olasse – Contabilitate generală, Ediția a IV – a, Ed. Moldova, 1995.
3. Boardman A.E. – Greenberg D.H.,Vinning A.R. ,Weimer D.L. , Analiza cost –
beneficiu,Concepte și practică , Editura Arc , Ediția a doua
4. Bologa Gabriela – Diagnosticul și evaluarea întreprin derii , Editura Universității
Agora – Oradea , 2007.
5. Bucătaru D. – Gestiunea financiară a întreprinderii , Editura Junimea, Iași, 2006
6. Buglea A. – Eros Stark Lorant, Evaluarea întreprinderii : teorie și aplicație , Editura
Mirton, Timișoara, 2003.
7. Cabariu L. – Analiza și evaluarea societăților comerciale , Editura Expert , București ,
2002
8. Covlea M. – Finanțele întreprinderii , Editura Pro Universitaria, București, 2010 .
9. Feleagă N. – Sisteme contabile comparate , Ed. Economică, București, 1999.
10. Feleagă N. – Cont abilitate aprofundată , Ed. Economică, București, 1997.
11. Feleagă N., Ionașcu I. – Tratat de contabilitate financiară , Ed. Economică, București,
1998.
12. Feleagă N. , Ionașcu I. – Contabilitate financiară , Editura Economică, București, 1993
13. Frank H. Knight, Risk – Uncertainty and Profit , Beard Books, Washington D.C., 2002
14. Jianu Iulia – Evaluarea,prezentarea și analiza performanței intreprinderii ,Editura
Ceccar , București, 2007
15. Maria Niculescu – Diagnostic global – strategic, Ed. Economică, București, 1997.
16. Mește r Corn elia, Lezeu Corina, Pereț Adina – Analiza economico -financiară , Editura
Univ. Oradea, 2003.
17. Mihai Ristea – Bilanțul în gestiunea patrimoniului , Ed. Academiei României,
București, 1980.
18. Mihai Ristea – Contabilitatea societăților comerciale , vol. I, Ed . CECCAR, București,
1995.
19. Mironiuc M. – Gestiunea financiar -contabilă a întreprinderii: concepte, politici,
practici, Editura Sedcom Libris, Iași, 2007,
20. Oprea Călin, Mihai Ristea – Bazele contabilității, E.D.P., București, 1995.
21. Onofrei M. – Finanțele î ntreprinderii , Editura Economică, București, 2004

60
22. Păvăloaia Willi, Păvăloaia Daniel – Diagnosticul și evaluarea întreprinderii , Editura
Tehnopress, Iași, 2006.
23. Petrescu Silvia – Analiză și diagnostic financiar -contabil , Editura CECCAR ,
București , 2008
24. Stancu I. – Finanțe , Editura Economică, București, 2007
25. Stoina C.N. – Risc și incertitudine în investiții , Editura Teora ,București , 2008
26. Stroe R. – Gestiunea financiară a întreprinderii , Editura ASE,CIEDD, Bucure ști, 2001
27. Talpoș I. – Gestiunea financia ra a agentilor economici , Editura Mirton, Timisoara,
2004
28. Vasile I. – Teodorescu, M., Finanțele întreprinderii , Editura. Meteor Press, București,
2005
29. www.ectap.ro – Economie teoretica și aplicata nr. 1 / 2006
30. www.ase.ro – Biblioteca digitală
31. www.ceccar. ro – Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România

