PROGRAMUL DE STUDIU: CONTABIL ITATEA, AUDITUL ȘI GESTIUNEA [605565]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU: CONTABIL ITATEA, AUDITUL ȘI GESTIUNEA
AFACERILOR
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: IF

LUCRARE DE DISERTAȚIE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Conf. Univ. Dr. SCORȚE CARMEN
ABSOLVENT: [anonimizat],
2018

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU : CONTABIL ITATEA, AUDITUL ȘI GESTIUNEA
AFACERILOR
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: IF

PERFORMANȚA ENTITĂȚII PE BAZA
INFORMAȚIILOR DE TIP COST

COODONATOR ȘTIINȚIFIC :
Conf. Univ. Dr. Scorțe Carmen
ABSOLVENT: [anonimizat],
2018

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 4
CAP I. ASPECTE INTRODUCTIVE PRIVIND RELAȚIA PERFORMANȚĂ –
CONTABILITATE DE GESTIUNE ………………………….. ………………………….. ……………………… 6
1.1. Definiția și obiectivele contabilității de gestiune ………………………….. ………………………. 6
1.2. Rolul contabilității de gestiune și a calculației costurilor ………………………….. …………… 8
1.3. Definirea conceptului de performanță economico -financiară ………………………….. ……… 9
1.4. Analiza performanțelor întreprinderii pe baza informațiilor furnizate de contabilitatea
financiară, contabilitatea de gestiune și analiza economico -financiară ………………………….. …. 11
1.5. Strategie – Performanță – Control de gestiune ………………………….. ……………………….. 15
CAP. II RECUNOAȘTEREA, EVALUAREA ȘI CONTABILIZAREA CHELTUIELILOR ȘI
COSTURILOR LA S.C. GAINIKA S.A. ………………………….. ………………………….. ……………… 18
2.1. Documente folosite pentru reflectarea cheltuielilor de producție și a rezultatelor producției
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 18
2.2. Evaluarea pe bază de costuri ………………………….. ………………………….. …………………….. 20
2.3. Contabilizarea cheltuielilor și costurilor ………………………….. ………………………….. ………. 21
CAP.III STUDIU DE CAZ PRIVIND CALCULAȚIA COSTURILOR PRIN METODA
DIRECT -COSTING LA S.C. GAINIKA S.R.L. ………………………….. ………………………….. …….. 25
3.1. Prezentarea societății comerciale Gainika S.R.L. ………………………….. ……………………….. 25
3.2. Micromonografie privind calculația costurilor prin metoda Direct Costing la S.C.
GAINIKA S.R.L. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 28
CAP. IV DECIZII PRIVIND CHELTUIELILE ȘI COSTURILE ȘI INFLUENȚA ASUPRA
PERFORMANȚEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 48
4.1. Decizia de creștere a productivității muncii, a salariilor și a vânzărilor cu 10% …………… 48
4.2. Decizia de reducere a cheltuielilor fixe cu 5% ………………………….. ………………………….. . 65
4.3. Decizia de reducere a cheltuielilor variabile cu 10% ………………………….. ………………….. 83
CAP. V TABLOUL DE BORD ………………………….. ………………………….. …………………………. 102
CAP. VI CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. ……………… 107
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 114

4
INTRODUCERE

Contabilitatea este acea știință și artă a stăpânirii afacerilor, care se ocupă cu măsurarea,
evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum
și a rezultatelor obținute din activitatea persoanelor fizic e și juridice.
Contabilitatea financiară conține în câmpul său de acțiune înțelegerea și descrierea
patrimon iului și a rezultatelor realizate, în urma utilizării elementelor acestui a. Astfel, obiectul
de activitate al contabilității financiare constă în evaluarea elementelor patrimoniale ale
unei întreprinderii, înregistrarea ansamblului operațiilor de modificare ( fie cele de majorare sau
de diminuare) a elementelor patrimoniale, determinarea rezultatelor finale sub formă de profit
sau pierdere, de sfășura rea lucrărilor anticipate întocmirii ra poartelor financiare etc .1
Contabilitatea de gestiune de regulă are în vedere calcularea costurilor de producție pe
tipuri de produse, servicii, lucr ări sau activități, producerea anumitor rezultate analitice la nivelul
subdiviziunilor de producție pe tipuri de produse , procurarea informațiilor pentru reflectarea
performanțelor (rentabilitate, productivitate etc.) diferit elor subdiviziuni de producție și anume:
sectoare, secții, at eliere, realizarea controlului de gestiune și luarea deciziilor finale.2
Dacă în contabilitatea financiară se identifică cheltuielile ocazionate de desfășurarea
activității, în contabilitatea de gestiune aceste cheltuieli se iau în vedere oarecum parțial.
Performanța este importantă în orice activitate, și cu atât mai mult în domeniul
contabilității, toți dorindu -ne să fim performanți. De asemenea, putem spune că performanța
reprezintă gradul în care o societate reușește să satisfacă atât cerințele mediului extern cât și
cerințele mediului intern, realizând o combinație optimă între eficiență și eficacitate.
Așadar, lucrarea de față își propune să prezinte principalele aspecte teoretice și practice în
legătura cu performanța activității din perspectiva conta bilității de gestiune. Astfel primul și cel
de al doilea capitol al lucrării abordează aspectele teoretice, iar capitolul trei și patru aspectele de
natură practică la societatea comercială Gainika, o societate cu răspundere limitată, capitolul
cinci cupri nzând concluziile și propunerile.

1 https://ro.scribd.com/doc/48349603/Contabilitatea -financiara -si-contabilitatea -de-gestiune accesat în
20.02.2018
2 https://ro.scribd.com/doc/48349603/Contabilitatea -financiara -si-contabilitatea -de-gestiune accesat în
20.02.2018

5
Primul capitol al acestei lucrări, intitulat „Aspecte introductive privind relația
performanță -contabilitate de gestiune” face referire la principalele definiții și obiective ale
contabilității de gestiune, rolul acesteia și a calculației costurilor și conceptul de performanță
economico -financiară. Totodată se analizează performanțele întreprinderii pe baza informațiilor
furnizate de contabilitatea financiară, contabilitatea de gestiune ș i analiza economico -financiară
și nu în ultimu l rând legătura strategie – performanță – control de gestiune .
Cel de al doilea capitol, „Recunoașterea, evaluarea și contabilizarea cheltuielilor și a
costurilor la S.C. Gainika S.R.L.”, prezintă principalele documente utilizate pentru a contura
cheltuielile obținute în urma producție i și a rezultatelor producției , procedeele pe bază de costuri
prin care se determină costul cesiunilor interne și conturile utilizate în contabilitatea de gestiune.
În capitolul al treilea este realizată o prezentare g enerală a societății S.C. GAINIKA
S.R.L., și anume: obiectivul său de activitate, principalele produse fabricate, numărul de angajați,
codul unic de înregistrare, organigrama firmei. Totodată, acest capitol cuprinde o
micromonografie privind calculația cos turilor prin metoda Direct Costing unde sunt prezentate
costurile lunii aprilie 2017 și se realizează analiza cost -volum -profit cu ajutorul indicatorilor
specifici.
Capitolul patru prezintă costurile aferente lunilor mai, iunie și iulie 2017, presupunând c ă
în luna mai 2017 productivitatea muncii, salariile și vânzările vor crește cu un procent de 10%, în
luna iunie 2017 cheltuielile fixe se vor reduce cu 5% iar în luna iulie 2017 presupunem că,
cheltuielile variabile vor scădea cu un procent de 10%.
În cap itolul cinci se prezintă tabloul de bord, pentru lunile aprilie, mai, iunie și iulie 2017,
cu indicatorii calculați în urma analizei cost -volum -profit pentru fiecare lună. Acest capitol are
rolul de a evidenția diferențele apărute între deciziile luate de societate în lunile specificate.
Tabloul de bord prezintă astfel o sinteză a principalilor indicatori, cu ajutorul acestuia se poate
observa care lună, respectiv decizie este mai favorabilă societății, sau ce produs este mai
profitabil sau mai puțin profit abil pentru această societate.
În ultimul capitol sunt evidențiate principalele concluzii ca urmare a deciziilor de creștere
a productivității muncii, a salariilor și a vânzărilor cu 10%, respectiv de reducere cu 5% a
cheltuielirlor fixe și cu 10% a cheltuelilor varibile a și recomandările urmate de aceste decizii .

6
CAP I . ASPECTE INTRODUCTIVE PRIVIND RELAȚIA
PERFORMANȚĂ -CONTABILITATE DE GESTIUNE
1.1. Definiția și obiectivele contabilității de gestiune

Modificările economico -sociale ce s -au derulat după 1989 în România, au provocat
mutații importante și în domeniul financiar -contabil, aflându -se în continuu proces de armonizare
cu principiile și normele contabilității din țările cu o economie dezvoltată . Contabilitatea de
gestiune este definită deseori ca având drept obiectiv, reprezentarea tuturor operațiilor de
colectare și repartizare a cheltuielilor pe destinații, respectiv pe produse, lucrări, servicii,
comenzi, faze de frabricație, activități, secț ii, decontarea producției obținute, precum și calculul
costului de producție al produselor fabricate, lucrărilor executate și serviciilor prestate.3
Contabilitatea este o activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoașterea,
gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obținute
din activitatea persoanelor. Contabilitatea trebuie să asigure înregistrarea cronologică și
sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la pozi ția financiară,
performanța financiară și alte informații referitoare la activitatea desfășurată, atât pentru cerințele
interne ale acestora, cât și în relațiile cu investitorii prezenți și potențiali, creditorii financiari și
comerciali, clienții, institu țiile publice și alți utilizatori.4
Contabilitatea reprezintă ansamblul operațiilor de înregistrare, pe baza unor norme și
reguli speciale, a mișcării fondurilor și materialelor într -o unitate economică; evidență contabilă.5
Contabilitatea de gestiune are ca obiect ”evidența, calculația, analiza, și controlul
costurilor și rezultatelor analitice prin prisma componentelor activităților consumatoare de
resurse și producătoare de rezultate, pe subdiviziuni organizatorice ale întreprinderii.”6
La determinarea c ostului de producție sunt recunoscute numai cheltuielile de exploatare
și cele financiare (parțial și numai în anumite cazuri), iar cheltuielile extraordinare sunt excluse,
considerându -se că ele nu au legătură cu activitatea curentă a unității și, deci, n u contribuie la
obținerea producției. Contabilitatea financiară își asumă un rol pasiv de informare, iar cea de

3 Scorțe Carmen, Contabilitate de gestiune , Editura Universității din Or adea, Oradea, 2010, p.10
4 Art. 2., Legea contabilității nr. 82/1991, republicată și actualizată
5 https://dexonline.ro/definitie/contabilitate accesat în 04.03.2018
6 Pop Valer, Contabilitate in ternă de gestiune , Editura Treira, Oradea, 1998, p.7

7
gestiune furnizează și instrumente de control de gestiune ale proceselor microeconomice
permițând utilizarea sa în adoptarea deciziilor cotidien e.7
Contabilitatea de gestiune este parte integrantă a procesului de management. Informațiile
furnizate de contabilitatea de gestiune despre costuri și utilizarea resurselor alocate sunt necesare
managerilor pentru orientarea și planificarea strategică, pe ntru alegerea soluțiilor optime în
rezolvarea problemelor cu care se confruntă întreprinderea. Prin organizarea contabilității de
gestiune se gestionează mai eficient întreprinderea, dându -se posibilitatea luării la timp oportun a
deciziilor care condițion ează succesul.8
Din perspectiva unei economii de piață dezvoltate contabilitatea de gestiune trebuie
abordată pragmatic și vizează în principal următoarele obiective fundamentale:9
a) Realizarea contabilității analitice a stocurilor, a cheltuielilor, venituri lor și rezultatelor,
economico -financiare;
b) Calculația costurilor produselor, lucrărilor și serviciilor obținute de unitatea patrimonială;
c) Determinarea prețurilor, tarifelor de vânzare;
d) Determinarea și controlul rentabilității produselor, lucrărilor și serv iciilor prin
compararea costurilor cu prețurile de vânzare;
e) Evaluarea activelor patrimoniale obținute din producție proprie;
Obiectivele contabilității de gestiune derivă din însăși obiectivul ei și conturează
importanța pe care o are în conducerea întrepr inderii moderne, deoarece acestea răspund la trei
întrebări esențiale:10
Ce vrem să analizăm? Desigur rezultatele care se calculează prin diferența între valoarea
produselor vândute și cheltuielie corespunzătoare obținerii lor, iar, în funcție de modul de c alcul
se pot obține mai multe tipuri de marje și rezultate nete. De aici se desprinde un prim obiectiv al
contabilității de gestiune, și anume, calculul costurilor în scopul urmăririi contribuției activității
desfășurate la obținerea rezultatelor și a rezu ltatelor ca atare, dar în mod analitic.

7 Tabără Neculai, Briciu Sorin, Actualități și perspective în contabilitate și control de gestiune , Editura Tipo Moldova,
Iași, 2012, p.18
8 Radu Mariana, Contabilitate de gestiune , Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2010, p.18
9 Scorțe Carmen, Contabilitate de gestiune , Editura Universității din Oradea, Oradea, 2010, p.10 -11
10 Iacob Constanța, Contabilitatea gestiunii interne a unităților economice , Editura Certi, Craiova, 1994, p.24 -28

8
Pentru ce analizăm? Pentru urmărirea gestiunii sub diferite aspecte, în funcție de mai
multe tipuri de responsabilitate și care se bazează pe următoarele criterii: productivitate,
profitabilitate, rentabilitate, crea tivitate socială.
Cum analizăm? De aici rezultă o serie de componente ale obiectului contabilității de
gestiune al căror conținut și mod de formare trebuie cunoscut pentru a putea fi realizate
corespunzător scopului urmărit.
Obiectivele contabilității de g estiune sunt: identificarea, măsurarea, cumularea, analiza,
pregătirea, interpretarea și comunicarea informațiilor (financiare și operaționale) utilizate în
gestiune în scopul planificării, evaluării și controlului activităților economice ale întreprinderi i,
precum și asigurarea responsabilității resurselor. Unul dintre obiectivele contabilității de gestiune
constă în determinarea bazelor evaluării anumitor bunuri aparținând întreprinderii.11

1.2. Rolul contabilității de gestiune și a calculației costurilor

Acțiunea de stabilire a costurilor are un rol important datorită funcțiilor pe care
informația costurilor le îndeplinește în procesul de luare a deciziilor în toate etapele acestuia.12
Costul de producție, ca indicator economic, îndeplinește variate funcții în cadrul
întreprinderilor și ramurilor, are un rol semnificativ în îmbunătățirea deciziilor la aceste nivele în
sensul garantării aut ogestiunii economico -financiare .13
Costul reprezintă o cheltuială sau o sumă de cheltuieli asociate la (și recunoscute de) o
resursă consumată, un loc de activitate, un produs realizat sau o perioadă de gestiune.14
Pentru a -și îndeplini rolul său autentic, costul de producție, ca indicator economic și
mijloc de calculare concisă a cheltuielilor ce se efectuează la nivel de ent itate pentru obținerea și
desfacerea producției, trebuie să fie științific calculat, asigurându -i-se exactitatea, relevanța și
operativitatea.15

11 Pop Valer, Contab ilitate internă de gestiune , Editura Treira, Oradea, 1998, p.8 -9
12 Scorțe Carmen, Contabilitate de gestiune , Editura Universității din Oradea, Oradea, 2010, p.19
13 IBIDEM
14 Căpușneanu Sorinel , Elemente de management al costurilor , Editura Economică, București, 2008, p. 32
15 Pop Valer, Contabilitate internă de gestiune , Editura Treira, Oradea, 1998, p.13

9
Calculația costurilor este considerată pe bună dreptate o sursă informațională de bază
accesibilă fiecărui nivel de conducere datorită următoarelor aspecte:16
– Costurile apar peste tot în cadrul entității;
– Calculația costurilor este în măsură să explice eficiența activității economice și atingerea
sau abaterea de la scopul urmărit;
– Informațiile furnizate de calculația costurilor sunt informații de conducere pentru toate
locurile generatoare de costuri;
– Răspunderea pentru nivelul costurilor atrage toate treptele ierarhice;
– Fiecare conducător este răspunzător, la rândul său, pentru costurile din compartimenul pe
care îl conduce.
Așadar, contabilitatea reprezintă disciplina care care ca obiect de studiu colectarea
cheltuielilor de producție și calculația costurilor; tehnica de înregistrare propriu zisă și de
calculație a costurilor este adaptată cerințelor conducerii activ ității productive.17

1.3. Definirea conceptului de performanță economico -financiară

Cuvântul performanță este de origine latină, dar semnificația sa vine din limba engleză.
În latină, cuvântul „performare” constă în a finaliza o activitate propusă. „To preform”
presupune a realiza ceva care cere abilitate sau o anumită aptitudine. În domeniul economic, s -au
dat mai multe definiții noțiunii de performanță. În diversitatea de definiții se disting trei mari
orientări: definiția performanței în funcție de ni velul de realizare a obiectivelor sale strategice,
definiția performanței în funcție de crearea valorii și definiția performanței în funcție de
productivitatea și eficacitatea întreprinderii. A fi performant înseamnă a realiza sau a depăși
obiectivele prop use.18 Performanța poate fi considerată ca fiind un rezultat deosebit obținut în
domeniul managementului, cel economic, comercial etc. ce implică eficiența, eficacitatea și
competitivitatea companiilor și comportamentele lor procesuale și structurale.19

16Tabără Neculai, Briciu Sorin, Actualități și perspective în contabilitate și control de gestiune , Editura Tipo
Moldova, Iași, 2012, p.26
17 IBIDEM, p.25
18 https://ro.scribd.com/doc/55481310/Performanta -intreprinderii accesat în 12.03.2018
19 Revista „ Analele Universității Constantin Brâncuși din Târgu Jiu ”, Seria Eco nomie, nr.4/2010, p. 245

