PROGRAMUL DE STUDIU CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE [630400]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE
GESTIUNE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRECVENȚĂ

Lucrare de lic ență

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
LECTOR UNIVERSITAR DR. GHERAI DANA

ABSOLVENT: [anonimizat] 2018

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE
GESTIUNE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRECVENȚĂ

AUDITUL FINANCIAR ÎN ROMÂNIA

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
LECTOR UNIVERSITAR DR. GHERAI DANA

ABSOLVENT: [anonimizat] 2018

Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 1
Cap. I. Abordări conceptuale privind auditul financiar ………………………….. ………………………….. …. 2
I.1. Conceptul de audit – scurt istoric ………………………….. ………………………….. ……………………… 2
I.2. Dezvoltarea auditului în România ………………………….. ………………………….. …………………….. 5
I.3.Obiectivele auditului financiar contabil ………………………….. ………………………….. ……………… 7
I.4. Principiile Generale ale Auditorilor Financiari ………………………….. ………………………….. …. 10
I.5. Formele auditului financiar ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 12
I.6. Rolul auditului financiar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 16
Cap.II. Raportul de audit ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 17
II.1. Considerente generale privind raportul de audit ………………………….. ………………………….. . 17
II.2. Componente de bază ale raportului de audit ………………………….. ………………………….. ……. 17
II.3. Tipuri de opi nii exprimate de către auditori ………………………….. ………………………….. ……. 20
Cap.III Raport de audit financiar la S.C. Ropharma S.A ………………………….. …………………………. 23
III.1. Cosiderente generale privind societatea comercială S.C. Ropharma S.A ……………………. 23
III.2. Analiza economico -financiară la S.C. Ropharma S.A ………………………….. …………………. 24
III.3. Raport cu privire la situațiile financiare agregate ………………………….. ………………………… 35
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 44
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 46
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 48

1

Introducere

Motivul ca m -a determinat în alegerea temei , Auditul financiar în România , este dorința
de documentare în domeniul economic, sub toate aspectele sale, în special a modului de realizare
a unui audit financiar corect întocmit, care să cores pundă cu reglementările și cu standardele de
audit acceptate de Camera Auditorilor Financiari din România , care sunt în conformitate cu
standardele internaționale de a udit.
Conform OUG nr. 75/1999 modificată și completată cu Legea 26/2010 privind activitatea
de audit financiar, care spune că „a uditul financiar reprezintă activitatea efectuată de auditorii
financiari în vederea exprimarii unei opinii asupra situațiilor financiare sau a unor componente
ale acestora, exercitarea altor misiuni de asigurare și servicii profesionale potrivit standarde lor
internaționale de audit și altor reglementări adoptate de Camera Auditorilor Financiari din
România ”, auditul reprezintă principala misiune realizată și care se concretizează prin exprimarea
unei opinii independente și responsabile a auditorului asupra situației financiare a societății, care
este cuprinsă în raportul de audit și se află în coformitate cu principiile contabile acceptate.
Situațiile financiare trebuie să îndeplinească cerințele statutare, în caz contrar opinia este emisă
distinct și de asemenea ele trebuie să reflecte o imagine clară și fidelă a situației patrimoniului
entății, care să nu includă erori materiale și neregularități.
În această lucrare , în partea practică am urmărit prezentarea conceptului de audit
financiar , a formelor pe care acesta le poate îmbrăca, evoluția lui în timp, atât în România cât și
pe plan mondial, obiectivele pe care le urmărește auditul financiar și principiile generale ale
auditorilor financiari. De asemenea, descrierea raportului de audit, a tipurilor acestuia cât și
conținutul lui sunt pre zentate pe larg în capitolul doi . Partea practică a lucrării de licență cuprinde
o scurtă descriere a soc ietății S.C. Ropharma S.A., de la înființare și până în prezent, urm ată de
analiza economic o-financiară a entită ții cât și prezentarea raportului de audi t întocmit la sfârșitul
anului 2016. Analiza economic o-financiară este realizată pe baza ratelor de: echilibru, lichiditate,
îndatorare, cinetice sau de gestiune, pe baza analizei rentabilității și a solvabilității.

2
Partea teoretică
Cap. I. Abordări conceptuale privind a uditul financiar

I.1. Conceptul de audit – scurt istoric

Din punct de vedere etimologic, termenul de audit provinde din limba latină, de la cuvântul1
„audire ”, care are semnificația „a asculta”. Semnificația dată de englezi, acestui cuvânt a fost de
revizie contabilă, verificare, bilanț. De-a lungul timpului, sensul propriu al acestui cuvânt s -a
modificat treptat, acestuia fiindu -i atribuit înțelesul de2 informare corectă a unui punct de vedere,
cât și a altei opinii suficient de competentă, calificată și independentă.
Oricum, cel mai important element care nu trebuie uitat se referă la faptul că
expresia3 „audit” a apărut, pentru prima dată, în limba latină și apoi în fra nceză, și înseamnă,
(tradus ex -abrupto), „ascultarea conturilor” ; deci, auditul a fost încă de la început financiar. El s –
a efectuat acolo unde existau conturi contabile, pe baza situațiilor financiare, dar apoi s -a exist
peste tot unde s -a simțit nevoia l ui, inclusive asociându -se cu controlul, analiza.
În esență4 „auditul reprezintă o investigație de mare amploare a proceselor, sistemelor,
informațiilor, produselor etc., existente în interiorul organizației sau diseminate de acea sta.”
Rezultatul întregului proces este reprezentat5 de o mixtură de opinii, puncte de vedere diferite,
calificate aparținând specialiștilor din diferite domenii de activitate, astfel încât să se poată
formula o concluzie general acceptată.
Din alt punct de vedere,6 „audi tul reprezintă procesul desfășurat de persoane legal
abilitate prin care se analizează și evaluează, în mod profesionist, informații legate de o anumită
entitate, utilizând tehnici și procedee specifice , în scopul obținerii de dovezi, pe baza cărora
acest ea emit o opinie responsabilă și independentă, despre acele informați si entitate, prin
apelarea la criterii de evaluare bine identificate .” Din această definiție putem înțelege faptul că
auditul nu tr atează doar probleme financiare și a uditul se poate găsi sub diferite forme, anume :

1 Stoian, A., Țurlea, E. Auditul financiar contabil. Editura Economică, București, 2001
2 Domnișoru, S. Auditu statutar și comunicare financiară., Vol. I, Editura Economică , 2011
3 https://ro.wikipedia.org/wiki/Audit
4 Stoian, A., Țurlea, E. Auditul financiar contabil. Editura Economică, București, 2001, p.14
5 Stoian, A., Țurlea, E. Auditul financiar contabil. Editura Economică, București, 2001
6 Arens, A., Loebbecke, J. Audit – o abordare integrată. Ediția a 8 -a, Editura Arc, Chișinău, 2003, p.89

3
auditul calității, a uditul marketingului ,etc. Aceste forme ale auditului se diferențiază de auditul
financiar prin obiectul de lucru, adică prin informația care este supusă examinării.
Prin audit, în general, se înțelege7„examinarea profesională a unei infomații în vederea
exprimării unei opinii responsabile și independente, prin raportarea la un criteriu sau standard de
calitate. ”
În consecință, p rin audit ul financiar -contabil se urmărește examina rea efectuată de un
specialist (competent și indep endent ), care poate fi cenzor, contabil autoriz at cu stu dii superioare,
expert contabil, etc., conform art. 1 din O.U.G nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar,
modific ată (Legea nr. 162/2017) cu scopul de a exprima o opinie asup ra situațiilor financiare .
Procesul de audit reprezintă o provocare pentru orice profesionist contabil,8 deoarece
presupune îmbinarea mai multor cunoștințe atât din domeniul contabil cât și din alte domenii cum
ar fi cunoștințe din domeniul j uridic, al matematicii, infomaticii sau analizei economico –
financiare. De regulă, auditorul nu este solicitat pentru a contabiliza tranzacțiile unei entități
patrimoniale, ci pentru a verifica, în toate aspectele semnificative,9 conformitatea reflectării î n
situațiile financiare prezentate de conducerea 10entității auditate a tranzacțiilor economice cu
anumite principii, postulate și criterii de înregistrare, raportare etc.
Astfel, în mediile de afaceri de peste tot, auditul și profesia de auditor ocupă un loc din ce în
ce mai important. Am putea spune că nu există o11 „rețetă” universal valabilă, care odată aplicată,
să ofere certiutudinea realizării unui rezultat garantat și a un audit complet, de aici derivând și
complexitatea acestei ac tivități. Nu numai în literatura de specialitate, ci și în prefața Normelor
Național de Audit, se precizează12 „este imposibil să fie stabilite norme de audit și servicii conexe
care să se aplice de o manieră universală la toate situațiile cu care un auditor se poate confrunt a;
în consecință, auditorul trebuie să considere normele adoptate ca principii fundamentale care
trebuie urmărite în activitatea lor. Procedurile necesare pentru punerea în lucru a acestora sunt
lăsate la judecata fiecărui membru și variază în funcție de circumstanțele fiecărui caz.”

7 CECCAR. Norme națioa nle de audit. Editura CECCAR, București, 1999
8Dobroțeanu, L., Dobroțeanu, C. L. Audit –concepte și practici, Editura Economică, București, 2002
9Prag de semnificație (conform ISA 110): „Informațiile sunt semnificative, dacă omiterea sau declararea lor ero nată
ar putea influența deciziile economice ale utilizatorilor, decizii luate de pe baza situațiilor financiare”
10 Conducere (conform ISA 110): „Conducerea cuprinde totalitatea directorilor și a altor persoane care își asumă
responsabilități importante în conducere. Conducerea include administratorii și comitetul de audit doar în acele
cazuri în care aceștia îți asumă astfel de răspunderi”
11 Boulescu, M. Ghiță, M. Expertiză contabilă și audit financiar contabil. Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1 999, p. 212
12 CECCA R – Normele naționale de audit , Editura CECCAR, București, 1999

4
În lume13 auditul financiar a apărut și s -a dezvoltat datorită unor necesități care au fost
impuse de dezvoltarea afacerilor în ansamblul lor. Conceptul de audit, în ultimele decenii s -a
rafinat din ce în ce mai mult, creându -se în mod natural un domeniu de sine stătător. Acest
domeniu cu obiective și principii proprii, tehnici specifice care să conducă la realizarea
obiectivelor, se află într -o continuă evoluție și adaptare la mediul înconjurător, ceea ce implică
din partea audi torilor o pregătire profesională continuă. Auditul reprezintă un domeniu de
activitate care implică anumite rigori, o anumită conduită etică de la care auditorul nu se poate
abate, și nu în ultimul rând standard de pregătire profesională. Auditul modern p resupune luarea
deciziilor nefiind influențat de factori externi, puterea de decizie fiind dublată de o personalitate
de excepție, care să poate rezista în fața presiunilor exterioare.
Fără a se ști o localizar e geografică sau o dată precisă14 auditul fina nciar s -a făcut
remarcat încă de la începutul secolului al XVIII -lea.
În istoria economică, auditul financiar a cunoscut mai multe etape, diferențiate de
ordonatorii de audit sau de auditori, cât și de obiectivele auditului.
În secolele anterioare, auditul avea un singur obiectiv și anume de a pedepsi hoții pentru
fraudă. Acesta era ordonat de împărați, de stat, regi sau de biserică și dorea prevenirea faptelor de
fraudă și protejarea patrimoniului propriu. De asemena, din rân dul preoților erau numiți auditorii,
a căror trăsături morale și le însușeau.
După jumătatea secolului al XIX -lea15 s-au putut observa schimbării în ceea ce privește
ordonatorii de audit deoarece aceștea se doreau a fi din categoria celor mai buni contabi li, iar
locul vechilor clase sociale au fost luate de statele și tribunalele jurisdicționale . Obiectivle
auditului se extind atât asupra diminuării fraudelor, cât și asupra pedepsirii acestora și găsirea
celor mai optime și eficiente soluții pentru păstrar ea integră a patrimoniului.
Relația dintre auditați și auditori este conturată la sfărșitul secolului al XIX -lea,16 aceștea
fiind aleși din rândul contabililor sau juriștilor profesioniști, care aveau misiunea de a preveni
erorile și frauda prin atestarea realității situațiilor financiare. Astfel auditul a fost realizat timp de
patru decenii ale secolului XX de către profesioniști în domeniul auditului alături de contabili .

13 Boulescu, M. Ghiță, M. Expertiză contabilă și audit financiar contabil. Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1999
14 Stoian, A., Țurlea, E. Auditul financiar contabi l. Editura Economică, București, 2001
15 Stoian, A., Țurlea, E. Auditul financiar contabil. Editura Economică, București, 2001
16 Munteanu, V. și colaboratori. Audit financiar -contabil . Editura Universitară, București, 2016

5
Între anii 1940 -1970, predomină schimburile de bunuri și servicii între state, ordonatorii
de audit își lărgesc sfera de activitate datorită piețelor de capital, moment în care comerțul
internațional se dezvoltă. Profesioniștii în domeniul auditului și al contabilității realizează
executarea auditului, iar obiectivele stabilite se ba zează pe atestarea sincerității și regularității
situațiilor financiare.
Două decenii mai târziu, adică în perioada anilor 1970 -1990, atestarea controlului intern,
respectarea normelor de audit și a cadrului conceptual contabil, au devenit principalele ob iective
ale auditului.
Astăzi pentru a analiza fenomenele social economice, care devind din ce în ce mai
complexe și pentru a clarifica anumite aspecte, este nevoie de specialiști cu o înaltă pregătire
profesională, aceștia fiind denumiți experți. Astfel își face apariția activitatea de expertiză, care
mobilizează toți profesioniștii care dețin cunoștințe teoretice și practice pentru a cerceta situațiile
financiare.