ANEXE

Anexa 1. Bilanț prescurtat 2010 -2012

DENUMIREA ELEMENTULUI NR.
RD. Sold la
01.01.2010 Sold la
31.12.2010 Sold la
31.12.2011 Sold la
31.12.2012
A B 1 2 3 4
A ACTIVE IMOBILIZATE
I.Imobilizări necorporale (ct.201+203+205+2071+208+233+234 -280-290-2933) 01
II.Imobilizări corporale (ct.211+212+213+214+231+232 -281-291-2931) 02 7,663,751 6,311,999 6,337,015 6,141,232
III.Imobilizări f inanciare (ct.261+263+265+267* – 296* ) 03 3,654 5,306 9,249 8,849
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (rd. 01 + 02 + 03) 04 7,667,405 6,317,305 6,346,264 6,150,081
B ACTIVE CIRCULANTE 0 0
I.Stocuri (ct.301+302+303+/ -308+331+332+341+345+346+/ –
348+351+3 54+356+357+358+361+/ -368+371+/ -378+381+/ -388-391-392-393-394-395-396-
397-398+4091 -4428) 05 1,329,954 931,740 662,426 659,969
II.Creanțe (ct. 267* -296 *
2+411+413+418+425+4282+431+437+4382+441+4424+4428+444+445+446+447+4482+451
+453+456+4582+461+473 -491-495-496+5187) 06 852,216 893,723 584,819 637,924
III.Investiții pe termen scurt (ct.501+505+506+508+5113+5114 -591-595-596-598) 07 0 0 1,496 11,119
IV.Casa și conturi la bănci (ct. 5112 + 512 + 531 + 532 + 541 + 542) 08 269,693 113,051 51,318 129,236
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd. 05 +06 + 07 + 08) 09 2,451,863 1,938,514 1,300,059 1,438,248
C CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) 10 0 0

D DATORII sumele catre trebuie platite intr -o perioada <= UN AN (ct.161 + 162 + 166 +
167 + 168 – 169 + 269 + 401 + 4 03 + 404 + 405 + 408 + 419 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 +
4281 + 431 + 437 + 4381 + 441 + 4423 + 4428 + 444 + 446 + 447 + 4481 + 451 + 453 + 455 +
456 + 457 + 4581 + 462 + 473 + 509 + 5186 + 519 ) 11 2,653,481 2,423,394 2,097,447 2,422,843
E ACTIVE CIRC ULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE (rd.09+10 -11-18) 12 -201,618 -484,880 -797,388 -984,595
F TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd.04+12) 13 7,465,787 5,832,425 5,548,876 5,165,486
G DATORII care trebuie platite intr -o perioada > UN AN(ct.161 + 162 + 166 + 167 + 168 –
169 + 269 + 401 + 403 + 404 + 405 + 408 + 419 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431
+ 437 + 4381 + 441 + 4423 + 4428 + 444 + 446 + 447 + 4481 + 451 + 453 + 455 + 456 + 457
+ 4581 + 462 + 473 + 509 + 5186 + 519 ) 14 1,706,610 1,347,731 1,174,287 783,501
H PROVIZIOANE (ct. 151) 15 0 0 0 0
I VENITURI ÎN AVANS (rd. 17+18+21) , din care: 16 0 0 0 0
Subvenții pentru investiții (ct. 131 + 132 + 133 + 134 + 138) 17 0 0 0 0
Venituri înregistrate în avans (ct. 472) 18 0 0 0 0
Sume de reluat într -o perioadă de până la un an 19 0 0 0 0
Sume de reluat într -o perioadă mai mare de un an 20 0 0 0 0
Fondul comercial negativ 21 0 0 0 0
J CAPITAL ȘI REZERVE
I.Capital (rd.23 + 23 + 25) , din care: 22 3,131,660 3,131,660 3,131,660 3,131,660
Capital subscris vărsat (ct. 1012) 23 3,131,660 3,131,660 3,131,660 3,131,660
Capital subscris nevărsat (ct. 1011) 24 0 0 0 0
Patrimoniul regiei (ct. 1015) 25 0 0 0 0
II.Prime de capital (ct. 104) 26 0 0 0 0
III.Rezerve di n reevaluare (ct. 105) 27 2,058,550 750,642 574,336 574,336
IV.Rezerve (ct.106) 28 83,821 568,967 605,220 669,041
Acțiuni proprii (ct. 109) 29 0 0 0 0
Castiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 141) 30 0 0 0 0