10
Pentru evaluarea performanțelor economico -financiare ale unei firme, se impune luarea
în considerare a mai multor categorii de indicatori, atât cantitativi, cât și calitativi, care urmăresc
toate aspectele activității acesteia. Sistemul de indicatori ai perfor manțelor economico -financiare
oferă informații managerilor și terților cu privire la eficiența activității de producție și
comercializare, la rentabilitatea obținută, la eficiența gestionării resurselor materiale și umane, la
creșterea valorii firmei în pe rioada supusă analizei.20
Performanța nu se poate exprima decât ca un ansamblu echilibrat de parametrii
complementari, uneori contradictorii, care descriu rezultatele și procesele de atingere a acestor
rezultate.21
Termenul de performanță cunoaște un grad ridicat de complexitate în prezent, iar, pentru
definirea conținutului său, trebuie să se aibă în vedere mai multe laturi ale activității firmei.
Definirea noțiunii de performanță presupune, mai întâi, clasificarea conținutului altor două
concepte, respect iv eficiență și eficacitate.22
Termenul de eficiență cunoaște mai multe accepțiuni în literatura economică de
specialitate. Astfel, unii autori consideră că o activitate este eficientă atunci când se atinge scopul
dorit cu efort minim. Din punct de vedere m anagerial, prin eficiență se înțelege măsura în care au
fost realizate obiectivele sau scopurile propuse. Performanța managerială se obține, în această
situație, în punctul de intersecție dintre calitatea rezultatelor deciziilor și acțiunilor manageriale
și calitatea scopurilor sistemului managerial.23
Eficacitatea poate fi definită ca măsura în care firma reușește să satisfacă exigențele sau
așteptările externe, respectiv ale clienților,statului, furnizorilor, salariaților, acționarilor. O
întreprindere dev ine eficace atunci când reușește să optimizeze modul de utilizare a surselor
externe și interne de dezvoltare, precum și corelația dintre acestea, răspunzând cât mai bine
așteptărilor terților sau partenerilor externi.24
Se poate considera că o într eprindere este performantă atunci când este, în același timp, și
eficientă, și eficace. Performanța este astfel o funcție de două variabile, eficiența și eficacitatea,

20 Bușe Lucian, Analiză economico -financiară , Editura Economică, București, 2005, p. 131
21 Albu Nadia, Albu Cătălin, Instrumente de management al performanței, volumul II, Editura Economică, București,
2003, p. 98
22 Bușe Lucian, Analiză economico -financiară , Editura Economică, București, 2005, p. 131 -132
23 IBIDEM
24 IBIDEM

11
combinația dintre ele reflectând nivelul de performanță a unei firme. În timp ce eficaci tatea
reflectă gradul de îndeplinire a așteptărilor externe, eficiența este măsurată prin gradul de
îndeplinire a așteptărilor mediului intern al întreprinderii.25
Performanța se apreciază în legătură cu obiectivele strategice. Tipologia strategiilor a
rezultat în urma diversității abordării afacerii.26
Pentru analiza performanțelor economico -financiare ale unei întreprinderi, este necesar să
se utilizeze un sistem de indicatori care să reflecte, pe de o parte, rezultatele obținute, iar pe de
altă parte, ef orturile depuse pentru realizarea acestora, caracterizând astfel eficiența generată a
activității desfășurate. De aceea, putem aprecia că obiectivele principale ale analizei
performanțelor economico -financiare ale întreprinderii sunt analiza rezultatelor d in activitatea de
producție și comercializare, analiza cheltuielilor, analiza rentabilității.27
A fi performant în mediul economic actual presupune utilizarea unui sistem de calcul și de
gestiune a costurilor. Firmele utilizează informația de tip cost sub d iverse forme în luarea
deciziilor.28
Performanța obligă la o viziune globală asupra parametrilor interni și externi, cantitativi
și calitativi, tehnici și umani, fizici și financiari.29

1.4. Analiza performanțelor întreprinderii pe baza informațiilor furnizate de contabilitatea
financiară, contabilitatea de gestiune și analiza economico -financiară

Soldurile intermediare de gestiune contribuie la caracterizarea comportamentului
economic al unei întreprinderi. Acestea se prezintă sub forma unor marje de acumula re bănească
care pun în evidență etapele formării rezultatului exercițiului, ca diferență între elementele de
venituri și cheltuieli aferente fiecărei categorii de activități.30

25 Bușe Lucian, Analiză economico -financiară , Editura Economică, București, 2005, p. 132 -133
26 Caraiani Chirața, Dumitrana Mihaela și colectivul, Contabilitate de gestiune & Control de gestiune, Ediția a II -a,
Editura InfoMega, București, 2005, p. 261
27 Bușe Lucian, Analiză economico -financiară , Editura Economică, București, 2005, p. 136
28 Albu Nadia, Albu Cătălin, Instrumente de management al perfo rmanței, volumul I, Editura Economică, București,
p. 124
29 Caraiani Chirața, Dumitrana Mihaela și colectivul, Contabilitate de gestiune & Control de gestiune, Ediția a II -a,
Editura InfoMega, București, 2005, p. 262
30 Bușe Lucian, Analiză economico -financi ară, Editura Economică, București, 2005, p. 136

12
Indicatorii Soldurilor intermediare de gestiune sunt următorii:31
1. Marja comercia lă este specifică întreprinderilor comerciale, dar o întâlnim și în cazul
întreprinderilor cu activitate mixtă.
2. Producția exercițiului reflectă volumul total al activității producătoare de bunuri sau
prestatoarea de servicii, desfășurate în cadrul unei înt reprinderi pe parcursul unui
exercițiu financiar.
3. Valoarea adăugată reprezintă plusul de bogăție peste activitatea desfășurată de
întreprindere.
4. Excedentul brut al exploatării reprezintă surplusul monetar potențial degajat de activitatea
de exploatare nefi ind influențat de sistemul de amortizare și provizioane, politica
financiară, politica fiscală și modul de distribuire a dividendelor.
5. Rezulatul exploatării este reprezentat de surplusul (deficitul) generat de activitatea de
exploatare a întreprinderii. Ni velul său exprimă performanțele realizate de întreprindere
din activitatea industrială și comercială, ținând cont de politica financiară și fiscală a
întreprinderii.
6. Rezultatul curent al exercițiului ia în considerare atât rezultatul activității de exploat are,
cât și pe cel al activității financiare.
7. Rezultatul extraordinar permite măsurarea influenței elementelor extraordinare în ceea ce
privește formarea rezultatului total al exercițiului.
8. Rezultatul net al exercițiului exprimă mărimea absolută a rentabilității financiare cu care
vor fi remunerați acționarii pentru capitalurile proprii deținute.
Informațiile furnizate de Situația soldurilor intermediare de gestiune permit efecutarea
unei analize a situației generale a performanțelor firmei. În ace st scop se urmăresc o serie de
corelații între indicatorii prezentați, respectiv:32
a) Indicele valorii adăugate să devanseze indicele producției exercițiului, ceea ce reflectă
reducerea ponderii consumurilor materiale în producția exercițiului.
b) Indicele exced entului brut de exploatare să fie mai mare decât indicele valorii adăugate,
ceea ce reflectă reducerea ponderii impozitelor și cheltuielilor cu personalul în valoarea
adăugată.

31 Bușe Lucian, Analiză economico -financiară , Editura Economică, București, 2005 , p. 137 -139
32 IBIDEM, p. 139 -140

13
c) Indicele rezultatului din exploatare să fie mai mare decât indicele excedentulu i brut din
exploatare, ceea ce reflectă reducerea ponderii cheltuielilor cu amortizarea în excedentul
brut de exploatare.
Respectarea acestor corelații are consecințe directe asupra performanțelor economico –
financiare ale firmei.
Organizarea separată a con tabilității de gestiune de contabilitatea financiară nu trebuie
înțeleasă ca o fracționare a contabilității societății, cele două subsisteme fiind intercorelate.
Astfel, dacă în contabilitatea generală cheltuielile de exploatare sunt împărțite pe elemente
primare prin intermediul conturilor corespunzătoare din clasa 6 ”Conturi de cheltuieli”, în
contabilitatea de gestiune tot acele cheltuieli se regăsesc desfășurate pe articole de calculație și
după alte criterii determinate de cerințele calculației costuri lor (purtători de costuri, locuri de
cheltuieli) în cadrul conturilor sintetice și analitice din cadrul clasei 9 ”Conturi de gestiune”.33
Cantitatea de bunuri materiale, lucrări și servicii și cheltuielile efectuate de întreprindere
pentru obținerea și desf acerea acestora, constituie obiectul contabilității de gestiune și calculației
costurilor, dar fac parte și din obiectul contabilității financiare. Poziția contabilității de gestiune
față de contabilitatea financiară poate fi relevată prin următoarele dife rențe:34
 Natura fluxurilor:
– contabilitatea financiară se ocupă de analiza fluxurilor de resurse existente între
întreprindere și exterior;
– contabilitatea de gestiune se ocupă de analiza fluxurilor interne a resurselor din
întreprindere;
 Destinația informațiilor:
– în contabilitatea financiară în principal informațiile sunt destinate utilizatorilor
externi (organe financiare, bancare, proprietari, camera de comerț etc.);
– în contabilitatea de gestiune informațiile sunt destinate integral beneficiarilor
interni pe structurile de competență și decizie;
 Conținutul și scopul informațiilor:

33 Scorțe Carmen, Contabilitate de gestiune , Editura Universității din Oradea, Oradea, 2010, p.20
34 Radu Mariana, Contabilitate de gestiune , Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2010, p.22 -23

14
– Contabilitatea financiară este o contabilitate globală, prezentând situația
patrimoniului, situația financiară și rezultatele obținute prin elaborarea de
documente de sinteză contabilă periodice;
– Contabilitatea de gestiune este o contabilitate de detalii, oferind informații
necesare aprecierii modului de utilizare a factorilor de producție în cadrul
structurilor tehnico organizatorice interne, servind la înregistrarea ș i oferirea de
informații cu privire la nivelul cheltuielilor comparativ cu bugetele de cheltuieli și
la nivelul costurilor produselor, lucrărilor sau serviciilor obținute;
 Gradul de normalizare:
– Contabilitatea financiară este organizată pe baza unor norme și reguli obligatorii
pentru toți agenții economici indiferent de mărimea și specificul activității lor.
Este deci o contabilitate normalizată (formalizată);
– În contabilitatea de gestiune modul de organizare al acesteia este facultativ,
neexistând reguli ș i norme cu caracter obligatoriu. Este deci neformalizată.
 Frecvența informațiilor:
– Contabilitatea financiară oferă informații în mod periodic (lunar, semestrial,
anual) către beneficiari, existând obligativitatea exactității și preciziei
informațiilor;
– Contabilitatea de gestiune oferă informații operative (chiar zilnic), pentru
aprecierea activității interne a unui agent economic existând prioritatea
operativității informațiilor față de precizia și exactiatea lor.
Trebuie menționat faptul că unele operațiun i se înregistrează în contabilitatea financiară,
fundamentându -se pe informațiile date de contabilitatea de gestiune, luându -se în vedere că
determinarea prin procesul de inventariere și prin alte procedee a costului efectiv al producției în
curs și apoi a celui aferent producției finite se realizează în cadrul contabilității de gestiune.
Contabilitatea financiară este puternic influențată de elemente juridice și fiscale. În schimb,
contabilitatea internă de gestiune, are un caracter opțional, în ceea ce pr ivește modul de
organizare al ei. Astfel că, nici o întreprindere nu își poate permite „luxul” renunțării la ținerea
unei contabilități de gestiune.35

35 Scorțe Carmen, Contabilitate de gestiune , Editura Universității din Oradea, Oradea, 2010, p.21

15
1.5.Strategie – Performanță – Control de gestiune

Măsurarea performanței este un atribut al controlului de ge stiune care nu poate fi abordat
în afara unor obiective prefigurate de fiecare organizație. Performanța se apreciază în legătură cu
obiectivele strategice. Tipologia strategiilor a rezultat în urma diversității abordării afacerii.
Henry Mintzberg a realiza t două grupări ale strategiilor. Prima dintre ele împarte strategiile în
statice și dinamice. Strategiile statice reprezintă o abordare conservatoare de menținere a poziției
actuale pe piață prin focalizarea asupra aspectelor calitative. Strategiile dinami ce promovează
schimbările majore și rapide fie la nivelul întreprinderii, fie la nivelul unor activități
importante.36
Cea de -a doua abordare tipologică are în centru dimensiunea de dezvoltare a afacerii și
delimitează strategiile astfel:37
– de penetrare – pleacă de la produsele și piețele existente și propune acțiuni noi în
vederea acaparării de noi piețe;
– de dezvoltare a pieței – promovează produsele existente pe o nouă piață sau reduce
numărul de segmente de piață dar mărește dimensiunea acestora;
– de dezvo ltare a produsului – mărește cantitatea produselor prin ridicarea gradului
de utilizare a capacităților existente sau creșterea numărului de fabricație;
– de diversificare – își propune lărgirea gamei de produse în același domeniu de
activitate sau în domenii înrudite.
Organizațiile pot fi considerate mașini ale creșterii economice, creștere care poate fi
măsurată diferit prin: venituri, profitabilitate, randamentul investițiilor, segment de piață, număr
de personal, număr de produse, trezorerie etc. Un sistem de măsurare a performanțelor va arăta
gradul în care au fost atinse obiectivele entității. Măsurarea performanțelor este legată de:38
– Spațiile de responsabilitate;
– Dimensiunea organizației;

36 Caraiani Chirața, Dumitrana Mihaela și colectivul, Contabilita te de gestiune & Control de gestiune, Ediția a II -a,
Editura InfoMega, București, 2005, p. 261
37 Dumitrana Mihaela, Caraiani Chirața și colectivul, Control de gestiune, Editura Universitară, București, 2010, p.
26
38 Caraiani Chirața, Dumitrana Mihaela și c olectivul, Contabilitate de gestiune & Control de gestiune, Ediția a II -a,
Editura InfoMega, București, 2005, p. 262

16
– Autoritatea cu care sunt investiți managerii fără de care nu există motivație.
În acest context măsurarea performanței trebuie stabilită în funcție de tipul de structură a
unei organizații care trebuie evaluată. Astfel de structuri pot să apară sub forma centrelor de cost,
venit, profit, investiții. Termenul de performanț ă se definește astfel ca o asociere a eficacității cu
eficiența. Eficacitatea constă în obținerea de rezultate în cadrul unor obiective bine definite.
Eficiența corespunde celei mai bune gestiuni a mijloacelor și capacităților în relația cu
rezultatul.39
Performanța nu se poate exprima decât cau un ansamblu echilibrat de parametri
complementari, uneori contradictorii, care descriu rezultatele și procesele de atingere a acestor
rezultate. Construirea performanței întreprinderii se realizează prin echilibrarea și
intrecondiționarea a (minimum) patru forțe:40
– Eficiența proceselor de producție;
– Satisfacerea acționarilor (a tuturor aporturilor de fonduri);
– Satisfacerea clienților;
– Capacitatea întreprinderii de creștere și dezvoltare – capacitățile personalului
(formare, satisfacție), de gradul de inovare, de utilizarea oportunităților.
Coerența indicatorilor de gestiune reținuți în fiecare centru de profit și în fiecare centru
funcțional și coerența lor cu indicatorii definiți șa nivel de întreprindere sunt esen țiale. Indicatorii
doriți de responsabilul unui centru funcțional nu sunt întotdeauna cei ce trebuie reținuți pentru
finalizarea analizei gestiunii sale. Există multe cazuri în care indicatorii trebuie schimbați pentru
optimizarea gestiunii ansamblului. Op timizarea fiecărui subansamblu al întreprinderii nu
conduce neapărat la optimizarea întreprinderii, nici la optimizarea implementării strategiei.
Alegerea indicatorilor adecvați este una din responsabilitățile fundamentale ale controlului de
gestiune.41
Performanța este practic un echilibru instabil între eficiență (ca indicator endogen
întreprinderii) și eficacitate (care arată relația cu partenerii firmei). Rezultatul (performanța

39 Dumitrana Mihaela, Caraiani Chirața și colectivul, Control de gestiune, Editura Universitară, București, 2010, p.
27
40 Albu Nadia, Albu Cătălin, Instrumente de management al performanței, volumul II, Editura Economică, București,
2003, p. 98
41 Caraiani Chirața, Dumitrana Mihaela și colectivul, Contabilitate de gestiune & Control de gestiune, Ediția a II -a,
Editura InfoMega, București, 2005, p. 263

17
văzută ca rezultat, ca „scor”) nu poate fi separată însă de acțiune (de modu l de obținere a
„scorului”); prin urmarea, gestionarea, managementul performanței depășește în importanță
măsurarea performanței.42
Datorită concurenței și multitudinii de produse și procese de producție, întreprinderile
trebuie să -și cunoască costurile pen tru determinarea cu cea mai mare precizie posibilă a
prețurilor de vânzare și marjele realizabile pentru fiecare produs.43
Nu era vorba numai de previziune, dar date mijloacele necesare pentru a putea urmări
executarea deciziilor, așa se explică dezvolarea pe care a luat -o în prezent controlul de gestiune
și instrumentul său privilegiat, contabilitatea analitică, de care nu s -ar putea lipsi, astăzi, nici o
întreprindere mai importantă.44

42 Albu Nadia, Albu Cătălin, Instrumente de management al performanței, volumul II, Editura Economică, București,
2003, p. 103
43 Epurean Mihail, Băbăiță V., Grosu C., Contabilitate și control de gestiune , Editura Economică, București, 1999,
p.127
44 Capron Michel, Contabilitatea în perspectivă , Editura Humanitas, București, 1994, p. 57

18
CAP. II RECUNOAȘTEREA, EVALUAREA ȘI CONTABILIZAREA
CHELTUIELILOR ȘI COSTURILOR LA S.C. GAINIKA S.A.
2.1. Doc umente folosite pentru reflectarea cheltuielilor de producție și a rezultatelor producției

