PROGRAMUL DE STUDIU : CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE [620327]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚ E ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU : CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE
GESTIUNE
FORMA DE ÎNVĂȚ ĂMÂNT : CU FRECVENȚĂ

ORGANIZAȚIA INTERNAȚIONALĂ
A INSTITUȚIILOR SUPREME DE
AUDIT

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
LECT. UNIV.DR GHERAI DANA SIMONA

ABSOLVENTĂ:
LUCACIU GEORGIANA EU DOCHIA

ORADEA
2018

Cuprins
Introducere…………………………………………………………………………………………………… 1
Capitolul 1 Auditul public extern…………………………………………………. ………………. . 4
1.1 Definiții………………………………………………………………………….. …………….. ……… .. 4
1.2 Organizare ……………………………. ………………………… …………….. …………………….. … 5
1.3 Scopuri și obiective INTOSAI……………………………………………… ……………….. …. 9
Capitolul II . Reglementări Inernaționale ale Auditului public extern ……….. ……. 13
2.1 Nece sitatea Standardelor în do meniul public extern………. ………………………… 13
2.2 Standardele Internaționale ale Instituț iilor………………………….. ………………….. 15
2.3 Principiile fundamentale INTOSAI……………………………….. ……………………….. 20
Caitolul III . Curtea de Conturi………………………………………………………………….. …..21
3.1 Curtea de Conturi parte a INTOSAI…………………………………………………… ….. 21
3.2 Istoricul Curții de Conturi…………………………………………………………………. …… 23
4. Studiu de caz: Principalele coordonate, constatări, mesaje ale auditului în
cooperare privind sistemele de urmărire a carierei absolvențil or……….. ………….. 26
4.1 Analiza detaliată……….. ……………………………………………… ………………………. ….. 26
4.2. Principalele constatări și concluzii ale auditului realizat în Bulgaria .…. 31
4.3. Principalele constatări și concluzii ale auditul ui realizat în Ungaria……… …. 38
4.4. Principalele constatări și concluzii ale auditului realizat în România… ……… 44
Concluzii………….. …………………………. …………………………… ……………… ………… ……… 50
Bibliografie…………………………………………………………………… ……………………………. . 55

1
Introducere
Instituțiile Supreme de Audit au un rol esențial prin activitatea de audit public
extern, în respon sabilizarea celor însărcina ți cu gestionarea fondurilor publice și în
asigurarea transparenței operațiunilor.
Auditul public extern este o temă cu o zonă de interes considerabil mai mic față de
cel privat de unde se naște și motivația mea personală pentru aborda rea acestei teme.
Demersul cercetării auditului public extern, începe prin prezentarea a două părți: o
parte teoretică și una practică.
Primul capitol conține trei subcapitole care abordează subiecte teoretice cu privire
la conceptul de audit public extern. În primul subcapitol am adus în prim plan câteva
definiții ale temei abordate pentru a înțelege mai bine activitatea INTOSAI de revizuiri
și evaluări a operațiunilor un ei entități, împotriva neglijenței sau fraudei din partea
funcționarilor titularului. Al doilea subcapitol este despre structura organizatorică. Aici
am ales să vorbesc despre organele INTOSAI și organizațiile regionale. Ultimul
subcapitol conține scopuri INTOSAI care sunt de asemenea o parte foarte importantă
în abordarea acestei teme. Aici am adus la cunoștință cele patru scopuri “Standarde
internaționale’, ”Capacitatea de dezvoltare“, ”Schimbul de cunoștințe“, ” Maximizarea
valorii INTOSAI ca organizație internațională ".
Al doilea capitol intitulat „ Reglementări Inernaționale ale Auditului public
extern “ con ține 3 subcapitole. Acest capitol abordează principalele reglementări care
coordoneză profesia. Astfel se urmăresc Standardele Internaționale ale Instituțiilor
Supreme de audit. (ISSAI), care conțin criteriile de bază pentru o bună coordonare și
funcționare a conduitei a acestui standard. Primul subcapitol se intitulează „Necesitatea
standardelor în domeniul public extern ” unde abordez ideea în care auditul extern la fel
ca și contabilitatea , c ât și alte domenii din această sferă, trebuie să respecte niște reguli
și reglementări agreate și adoptate de fiecare țară în parte. Al doilea subcapitol
“Standardele Internaționale ale Instituțiil or Supreme de Audit (ISSAI) „ are în vedere
premisele fundame ntale pentru funcționarea ordonată și conduita profesională a ISA și
principiile fundamentale în auditarea entităților publice. Ultimul subcapitol se
intituleaz ă ”Principiile fundamentale INTOSAI” Acesta reprezintă cel mai important
nivel al standardelor deoarce conține principiile fondatoare ale auditului extern.

2
Aceasta include declarația Lima , adoptată în 1977 în cel de -al XIX -lea INCOSAI.
Declarația este formată din 25 de secțiuni care includ scopul auditului public extern
efectuat de Instituțiile Supr eme de Audit , independența Instituț iilor Supreme de Audit
față de entitățile auditate , relația Insti tuțiilor supreme de Audit cu Par lamentul ,
Guvernul și administrația , metodele și procedurile de audit public extern .
Cel de -al treilea cap itol este Cur tea de Conturi. Am ales să abordez acest capitol
deoarece Curtea de Conturi Europeană este membră a mai multor comitete și grupuri de
lucru ale INTOSAI. În această calitate, Curtea contribuie în mod activ la dezvoltarea, la
nivel mondial, a profesiei de auditor public extern . De asemenea Curtea de Conturi este
unul dintre membrii fondatori ai EUROSAI (Organizația Europeană a Instituțiilor
Supreme de Audit), care este o organizație regională a INTOSAI cu aproximativ 50 de
membri, înființată de instituțiil e supreme de audit din Europa și de Curte în 1989 .
Partea a II -a reprezintă contribuția mea personal ă și se numesște: “Principalele
caracteristici, constatări, mesaje ale auditului în cooperare privind Sistemele de
urmărire a carierei absolvenților” . În această parte sunt evidențiate informații privind
ocuparea forței de muncă și migrația absolvenților de la Ministerul de Interne,
Agenția de Stat pentru bulgarii din Străinătate, Agenția Națională de Evaluare și
Acreditare, toate cele 51 de universități din țară și diferitele organizații responsabile
pentru verificarea calificărilor profesionale. Metodologia și sc opurile auditului:
domeniul de aplicare al acestui audit de performanță include multitudinea de
organizații și instituții de stat care desfășoară a ctivități legate de monitorizarea
rezultatelor absolvenților din țară sau din străinătate. Auditul de performanță
înseamnă revizuirea activităților legate de planificare, implementare și control la toate
nivelurile de management din cadrul entității audita te, în ceea ce privește eficacitatea,
eficiența și economia acestora. Obiectul auditului este eficacitatea procesului de
monitorizare, inclusiv colectarea, analiza, schimbul și utilizarea informațiilor .
Scopul a fost de a stabili o bază obiectivă pentru evaluarea și compararea calității
învățământului superior. A fost conceput un sistem de indicatori pentru a măsura
eficacitatea procesului de învățământ în universități, inclusiv rezultatele profesionale
ale absolvenților. Funcționalita tea sistemului de cl asificare a fost actualizată în 2013
prin adăugarea de noi indicatori, surse de date și module online suplimentare.

3
Principala metodă prin care universitățile pot să obțină informații despre
dezvoltarea carierei absolvenților lor este prin intermediul unor studii. Cu toate
acestea, unele dintre aceste instituții folosesc surse mai creative de obținere a
informațiilor, cum ar fi organizațiile profesionale și patronale, ministerele și alte
instituții. De exemplu, unele dintre școlile financiare solicită informații de la toate
băncile din Bulgaria. Anumite universități medicale cer informații despre parcursul
carierei foștilor lor studenți de la Uniunea Medicilor din Bulgaria. O universitate
sport ivă obține informații despre absolvenții săi care lucrează ca profesori de educație
fizică, în sistemul de învățământ, din cadrul Ministerului Educației și Științei.
În ceea ce privește sistemul informatic pentru urmărirea traseului educațional și
profesional al absolvenților, se constată că au fost create și implementate aplicații/
platforme informatice care reprezintă componentele acestora. Funcționarea eficientă a
acestor "module" va determina consolidarea managementului sistemului de
învățământ superior, interconectarea cu sistemele informatice gestionate de alte
instituții de stat va permite obținerea de informații primare despre evoluția
educațională și profesională a absolvenților, informații esențiale pentru formularea
politicilor/strategiilo r privind corelarea sistemului de învățământ superior cu piața
muncii.

4
Capitolul 1: Auditul public extern
1.1 Definiții
1Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI)
funcționează ca o organizație de ajutorare pentru comunitatea externă de audit
guvernamental. De peste 50 de ani, promovează dezvoltarea și transferul de cunoștințe,
astfel încât se îmbunătățește auditul guvernamental la nivel mondial și sporește
capacitățile profesionale, statutul și influența ISA -urilor membre în țările respective . În
esență reprezintă evaluări, revizuiri ale operațiunilor și activităților unei socie tăți, cu
scopul de a asigura ca acestea să fie întocmite în conformitate cu obiectivele și
standardele stabilite. Conform cu motto -ului INTOSAI, "Experientia mutua omnibus
prodest", schimbul de experiență între membrii INTOSAI constatările și perspectivele
rezultate sunt o garanție că auditul guvernamental continuă noi progrese.
INTOSAI este o organizație autonomă, independentă, nepolitică și
neguvernamentală care se ocupă cu consultanța în cadrul Consiliului Economic și
Social (ECOSOC) al Națiunilor Uni te. A fost fondată în anul 1953 la inițiativa lui
Emilio Fernandez Camus, apoi președinte al SAI din Cuba. La acea dată, 34 de ISA -uri
s-au întâlnit pentru primul Congres INTOSAI din Cuba.
Potrivit INT OSAI, auditul extern reprezintă “evaluarea sau exa minarea sistemelor,
operațiunilor și activităților unei entități, realizat pentru a stabili dacă acestea sunt
executate sau funcționează în cadrul unor bugete, obiective, reguli și cerințe specific e”.
În consecință auditul public extern protejează împotriva fraudei și a erorilor care apar
pe parcurs.
2INTOSAI și EUROSAI definesc auditul public ex tern ca fiind “atestarea
respon sabilității financiare a entită’ilor , implic ând examinarea și evaluarea
înregistrărilor financiare și al tranzacțiilor , inclusiv evaluarea conformități lor cu legile
și reglementările aplicabile; auditul funcțiilor de control intern; auditul probității
deciziilor administrative luate în cadrul entității auditate; raportarea și alte aspecte care

1 INTOSAI Auditing Standards Committee, (1992:19)
2 Mitroi F., Auditul de performanță: concept și perspective, București, Editura Societetatea Adevărul, 1999

5
apar din sau în legătură cu au ditul, pe care Curțile de Conturi consideră că ar trebui să le
dezvăluie ”.
3Mathison definește auditul public extern ca „ansamblul de proceduri în care terțe
părți independente examinează în mod sistematic dovada de aderare a unor practici la
un set de n orme sau standarde. ” 4Această definiție reflectă afirmația lui Elder et al ,
conform căreia auditul este „ acumularea și evaluarea probelor de informații pantru a
determina și a raporta cu privire la gradul de corespondență dintre informațiile și
criteriile stabilite ”.
1.2 Organizare
5Problemele INTOSAI sunt realizate și susținute de următoarele organe și entități
conexe.
1) Organele sunt:
Figura I.1 Organele INTOSAI

Sursa: prelucrare propri e
Organele INTOSAI care sunt entități juridice separate după cum urmează :

3 Mathison, S.,(2005), Encyclopedhiaof Evaluation, United State of America: Sage Publications;
4 Elder, R.J, Beasley, M.S., &Arens, A.A., (2010), Auditing and Assurance Services: An Integrated Approach,
Thriteenth edition, Upper Saddle River,N.J, Pearson
5 http://www.intosai.org/about -us/organisation.html
Comitetul de
supraveghere privind
problemele emergente
Secretarul general
Consiliul de
conducere
Comitele de
conducere
INTOSAI
Congresul

6
Figura I.2 Separarea entităților juridică

Sursa: prelucrare proprie
1) Entitățile asociate sunt organizațiile regionale .
Figura I.3 entități asociate

Sursa: prelucare proprie
Comitetul pentru politici, finanțe și administrație (PFAC) pregătește deciziile care
urmează să fie aprobate de consiliul de conducere.
6a) Congresul este organul suprem al INTOSAI și este compus din toți membrii.
O dată la trei ani au loc întâlniri regul ate, care sunt prezidate de SAI . Oferă tuturor
membrilor INTOSAI posibilitatea de a împărtăși experiențe, de a discuta probleme și
de a adopta soluții și recomandări pentru a îmbunătăți responsabilitatea guvernului în
întreaga lume. Participanții includ delegații ale ISA -urilor membre, precum și
reprezentanți ai Organizației Națiunilor Unite, ai Băncii Mondiale și ai altor
organizații internaționale și profesionale.