I.2. Dezvoltarea auditului în România

Auditul și -a făcut simțită prezență odată cu apariția statului însă acesta re marcându -se
într-o formă rudimentară, de -a lungul timpului devenind o importantă parghie de susținere și
dezvoltare.
În țările francofone și anglo -saxone, auditul exista de aproape patru deccenii, în România
el a apărut ca o necesitate de perfecționare în acest domeniu, abia după anul 199017. Un moment
important este marcat de anul 1993, prin apariția primelor cabinete de audit. În prezent, la
Camera Auditorilor din România sunt înregistrate 477 de cabinete de audit18.
Din d orința experților români de a pune în concordanță reglementările românești cu
standardele contabile internaționale, în perioada de tranziție, de aspirație către economia de piaț ă,
practicile de audit și -au făcut apariția și pe teritoriul țării noastre. Oda tă cu procesul de reformă și
cu armonizarea economiei națioanle cu cea a țărilor din Uniunea Europeană, auditul s -a
consolidat19.

17 Munteanu, V. și colaboratori. Audit financiar -contabil . Editura Universitară, București, 2016
18 www.cafr.ro
19 Munteanu, V. și colaboratori. Audit financiar -contabil . Editura Universitară, București, 2016

6
În concluzi e, am putea afirma faptul că deș i inițial auditul a fo st concentrat spre detectarea
fraudelor și corelarea lor în d ocumentele specifice, acesta a evoluat de -a lungul timpului, în
prezent acesta fiind orientat mai mult spre aprecierea modului de respecatre a celor trei principii
generale de economicitate, eficacitate și eficiență a resurselor financiare.
Din punct de vedere al elementelor componente, de bază ale unui audit , se pot observa o
serie de caracteristici, prezentate în figura de mai jos.

Fig. I.1. Elementele definitorii ale auditului

Sursa: Pr oiecție realizată de autor

În România, misi unea de susținere și recunoaștere a profesiei de auditor financiar ii revine
Camerei Auditorilor financiari din România („CAFR”), a cărui obiectiv principal este20
„dezvoltarea susținută a profesiei și întărirea acesteia cu Standardele de Audit și Codul privind
conduita eti că și profesională în domeniul auditului financiar, prin asimilarea integrală a
Standardelor Internaționale și a Codului de etică al IFAC, care să permită auditorilor financiari,

20 https://www.cafr.ro/sectiune.php?id=100
Examinarea
informați ei -trebuie
realizată de către un
profesionist ( trebuie
să fie o persoană
independentă )
Scopul examinării
informați ei -este
acela de a exprima o
opinie cu privire la
aceasta
Opinia exprimată –
trebuie să fie
responsabilă și
independentă
Raportul de audit
trebuie întocmit
după anumite
reguli și criterii
stabilite, regăsite în
rândul standard elor
profesionale

7
membri ai CAFR să ofere servicii de audit financiar de o înaltă calitate, în interesul publicului, în
general al comunității de afaceri, în special.”

I.3.Obiectivele auditului financiar contabil

Orice audit financiar contabil trebuie să aibă în vedere mai multe obiective care la sfă rșitul
procesului de auditare să fie îndeplinite . Din punct de vedere al obiectivului unui audit al
situațiilor financiare , acela este21 „de a da posibilitatea auditorului de a exprima o opinie privind
întocmirea situațiilor financiare respective, sub toate aspectele semnificative, în conformitate cu
un cadru general de ra portare financiară identificat.” Pentru a exprima opinia , auditorul poate să
folos ească următoarele fraze 22 „oferă o imagine fidelă” sau „prezintă în mod corect, sub toate
aspectele semnificative ”.
Astfel, pentru a putea formula o opinie clară și completă în ceea ce privește realizarea unei
imagini fidele a patrimoniului, a rezultatelor și situației financiare, auditul financiar se ghidează
după trei criterii și obiective bine stabilite .
1. Criteriul exhaustivității și integrității înr egistrărilor
Acest criteriu face referire la operațiunile patrimoniale în vederea înregistrării lor corect și
integral în contabilitate. Auditorul are la dispoziție două soluții pentru îndeplinirea acestuia23:
a) Auditor trebuie să realizeze o verificare atentă a tuturor procedurilor utilizate de entitate
pentru a putea valida toate modificările patrimoniale, cum ar fi: creșterile sau descreșterile
de active, respectiv diminuările de pasive. Dezavantajul acestei soluții ar fi timpul
îndelungat alocat vali dării.
b) Auditorul poate utiliza rezultatele inventarierii. El trebuie să verifice dacă inventarierea a
fost făcută conform legii. Auditorul trebuie să se asigure că , în contabilitate sunt
evidențiate, fără omisiuni, toate operațiunile care se găsesc și în documentele justificative
corespunzătoare.

21 Camera Auditorilor din România, Audit finaciar 2000 , Editura Economică, București , 2000 p. 28
22 Camera Auditorilor din România, Audit finaciar 2000 , Editura Economică, București , 2000 p. 28
23 Stoian, A., Țurlea, E. Auditul financiar contabil. Editura Economică, București, 2001

8
2. Criteriul realității înregistrărilor
Toate elementele de activ sau de pasiv, care sunt înregistrate în contablitate și sunt
verificabile și justificabile trebuie să corespundă cu cele identificate fizic prin in ventariere sau
prin oricare altă metodă cum ar fi: analize de laborator sau confirmările primite de la terți, iar
auditorul are misiunea de a urmării dacă întregul proces este realizat corect24.
3. Cel de -al treilea criteriu se referă la corecta înregistrare î n contabilitate și prezentarea
acesteia cu ajutorul conturilor anuale
Acest criteriu are în vedere mai multe obiective și privește localizarea corectă a perioadei
în ceea ce privește elementele patrimoniale, întocmirea situațiilor financiare în mod veridic ,
evaluarea corectă a tuturor modificărilor c ât și imputarea corespunzătoare25.
Perioada curentă presupune respectarea principiului independenței exercițiilor, folosirea
eficientă a conturilor de regularizare, utilizarea contabilității de angajament.
După i nventariere, regularizarea operațiunilor poate corecta delimitarea în timp a
veniturilor și cheltuielor pe toată durata exercițiului financiar prin26:
– Transferul sau constituirea unor provizioane asupra veniturilor
– Însemnarea diferențelor de curs valutar ca re privesc lichiditățile în devize
– Înscrierea cheltuielilor efectuate și a veniturilor încasate în avans cu ajutorul
conturilor de regularizare
– Repartizarea diferențelor de preț către chetuieli și stocuri
– Analiza provizioanelor pentru depreciere cât și a m orfismelor
Ținerea evidenței acestora în mod corect atenuează desincronizarea în evaluarea
elementelor patrimoniale în ceeea ce privește intrarea și ieșirea acestora din patriomoniu.
Evaluarea corectă27 a elementelor patrimoniale presupune evaluarea acestora conform
Legii Contabilității nr. 82/1991 republicată în anul 2002 și actualizată în anul 2005 și a Cadrului
General de Întocmire și prezentarea a situațiilor financiare. Toate situațiile financiare intocmite
de entitate cum ar fi: contul de profit și pierdere, bilanțul, infomațiile adiționale trebuie corelate

24 Stoian, A., Țurlea, E. Auditul financiar contabil. Editura Economică, București, 2001
25 Stoian, A., Țurlea, E. Auditul financiar contabil. Editura Economică, București, 2001
26 Stoian, A., Țurlea, E. Auditul financiar c ontabil. Editura Economică, București, 2001, pag. 25
27 Stoian, A., Țurlea, E. Auditul financiar contabil. Editura Economică, București, 2001

9
cu Standardele Internaționale de Contabilitate și prezentate sub forma notelor la conturile anuale.
Trebuie să se țină seamă și de următoarele tratamente contabile28:
– La data intrării în patrimoniu, în contabilitate, bunurile se înregistrează și
evaliează la valoarea de intrare numită și valoare contabilă.
– La data ieșirii din patrimoniu, bunurile sunt evaluate la valoare de valoare de
intrare
Bunurile obținute cu titlu gratuit sunt eva luate în funcție de prețul pieței, de starea și
localizarea lor și sunt înregistrate la valoarea de utilitate. Evaluarea achizițiilor cu titlu oneros
este realizată la costul de achiziție, iar în cazul în care sunt fabricate de întreprindere sunt
evaluate la costul de producție.
Auditorul trebuie să verifice toate elementele care compun atât costul de achiziție, cât și
cel de producție pentru a nu fi incluse și alte cheltuieli cum ar fi: cheltuielle generale de
administrație sau cheltuielile de desfacere. De asemenea, el trebuie să verifice dacă evaluarea
creanțelor și a datoriilor este realizată corespunzător și anume înregistrată la valoarea no minală,
respectiv valoarea de intrare.
Elementele patrimoniale invetariate trebuie verificate dacă au fost evaluate la valoarea
actuala sau de utilitate a foecărui element și dacă aceasta a fost stabilită în funcție de prețul pieței
și a utilității bunulu i.
La închiderea exercițiului financiar, elementele de active sunt verificate de către auditor
prin diferența între valoare de inventar și valoarea de intrare, diferență care nu trebuie
contabilizată. În ceea ce privește elementele de pasiv, cum ar fi obli gațiile sau datoriile,
diferențele constatate în minus nu se înregistrează în contabilitate, ele menținându -se la valoare
de intrare, conorm principiiului prudenței. Diferențele constatate în plus sunt verificate dacă au
fost înregistrate prin utlizarea pr ovizioanelor pe seama cheltuielilor29.
Imputarea corectă presupune înregistrarea tuturor oper ațiunilor contabile în conturi
astfel încât să se respecte corespondenț a dintre conturi , corespondență stabilită conform
normelor de aplicare a Planului Contabil G eneral, respectiv a Regulamentului de aplicare a Legii
Contabilității împreună cu toate modificările aduse acesteia potrivit legii.

28 Stoian, A., Țurlea, E. Auditul financiar contabil. Editura Economică, București, 2001
29 Stoian, A., Țurlea, E. Auditul financiar contabil. Editura Economică, București, 2001

10
Întocmirea corectă a bilanțului contabil30 – între datele înregistrate în contabilitatea
sintetică și datele din balanța de verificare după inventariere trebuie să existe o concordanță care
este urmărită de auditor. Astfel există două tipuri de corelații:
I. Corelația între Registrul Cartea Mare și Registrul jurnal de evidență cronologică
II. Corelația între conturile sintetice și con turile analitice
Obiectivele auditului vizează: patrimoniul, situația financiară a întreprinderii, bilanțul cât
și rezultatul exercițiului. Validitatea dată de către auditor în ceea ce privește integritatea
patrimoniului are în vedere31:
– Corectitudinea ține rii evidenței contabile
– Inventarierea patrimoniului, valorificarea corectă a rezultatelor acesteia și
includerea acestora în bilanțul contabil
– Preluarea datelor din conturile sintetice în balanța de verificare și core larea lor cu
conturile analitice
– Realiz area corectă a operațiunilor care sunt legate de capitalurile proprii și anume
înregistrarea și modificarea lor
– Realizarea corectă a evaluării privind patrimoniul
– Întocmirea bilanțului contabil după invetariere, pe baza balanței de verificare
Contul de profit și pierdere trebuie întocmit pe baza datelor din contabilitate și luând în
calcul perioada de raportare. Auditorul trebuie să verifice dacă au fost respectate și aplicate corect
legile și principiile contabilității.
Situația financiară reprezintă unul dintre cele mai importante obiective pe care trebuile să
le aibă în vedere auditorul. Și în acest caz, auditorul trebuie să urmărească tratamentele contabile
aplicate în activitatea întreprinderii.

I.4. Principiile Generale ale Auditorilor Financiari

Auditorul are o misiune care presupune o serie de responsabilități profesionale c e trebuie să
fie conforme cu 32„ Codul privind conduita etică și profesională î n domeniul auditului financiar”,
transpuse sub forma următoarelor principii:

30 Stoian, A., Țurlea, E. Auditul financiar contabil. Editura Economică, București, 2001
31 Stoian, A., Țurlea, E. Auditul financiar contabil. Editura Economică, București, 2001

11
1. Independență
2. Integritate
3. Obiectivitate
4. Competență profesională și atenția cuvenită
5. Confidențialitate
6. Conduită profesională
7. Standarde tehnice

Fig.I.2. Principiile fundamentale ale auditorilor financiari
Sursa: Proiecție realizată de autor după Stoian, A., Țurlea, E. , 2001

Auditorul financiar profesionist poate derula acitivități profesionale internaționale,
servicii care trebuie să fie în concordanță cu standardele tehnice relevante și cu cerințele etice.