„Operațiile economice și financiare se înregistrează în momentu l efectuării lor în
documente justificative. Astfel se asigură datele de intrare în sistemul informațional contabil și se
fundamentează deciziile. Documentele utilizate pentru a evidenția cheltuielile de producție și a
producției obținute diferă de la o en titate economică la alta în funcție de ramura și subramura de
activitate în care își desfășoară activitatea, în funcție de particularitățile proceselor tehnologice, a
gradului de dotare cu mijloace de prelucrare automată a datelor și a nevoilor sau pretenț iilor
factorilor de decizie de la diferite nivele organizatorice”.45
Documentele utilizate pentru efectuarea operațiilor de evidență a cheltuielilor se pot
împărți în 2 mari grupe și anume:46
A. Documente comune unităților din toate subramurile economice. Docum entele din această
categorie sunt documente tipizate și întocmirea lor are caracter obligatoriu la nivelul
economiei naționale. În această categorie pot fi menționate:
– Bonul de consum;
– Statul de plată;
– Factura;
– Avizul de însoțire;
– Dispoziția de plată;
– Chitanța sau bonul de vânzare;
– Ordinul de plată;
– Extrasul de cont.
B. Documente specifice fiecărei unități industriale. În această categorie pot fi incluse
documente diferite în funcție de specificul proceselor de producție și ramura industrială
în care se în cadrează entitatea economică. Aceste documente sunt specifice și în funcție
de etapele organizării și desfășurării procesului de producție și anume:

45 Scorțe Carmen, Contabilitate de gestiune , Editura Universității din Oradea, Oradea, 2010, p.135
46 IBIDEM, p.135 -136

19
a) Documente privind pregătirea producției care urmăresc respectarea normelor tehnologice
și a timpilor de luc ru:
– Desene de execuție pentru produsele sau comenzile executate;
– Extrasele de materiale care vor cuprinde toate cantitățile de materiale necesare
executării produselor sau comenzilor;
– Listele cu normele de consum specifice;
– Listele cu normele de timp, refe ritoare la manoperă;
– Fișa tehnologică.
b) Documente de lansare a producției în fabricație:
– Comanda de frabricație, prin care se lansează în fabricație produsele, lucrările și
serviciile, documente în care sunt prevăzuți beneficiarii, cantitățile necesare și
termenele de execuție;
– Programul de execuție internă în care sunt prevăzute materialele necesare pentru
producția programată;
– Bon de lucru, document prin care se va stabili munca prestată, operațiile sau
lucrările executate precum și evaluarea acestora conf orm tarifelor aplicate.
c) Documente de executare și urmărire a producției care cuprind documente justificative de
cheltuieli, precum și documente emise în această etapă:
– Raportul zilnic de executare a producției;
– Raportul de schimb;
– Raportul de producție și salarizare.
d) Documente din etapa predării producției la magazie și a controlului de calitate:
– Bonul de predare, transfer, restituire;
– Notă de rebut;
– Certificat de calitate.
e) Documente folosite pentru urmărirea cheltuielilor de producție:
– Fișă de post calcul;
– Fișă de cost analitic pentru cheltuieli efective de produse sau comenzi;
– Centralizatorul pentru pregătirea datelor în vederea înregistrării lor în
contabilitatea de gestiune.

20
2.2. Evaluarea pe bază de costuri

Utilizarea costului pentru decontarea prestațiilor dintre secțiile auxiliare se practică atunci
când secțiile furnizoare nu au ca obiectiv obținerea de profit, aceasta având rolul de a contribui la
buna funcționare a secțiilor principale, unde producția obținută constituie producție marfă.47
Procedeele pe bază de costuri prin care se determină costul cesiunilor interne pot fi
clasificate în:48
A. Procedee de transfer încrucișat. Principalele procedee de transfer încrucișat de evaluare a
producției de fabricație interdependentă sunt:
a) Procedeul care nu ia în calcul prestațiile reciproce. Acesta este folosit în antecalculații sau
când prestațiile reciproce sunt de valoare foarte mică. Se face complet abstracție de
prestațiile reciproce dintre secțiile cu producție interdependentă. Costul unitar al
producției secțiilor auxiliare cu producție interdependentă se calculează prin raportarea
cheltuielilor inițiale ale acestora la cantitatea de producție livrată secțiilor
neinterdependente.
b) Procedeul evaluării prestațiilor reciproce la cost prestabilit. Acest procedeu presupune
decontarea prestațiilor dintre secțiile auxiliare din cadrul întreprinderii la costuri
antecalculate (standard). De regulă aceste costuri sunt costuri complete. Costul unitar
complet standard este format așadar din costul variabil unitar standard și din costul fix
unitar standard. Evaluarea și decontarea producției secțiilor furnizoare la costuri complete
standard este delicată în cazul variației volumului cesiunilor interne.
c) Procedeul calculelor iterative (procedeul reiterării). Constă î n efectuarea unor calcule
succesive de preluare de către secțiile consumatoare a unor cote părți din cheltuielile
secțiilor furnizoare. Acest procedeu presupune determinarea coeficienților de reiterare ca
raport între producția livrată fiecărei secții bene ficiare și totalul producției secției
furnizoare; prin ponderea cheltuielilor ficărei secții cu acești coeficienți se determină
cotele de cheltuieli primite de fiecare secție beneficiară, respectiv cedate de secțiile
furnizoare.

47 Radu Mariana, Contabil itate de gestiune , Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2010, p.84
48 IBIDEM, p.84

21
d) Procedeul calculului algebr ic. Acest procedeu presupune determinarea costului efectiv al
producției de fabricație interdependentă cu ajutorul unui sistem de ecuații limitate.
Sistemul se formează pe baza următorului raționament: producția fiecărei secții evaluate
în funcție de costu l său unitar este egală cu cheltuielile inițiale ale secției, la care se
însumează prestațiile primite de la celelalte secții evaluate în funcție de costul unitar.
B. Procedeul transferului în scară. Potrivit acestui procedeu, costul fiecărui prestator de
servicii este transferat în totalitate asupra celorlalte centre, fără o reîntoarcere asupra
centrului prestator. Se începe decontarea cheltuielilor, pe baza costului unitar, a centrelor
care au doar calitatea de centre furnizoare. Se continuă cu centrele care prestează cele
mai multe servicii sau furnizează cele mai multe bunuri celorlalte centre (centrele cele
mai „universale”) și au primit cele mai mici cantități. Se termină cu centrele care au
furnizat cele mai mici cantități de produse, lucrări și servicii și au primit cele mai mari
cantități. Principala problemă pe care o ridică acest procedeu este stabilirea ordinii
descrescătoare a universalității secțiilor cu producție de fabricație interdependentă.
Procedeul presupune determinarea costului efectiv al p roducției fiecărui centru în ordinea
descrescătoare a „universalității”.

2.3. Contabilizarea cheltuielilor și costurilor

„În planul de conturi general s -a reținut pentru contabilitatea de gestiune o clasă de
conturi anume, repectiv clasa 9 „Conturi de g estiune”. Definitoriu acestei clase de conturi este
faptul că ea se formează într -un sistem liber , în sensul că aceste conturi nu se află în
corespondență cu conturi le din celelalte clase.”49
În funcție cu rolul pe care îl realizează, conturile specifice co ntabilității de gestiune sunt
împărțite în trei grupe:50
a) 90-Decontări interne
b) 92-Conturi de calculație
c) 93-Costul de producție –

49 Planul de conturi cf. OMFP 1802/2014 actualizat
50 Scorțe Carmen, Contabilitate de gestiune , Editura Universității din Oradea, Oradea, 2010, p.108

22
Din grupa 90 -Decontări interne – fac parte conturile:51
– 901-Decontări interne privind cheltuielile;
– 902-Decontări interne privind producția obținută;
– 903-Decontări interne privind diferențele de preț.
Contul 901 -Decontări interne privind cheltuielile -, este un cont bifuncțional. Cuprinde
multitudinea cheltuielilor care fac obiectul contabilității de gestiune și reflectă toate cheltui elile,
atât pe cele aferente producției terminate cât și pe cele aferente producției neterminate.52
Contul 902 -Decontări interne privind producția obținută – are rolul de a asigura ținerea
evidenței decontărilor interne privind costul producției marfă obținu tă în cursul perioadei de
gestiune. Acest cost este unul bifuncțional, care se creditează în cursul lunii, pe măsura obținerii
producției, cu costurile prestabilite ale producției obținute (931) și cu diferențele de preț rezultate
(903). Se debitează, la s fârșitul lunii, cu costul efectiv al producției obținute și decontate (921,
922, 923, 924, 925).53
Contul 903 -Decontări interne privind diferențele de preț – este un cont al clasei de activ.
Reflectă ce diferențe apar între costul efectiv pe de o parte și co stul prestabilit pe de alta parte. Se
debitează la sfârșitul lunii prin creditul contului 902 și se creditează la sfârșitul unei luni prin
debitul contului 901.54
Grupa 92 -Conturi de calculație – cuprinde conturile:55
– 921-Cheltuielile activității de bază;
– 922-Cheltuielile activităților auxiliare;
– 923-Cheltuieli indirecte de producție -;
– 924-Cheltuieli generale de administrație;
– 925-Cheltuieli de desfacere;
Contul 921 -Cheltuielile activității de bază – este un cont de activ. Cuprinde toate
cheltuielile directe, r econiscibile de purtătorul de cost în momentul efectuării (colectării). La
sfârșitul lunii primește prin repartizare cotele de cheltuieli indirecte, astfel încât cu ajutorul
acestui cont se calculează costul produsului. În debitul contului se înregistrează : colectarea

51 Scorțe Carmen, Contabilitate de gestiune , Editura Universității din Oradea, Oradea, 2010, p.109
52 Radu Mariana, Contabilitate de gestiune , Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2010, p.59
53 Scorțe Carmen, Contabilitate de gestiune , Editura Universității din Oradea, Oradea, 2010, p.109
54 Iacob Constanța, Contabilitatea gestiunii interne a unităților economice , Editura Certi, Craiova, 1994, p.43
55 Scorțe Carmen, Contabilitate de gestiune , Editura Universității din Oradea, Oradea, 2010, p.110

23
cheltuielilor directe prin creditul contului 901 -Decontări interne privind cheltuielile – sau a
contului 922 -Cheltuielile activităților auxiliare – (dacă cheltuielile provin de la o secție auxiliară
din întreprindere și au caracter de cheltuieli directe în raport cu purtătorul de costuri); primirea,
prin repartizare la sfârșitul lunii, a cheltuielilor indirecte de producție, a cheltuielilor de
administrație și a celor de desfacre prin creditul conturilor 923, 924 respectiv 925. La sfârșitul
lunii în credit 922 se înregistrează costul efectiv al producției terminate prin debitul contului 902
iar producția neterminată prin debitul contului 933.56
Contul 922 -Cheltuielile activităților auxiliare – este un cont de calculație, de activ, care se
debitează, în cursul lunii, prin creditul contului 901, cu cheltuielile preluate din contabilitatea
financiară și regrupate pe feluri de activități auxiliare, iar în cadrul acestora structurate după
cerințele utilizatorului. La sfârșitul lunii contul de creditează, prin debitul contului 902, la costul
efectiv al producției și prestațiile obținute prin activitățile auxiliare, după ce în prealabil s -au
stabilit cheltuielile aferente producției în curs de execuție pentru aceste activități, sau prin debitul
conturilor 92 3, 924 și 925 dacă cheltuielile activității auxiliare se repartizează în funcție de
destinația acestei producții auxiliare.57
Contul 923 -Cheltuieli indirecte de producție -, cont de activ, se folosește pentru evidența
cheltuielilor indirecte ale fiecărei sec ții de producție. Se debitează prin creditul contului 901 și se
creditează prin debitul conturilor 921 respectiv 902 cu cheltuielile aferente producției obținute
respectiv asupra costului subactivității. Nu prezintă sold.58
Contul 924 -Cheltuieli generale de administrație – este un cont de colectare și repartizare,
cont de activ, care se debitează în cursul lunii prin creditul contului 901, cu cheltuielile de interes
general, administrativ -gospodărești, după preluarea și regruparea lor din contabilitatea finan ciară.
Se creditează la sfârșit de lună prin debitul contului 902, pentru cheltuielile aferente producției
marfă obținută, după deducerea cheltuielilor aferente producției în curs de execuție, sau prin
debitul contului 901 în cazul în care cheltuielile adm inistrative sunt considerate cheltuieli ale
perioadei, deci nu se încorporează în costuri, și se suportă din rezultat.59

56 Radu Mariana, Contabilitate de gestiune , Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2010, p.60 -61
57 Scorțe Carmen, Contabilitate de gestiune , Editura Universității din Oradea, Oradea, 2010, p.111
58 Radu Mariana, Contabilitate de gestiune , Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2010, p.61
59 Scorțe Carmen, Contabilitate de gestiune , Editura Universității din Oradea, Oradea, 2010, p.111 -112

24
Contul 925 -Cheltuieli de desfacere – ține evidența cheltuielilor pentru desfacerea
produselor fabricate. Este un cont cu funcție contabil ă de activ. În cursul lunii contul se debitează
cu acele cheltuieli efectuate prin creditul contului 901 iar la sfârșitul lunii se creditează prin
debitul contului 921. Evidența analitică se poate ține pe feluri de cheltuieli. La sfârșitul perioadei
de ges tiune nu prezintă sold.60
Grupa 93 -Costul producției – cuprinde următoarele conturi:
– 931-Costul producției obținute;
– 933-Costul producției în curs de execuție.
Contul 931 -Costul producției obținute -, ține evidența producției fabricate, concretizată în
produse finite, semifabricate, lucrări executate sau servicii prestate, investiții proprii și alte
activități cuprinse în producția marfă. Se debitează în cursul lunii prin creditul contului 902 cu
prețul de înregistrare al produselor obținute și predate l a magazine sau predate clienților și se
creditează la sfârșitul lunii, la același preț, prin debitul contului 901.61
Contul 933 -Costul producției în curs de execuție – este acel cont care are rolul de pune în
lumină folosința costului efectiv al producției î n curs de execuție. Este cont de activ, care se
debitează, la sfârșitul lunii, prin creditul conturilor de calculație a costurilor și se creditează prin
debitul contului 902.62

60 Radu Mariana, Contabilitate de gestiune , Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2010, p.61 -62
61 Iacob Constanța, Contabilitatea gestiunii interne a unităților economice , Editura Certi, Crai ova, 1994, p.44
62 Scorțe Carmen, Contabilitate de gestiune , Editura Universității din Oradea, Oradea, 2010, p.112

25
CAP.II I STUDIU DE CAZ PRIVIND CALCULAȚIA COSTUR ILOR PRIN
METODA DIRECT -COSTING LA S.C. GAINIKA S.R.L.
3.1. Prezentarea societății comerciale Gainika S.R.L.

Societatea comercială Gainika este o societate care are ca principal obiectiv fabricarea
încălțămintei și a fost înființată în anul 2007. Aceasta este o societate cu răspundere limitată.
Cu o vastă experienț ă în domeniu, această societate oferă o gamă variată de încălțăminte
pentru damă, bărbați și copii, din piele și înlocuitori, articole de întreținere a încălțămintei dar și
marochinărie: pantofi, sandale, încălț ăminte sport.
Angajații societății își desfășoară activitatea pe baza unui regulament de ordine interioară,
reglementări de organizare și funcționare, contracte individuale de muncă și contract colectiv de
muncă. În prezent nu există conflicte de muncă sau revendicări ale angajaților nesoluționate,
existând un bun climat social.
Piața căreia i se adresează societatea GAINIKA S.R.L. are caracter mai mult național .
Piața principală de desfacere este formată preponderent din lanțurile de magazine de
încălțămin te, dar și persoane fizice.
S.C. GAINIKA S.R.L. are un por tofoliu competitiv de produse însă în acest studiu de caz
vom analiza doar 4 produse ale acestei societăți respective, sandale, balerini, pantofi și pantofi
cu toc.
Compania are linii de producție moderne și o echipă de sp ecialiști foarte bine pregătiți,
societatea investind anual sume semnificative în echipamente performante necesare producției.
Societatea își propune pentru viitor să își extindă activitatea, astfel încât să ajungă mai
cunoscută pe plan național și totodată internațional.
 Tipul de activitate, conform clasificării CAEN: 1520 Fabricarea încățămintei
 Număr de înmatriculare la Registrul Comertului : J05 /714/2007
 C.U.I : RO18204380
 Numărul de angajați activi: 77 angajați
 Adresa: Str. Moliere nr.42, Oradea
 Judetul: BIHOR

26
În graficele de mai jos se va observa evoluția cifrei de afaceri, a profitului net, și a
activelor imobilizate ale societății pentru anii 2014, 2015, 2016 respectiv 2017.

Sursă: realizare proprie
Se observă că societatea are o cifră de afaceri crescătoare în perioada 2014 -2017, datorată
vânzărilor mari comparativ cu cheltuielile societății.