6 http://www.intosai.org/about -us/organisation/congresses.html Jurnalul Internațional de Audit
al Guvernului (IJGA) Jurnalul Internațional de Audit al
Guvernului (IJGA)
OLACEFS AFROSAI ARABOSAI
ASOSAI PASAI CAROSAI EUROSAI

7
b) Consiliul de conducere al INTOSAI este format din 21 de membri. De regulă, se
întâlnesc anual între Congrese. Pentru a asigura o reprezentare echilibrată a tuturor
țărilor membre, fiecare dintre cele șapte organizații regionale ale INTOSAI și
principalele tipuri de sisteme publice de audit sunt reprezentate în consiliu .
c) Din 1968 Secretariatul General al INTOSAI se afl ă la Viena, Austria, la Curtea
de Conturi a Republicii Aust ria. Oferă suport administrativ central INTOSAI,
gestionează bugetul INTOSAI, asistă Consiliul și Congresele, facilitează comunicarea
între membri și organizează seminarii și studii speciale.
7d) Organizațiile regionale promovează obiectivele INTOSAI la nivel regional,
oferind astfel membrilor oportunități de cooperare profesională și tehnică la nivel
regional . Consiliul de conducere al INTOSAI a recunoscut următoarele șapte
organizații regionale:

7 http://www.intosai.org/regional -organizations.html

8
Figura I.4 Organizații regionale

Sursa: prelucrare proprie după site INTOSAI Organizarea instituțiilor supreme de
audit din America Latină și Caraibe
înființată în 1965
OLACEFS 1965 Abreviere Denumire Anul înființării
AFROSAI 1976
ARABOSAI 1976 Organizația araba a instituțiilor supreme
de audit
Organizarea instituțiilor supreme de
audit din America Latină și Caraibe
înființată în 1965

ASOSAI 1978 Organizația asiatică a instituțiilor
supreme de audit

PASAI Pacific AsociațiaInstituțiilor Supreme
de Audit
1987

CAROSAI 1988 Caraibe Organizația Instituțiilor
Supreme de Audit

PAROSAI 1990 Organizația Europeană a Instituțiilor
Supreme de Audit

9
1.3 Scopurile și obiectivele INTOSAI
Scopul 1 – Standarde profesionale
8Începând cu anul 2004, INTOSAI a lucrat pentru a construi capacitățile și
structurile necesare pentru a oferi un set larg recunoscut de standarde profesionale
internaționale pentru auditu l public. Aceste eforturi vor fi intensificate în perioada
2017 -2022. ISSAI 1, Declarația de la Lima și ISSAI 10, Declarația de la Mexic privind
independența SAI, au subliniat importanța susținerii ISA în eforturile lor de a efectua
audituri independente. ISSAI 100, Principiile Fundamentale ale Auditului Public,
definește principiile de bază și conceptele de audit public sector și cele trei tipuri
principale de audit: financiar, performanță și conformitate. Odată cu adoptarea acestor
principii, INTOSAI a st abilit o bază comună pentru dezvoltarea continuă a ISSAI și
elaborarea standardelor naționale respective pentru auditul public. Sub conducerea
Comitetului pentru Standarde Profesionale (CPC), INTOSAI își consolidează eforturile
de a furniza standarde relev ante, profesionale și clare, care adaugă credibilitate
activității auditorului individual și rapoartele de audit rezultate. Prin ISSAI și prin
colaborarea cu alți factori de stabilire a standardelor, INTOSAI urmărește să asigure un
audit public independent de cea mai înaltă calitate și să promoveze transparența,
responsabilitatea și eficacitatea guvernului. Standardele profesionale ale INTOSAI se
bazează pe expertiza acumulată prin dezvoltarea cunoașterii și cunoașterea
cunoștințelor. Toate ISSAI -urile și î ndrumările pentru ISSAI -uri sunt elaborate în
conformitate cu Procesul necesar pentru Forumul pentru Pronunții Profesionale
INTOSAI (FIPP) și sunt puse la dispoziția publicului pe www.issai.org .
Obiectivele Standardelor profesionale sunt următoarele:
 oferă un cadru organizațional puternic pentru a susține setarea standard a
INTOSAI, inclusiv o placă permanentă de stab ilire a standardelor (FIPP);
 o funcție de asistență tehnică și o funcți e independentă de consiliere;
 să se asigure că ISSAI -urile sunt suficient de clare, relevante și adecvate pentru
a le face accesibile pentru membrii INTOSAI. ISSAI ar trebui să fie

8 http://www.intosai.org/committeesworking -groups task-forces/goal -1.html

10
recunoscute pe scară largă de către toate părțile interesate ca fiind cadrul
autoritar p entru auditul secto rului public;
 promovarea ISSAI ca sursă pentru dezvoltarea programelor de educație și
certificare a auditorilor, precum și a stand ardelor de educație și formare;
 asigurarea că se continuă dezvoltarea Cadrului de Pronunții Profesionale
INTOSAI;
 monito rizarea punerii în aplicare a standardelor și rezolvarea eventualelor
probleme în procesul de stabilire a lor pentru a asigura că sunt cât mai utile și
mai relevante.
Scopul 2 – Capacitatea de dezvoltar e
9Fiecare SAI are responsabilitatea principală pentru a identifica și aborda
propriile idei de dezvoltare pe baza planurilor sale strategice. Aceste planuri strategice
și de dezvoltare pot fi aduse la cunoștință printr -un sistem de evaluare a performanței
SAI (PMI), prin autoevaluarea Integrității (IntoSAINT), prin evaluarea reciprocă,
feedback de la clienți și părțile interesate, dorința de a sprijini mai eficient dezvoltarea
(SDG 16) și să contribuie la monitorizarea și revizuirea inițiativelor naționale d e
dezvoltare durabilă, în concordanță cu Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă.
INTOSAI urmărește să asigure că fiecare din ISA -urile membre ale INTOSAI
beneficiază de inițiative de dezvoltare a capacităților, relevante pentru nevoile lor.
Comitetul de De zvoltare a Capacităților (CBC) conduce eforturile INTOSAI în acest
scop și în acest sens, lucrează îndeaproape cu celelalte obiective ale INTOSAI. CBC
îndeplinește un rol important, asigurând că propunerile de dezvoltare a capacității
completează eforturil e.
Obiectivele capacității de dezvol tare:
 identificarea provocărilor și oportunităților de dezvoltare pentru a facilita
accesul la soluții;
 dezvoltări profesionale structurate a INTOSAI pentru dezvoltarea
capacității profesionale și potențialul de profesi onalizare a auditorului
INTOSAI;

9 http://www.intosai.org/committeesworking -groupstask -forces/goal -2.html

11
 să susțină dezvoltarea capacităților atât la niv el de SAI și la nivel regional ;
 destăinuirea perspectivelor de dezvoltare a capacității și asigurarea
capacitatății de reacție la nevoile SAI;
 implic area strategică cu comunitatea de dezvoltare internațională, în
interesul dezvoltării capacității SAI.
Scopul 3 – Schimbul de cunoștințe
10Al treilea obiectiv strategic al INTOSAI se bazează pe trăsăturile esențiale ale
deschiderii, împărțirii și cooperării de -a lungul anilor. Acest obiectiv servește drept
centru pentru eforturile INTOSAI de a face schimb de cunoștințe cu privire la eforturile
ISA de a sprijini și de a contribui la urmărirea și revizuirea SDG -urilor în contextul
manda telor, capacităților și priorităților individuale ale ISA. Scopul, condus de
Comitetul pentru Schimbul de cunoștințe (KSC), include următoarele obiective
strategice pentru a sprijini un profesionalism mai mare și îmbunătățirea continuă a
ISA-urilor . Schimb ul de cunoștințe țintește următoarele obiective:
 dezvoltarea și menținerea expertizei în diferite domenii ale auditului
public ;
 contribuția la furnizarea de conținut la Cadrul INTOSAI pentru pronunțări
profesionale;
 ermiterea schimbului larg de cunoștințe și experiență între membrii
INTOSAI ;
 colaborarea cu CBC, IDI și alte entități INTOSAI facilitează
îmbunătățirea continuă a ISA -urilor;

10 http://www.intosai.org/committeesworking -groupstask -forces/goal -3.html

12
Figura I.5 Concepte INTOSAI

Sursa: prelucrare proprie
Scopul 4 – Maximizarea valorii INTOSAI ca organizație internațională
11INTOSAI consideră că este esențial să se conducă prin exemple. Obiectivul 16 al
Agendei pentru Dezvoltare Durabilă din 2030 care solicită fiecărei națiuni să
"promoveze societățile pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, să ofere acces
la justiție pentru toți și să creeze instituții eficiente, responsabile și incl uzive la toate
nivelurile." Ast fel INTOSAI s e asigură că este o organizație internațională eficientă,
responsabilă și incluzivă. Acest angajament se reflectă în cel de -al patrulea scop
strategic al INTOSAI: să se străduiască să maximizeze valoarea INTOSAI atât pentru
SAI-urile membre, cât și ca org anizație internațională.
Ca atare, obiectivul 4 diferă substanțial ca natura de celelalte obiective ale
INTOSAI, care se concentrează pe îmbunătățirea standardelor profesionale,
dezvoltarea capacităților și facilitarea schimbului de cunoștințe între membr i.
Obiectivul 4 este menit să alinieze întreaga organizare și operațiuni ale INTOSAI cu
aceste obiective. Maximizarea valorii INTOSAI este vitală atât pe plan intern pentru a
se asigura că INTOSAI funcționează corespunzător, cât și pe plan extern, deoarece va
contribui la sporirea valorii și avantajelor oferite de ISA în promovarea bunei guvernări
și a statului de drept. Comitetul pentru politici, finanțe și administrație (PFAC) asistă

11 http://www.intosai.org/committeesworking -groupstask -forces/goal -4.html INDEPENDENȚĂ INTEGRITATE
CREDIBILITATE PROFESIONALISM
INCLUSIVITATE
INOVARE COOPERARE

13
consiliul de conducere spre realizarea eforturilor INTOSAI în cadrul obi ectivului 4 și
lucrează în strânsă colaborare cu Secretariatul General.
Obiectivul maximizării valorii INTOSAI:
 12monitorizarea implementării Planului strategic INTOSAI, inclusiv a
eforturilor INTOSAI de man agement al performanței;
 să gestioneze și să supravegheze resursele INTOSAI pentru a îndeplini
sarcinile prezentate în Planul strategic în cea mai bună manieră posibilă;
 susținerea și dezvoltarea în continuare a eforturilor Cooperării donatorilor
INTOSAI;
 asigurarea structurii organizatorice, a comunicării, a proceselor de luare a
deciziilor de către INTOSAI funcționează î ntr-un mod eficient și
economic.