32 Standardul de A udit, nr. 200, Obiective și principii generale ce guvernează un audit al situațiilor financiare, p. 28,
paragraf 4 •Cinste, probitate, incoruptibilitate, direct și onest -în
defășurarea activității de audit
Integritatea auditorilor
•Corectitudine, eliminarea prejudecăților, a conflictelor de
interese și a influențelor externe
Obiectivitate
•Serviciile auditorului profesionist bazate pe :atenția
cuvenită ;competență bazată pe cele mai noi aspecte de
teorie, practică, legislații, tehnici ; aptitudini profesionale
Competență profesională și
atenția cuvenită
•Informa țiile obținute în timpul auditului sunt secrete fără
autorizare, excepție :dacă există o obligație legală sau
profesională care impune dezvăluirea lor
Confidențialitate
•Față de public, auditorul financiar profesionist trebuie să
acționeze corespunzător reputației profesiei
Conduita profeisonală
•Serviciile auditorului financiar au la bază :standarde
profesionale relevante și standarde tehnice promulgate de
IFAC, organisme profesioanle membre sau cu atribuții de
reglementare, legislații relevante
Standardele tehnice

12
Auditorul financiar promovează prin serviciile oferite, mediul de afaceri propice oricărei
societăți . El nu trebuie să practice prețuri exagerate sau să facă referiri negative privind
activitatea auditorilor financiari, deoarece el are forța și reputația necesară promovării unei
activități de audit eficiente în sensul progresului.

I.5. Formele auditului financiar

Literatura de specialitate oferă o serie de clasificări ale auditului financiar, grupate după
mai multe criterii, dintre care cele mai importante le -am considerat a fi:
i. În funcție de obiectivul urmărit
ii. În funcție de afilierea auditorilor

i. În funcție de obiectivul urmă rit, auditul se poate clasifica în33:
a) Audit financiar (auditul situațiilor financiare)
b) Audit de conformitate (auditul legalității)
c) Audit opera țional” ( auditul performanței, auditul m angementului , auditul rezultatelor )
a) Auditul situațiilor financiare presupune culegerea tuturor datelor ce vizează situațiile
financiare ale unei entități patrimoniale cât și folosirea acestora în evaluarea conformității
elaborării34, prezentării și publicării lor împreună cu normele în vigoare, normele naționale sau
internaționale de contabilitate. În normele de audit, situațiile financiare sunt definite ca fiind:
35„bilanțul, contul de profit și pierdere, situații despre midificări ale poziției financiare …. note,
anexe și alte situații și documente explicative care sun identificate ca parte integrantă asituțiilor
financiare”.
Auditul financiar se realizează de către profesioniști în domeniu36 independenți și autorizați,
în țara noastră aceștia fiind reprezentați de membrii Camerei Auditorilor Financiari din România
(CAFR) care oferă informații cu privire la conformitatea situațiilor financiare prin emiterea unor
opinii prin intermediul rapoartelor de audit.

33 Dobroțeanu, L., Dobroțeanu, C. L. Audit –concepte și practici, Editura Economică, București, 2002, p. 34
34 Dobroțeanu, L., Dobroțeanu, C. L . Audit –concepte și practici, Editura Economică, București, 2002,
35 CAR, Audit financiar 2000, Editura Ecnomică, București, 2000
36 Oprean I., Oprean D., Tipologia auditului financiar -contabil”,
http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820061/21.pdf

13
Conform legislației37, în practică se folosește expresia „ audit financiar”, însă Directiva a
VIII-a a Consiliului Comunității Europ ene (1984) folosește sitagama 38„control legal” (audit
statutar sau audit legal) în aceeași accepțiune. Însă, auditul financiar este c erut de normele legale,
indiferent de expresia folosită. Astfel sunt obligate să auditeze situațiile financiare toate entități
care la data bilanțului depășesc limitele a două criterii39:
– Total active 3.650.000 euro
– Cifra de afaceri netă 7.3 00.000 euro
– Numărul mediu de salariați 50
De asemenea entitățile de interes public, entitățile admise la tranzacționare pe o piață
reglementată cât și entitățile care elaborează situații financiare consolidate, ideferent de criterii le
de mai sus sunt obligate să prezi nte situații financiare auditate. Societățile comerciale pe acțiuni a
căror situații financiare anuale nu sunt supuse obligatoriu auditului financiar au latitudinea să
supună situațiile financiare spre verificare auditorilor financiari fie comisiilor de ce nzori.
Orice analiză, verificare sau control financiar asupra situațiilor financiare din patrimoniul
unei entități, poate fi denumită „audit financiar”,40 cu accepțiunea că: profesionistul independent
și atestat trebuie să realizeze examinarea, să urmăreasc ă și îndeplinească normele în vigoare și să
finalizeze activitatea de audit prin emiterea unei opinii corespunzătoare cu rezultatele analizate
aspra situațiilor financiare. Din cele prezentate mai sus, putem spune că sitagma „audit financiar”
este mult mai cuprinzătoare decât cea de „audit statutar”
Auditul financiar sau statutar poate fi considerat un audit de conformitate sau un audit de
eficacitate.
b) Scopul auditului de conformitate este acela de a determina dacă o entitate sau o
persoană fizică respectă politice sau normele legal.41 Controlul fiscal, exercitat în practică de
către organele fisncale nu ar trebuie să fie altceva decât un audit de conformitate.
c) Auditul operațional, care mai este denumit și audit al performanței poate fi definit
astfel:42 „o revizuire sistematică a a ctivităților unei organizații ( sau a unui segment al acestora) în
corelație cu anumite obiective stabilite de management, în scopul de a evalua performanțele, de a

37 Ordonanța de Urgență nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, modificată și republicată.
38 Toma , M., Inițiere în auditul situațiilor financiare, ale unei entități , Editura CECCAR, București, 2005,
39 Legea 31/1990, privind societățile comerciale , republicată în 2004, art. 160.
40 http://audit -financiar.go.ro/ceeste.html
41 Dobroțeanu, L., Dobroțeanu, C. L. Audit –concepte și practici, Editura Economică, București, 2002
42 Dobroțeanu, L., Dobroțeanu, C. L. Audit –concepte și practici, Editura Economi că, București, 2002 , p. 35

14
identifica posibilitățile de îmbunătățire a activității și de a elabora recomandări de ameliorare sau
de dezvoltare a acestor activități”. 43Pentru a putea cu antifica performanța, Oficiul Național de
Audit al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (NAO), consideră că cei 3E
reprezintă o necesitate pentru manageri în realizarea obiectivelor stabilite și evaluarea
rezultatelor. Astfel cei 3E sunt:
• Economicitatea, constă în minimizarea costurilor pentru atingerea obiectivelor,
respectând calitatea
• Eficiența semnifică raportul dintre intrări și ieșiri care sunt reprezentate de
costuri, respectiv rezultate
• Eficacitatea denotă o maximizare a rezultatelor în comparație cu obiectivele
stabilite.
ii. Din punct de vedere al afilier ii auditorilor se disting următoarele tipuri de audit:
a) Audit extern
b) Audit inte rn
c) Audit guvernamental

43 Munteanu, V. și colaboratori. Audit financiar -contabil . Editura Universitară, București, 2016

15
Tabel I.1. Elementele definitorii ale unui audit prezentate în comparație în funcție de tipul
auditului .
Tip de audit Efectuat de … Poate include …
AUDIT EXTERN Auditori independenți, pe
o bază contractuală (liber
profesioniști) Diverse tipuri de audit, dar
în principal se solicită
auditul situațiilor
financiare de sinteză Reprezintă o activitate de
examinare a operațiunilor
administrative sau
financiare după
desfășurarea lor.
AUDIT INTERN Angajați permanenți ai
entității patrimoniale
respective Auditul de conformitate și
auditul opreațional Reprezintă o activitate
independentă care să
aducă un plus de valoare
și să ajute la îmbunătățirea
unei entități.
El se realizează în toate
fazele premergătoare
desfășurării activității unei
întreprinderi.
AUDIT
GUVERNAMENTAL Angajați ai insitituțiilor
publice specializate (cum
ar fi primăriile, Ministerul
Finanțelor Publice, Curtea
de Conturi etc.) Auditul de conformitate și
auditul operațional Angajații administrației
publice locale sau centrale
pot să presteze servicii de
audit persoanelor fizice.

Sursa : Proiecție realizată de autor după Dobroțeanu , L., Doborțeanu , C.L., 2002 și Munteanu, V.
și colaboratori., 2016

16
I.6. Rolul auditului financiar

Din punct de vedere al orientării pe care auditul financiar contabil o poate avea, în literature
de specialitate se pot identifica următoarele obiective44:
a) Verificarea respectării cadrul ui conceptual al con tabilității (postulate, principii, norme și
reguli de evaluare), general acceptat e, a procedurilor interne45 stabilite de conducerea
agentului economic (audit intern sau statutar).
b) Verificarea și certificarea reflectării în contabilitate a situațiilor financiare, imaginea lor
fidelă, clară și completă pe în treg exercițiul financiar.
Legea Contabilității nr.82/1991 va fi aplic ată împ reună cu cadrul General de armonizare a
reglementărilor contabile, „Cadrul General de întocmire și prezentare a situațiilor financiare
elaborat de IASC, Standardele de Contabilit ate Internaționa le și Naționale.”
Rolul auditului constă în urmărirea procedurilor de culegere și prelucrare a tuturor datelor,
46cât și modul în care sunt stabilite și aplicate.
Importanța auditului financiar constă în sporirea credibilității informației din situațiile
financiare, dar și într -o evaluare critică a acestora .47
Auditul financiar este chemat să exprime o opinie independentă asupra situațiilor financiare,
menită să -i asigure și să -i apere în mod egal pe toți utilizatorii informațiilor continute de acestea
(investitori, salariați, sindicate, creditori, furnizori, clienți, stat, manageri, bancheri).
Informațiile financiare prezintă riscul de a fi mai puțin credibile decât ar trebui. În vederea
gestionării legale și eficiente a acestui risc, auditul financiar analizează situațiile financiare din
perspectiva prevalenței economicului asupra juridicului, adică a măsurii în care informația este în
concordanță cu realitatea economică și nu doar cu cadru juridic existent.
Prin urmare, putem spune că 48„scopul unui audit financiar este să îmbunătățească gradul de
încredere a utilizatorilor situațiilor financiare”. Acest lucru realizându -se prin exprimarea unei
opinii clare, în raportul de audit, de către auditor cu privire la modul de respectare a cadrului de
raportare financiare și into cmire a situațiilor financiare.

44 Stoian, A., Țurlea, E. Auditul financiar contabil. Editura Economică, București, 2001, p.13
45 Procedura reprezintă o înlănțuire logică de operațiuni, cu scopul de a atinge un anumit obiectiv.
46 Dobroțeanu, L., Dobroțeanu, C. L. Audit –concepte și practici, Editura Economică, București, 2002
47 http://www.stiucum.com/economie/bancile -in-economie/Rolul -si-obiectivele -auditului34857.ph p
48 Munteanu, V. și colaboratori. Audit financiar -contabil . Editura Universitară, București, 2016, p. 53

17
Cap. II. Raportul de audit

II.1. Considerente generale privind raportul de audit

Misiunea de audit a situațiilor financiare se finalizează prin elaborarea raportului de audit49. O
sarcină importantă, de nesubestimat, o reprezintă semnarea raportului de audit, care poate fi
realizat doar după elaborarea situațiilor financiare în formă finală. Acest raport reprezintă
mijlocul prin care acționarii și alți utiliz atori comunică cu auditorul despre modul în care au fost
realizate situațiile financiare. Exprimarea unei opinii clare și fără rezerve despre situațiile
financiare, indică faptul că auditorul oferă un „certificat de sănătate” pentru întreprindere și atestă
faptul că situațiile financiare oferă o imagine fidelă a situației entității.

II.2. Componente de bază ale raportului de audit

În norme, chiar dacă nu se impun rapoarte standardizate de audit, practica internațională
sugerează o anumită formă și un anumit conținut a acestui raport. Astfel auditorul se ghidează în
elaborarea raportului de audit după anumite elemente minime pe care ar trebui sa le conțină.