Pierderi legate de instrumente de capitaluri proprii (ct. 149) 31 0 0 0 0
V.Profitul sau pierderea reportată 0 0 0 0
Sold creditor (ct. 117) 32 9 0 0 0
Sold debitor (ct. 117) 33 0 0 0 0
VI. Profitul sau pierderea exer. financiar
Sold creditor (c t. 121) 34 518,358 33,425 63,373 7,396
Sold debitor (ct. 121) 35 0 0 0 0
Repartizarea profitului (ct. 129) 36 33,221 0 0 448
Capitaluri proprii – total (rd. 22+26+27+28 -29+30 -31+32 -33+34 -35-36) 37 5,759,168 4,484,694 4,374,589 4,381,985
Patrimo niu public (ct. 1016) 38 0 0 0 0
CAPITALURI – TOTAL (rd. 37+38) (rd.39=13 -14-15-17-20-21) 39 5,759,168 4,484,694 4,374,589 4,381,985

Anexa 2. Contul de Profit și Pierdere 2010 -2012

DENUMIREA INDICATORILOR NR.
RD. Exercițiu
financiar
2009 Exercițiu
financiar
2010 Exercițiu
financiar
2011 Exercițiu
financiar 2012
A B 1 2 2 3
1.Cifra de afaceri netă (rd. 02+03 -04+05+06) 01 9,136,608 6,736,538 5,292,469 5,873,829
Producția vandută (ct.701+702+703+704+705+706+708) 02 5,361,682 3,937,452 3,835,032 4,235,222
Venituri din vanzarea mărfurilor (ct. 707) 03 3,774,926 2,799,086 1,457,437 1,638,607
Reduceri comerciale acordate (ct. 709) 04 0 0 0 0
Venituri din dobânzi înregistrate de entitățile radiate din Registrul general si care ma i au în
derulare contracte de leasing (ct.766) 05 0 0 0 0
Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct.7411) 06
2.Variația stocurilor de produse finite și a producției în curs de execuție (ct.711) 0 0
Sold credi tor 07 0 0 0 0
Sold debitor 08 0 0 0 0
3.Producția realizată de entitate pentru scopurile sale proprii si capitalizată (ct.721+ 722) 09 7,310 0 3,819 0
4.Alte venituri din exploatare (ct.7417+758) 10 685 2,201
-din care, venituri din fondul comerc ial negativ 11 0 0
VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL (rd. 01+ 07 – 08 + 09 + 10) 12 9,144,603 6,738,739 5,296,288 5,873,829
5.a) Cheltuieli cu materiile prime și materiale consumabile (ct.601+602 -7412) 13 1,527,892 1,011,015 975,478 1,272,579
Alte chel tuieli materiale (ct.603+604+606+608) 14 132,993 62,576 70,042 70,634
b) Alte cheltuieli externe (cu energie și apa) (ct.605 -7413) 15 179,733 156,849 116,820 140,746
c) Cheltuieli privind mărfurile (ct.607) 16 1,954,108 1,993,333 917,749 1,036,705
Reduc eri comerciale primite (ct. 609) 17 0 0 0 0
6.Cheltuieli cu personalul (rd. 19+20) , din care: 18 1,646,803 1,574,403 1,854,579 1,883,594
a) Salarii și indemnizații (ct.641+642 -7414) 19 1,308,068 1,267,709 1,481,832 1,492,616
b) Cheltuieli cu asigurările și protecția socială (ct.645 -7415) 20 338,735 306,694 372,747 390,978
7.a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale (rd. 22 – 23) 21 935,033 135,436 39,489 301,098