CAPITOLUL II Reglementări internaționale ale auditului public
extern
Acest capitol abordează principalele reglementări care acoordoneză profesia.
Astfel se urmăresc Standardele Internaționale ale Instituțiilor Supreme de audit.
(ISSAI), care conțin criteriile de bază pentru o bună coordonare și funcționare a
conduitei a acestui standard. Acest capitol este foarte important deoarce nu se po ate
analiza acțiunile auditului public extern executat de caeastă institușie dacă nu se iau la
cunoștință standardele profesionale și o bună utilizare a lor.
2.1 Necesitatea standardelor în domeniul public extern
13La fel ca și contabilitatea , cât și alte domenii din această sferă, auditul extern
trebuie să respecte niște reguli și reglementări agreate și adoptate de fiecare țară în parte.
Astfel că, în domeniul auditului au fost emise Standardele Internaționale de Audit

12 http://www.intosai.org/committeesworking -groupstask -forces/goal -4.html
13 Dana Simona Gherai, Auditul public extern al Instituțiilor Suprem e de Audit din Uniunea Europeană, Editura
Universității din Oradea,Oradea, 2014, p 42

14
14pentru sectorul privat, d e către Federația Internațională a Contabililor, iar Standardele
Internaționale ale Instituțiilor Supreme de Audit pentru sectorul public au fost elaborate
de către INTOSAI. Standardele Naționale a Instituțiilor Supreme de Audit implică
atestarea responsab ilițății financiare a entităților pe baza unor reglementări emise de
către INTOSAI și au ca scop de -a oferi un suport actualizat membrilor săi. Cu privire
la apariția acestor reglementări o serie de factori au influențat expansiunea acestor
standarde cum identifică Anerud (2006):
 primul criteriu pe care acesta l -a identificat a fost scandalurile financiare și
necesitatea de -a restabili încrederea membrilor săi în audit și contabilitate.
Astfel că s -a încercat restabilirea încrederii în industria contabilă și audit, iar
această reconstruire s -a concentrat în întreaga lume.
 globalizarea este al doilea criteriu care influențează activitatea de dezvoltare a
standardelor de audit. Există în acest sens un interes pentru armonizarea
standardelor de audit public e xtern, de aceea Uniunea Europeană și banca
Mondială încearcă să utilizeze c ât mai mult standardele la cel mai înal nivel.
 ultimul criteriu este legătura dintre sectorul public și cel privat; numeroase țări
precum Marea Britanie și Statele Uite au deja în sectorul public standarde de
audit bine puse la punct. În cazul în ca re anumite lucrări de audit sunt
externa lizate spre contracanți privați , ele sunt mai apoi analizate de către
Instituțiile Supreme de Audit.
Totodată alături de celelalte criterii putem spune că și controlul intern joacă un rol
major. Acest cotrol a ajutat foarte mult dezvoltarea standardelor deoarece pe acest
criteriu s -au extins și a influențat în mare măsură credibilitatea unui guvern prin
operațiunile pe care le derulează. Astfel prin acest control intern se oferă credibilitaea
că evaluarea și examinarea activităților unei entități sunt executate conform normei
legislative. Ca urmare controlul i ntern furnizeză asigurarea și încrederea at ât pentru
organizațiile internaționale c ât și pentru guvern , iar utilizarea liniilor directoare conferă
o înțelegere și comunicare mai eficientă.
Pentru a putea întocmi și asigura un audit de calitate t rebuie urmate standarde

14 Idem, Dana Simona Gherai, Auditul public extern al Instituțiilor Suprem e de Audit din Uniunea Europeană,
Editura Universității din Oradea,Oradea, 2014, p 43

15
adecvate. Fiecare instituție trebuie să își aleagă și să -și stabilească o politică prin care
standardele INTOSAI să fie urmate și respectate în conformitate.
2.2 Standarde Internaționale ale Instituțiilor supreme de audit
15Standard ele Internaționale ale Instituțiilor Supreme de Audit (ISSAI) precizează
premisele fundamentale pentru funcționarea ordonată și conduita profesională a ISA și
principiile fundamentale în auditarea entităților publice. Acestea sunt emise de
Organizația Inte rnațională a Instituțiilor Supreme de Audit.Ghidul INTOSAI pentru o
bună guvernare (INTOSAI -GOV) oferă îndrumări autorităților publice privind buna
administrare a fondurilor publice. Aceste standarde oferă îndrumări tuturor ISA -urilor
care sunt independent e în a decide dacă și în ce măsură să se bazeze pe instrumentele
cuprinse în cadrul ISSAI.
Standardele și liniile directoare elaborate se bazează pe o varietate de surse,
inclusiv materialul INTOSAI disponibil și activitatea organismelor de stabilire a
standardelor, cum ar fi Federația Internațională a Contabililor (IFAC) și Comitetul
pentru Standarde Internaționale de Audit și Asigurare (IAASB).
Cadrul ISSAI este structurat pe patru nivele:

15 Dana Simona Gherai, Auditul public exter n al Instituțiilor Suprem e de Audit din Uniunea Europeană, Editura
Universității din Oradea,Oradea, 2014, p 46

16
Figura II.1 Structurare ISSAI

Sursa: prelucrare proprie
Potrivit literaturii de specialitate (Azuma,2008), denumirea de Standarde
Internaționale ale Instituțiilor Supreme de Audit , este folosită ca un nume comun
pentru întregul ansamblu de documente legate de activitatea de audit public extern .
Fiecare docum ent primește acronimul ISSAi urmat de un numărcare indică nivelul în
cadrul ierarhiei.
Tabel II.1
Nr. Standardului Denumirea standardului Anul apariției
Nivelul 1
Principiile fundamentale
ISSAI 1 Declarația de la Lima Lima Peru, 1997
Nivelul 2
Premise pentru funcșionarea Instituțiilor Supreme de Audit
ISSAI
Principiile
fondatoare
Premisele pentru
funcționarea ISA
Principiile
fundamentale
ale auditului
Ghidurile de
audit

17
ISSAI 11 ISSAI 10
Delarația de la Mexic
privind Independența
Instituțiilor
ISSAI 12 Valoarea și Beneficiile
Instituțiilor – diferența în viața
cetățenilor; China, 2013
ISSAI 20 Principiile de transparență și
responsabilitate; Johannesburg,2010
ISSAI 30 Codul de Etică INTOSAI; Montevideo,1998
ISSAI 40 Control de alitate pentru
instituții Madrid, 2010
Nivelul 3
Principiil fundamentale ale auditului
ISSAI 100 Principiile de bază ale
auditului guvernamental Montevideo ,1998
ISSAI 100 Principiile fundamentale ale
sectorului public; China,2013
ISSAI 200 INTOSAI – Standardele de
Audit – Standardele Generale; Montevideo,1998
ISSAI 200 Principiile fundamentale ale
auditului financiar; China, 2013
ISSAI 300 INTOSAI Standardele de
Audit Standardele de zonă; Montevideo, 1998

18
ISSAI 300 Principiile fundamentaleale
auditului de performanță China, 2013
ISSAI 400 INTOSAI -Standardele de
Audit – standarde de Raportare Montevideo, 1998
ISSAI 400 Prinipiile fundamentale ale
auditului deconformitate;
China, 2013
NIvelul 4
Ghidurile de Audit
I Ghidurile Directoare Generale
ISSAI 1000 – 2999 Liniile Directoare Generale
privind Auditul Finaniar; Johannesburg, 2010
ISSAI 3000 – 3999 Liniile Directoare Generale
privind Auditul Performanței; Johannesburg, 2010
ISSAI 4000 – 4999 Liniile Directoare Generale
privind Auditul de
Conformitate Johannesburg, 2010
II Liniile Diretoare Specifice
ISSAI 5000 – 5099 Liniile Directoare Generale
ale Instituțiilor Internaționale; Budapesta.2004
ISSAI 5100 – 5199 Liniile Directoare ale
Auditului de mediu; Montevideo 1998; Seoul,
2001; Budapesta, 2004

19
ISSAI 5200 – 5299 Liniile Directoare privind
privatizarea; Montevideo 1998; Seoul,
2001; Budapesta, 2004;
Mexic, 2007;
ISSAI 5300 – 5399 Liniile Diretoare în auditul IT; Cairo, 1995
ISSAI 5400 – 5499 Liniile Directoare în auditul
datoriei publie; Bratislava, 2003; mexi
2007;
ISSAI 5500 – 5599 Liniile Diretoare în auditul în
caz de catastrofe; Johannesburg, 2010
ISSAI 5600 – 5699 Liniile Directoare privind
revizuirile,
ISSAI 5700 – 5799 Liniile Directoare în
prevenirea fatelor de corupție, 2016
ISSAI 5800 – 5899 Liniile Directoare privind
auditul cooperării între
Instituțiile Supreme de Audit; 2016

Sursa; prelureare proprie după website INTOSAI

20
În toate cele patru niveluri de prezentare ale standardelor s -a adoptat un număr de
93 de standarde de audit. Aceasta se concentrează pe liniile directoare pentru auditul
public extern.
2.3 Principiile fundamentale INTOSAI
Principiile fundamentale – Nivelul 1
16Acesta reprezintă cel mai important nivel al standardelor pentru că conține
principiile fondatoare ale auditului extern. Aceasta include declarația Lima , adoptată în
1977 în cel de -al XIX -lea INCOSAI. Declara ția este formată din 25 de secțiuni care
includ :
 scopul auditului public extern efectuat de Instituțiile Supreme de Audit ;
 independența Institușiilor Supreme de Audit față de entitățile auditate ;
 relația Insti tuțiilor supreme de Audit cu Par lamentul , Guv ernul și administrația ;
 metodele și procedurile de audit public extern;
Premise pentru funcționarea Instituțiilor Supreme de Audit – Nivelul 2
17Conține codurile de organizare și gestionare ale membrilor Instituțiilor Supreme
de Audit. Acesta include Codul de independență al Instituțiilor , Codul privind
transparența și responsabilitatea și Codul de Etică INTOSAI. Motivația care stă la baza
adoptării acestor coduri o are conducerea instituțiilor de audit, independența față de
instituțiile auditate, punctele de vedere ale personalului în ceea ce privește etic a sporesc
eficiența auditului. Deoarece culturile , mediile sociale și limbile sunt diferite de la țară
la țară este responsabilitatea fiecărei Instituții Supreme de Audit să -și aleagă și să își
dezvolte f iecare propriul său Cod de Etică INTOSAI. Prin urmare , fiecare instituție are
responsabilitatea de -a sigura că toți auditorii săi sunt familiari cu principiile respectiv în
cadrul național de etică și acționează în consecință (ISSAI 100,2001)

16 http://www1.worldbank.org/publicsector/pe/befa05/LimaDecl aration.pdf
17 https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/j.1468 -0343.2007.00323.x

21
Principiil e fundamentale ale auditului – Niivelul 3
Nivelul include standarde de audit INTOSAI, adopate la secolul al XIV -lea
INCOSAI din 1992, care oferă suportul necesar ca membrii Instituțiilor Supreme de
Audit să le poată practica princiipiile stabilite pentru o bună desfășurare a auditului.
Prin urmare acest principiu prezintă informații referitoare la auditul public extern ,adică
postulate și principii necesare desfășurării activității.
Ghidurile de audit – Nivelul 4
Ultimul nivel în cadrul sistemului de standa rde ISSAI, conține liniile directoare
pentru auditul public extern și asistență practică pentru Instituțiile Supreme de Audit, în
implementarea standardelor și a componentelor individuale (INTOSAI;2001a).
Capitolul III: Curtea de conturi
INTOSAI
3.1 Curtea de Conturi parte a INTOSAI
Curtea de Conturi Europeană este membră a mai multor comitete și grupuri de
lucru ale INTOSAI. În această calitate, Curtea contribuie în mod activ la dezvoltarea,
la nivel mondial, a profesiei de auditor public.
INTOSAI (Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit) este
organizația profesională a instituțiilor supreme de audit din țările care fac parte din
Organizația Națiunilor Unite sau din agențiile specializate ale acesteia. INTOSAI
numără 191 de membri cu drepturi depline (dintre aceștia, Curtea este singurul
organism supranațional) și patru organizații internaționale care au statutul de membri
asociați. INTOSAI face parte dintre organizațiile de sprijin ale ONU.
Încă din 1980, Curtea a fos t reprezentată la fiecare congres trienal al INTOSAI și
și-a asumat în mai multe rânduri responsabilitatea în ceea ce privește tema congresului.
Din 2004, an în care a devenit membră cu drepturi depline a INTOSAI, Curtea a
participat în mod activ la activi tățile subcomisiilor de dezvoltare a standardelor
profesionale în domeniul auditului.