49 Stoian, A., Țurlea, E. Auditul financiar contabil. Editura Economică, București, 2001

18
Fig. II.3. Elemente definitorii ale raportului de audit
Sursa : Proiecție realizată de autor după Dobroțeanu, L., Cobroțeanu, C.L. , 2002

Titlul raportului de audit trebuie să fie unul corespunzător, adică utilizarea spre exemplu
a termenului 50„auditor independent”, pentru a se putea face distincția între rapoartele întocmite
de alte persoane, cum ar fi rapoartele din consiliul de administrație sau cele din conducerea
companiei auditate și raportul de audit extern.
Destinatarul raportului de audit. Raportul de audit trebuie să se adreseze fie
acționarilor, fie consili ului de administrație al entității pentru care se realizează auditul situațiilor
financiare. Acesta trebuie să conțină elemente definitorii alfate în concordanță cu condițiile
prevăzute în angajament cât și cu reglementările națioanle.
Paragraful introduct iv, numit și paragraf de deschidere trebuie să conțină următoarele
referiri cu privire la , el îndeplinind trei funcții51:
• De a identifica s ituațiile fiananciare auditate
• De a preciza r esponsabilitatea conducerii entității
• Responsabilitatea auditorului , de a afirma că s -a efectuat un audit și nu un serviciu conex

50 Dobroțeanu, L., Dobroțeanu, C. L. Audit –concepte și practic i, Editura Economică, București, 2002
51 Munteanu, V. și colaboratori. Audit financiar -contabil . Editura Universitară, București, 2016
Semnătura auditorului
Adresa auditorului
Data elaborării raportului
Paragraful referitor la opinie
Paragraful referitor la aria de aplicabiiltate
Paragraful introductiv
Destinatarul raportului de audit
Titlul

19
În acest paragraf se obișnuiește includerea unei declarații privind principiile și politicile
contabile general acceptate utilizate în elaboarea situațiilor financiare.52 De asemenea, acest
paragraf mai poate conține o declarație care să ateste faptul că managementul clientului este
responsabil atât cu buna organizare a contabilității entității, cât și cu asigurarea activelor și
adoptarea măsurilor necesare în vederea prevenirii fraudelor și erorilor.
Paragraful referitor la aria de aplicabilitate face referiri la53:
▪ Standardele de audit considerate în misiunea de audit
▪ Prezentarea misiunii de audit e fectuate
În ceea ce privește standardele de audit, dacă acestea nu au fost specificate, se consideră
utilizarea standardelor sau practicilor de audit care sunt în vigoare în țara indicată de adresa
auditorului.
Prezentarea misiunii de audit se realizează printr -o declarație în care se explică planificarea
auditului și desfășurarea acestuia în vederea obți nerii unei atestării a faptului că situațiile
financiare conțin sau nu erori semnificative.
La finele acestui paragraf , de obicei, se poate declara faprul că misiunea de audit atribuie o
bază rezzonabilă pentru opinie.
Paragraful referitor la opinie. În standardele internaționale de audit se recomandă ca opinia
auditorului să reflecte măsur a în care situațiile financiare pot oferi o imagine fidelă cu situația
entității, sau dacă acestea îndeplinesc sau nu cerințele statutare , în ultimul caz opinia fiind
prezentată distinct. Opinia de audit reprezintă o declarație scurtă, 54clară și concisă cu privire la
concluziile generale ale auditului situațiilor financiare ale socitetății auditate. Această opinie
reprezintă o asigurare rezonabilă că situațiile fiananciar e auditate prezintă o imagine fidelă, reală
a situației financiare a entității. Această opinie exprimată de auditor trebuie să facă referire la
existența erorilor în situațiile fianciare și dacaă acestea sunt întocmite respectând standardele de
contabilita te și raportare relevante, cu referire la legalitatea și regularitatea operațiunlor
financiare. De asemenea, un aspect important este faptul că opinia face referire la situațoole
financiare luate în ansamblu. Pentru exprimarea opiniei sunt utilizați următo rii termeni: „oferă o
imagine fidelă”, „prezintă în mod corect, sub toate aspectele semnificative”. Sintagma „ aspecte
semnificative”, pune utilizatorul în gardă cu faptul că auditorul nu oferă o asigurare referitoare la

52 Dobroțeanu, L., Dobroțeanu, C. L. Audit –concepte și practici, Editura Economică, București, 2002
53 Dobroțeanu, L., Dob roțeanu, C. L. Audit –concepte și practici, Editura Economică, București, 2002, p.308, 309
54 Curtea de Conturi a României , Manual de Audit fianciar și regularitate , București, 2003

20
modul de întocmirea situațiilor financiare. Auditorul în acest paragraf mai poate considera
necesar să facă referiri la anumite elemente incerte, cum ar fi un litigiu cu so luțioanre
îndoielinică , care pot afecta semnificativ situațiile financiare.
Data raportului reprezintă un element s eminficativ al raportului de audit, deoarece prin
aceasta auditorul transmite utlizatorilor mesajul că a analizat efectul generat de evenimentele și
tranzacțiile efectuate până la acea dată. Un lucru impor tant est e faptul că raportul de audit nu
trebuie să fie datat înainte ca situațiile financiare să fie semnate sau aporbate de conducere.
Adresa auditorului trebuie să se regăsească în raportul de audit alături de sediul auditorului,
care de obicei se află în orașul sau țara în care este și cabinetul său.
Semnătura auditorului trebuie să se regăsească în raportul de audit care trebuie să fie
semnat în numele cabinetului de audit, însă cu numele persoanl al auditrului.
O etapă importantă pentru auditor o reprezintă finalizarea misiunii de audit. 55Aceasta se
realizează prin procedee specifice de verificare și evaluare a rezultatelor, modul și gradul de
aplicare a principiilor contabile, cât și analiza secțiunilor de audit de către o persoană competentă.
Astfel, după parcurgerea tuturor etapelor de finalizare a misiunii de audit și asigurându -se că
situațiile financiare au fost realizate în conformitate cu cadrul general de raportare financiară,
auditorul poate emite opinia de audit.
Formularea unei opinii corespunzătoare reprezintă responsabilitatea auditorulu i. Acesta poate
emite o opinie standard cu privire la situațiile financiare , aceasta fiind tratată de ISA 700
(Formularea unei opinii standard și raportarea cu privire la situațiile financiare). În cazul unei
opinii modificate, se va utiliza ISA 705 (Modif icări ale opiniei raportului auditorului
independent) sau ISA 706, în cazul unui paragraf de observați sau ecplicații. Deasemenea se
utilizează ISA 800, când opinia auditorului nu este formulată cu privire la un set complet de
situații financiare sau ISA 8 05 pentru situații financiare individuale.

II.3. Tipuri de opinii exprimate de către auditori56:

În urma analizei probelor de audit, auditorul poate emite următoarele opinii în funcție de
concluziile pe care le -a tras și anume:

55 Roman, A -G., Neamțu, H., Țurlea, E. Audit financiar – Misiuni de asigurare și servicii conexe , Editura Economică,
București, 2012
56 Dobroțeanu, L., Dobroțeanu, C. L. Audit –concepte și practici, Editura Economică, București, 2002

21
Fig. II.4. Tipuri de opinii

Sursa : Proiecție realizată de autor
Opinia fără rezerve exprimată în momentul în care auditorul consideră că situațiile
financiare oferă o imagine fidelă a situției patrimoniului, cât și a rezultatelor și a poziției
financiare a entității, acestea realizându -se în conformitate cu cadrul general de raportare
financiară.57 Opinia fără rezerve seinfică faptul că abaterile semnificative de la principiile
contabile cât și ef ectele lor au fost identificate , prezentate corespunzător si rezolvate.
Opinia cu rezerve presupune două motive principale de a fi emisă. Un prim argument ar
fi incapacitatea auditorului de a aplica procedurile necesare de audit în vederea realizării
obiectivelor stabilite inițial din cauza unir circumstanțe nefavorabile. Un al t argument ar fi
stiuația în care auditorul își îndeplinește obiectivele stabilite însă descoperă erori semnificative în
situațiile financiare ale clientului său. Dacă erorile nu sunt atât de grave încât să se emită o opinie
contrară trebuie să se emită o opinie cu rezerve. De asemenea trebuie precizate toate aspectele
semnificative care au dus la emiterea unei opinii cu rezerve cât și efectele acestora.
Imposibilitatea emiterii unei opinii.58 În cazul în care probele de audit sunt insuficiente ,
obiectivul auditului nu poate fi atins deloc sau aproape deloc, auditorul nu poate emite nici un fel
de opinie asupra situațiilor financiare. De asemenea, unele evenimente incerte cum ar fi procesele
judecătorești pot avea un impact semnificativ asupra situațiilor financiare ale entității auditate.
Refuzul de a emite o opinie se se realizează doar în cazuri extreme și justificat clar și concis, prin

57 Dobroțeanu, L., Dobroțeanu, C. L. Audit –concepte și practici, Editura Economică, Bucureș ti, 2002
58 Munteanu, V. și colaboratori. Audit financiar -contabil . Editura Universitară, București, 2016,
Opinie fără
rezervă
Opinie cu
rezerve
Imposibilitatea
emiterii unei
opinii
Opinie
contrară

22
declararea exlusiv a motivului pentru care se află în incapacitatea exprimării unei opinii fără
expicații suplimentare și justificări.
Opinia adversă (opinia contrară ) este exprimată în cazul în care auditorul consideră că
situațiile financiare sunt greșite nu reflectă cu fidelitate situația patrimoniului entității auditate.
Exprimarea unei astfel de opinii presupune un impact puternic asupra entității în ceea ce privește
percepția publicului asupra credibilității entității audi tate, ea trebuie emisă doar în cazul în care
abaterea de la imaginea fidelă este prea mare pentru a exprima o opinie cu rezerve.
În ceea ce privește întocmirea rapoartelor de audit, auditorii oferă infomații cu privire la
respectarea criteriilor prestabilite de către entitatea auditată.

Fig. II. 5. Concluziile auditorului

Sursa : Proiecție realizată de autor după Oprea, I., Oprean, D.

Examinarea informațiilor în ceea ce
privește urmărirea după anumite
standarde sau norme de audit :
documnte justificative, rulaje și solduri
ale conturilor, decalrații fiscale, situații
financiare
Criterii prestabilite : IFRS/IAS, cadrul
general contabil, reglementări
contabile internaționale, manuale de
proceduri interne, reglementări fiscale,
alte reglementri cum ar fi protecția
mediului sau securiatea socială.Concluziile
auditorului
„Raportul de audit”

23
Partea practică
Cap.III Raport de audit financiar la S.C. Ropharma S.A

III.1. Cosiderente generale privind societatea comercială S .C. Ropharma S.A

Societatea comercială SC Ropharma S.A a fost înființată în anul 1952, prin includerea
tutoror farmaciilor din zona Iași și Vaslui, provenind din societatea de s tat „ Oficiul Farmaceutic
Iași” . 59Este o companie care continuă tradiția farmace utică în România, de peste un secol,
activând și în prezent în locațiile inițiale.
În anul 1991 se înregistrează la Oficiul Registrului Comerțului din Iași, cu denumirea de
S.C. Iassyfarm S.A., fiind în proprietatea Statului Român. Acesta vinde pachetul m ajoritatar de
50.7565 din acțiuni, el intrând în posesia entității ADD Pharmaceuticals Ltd. Din Cipru.
Anul 2007 aduce un nou sulfu nou societății prin schimbarea numelui din S.C Iassyfarm
S.A în S.C Ropharma S.A și a sediului social în Brașov. De asemenea aceasta fuzionează cu trei
societăți comerciale de același profil și anume: S.C . Farmaceutica Aesculap S.A. Târgu Mureș,
S.C Medica S.A. Bacău , S.C Global Pharmaceuticals S.R.L Brașov, capitalul social majorându -se
cu 8.714 milioane lei.
În anul 2010 capi talul social se majorează, înregistrându -se de către S.C. Depozitarul
Central S.A această majorare. De -a lungul anilor au avut loc mai multe fuziuni, ultima fiind în
anul 2014 care marchează fuziunea dintre S.C Ropharma S.A. ca societate absorbantă și
societățile : Cristina Farm S.R.L., Nipan -Farm S.R.L. si Farmacia Sedofarm S.R.L
Principalul obiect de activitate îl reprezintă comerțul cu amănuntul al produselor
farmaceutice în magazine specializate (4773 Cod CAEN). Distribuția fiind concentrată pe
distri buirea medicamentelor, a suplimentelor alimentare, a produselor parafarmaceutice, cât și a
dermatocosmeticelor. În ceea ce retailul, el viează produsele farmaceutice și parafarmaceutice,
prin farmaciile Ropharma.

59 http://www.ropharma.ro/RO/7/istoric -Ropharma -este-o-companie -continuatoare -a-traditiei -farmaceutice –
romanesti

24
Datorită numărului de 726 de angajați și a valorii cifrei de afaceri, societatea este
încadrată în cadrul societăților mari. Principalii clienți fiind atât lanțurile de farmacii, cât și
magazinele specializate.
Întreaga acitivitate a companiei se ghidează după deviza : 60„Misiunea noastră este aceea
de a contribui la îmbunatatirea stării de sănă tate a s emenilor noș tri”.

III.2. Analiza economico -financiară la S.C. Ropharma S.A

Obiectivul principal î n analiza economico -fincancia ră a societății Ropharma S.A. , a fost
calcularea principalilor indicatori economico -fincanciari în scopul identificării evetualelor
fluctuații semnificative . De asemenea se dorește confirmarea rezonabilității oricăror estimări
contabile incluse în situațiile financiare , căt și revizuirea formatului situațiilor financ iare și
stabilirea conformității cu cerințele legale și profesionale.