Sursă: realizare proprie
Societatea înregistrează profit în fiecare an din perioada 2014 -2017, profit semnificativ,
ceea ce este favorabil companiei, ea urmărind ca pe viitor să își investească profitul pentru a -și
extinde activitatea.
23681697257581592721630929935476Grafic nr. 3.1. Evoluția cifrei de afaceri
2014
2015
2016
2017
2431762311893338256624492346Grafic nr. 3.2. Evoluția profitului net
2014
2015
2016
2017

27

Sursă: realizare proprie
Societatea GAINIKA, deține un număr mare de echipame nte tehnologice, în anul 2015,
după cum se observă în grafic activele imobilizate înregistrează cea mai mare valoare, în anul
2016 respectiv 2017 valoarea acestora este în scădere.
Modul de organizare al firmei este prezentat conform organigramei:

17683092437422
2308093 2134692Grafic nr. 3.3. Evoluția activelor imobilizate
2014 2015 2016 2017
ADMI NISTRATOR
Producție Vânzări Economic Resurse
umane
Aprovizionar
e
CTC Fabricație

28
3.2. Micromonografie privind calculația costurilor prin metoda Direct Costing la S.C. GAINIKA
S.R.L.
Gainika SRL obține în urma procesului teh nologic, în luna aprilie 2017 , printre altele, trei
produse: sandale, balerini și pantofi. Pentru aceste produse se cunosc următoarele date:
a) cantități recepționate: – sandale: 1500 bucăți;
– balerini: 1700 bucăți;
– pantofi: 2000 bucăți;
– pantofi cu toc: 1850 buc ăți.
b) cantități vândute: – sandale: 1450 bucăți;
– balerini: 1655 bucăți;
– pantofi: 1920 bucăți;
– pantofi cu toc: 1800 bucăți.
c) costul normat: – sandale: 100 Lei/bucată;
– balerini: 80 Lei/bucată;
– pantofi: 130 Lei/bucată;
– pantofi cu toc: 110 Lei/bucată.
d) prețul de vânzare:
– Preț de vânzare sandale = 170 Lei/bucată;
– Preț de vânzare balerini = 160 Lei/bucată;
– Preț de vânzare pantofi = 220 Lei/bucată ;
– Preț de vânzare pantofi cu toc = 180 Lei/bucat ă.
Cheltuielile efectuate în cursul lunii aprilie 2017 sunt conform tabelului următor:
Cheltuieli după
variația în
raport cu
volumul
producției
Cheltuieli după
natura lor
Cheltuieli variabile
Cheltuieli fixe

TOTAL
(LEI)
Sandale
Balerini
Pantofi
Pantofi
cu toc Comune
secțiilor Administrati
ve
1.Piele 6300 11560 17300 10 570 – – 45 730

29
2.Întăritură 900 – 22440 1 127 – – 24 467
3.Căptușeală 1905 391 2210 – – – 4506
4.Talpă 75000 59500 120000 82 500 – – 337 000
5.Ață 600 1020 1800 1755 – – 5 175
6.Catarame 3000 – – – – – 3000
7.Capse – 1020 2400 – – – 3420
8.Elastic – 255 – – – – 255
9.Șireturi – – 6000 – – – 6000
10. Toc – – – 17 300 17 300
10.Materii
prime (TOTAL) 87705 73746 172150 113 252 – – 446 853
11.Materiale
auxiliare 9000 10200 12000 10 250 – – 41 450
12.Materiale
consumabile – – – – 150 97 247
13.Energie 1400 1120 1400 1 300 700 850 6 770
14.Apă 100 100 100 100 250 300 950
15.Salarii 22000 22000 22000 22 000 22000 20000 130 000
16.CAS (15,8%) 3476 3476 3476 3 476 3476 3160 20 540
17.CASS (5,2%) 1144 1144 1144 1 144 1144 1040 6 760
18.CFS (0,5%) 110 110 110 110 110 100 650
19.Fond de risc
(0,4%) 88 88 88 88 88 80 520
20.Concedii și
indemnizații
(0,85%) 187 187 187 187 187 170 1 105
21.Fond de
garantare a
salariilor (0,25%) 55 55 55 55 55 50 325
22.Amortizare – – – – – 250 250

30
laptop
23.Amortizare
mașină de cusut,
mașină de tăiat
piele, rafturi – – – – 650 – 650
24.Amortizarea
aparaturii birotice
și a mijloacelor
de transport – – – – 158,31 158,31
25.Alte impozite,
taxe și vărsăminte – – – – 1000 1000
26.Cheltuieli
publicitare – – – – 300 300
27.Cheltuieli de
telefonie – – – 300 250 550
TOTAL 125265 112226 212710 151 962 29 110 27 805,31 659 078 ,31

I. ÎNREGISTRAREA CHELTUIELILOR ÎN CONTABILITATEA
FINANCIARĂ ȘI CONTABILITATEA DE GESTIUNE

1. În data de 01.04.2017 se achiz iționează piele în valoare de 45 73 0 lei de la S.C.
PIELOREX S.A. pe baza aviz ului de însoțire cu numărul 2224 , achitarea facturii
făcându -se la o dată ulterioară.

45 730
8 688,7 %
301 „Materii prime”
4428 „TVA neexigibilă” = 401 „Furnizori” 54 418,7
Conform: A vizului de însoțire numărul 2224
2. În data de 01.04.2017 se achiziț ionează ață în valoare de 5 175 lei de la S.C. DANTEX
RO S.R.L. conform facturii cu numărul 5842 . Achitarea facturii se face la o dată
ulterioară.

31

5 175
983,25 %
301 „Materii prime”
4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizor i” 6 158,25
Conform: Facturii numărul 5842
3. În data de 01.04.2017 se dă în consum piele aferentă sandalelor pe baza b onului de
consum cu numărul 9200 , în valoare de 6 300 lei.
6 300 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 6 300
Conform: Bonului de consum numărul 92 00
4. În data de 01.04.2017 se dă în consum piele aferentă balerinilor pe baz a bonului de
consum numărul 9201 , în valoare de 11 560 lei.
11 560 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 11 560
Conform: Bonului de consum numărul 9201
5. În data de 01.04.2017 se dă în consum piele aferentă pantofilor pe baz a bonului de
consum numărul 9202 , în valoare de 17 300 lei.
17 300 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 17 300
Conform: Bonului de consum numărul 9 202
6. În data de 01.04.2017 se dă în consum piele aferentă pantofilor cu toc pe baz a bonului de
consum numărul 9203, în valoare de 10 57 0 lei
10 570 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 10 570
Conform: Bonului de consum numărul 9203
7. În data de 02.04.2017 se dă în consum întăritură aferentă sandalelor pe baz a bonului de
consum numărul 9204 , în valoare de 900 lei.
900 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 900
Conform: Bonului de consum numărul 9204

32
8. În data de 02.04.2017 se dă în consum întăritură aferentă pantofilor pe baz a bonului de
consum numărul 9205 , în valoare de 22 440 lei.
22 440 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 22 440
Conform: Bonului de consum numărul 9205
9. În data de 02.04.2017 se dă în consum întăritură aferentă pantofilor cu tocp e baz a bonului
de consum numărul 9206, în valoare de 1 127 lei.
1 127 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 1 127
Conform: Bonului de consum numărul 9206
10. În data de 02.04.2017 se dă în consum căptușeală aferentă sandalelor pe baza b onului de
consum cu numărul 9207 , în valoare de 1 905 lei.
1 905 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 1 905
Conform: Bonului de consum numărul 9207
11. În data de 02.04.2017 se dă în consum căptușeală aferentă balerinilor pe baza bonului de
consum nu mărul 9208 , în valoare de 391 lei.
391 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 391
Conform: Bonului de consum numărul 9208
12. În data de 02. 04.2017 se dă în consum că ptușeală aferentă pantofilor pe baz a bonului de
consum numărul 9209 , în valoare de 2 210 lei.
2 210 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 2 210
Conform: Bonului de consum numărul 9209
13. În data de 03.04.2017 se dă în consum tălpi aferente sandalelor pe baz a bonului de
consum numărul 9210 , în valoare de 75 000 lei.
75 000 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 75 000
Conform: Bonului de consum numărul 9210

33
14. În data de 03.04.2017 se dă în consum tălpi aferente balerinilor pe baza bonului de
consum numărul 9211 , în valoare de 59 500 lei.
59 500 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 59 500
Conform: B onului de consum număr ul 9211
15. În data de 03.04.2017 se dă în consu m tălpi aferente pantofilor pe baz a bonului de
consum numărul 9212 , în valoare de 120 000 lei.
120 000 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 120 000
Conform: Bonului de consum numărul 9212
16. În data de 03.04.2017 se dă în consum tălpi aferente pantofilor cu toc pe baz a bonului de
consum numărul 9213, în valoare de 82 500 lei.
82 500 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 82 500
Conform: Bonului de consum numărul 9213
17. În data de 03.04.2017 se dă în consum ață aferentă sandalelor pe baz a bonului de consum
numărul 9214 , în valoare de 600 lei.
600 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 600
Conform: Bonului de consum numărul 9214
18. În data de 04.04.2017 se dă în consum ață aferentă balerinilor pe baza bonul ui de consum
numărul 9215 , în valoare de 1 020 lei.
1 020 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 1 020
Conform: B onului de consum nu mărul 9215
19. În data de 04.04.2017 se dă în consum ață aferentă pantofilor pe baz a bonului de consum
numărul 9216 , în valoare de 1 800 lei.
1 800 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 1 800
Conform: Bonului de consum numărul 9216

34
20. În data de 04.04.2017 se dă în consum ață aferentă pantofilor cu toc pe baz a bonului de
consum numărul 9217, în valoare de 1 755 lei.
1 755 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 1 755
Conform: Bonului de consum numărul 9217
21. În data de 04.04.2017 se dă în consum catarame aferente sandalelor pe baz a bonului de
consum numărul 9218 , în valoare de 3 000 lei .
3 000 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 3 000
Conform: Bonului de consum numărul 9218
22. În data de 05.04.2017 se dă în consum capse aferente balerinilor pe baz a bonului de
consum numărul 9219 , în valoare de 1 020 lei.
1 020 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 1 020
Conform: B onului de c onsum numărul 9219
23. În data de 05.04.2017 se dă în consum capse aferente pantofilor pe baz a bonului de
consum numărul 9220 , în valoare de 2 400 lei.
2 400 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 2 400
Conform: Bonului de consum numărul 9220
24. În data de 06.04.2017 se dă în consum elastic aferent balerinilor pe baz a bonului de
consum numărul 9221 , în valoare de 255 lei.
255 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 255
Conform: Bonului de consum numărul 9221
25. În data de 06.04.2017 se dă în consum șiretu ri aferente pantofilor pe baz a bonului de
consum numărul 9222 , în valoare de 6 000 lei.
6 000 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 6 000
Conform: B onului d e consum numărul 9222

35
26. În data de 06.04.2017 se dă în consum tocuri aferente pantofilor cu toc pe baz a bonului
de consum numărul 9223, în valoare de 17 300 lei.
17 300 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 17 300
Conform: B onului d e consum numărul 9223
27. În data de 08.04.2017 se achiziționează materiale pen tru ambalat în valoare de 41 450 de
la S.C. PRINT COLOR S.R .L. conform facturii numărul 443 aferente celor 4 produse.
Achitarea facturii se face la o dată ulterioară.

41 450
7 875,5 %
3023 „Materiale pentru
ambalat”
4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” 49 325,5
Conform: Facturii numărul 443
28. În data de 08.04.2017 se dă în consum materialele pentru ambalat aferente celor 4
produse pe baz a bonului de consum numărul 9224 , în valoare de 41 450 lei.
41 450 6023 „Cheltuieli privind
materialele pentru ambalat” = 3023 „Materiale
pentru ambalat” 41 450
Conform: B onului de consum n umărul 9224
29. În data de 09.04.2017 se dă în consum materialele consumabile pe baz a bonului de
consum numărul 9225, în valoare de 247 lei.
247 6028 „Cheltuieli privind
alte materiale
consumabile” = 3028 „Alte
materiale
consumabile” 247
Conform: Bonului de consum numărul 9225
30. În data de 11.04.2017 se înregistrează factura de ene rgie electrică în valoare de 6 770 lei
conform factur ii numărul 3094 aferentă celor 4 produse.

36

6 770

1 286,3 %
605 „Cheltuieli privind
energia și apa”
4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” 8 056,3
Conform: Facturii numărul 3094
31. În data de 11.04.2017 se înregistrează factura de apă în valoare de 950 lei conform
facturii numărul 522 aferent ă celor 4 produse.

950

85,5 %
605 „Cheltuieli privind
energia și apa”
4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” 1 035 ,5
Conform: Facturii numărul 522
32. În data de 15.04.2017 se înregi strează salariile în sumă de 130 000 lei conform
centralizatorului statului de salarii numărul 105 și a notei de calcul numărul 5 și
contribuțiile sociale aferente, pentru cele 4 produse.
130 000 641 „Cheltuieli cu salariile
personalului” = 421 „Personal
salarii datorate” 130 000
Conform: Centralizatorului statului de salarii numărul 105
Notei de calcul numărul 5
 Înregistrare CAS 15,8%
20 540 6451 „Cheltuieli privind
contribuția unității la
asigurările sociale” = 4311 „Contribuția
unității la
asigurările
sociale” 20 540
 Înregistrare CASS 5,2%
6 760 6453 „Cheltuieli privind
contribuția angajatorului
pentru asigurările sociale
de sănătate” = 4313.01
„Contribuția
angajatorului pentru
asigurările sociale de
sănătate” 6 760

37
 Înregistrare CFS 0,5%
650 6452 „Cheltuieli privind
contribuția unității pentru
ajutorul de șomaj” = 4371.01
„Contribuția
unității la fondul
de șomaj” 650
 Înregistrare fond de risc 0,4%
520 6453 „Cheltuieli privind
contribuția angajatorului
pentru asigurările sociale
de sănătate” = 4313.02 „Contribuția
angajatorului pentru
asigurările sociale
de sănătate” 520

 Înregistrare indemnizații și concedii 0,85%
1 105 6453 „Cheltuieli privind
contribuția angajatorului
pentru asigurările sociale
de sănătate” = 4313.03
„Contribuția
anagajatorului
pentru asigurările
sociae de
sănătate” 1 105
 Înregistrare fond de garantare salariilor 0,25%
325 6452 „Cheltuieli privind
contribuția unității pentru
ajutorul de șomaj” = 4371.02
„Contribuția
unității pentru
ajutorul de șomaj” 325
33. În data de 20.04.2017 se înregistrează cheltuielile cu amortizarea pentru laptopuri în
valoare de 250 lei pe lună pe baza notei contabile 445 .
250 6811 „Cheltuieli de
exploatare privind
amortizarea imobilizărilor”
= 281 „Amortizări
privind
imobilizările
corporale” 250
Conf orm: Notei contabile numărul 445

38
34. În data de 21.04.2017 se înregistrează chetuielile cu amortizarea mașinilor de cusut, tăiat
piele și a rafturilor, comune secțiilor, în valoare de 650 lei pe baza notei contabile 446 .
650 6811 „Cheltuieli de
exploatare privind
amortizarea imobilizărilor”
= 281 „Amortizări
privind
imobilizările
corporale” 650
Conf orm: Notei contabile numărul 446
35. În data de 22.04.2017 se înregistrează cheltuielile cu am ortizarea aparaturii birotice și a
mijloacelor de transport, din secția adiministrativă, în valoare de 158,31 lei (10% din
amortizarea pe l ună) pe baza notei contabile 447 .
158,31 6811 „Cheltuieli de
exploatare privind
amortizarea imobilizărilor”
= 281 „Amortizări
privind
imobilizările
corporale” 158,31
Conf orm: Notei contabile numărul 447
36. În data de 25.04 .2017 se achită în numerar impozitul pe clădire în valoare de 1 000 le i,
conform chitanței numărul 108 .
1 000
635 „Cheltuieli cu alte
impozite, taxe și
vărsăminte asimiltate” = 5311 „Casa în lei” 1 000
Conform: Chitanței numărul 108
37. În data de 27.04.2017 se achită din disponibilul bancar cheltuielil e de publicitate în
valoare de 3 00 lei, conform chitanței nr. 109 .
300

623 „Cheltuieli de
protocol, reclamă și
publicitate” = 5121 „Conturi la
bănci în lei” 300
Conform: Chitanței numărul 109
38. În data de 29.04.2017 se înregistrează cheltuielile de telefonie, în valoare de 550 lei pe
baza facturii numărul 532 de la ORANGE.