22
EUROSAI
.18Curtea este unul dintre membrii fondatori ai EUROSAI (Organizația
Europeană a Instituțiilor Supreme de Audit), care este o organizație regională a
INTOSAI cu aproximativ 50 de membri, înființată de instituțiile supreme de audit din
Europa și de Curte în 1989. Curtea participă activ la numeroase grupuri de lucru și
grupuri operative ale EUROSAI și, din 2011, este membră a Comitetului director al
organizației . Conforn publicației revistei Curții de Conturi “conștientă de strategia
INTOSAI, a cărei membră este, Curtea de Conturi încearcă în mod constant să
funcționeze la standarde profesionale ale Orgsnizației Internaționale a Instituțiilor
Supreme de Audit. În a cest sens, Curtea de Conturi a procedat la armonizarea
propriilor standarde de audit cu standardele internaționale de auditm actualizarea
manualelor de audit, asimilarea și aplicarea în mod adevat apropriilor standarde de
audit
19Cele mai m ulte dintre ISSAI și INTOSAI GOV aprobate la Congresul XX
INTOSAI din Africa de Sud au fost puse în aplicare în cadrul standardelor de audit
ale Curții de Conturi. Standardele de audit incluse n primele trei niveluri ISSAI au
fost integrate în cadrul legis lativ în metodologia Curții de Conturi. Cu scopul de a
asigura conformitatea cu ISSAI -urile relevante privind independența (ISSAI 1, 10 și
11 ), reglementările interne tratează în detaliu acest aspect. Principiile transparenței și
responsabilității (ISSAI 20 și 21) au fost introduse în standardele de audit și sunt
detaliate în Regulamentul cu privire l a întocmirea Raportului public anual ,
rapoartelor anuale privind finanțele publice locale și altor rapoarte specifice Curții de
Conturi. Controlul Calității pentru Instituțiile Supreme de Audit (ISSAI 40) a fost
cuprins în standardele de audit și s -a introdus un capitol nou cu privire la controlul
calității în Regulamentul privind oraganizarea și desfășurarea ativităților specifice
Curții de Conturi,precum și valorificarea actelor rezulatete din aceste activități”

18 http://w ww.curteadeconturi.ro/Publicatii/Rev -CCR3.pdf
19 https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/OtherCooperations.aspx

23
3.2 Istoricul Curții de Conturi
Figura 3.1 Scurt istoric

Sursa: prelucrare proprie după Curtea Europeană de Conturi
Tabel 3.1 Funcțiile Curții de Conturi

Ce face
Curtea de
Conturi?  Auditează veniturile și cheltuielile UE, pentru a verifica dacă
fondurile au fost colectate și cheltuite corect, dacă au fost
utilizate în așa fel încât să producă valoare adăugată și dacă au
fost contabilizate corespunzător.
 Verifică toate persoanele și organizațiile care gestionează
fonduri UE, efectuând inclusiv controale la fața locului în
instituțiile UE (în special în cadrul Comisiei Europene), în țările •verifică dacă fondurile UE sunt
colectate și utilizate corect și ajută la
îmbunătățirea gestiunii financiare a
UE
Rol
• Klaus -Heiner Lehne
Președinte
•câte un reprezentant din fiecare țară a
UE
Membri
•1977
Înființare
•Luxemburg
Sediu •Curtea Europeană de Conturi
Site oficial

24

membre și în țările care primesc ajutor din partea UE.
 Formulează constatări și recomandări în rapoartele de audit,
destinate Comisiei Europene și guvernelor naționale.
 Raportează suspiciuni de fraudă, corupție sau alte activități
ilegale către Oficiul European Anti -Fraudă (OLAF).
 Elaborează un raport anual pentru Parlamentul
European i Consiliul UE pe care Parlamentul îl examinează
înainte de a decide dacă să aprobe sau nu modul în care Comisia
gestionează bugetul UE.
 Publică avize formulate de experți, menite să ajute factorii
politici să ia cele mai bune decizii pentru o utilizare cât mai
eficientă și transparentă a fondurilor europene.

Sursa: prelucrare proprie după site -ul Curții de Conturi a Europei
Publică, de asemenea, avize privind actele legislative pregătitoare care vor avea
impact asupra gestiunii fin anciare a UE, precum și documente de poziție, analize și
publicații pe teme legate de finanțele publice ale Uniunii.
Pentru a fi eficientă, Curtea trebuie să fie independent ă față de instituțiile și
organismele pe care le verifică. De aceea, este liberă să decidă:
Figura 3.2

Sursa: prelucrare personală ce auditează cum auditează cum și unde își
unde își
prezintă
constatările

25
Activitatea de audit a Curții se concentrează mai ales asupra Comisiei Europene,
principalul organism responsabil cu implementarea bugetului UE. Curtea colaborează
îndeaproape și cu autoritățile naționale, deoarece Comisia gestionează majoritatea
fondurilor UE (aproximativ 80 %) împreună cu acestea.
Tabel 3.2 Componența Curții de Conturi

Componență
Membrii Curții sunt numiți de Consiliu, după consultarea
Parlamentului, pentru un mandat de 6 ani, care poate fi
reînnoit. Membrii își aleg un președinte, pentru un
mandat de 3 ani care, de asemenea, poate fi reînnoit.

Sursa: prelucrare personală
Curtea de Conturi efectuează 3 tipuri de audit.
Figura 3.3 Tipuri de audit

Sursa: prelurare proprie după site -ul Curții de Conturi

Audit financiar –
examinează conturile
pentru a verifica dacă
acestea reflectă cu
acuratețe situația
financiară, rezultatele
și fluxurile de
numerar din exercițiul
financiar încheiat.
Audit de
conformitate – verifică
dacă tranzacțiile
financiare respectă
regulile.
Audit al
performanței –
verifică dacă
finanțarea UE își
atinge obiectivele
utilizând cât mai puțin
resurse, într -un mod
cât mai economic.

26
Capitolul IV. Studiude caz: Principalele caracteristici, constatări,
mesaje ale auditului în cooperare privind Sistemele de urmărire a
carierei absolvenților
4.1 Analiză detaliată
Fig I.1 Caracteristicile principale ale auditurilor naționale

Sursa: prelucrare proprie
Au fost solicitate informații privind ocuparea forței de muncă și migrația
absolvenților de la Ministerul de Interne, Agenția de Stat pentru Bulgarii din
Străinătate, Agenția Națională de Evaluare și Acreditare, toate cele 51 de universități
din țară și diferitele organizații responsabile pentru verificarea calificărilor
profesionale. Metod ologia și scopurile auditului: d omeniul de aplicare al acestui audit
de performanță include o multitudine de orga nizații și instituții de stat care desfășoară
activități legate de monitorizarea rezultatelor absolvenților din țară sau din străinătate.
Auditul de performanță înseamnă revizuirea activităților legate de planificare,
implementare și control la toate nivel urile de management din cadrul entității auditate,
în ceea ce privește eficacitatea, eficiența și economia acestora. Obiectul auditului este
eficacitatea procesului de monitorizare, inclusiv colectarea, analiza, schimbul și Entități auditate
Ministerul Muncii
și Politicii Sociale Ministerul
Educației și
Științei Oficiul Național
de Audit al
Republicii Bulgaria
01.01.2013 –
31.12.2015

27
utilizarea informațiilor. Au fos t trimise chestionare tuturor celor 51 de universități
publice și private din Bulgaria cu privire la sistemele informatice pe care le au pentru
monitorizarea rezultatelor carierei propriilor absolvenți. Patruzeci și patru dintre
acestea au luat parte la st udiu. Pentru evaluarea beneficiilor Sistemului de Clasificare
a Universităților pentru studenții potențiali, a fost efectuat un studiu între elevii din
clasele a XI -a și a XII -a. A fost utilizat un eșantion de 10% din toate cele 1.008 de
școli din învățămâ ntul secundar public și privat. Dintre acestea a u răspuns nouăzeci și
opt din cele 101 de școli participante la acest studiu, cu un total de 9.095 de elevi
respondenți.
Baza juridică a auditului:
Auditul performanței a fost realizat în conformitate cu Legea Oficiului Național
de Audit al Republicii Bulgaria și cu Standardele Internaționale ale Instituțiilor
Supreme de Audit. Subiectul auditului este reglementat de Legea Învățământului
Superior, Legea privind migrația forței de muncă și mobilitatea, precum și de normele
de procedură ale instituțiilo r implicate în colectarea și schimbul de informații despre
absolvenți.
Uniunea Europeană a venit în sprijinul acestui program prin d ezvoltarea
Sistemului de Clasificare a Universită ților din Bulgaria care a fost finanțată de Fondul
Social European în cadrul Programului Operațional " Dezvoltarea Resurselor U mane".
Proiectul inițial din 2010 a primit peste 300.000 euro, în timp ce în 2013 cel de -al
doilea proiect pentru consolidarea sis temului a primit aproximativ 850.000 euro. În
2016, Ministerul Educației și Științei a inițiat un al treilea proiect cu un sprijin al UE
estimat la 1.275.000 euro, care va fi acordat în cadrul Programului Operațional
"Știință și educație pentru creștere in teligentă" 2014 -2020.

28

Fig I.2 Oficiul Național de Audit al Ungariei

.
Sursa: prelucrare proprie
Metodologia și scopurile auditului:
Auditul a fost realizat în conformitate cu standardele profesionale de audit și în
conformitate cu principiile auditului performanței. Pentru o evaluare corectă a Oficiul Național de
Audit al Ungariei
01.01. 2011 –
31.10.2015 Entități auditate:
Universitatea Eötvös
Loránd Universitatea
Corvinus din
Budapesta Ministerul pentru
Capacități Umane
Educație Ltd. și Biroul
de Educație
Universitatea Szent
István Universitatea
Semmelweis Universitatea din Pécs
Universitatea Regele
Sigismund

29
informațiilor și a documentelor necesare pentru a răspunde întrebărilor a implicat
următoarel e procese:
 observarea
 formularea întrebărilor (cererea de informații),
 compararea și analiza.
Auditul a fost realizat prin evaluarea răspunsurilor la întrebări, utilizând date din
certificate și luând în considerare prevederile legale aflate în vigoare în perioada
supusă auditării. Baza juridică a auditului: Punctul 5, secțiunea 3 din Legea LXVI din
2011 a Oficiului Național de Audit al Ungariei
Figura I.3 Curtea de Conturi a Roamâniei

Sursa: prelucrare proprie
Metodologia și scopurile auditului:
Obiectivul general al acestui audit de performanță a fost evaluarea activităților de
implicare și monitorizare desfășurată de către minister și instituțiile de învățământ
superior în crearea și funcționarea eficientă a sistemelor informatice pentru susține rea
absolvenților de învățământ superior în găsirea unui loc de muncă. Au existat câteva
Curtea de Conturi a
României
Ministerul Educației
Naționale și
Cercetării Științifice
24 de instituții de
învățământ superior
Perioada supusă
auditării: 01.01.2013 –
31.12.2015
Entități auditate:

30
obiective specifice, cum ar fi evaluarea eficienței și eficacității subvențiilor finanțate
de UE în ceea ce privește dezvoltarea sistemelor de urmărire a carierei și d etectarea
deficiențelor în funcționarea acestor sisteme. Identificarea oportunităților de
consolidare a concordanței dintre cererea pe piața forței de muncă și oferta de
calificare pentru o mai bună utilizare a cunoștințelor dobândite și pentru a îmbunătăț i
competitivitatea statelor membre ale UE.