2.1. Analiza ratelor de structură ale capitalului

1. Ratele de echilibru

a) Rata de finanțare a activelor fixe (R FR)
RFR=
ete obilizateN Activemanent CapitalPer
Im
Capital permanent = Capital propriu+Datorii pe termen mediu și lung+ Provizioane+Subvenții pt.
investiții
RFR 0= 128 .844 .572
108488933 = 1,19 RFR 1= 147 .165 .324
122 .430 .042 = 1,2

60 http://www.ropharma.ro/RO/4/politic a-de-calitate

25
O rată supraunitară reflectă existența unui fond de rulment pozitiv, adică faptul că activele
fixe sunt finanțate numai din surse permanente, iar societatea se află în echilibru financiar pe
termen lung. O rată subunitară reflectă un fond de rulment negativ, adică societatea se află în
dezechilibru financiar pe termen lung.
În perioada analizată, r ata de finanțare a activelor fixe este supraunitară , fapt ce reflectă
echilibru financiar pe termen lung. Această rată prezintă o tendință de scădere, aspect nefavorabil
pentru societate.

a) Rata de finanțare a nevoii de fond de rulment (R NFR)
RNFR=
NFRFR

Fondul de rulment (FR) = Surse permanente – Nevoi permanente
Sursele permanente= Capital Permanente= Capital propriu+Datorii pe termen mediu și
lung+Provizioane+Subvenții din investiții
Nevoi permanente= Active imobilizate nete
Surse permanente 0 = Capital permanent 0= 128.844.572
Surse permanente 1= Capotal permanent 1= 147.165.324
FR0= 128.884.572 – 108.488.933 FR1= 147.165.324 – 122.430.042
FR0= 20.35 5.639 FR1= 24.735.282
Nevoia de fond de rulment (NFR)= Nevoi temporare – Surse temporare
Nevoi temporare= Stocuri+Creanțe+Investiții financiare pe termen scurt+ Cheltuieli în avans
Surse temporare= Datorii de exploatare+Venituri în avans
Datorii de exploatare= Datorii pe termen scurt – Credite bancare pe terme n scurt

26
Nevoi temporare 0= 32.878.088+141.654.717+0+411.822= 174.944.627
Nevoi temporare 1= 36.352.566+37.167.987+0+371.938= 73.892.491
Surse temporare 0= 162.289.598 – 0= 162.289.598
Surse temporare 1= 66.744.038 – 0= 66.744.038
NFR 0= 174.944.627 – 162.289.598 = 12.655.029
NFR 1= 73.892.491 – 66.744.038= 7.148.453

RNFR 0= 20.355 .639
12.655 .029 = 1,60 RNFR 1= 24.735 .282
7.148 .453 = 3,47

Rata de finanțare a fondului de rulment evidențiază proporția corespunzătoare din fondul
de rulment ce finanțeaza NFR pozitivă . Dacă NFR este negativă, nu are relevanță calculul acestei
rate, deoarece:
NFR = Nevoi temporare – Surse temporare
NFR negativă înseamnă că Sursele temporare > Nevoile temporare, adică societatea nu
mai are nevoie de finanțare
În general, dacă rata de finanțare a nevoii de fond de rulment < 1, înseamnă că TN este
negativă, adică se manifestă dezechilibru financiar.
Dacă rata de finanțare a nevoii de fond de rulment > 1, înseamna că TN este pozitivă,
adică se manifestă echilibru financiar.
În cazul analizat, R NFR, atât în 2015 cât și în 2016 , este pozitivă, supraunitară și în
creștere, ceea ce reflectă echilibrul fin anciar al societății.

27
2. Ratele de lichiditate
a) Rata lichiditatii generale (R LG)
RLg=
menScurt DatoriiTerulante ActiveCirc
Active circulante = Stocuri +Creante + Ch in avans + Investitii pe termen scurt + Casa si conturi
la banci
RLG 0= 182 .233 .415
162 .289 .598 = 1,12 RLG 1= 91.479 .320
66.744 .038 = 1,37

Rata lichidității generale compară ansamblul activelor circulante cu cel al datoriilor pe
termen scurt. Această rată reflectă capacitatea sau incapacitatea societății de a -și achita datoriile
scadente pe termen scurt numai din activele circulante deținute în patrimoniu. Cu cât această rată
este mai mare decât 1, cu atât societatea este mai protejată de o insuficiență de trezorerie, care ar
putea fi cauzată de rambursarea datoriilor pe termen scurt la cerer ea creditorilor.
Aceasta rată este mai mare decât unu și supraunitară în ambele per ioade, fiind un aspect
economic pozitiv pentru societate și în ușoară creșter, ceea ce reflectă capacitatea acesteia de a -și
achita datoriile scadente pe termen scurt numai din activele circulante deținute în patrimoniu.

b) Rata lichidității reduse (R Lr)
RLr=
menScurt DatoriiTerti itatiBanes Disponibil Creante+
RLr 0= 141 .654 .717 +7.700 .610
162 .289 .598 = 0,92 RLr 1= 37.167 .987 +17.586 .829
66.744 .038 = 0,82

28
Rata lichidității reduse exprimă capacitatea firmei de a -și onora datoriile scadente pe
termen scurt numai din creanțe și disponibilități banești. Teoria economico -financiara sugerează
că o valoare optimă a acestei rate s -ar situa în intervalul [0,8; 1]
În cazul analizat, societatea înregistrează valori în intervalul recomandat, în cea de -a doua
perioadă analizată, se manifestă o tendința de scădere față de 2015 , aspect economic nefavorabil
pentru societate.

c) Rata lichidității imediate (R Li)
RLi=
menScurt DatoriiTerti itatiBanes Disponibil

RLi 0= 7.700 .610
162 .289 .598 = 0,04 RLi 1= 17.586 .829
66.744 .038 = 0,26

Rata lichidității imediate reflectă capacitatea societății de a -și rambursa datoriile scadente
pe termen scurt din disponibilitățile bănești existente în conturile bancare și casă. Nivelul minim
recomandat pentru aceasta rată este de 0,3.
În cazul analizat, socie tatea înregistrează în anul 2015 o valoare sub valoare a
recomandată, însă în anul 2016, valoarea înregistrată crește, aflându -se tot sub valoarea
recomandată. Tendința de creșt ere din 2016, reprezintă un aspect favorabil pentru societate.

3. Capacitatea de autofinanțare (CAF)
Metoda adițională
CAF = Rezultatul net + Ch calculate cu amortizări și provizioane – Venituri calculate reluări
asupra amo rtizărilor

29
CAF 0= 7.902.138+10.806.356 -4.009.184= 14 .699.310
CAF 1= 7.290.748+7.680.113 -1.497.033 = 13.473.828
Capacitatea de autofinanțare reprezintă potențialul financiar de creștere economică a
societății comerciale, sursă internă de finanțare, generată de activitatea comercială a unității după
deducerea tuturor cheltuielilor plătibile la o anumită scadență. Ea este un surplus financiar
degajat de activitatea rentabilă a întreprinderii.
În perioada analizată, firma ar e o capacitate de autofinantare pozit ivă ,înregistrând valori
semnificative , înregistrându -se o tendință de scădere de la o perioadă la alta.

4. Ratele de indatorare
a) Rata levierului (RL)
RL=
opriu Capitalale DatoriiTot
Pr
Datorii totale=datorii termen scurt +datorii termen lung + provizioane +venituri in avans

RL 0 = 164 .100 .731
127 .033 .439 = 1,29 >1

RL 1= 77.509 .362
136 .400 .000 = 0,57 <1
Rata levierului compară mărimea datoriilor totale cu cea a capitalului propriu. Normele
bancare impun o rată a levierului < 1, pentru acordarea de credite cu garanție sigură.
Societatea analizată înregistrează o rată a levierului peste limita recomandată îm anul
2015 , însă în anul 2016 aceasta înregistrează o valoare sub limita recomandată, astfel că în

30
general valoarea capitalului propriu nu depășește cu mult nivelul dat , aspect economic
nefavorabil pentru societate.

b)Rata datoriilor financiare (R DF)
RDF=
manent CapitalPerLung menMediuSi DatoriiTer

RDF 0= 1.756 .037
128 .844 .572 = 0,01 <0,5

RDF 1= 10.710 .228
147 .165 .324 = 0,07 <0,5

Rata datoriilor financiare exprimă ponderea datoriilor financiare în totalul capitalurilor
permanente. Măsoară gradul de îndatorare pe termen mediu și lung a societății. Normele bancare
impun o valoare maximă de 0,5 pentru această rată.
Societatea analizată se încadrează în această limită, astfel că ar putea solicita un nou credit
bancar pe termen mediu și lung.

c) Rata creditelor de trezorerie (R CT)
RCT=
NFRmenScurt CrediteTer

RCT0= 14.331 .061
12.655 .029 = 1,13 RCT1= 0
7.148 .453 = 0

31
Caracterizează gradul de îndatorare bancară a activității de exploatare.
În anul 2015, rata creditelor de trezorerie este pozitvă , prin urmare societatea are
contractat credit pe termen scurt în perioada analizată pentru a -și finanța activitatea, iar în anul
2016 rata de îndatorare este 0 ceea ce semnifică faptul că societatea un are contra ctat credit pe
termen scurt.

d)Rata de rambursare a datoriilor financiare prin capacitatea de autofinanțare
(RCAF)
RCAF=
CAFLung menMediuSi DatoriiTer

RCAF 0= 1.756 .037
14.699 .310 = 0,12 RCAF 1= 10.710 .228
13.473 .828 = 0,79

Această rată exprimă în număr de ani capacitatea unității de a -și rambursa datoriile pe
termen lung contractate, pe baza capacității de autofinanțare. Normele bancare impun un maxim
de 3 ani pentru rambursarea datoriil or pe seama capacității de autofinanțare.
Societatea analizată înregistrează valori optime , în ambele perioade analizate, aspect
favorabil pentru societate.

5.Analiza ratelor cinetice (de gestiune)
a) Durata de rotatie a stocurilot (D st)
Dst=
CAStocuri x360

32
Dst 0 = 32.878 .088
434 .083 .007 x 360 = 27,26 <30 zile

Dst 1= 36.352 .566
341 .799 .985 x 360 = 38,29 >30 zile

Durata de rotație a stocurilor arată numărul de zile cuprinse între momentul achiziției
mărfurilor de la furnizori și momentul livrării lor către clienți sau distribuției pe piață. În cazul
societăților care desfășoară comerț, durata de rotație a stocurilo r e recomandată să fie sub 30 zile.
În cazul analizat, durata de rotație a stocurilor în anul 2015 se situează în limita
recomandată însă în anul 2016 aceasta depășește limita recomandată, dar având în vedere
obiectul de activitate al societății, capacita te de rotație a stocurilor este relativ bună .

b) Durata de încasare a creanțelor (D cr)
Dcr=
360CACreante

Dcr 0= 141 .654 .717
434 .083 .007 x 360 = 117,47 >30 zile
Dcr 1= 37.167 .987
341 .799 .985 x 360 = 39,15 >30 zile

Durata de încasare a creanțelor arată numărul de zile necesar pentru încasarea creanțelor
de la terți. Se dorește ca acestă durată să fie mai mică de 30 de zi le.
Societatea înregistrează valori mult peste limita recomandată, în scădere, aspect favorabil
pentru societate.

33

c) Durata de achitare a furnizorillor (D fz)
Dfz=
360CAFurnizori

Dfz 0= 118 .703 .054
434 .083 .007 x 360 = 98,44 zile
Dfz 1= 5.025 .835
341 .799 .985 x 360 = 5,29 zile

Durata de achitare a furnizorilor exprimă numărul de zile în care se face plata furnizorilor.
Societatea dorește ca această durată să fie cât mai mare, însă nu ar fi bine să se depășească 30
zile.
În anul 2015 , durata d e plată a furnizorilor este mai mică decât durata de încasare a
clienților, aspect economic favorabil pentru societate, deoarece încasarea clienților se face mai
rapid decât plata furnizorilor , însă în anul 2016 această rată înregistrează o valoare cu mult sub
limita recomandată.

6. Analiz a rentabilității
6.1.Ratele rentabilității economice nete
a) Rata nominală a rentabilității economice nete (R nen)
Rnen=
100.exp.. ReInvestit Capitalloatare din zultatul
Rnen 0=
10.347 .108
31.232 .810 = 0,33 %
Rnen 1= 8.376 .961
24.749 .181 = 3,57 %

34

b) Rata reala a rentabilității economice nete (R ren)
Rren = R nen – Ri
Rren 0= 0,33 % – 1,1 % = -7,7 %
Rren 1= 3,57 % – (-0,6) % = 0,04 %

Rnen trebuie să fie superioară ratei inflației, pentru că societatea să -și poată recupera
integral eforturi le depuse pt. desfășurarea activității, menținându -și astfel activul său economic.
În cazul analizat se observă o evoluție favorabilă a acestui indicator.

6.2.Rata rentabilității financiare (R f)
Rf=
100PrPropriu CapitalofitNet

Rf 0= 7.902 .138
127 .033 .439 x 100 = 6,22 % Rf1= 7.290 .748
136 .400 .000 x 100 = 5,35 %

Rata rentabilitatii financiare măsoară capacitatea firmei de a realiza profit în urma
utilizării capitalului propriu. Rentabilitatea financiară remunerează acționarii societății fie prin
acordarea de dividende, fie prin majorarea rezervelor, care de fapt r eprezintă o creștere a valorii
intrinseci a acțiunilor societății.
S-a manifestat o tendință de scădere a ratei rentabilității financiare de la o perioadă la alta,
aspect nefavorabil pentru societate.