1) Cheltuieli (ct.6811+6813) 22 935,033 135,436 39,489 301,098
2) Venituri (c t.7813) 23 0 0 0 0
b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd. 25 -26) 24 0 0 0 0
1) Cheltuieli (ct.654+6814) 25 0 0 0 0
2) Venituri (ct.754+7814) 26 0 0 0 0
8.Alte cheltuieli de exploatare (rd. 28 la 31) 27 1,703,378 1,233,478 910,383 918,765
8.1. Cheltuieli privind prestațiile externe
(ct.611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+628 -7416) 28 1,610,427 1,132,285 856,330 882,212
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsaminte asimilate (ct.635) 29 85,985 70,332 47,378 34,702
8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donații și activele cedate (ct.658) 30 6,966 30,861 6,675 1,851
Cheltuieli privind dobânzile de refinanțare înregistrate de entitățile al căror obiect de activitate îl
constituie leasingul (ct.666) 31 0 0 0 0
Ajustări privind provizioanele (rd. 33 – 34) 32 0 0 0 0
– Cheltuieli (ct.6812) 33 0 0 0 0
– Venituri (ct.7812) 34 0 0 0 0
CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL (rd. 13 la 16 – 17 +18 + 21 + 24 + 27 + 32) 35 8,079,940 6,167,090 4,884,540 5,624,121
PROFITUL SAU PIERDEREA DI N EXPLOATARE
– Profit (rd. 12 – 35) 36 1,064,663 571,649 411,748 249,708
– Pierdere (rd. 35 – 12) 37 0 0
9.Venituri din interese de participare (ct.7611+7613) 38 0 0 0 0
– din care, veniturile obținute de la entitățile afliate 39 0 0 0 0
10.Venituri din investiții și împrumuturi care fac parte din activele imobilizate (ct.763) 40 0 0 0 0
– din care, veniturile obținute de la entitățile afliate 41 0 0 0 0
11.Venituri din dobânzi (ct.766) 42 259 0 30 21
– din care, veniturile ob ținute de la entitățile afliate 43 0 0 0 0
Alte venituri financiare (ct.762+764+765+767+768) 44 5,842 4,219 8,829 16,167
VENITURI FINANCIARE – TOTAL (rd. 38 + 40 + 42 + 44) 45 6,101 4,219 8,859 16,188
12.Ajustări de valoare privind imobilizările financi are și investițiile deținute ca active
circulante (rd. 47 – 48) 46 0 0 0 0
– Cheltuieli (ct.686) 47 0 0 0 0

– Venituri (ct.786) 48 0 0 0 0
13.Cheltuieli privind dobânzile (ct.666 -7418) 49 359,931 450,211 326,222 237,344
– din care, cheltuieli în re lația entitățile afliate 50 0 0 0 0
Alte cheltuieli financiare (ct.663+664+665+667+668) 51 93,633 76,509 14,512 19,433
CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL (rd. 46 + 49 + 51) 52 453,564 526,720 340,734 256,777
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIARA
– Profit (rd. 45 – 52) 53 0 0 0 0
– Pierdere (rd. 52 – 45) 54 447,463 522,501 331,875 240,589
14.PROFITUL SAU PIERDEREA CURENTĂ
– Profit (rd. 12 + 45 – 35 – 52) 55 617,200 49,148 79,873 9,119
– Pierdere (rd. 35 + 52 – 12 – 45) 56
15.Venituri extraordinare (ct.771) 57 0 0 0 0
16.Cheltuieli extraordinare (ct.671) 58 0 0 0 0
17.PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂ
– Profit (rd. 57 – 58) 59 0 0 0 0
– Pierdere (rd. 58 – 57) 60 0 0 0 0
VENITURI TOTALE (rd. 12 + 45 + 57) 61 9,150,704 6,742,958 5,305,147 5,890,017
CHELTUIELI TOTALE (rd. 35 + 52 + 58) 62 8,533,504 6,693,810 5,225,274 5,880,898
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă)
– Profit (rd. 61 – 62) 63 617,200 49,148 79,873 9,119
– Pierdere (rd. 62 – 61) 64
18.Impozitul pe profit (ct.691) 65 98,842 15,723 16,500 1,723
19.Alte impozite reprezentate la elementele de mai sus (ct.698) 66 0 0 0 0
20.PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) A EXERCIȚIULUI FINANCIAR
– Profit (rd. 63 – 64 – 65 – 66) 67 518,358 33,425 63,373 7,396
– Pierdere (rd. 64 + 65 + 66 – 63) 68 0 0 0 0