.
Metodologia și scopurile auditului:
Obiectivul general al acestui audit de performanță a fost evaluarea activităților de
implicare și monitorizare desfășurată de către minister și instituțiile de învățământ
superior în crearea și funcționarea eficientă a sistemelor informatice pentru susține rea
absolvenților de învățământ superior în găsirea unui loc de muncă. Pentru îndeplinirea
acestor activități au existat câteva obiective specifice, cum ar fi :
 evaluarea eficienței și eficacității subvențiilor finanțate de UE în ceea ce
privește dezvoltare a sistemelor de urmărire a carierei și detectarea
deficiențelor în funcționarea acestor sisteme.
 identificarea oportunităților de consolidare a concordanței dintre cererea
pe piața forței de muncă și oferta de calificare pentru o mai bună utilizare
a cunoș tințelor dobândite și pentru a îmbunătăți competitivitatea statelor
membre ale UE.

Baza juridică a
auditului : Auditul a fost efectuat în conformitate
cu standardele Curții de Conturi a
României, pe baza standardelor
internaționale de audit ale INTOSAI

31

4.2. Principalele constatări și concluzii ale auditurilor naționale
4.2.1. Principalele constatări și concluzii ale auditului realizat în Bulgaria
Norme adoptate pentru urmărirea carierei absolvenților
În cadrul organismelor responsabile pentru realizarea politicii în domeniul
învățământului superior nu există ordine sau obligaț ii stabilite pentru colectarea și
analizarea informațiilor privind rezultatele obț inute în cariera absolvenților. Din
această cauză s chimbul de informații între diferitele părți interesate este reglementat
prin interm ediul acordurilor -cadru semnate. Diferite organisme guvernamentale fac
schimb de informații, inclusiv despre parcursul cariere i absolvenților, în scopul
realizării politicii de stat în domeniul învățământului superior. Sisteme stabilite și
funcționale pentru monitorizarea rezultatelor carierei absolvenților atât la nivel
universitar, cât și la nivel național În urmărirea dezvoltă rii carierei absolvenților,
universitățile folosesc centre de carieră, organ izații de absolvenți și sondaje. Metodele
de colectare a datelor sunt adesea subiective și se bazează foarte mult pe buna voință
studenților să comunice informații actualizate și e xacte. Unele dintre universități obțin
rezultate mai bune prin contacte cu terțe părți, precum organizațiile profesionale și
patronale.

Baza juridică
a auditului Auditul a fost efectuat în conformitate cu standardele
Curții de Conturi a României, pe baza standardelor
internaționale de audit ale INTO SAI.

32
Principala metodă prin care universitățile pot să obțină
informații despre dezvoltarea carierei absolvenților lor es te
prin intermediul unor studii. Cu toate acestea, unele dintre
aceste instituții folosesc surse mai creative de obținere a
informațiilor, cum ar fi organizațiile profesionale și patronale,
ministerele și alte instituții. De exemplu, unele dintre școlile
financiare solicită informații de la toate băncile din Bulgaria. Anumite universități
medicale cer informații despre parcursul carierei foștilor lor studenți de la Uniunea
Medicilor din Bulgaria. O universitate sportivă obține informații despre absolvenții
care lucrează ca profesori de educație fizică, în sistemul de învățământ, din cadrul
Ministerului Educației și Științei
Principala metodă prin care universitățile pot să obțină informații despre
dezvoltarea carierei absolvenților lor este prin intermediul unor studii. Cu toate
acestea, unele dintre aceste instituții folosesc surse mai creative de obținere a
informațiilor, cum ar fi organizațiile profesionale și patronale, ministerele și alte
instituții.

Unele dintre școlile financiare solicită informații de la toate băncile din Bulgaria.
Anumite universități medicale cer informații despre parcursul carierei foștilor lor
studenți de la Uniunea Medicilor din Bulgaria. O universitate sportivă obține
informații despre absolvenții săi care lucrează c a profesori de educație fizică, în
sistemul de învățământ, din cadrul Ministerului Educației și Științei.
Instrumentul principal pentru urmărirea evoluției carierei absolvenților la nivel
național în Bulgaria este Sistemul de Clasificare a Universităților. Sistemul de
Clasificare a Universităților din Bulgaria a fost dezvoltat în 2010 de Ministerul
Educației și Științei în cadrul unui proiect finanțat de Fondul Social European.

Scopul proiectului a fost de a stabili o bază obiectivă pentru evaluarea și
compararea calității învățământului superior. A fost conceput un sistem de indicatori

33
pentru a măsura eficacitatea procesului de învățământ în universități, inclusiv
rezultatele profesionale ale absolvenților. Funcționalitatea sistemului de clasificare a
fost actualizată în 2013 prin adăugarea de noi indicatori, surse de date și module
online suplimentare.

În 2016, Ministerul Educației și Științei a inițiat un nou proiect în cadrul
Programului Operațional " Știință și educație pentru creștere inteligentă " 2014 -2020.
Proiectul prevede îmbunătățiri suplimentare ale sistemului de clasificare prin
introducerea de noi caracteristici și capabilități. Indicatorii sunt divizați tematic în
șase grupe, în funcție de principalele categorii care evaluează calitatea e ducației în
universități.
Relevanța carierei pe piața muncii și importanța regională.
Realizarea unei acoperiri complete a întregii populații este practic imposibilă
pentru orice sistem de monitorizare. Sum a valorilor pentru indicatorii, c ontribuția la
sistemul de securitate socială și ș omajul în rândul absolvenților pentru toate cele 52 de
domenii profesionale, în 2016, arată că Sistemul de Clasificare a Universităților
acoperă 79% din totalul absolvenților. În afara domeniului de aplicare sunt 21% dintr e
absolvenți, ceea ce reprezintă un rezultat relativ bun în comparație cu nivelul de
răspuns obținut în mod obișnuit prin sondaje.
Potrivit datelor din sistemul de clasificare, cea mai mare rată de aplicare a
nivelului dobândit (adică absolvenții lucreaz ă pe o poziție care necesită un nivel de
studii superioare) este obținută de absolvenții din următoarele domenii profesionale:
Științe Militare (99%), Farmacie (95%), Medicină (95%), Stomatologie (93%),
Medicină Veterinară (73%) și Pedagogie (72%). Semnifi cativ mai mică este această
rată pentru cele două domenii profesionale cu cel mai mare număr de studenți –
Economie (38%) și Administrație și Management (37%).

34
Sistemul de Clasificare a Universităților din Bulgaria
(http://rsvu.mon.bg/rsvu3/?locale=en ) este o bază de date
națională despre calitatea învățământului superior oferit în
această țară. Metodologia sa permite urmărirea tuturor
absolvenților din toate universitățile din țară prin
utilizarea înregistrărilor administrative centralizate. Această bază de date conține o
gama largă de indicatori ce urmăresc toate aspectele dezvoltării carierei, inclusiv
venitul, aplicarea gradului dobândit, ponderea absolvenților șomeri și contribuția la
sistemul de securitate socială. Sistemul de Clasificare oferă diferite funcționalități și
instrumente pentru analiză și este actualizat anual.
Începând cu 2016, sistemul conține informații despre rezultatele carierei a
79% dintre absolvenți. Restul de 21% nu apar în registrele administrative
utilizate. O parte sem nificativă a acestor absolvenți se presupune că lucrează
în străinătate. În cei 6 ani de funcționare, sistemul s -a dovedit a fi un atu important
pentru factorii de decizie politică, managementul universităților și publicul pentru a
obține informații detali ate despre starea învățământului superior din Bulgaria .

Unul dintre scopurile principale ale Sistemului de Clasificare a
Universităților este de a ajuta potențialii studenți să facă o alegere în cunoștință de
cauză cu privire la viitorul lor domeniu de studiu și de muncă. Echipa de audit a
efectuat un sondaj în rândul elevilor din clasele a XI -a și a XII -a de la 10% din toate
școlile din învăță mântul secundar din țară. Rezultatele studiului arată că 70% din cei
9.095 de respondenți nu sunt familiari zați cu sistemul de clasificare, iar restul de 13%
dintre elevi au răspuns că au folosit de fapt s istemul pentru un scop sau altul . Sunt
necesare să fie adoptate măsuri suplimentare de către Ministerul Educației și Științei
pentru a promova sistemul în rândul potențialilor studenți. Informațiile colectate de
universități sunt utilizate de Agenția Națională de Evaluare și Acreditare. În procesul
de acre ditare, Agenția monitorizează și evaluează sistemele pe care universitățile
le-au creat pentru urmărirea evoluției carierei absolvenților, dar cuprind doar o mică
parte din criteriile complete de acreditare .
.

35
Monitorizarea migrației absolvenților în stră inătate

Politica de stat privind gestionarea proceselor de migrație în rândul absolvenților
de studii universitare se concentrează pe două direcții principale :
 atragerea emigranților bulgari înapoi
 atragerea imigranților străini cu înaltă calificare în țară.
Cele două strategii de migrare care erau în vigoare în perioada auditată au
identificat deficiențe semnificative în ceea ce privește cadrul instituțional și
disponibilitatea datelor necesare pentru reali zarea efectivă a politicilor de stat. Din
cauza politicii privind migrația absolvenților, lipsa unor obiective și acțiuni clare în
documentele strategice și responsabilitățile insuficiente atribuite colectării și analizării
datelor a împiedicat monitorizar ea și gestionarea eficientă a proceselor de migrație.
Sisteme stabilite pentru urmărirea migrației absolvenților în străinătate

Strategiile de migrație subliniază nevoia de a lua măsuri
care să producă date statistice comparabile, analize, studii și
sondaje publice în scopul realizării cu succes a politicilor de
migrație. Nu au fost întreprinse astfel de măsuri în perioada
auditată. Strategia actualizată privind ocuparea forței de
muncă identifi că, de asemenea, lipsa unei baze de date cantitative sau calitative ca
010002000300040005000 4366 4729
1438 1340
741 451 Numărul de elevi chestionați
Numărul de elevi familiarizați
cu sistemul de clasificare
Numărul de elevi care au
folosit sistemul de clasificare

36
obstacol în formularea unei politici adecvate privind gestionarea migrației forței de
muncă.
Nu a fost elaborat niciun sistem dedicat pentru colectarea datelor privin d migrația
absolvenților în străinătate la nivel național sau instituțional și nu a fost efectuată o
analiză cuprinzătoare a fluxurilor de migrație a forței de muncă spre Bulgaria.
Grupurile vizate, identificate ca fiind cele mai importante în strategiile de migrație,
inclusiv emigranții bulgari cu înaltă calificare profesională, persoanele de origine
bulgară și străinii care au absolvit o universitate bulgară, nu sunt monitorizați.
În absența unei politici de stat unitare privind gestionarea migrației ab solvenților
și a unor eforturi naționale sincronizate, fiecare organism național, în cadrul propriilor
responsabilități, desfășoară activități individuale relevante pentru migrația
absolvenților. Mai mult de 27 de instituții au date privind migrarea forței de muncă cu
înaltă calificare. Potrivit Ministerului de Interne și Agenției pentru Ocuparea Forței de
Muncă, în perioada 01.01.2011 -30.09.2016 au fost angajați peste 11.554 de absolvenți
bulgari. În același interval, accesul la piața muncii din Bulgaria a fost acordat unui
număr de 1.970 de cetățeni străini cu înaltă calificare profesională.
În ceea ce privește certificatele APOSTILLE20 eliberate pe documentele care
autentifică o diplomă de învățământ superior, Ministerul Educației și Științei nu poate
realiza deosebirile între diplome, certificate și alte documente cărora li s -a eliberat un
certificat APOSTILLE.
Centrul Na țional de Informare și Documentare a verificat nivelul de studii
superioare obținut în universitățile străine de 2.677 de persoane în perioada
01.01.2011 -30.06.2016. Dezvoltarea carierei acestor persoane în Bulgaria sau în
străinătate nu este monitorizată.
Potrivit organismelor responsabile cu verificarea calificărilor profesionale, 8.405
de certificate au fost eliberate persoanelor care au obținut calificarea profesională în
Bulgaria cu intenția de a exercita o profesie reglementată în străinăt ate. În special,
aceștia sunt pr ofesioniști în domeniul medical. Un număr de 764 de certificate de
calificare profesională dobândite în străinătate au fost eliberate persoanelor pentru a

20 Apostilă (din franceză, apostille ) este un certificat emis de o autoritate desemnată într -o țară în care
este în vigoare Convenția de la Haga privind simplificarea procedurii supra legalizării documentelor
publice străine. Este folosită pe documente (adesea diplome) pentru verificare și a utentificare în țări
străine.