35
7. Solvabilitatea
7.1.Solvabilitatea generală (S g)
Sg= 𝑨𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆 𝒄𝒊𝒓𝒄𝒖𝒍𝒂𝒏𝒕𝒆
𝑫𝒂𝒕𝒐𝒓𝒊𝒊 𝒄𝒖𝒓𝒆𝒏𝒕𝒆

Sg0= 182 .233 .415
164 .045 .635= 1.11 >1 Sg1= 91.107 .382
77.454 .266= 1.18 >1

Această rată a solvab ilității generale reprezintă capacitatea firmei de a acoperi datoriile
curentele doar din activele c irculante existente. În ambele perioade analizate, această rată
înregistrează valori cu puțin peste limita recomandată de 1, ceea ce reprezintă un aspect
nefavorabil pentru societate.

7.2. Solvabilitatea imediată (S i)
Si= 𝑨𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆 𝒄𝒊𝒓𝒄𝒖𝒍𝒂𝒏𝒕𝒆 −𝑺𝒕𝒐𝒄𝒖𝒓𝒊
𝑫𝒂𝒕𝒐𝒓𝒊𝒊 𝒄𝒖𝒓𝒆𝒏𝒕𝒆

Si0= 182 .233 .415 −32.878 .088
164 .045 .635= 0,91 Si1= 91.107 .382 −36.352 .566
77.454 .266= 0,71

Solvabilitatea imediată reflectă posibilitatea entității de a rambursa la un moment dat,
ținând cont de încasările existente. Limita recomandată pentru această rată este de 0,3, entitatea
analizată înregistrând în ambele perioade o valoare mai mare decât aceasta.

III.3. Raport cu privire la situațiile financiare agregate

Opinia
Au fost anexate și auditate situațiile financiare agregate ale s ocietăților S.C Ropharma
S.A. și Ropharma Logistic S.A. Acestea prezintă situația agregată a poziției financiare ale

36
societățolor la data de 31 decembrie 2016, a modificării capitalurilor proprii, a situației fluxurilor
de trezorerie, cât și situația agregată a rezultatului global pentru exercițiul incheiat la data
respectivă și un rezumat al polit icilor contabile semnificative folosite și a unor note explicative.
Conform opiniei auditorilor , situații le financiare agregate și auditate furnizează o imagine
clară, fidelă a poziției financiare agregate a societăților S.C Ropharma S.A și Rophrama Logistic
S.A., la data de la 31 decembrie 2016, în toate aspectele semnificative. Atât situația fluxurilor de
numerar cât și performanțel e societăților pentru ecxercițiul închieat se află în conformitate cu
Ordinul Minist rului de Finan țelor Publice nr. 2844/2016, în ceea ce privește abrobarea
Reglementărilor contabile care sunt în concordanță cu Standardele Întern aționale de Raportare
Financiară.
Baza pentru opinie
Auditul desfășurat se află în conformitate cu Standardele de audit acceptate de Camera
Auditorilor Financiari din România, care sunt în conformitate cu Standardele Internațioanle de
Audit. În acest raport, în secțiunea Resposabilitățile auditorului î ntr-un raport de audit, sunt
detaliate toate responsabilitățile auditorilor care efectuează raportul, în baza Standardelor
menționate mai sus. Conform cerințelor etice semnificative pentru auditul s ituațiilor financiare î n
România, auditori sunt independenți față de societate și trebuie și își îndeplinesc toate
responsabilitățile ce țin de cerințele etice. Probele de audit obținute de auditori sunt suficiente și
adecvate pentru a putea exprima o bază pentru opinia de audit.
Evidențierea unor aspecte – Baza de contabilizare și restricțiile cu privire la distribuție și
utilizare
Se atrage atenția asupra aspectelor prezentate în Nota 1 – „Informații Generale” la
situațiile financiare agregate care defin esc baza de contabilizare. Conform Ordinulului
Ministrului Finanțelor Publice nr. 2844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, situațiile financiare individuale
ale celor două societ ăți sunt cumulate pentru realizarea situațiilor financiare agregate. Acestea
sunt întocmite pentru a spirjini la prezentarea concomitentă a situațiilor financiare ale celor două
societăți. Prin urmare, se poate ca situațiile financiare agregate întocmite s ă nu fie potrivite în alt
scop.

37
Aspecte cheie
Aceste aspecte cheie reprezintă baza raționamentului profesional al auditorilor, având o
importanță deosebită în auditul situațiilor financiare în perioada analizată, acestea fiind abordate
atât în asamblul lor cât și pentru formarea unei opinii juste care nu este o opinie separată.
→Recunoașterea veniturilor reprezintă primul aspect cheie al raportului de audit, acesta
fiind prezentat atât sub aspectul valorii semnificative pe care o înregistrează, cât și su b forma
testelor efectuate.

Fig. III.5. Recunoașterea veniturilor

Sursa : Proiecție relizată de autor

Această politică de recuonaștere a veniturilor este expusă în Nota 2 – „Politici contabile”
Veniturile reprezintă 467 mil lei, ele
realizându -se printr -un număr
semnificativ de tranzacții care implică
următoarele riscuri
Natura veniturilor recuoscute din
tranzacții referitoare la reducerile
comerciale înregistrate în afara
procesului de facturare normală,
prezintă un nivel ridicat de analiză a
managerului.
Veniturile existente sunt
înregistrate complet, datorită
subordonării sistemului de
facturare

38
Fig. III.6. Teste efectuate

Sursa : Proiecție realizată de autor

→În ceea ce pri vește existența și evaluarea sotucrilor , conform Notei 9 – „Stocuri”,
stocuile totale au înregistrat o valoare de 84 milioane lei, un procent semnificativ în totalul
activelor societății, ele fiind reprezentate în deosebi de mărfuri. Evaluarea acestora se realizează
la valoarea cea mai mică dintre cost (cost de achiziție, reduceri comerciale) și valoarea realizabilă
netă, implicând o judecată aprofundată a managerului. Valoarea netă realizabilă a mărfurilor este
calculată în raport cu prețul de vânzare, incluzând reducerile comerciale acordate.

Conform IAS 18
„Venituri”, au fost
evaluate principiile
de recuonaștere a
veniturilor, în
raport cu politicile
contabile ale
societății
Evaluarea existenței
și productivității
controalelor interne,
cât și realizarea
testelor în vederea
controlării
înregistrării corecte
a tuturor
tranzacțiilor
Realizarea
diferitelor proceduri
analitice ce țin de
marja brută, prin
comparații lunare
Verificarea
acurateții ajustărilor
realizate de
societate, în vederea
respectării
principiului
independenței
exercitiilor, având în
vedere condițiile de
livrare

39
Fig. III.7. Teste efectuate

Sursa : Proiecție realizată de autor

→Recuperabilitatea creanțelor co merciale reprezintă cel de -al treilea aspect cheie al raportului
de audit. La data de 31 decembrie 2016, așa cum ne arată și Nota 10 – „Creanțe comerciale și alte
creanțe”, creanțele nete au înregistrat o valoare de 76 milioane lei. Comparând anul 2015, în care
creanțele au fost în valoarea de 91 milioane lei, se poate observa o scădere a acestora de la un an
la altul.
Riscurile semnificative ale stocurilor determinate de natura acestor solduri în situațiile
financiare sunt:
➢ Recuperabilitatea creanțelor comercial e
➢ Nivelul ajustărilor de valoarea pentru creanșele incerte
➢ Importanța colectării de numerar
Nota 2 – „Politici C ontabile”, prezintă politicile contabile de rec uperare a creanțelor
comerciale

Participarea la
invetarul de sfâsșit de
an
Reconcilierea
numărătorii realizate de
auditori, cu cea a
reprezentanților
societății
Identificarea
deprecierilor de ordin
moral sau fizic a
stocurilor
Realizarea testelor în
detaliu cu privire la
evaluarea în raport cu
cerințele IAS 2 –
„Stocuri”Verificarea tuturor
estimărilor cu privire
la valoarea netă
realizabilă în raport cu
prețul de vânzareVerificarea reducerilor
comerciale cordate și
dacă stocurile au fost
vândute cu marjă
negativă

40
Fig. III.8. Teste efectuate

Sursa : Proiecție realizată de autor

Alte informații cu privire la raportul agregat al administratorilor
Conform cerințelor OMFP nr. 2844/2016, punctele 15 -19 din Reglementarile contabile
conforme cu Standardele Internationale de Raportare Financiara, administratorii au
responsabilitatea întocmirii corecte și prezentării raportului agregat al administratorilor,
administratorii fiind respsonsabili și pentru controlul intern necesar pentru întocmirea și
prezentarea raportului administratorilor, raport care u trebuie să conț ină erori sau greșeli
semnificative .
Opinia auditorilor cu pri vire la situațiile financiare a gregate nu acoperă raportul agregat
administratorilor, raport care nu este inclus în situațiile financiare agregate.
Pentru exercițiul financiar încheiat la data de 31 decembrie 2016, auditorii au
responsabilitatea de a citi raportul adminis tratorilor și de a aprecia dacă există neconcordanțe
semnificative între situațiile financiare agregate și raportul administratorilor. Deasemenea, trebuie
Evaluarea controalelor realizate înceea ceprivește eficacitatea acestora și
monitorizarea recuperabilității creanțelor
Evaluarea activității managementului înceea ceprivește estimarea privind
ajustările devaloare realizate înraport cugradul decolectare, vechimea
creanțelor, câtșiverifiarea aplicării consecvente apoliticilor contabile cuprivire
laajustarea creanțelor
Realizarea unei verificări acreanțelor restante șiamodului lorderecuperare,
privite subaspectul chltuielilor cucreanțele incerte înregistrate anterior, câtșicu
profili deriscalpartenerilor
Verificarea coerenței hotărârilor luate cuprivire larecuperarea creanțelor
comerciale șirealizarea veniturilor

41
verificat dacă au fost îndeplinite cerințele ordinului OMFP 2844/2016, punctele 15 -19, din
Reglementă rile contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară și dacă
au fost constatate erori semnificative, se solicit ă a fi raportate.
Astfe, în baza activit ății desfășurate se raportează următoarele:
a) În raportul agregat al administratorilor, nu s -au identificat erori considerabile , sau
informații care să nu corespundă cu situațiile financiare agregate anexate
b) Raportul agregat al administratorilor conține toate informațiile cerute de OMFP nr.
2844/2016 , punctele 15 -19, din Reglementă rile contabile conforme cu Standardele
Internaționale de Raportare Financiară

Responsabilitațile conducerii și ale persoanelor res ponsabile cu guvernanța pentru
situațiile financiare

Conducerea societății este resposabilă pentru realizarea ș i prezentarea fidelă a
informaț iilor financiare aggregate care trebuie să fie în conformitate cu Ordinul Ministrului
Finanț elor Publice nr. 2844 /2016 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu
Standardele Internaț ionale de Raportare Financiara, cât și pentru controlul intern desfășurat
necesar întocmirii situațiilor financiare agregate, care nu conțin denaturări semnifiative, cauzate
de eroare sau fraudă.
Resposabilitatea conducerii, în înto cmirea situațiilor financiare a gregate, este de a aprecia
dacă societatea își poate continua activitatea, prezentând, dacă este cazul, aspecte privitoare la
continuarea activității societății, cu execpția cazului în care se dorește lichidarea societății sau
oprirea opreațiunilor sau nu există o altă varianță realist în afara acestora.
Pentru supravegherea procesului de raportare financiară a societății sunt responsabile
persoanele cu guvernanța.