39

550

104,5 %
626 „Cheltuieli poștale și
de telecomunicații”
4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” 654,5
Conform: Facturii numărul 532

II. ÎNREGISTRAREA CHELTUIELILOR ÎN CONTABILITATEA INTERNĂ DE
GESTIUNE, în 30.04.2017 pe baza notei contabile numărul 448

125 265
112 226
212 710
151 962
29 110

27 805 ,31 %
921 SANDALE
921 BALERINI
921 PANTOFI
921 PANTOFI TOC
923 „Cheltuieli indirecte de
producție
924 „Cheltuieli generale de
administrație” = 901 „Decontări
interne privind
cheltuielile” 659 078 ,31

Conf orm: Notei contabile numărul 448

III. RECEPȚIA (OBȚINEREA) PRODUSELOR FINITE
Conform bonului de predare -transfer -restituire numărul 435 , în 30.04.2016 S.C.
GAINIKA S.R.L. obține 1 500 bucăți de sandale la costul normat de 100 de lei/bucată;
1 700 bucăți balerini la co stul normat de 80 lei/ bucată, 2000 bucăți de pantofi la cost ul
normat de 130 lei/bucată și 1850 bucăți de pantofi cu toc la costul normat de 110
lei/bucată.
546 000 345„Produse finite”
= 711 „Venituri
aferente costurilor
stocurilor de
produse” 546 000

40
749 5 00

150 000
136 000
260 000
203 500 931 „Costul producției
obținute”

SANADALE
BALERINI
PANTOFI
PANTOFI TOC = 902 „Decontări
interne privind
producția
obținută”
SANDALE
BALERINI
PANTOFI
PANTOFI TOC 749 5 00

150 000
136 000
260 000
203 500
Conform: Bonului de transfe r-predare -restituire numărul 435
IV. DECONTAREA CHELTUIELILOR VARIABILE LA SFÂRȘITUL LUNII
(DETERMINAREA COSTULUI EFECTIV), în 30.04.2017 pe baza n otei
contabile numărul 449

450 201

125 265
112 226
212 710
151 962 902 „Decontări interne
privind producția obținută”

SANADALE
BALERINI
PANTOFI
PANTOFI TOC = 921 „Cheltuielile
activității de
bază”
SANDALE
BALERINI
PANTOFI
PANTOFI TOC 450 201

125 265
112 226
212 710
151 962
Conform: Notei con tabile numărul 449
V. DETERMINAREA ȘI ÎNREGISTRAREA DIFERENȚELOR DE PREȚ, în
30.04.2017 pe baza notei contabile numărul 449

SANDALE – cost efectiv = 125 265
– cost prestabilit = 150 000
Diferență favorabilă = 24 735
BALERINI : – cost efecti v = 112 226
– cost prestabilit = 136 000
Diferenț ă favorabilă = 23 774

41
PANTOFI : – cost efectiv = 212 710
– cost prestabilit = 260 000
Diferență favorabilă = 47 290
PANTOFI TOC : – cost efectiv = 151 962
– cost prestabilit = 203 500
Diferență favorabilă = 51 538

348 „Diferențe de preț la
produse” = 711 „Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse”

903 „Decontări interne
privind diferențele de preț”

SANADALE
BALERINI
PANTOFI
PANTOFI TOC
= 902 „Decontări
interne privind
producția
obținută”
SANDALE
BALERINI
PANTOFI
PANTOFI TOC

Conf orm: Notei contabile numărul 449
VI. DECONTAREA CHELTUIELILOR FIXE ASUPRA REZULTATULUI
PERIOADEI , în 30.04.2017 conform notei contabile numărul 450
56 915 ,31 901 „Decontări interne
privind cheltuielile”
= %

923 „Cheltuieli
indirecte de
producție”
924 „Cheltuieli
generale de
admi nistrație”

29 110

27 805 ,31 147 337 147 337
24 735
51 538 47 290 23 774
51 538 47 290 23 774 24 735

42
VII. DECONTAREA PRODUCȚIEI OBȚINUTE , în 30.04.2017 conform Notei
contabile numărul 451
602 163 901 „Decontări interne
privind cheltuielile”
= %
903 „Decontări
interne privind
diferențele de
preț”
SANDALE
BALERINI
PANTOFI
PANTOFI TOC
931 „Costul
producției
obținute”
SANDALE
BALERINI
PANTOFI
PANTOFI TOC

150 000
136 000
260 000
203 500
Conf orm: Notei contabile numărul 451

VIII. ANALIZA COST -VOLUM -PROFIT

1. Costul efectiv unitar
Cui = 𝐶𝑉𝑖
𝑄𝑃𝑖
Cu SANDALE = 125 265
1 500 = 83,51 lei/bucată
Cu BALERINI = 112 226
1 700 = 66,02 lei/bucată
Cu PANTOFI = 212 710
2 000 = 106,36 lei/bucată
Cu PANTOFI TOC = 151 962
1 850 = 82,14 lei/bucată 24 735
23 774
47 290
51 538

43
Costul efectiv unitar pentru producția de sandale este de 83,51 lei/bucată, pentru baleri ni
este de 66,02 lei/bucată, pentru producția de pa ntofi este de 106,36 lei/bucată iar pentru
producția de pantofi cu toc este de 82,14 lei/bucată.

2. Contribuția unitară brută la profit
Cbui = PV i – Cui
Cbu SANDALE = 170 – 83,51 = 86,49 lei/bucată
Cbu BALERINI = 160 – 66,02 = 93,98 lei/bucată
Cbu PANTOFI = 220 – 106,36 = 113,64 lei/bucată
Cbu PANTOFI TOC = 180 – 82,14 = 97,86 lei/bucată
Fiecare bucată vândută din sandale generează o contribuție bută la profit de 86,49
lei/bucată, fiecare bucată vândută din balerini generează o contribuție brută l a profit de 93,98
lei/bucată, fiecare bucată vândută din pantofi generează o contribuție brută la profit de 113,64
lei/buca tă iar ficare bucată vândută de pa ntofi cu toc generează o contribuție brută la profit de
97,86 lei/bucată.

3. Contribuția brută globală
Cbi = C bui x QV i
Cb SANDALE = 86,49 x 1 450 = 125 410,5 lei
Cb BALERINI = 93,98 x 1 655 = 155 536,9 lei
Cb PANTOFI = 113,64 x 1 920 = 218 188,8 lei
Cb PANTOFI TOC = 97,86 x 1 800 = 176 148
Cb TOTALĂ = 125 410,5 + 155 536,9 + 218 188,8 + 176 148 = 675 284,2 lei
Dacă contribuția unitară pentru sandale este de 86,49 lei/bucată, contribuția brută globală
a sandalelor este de 125 410,5 lei. Dacă contribuția brută unitară pentru balerini este de 93,98
lei/bucată, contribuția brută globală a balerinilor este de 155 536,9 lei. Dacă contribuția brută
unitară pentru pantofi este de 113,64 lei/bucată, contribuția brută globală a pantofilor este de 218
188,8 lei.Dacă contribuț ia brută unitară pentru pantofii cu toc este de 97,86 lei/bucată,
contribuția brută globală a pantofilor cu toc este de 176 148 lei.

44
În concluzie cele 4 produse sunt rentabile, cu o contribuție de acoperire pozitivă de 86,49
lei/buca tă, 93,98 lei/bucată, 113,64 lei/bucată respectiv de 97,86 lei/bucată.

4. Rezultatul pe total unitate
R = c b TOTALĂ – CF
R = 675 284,2 – 56 915,31 = 618 368,89 lei
În condițiile actuale de pr oducție și vânzare pentru cele 4 produse analizate, activitatea
societății se încheie cu un profit de 618 368,89 lei.

5. Punctul de echilibru teoretic (Pragul de rentabilitate)
Pet = 𝐶𝐹
𝐶𝑏𝑢̅̅̅̅̅̅
𝐶𝑏𝑢̅̅̅̅̅ = 𝐶𝑏𝑇𝑂𝑇𝐴𝐿 Ă
∑𝑄𝑉𝑖 = 675 284 ,2
1 450 +1 655 +1 920 +1800 = 98,94 lei/bucată
În medie, fiecare produs vândut generea ză o contribuție la profit de 98,94 lei/bucată.
Pet = 56 915 ,31
98,94 = 575,25 bucăți
În condițiile fabricării celor 4 produse, societatea tr ebuie să producă și să vândă 575
bucăți pentru ca rezultatul să fie zero. Orice bucată de produs peste acest prag aduce s ocietății
profit, la fel cum orice bucată de produs sub acest prag aduce societății pierdere.

6. Greutatea specifică
gsi = 𝑄𝑉𝑖
∑𝑄𝑉𝑖
gs SANDALE = 1 450
6 825 = 0,21
gs BALERINI = 1 655
6 825 = 0,24
gs PANTOFI = 1 920
6 825 = 0,28
gs PANTOFI TOC = 1800
6 825 = 0,27
Structura punctului de echilibru este următoarea: 21% reprezintă sandalele, 24% balerinii,
28% pantofii și 27% pantofii cu toc.

45
7. Punctul de echilibru pe produs
Pei = P et x g si
Pe SANDALE = 575,25 x 0,21= 120,80 bucăți
Pe BALERINI = 575,25 x 0,24 = 138,06 bucăți
Pe PANTOFI = 575,25 x 0,28 = 161,07 bucăți
Pe PANTOFI TOC = 575,25 x 0,27 = 155,31 bucăți
S.C. GAINIKA S.R.L. tr ebuie să producă și să vândă 120 bucăți de sandale, 138 bucăți
de balerini, 161 bucăți de pantofi și 155 bucăți de pantofi cu toc pentru a avea rezultatul zero.

8. Cifra de afaceri
CA i = PV i x Qvi
CA SANDALE = 170 x 1 450 = 246 500 lei
CA BALERINI = 160 x 1 655 = 264 800 lei
CA PANTOFI = 220 x 1 920 = 422 400 lei
CA PANTOFI TOC = 180 x 1 800 = 324 000 l ei
CA TOTALĂ = 1 257 700
Cifra de afaceri aferentă sandalelor este de 246 500 lei, cea aferentă balerinilor este de
264 800 lei, cea aferentă pantofilor este de 422 400 lei iar cea aferentă pantofilor cu toc este de
324 000 lei.

9. Cifra de afaceri critică
𝐶𝐴∗ = 𝐶𝐹
𝑅𝑐
Rc = 𝐶𝑏𝑇𝑂𝑇𝐴𝐿 Ă
𝐶𝐴 𝑇𝑂𝑇𝐴𝐿 Ă x 100 =675 284 ,2
1 257 700 x 100 = 53,69%
𝐶𝐴∗= 56 915 ,31
53,69% = 106 007,28 lei
Cifra de afaceri critică exprimă punctul de echilibru al societății exprimat în unități
monetare. S.C. GAINIKA S.R.L. trebuie să vândă de 106 007,28 lei pentru a obține profit.

46
10. Factorul de acoperire
Fai = 𝐶𝑏𝑖
𝐶𝐴𝑖 x 100
Fa SANDALE = 125 410 ,5
246 500 x 100 = 50,87%
Fa BALERINI = 155 536 ,9
264 800 x 100 = 58,74%
Fa PANTOFI = 218 188 ,8
422 400 x 100 = 51,65%
Fa PANTOFI TOC = 176 148
324 000 x 100 = 54,36%
Purtătorii de cost cei mai rentabili sunt balerinii deoarece are factorul de acoperire cel
mai mare și anme 58,74%.
Faglobal = 𝐶𝐹
𝐶𝐴∗ x 100
Faglobal = 56 915 ,31
106 007 ,28 x 100 = 53,69%
Factorul de acoperire global arată că aproximaiv 53,69 % din valoarea produselor vândute
poate să acopere cheltuielile fixe și să inducă profitabilitate.

11. Coeficientul de siguranță/ Rata marjei de siguranță
ks = 𝐶𝐴𝑇𝑂𝑇𝐴𝐿 Ă− 𝐶𝐴∗
𝐶𝐴𝑇𝑂𝑇𝐴𝐿 Ă x 100 = 1 257 700 −106 007 ,28
1 257 700 x 100 = 91,57%
ks = 𝑅
𝐶𝑏𝑇𝑂𝑇𝐴𝐿 Ă x 100 = 618 368 ,89
675 284 ,2 x 100 = 91,57%
ks = 100% – kspe
kspe = 575 ,25
6 825 x 100 = 8,43%
ks = 100% – 8,43% = 91,57%
Volumul producției f abricate și vândute în condițiile date la S.C. GAINIK A S.R.L. poate
să scadă cu 91,57 %. Oric e scădere peste acest prag va fa ce ca societatea să intre în zona
pierderilor.

12. Intervalul de siguranță
Is = CA TOTALĂ – 𝐶𝐴∗
Is = 1 257 700 – 106 007,28 = 1 151 692,72 lei

47
Acest indicator exprimă în unități monetare cu cât pot să scadă vânzările fără ca
societatea să intre în zona pierderilor. Prin urmare vânzările societății nu pot să scadă cu mai
mult de 1 151 692,72 lei.

13. Indicele de prelevare
Ip = 𝐶𝐹
𝐶𝐴𝑇𝑂𝑇𝐴𝐿 Ă x 100
Ip = 56 915 ,31
1 257 700 x 100 = 4,52%
Comparând valoa rea indi celui de prelevare (4,52 %) cu valoarea facto rului de acoperire
global (53,69 %) s e observă că sunt necesare 49,17 % din vânzări pentru acoperirea cheltuielilor
fixe.

48
CAP. IV DECIZII PRIVIND CHELTUIELILE ȘI COSTURILE ȘI
INFLUENȚA ASUPRA PERFORMANȚEI
4.1. Decizia de creștere a productivității muncii, a salariilor și a vânzărilor cu 10%

Presupunem că S.C. GAINIKA S.R.L. obține în urma procesulu i tehnologic, în luna mai
2017 , tot aceleași 4 produse ca în luna aprilie 2017 , și anume: sandale, balerini, pantofi și pantofi
cu toc . Preconizăm că salariile au crescut cu 10%, productivitatea muncii cu 10% și vânzările de
asemenea cu 10%. Astfel, pentru aceste produse se cunosc următoa rele date:
a) cantităț i recepționate: – sandale: 1 650 bucăți;
– balerini: 1 870 bucăți;
– pantofi: 2 200 bucăți;
– pantofi cu toc:2 035 bucăți.
b) ca ntități vândute: – sandale: 1 595 bucăți;
– balerini: 1 821 bucăți;
– pantofi: 2 112 bucăți;
– pantofi cu toc: 1 980 bucăți.
c) costul normat: – sandale: 100 Lei/bucată;
– balerini: 80 Lei/bucată;
– pantofi: 130 Lei/bucată;
– pantofi cu toc: 110 lei/bucată.
d) prețul de vânzare:
– Preț de vânzare sandale = 170 Lei/bucată;
– Preț de vânzare balerini = 160 Lei/bucată;
– Preț de vânzare pantofi = 220 Lei/bucată ;
– Preț de vânzare pantofi cu toc = 180 lei/bucată

49
Cheltuielile efec tuate în cursul lunii mai 2017 sunt conform tabelului următor:
Cheltuieli după
variația în
raport cu
volumul
producției
Cheltuieli după
natura lor
Cheltuieli variabile
Cheltuieli fixe

TOTAL
(LEI)
Sandale
Balerini
Pantofi
Pantofi
cu toc Comune
secțiilor Administrati
ve
1.Piele 6300 11560 17300 10 570 – – 45 730
2.Întăritură 900 – 22440 1 127 – – 24 467
3.Căptușeală 1905 391 2210 – – – 4506
4.Talpă 75000 59500 120000 82 500 – – 337 000
5.Ață 600 1020 1800 1755 – – 5 175
6.Catarame 3000 – – – – – 3000
7.Capse – 1020 2400 – – – 3420
8.Elastic – 255 – – – – 255
9.Șireturi – – 6000 – – – 6000
10. Toc – – – 17 300 17 300
10.Materii
prime (TOTAL) 87705 73746 172150 113 252 – – 446 853
11.Materiale
auxiliare 9000 10200 12000 10 250 – – 41 450
12.Materiale
consumabile – – – – 150 97 247
13.Energie 1400 1120 1400 1 300 700 850 6 770
14.Apă 100 100 100 100 250 300 950
15.Salarii 24 200 24 200 24 200 24 200 24 200 22 000 143 000
16.CAS (15,8%) 3 823,6 3 823,6 3 823,6 3 823,6 3 823,6 3 476 22 594
17.CASS (5,2%) 1 258,4 1 258,4 1 258,4 1 258,4 1 258,4 1 144 7 436
18.CFS (0,5%) 121 121 121 121 121 110 715

50
19.Fond de risc
(0,4%) 96,8 96,8 96,8 96,8 96,8 88 572
20.Concedii și
indemnizații
(0,85%) 205,7 205,7 205,7 205,7 205,7 187 1 215,5
21.Fond de
garantare a
salariilor (0,25%) 60,5 60,5 60,5 60,5 60,5 55 357,5
22.Amortizare
laptop – – – – – 250 250
23.Amortizare
mașină de cusut,
mașină de tăiat
piele, rafturi – – – – 650 – 650
24.Amortizarea
aparaturii birotice
și a mijloacelor
de transport – – – – 158,31 158,31
25.Alte impozite,
taxe și vărsăminte – – – – 1000 1000
26.Cheltuieli
publicitare – – – – 300 300
27.Cheltuieli de
telefonie – – – 300 250 550
TOTAL 127 971 114 932 215 416 154 668 31 816 30 265,31 675 068 ,31

51
I. ÎNREGISTRAREA CHELTUIELILOR ÎN CONTABILITATEA
FINANCIARĂ ȘI CONTABILITATEA DE GESTIUNE

1. În data de 01.05.2017 se achizițio nează piele în valoare de 45 730 lei de la S.C.
PIELOREX S.A.

45 730
8 688,7 %
301 „Materii prime”
4428 „TVA neexigibilă” = 401 „Furnizori” 54 418,7
2. În data de 01.05.2017 se achiziț ionează ață în valoare de 5 175 lei de la S.C. DANTEX
RO S.R.L.

5 175
983,25 %
301 „Materii prime”
4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” 6 158,25
3. În data de 01.05.2017 se dă în consum piele aferentă sandalelor, în valoare de 6 300 lei.
6 300 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 6 300
4. În data de 01.05.2017 se dă în consum piele aferentă balerinilor, în valoare de 11 560 lei.
11 560 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 11 560
5. În data de 01.05.2017 se dă în consum piele aferentă pantofilor, în valoare de 17 300 lei.
17 300 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 17 300
6. În data de 01.05.2017 se dă în consum piele aferentă pantofilor cu toc, în valoare de
10 570 lei.
10 570 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 10 570
7. În data de 02.05.2017 se dă în consum întăritură aferentă sandalelor, în valoare de 900
lei.
900 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 900

52
8. În data de 02.05.2017 se dă în consum întăritură aferentă pantofilor, în valoare de 22 440
lei.
22 440 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 22 440
9. În data de 02.05.2017 se dă în consum întăritură aferentă pantofilor cu toc, în valoare de
1 127 lei.
1 127 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 1 127
10. În data de 02.05.2017 se dă în consum căptușeală aferentă sandalelor, în valoare de 1 905
lei.
1 905 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 1 905
11. În data de 02.05.2017 se dă în consum căptușeală aferentă balerinilor, în valoare de 391
lei.
391 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 391
12. În data de 02.05.2017 se dă în consum căptușeală aferentă pantofilor, în valoare de 2 210
lei.
2 210 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 2 210
13. În data de 03.05.2017 se dă în consum tălpi aferente sandalelor, în valoare de 75 000 lei.
75 000 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 75 000

14. În data de 03.05.2017 se dă în consum tălpi aferente balerinilor , în valoare de 59 500 lei.
59 500 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 59 500
15. În data de 03.05.2017 se dă în consum tălpi aferente pantofilor, în valoare de 120 000 lei.
120 000 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 120 000

53
16. În data de 03.05.2017 se dă în consum tălpi aferente pantofilor cu toc, în valoare de
82 500 lei.
82 500 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 82 500
17. În data de 03.05.2017 se dă în consum ață aferentă sandalelor, în valoare de 600 lei.
600 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 600
18. În data de 04.05.2017 se dă în consum ață aferentă balerinilor, în valoare de 1 020 lei.
1 020 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 1 020
19. În data de 04.05.2017 se dă în consum ață aferentă pantofilor, în valoare de 1 800 lei.
1 800 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 1 800
20. În data de 04.05.2017 se dă în consum ață aferentă pantofilor, în valoare de 1 755 lei.
1 755 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 1 755
21. În data de 04.05 .2017 se dă în consum catarame aferente sandalelor, în valoare de 3 000
lei.
3 000 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 3 000
22. În data de 05.05.2017 se dă în consum capse aferente balerinilor, în valoare de 1 020 lei.
1 020 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 1 020

23. În data de 05.05.2017 se dă în consum capse aferente pantofilor, în valoare de 2 400 lei.
2 400 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 2400
24. În data de 06.05.2017 se dă în consum elastic aferent balerinilor, în valoare de 255 lei.
255 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 255

54
25. În data de 06.05.2017 se dă în consum șireturi aferente pantofilor, în valoare de 6 000 lei.
6 000 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 6 000
26. În data de 06.05.2017 se dă în consum tocuri aferente pantofilor cu toc, în valoare de
17 300 lei.
17 300 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 17 300
27. În data de 08.05.2017 se achiziționează materiale pentru ambalat în valoare de 41 450 de
la S.C. PRINT COLOR S.R.L.