37
ocupa o profesie reglementată în Bulgaria, cea mai mare parte dintre acestea − 550 −
sunt și medici. Comparând numărul de cadre medicale care au părăsit țara (7.245) cu
numărul de absolvenți universitari de medicină (22.480) în aceeași perioadă, se
observă un dezechilibru semnificativ pe care migrația îl provoacă pe piața f orței de
muncă. Medicii care părăsesc țara rep rezintă o treime din cei care dețin o diplomă de
licență în medicină. În mod firesc, trebuie luat în considerare faptul că este posibil ca
medicii care au primit un certificat destinat să lucreze în străinătate să nu fi părăsit
țara. Potrivit rapoartelor a 11 universități, 2.220 de absolvenți au lucrat în străinătate
în perioada 2013 -2015.
Imaginea : Certificatele ce verifică calificările medicale profesionale necesare pentru
angajarea peste hotare

Sursa: Site -ul Cur ții de Conturi a României
Fără existența unor acorduri interinstituționale, nu a fost adoptată nici o
reglementare care să certifice schimbul de informații privind cetățenii străini angajați în
țară. Prin urmare, nu există un flux de informații într e organismele responsabile cu
verificarea calificărilor profesionale din cauza lipsei unei astfel de reglementări.

3100%
29 6
500,00% 4 3 3 3 3 2 11 GB
DE
FR
GR
CH
ES
SE
IT
AT
IE
ALTELE

38

2.. Principalele constatări și concluzii ale auditului realizat în Ungaria
Obiectivele Sistemului de urmărire a carierei absolvenților sunt:
să furnizeze informații factorilor de decizie din învățământul superior public, pentru a
contribu i la luarea unor decizii optime;
să ofere feedback instituțiilor de învățământ superior cu privire la calitatea și utilitatea
învățământului;
 să ofere elevilor consiliere pentru carieră.
Sistemul de urmărire a carierei absolvenților maghiari constă din două niveluri.
Organizația centrală se ocupă cu colectarea, integrarea și analiza datelor din întreaga
țară, creează o bază de date, elaborează metodolo gia și oferă sprijin instituțiilor, în
timp ce instituțiile de învățământ superior colectează și analizează date individuale și
întocmesc rapoarte pentru organizația central.
Crearea sistemului și a cadrului legal
Legea 139 din 2005 privind învățământul superior și apoi Legea 204 din 2011
privind învățământul superior național reprezintă temeiul juridic al Sistemului de
urmărire a carierei absolvenților . Metoda precisă de urmărire a fost definită prin
Decretul guvernamental nr. 87 din 2015 și prin recoman dările ministrului responsabil
cu învățământul superior, publicate pe site -ul web al guvernului. Mecanismele de
planificare și coordonare centralizată operate de Educatio Ltd și, începând cu 1
ianuarie 2016, de către succesorul său, Biroul pentru Educație, se desfășoară în
conformitate cu obiectivele Sistemului de urmărire a carierei absolvenților. Acestea
contribuie la creșterea eficienței sistemului. Aceleași obiective sunt, de asemenea,
urmărite de datele sistemului de monitorizare și de dezvoltarea infr astructurii IT.
În ceea ce privește planificarea , Educatio Ltd
 a publicat un manual de utilizare a sistemului, care oferă îndrumări instituțiilor
privind modul de scriere a chestionarelor, manipularea datelor cu cara cter

39
personal, comunicarea și acționea ză ca un instrument de sprijin pentru
înființarea unei organizații instituționale care să opereze sistemul.
 a elaborat linii directoare metodologice pentru întrebări, precum și partea
obligatorie a chestionarului care trebuie trimisă grupurilor țintă.
În ceea ce privește activitățile de coordonare :
 profesorii și șefii instituțiilor de învățământ superior au contribuit la elaborarea
secțiunilor metodologice și de ma rketing ale liniilor directoare;
 au organizat conferințe profesionale și au pregătit tutoriale.
În ceea ce privește sistemul de monitorizare , Educatio Ltd a emis două rapoarte.
În 2011, a arătat care instituții au implementat instrucțiuni centrale și au
identificat riscuri , oportunități și bune practice .
În 2014, a rezumat condițiile pentru funcționarea sistemului.
Integrarea datelor, ca instrument suplimentar al sistemului, conectează diferite
baze de date publice cu un sistem de stocare a datelor, cum ar fi GCTS, astfel încât
datele să poată fi utilizate în scopuri statistice. În practică, se referă la conectarea
Sistemului de Informații al Învățământului Superior (ca element central al integrării
datelor) cu Autoritatea Fiscală și Vamală și cu Fondul Național de Sănătate.
Auditul a constatat că mecanismul instituțional de planificare, coordonare și
monitorizare al Sistemului a fost eficient și în conformitate cu obiectivele stabilite.
Toate instituțiile de învățământ superior implicate în audit au realizat sau au depășit
numărul nece sar de participanți utilizând date din sistem. Mai mult, patru instituții au
atins obiectivul de a implica 90% dintre absolvenți în chestionare (de la Universitatea
„Szent István“, valoarea țintă a fost de 92%), iar alte două universități au depășit acest
obiectiv.
Colectarea și analiza datelor, furnizarea informațiilor grupurilor țintă
Datele au fost colectate de instituții și raportate coordonatorului central (Educatio
Ltd) în conformitate cu obiectivele sistemului:

40
 colectarea datelor a fost armonizată cu obligațiile contractuale ale instituțiilor
(întrebări obligatorii, absolvenți vizați) și
 datele transmise organizației centrale au permis companiei Educatio Ltd să
furnizeze grupurilor țintă (instituțiile de învățăm ânt superior, elevii și părinții
lor, factorii de decizie din învățământul superior și piața forței de muncă
dedicată absolvenților, angajatorii) informațiile necesare privind modul în care
cariera absolvenților în diferite profesii progresează în întreaga țară.
Integrarea, prelucrarea, analiza și publicarea datelor au fost în concordanță cu
obiectivele sistemului:
 au fost monitorizate ratele de ră spuns scăzute și în descreștere, iar rezultatele
instituțiilor au fost publicate doar atunci când rata de răspuns a depășit 10%
pentru a evita denaturările;
 a fost înființată o bază de date la nivel național, prin ponderarea datelo r brute
transmise de instituții;
 a fost publicată o ba ză de date pentru cercetare și au existat suficiente date atât
la nivel național, cât și la nivel instituțional.
toate instituțiile au trebuit să comunice rezultatele
propriilor cercetări privind Sistemul de urmărire a
carierei absolvenților. Această obli gație a fost stabilită în contract. În
ansamblu, toate universitățile auditate au îndeplinit această obligație. Unele
universități au depășit obligațiile legale legate de gestionarea GCTS și au
stabilit bune practici pentru a asigura durabilitatea pe terme n lung a sistemului.
, Educatio Ltd. a înmânat baza de date la cerere, în
scopuri pur educaționale sau de cercetare. În plus,
un exemplu de bună practică este că "Info -Graphics", dezvoltat prin
intermediul informațiilor din baza de date, a fost publicat pe site -ul web.
Aceasta arată procentul de absolvenți care încă studiază, lucrează, studiază și
lucrează sau caută un loc de muncă și pot fi filtrați pentru diferite facultăți
dintr -o ramură a științei .

41
Exemplul 1 : Dialogul cu angajatorii
Universitatea King Sigismund a început să urmărească
atent cariera absolvenților săi la mijlocul anilor 2000.
"Modelul de dialog" stabilit de universitate implică
adresarea de întrebări angajatorilor și absolvenților despre
abilitățile și competențele necesare pentru o anumită profesie și identificarea gradului
în care absolvenții au obținut aceste competențe. Studenții activi trebuie să fie
interogați folosind o metodă similară cu privire la opiniile lor privind necesitatea
competențelor necesare pentru profesia lor vii toare și măsura în care le -au abținut deja.
Instituția informează profesorii despre rezultate și le introduce în programul de
educație al instituției pentru a găsi un echilibru între abilitățile dorite și cele existent e.
Exemplul 2 : Rezultatele GCTS sunt integrate în strateg ie
Universitatea Szent István și Universitatea Semmelweis au
rezumat procesele și sarcinile care trebuie implementate în
legătură cu sistemul de urmărire a carierei absolvenților într -un
manual de utilizare și într -un document strategi c. Cu ajutorul
GCTS, se fac recomandări privind competitivitatea,
competențele, direcțiile de formare și structura educațională. În plus, îi ajută pe cei
care participă la sistem, creând astfel linii directoare pentru punerea în aplicare a
sarcinilor care trebuie îndeplinite și o descriere detaliată a sarcinilor în cazul
schimbărilor de personal
Exemplul 3 : GCTS ca instrument de alegere a unei viitoare profesii pentru studenți
Educatio Ltd utilizează grafice informative pentru a ilustra
oportunitățile de carieră ale facultăților și profesiilor specifice
pe site -ul www.felvi.hu/diplomantul . Înainte de a absolvi sau de
a lua o decizie cu privire la carieră, studenții pot obține cu
ușurință informații prin intermediul serviciului "Info -grafice"
despre oportu nitățile oferite de diferitele facultăți din învățământul superior.
Furnizorul de servicii arată numărul de absolvenți dintr -o anumită facultate, raportul

42
de gen și rata studenților care își continuă studiile până la nivel de master. Pe baza
datelor GCTS, graficele indică universitatea la care un anumit curs este disponibil.
Datele rezumate pe facultăți și profesii sunt suficient de detaliate și îi ajută pe studenți
să ia o decizie cu privire la alegerea carierei viitoare .
Urmărirea carierei absolvenților care lucrează în străinătate
Deși obiectivele GCTS nu includ fapte și cifre referitoare la studenții care au
absolvit în Ungaria și apoi au fost angajați în străinătate, chestionarul Sistemului de
urmărire a carierei conți ne date referitoare la migrația absolvenților. Studiile finale ale
Educatio Ltd, publicate în fiecare an între 2011 și 2015, precum și baza de date GCTS
conțin date referitoare la numărul de absolvenți care lucrează în străinătate pe ramuri
de învățământ s uperior și pe țări țintă. Acestea conțin, de asemenea, date referitoare la
concordanța dintre diploma și domeniul în care activează absolvenții. Deși datele sunt
disponibile, obiectivele Sistemului de urmărire a carierei pentru absolvenții care
lucrează în străinătate nu au fost încă elaborate. Cu toate că datele relevante sunt
disponibile accesând baza de date a sistemului, nu este posibilă măsurarea utilizării
acestora din perspectiva luării deciziilor strategice.
În ceea ce privește rata absolvenților c are lucrează în străinătate, baza de date
GCTS nu permite o estimare fiabilă, deoarece rata de răspuns a fost chiar mai mică
decât cea a absolvenților care lucrează în Ungaria și, prin urmare, nu poate fi
considerată o rată de răspuns reprezentativă. Totuș i, tendințele pot fi estimate. Pe baza
datelor, s -a constatat că rata tinerilor absolvenți care lucrează în străinătate în cei cinci
ani auditați a crescut, în ciuda unei ușoare scăderi în 2015 .