Resposabilitățile auditorului într -un audit al situațiilor financiare

Realizarea unei asigurări rezonabile cu privire la ans amblul situațiilor financiare a gregate,
care sut lipsite de erori semnificative, cauzate fi de erori sau fraude, cât și elaborarea u nui raport
de audit care să includă opinia auditorilor. Această asigurare rezonabilă obținută, semnifică un
nivel ridicat de asigurar, însă nu poate reprezenta o garanție a faptului ca un audit defășurat în

42
confrmitate cu Standardele de audit, va găsi o de naturarea semnificativă, în cazul în care aceasta
este prezentă. Aceste denaturări sunt considerate a fi semnificative doar în momentul în care se
poate preconiza că acestea (individual sau cumulat), pot denatura deciziile economice ale
utilizatorilor.
Ca parte a unui audit în conformitate cu standardele de audit adoptate de Camera
Auditorilor Financiari din Romania, care sunt bazate pe Standardele Internaționale de Audit, în
baza raționamentului profesional, se pot menționa următoarele:
→ Se pot identifica și evalua riscurile cu privire la denaturarea semnificativa a situațiilor
financiare agregate. Se elaborează și execută proceduri de audit pentru prevenirea posibilelor
riscuri, cât și obținerea de probe relevante pentru formularea bazei pentru opinia auditorilor.
Riscul provenit din denaturări de natură frauduloasă presupune un nivel mai ridicat decât cel
provenit dintr -o eroare, deoarece frauda presupune înțeegeri secrete, declarații false, omisiuni
intențonate, fals
→ Controlul intern efectuat reprezintă un punct important în procesul de audit, deoarece el este
implicat în procesul de elaborare a procedurilor adecvate corcumstanțelor.
→ Se evaluează modul de a plicare a politicilor contabile, cât și caracterul estimărilor realizate.
→ Se emite o concluzie, în baza probelor de audit obținute și în lipsa dovezilor înd oielnice
privind contiuarea activității societății. În cazul se constată o incertitudine semnificativă se arage
atenția în raportul auditorului asupra prezentărilor aferente din situațiile financiare agregate, iar
dacă acestea nu sunt corespunzătoare, se p rocedează la modificarea opiniei. Concluziile
auditorilor sunt bazate pe probele de audit obținute pană la momentul întocmirii raportului
auditorilor.
→ Sunt atent evaluate situațiile financiare aggregate sub aspectul conținutului, structurii, al
prezentăr ii informațiilor și măsura în carea acestea realizează o imagine fidelă a tuturor
tranzacțiilor și evenimentelor de bază derulate în decursul perioadei analizate.
Se comunica persoanelor cu guvernanța aspect legate de: programarea în timp a auditului,
aria planificată, principalele observații și orice deficiență a controlului intern sesizată pe parcursul
perioadei. De asemenea este prezentată declarația in care se specifică faptul că au fost respectate
cerințele etice privind independența și ca s -au comuni cat toate informațiile cu privire la aceasta și

43
măsurile de prote cție aferente. Printre elementele semnificative comunicate se numără și
declararea celor mai importante aspecte cu privire la auditul situațiior financiare agregate din
perioada curentă, car e reprezintă defapt, aspectele cheie ale raportului de audit.
Alte aspecte
Acest raport al auditorului indepedent se adresează în mod exclusiv acționarilor Societății.
Auditul efectual a fost realizat pentru a putea raporta acționailor Societății, aspectele ce trebuie
raportate într -un raport de audit financiar, nu în alte scopuri. Raportul asupra situațiilor
financiare, cât ș opinia formulată, sunt realizate cu răspundere doar către Societate și acționari, în
măsura permisă de lege.

44
Concluzii

Formulând o concluzie cu privire la tema analizată, aș putea spune că principalul scop a
fost atins, realizând astfel o prezentare generală a auditului financiar, atât sub aspect teoretic cât
și practic. După cum am prezentat în capitolul I, tema analizată a fost abordată de numeroși autori
de-a lungul timpului, în lucrările lor. Auditul finan ciar a reprezentat, încă de la î nceputuri și până
în prezent, o activitate importantă și necesară în desfășurarea activității unei societăți, deoarece el
tratează dife rite probeleme, găsindu -se sub diferite forme, ele diferențiindu -se prin materia sau
informația supusă examinării, care reprezintă obiectul de lucru.
În domeniul financiar -contabil, activitatea de audit reprezintă pentru orice profesionist
contabil o adevărată provocare, deoarece în acest domeniu nu există o „rețetă” universal valabilă,
care odată aplicată să îți poată garanta realizarea unui audit complet și corect, iar întreg procesul
desfășurat presupune îmbinarea mai multor cunoștințe atât din dome niul contabil cât și din alte
domenii. Auditul financiar a evoluat de -a lungul timpului , plecând de la detectarea fraudelor și
ajungând în prezent să fie un domeniu de sine stătător și să se concentreze pe aprecierea modului
de respectare a celor trei prin cipii generale și anume : economicitate, eficacitate și eficiență a
resurselor financiare
În capitolul trei am realizat o scurtă prezentare a societății S.C. Ropharma S.A.,
reprezentând e o companie carecontinuă tradiția farmaceutică în România, de peste u n secol. O
parte importantă a acestei lucrări o reprezintă analiza economico -financiară a societății
menționate mai sus, în funcție de diferite rate : echilibru, lichiditate, îndatorare, cinetice sau de
gestiune .
Pe baza ratelor calculate în cele două peri oade (2015 -5016), am putut observa faptul că
societatea se află într -un echilibru financiar pe termen lung, fapt demonstrat de valoarea
supraunitară a ratei de finanțare a activelor fixe. În ceea ce privește lichiditatea generală, putem
spune că societatea își poate achita datoriile scadente pe termen scurt numai din activele
circulante deținute în patrimoniu, valoarea ratei de lichiditate fiind mai mare decât unu în ambele
perioade și în creștere. Rata lichidității reduse înregistrează valori în intervalul [0,8;1], ceea ce
denotă faptul că entitate poate să -ți onoreze datoriile scadente pe termen scurt numai din creanțe
și disponibilități bănești. Rata datoriilor financiare înregistreaz ă valori sub limita recomandată de

45
0,5, ceea ce reprezintă un aspect favorabil pentru societate deoarece ea poate să solicite un nou
credit bancar pe termen mediu și lung.
În ceea ce privește durata de rotație a stocurilor, valoarea înregistrată în anul 2015 se află
sub pragu recomandat de 30 de zile, însă în anul 2016 aceasta înregistrând valoarea de 38,29 zile,
cu puțin peste limita recomandată. Avân d în vedere obiectul de activita te al societății putem
spune că , capacitatea de rotație a stocur ilor este rel ative bună. Valoarea duratei de încasare a
creanțelor înregistrată în anul 2015 este cu mult peste limita recomandată de 30 de zile, însă în
anul 2016 înregistrează o valoare de 39,15 zile, cu puțin peste limita recomandată, în scădere de
la un an la altul , fiind un aspect favorabil.
Durata de achitare a furnizorilor se dorește să fie cât mai mare, însă ar fi bine să nu
depășească 30 de zile. Durata de plată a furnizorilor este mai mică decât durata de încasare a
clienților, ceea ce reprezintă un aspect ec onomic favorabil pentru societate deoarece încasarea
clienților se face mai rapid decât plata furnizorilor, însă în anul 2016 această rată înregistrează o
valoare cu mult sub limita recomandată. În ceea ce privește rentabilitatea financiară a societății se
poate observa o scădere a valorii înregistrate de la o perioadă la alta.
Ca și recomandări a ș putea propune o mai bună gestionare a încasă rii creanțelor de la
clienți, câ t și realizarea un ei strategii eficiente în ceea ce privește pla ta furnizorilor și menținerea
echilibrului financiar pe termen lung al societății.

46
Bibliografie

Cărți în format tipărit:
1. Arens, A., Loebbecke, J. Audit – o abordare integrată. Ediția a 8 -a, Editura Arc, Chișinău,
2003
2. Boulescu, M. Ghiță, M. Expertiză contabilă și audit financiar contabil. Editura Didactică
și Pedagogică, București, 1999
3. Camera Auditorilor din România, Audit finaciar 2000, Editura Economică, București,
2000
4. CECCAR. , Norme național e de audit, Editura CECCAR, București, 1999
5. Dobroțeanu, L., Dobroțeanu, C. L. Audit –concepte și practici, Editura Economică,
București, 2002
6. Domnișoru, S. Auditul statutar și comunicare financiară., Vol. I, Editura Economică ,
2011
7. Munteanu, V. și colaboratori. Audit financiar -contabil . Editura Universitară, București,
2016
8. Roman, A -G., Neamțu, H., Țurlea, E. Audit financiar – Misiuni de asigurare și servicii
conexe , Editura Economică, București, 2012
9. Stoian, A., Țurlea, E. Auditul financiar contabil. Editura Economică, București, 2001
10. Toma, M., Inițiere în auditul situațiilor financiare, ale unei entități , Editura CECCAR,
București, 2005

Cărți în format electronic :
1. Curtea de Conturi a României, Manual de Audit fianciar și regularitate , București, 2003,
disponibil la:
http://www.curteadeconturi.ro/Regulamente/Manual%20audit%20financiar.pdf , accesat
la: 01.06.2018

47
Aticole:
1. Oprean I., Oprean D., Tipologia auditului financiar -contabi l, disponibil la :
http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820061/21.pdf , accesat la 20.03.2018

Legisla ție:
1. Legea 31/1990, privind societățile comerciale, republicată în 2004, art. 160.
2. Ordonanța de Urgență nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, modificată și
republicată.
3. Standardul de Audit, nr. 200, Obiective și principii generale ce guvernează un audit al
situațiilor financiare, p. 28, paragraf 4

Pagini web:
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Audit , accesat la: 01.03.2018
2. www.cafr.ro , accesat la: 01.04.2018
3. https://www.cafr.ro/sectiune.php?id=100 , accesat la: 13.04.2018
4. http://audit -financiar.go.ro/ceeste.html , accesat la: 05.04.2018
5. http://www.stiucum.com/economie/bancile -in-economie/Rolul -si-obiectivele –
auditului34857.php , accesat la 21.05.2018
6. http://www.ropharma.ro/RO/7/istoric -Ropharma -este-o-companie -continuatoare -a-
traditiei -farmaceutice -romanesti , accesat la: 02.06.2018
7. http://www.ropharma.ro/RO/4/po litica -de-calitate , accesat la: 03.06.2018

48
Anexe

RAPORTUL AUDITORULUI INDEPENDENT
Către Acț ionarii: Ropharma S.A. ș i Ropharma Logistic S.A.
Raport cu privire la situatiile financiare agregate

Opinia
1. Am auditat situatiile financia re agregate anexate ale societaț ilor Ropharma S.A. ș i Ropharma
Logistic S.A. (“Societatile”) care cuprind situatia agregata a pozitiei financiare la data de 31
decembrie 2016, situatia agregata a rezultatului global, situatia modificarilor capitalurilor propr ii
si situatia fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul financiar incheiat la aceasta data si un sumar al
politicilor contabile semnificative si alte note explicative.
2. În opinia noastra, situaț iile financiare agregate ofera o imagine fidela, în toate aspectele
semnificative, a pozitiei financiare agregata a societatilor Ropharma S.A. ș i Ropharma Logistic
S.A. la 31 decembrie 2016 ș i a performantelor financiar e și a fluxurilor de numerar pentru
exercitiul financiar încheiat la aceasta data, în conformita te cu Ordinul Ministrului Finanț elor
Publice nr. 2844/2016 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu Standardele
Internaț ionale de Raportare Financiara.

Baza pentru opinie
3. Am desfasurat auditul nostru în conformitate cu standarde le de audit adoptate de Camera
Auditorilor Financiari din România, care sun t bazate pe Standardele Internaț ionale de Audit.
Responsabilitaț ile noastre în baza acestor standard e sunt descrise detaliat în secț iunea
Responsabilitaț ile aud itorului într -un audi t al situaț iilor financiare din raportul nostru. Suntem
independenți fața de Societate, conform cerinț elor etice relevante pentru auditul situaț iilor
financiare în România și ne-am înde plinit celelalte responsabilitați, conform acestor cerinț e.
Credem ca p robele de audit pe care le -am obtinut sunt suficiente si adecvate pentru a furniza o
baza pentru opinia noastra.

49
Evidenț ierea unor aspecte – Baza de contabilizare ș i restr icțiile cu privire la distribuț ie și utilizare
4. Atragem atenț ia asupra celor pre zentate în Nota 1 – ‚Informaț ii Generale’ la situatiile
financiare agregate care descr iu baza de contabilizare. Situaț iile financiare agregate sunt
întocmite prin cumularea s ituațiilor financiare individual e ale societatilor Ropharma SA ș i
Ropharma Logisti c S.A. întocmite în conformita te cu Ordinul Ministrului Finanț elor Publice nr.
2844/2016 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu Standardele Internaț ionale de
Raportare Financiara. Situatiile financiare agregate sunt intocmite pentru a asist a la prezentarea
cumulativa a situatiilor financiare ale celor doua Societati. În consecinta, este posibil ca situatiile
financiare agregate ale Societatilor sa nu fie adecvate in alt scop. Societatea Ropharma S.A. va
întocmi alte seturi de situații financiare, individuale ș i consolidate, în conformita te cu Ordinul
Ministrului Finanț elor Publice nr. 2844/2016 pentru aprobarea Reglementarilor contabile
conforme cu Standardel e Internaț ionale de Raportare Financiara.

Aspectele cheie de audit
5. Aspectele cheie de audit sunt acele aspecte care, în baza raț ionamentului nostru profesional , au
avut cea mai mare importanța pentru auditul situaț iilor financiare din perioada curenta. Aceste
aspecte au fost aborda te în contextul auditului situaț iilor fin anciare în ansamblu și în formarea
opiniei noastre asupra acestora ș i nu oferim o opinie separata cu privire la aceste aspecte.

1. Recunoaș terea veniturilor
Veniturile reprezinta o valoare semnificativa de 467 mil lei constând intrun volum mare de
tranzacț ii. Tipuri de tranzacț ii identificate, referitoare la recunoasterea veniturilor, conduc la
următoarele riscuri:
• completitudinea si existenta veniturilor înregistrate ca urmare a dependentei de sistemul de
facturare;
• corectitudinea veniturilor recunoscu te pentru tranzac_iile referitoare la reduceri comerciale
acordate care sunt în afara procesului de facturare normala si prin natura lor comporta un nivel
ridicat de judecata al managementului;
Politica de recunoastere a veniturilor este prezentata in no ta 2 „Politici contabile”.