41 450
7 875,5 %
3023 „Materiale pentru
ambalat”
4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” 49 325,5
28. În data de 08.05.2017 se dă în consum materialele pentru ambalat aferente celor 4
produse în valoare de 41 450 lei.
41 450 6023 „Cheltuieli privind
materialele pentru ambalat” = 3023 „Materiale
pentru ambalat” 41 450
29. În data de 09.05.2017 se dă în consum materialele consumabile, în valoare de 247 lei.
247 6028 „Cheltuieli privind
alte materiale
consumabile” = 3028 „Alte
materiale
consumabile” 247
30. În data de 11.05.2017 se înregistrează factura de energie electrică în valoare de 6 770 lei.

6 770
1 286,3 %
605 „Cheltuieli privind
energia și apa”
4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” 8 056,3

55
31. În data de 11.05.2017 se înregistrează factu ra de apă în valoare de 950 lei.

950

85,5 %
605 „Cheltuieli privind
energia și apa”
4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” 1 035 ,5
32. În data de 15.05.2017 se înreg istrează salariile în sumă de 143 00 0 lei și contribuțiile
sociale aferente, p entru cele 4 produse.
143 000 641 „Cheltuieli cu salariile
personalului” = 421 „Personal
salarii datorate” 143 000
 Înregistrare CAS 15,8%
22 594 6451 „Cheltuieli privind
contribuția unității la
asigurările sociale” = 4311 „Contribuția
unității la
asigurările
sociale” 22 594
 Înregistrare CASS 5,2%
7 436 6453 „Cheltuieli privind
contribuția angajatorului
pentru asigurările sociale
de sănătate” = 4313.01
„Contribuția
angajatorului
pentru asigurările
sociale de
sănătate” 7 436
 Înregistrare CFS 0,5%
715 6452 „Cheltuieli privind
contribuția unității pentru
ajutor ul de șomaj” = 4371.01
„Contribuția
unității la fondul
de șomaj” 715

56
 Înregistrare fond de risc 0,4%
572 6453 „Cheltuieli privind
contribuția angajatorului
pentru asigurările sociale
de sănătate” = 4313.02 „Contribuția
angajatorului pentru
asigurările sociale
de sănătate” 572
 Înregistrare indemnizații și concedii 0,85%
1 215,5 6453 „Cheltuieli privind
contribuția angajatorului
pentru asigurările sociale
de sănătate” = 4313.03
„Contribuția
anagajatorului
pentru asigurările
sociae de
sănătate” 1 215,5
 Înregistrare fond de garantare salariilor 0,25%
357,5 6452 „Cheltuieli privind
contribuția unității pentru
ajutorul de șomaj” = 4371.02
„Contribuția
unității lpentru
ajutorul de șomaj” 357,5
33. În data de 20.05.2017 se înregistrează cheltuielile cu amortizar ea pentru laptopuri în
valoare de 250 lei pe lună.
250 6811 „Cheltuieli de
exploatare privind
amortizarea imobilizărilor”
= 281 „Amortizări
privind
imobilizările
corporale” 250
34. În data de 21.05.2017 se înregistrează chetuielile cu amortizarea mașinilor de cusut, tăiat
piele și a rafturilor, comune s ecțiilor, în valoare de 650 lei.
650 6811 „Cheltuieli de
exploatare privind
amortizarea imobilizărilor”
= 281 „Amortizări
privind
imobilizările
corporale ” 650

57
35. În data de 22 .05.2017 se înregistrează cheltuielile cu amortizarea aparaturii birotice și a
mijloacelor de transport, din secția adiministrativă, în valoare de 158,31 le i.
158,31 6811 „Cheltuieli de
exploatare privind
amortizarea imobilizărilor”
= 281 „Amortizări
privind
imobilizările
corporale” 158,31
36. În data de 25.05.2017 se achită în numerar impozitul pe c lădire în valoare de 1 000 lei.
1 000
635 „Cheltuieli cu alte
impozite, taxe și
vărsăminte asimiltate” = 5311 „Casa în lei” 1 000
37. În data de 27.05.2017 se achită din disponibilul bancar cheltuielile de pu blicitate în
valoare de 300 lei. .
300

623 „Cheltuieli de
protocol, reclamă și
publicitate” = 5121 „Conturi la
bănci în lei” 300
38. În data de 29.05.2017 se înregistrează cheltuielile de telefonie, în valoare de 550 lei .

550

110 %
626 „Cheltuieli poștale și
de telecomunicații”
4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” 660
II. ÎNREGISTRAREA CHELTUIELILOR ÎN CONTABILITATEA
INTERNĂ DE GESTIUNE

127 971
114 932
215 416
154 668
31 816

30 265 ,31 %
921 SANDALE
921 BALERINI
921 PANTOFI
921 PANTOFI TOC
923 „Cheltuieli indirecte de
producție
924 „Cheltuieli generale ad = 901 „Decontări
interne privind
cheltuielile” 675 068 ,31

58
III. RECEPȚIA (OBȚINEREA) PRODUSELOR FINITE

În luna mai 2017 S.C. GAINIKA S.R.L. obține 1 650 bucăți de sandale la costul no rmat
de 100 de lei/bucată; 1 870 bucăți balerini la costul norma t de 80 lei/bucată, 2 200 bucăți de
pantofi la costul normat de 130 lei/bucată și 2 035 bucăți de pantof i cu toc la cotul normat de 110
lei/bucată.
824 450 345„Produse finite”
= 711 „Venituri
aferente costurilor
stocurilor de
produse” 824 450

824 450

165 000
149 600
286 000
223 850 931 „Costul producției
obținute”

SANADALE
BALERINI
PANTOFI
PANTOFI TOC = 902 „Decontări
interne privind
producția
obținută”
SANDALE
BALERINI
PANTOFI
PANTOFI TOC 824 450

165 000
149 600
286 000
223 850

IV. DECONTAREA CHELTUIELILOR VARIABILE LA SFÂRȘITUL
LUNII (DETERMINAREA COSTULUI EFECTIV)

612 987

127 971
114 932
215 416
154 668 902 „Decontări interne
privind producția obținută”

SANADALE
BALERINI
PANTOFI
PANTOFI = 921 „Cheltuielile
activității de
bază”
SANDALE
BALERINI
PANTOFI
PANTOFI 612 987

127 971
114 932
215 416
154 668

59
V. DETERMINAREA ȘI ÎNREGISTRAREA DIFERENȚELOR DE PREȚ,
SANDALE – cost efectiv = 127 971
– cost prestabilit = 165 000
Diferență favorabilă = 37 029

BALERINI : – cost efectiv = 114 932
– cost prestabilit = 149 600
Diferență favorabilă = 34 668

PAN TOFI : – cost efectiv = 215 416
– cost prestabilit = 286 000
Diferență favorabilă = 70 584
PANTOFI TOC : – cost efectiv = 154 668
– cost prestabilit = 223 850
Diferență favorabilă = 69 182

348 „Diferențe de preț la
produse” = 711 „Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse”

903 „Decontări interne
privind diferențele de preț”

SANADALE
BALERINI
PANTOFI
PANTOFI TOC = 902 „Decontări
interne privind
producția
obținută”
SANDALE
BALERINI
PANTOFI
PANTOFI TOC

37 029
34 668
70 584 37 029
34 668
70 584 211 463 211 463
69 182 69 182

60
VI. DECONTAREA CHELTUIELILOR FIXE ASUPRA REZULTATULUI
PERIOADEI
62 081 ,31 901 „Decontări interne
privind cheltuielile”
= %

923 „Cheltuieli
indirecte de
producție”
924 „Cheltuieli
generale de
administrație”

31 816

30 265 ,31

VII. DECONTAREA PRODUCȚIEI OBȚINUTE
612 987 901 „Decontări interne
privind cheltuielile”
= %
903 „Decontări
interne privind
diferențele de
preț”
SANDALE
BALERINI
PANTOFI
PANTOFI TOC
931 „Costul
producției
obținute”
SANDALE
BALERINI
PANTOFI
PANTOFI TOC

165 000
149 600
286 000
223 850

37 029
34 668
70 584
69 182

61
VIII. ANALIZA COST -VOLUM -PROFIT

1. Costul efectiv unitar
Cui = 𝐶𝑉𝑖
𝑄𝑃𝑖
Cu SANDALE = 127 971
1 650 = 77,56 lei/bucată
Cu BALERINI = 114 932
1 870 = 61,46 lei/bucată
Cu PANTOFI = 215 416
2 200 = 97,92 lei/bucată
Cu PANTOFI TOC = 154 668
2 035 = 76 lei/bucată
Costul efectiv unitar pentru producția de sandal e este de 77,56 lei/bucată, pentru baleri ni
este de 61,46 lei/bucată, pentru producția de pa ntofi este de 97,92 lei/bucată iar pentru producția
de pantofi cu toc este de 76 lei/bucată.

2. Contribuția unitară brută la profit
Cbui = PV i – Cui
Cbu SANDALE = 170 – 77,56 = 92,44 lei/bucată
Cbu BALERINI = 160 – 61,46 = 98,54 lei/bucată
Cbu PANTOFI = 220 – 97,92 = 122,08 lei/bucată
Cbu PANTOFI TOC = 180 – 76 = 104 lei/bucată
Fiecare bucată vândută din sandale generează o con tribuție bută la profit de 92,44
lei/bucată, fiecare bucată vândută din balerini generează o contribuție brută l a profit de 98,54
lei/bucată, fiecare bucată vândută din pantofi generează o contr ibuție brută la profit de 122,08
lei/buca tă iar ficare bucată vândută de pantofi cu toc generează o contribuție brută la profit de
104 lei/bucată.

3. Contribuția brută globală
Cbi = C bui x QV i
Cb SANDALE = 92,44 x 1 595 = 147 441,8 lei

62
Cb BALERINI = 98,54 x 1 821 = 179 441,34 lei
Cb PANTOFI = 122,08 x 2 112 = 257 832,96 lei
Cb PANTOFI TOC = 104 x 1 980 = 205 920
Cb TOTALĂ = 790 636,1 lei
Dacă contribuția unit ară pentru sandale este de 92,44 lei/bucată, contribuția brută global ă
a sandalelor este de 147 441,8 lei. Dacă contribuția brută unita ră pentru balerini este de 98,54
lei/bucată, cont ribuția brută globală a balerinilor este de 179 441,34 lei. Dacă contribuția brută
unita ră pentru pantofi este de 122,08 lei/bucată, contribuția brută globală a pantofilor este de
257 832,96 lei.Dacă contribuț ia brută unitară pentru pantofii cu toc este de 104 lei/bucată,
contribuția brută globală a pantofilor cu toc este de 205 920 lei.
În concluzie cele 4 produse sunt rentabile, cu o contribuți e de acoperire pozitivă de 92,44
lei/bucată, 98,54 lei/bucată, 122,08 lei/bucată respectiv de 104 lei/bucată.

4. Rezultatul pe total unitate
R = c b TOTALĂ – CF
R = 790 636,1 – 62 081,31 = 728 554,79 lei
În condițiile actuale de pr oducție și vânzare pentru cele 4 produse analizate, activitatea
societăț ii se încheie cu un profit de 728 554,79 lei.

5. Punctul de echilibru teoretic (Pragul de rentabilitate)
Pet = 𝐶𝐹
𝐶𝑏𝑢̅̅̅̅̅̅
𝐶𝑏𝑢̅̅̅̅̅ = 𝐶𝑏𝑇𝑂𝑇𝐴𝐿 Ă
∑𝑄𝑉𝑖 = 790 636 ,1
1 595 +1 821 +2 112 +1 980 = 105,30 lei/bucată
În medie, fiecare produs vândut generea ză o contribuție la profit de 105,30 lei/bucată.
Pet = 62081 ,31
105 ,30 = 589,56 bucăți
În condițiile fabricării celor 4 produse, societatea tr ebuie să producă și să vândă 589
bucăți pentru ca rezultatul să fie zero. Orice bucată de produs peste acest prag aduce societății
profit, la fel cum orice bucată de produs sub acest pra g aduce societății pierdere.

63
6. Greutatea specifică
gsi = 𝑄𝑉𝑖
∑𝑄𝑉𝑖
gs SANDALE = 1 595
7 508 = 0,21
gs BALERINI = 1 821
7 508 = 0,24
gs PANTOFI = 2 112
7 508 = 0,28
gs PANTOFI TOC = 1 980
7 508 = 0,27
Structura punctului de echilibru este următoarea: 21% reprezintă sandalele, 24% balerinii,
28% pantofii și 27% pantofii cu toc.

7. Punctul de echilibru pe produs
Pei = P et x g si
Pe SANDALE = 589,56 x 0,21= 123,80 bucăți
Pe BALERINI = 589,56 x 0,24 = 141,50 bucăți
Pe PANTOFI = 589,56 x 0,28 = 165,08 bucăți
Pe PANTOFI TOC = 589,56 x 0,27 = 159,18 bucăți
S.C. GAINIKA S.R.L. tr ebuie să producă și să vândă 123 bucăți de sandale, 141 bucăți
de balerini, 165 bucăți de pantofi și 159 bucăți de pantofi cu toc pentru a avea rezultatul zero.

8. Cifra de afaceri
CA i = PV i x Qvi
CA SANDALE = 170 x 1 595 = 271 150 lei
CA BALERINI = 160 x 1 821 = 291 360 lei
CA PANTOFI = 220 x 2 112 = 464 640 lei
CA PANTOFI TOC = 180 x 1 980 = 356 400 lei
CA TOTALĂ = 1 383 550

64
Cifra de afaceri afe rentă sandalelor este de 271 150 lei, cea a ferentă balerinilor este de
291 360 lei, cea aferentă pantofilor este de 464 640 lei iar cea aferentă pantofilor cu toc este de
356 400 lei.
9. Cifra de afaceri critică
𝐶𝐴∗ = 𝐶𝐹
𝑅𝑐
Rc = 𝐶𝑏𝑇𝑂𝑇𝐴𝐿 Ă
𝐶𝐴 𝑇𝑂𝑇𝐴𝐿 Ă x 100 =790 636 ,1
1 383 550 x 100 = 57,14%
𝐶𝐴∗= 62 081 ,31
57,14% = 108 647,72 lei
Cifra de afaceri critică exprimă punctul de echilibru al societății exprimat în unități
monetare. S.C. GAINIKA S.R.L. trebuie să vândă de 108 647,72 lei pentru a obține profit.

10. Factorul de acoperire
Fai = 𝐶𝑏𝑖
𝐶𝐴𝑖 x 100
Fa SANDALE = 147 441 ,8
271 150 x 100 = 54,38%
Fa BALERINI = 179 441 ,34
291 360 x 100 = 61,59%
Fa PANTOFI = 257 832 ,96
464 640 x 100 = 55,49%
Fa PANTOFI TOC = 205 920
356 400 x 100 = 57,77%
Purtătorii de cost cei mai rentabili sunt balerinii deoarece are factorul de acoperire cel
mai mare și an ume 54,38 %.
Faglobal = 𝐶𝐹
𝐶𝐴∗ x 100
Faglobal = 62 081 ,31
108 647 ,72 x 100 = 57,14%
Factorul de acoperire global arată că aproximaiv 57,14 % din valoarea produselor vândute
poate să acopere che ltuielile fixe și să inducă profitabilitate.

11. Coeficientul de siguranță/ Rata marjei de siguranță
ks = 𝐶𝐴𝑇𝑂𝑇𝐴𝐿 Ă− 𝐶𝐴∗
𝐶𝐴𝑇𝑂𝑇𝐴𝐿 Ă x 100 = 1 383 550 −108 647 ,72
1 383 550 x 100 = 92,14%

65
ks = 𝑅
𝐶𝑏𝑇𝑂𝑇𝐴𝐿 Ă x 100 = 728 554 ,79
790 636 ,1 x 100 = 92,14%
ks = 100% – kspe
kspe = 589 ,56
7 508 x 100 = 7,86%
ks = 100% – 7,86% = 92,14%
Volumul producției f abricate și vândute în condițiile date la S.C. GAINIK A S.R.L. poate
să scadă cu 92,14 %. Oric e scădere peste acest prag va fa ce ca societatea să intre în zona
pierderilor.

12. Intervalul de siguranță
Is = CA TOTALĂ – 𝐶𝐴∗
Is = 1 383 550 – 108 647,72 = 1 274 902,28 lei
Acest indicator exprimă în unități monetare cu cât pot să scadă vânzările fără ca
societatea să intre în zona pierderilor. Prin urmare vânzările societății nu pot să scadă cu mai
mult de 1 274 902,28 lei.