Anexa 3. Date informative 2010 -2012
2010 2011 2012
I. DATE PRIVIND
REZULTATUL DE
ÎNREGISTRAT NR.
RD. NR. UNITATI SUME NR. UNITATI SUME NR. UNITATI SUME
A B 1 2 1 2 1 2
Unități care au înregistrat profit 01 1 33,425 1 63,373 1 7,396
Unități care au înregistrat pierdere 02 0 0 0 0 0 0
III. NUMĂR MEDIU DE
SALARIAȚI NR.
RD. 31.12.2009 31.12.2010 31.12.2010 31.12.2011 31.12.2011 31.12.2012
A B 1 2 1 2 1 2
Num ar mediu de salariati 23 54 54 54 52 52 54
Numărul efectiv de salariați
existenți la sfârșitul exercițiului
financiar, respectiv la data de 31
decembrie 24 54 54 54 52 52 56
V. TICHETE DE MASĂ NR.
RD. Sume (lei) Sume (lei) Sume (lei)
A B 1 1 1
Contraval oarea tichetelor de
masa acordate salariatilor 48 104,856 139,946 104,856
VI. CHELTUIELI EFECTUATE
PENTRU ACTIVITATEA DE
CERCETARE – DEZVOLTARE
**) NR.
RD. Sume (lei) Sume (lei) Sume (lei)
A B 1 1 1
Cheltuieli de cercetare –
dezvoltare, din care: 49 104,856 104,856 104,856
– din fonduri publice 50
– din fonduri private 51
VIII. ALTE INFORMAȚII NR.
RD. 31.12.2009 31.12.2010 31.12.2010 31.12.2011 31.12.2011 31.12.2012

A B 1 2 1 2 1 2
Imobilizări financiare, în sume
brute (rd. 57 + 65), din care: 56 3,654 5,306 5,306 9,249 9,249 8,849
Acțiuni deținute la entitățile afiliate,
interese de participare, alte titluri
imobilizate și obligațiuni pe termen
lung, în sume brute (rd. 58 la 64),
din care: 57 100 100 100 100 100 100
– acțiuni cotate emise de rezidenți 58 0 0 0 0 0 0
– acțiuni necotate emise de
rezidenți 59 0 0 0 0 0 0
– părți sociale emise de rezidenți 60 100 100 100 100 100 100
– obligațiuni emise de rezidenți 61 0 0 0 0 0 0
– acțiuni emise de organismele de
plasament colecti v (inclusiv de SIF –
uri) emise de rezidenți 62 0 0 0
– actiuni si parti sociale emise de
nerezidenti 63
– obligatiuni emise de nerezidenti 64
Creanțe imobilizate, în sume brute
(rd. 66 + 67), din care: 65 3,554 5,206 5,206 9,149 9,149 8,749
– creanțe imobilizate în lei si
exprimate in lei, a caror decontare
se face in functie de cursul unei
valute (din ct. 267) 66 3,554 5,206 5,206 9,149 9,149 8,749
– creanțe imobilizate în valută (din
ct. 267) 67 0 0 0 0 0 0
Creanțe comerciale, avansuri
acordate furnizorilor și alte
conturi asimilate, în sume brute
(ct. 4092 + 411 + 413 + 418) din
care: 68 0 0 827,136 518,232 518,232 571,157
Alte creanțe (ct. 453 + 456 + 4582
+ 461 + 471 + 473) (rd.81 + 82)
din care: 80 147,215 66,58 7 66,587 66,587 66,587 66,767
Alte valori de încasat (ct. 5113 +
5114) 93 90,160 8,904 8,904 1,496 1,496 11,119
Casa în lei și în valută (rd. 95 +
96), din care: 94 6,771 4,805 69,088 5,884 5,884 7,352