43

Proporția absolvenților angajați în afară ca o rată din totalul angajaților

Sursa: Site -ul Cur ții de Conturi a României
Proporția persoanelor care lucrează în străinătate este foarte dispersată în rândul
diferitelor profesii. Este mai mare în rândul absolvenților de medicină și asistență
medicală, științe sp ortive, artă și mediere artistică, iar cea a absolvenților din
agricultură, drept, administrație publică și competențe pedagogice este mai mică decât
proporția medie a absolvenților care lucrează în străinătate .
Proporția absolvenților care lucrează în str ăinătate având în vedere profesia :

44
Sursa: Site -ul Cur ții de Conturi a României
Sustenabilitatea Sistemului
Sistemul trebuie să funcționeze până la sfârșitul celui de -al cincilea an, adică până
la 31 decembrie 2019, după încheierea proiectului de stimular e.

sustenabilitatea este garantată de resursele financiare
disponibile, precum și de contextul tehnic și profesional.
obligațiile privind sustenabilitatea au fost îndeplinite,
iar bunele practici susțin durabilitatea pe termen lung .
4. 3. Principalele constatări și concluzii ale auditului realizat în România

În România, au existat o serie de inițiative care vizează reformularea politicilor și
strategiilor pentru sistemul de învățământ superior și corelarea acestuia cu cerințele
pieței mun cii. Au rezultat:
 Studii/sondaje – pentru cunoașterea punctuală a anumitor aspecte privind
corelația dintre sistemul de învățământ superior și piața forței de muncă;
 Structuri specializate organizate la universități – pentru a oferi un management
specifi c pentru consiliere și orientare în carieră;
 Sisteme informatice cu aplicabilitate națională – elaborarea de studii și crearea
bazei de date necesare pentru creșterea eficienței managementului învățământului
superior.

Studii românești cu privire la absolv enții universităților și integrarea acestora pe
piața muncii

În perioada auditată, dar și anterior, s -au realizat o serie de studii de monitorizare
a integrării pe piața muncii a absolvenților învățământului superior din România,
studii care au jucat rol ul de a furniza informațiile necesare îmbunătățirii sistemului de
învățământ superior. Aceste studii au vizat explicarea factorilor care stau în spatele
succesului profesional al absolvenților și analizarea influențelor diferitelor
caracteristici ale siste mului de învățământ superior.

45
Studiile au fost axate pe:
 Stabilirea corelării dintre traseul educațional, competențele dobândite și
profilul socio -biografic al elevului;
 Stabilirea nivelului de competențe dobândite de către absolvent pe parcursul
traseu lui său educațional;
 Stabilirea nivelului de utilizare în cariera profesională a cunoștințelor și a
competențelor dobândite pe parcursul traseului său educațional.
Desfășurarea acestor studii s -a realizat prin solicitări bazate pe trimiterea de
chestiona re on -line/prin poștă către diferite tipuri de absolvenți (toți sau un eșantion
reprezentativ) și către angajatori.
Cele mai reprezentative studii pentru perioada analizată sunt:
 Studiul național de monitorizare a inserției absolvenților de studii universitare
pe piața muncii a fost realizat în cadrul grantului Absolvenții și piața forței de
muncă. Acest studiu, la care au participat 48.602 de absolvenți, a analizat
calea socio -profesională a absolvenților imediat după absolvire și după o
perioadă considerată suficientă pentru a atinge un anumit nivel profesional.
Conform acestui studiu, 32% dintre absolvenți aveau un loc de muncă parțial
legat de domeniul studiat, 39% au lucrat în domenii foarte diferite și 35% au
lucrat în domeniul studiat.
 Studiul “Studenți, Absolvenți și Piața forței de muncă ” a fost realizat în cadrul
“Politicilor de finanțare bazate pe dovezi și pe impactul pe piața forței de
muncă ” (INFO -HE) și vizează analiza corelației ofertei educaționale cu
cerințele pieței muncii.
Acesta este cel mai elocvent studiu privind legătura dintre oferta educațională și
cerințele pieței muncii și a fost realizat pe numărul total de absolvenți (studii de
licență) la nivel național (281.922 de persoane care au abs olvit în 2010 și 2014, din
toate instituțiile de învățământ superior indiferent de proprietate – publică și privată).
În ceea ce privește inserția absolvenților de învățământ superior pe piața muncii,
situația post -absolvire, după 6 luni, arată că:

46
Imaginea: Situația în primele 6 luni după examenul de licență

Sursa: Site -ul Cur ții de Conturi a României
Exemplu: Studii naționale consecutive pentru monitorizarea
inserției absolvenților de învățământ superior pe piața muncii
efectuate de Ministerul Educației Naționale și Cercetării
Științifice prin instituțiile sale subordinate

Prin proiectele "Absolvenții și piața muncii" și "INFO -HE" au fost dezvoltate și
utilizate instrumentele de monitorizare a parcursului socioprofesional al absolvenților
învățământului superior și au fost realizate studii privind grupurile de absolvenți din
anii 2005 -2009, 2006 -2010 și 2010 -2014.
Proiectul "Absolvenții și piața muncii" a beneficiat de rezultatele programului
PHARE TVT -RO 2005, prin care s -au dezvoltat metod ologii și instrumente pentru
monitorizarea inserției absolvenților de învățământ superior pe piața muncii,
rezultate ulterior implementate în activitatea ministerului.

Sursa: prelucrare personal ă

47

Barometrul de calitate a învățământului superior a fost realizat în România
timp de trei ani (2009, 2010 și 2015) în cadrul proiectelor "Asigurarea calității în
învățământul superior în România în context european. Dezvoltarea managementului
calității academice la nivel sistemic și instituțional – ACADEM IS" (2009, 2010) și
"Dezvoltarea și consolidarea culturii calității în învățământul superior românesc –
QUALITAS" (2015). Anchetele au inclus următoarele subiecte: evaluarea procesului
educațional; construirea de abilități și competențe; dezvoltarea person ală; cariera
profesională; stilul de viață, valorile; datele socio -demografice.
 Studiul Absolvenții recenți de învățământ superior și integrarea lor pe
piața muncii a fost realizat în cadrul grantului "Dezvoltarea unui sistem
operațional al calificărilor din învățământul superior – DOCIS", care a urmărit
să răspundă la următoarele întrebări:

1. Ce se întâmplă cu absolvenții după absolvire?
2. În ce măsură absolvenții își folosesc
cunoștințele dobândite în timpul universității? Sunt
banii publici și privați cheltuiți în așa fel încât absolvenții să constituie o resursă
umană care să pună în mișcare o economie de calitate?
Dintre concluziile prezentate în acest studiu, prezentăm mai jos câteva considerații
reprezentative:
 În găsirea unui prim loc de muncă, com petențe autonomia și responsabilitatea,
interacțiunea socială, dorința de dezvo ltare personală și profesională sunt mai
importante decât cele specifice.
 Pentru întregul eșantion, absolvenții consider ă că mai mult de jumătate (55%)
din cunoștințele și aptitudinile de care au nevoie la locul de muncă au fost
dobândite sau învățate exact la locul de muncă, aproximativ o treime (32%) au
fost dobândite în timpul facultății și 14% au fost dobândite în alte împrejurări.
 Atât angajatorii, cât și absolvenții consideră că, în prezent, sistemul de
învățământ superior reușește să ofere absolvenților cunoștințele teoretice de
care au nevoie, dar nu și abilitățile practice.

48
 Angajatorii sunt mai interesați de competențele pe care le au absolvenții, de
experiența lor de lucru anterioară și mai puțin de specializarea postuniversitară
sau prestigiul universității.
Centrele de consiliere și orientare în carieră
În România, activ itatea de consiliere și orientare profesională a studenților a fost
introdusă, ca obligatorie, la nivel național în 1998, când s -a decis ca fiecare universitate
să aibă un Departament de consiliere pentru selectarea și plasarea profesională pe piața
muncii . Aceste departamente au fost reorganizate în 2005 ca "centre de consiliere și
îndrumare în carieră pentru a sprijini studenții să ia decizii adecvate în structurarea
propriului drum educațional".
Centrele de consiliere și orientare în carieră sunt struct uri stabilite la nivel
universitar a căror metodologie de organizare și funcționare a fost aprobată în 2014.
Acestea au ca obiectiv fundamental oferirea de noi oportunități de angajare pentru
tineri, prin consiliere și îndrumare în carieră, vizând în princ ipal:
a) îndrumarea și consilierea studenților astfel încât să -și poată planifica și gestiona în
mod optim propriul traseu educațional;
b) reducerea abandonului universitar cauzat de motive profesionale sau de lipsa
îndrumării în carieră ;
c) facilitarea relației dintre studenți și piața forței de muncă, astfel încât aceștia să
cunoască nevoile și provocările reale ale pieței muncii;
d) creșterea capacității de angajare a studenților în mediul postuniversitar.

Concluzia auditului performanței a fost că aceste structuri sunt încă subdezvoltate
la nivel universitar. Această realitate necesită organizarea din perspectivă profesională
a serviciilor de consiliere și orientare în carieră într -o structură omogenă și
sincronizată, care să respecte aceleași stand arde și principii și, în același timp,
corelarea legislației existente, astfel încât serviciile centrelor de carieră de consiliere
de la nivelul secundar/liceal și universitar să fie legate de serviciile de ocupare publice
pentru a răspunde eficient nevoil or clienților (elevi, studenți, șomeri) în legătură cu
nevoile pieței muncii.

49
Sisteme informatice dezvoltate pentru susținerea absolvenților în găsirea
unui loc de muncă

În ceea ce privește sprijinul acordat absolvenților pentru găsirea unui loc de
muncă, s-a constatat că pentru dezvoltarea sistemelor informatice există trei tipuri de
abordări pentru corelarea învățământului superior cu cerințele pieței forței de muncă
și integrarea studenților/absolvenților, cu studii superioare, pe piața muncii:
 abordarea bazată pe voluntariatul universităților și absolvenților, în virtutea
descentralizării și a autonomiei universitare;
 abordarea care pornește de la necesitatea existenței unor dovezi ale resurselor
umane și materiale implicate în învățământul superio r în formularea unor
politici durabile în acest domeniu;
În concluzie, în perioada analizată au existat preocupări privind monitorizarea
inserției absolvenților de studii universitare pe piața muncii, atât la nivel central, cât și
la nivel instituțional, dar lipsa unei agregări naționale a eforturilor individuale făcute de
toți actorii implicați în acest proces a condus la abordări diferite și la o utilizare mai
puțin eficientă a resurselor.
Exemplu : Studii naționale consecutive pentru
monitorizarea inser ției absolvenților de învățământ
superior pe piața muncii efectuate de Ministerul
Educației Naționale și Cercetării Științif ice prin
instituțiile sale subordinate

Prin proiectul INFO -HE au fost elaborate instrumente integrate la nivel național pentru
urmă rirea traseului educațional al tinerilor și capacitatea de angajare a absolvenților (REI,
RMU, SAPM), având ca scop îmbunătățirea capacității sistemului de învățământ superior
de a sprijini dezvoltarea economică și dezvoltarea socială. Implementarea acesto r
instrumente la nivel național a contribuit la asigurarea unicității și consecvenței datelor
privind sistemul de învățământ superior . În acest moment există un proces extins de
încărcare a bazelor de date cu privire la persoanele înregistrate în s istemul de învățământ
superior de stat și privat, care asigură durabilitatea pe termen lung a acestor instrumente.
Sursa: prelucrare personal ă

50

Concluzia generală a misiunii de audit al performanței

În ceea ce privește sistemul informatic pentru urmărirea traseului educațional și
profesional al absolvenților, se constată că au fost create și implementate aplicații/
platforme informatice care reprezintă componentele acestora. Funcționarea eficientă a
acestor "module" va d etermina consolidarea managementului sistemului de
învățământ superior, interconectarea cu sistemele informatice gestionate de alte
instituții de stat va permite obținerea de informații primare despre evoluția
educațională și profesională a absolvenților, informații esențiale pentru formularea
strategiilor privind corelarea sistemului de învățământ superior cu piața muncii.