13. Indicele de prelevare
Ip = 𝐶𝐹
𝐶𝐴𝑇𝑂𝑇𝐴𝐿 Ă x 100
Ip = 62 081 ,31
1 383 550 x 100 = 4,48%
Comparând valoa rea indicelui de prelevare (4,48 %) cu valoarea facto rului de acoperire
global (57,14 %) s e observă că sunt necesare 52,66 % din vânzări pentru acoperirea cheltuielilor
fixe.

4.2. Decizia de reducere a cheltuielilor fixe cu 5%

Presupunem că S.C. GAINIKA S.R.L. obține în urma procesulu i tehnologic, în luna iunie
2017 , tot aceleași 4 p roduse ca în luna aprilie și mai 2017 , și anume: sandale, balerini, pantofi și
pantofi cu toc . Preconizăm că au scăzut cheltuielile fixe cu un procent de 5%. Astfel, pentru
aceste produse se cunosc următoarele date:

66
a) cantităț i recepționate: – sandale: 1 500 bucăți;
– balerini: 1 700 bucăți;
– pantofi: 2 000 bucăți;
– pantofi cu toc: 1 850 bucăți.
b) ca ntități vândute: – sandale: 1 450 bucăți;
– balerini: 1 655 bucăți;
– pantofi: 1 920 bucăți;
– pantofi cu toc: 1 800 bucăți.
c) costul normat: – sandale: 100 Lei/bucată;
– balerini: 80 Lei/bucată;
– pantofi: 130 Lei/bucată;
– pantofi cu toc: 110 lei/bucată.
d) prețul de vânzare:
– Preț de vânzare sandale = 170 Lei/bucată;
– Preț de vânzare balerini = 160 Lei/bucată;
– Preț de vânzare pantofi = 220 Lei/bucată ;
– Preț de vânzare pantofi cu toc = 180 lei/bucată.

Cheltuielile efec tuate în cursul lunii iunie 20 17 sunt conform tabelului următor:
Cheltuieli după
variația în
raport cu
volumul
producției
Cheltuieli după
natura lor
Cheltuieli variabile
Cheltuieli fixe

TOTAL
(LEI)
Sandale
Balerini
Pantofi
Pantofi
cu toc Comune
secțiilor Administrati
ve
1.Piele 6 300 11 560 17 300 10 570 – – 45 730
2.Întăritură 900 – 22 440 1 127 – – 24 467
3.Căptușeală 1 905 391 2 210 – – – 4506
4.Talpă 75 000 59 500 120 000 82 500 – – 337 000

67
5.Ață 600 1 020 1 800 1 755 – – 5 175
6.Catarame 3 000 – – – – – 3000
7.Capse – 1020 2400 – – – 3420
8.Elastic – 255 – – – – 255
9.Șireturi – – 6000 – – – 6000
10. Toc – – – 17 300 17 300
10.Materii
prime (TOTAL) 87705 73746 172150 113 252 – – 446 853
11.Materiale
auxiliare 9000 10200 12000 10 250 – – 41 450
12.Materiale
consumabile – – – – 142,50 92,15 234,65
13.Energie 1400 1120 1400 1 300 665 807,50 6 692,50
14.Apă 100 100 100 100 237,50 285 922,50
15.Salarii 22 000 22 000 22 000 22 000 20 900 19 000 127 900
16.CAS (15,8%) 3 476 3 476 3 476 3 476 3 302,20 3 002 20 208,20
17.CASS (5,2%) 1 144 1 144 1 144 1 144 1 086,80 988 6 650,80
18.CFS (0,5%) 110 110 110 110 104,50 95 639,50
19.Fond de risc
(0,4%) 88 88 88 88 83,60 76 511,60
20.Concedii și
indemnizații
(0,85%) 187 187 187 187 177,65 161,50 1 087,15
21.Fond de
garantare a
salariilor (0,25%) 55 55 55 55 52,25 47,50 319,75
22.Amortizare
laptop – – – – – 237,50 237,50
23.Amortizare
mașină de cusut, – – – – 617,50 – 617,50

68
mașină de tăiat
piele, rafturi
24.Amortizarea
aparaturii birotice
și a mijloacelor
de transport – – – – 150,39 150,39
25.Alte impozite,
taxe și vărsăminte – – – – 950 950
26.Cheltuieli
publicitare – – – – 285 285
27.Cheltuieli de
telefonie – – – 285 237,50 522,50
TOTAL 125 265 112 226 212 710 151 962 27 654,50 26 415,04 656 232,54

I. ÎNREGISTRAREA CHELTUIELILOR ÎN CONTABILITATEA
FINANCIARĂ ȘI CONTABILITATEA DE GESTIUNE

1. În data de 02.06.2017 se achiziționează piele în valoare de 45 730 lei de la S.C.
PIELOREX S.A.

45 730
8 688,7 %
301 „Materii prime”
4428 „TVA neexigibilă” = 401 „Furnizori” 54 418,7
2. În data de 02.06.2017 se achiziționează ață în valoare de 5 175 lei de la S.C. DANTEX
RO S.R.L.

5 175
983,25 %
301 „Materii prime”
4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” 6 158,25
3. În data de 02.06.2017 se dă în consum piele aferentă sandalelor, în valoare de 6 300 lei.
6 300 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 6300

69
4. În data de 02.06.2017 se dă în consum piele aferentă balerinilor, în valoare de 11 560 lei.
11 560 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 11 560
5. În data de 02.06.2017 se dă în consum piele aferentă pantofilor, în valoare de 17 300 lei.
17 300 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 17 300
6. În data de 02.06.2017 se dă în consum piele aferentă pantofilor cu toc, în valoare de
10 570 lei.
10 570 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 10 570
7. În data de 03.06.2017 se dă în consum întăritură aferentă sandalelor, în valoare de 900
lei.
900 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 900
8. În data de 03.06.2017 se dă în consum întăritură aferentă pantofilor, în valoare de 22 440
lei.
22 440 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 22 440
9. În data de 03.06.2017 se dă în consum întăritură aferentă pantofilor cu toc, în valoare de
1 127 lei.
1 127 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 1 127
10. În data de 03.06.2017 se dă în consum căptușeală aferentă sandalelor, în valoare de 1 905
lei.
1 905 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 1 905
11. În data de 03.06.2017 se dă în consum căptușeală aferentă balerinilor, în valoare de 391
lei.
391 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 391

70
12. În data de 03.06.2017 se dă în consum căptușeală aferentă pantofilor, în valoare de 2 210
lei.
2 210 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 2 210
13. În data de 03.06.2017 se dă în consum tălpi aferente sandalelor, în valoare de 75 000 lei.
75 000 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 75 000

14. În data de 03.0 6.2017 se dă în consum tălpi aferente balerinilor , în valoare de 59 500 lei.
59 500 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 59 500
15. În data de 03.06.2017 se dă în consum tălpi aferente pantofilor, în valoare de 120 000 lei.
120 000 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 120 000
16. În data de 03.06.2017 se dă în consum tălpi aferente pantofilor cu toc, în valoare de
82 500 lei.
82 500 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 82 500
17. În data de 03.06.2017 se dă în consum ață aferentă sandalelor, în valoare de 600 lei.
600 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 600
18. În data de 04.06.2017 se dă în consum ață aferentă balerinilor, în valoare de 1 020 lei.
1 020 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 1 020
19. În data de 04.06.2017 se dă în consum ață aferentă pantofilor, în valoare de 1 800 lei.
1 800 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 1 800
20. În data de 04.06.2017 se dă în consum ață aferentă pantofilor, în valoare de 1 755 lei.
1 755 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 1 755

71
21. În data de 04.06.2017 se dă în consum catarame aferente sandalelor, în valoare de 3 000
lei.
3 000 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 3 000
22. În data de 05.06.2017 se dă în consum capse aferente balerinilor, în valoare de 1 020 lei.
1 020 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 1 020
23. În data de 05.06.2017 se dă în consum capse aferente pantofilor, în valoare de 2 400 lei.
2 400 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 2400
24. În data de 06.06.2017 se dă în consum elastic aferent balerinilor, în valoare de 255 lei.
255 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 255
25. În data de 06.06.2017 se dă în consum șireturi aferente pantofilor, în valoare de 6 000 lei.
6 000 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 6 000
26. În data de 06.06.2017 se dă în consum tocuri aferente pantofilor cu toc, în valoare de
17 300 lei.
17 300 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 17 300
27. În data de 08.06.2017 se achiziționează materiale pentru ambalat în valoare de 41 450 de
la S.C. PRINT COLOR S.R.L.

41 450
7 875,5 %
3023 „Materiale pentru
ambalat”
4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” 49 325,5
28. În data de 08.06.2017 se dă în consum materialele pentru ambalat aferente celor 4
produse în valoare de 41 450 lei.
41 450 6023 „Cheltuieli privind
materialele pentru ambalat” = 3023 „Materiale
pentru ambalat” 41 450

72
29. În data de 09.06.2017 se dă în consum materialel e consumabile, în valoare de 234,65 lei.
234,65 6028 „Cheltuieli privind
alte materiale
consumabile” = 3028 „Alte
materiale
consumabile” 234,65
30. În data de 11.06 .2017 se înregistrează factura de energ ie electrică în valoare de 6 692,50
lei.

6 692,50
1 271,20 %
605 „Cheltuieli privind
energia și apa”
4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” 7 963,70
31. În data de 11.06.2017 se înregistrează factu ra de apă în valoare de 922,50 lei.

922,50

83,02 %
605 „Cheltuieli privind
energia și apa”
4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” 1 075,52
32. În data de 15.06.2017 se înreg istrează salariile în sumă de 127 9 00 lei și contribuțiile
sociale aferente, p entru cele 4 produse.
127 9 00 641 „Cheltuieli cu salariile
personalului” = 421 „Personal
salarii datorate” 127 9 00

 Înregistrare CAS 15,8%
20 208,20 6451 „Cheltuieli privind
contribuția unității la
asigurările sociale” = 4311 „Contribuția
unității la
asigurările
sociale” 20 208,20
 Înregistrare CASS 5,2%
6 650,80 6453 „Cheltuieli privind
contribuția angajatorului
pentru asigurările sociale
de sănătate” = 4313.01
„Contribuția
angajatorului
pentru asigurările 6 650,80

73
sociale de
sănătate”
 Înregistrare CFS 0,5%
639,50 6452 „Cheltuieli privind
contribuția unității pentru
ajutorul de șomaj” = 4371.01
„Contribuția
unității la fondul
de șomaj” 639,50
 Înregistrare fond de risc 0,4%
511,60 6453 „Cheltuieli privind
contribuția angajatorului
pentru asigurările sociale
de sănătate” = 4313.02 „Contribuția
angajatorului pentru
asigurările sociale
de sănătate” 511,60
 Înregistrare indemnizații și concedii 0,85%
1 087,15 6453 „Cheltuieli privind
contribuția angajatorului
pentru asigurările sociale
de sănătate” = 4313.03
„Contribuția
anagajatorului
pentru asigurările
sociae de
sănătate” 1 087,15
 Înregistrare fond de garantare salariilor 0,25%
319,75 6452 „Cheltuieli privind
contribuția unității pentru
ajutorul de șomaj” = 4371.02
„Contribuția
unității lpentru
ajutorul de șomaj” 319,75
33. În data de 20.06.2017 se înregistrează cheltuielile cu amortizarea p entru laptopuri în
valoare de 237,50 lei pe lună.
237,50 6811 „Cheltuieli de
exploatare privind
amortizarea imobilizărilor”
= 281 „Amortizări
privind
imobilizările
corporale” 237,50

74
34. În data de 21.06.2017 se înregistrează chetuielile cu amortizarea mașinilor de cusut, tăiat
piele și a rafturilor, comune s ecțiilor, în valoare de 617,50 lei.
617,50 6811 „Cheltuieli de
exploatare privind
amortizarea imobilizărilor”
= 281 „Amortizări
privind
imobilizările
corporale” 617,50
35. În data de 22 .06.2017 se înregistrează cheltuielile cu amortizarea aparaturii birotice și a
mijloacelor de transport, din secția adiministrativă, î n valoare de 150,39 lei.
150,39 6811 „Cheltuieli de
exploatare privind
amortizarea imobilizărilor”
= 281 „Amortizări
privind
imobilizările
corporale” 150,39
36. În data de 25.06.2017 se achită în numerar impozitul pe c lădire în valoare de 950 lei.
950
635 „Cheltuieli cu alte
impozite, taxe și
vărsăminte asimiltate” = 5311 „Casa în lei” 950
37. În data de 27.06.2017 se achită din disponibilul bancar cheltuielile de pu blicitate în
valoare de 285 lei..
285

623 „Cheltuieli de
protocol, reclamă și
publicitate” = 5121 „Conturi la
bănci în lei” 285
38. În data de 29.05.2016 se înregistrează cheltuielile de telefonie, în valoare de 522,50 lei.

522,50

99,27 %
626 „Cheltuieli poștale și
de telecomunicații”
4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” 621,77

75
II. ÎNREGISTRAREA CHELTUIELILOR ÎN CONTABILITATEA
INTERNĂ DE GESTIUNE

125 265
112 226
212 710
151 962
27 654,50

26 415,04 %
921 SANDALE
921 BALERINI
921 PANTOFI
921 PANTOFI TOC
923 „Cheltuieli indirecte de
producție
924 „Cheltuieli generale de
administrație” = 901 „Decontări
interne privind
cheltuielile” 656 232,54

III. RECEPȚIA (OBȚINEREA) PRODUSELOR FINITE
În luna iunie 2017 S.C. GAINIKA S.R.L. obține 1 50 0 bucăți de sandale la costul no rmat
de 100 de lei/bucată; 1 700 bucăți balerini la costul norma t de 80 lei/bucată, 2 00 0 bucăți de
pantofi la costul normat de 130 lei/bucată ș i 1 850 bucăți de pantofi cu toc la cotul normat de 110
lei/bucată.
749 500 345„Produse finite”
= 711 „Venituri
aferente costurilor
stocurilor de
produse” 749 500

749 500

150 000
136 000
260 000
203 500 931 „Costul producției
obținute”

SANADALE
BALERINI
PANTOFI
PANTOFI TOC = 902 „Decontări
interne privind
producția
obținută”
SANDALE
BALERINI
PANTOFI
PANTOFI TOC 749 500

150 000
136 000
260 000
203 500

76
IV. DECONTAREA CHELTUIELILOR VARIABILE LA SFÂRȘITUL
LUNII (DETERMINAREA COSTULUI EFECTIV)

602 163

125 265
112 226
212 710
151 962 902 „Decontări interne
privind producția obținută”

SANADALE
BALERINI
PANTOFI
PANTOFI = 921 „Cheltuielile
activității de
bază”
SANDALE
BALERINI
PANTOFI
PANTOFI 602 163

125 265
112 226
212 710
151 962

V. DETERMINAREA ȘI ÎNREGISTRAREA DIFERENȚELOR DE
PREȚ,
SANDALE – cost efectiv = 125 265
– cost prestabilit = 150 000
Diferență favorabilă = 24 735
BALERINI : – cost efectiv = 112 226
– cost prestabilit = 136 000
Diferență favorabilă = 23 774

PANTOFI : – cost efectiv = 212 710
– cost prestabilit = 260 000
Diferență favorabilă = 47 290
PANTOFI TOC : – cost efectiv = 151 962
– cost prestabilit = 203 500
Diferență favorabilă = 51 538

77

348 „Diferențe de preț la
produse” = 711 „Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse”

903 „Decontări interne
privind diferențele de preț”

SANADALE
BALERINI
PANTOFI
PANTOFI TOC = 902 „Decontări
interne privind
producția
obținută”
SANDALE
BALERINI
PANTOFI
PANTOFI TOC

VI. DECONTAREA CHELTUIELILOR FIXE ASUPRA
REZULTATULUI PERIOADEI
54 069,54 901 „Decontări interne
privind cheltuielile”
= %

923 „Cheltuieli
indirecte de
producție”
924 „Cheltuieli
generale de
administrație”

27 654,50

26 415,04

24 735
23 774
47 290 24 735
23 774
47 290 147 337 147 337
51 538 51 538

78
VII. DECONTAREA PRODUCȚIEI OBȚINUTE
602 163 901 „Decontări interne
privind cheltuielile”
= %
903 „Decontări
interne privind
diferențele de
preț”
SANDALE
BALERINI
PANTOFI
PANTOFI TOC
931 „Costul
producției
obținute”
SANDALE
BALERINI
PANTOFI
PANTOFI TOC

150 000
136 000
260 000
203 500

VIII. ANALIZA COST -VOLUM -PROFIT

1. Costul efectiv unitar
Cui = 𝐶𝑉𝑖
𝑄𝑃𝑖
Cu SANDALE = 125 265
1 500 = 83,51 lei/bucată
Cu BALERINI = 112 226
1 700 = 66,02 lei/bucată
Cu PANTOFI = 212 710
2 000 = 106,36 lei/bucată
Cu PANTOFI TOC = 151 962
1 850 = 72,14 lei/bucată 24 735
23 774
47 290
51 538

79
Costul efectiv unitar pentru producția de sandal e este de 83,51 lei/bucată, pentru baleri ni
este de 66,02 lei/bucată, pentru producția de pa ntofi este de 106,36 lei/bucată iar pentru
produc ția de pantofi cu toc este de 82,14 lei/bucată.

2. Contribuția unitară brută la profit
Cbui = PV i – Cui
Cbu SANDALE = 170 – 83,51 = 86,49 lei/bucată
Cbu BALERINI = 160 – 66,02 = 93,98 lei/bucată
Cbu PANTOFI = 220 – 106,36 = 113,65 lei/bucată
Cbu PANTOFI TOC = 180 – 82,14 = 97,86 lei/bucată
Fiecare bucată vândută din sandale generează o con tribuție bută la profit de 86,49
lei/bucată, fiecare bucată vândută din balerini generează o contribuție brută l a profit de 93,98
lei/bucată, fiecare bucată vândută din pantofi generează o contr ibuție brută la profit de 113,65
lei/buca tă iar ficare bucată vândută de pantofi cu toc generează o co ntribuție brută la profit de
97,86 lei/bucată.