– în lei (ct. 5311) 95 6,771 4,805 69,088 5,884 5,884 7,352
– în valută (ct. 5314) 96 0 0 0 0 0 0
Conturi curente la bănci în lei și
în valută (rd.98+100) , din care: 97 155,060 69,088 8,213 43,745 43,745 100,734
– în lei (ct. 5121) 98 151,650 69,088 8,213 43,743 43,743 100,734
– conturi curente în lei deschise la
bănci nerezidente 99
– în valută (ct. 5124) 100 3,410 0 0 2 2 0
– conturi curente în valută
deschise la bănci nerezidente 101
Alte conturi curente la bănci și
acreditive (rd. 103 + 104), din
care: 102 17,34 6 8,213 0 1,671 1,671 3,671
– sume în curs de decontare,
acreditive și alte valori de încasat, în
lei (ct. 5112 + 5125 + 5411) 103 17,346 8,213 0 1,671 1,671 3,671
– sume în curs de decontare și
acreditive în valută (ct. 5125 +
5412) 104 0 0 0 0 0 0
Datorii (rd. 106 + 109 + 112 + 115
+ 118 + 121 + 124 + 127 + 130 +
133 + 136 + 137 +140 + 142 + 143
+ 148 + 149 + 150 + 155), din
care: 105 4,379,551 3,771,125 3,771,125 3,240,154 3,240,154 3,206,344
Credite bancare interne pe termen
scurt (ct. 5191 + 5192 + 5197 ), (rd.
113+114), din care: 112 1,992,457 1,828,388 1,828,388 1,500,000 1,500,000 1,500,000
– în lei 113 1,992,457 1,828,388 1,828,388 1,500,000 1,500,000 1,500,000
– în valută 114 0 0 0 0 0 0
Credite bancare pe termen lung (ct.
1621 + 1622 + 1627 ), (rd.125+126)
din care: 124 888,278 771,310 771,310 625,692 625,692 455,308
– în lei 125 888,278 771,310 771,310 625,692 625,692 455,308
– în valută 126 0 0 0 0 0 0
Alte împrumuturi și dobânzile
aferente (ct. 166 + 167 + 1685 +
1686 + 1687) (r d. 138+139), din
care: 137 270,079 209,586 209,586 167,989 167,989 122,386

– în lei si exprimate in lei, a caror
decontare se face in functie de
cursul unei valute 138 270,079 209,586 209,586 167,989 167,989 122,386
– în valută 139 0 0 0 0 0 0
Datorii comerciale, avansuri primite
de la clienți și alte conturi asimilate,
în sume brute (ct. 401 + 403 + 404
+ 405 + 408 + 419) din care: 140 597,247 526,581 526,581 392,982 392,982 643,809
– datorii comerciale externe ,
avansuri primite de la clienti exter ni
si alte conturi asimilate in sume
brute ( din ct.401+din ct.403 +din
ct. 404 + din ct. 405 + din ct. 408 +
din ct.419) 141
Datorii în legătură cu personalul și
conturi asimilate (ct. 421 + 423 +
424 + 426 + 427 + 4281) 142 61,424 67,364 67,364 68,098 68,098 23,186
Datorii în legătură cu bugetul
asigurărilor sociale și bugetul
statului (ct. 431 + 437 + 4381 + 441
+ 4423 + 4428 + 444 + 446 + 447 +
4481) (rd.144 la 147), din care: 143 138,143 74,746 74,746 136,367 136,367 133,462
– datorii i n legatura cu bugetul
asigurarilor sociale
(ct.431+437+4381) 144 138,143 74,746 74,746 136,367 136,367 0
Alte datorii (ct. 453 + 456 + 457 +
4581 + 462 + 472 + 473 + 269 +
509) (rd. 151 la 154), din care : 150 431,923 293,150 293,150 0 0 0
Capital subscr is vărsat (ct.
1012)(rd.157 la 160 ), din care: 156 3,131,660 3,131,660 3,131,660 3,131,660 3,131,660 3,131,660
– părți sociale 159 3,131,660 3,131,660 3,131,660 3,131,660 3,131,660 3,131,660