50
Teste efectuate :
Procedurile noastre de audit au inclus, printre altele:
• evaluarea principiilor de recunoastere a veniturilor în conformitate cu IAS 18 "Venituri" și în
raport cu politicile contabile ale societatii;
• testar ea existenței ș i eficacitaț ii controalelor interne precum ș i efectuarea de teste de detalii în
scopul verificarii înregistrarii corecte a tranzacț iilor;
• proceduri analitice privind marja bruta prin comparaț ie lunara pentru principalii parteneri;
• examinarea acurateț ii ajustarilor efectuate de societate pentru respectarea principiului
independentei exercitiilor, avand in vedere conditiile de livrare si prevederile contractual
referitoare la reducerile comerciale.

2. Existen ța stocurilor
În conformitate cu cele prezentate în nota 9 „Stocuri”, stocurile totale sunt în valoare de 84
mil lei si reprezinta un procent semnificativ din totalul activelor societatii, evaluarea acestora
implicând un nivel ridicat de judecata al managementului. Aceste stocuri constau în principal în
marfuri. Evaluarea stocurilor se face, în principiu, la valoarea mai mica dintre cost si valoarea
realizabila neta. Evaluarea la cost include component diferite precum costul de achizitie, inclusiv
reducerile comerciale prim ite. În ceea ce priveste marfurile, valoarea neta realizabila este
estimata în raport cu pretul de vânzare, inclusiv reducerile comerciale acordate.

Teste efectuate:
Procedurile noastre de audit pentru testarea existenț ei stocurilor au constat în principa l, dar nu
au fost limitate la acestea, în participarea la inventarul de sfârsit de an, inclusiv reconcilierea
numaratorii efectuate de auditor cu cea a rep rezentanț ilor societatii, identificarea unor eventuale
stocuri depreciate fizic/moral. Pentru a valid a evaluarea costului de achizitie a stocurilor, am
efectuat teste de detaliu cu privire la evaluarea în raport cu cerintele IAS 2 „Stocuri”. Am
verificat daca estimarile cu privire la valoarea neta realizabila în raport cu pretul de vânzare,
inclusiv reduc erile comerciale acordate si am verificat daca au existat stocuri care au fost vândute
cu o marja negativa prin analiza facturilor recente de vânzari din ia nuarie ș i februarie 2017.

51
3. Recuperabilitatea creanțe lor comerciale
Asa cum este prezentat în nota 1 0 „Creante comerciale și alte creanț e”, la 31 decembrie 2016,
creantele nete au fost de 76 mil lei (2015: 91 mil lei). Recuperabilitatea creanț elor comerciale și
nivelul ajustarilor de valoare pentru creante incerte sunt considerate a fi un risc semnificat iv din
cauza naturii globale a acestor solduri în situaț iile financiare agregate, precum și importanț a
colectarii de numerar, cu referire la gestionarea capitalului de lucru al societatii. Politicile
contabile referitoare la recuperabilitatea creanț elor co merciale sunt prezentare în nota 2 „Politici
Contabile”.

Teste efectuate:
Procedurile noastre de audit au inclus, dar nu au fost limitate la acestea, printre altele:
• evaluarea eficacitatii controalelor privind monitorizarea recuperabilitatii creantelor;
• evaluarea estimarilor managementului cu privire la ajustarile de valoare efectuate în ra port cu
nivelul, vechimea creanț elor si a gradului de c olectare; verificarea consecvenț ei aplicarii
politicilor contabile referitoare la ajustarea creantelor;
• evaluarea recuperabilitații creanț elor restante cu referire la nivelurile istorice ale chel tuielilor cu
creanțele incerte ș i profilul de risc al partenerilor;
• testarea acestor solduri, pe baza de eșantion, pentru care am solicitat confimarea directa la 31
decembrie 2016;
•examinarea coerenț ei hotarârilor privind urmarirea recuperarii creanțe lor comerciale ve niturilor
realizate, prin discuț ii cu managementul pentru justificarea acestor hotarâri și obț inerea de probe
de audit necesare pentru susț inerea justificarilor managementului.

Alte informaț ii – Raportul agregat al administratorilor

6. Alte informatii cuprind raportul agregat administratorilor. Administratorii sunt responsabili
pentru intocmirea si prezentarea raportului agregat al administratori lor in conformitate cu
cerintele OMFP nr. 2844/2016, punctele 15 -19 din Reglementarile contabile conforme cu
Standardele Internationale de Raportare Financiara, si pentru acel control intern pe care
administratorii il considera necesar pentru a permite int ocmirea si prezentarea raportului

52
administratorilor care sa nu contina denaturari semnificative, datorate fraudei sau erorii. Raportul
agregat administratorilor nu face parte din situatiile financiare agregate. Opinia noastra cu privire
la situatiile finan ciare agregate nu acopera raportul agregat administratorilor.
In legatura cu auditul situatiilor financiare agregate pentru exercitiul financiar incheiat la
31 decembrie 2016, responsabilitatea noastra este sa citim raportul administratorilor si, in acest
demers, sa apreciem daca exista neconcordante nesemnificative intre raportul administratorilor si
situatile financiare agregate, daca raportul administratorilor include, in toate aspectele
semnificative, informatiile cerute de OMFP 2844/2016, punctele 15 -19, din Reglementarile
contabile conforme cu Standardele Internationale de Raportare Financiara, si daca in baza
cunostintelor si intelegerii noastre cu privire la Societa ți si la mediul acestuia dobandite in cursul
auditului situatiilor financiare agregat e, informatiile incluse in raportul agregat al
administratorilor sunt eronate semnificativ. Ni se solicita sa raportam cu privire la aceste aspecte.

In baza activitatii desfasurate, raportam ca:
a) in raportul agregat al administratorilor nu am identific at informatii care sa nu fie in
concordanta, in toate aspectele semnificative, cu informatiile prezentate in situatiile financiare
agregate anexate;
b) raportul agregat al administratorilor include, in toate aspectele semnificative, informatiile
cerute de OMFP nr. 2844/2016, punctele 15 -19, din Reglementarile contabile conforme cu
Standardele Internationale de Raportare Financiara.
In plus, in baza cunostintelor si intelegerii noastre cu privire la Societa_i si la mediul
acestora dobandite in cursul auditu lui situatiilor financiare agregate pentru exercitiul financiar
incheiat la data de 31 decembrie 2016, nu am identificat informatii incluse in raportul agregat al
administratorilor care sa fie eronate semnificativ. Responsabilitațile conducerii ș i ale pers oanelor
responsabile cu guvernanț a pentru situaț iile financiare

7. Conducerea societații raspunde pentru întocmirea ș i pre zentarea fidela a acestor situaț ii
financiare agregate în conformitate cu Ordinul Ministrului Finan_elor Publice nr. 2844/2016
pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu Standardele Internaț ionale de Raportare
Financiara ș i pentru acel control intern pe care conducerea îl considera necesar pentru a perm ite

53
întocmirea setului de situaț ii financiare agregate care sunt lipsite de denaturari semnificative, fie
cauzate de frauda sau eroare.

8. În întocmirea situa iilor financiare agregate, conducerea este responsabila pentru aprecierea
capacitatii societatii de a -si continua activitatea, prezentând, daca este cazul, aspectele ref eritoar e
la continuitatea activitații ș i utilizând co ntabilitatea pe baza continuitaț ii activitații, cu excepț ia
cazului în care conducerea fie inten_ioneaza sa lichideze Societatea sau sa opreasca operaț iunile,
fie nu are nicio alta alternativa realista î n afara acestora.

9. Pers oanele responsabile cu guvernanț a sunt responsabile pentru supravegherea procesului de
raportare financiara al Societatii.

Responsabilitaț ile audi torului într -un audit al situaț iilor financiare

10. Ob iectivele noastre constau în obț inerea unei asigurari rezonabile privind masura în care
situatiile financiare agregate, în ansamblu, sunt lipsite de denaturari semnificative, cauzate fie de
frauda, fie de eroare, precum ș i în emiterea unui raport al auditorului care include opinia noastra.
Asigurarea rezonabila reprezinta un nivel ridicat de asigurare, dar nu este o garanț ie a faptului ca
un audit desfaș urat în conformitate cu standardele de audit adoptate de Camera Auditorilor
Financiari din Romania, care sun t bazate pe Standardele Internaț ionale de Audit, va detecta
întotdeauna o denaturare semnificativa, daca aceasta exista. Denaturarile pot fi cauzat e fie de
frauda, fie de eroare ș i sunt considerate semnificative daca se poate preconiza, în mod rezonabil,
ca acestea, individual s au cumulat, vor influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate în
baza acestor situatii financiare agregate.

11. Ca parte a unui audit în conformitate cu standardele de audit adoptate de Camera Auditorilor
Financiari din Romania, care sun t bazate pe Standardele Internaț ionale de Audit, exercitam
raționamentul profesional și menț inem scepticismul profesional pe parcursul auditului. De
asemenea:
-Identificam ș i evaluam riscurile de d enaturare semnificativa a situaț iilor financiare
agregate, cauzata fie de fr auda, fie de eroare, proiectam ș i executam proceduri de audit ca

54
raspuns la respectivele riscuri și obț inem probe de audit suficiente si adecvate pentru a furniza o
baza pentru opinia noastra. Riscul de nedetectare a unei denaturari semnificative cauzata de
frauda este mai ridicat decât cel de nedetectare a unei denaturari semnificative cauzata de eroare,
deoarece frauda poate presupune înț elegeri secrete , fals, omisiuni intenț ionate, declarații false ș i
evitarea controlului intern;
-Înțelegem cont rolul intern relevant pentru audit, în vederea proiectarii de proceduri de
audit adecvate circumstantelor, dar fara a avea scopul de a exprima o opinie asupra eficacitatii
controlului intern al Societatii;
-Evaluam gradul de adecvare a politicilor contabile util izate si caracterul rezonabil
estimarilor contabile ș i al prezentarilor aferente realizate de catre conducere;
– Formulam o concluzie cu privire la gradul de adecvare a utilizarii de catre conducere a
contabilitatii pe baza continuitații acti vitații ș i determinam, pe baza probelor de audit obținute,
daca exista o incertitudine semnificativa cu privire la evenimente sau condiț ii care ar putea
genera îndoieli semnificative privind capacitatea Societatii de a -si continua activitatea. În cazul în
care concluzionam ca exista o incertitudine semnificativa, trebuie sa atragem atenț ia în raportul
auditorului asupra p rezentarilor aferente din situaț iile financiare agregate sau, în cazul în care
aceste prezentari sunt neadecvate, sa ne modificam opinia. Concluziile noastre se bazeaza pe
probele de audit obț inute pâna la data raportului auditorului. Cu toat e acestea, evenimente sau
condiț ii viitoare pot determina So cietatea sa nu îș i mai desfaș oare activitatea în baza principiului
continuitații activitaț ii;
-Evaluam prezentarea, structura și conț inutul general al situatiilor financiare, inclusiv al
prezentarilor de informații, și masura în care situaț iile financiare agregate reflecta tranzacț iile
și evenimentele de baza într -o maniera care realizeaza prezen tarea fidela.
Comunicam perso anelor responsabile cu guvernanț a, printre alte aspecte, aria planificata
si programar ea în timp a auditului, precum ș i principalele constatari ale auditului, inclusiv orice
deficienț e ale controlului intern pe care le identif icam pe parcursul auditului;
De asemenea, furnizam persoanelor responsabile cu guvernan_a o declara_ie ca am
respectat cerinț ele eti ce relevante privind independența și ca le -am comunicat toate relațiile ș i alte
aspecte despre care s -ar putea presupune, în mod rezona bil, ca ne afecteaza independența ș i,
acolo unde este cazul, masurile de protecț ie aferente.
Dintre aspectele comunicate cu pers oanele responsabile cu guvernanț a, stabilim care sunt

55
aspectele cele mai importante pentru auditul situaț iilor financiare agregate din perioada curenta și
care reprezinta, prin urmare, aspecte cheie de audit. Descriem aceste aspecte în raportul
auditorului, cu excep_ia cazului în care legile sau reglementarile interzic prezentarea publica a
aspectului sau a cazului în care, în circumstanț e extrem de rare, consideram ca un aspect nu ar
trebui comunicat în raportul nostru deoarece se preconizeaza în mod rezonabil ca beneficiile
interesului public sa fie depașite de consecinț ele negative ale acestei comunicari.

Alte aspecte
Acest raport al auditorului indep endent este adresat exclusiv acționarilor Societaț ilor. Auditul
nostru a fost efe ctuat pentru a putea raporta acț ionarilor Societa_ilor acele aspecte pe care trebuie
sa le raportam într -un raport de audit financiar , și nu în alte scopuri. În masura permisa de lege,
nu acceptam ș i nu ne as umam responsabilitatea decât faț a de S ocietate și de acț ionarii acesteia,
pentru auditul nostr u, pentru raportul asupra situaț iilor financiare agregate și raportul asupra
conformita ții sau pentru opinia formata.

In numele,
BDO AUDIT SRL
Inregistrat la Camera Auditorilor Financiari din Romania

Cu nr. 18/02.08.2001

Numele semnatarului: Mircea Tudor

Inregistrat la Camera Auditorilor Financiari din Romania
Cu nr. 2566/25.06.2 008
Bucuresti, Romania
14 aprilie 2017

56