Toate cele trei țări recunosc importanța înființării și gestionării
sistemului de urmărire a carierei absolvenților. Acest lucru a f ost pus
în aplicare în mai multe moduri. Fiecare soluție are avantajele și
dezavantajele sale. Identificarea și prezentarea acestora ne ajută să învățăm unii
de la ceilalți și să îmbunătățim sistemele din fiecare țară.
În Ungaria și România, legea prevede instituirea și gestionarea unor sisteme de
urmărire a carierei absolvenților. În Bulgaria, procesul este mandatat prin acte juridice
secundare, cum ar fi ordonanțele ministeriale pentru calcularea finanțării universitare și
cotele de admitere. Urmărirea c arierei implică două sisteme în fiecare țară: un sistem
bazat pe chestionare și altul bazat pe statistici
Sistemul bazat pe statistici administrative este adecvat doar pentru interogări
referitoare la un set limitat de date, însă conține o evidență a fiec ărui nou absolvent care
lucrează, este șomer sau are dreptul la asistență socială în țară. Cu toate acestea, acest
sistem nu conține date despre absolvenții care lucrează în străinătate. În schimb,
ancheta bazată pe chestionar poate include orice întrebare relevantă pentru urmărirea
carierei tinerilor, însă numai o mică parte din grupul vizat oferă un răspuns. Absolvenții
care locuiesc în străinătate sunt, de asemenea, implicați în sondaj.
În Bulgaria, urmărirea centralizată se realizează prin Sistemul de Clasificare a
Universităților, care utilizează date și statistici din evidențele de securitate socială ale
tuturor absolvenților în ultimii 5 ani. Această metodă elimină subiectivitatea

51
chestionarelor și oferă informații concrete și verificabile despre sta tutul de angajare și
securitatea socială a absolvenților, legătura dintre calificare și domeniu de muncă,
venituri, comparații regionale etc. Sistemul nu conține date despre absolvenții care
lucrează în străinătate.
În plus, față de urmărirea națională pr in Sistemul de Clasificare a Universităților,
există un model descentralizat în Bulgaria, în care sistemul este gestionat individual de
instituțiile de învățământ superior. Auditul național a constatat că datele colectate de
universități nu sunt întotdeaun a fiabile, complete ori disponibile la timp. Metodele de
colectare a datelor sunt adesea subiective, iar măsura în care respondenții oferă
răspunsuri precise depinde de absolvenții înșiși. Unele universități au obținut rezultate
mai bune prin cooperarea cu organizațiile profesionale sau cu patronatele.
În Ungaria, regulamentul atribuie instituției de învățământ superior instituirea și
funcționarea sistemului de urmărire a carierei absolvenților, deși oferă sprijin central și
coordonare, în principal prin p rograme operaționale finanțate din fonduri UE. Sistemul
stabilit este capabil să furnizeze date referitoare la natura angajării absolvenților și
permite universităților să includă propriile întrebări în chestionar. Această
descentralizare mărește motivația de a susține sistemul și de a utiliza datele primite și a
generat câteva exemple de bune practici. Cu toate acestea, rata de răspuns relativ
scăzută și în declin riscă să pună în pericol această durabilitate.
În România, sistemul de chestionare a fost ut ilizat până acum, în timp ce sistemul
bazat pe statistici administrative instituționale este în prezent în curs de implementare.
La nivel național, există două abordări pentru realizarea monitorizării. Fie
cercetarea este coordonată la nivel central, ceea ce înseamnă că universitățile urmează
proceduri predeterminate fără a aduce o contribuție semnificativă la proiectarea
procesului, fie pot opta pentru autonomia universităților în această privință, ceea ce
necesită dezvoltarea expertizei locale. Experienț a națională a arătat că o structură
instituțională funcțională, care monitorizează cariera absolvenților, poate asigura
efectuarea periodică a cercetărilor la toate nivelurile universitare. Astfel de structuri se
află în centrele de consiliere și orientare în carieră, dar acestea sunt încă subdezvoltate.

52
Implementarea centralizată a studiilor de monitorizare nu ține cont de
specificitatea instituțională sau de domeniu la elaborarea chestionarului de anchetă a
urmăririi carierei tinerilor absolvenți.
Datele furnizate de sistemul de urmărire a carierei absolvenților
sunt utilizate în fiecare țară în deciziile guvernamentale și în ghidarea
profesională oferită studenților din învățământul secundar. Cele mai
competitive universități au folosit informația ca sursă de feedback asupra
performanței lor.

În Bulgaria, rezultatele obținute din Sistemul de Clasificare a Universităților,
inclusiv succesul absolvenților în găsirea unui loc de muncă, sunt luate în considerare
și în finanțarea universităților și în def inirea cotelor de admitere. Clasamentele
universităților sunt, de asemenea, disponibile pentru elevii din gimnaziu și oferă
informații importante pentru cei care aleg o profesie. Cu toate acestea, doar o mică
parte din studenți cunosc și utilizează acest s istem.
În Ungaria, datele sistemului de urmărire a carierei absolvenților sunt utilizate în
luarea deciziilor atât la nivel guvernamental, cât și la nivel universitar. Sistemul
informatic online stabilit pe baza acestor date oferă informații detaliate des pre șansele
de angajare după absolvire pentru studenții care se pregătesc pentru examenele de
admitere în universități/colegii. Site -ul este accesat de numeroase persoane interesate
de aceste informații.
Studiile naționale realizate în România au fost con cepute astfel încât rezultatele
acestora să fie utile pentru o gamă largă de parteneri și pentru interesele specifice ale
acestora privind legăturile dintre studii și ocuparea forței de muncă: Guvern,
angajatori, agenții de ocupare a forței de muncă, asoci ații profesionale, cadre
universitare, formatori în învățământul vocațional și tehnic, manageri ai instituțiilor de
învățământ superior, viitorii studenți și părinții acestora, studenți, absolvenți.
Informațiile privind publicitatea/conștientizarea opor tunităților de facilitare a
tranziției dintre școală și viața profesională au avut un trend ascendent și universitățile
joacă acum un rol mai important în evaluarea cunoștințelor, aptitudinilor și abilităților
necesare pentru a permite absolvenților să se angajeze pe piața forței de muncă, să
dezvolte o afacere, să continue studiile universitare și să învețe pe termen lung.

53
O soluție eficientă pentru urmărirea carierei tinerilor absolvenți
care lucrează într -un alt stat membru al UE nu a fost identificată în
niciuna dintre cele trei țări. Situația ar putea fi îmbunătățită dacă
sistemele care integrează datele administrative și statistice interne ar putea fi
extinse pentru a include datele referitoare la angajații care își desfășoară
activitatea într -un alt stat membru al UE. Acest lucru ar necesita o cooperare mai
strânsă între statele membre ale UE. În principiu, sistemul de sondaje permite
urmărirea angajării absolvenților în străinătate, însă această opțiune nu este
utilizată pe scară largă și nu este suficient de fiabilă.
Toate cele trei audituri au descoperit deficiențe fundamentale în urmărirea carierei
tinerilor absolv enți care își găsesc un loc de muncă într -un alt stat membru al UE.
Sistemele bazate pe statistici administrative nu sunt suficiente prin natura lor pentru a
constata angajarea în străinătate, deoarece conțin date numai despre ocuparea forței de
muncă pe p lan intern.
Auditul realizat în Bulgaria a arătat că trimiterea chestionarelor este o modalitate
de a afla statutul de migrație și gradul de ocupare a locurilor de muncă de către
absolvenți. Cu toate acestea, sfera de aplicare a informațiilor este limitat ă de ratele
scăzute de răspuns, de adresele de domiciliu și de email neconforme cu realitatea
furnizate de absolvenți și de subiectivitatea informațiilor.
Auditul efectuat în Ungaria și analiza suplimentară au constatat că ancheta bazată
pe chestionare ar putea, în principiu, să monitorizeze și ocuparea forței de muncă în
străinătate. Cu toate acestea, instituțiile de învățământ superior și coordonatorul central
al sistemului de urmărire a carierei absolvenților nu au acordat prea multă atenție
acestei pro bleme. Din cauza ratei scăzute de răspuns, pot fi trase doar concluzii
limitate.
În România, urmărirea carierei absolvenților care lucrează în străinătate se
desfășoară sporadic pe baza unor sondaje individuale efectuate de universități, fără
centralizare a acestor informații la nivel național. Ca rezultat, fenomenul migrației
intelectualilor ("exodul de creiere") ar putea fi cuantificat relativ corect.

54
ISA-urile care participă la audit au convenit asupra tipului de
audit și a domeniilor în care ar treb ui să se concentreze. Din cauza
obiectivelor unui audit în cooperare, a fost o idee bună să nu se
armonizeze programele de audit. Cu toate acestea, auditul în cooperare a permis
schimbul efectiv de experiență și cunoștințe.
Dorim să atragem atenția instit uțiilor supreme de audit ale altor state asupra acestei
metode de coordonare a auditurilor în cooperare, deoarece o comparație mai detaliată a
sistemelor diferitelor țări nu este posibilă din cauza diferențelor profunde dintre sisteme,
chiar dacă auditul s e bazează pe un program comun de audit detaliat.

55
Bibliografie
A. Cărți publicate în formă tipărită

1. Curtea de Conturi a României – CCR, (2005), Istoria Curții de Conturi a
României (1864 -2004), București: Editura Economică;
2. Dana Simona Gherai, Auditul public extern al Instituțiilor Supreme de Audit din
Uniunea Europeană, Editura Universității din Oradea,Oradea, 2014 ;
3. .Elder, R.J, Beasley, M.S., &Arens, A.A., (2010), Auditing and Assurance
Services: An Integrated Approach, Thr iteenth edition, Upper Saddle River,N.J,
Pearson ;
4. Matiș, D. (2010) Bazele contabilității. Fundamente și premise pentru un
raționament professional authentic; Editur a Casa Cărții de Științe, Cluj N apoca;
5. Marhison, S., (2005), Encyclopedia of evaluation, United State of Ameica:
Sage Publications;
6. Matiș, D , Pop, A. (2010), Contabilitatea financiară Ediția a III – a. Cluj –Napoca:
Editura Casa Cărții;
7. Țară I.G, (2003),Control financiar și expertiza contabilă, Oradea: Editura
Universității din Oradea;
8. Țară I. G, Gherai D.S., (2011), Auditul financiar: caiet de seminar, Oradea:
Editura universității din Oradea;
B. Publicate în jurnale
1. Gherai, D.S., Vladu, B.A., (2013), Auditul public eextern și pilonii bunei
guvernanțe publice în statele member ale Uniunii europene, Audit financiar, nr
12, p. 38 -44;
2. Gherai, D. S., Țară, I.G., (2013), Role of internal auditing in risk management
in the public sector and local entities – Case study Bihor Co unty, Journal “The
Anals of the University of Oradea.Ecnomic Sciences ” , 1.p. 1324 -1333;
C. Disponibile în format electronic
1. INTOSAI Auditing Standards Committee, (1992:19) ;

56
2. Mitroi F., Auditul de performanță: concept și perspective, București, Editura
Societetatea Adevărul, 1999;
3. Mathison, S., (2005), Encyclopedhia of Evaluation, United State of America:
Sage Publications;
D.Pagini web
1. http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Rev -CCR3.pdf
2. http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Rev -CCR4.pdf
3. http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Joint_study2017.pdf
4. https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/OtherCooperations.aspx
5. http://www.intosai.org/committeesworkin g-groupstask -forces/goal -1.html
6. http://www.intosai.org/committeesworking -groupstask -forces/goal -2.html
7. htt://www.intosai.org/committeesworking -groupstask -forces/goal -3.html
8. http://www.intosai.org/committeesworking -groupstask -forces/goal -4.html
9. http://www.intosai.org/about -us/organisation.html
10. https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/OtherCooperations.aspx
11. http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Rev -CCR3.pdf
12. http://www.curteadeconturi.ro/
13. https://europa.eu/european -union/about -eu/institutions -bodies/eu ropean -court –
auditors_ro
14. www.info.worldbank.org
15. www.issai.org
16. https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/OtherCooperations.aspx