3. Contribuția brută globală
Cbi = C bui x QV i
Cb SANDALE = 86,49 x 1 450 = 125 410,50 lei
Cb BALERINI = 93,98 x 1 655 = 155 536,90 lei
Cb PANTOFI = 113,64 x 1 920 = 218 188,80 lei
Cb PANTOFI TOC = 97,86 x 1 800 = 176 148 lei
Cb TOTALĂ = 675 284,20 lei
Dacă contribuția unit ară pentru sandale este de 86,49 lei/bucată, contribuția brută global ă
a sandalelor este de 125 410,50 lei. Dacă contribuția brută unita ră pentru balerini este de 93,98
lei/bucată, contribuția brută globală a balerinilor est e de 155 536,90 lei. Dacă contribuția brută
unita ră pentru pantofi este de 113,64 lei/bucată, contribuția brută globală a pantofilor este de
218 188,80 lei.Dacă contribuț ia brută unitară pe ntru pantofii cu toc este de 97,86 lei/bucată,
contribuția brută globală a pantofilor cu toc este de 176 148 lei.

80
În concluzie cele 4 produse sunt rentabile, cu o contribuți e de acoperire pozitivă de 86,49
lei/bucată, 93,98 lei/bucată, 113,64 lei/bucată respectiv de 97,86 lei/bucată.

4. Rezultatul pe total unitate
R = c b TOTALĂ – CF
R = 675 284,20 – 65 069,54 = 621 214, 66 lei
În condițiile actuale de pr oducție și vânzare pentru cele 4 produse analizate, activitatea
societăț ii se în cheie cu un profit de 621 214,66 lei.

5. Punctul de echilibru teoretic (Pragul de rentabilitate)
Pet = 𝐶𝐹
𝐶𝑏𝑢̅̅̅̅̅̅
𝐶𝑏𝑢̅̅̅̅̅ = 𝐶𝑏𝑇𝑂𝑇𝐴𝐿 Ă
∑𝑄𝑉𝑖 = 675 284 ,20
1 450 +1 655 +1 920 +1 800 = 98,94 lei/bucată
În medie, fiecare produs vândut generea ză o contribuție la profit de 98,94 lei/bucată.
Pet = 54 069 ,54
98,94 = 546,48 bucăți
În condițiile fabricării celor 4 produse, societatea tr ebuie să producă și să vândă 546
bucăți pentru ca rezultatul să fie zero. Orice bucată de produs peste acest prag aduce societății
profit, la fel cum orice bucată de produs sub acest prag aduce societății pierdere.

6. Greutatea specifică
gsi = 𝑄𝑉𝑖
∑𝑄𝑉𝑖
gs SANDALE = 1 450
6 825 = 0,21
gs BALERINI = 1 655
6 825 = 0,25
gs PANTOFI = 1 920
6 825 = 0,28
gs PANTOFI TOC = 1 800
6 825 = 0,26
Structura punctului de echilibru este următoarea: 21% repre zintă sandalele, 25% balerinii,
28% pantofii și 26 % pantofii cu toc.

81
7. Punctul de echilibru pe produs
Pei = P et x g si
Pe SANDALE = 546,48 x 0,21= 114,76 bucăți
Pe BALERINI = 546,48 x 0,25 = 136,62 bucăți
Pe PANTOFI = 546,48 x 0,28 = 153,01 bucăți
Pe PANTOFI TOC = 546,48 x 0,26 = 142,08 bucăți
S.C. GAINIKA S.R.L. tr ebuie să producă și să vândă 115 bucăți de sandale, 137 bucăți
de balerini, 153 bucăți de pantofi și 142 bucăți de pantofi cu toc pentru a avea rezultatul zero.

8. Cifra de afaceri
CA i = PV i x Qvi
CA SANDALE = 170 x 1 450 = 246 500 lei
CA BALERINI = 160 x 1 655 = 264 800 lei
CA PANTOFI = 220 x 1 920 = 422 400 lei
CA PANTOFI TOC = 180 x 1 800 = 324 000 lei
CA TOTALĂ = 1 257 700
Cifra de afaceri afe rentă sandalelor este de 246 500 lei, cea a ferentă baler inilor este de
264 800 lei, cea aferentă pantofilor este de 422 400 lei iar cea aferentă p antofilor cu toc este de
324 000 lei.

9. Cifra de afaceri critică
𝐶𝐴∗ = 𝐶𝐹
𝑅𝑐
Rc = 𝐶𝑏𝑇𝑂𝑇𝐴𝐿 Ă
𝐶𝐴 𝑇𝑂𝑇𝐴𝐿 Ă x 100 =675 284 ,20
1 257 700 x 100 = 53,69 %
𝐶𝐴∗= 54 069 ,54
53,69% = 100 706,91 lei
Cifra de afaceri critică exprimă punctul de echilibru al societății exprimat în unități
monetare. S.C. GAINIKA S.R.L. trebuie să vândă de 100 706,91 lei pentru a obține profit.

82
10. Factorul de acoperire
Fai = 𝐶𝑏𝑖
𝐶𝐴𝑖 x 100
Fa SANDALE = 125 410 ,50
246 500 x 100 = 50,87 %
Fa BALERINI = 155 536 ,90
264 800 x 100 = 58,74 %
Fa PANTOFI = 218 188 ,80
422 400 x 100 = 51,65 %
Fa PANTOFI TOC = 176 148
324 000 x 100 = 54,36 %
Purtătorii de cost cei mai rentabili sunt balerinii deoarece are factorul de acoperire cel
mai mare și an ume 58,74 %.
Faglobal = 𝐶𝐹
𝐶𝐴∗ x 100
Faglobal = 54 069 ,54
100 706 ,91 x 100 = 53,69 %
Factorul de acoperire global arată că aproximaiv 53,69 % din valoarea produselor vândute
poate să acopere cheltuielile fixe și să inducă profitabilitate.

11. Coeficientul de siguranță/ Rata marjei de siguranță
ks = 𝐶𝐴𝑇𝑂𝑇𝐴𝐿 Ă− 𝐶𝐴∗
𝐶𝐴𝑇𝑂𝑇𝐴𝐿 Ă x 100 = 1 257 700 −100 706 ,91
1 257 700 x 100 = 91,99 %
ks = 𝑅
𝐶𝑏𝑇𝑂𝑇𝐴𝐿 Ă x 100 = 621 214 ,66
675 284 ,20 x 100 = 91,99 %
ks = 100% – kspe
kspe = 546 ,48
6 825 x 100 = 8,01 %
ks = 100% – 8,01% = 91,99 %
Volumul producției f abricate și vândute în condițiile date la S.C. GAINIK A S.R.L. poate
să scadă cu 91,99 %. Oric e scădere peste acest prag va fa ce ca societatea să intre în zona
pierderilor.

12. Intervalul de siguranță
Is = CA TOTALĂ – 𝐶𝐴∗
Is = 1 257 700 – 100 706,91 = 1 156 993,09 lei

83
Acest indicator exprimă în unități monetare cu cât pot să scadă vânzările fără ca
societatea să intre în zona pierderilor. Prin urmare vânzările societății nu pot să scadă cu mai
mult de 1 156 993,09 lei.

13. Indicele de prelevare
Ip = 𝐶𝐹
𝐶𝐴𝑇𝑂𝑇𝐴𝐿 Ă x 100
Ip = 54 069 ,54
1 257 700 x 100 = 4,29 %
Comparând valoa rea indicelui de prelevare (4,29 %) cu valoarea facto rului de acoperire
global (53,69 %) s e observă că sunt necesare 49,40 % din vânzări pentru acoperirea cheltuielilor
fixe.

4.3. Decizia de reducere a cheltuielilor variabile cu 10%

Presupunem că S.C. GAINIKA S.R.L. obține în urma procesulu i tehnologic, în luna iulie
2017, 4 produse și anume : sandale, balerini, pantofi și pantofi cu toc . Precon izăm că au scăzut
cheltuielile variabile cu un procent de 10%. Astfel, pentru aceste produse se cunosc următoarele
date:
a) cantităț i recepțio nate: – sandale: 1 500 bucăți;
– balerini: 1 700 bucăți;
– pantofi: 2 000 bucăți;
– pantofi cu toc: 1 850 bucăți.
b) ca ntități vândute: – sandale: 1 450 bucăți;
– balerini: 1 655 bucăți;
– pantofi: 1 920 bucăți;
– pantofi cu toc: 1 800 bucăți.
c) costul normat: – sandale: 100 Lei/bucată;
– balerini: 80 Lei/bucată;
– pantofi: 130 Lei/bucată;
– pantofi cu toc: 110 lei/bucată.

84

d) prețul de vânzar e:
– Preț de vânzare sandale = 170 Lei/bucată;
– Preț de vânzare balerini = 160 Lei/bucată;
– Preț de vânzare pantofi = 220 Lei/bucată ;
– Preț de vânzare pantofi cu toc = 180 lei/bucată.
Cheltuielile efec tuate în cursul lunii iulie 2017 sunt conform tabelului următor:
Cheltuieli după
variația în
raport cu
volumul
producției
Cheltuieli după
natura lor
Cheltuieli variabile
Cheltuieli fixe

TOTAL
(LEI)
Sandale
Balerini
Pantofi
Pantofi
cu toc Comune
secțiilor Administra
tive
1.Piele 5 670 10 404 15 570 9 513 – – 41 157
2.Întăritură 810 – 20 196 1 014,30 – – 22 020,30
3.Căptușeală 1714,50 351,90 1 989 – – – 4 055,40
4.Talpă 67 500 53 550 108 000 74 250 – – 303 300
5.Ață 540 918 1 620 1 579,50 – – 4 657,50
6.Catarame 2 700 – – – – – 2 700
7.Capse – 918 2 160 – – – 3 078
8.Elastic – 229,50 – – – – 229,50
9.Șireturi – – 5 400 – – – 5 400
10. Toc – – – 15 570 15 570
10.Materii
prime
(TOTAL) 78 934,50 66 371,50 154 935 101 926,80 – – 402 167,70
11.Materiale
auxiliare 8 100 9 180 10 800 9 225 – – 37 305
12.Materiale – – – – 142,50 92,15 234,65

85
consumabile
13.Energie 1 260 1 008 1 260 1 170 665 807,50 6 170,50
14.Apă 90 90 90 90 237,50 285 882,50
15.Salarii 19 800 19 800 19 800 19 800 20 900 19 000 119 100
16.CAS
(15,8%) 3 128,40 3 128,40 3 128,40 3 128,40 3 302,20 3 002 18 817,80
17.CASS
(5,2%) 1 029,60 1 029,60 1 029,60 1 029,60 1 086,80 988 6 193,20
18.CFS (0,5%) 99 99 99 99 104,50 95 595,50
19.Fond de risc
(0,4%) 79,20 79,20 79,20 79,20 83,60 76 476,40
20.Concedii și
indemnizații
(0,85%) 168,30 168,30 168,30 168,30 177,65 161,50 1 012,35
21.Fond de
garantare a
salariilor
(0,25%) 49,50 49,50 49,50 49,50 52,25 47,50 297,75
22.Amortizare
laptop – – – – – 237,50 237,50
23.Amortizare
mașină de
cusut, mașină
de tăiat piele,
rafturi – – – – 617,50 – 617,50
24.Amortizarea
aparaturii
birotice și a
mijloacelor de
transport – – – – 150,39 150,39

86
25.Alte
impozite, taxe și
vărsăminte – – – – 950 950
26.Cheltuieli
publicitare – – – – 285 285
27.Cheltuieli de
telefonie – – – 285 237,50 522,50
TOTAL 112 735,50 101 003,40 191 439 136 765,80 27 654,50 26 415,04 596 016,24

I. ÎNREGISTRAREA CHELTUIELILOR ÎN CONTABILITATEA
FINANCIARĂ ȘI CONTABILITATEA DE GESTIUNE
1. În data de 01.07.2017 se achizițio nează piele în valoare de 41 157 lei de la S.C.
PIELOREX S.A.

41 157
7 819,83 %
301 „Materii prime”
4428 „TVA neexigibilă” = 401 „Furnizori” 48 976,83
2. În data de 01.07.2017 se achiziț ionează ață în valoare de 4 657,50 lei de la S.C.
DANTEX RO S.R.L.

4 657,50
884,92 %
301 „Materii prime”
4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” 5 542,42
3. În data de 01.07.2017 se dă în consum piele aferentă sandalelor, în valoare de 5 670 lei.
5 670 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 5 670
4. În data de 01.07.2017 se dă în consum piele aferentă b alerinilor, în valoare de 10 404 lei.
10 404 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 10 404
5. În data de 01.07.2017 se dă în consum piele aferentă pantofilor, în valoare de 15 570 lei.
15 570 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 15 570

87
6. În data de 0 1.07.2017 se dă în consum piele aferentă pantofilor c u toc, în valoare de
9 503 lei.
9 503 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 9 503
7. În data de 02.07.2017 se dă în consum întăritură aferent ă sandalelor, în valoare de 810 lei.
810 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 810
8. În data de 02.07.2017 se dă în consum întăritură aferentă pantofilor, în valoare de 20 196
lei.
20 196 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 20 196
9. În data de 02.07.2017 se dă în consum întăritură aferentă pantofilor cu toc, în valoare de
1 014,30 lei.
1 014,30 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 1 014,30
10. În data de 02.07.2017 se dă în consum căptușeală aferentă sandalelor, în valoare de
1 714,50 lei.
1 714,50 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 1 714,50
11. În data de 02.07.2017 se dă în consum căptușeală aferen tă balerinilor, în valoare de 351,9
lei.
351,9 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 351,9
12. În data de 02.07.2017 se dă în consum căptușeală aferentă pantofilor, în valoare de 1 989
lei.
1 989 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 1 989
13. În data de 03.07.2017 se dă în consum tălpi aferente sandalelor, în valoare de 67 500 lei.
67 500 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 67 500

88
14. În data de 03.07.2017 se dă în consum tălpi aferente balerinilor , în valoare de 53 550 lei.
53 550 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 53 550
15. În data de 03.07.2017 se dă în consum tălpi aferente p antofilor, în valoare de 108 000 lei.
108 000 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 108 000
16. În data de 03.07.2017 se dă în consum tălpi aferente pantofilor cu toc, în valoare de
72 250 lei.
72 250 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 72 250
17. În data de 03.07.2017 se dă în consum ață aferent ă sandalelor, în valoare de 540 lei.
540 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 540
18. În data de 04.07.2017 se dă în consum ață aferentă balerinilor, în valoare de 918 lei.
918 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 918
19. În data de 04.07.2017 se dă în consum ață aferentă pantofilor, în valoare de 1 620 lei.
1 620 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 1 620
20. În data de 04.07.2017 se dă în consum ață aferentă pantofilor, în valoare de 1 579,50 lei.
1 579,50 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 1 579,50
21. În data de 04.07.2017 se dă în consum catarame aferente sandalelor, în valoare de 2 700
lei.
2 700 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 2 700
22. În data de 05.07.2017 se dă în consum capse aferente balerinilor, în valoare de 918 lei.
918 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 918
23. În data de 05.07.2017 se dă în consum capse aferente pantofilor, în valoare de 2 160 lei.

89
2 160 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 2 160
24. În data de 06.07.2017 se dă în consum elastic aferen t balerinilor, în valoare de 229,50 lei.
229,50 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 229,50
25. În data de 06.07.2017 se dă în consum șireturi aferente pantofilor, în valoare de 5 400 lei.
5 400 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 5 400
26. În data de 06.07.2017 se dă în consum tocuri aferente pantofilor cu toc, în valoare de
15 570 lei.
15 570 601 „Cheltuieli cu materii
prime” = 301 „Materii
prime 15 570
27. În data de 08.07.2017 se achiziționează materiale pen tru ambalat în valoare de 37 305 de
la S.C. PRINT COLOR S.R.L.

37 305
7 087,95 %
3023 „Materiale pentru
ambalat”
4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” 44 392,95
28. În data de 08.07.2017 se dă în consum materialele pentru ambalat aferente celo r 4
produse în valoare de 37 305 lei.
37 305 6023 „Cheltuieli privind
materialele pentru ambalat” = 3023 „Materiale
pentru ambalat” 37 305
29. În data de 09.07.2017 se dă în consum materialel e consumabile, în valoare de 234,65 lei.
234,65 6028 „Cheltuieli privind
alte materiale
consumabile” = 3028 „Alte
materiale
consumabile” 234,65
30. În data de 11.07.2017 se înregistrează factura de energ ie electrică în valoare de 6 170,50
lei.

90

6 170,50
1 172,39 %
605 „Cheltuieli privind
energia și apa”
4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” 7 342,89
31. În data de 11.07.2017 se înregistrează factu ra de apă în valoare de 882,50 lei.

882,50
79,42 %
605 „Cheltuieli privind
energia și apa”
4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” 961,92
32. În data de 15.07.2017 se înreg istrează salariile în sumă de 119 100 lei și contribuțiile
sociale aferente, p entru cele 4 produse.
119 100 641 „Cheltuieli cu salariile
personalului” = 421 „Personal
salarii datorate” 119 100
 Înregistrare CAS 15,8%
18 817,80 6451 „Cheltuieli privind
contribuția unității la
asigurările sociale” = 4311 „Contribuția
unității la
asigurările
sociale” 18 817,80
 Înregistrare CASS 5,2%
6 193,20 6453 „Cheltuieli privind
contribuția angajatorului
pentru asigurările sociale
de sănătate” = 4313.01
„Contribuția
angajatorului
pentru asigurările
sociale de
sănătate” 6 193,20
 Înregistrare CFS 0,5%
595,50 6452 „Cheltuieli privind
contribuția unității pentru
ajutorul de șomaj” = 4371.01
„Contribuția
unității la fondul
de șomaj” 595,50

91
 Înregistrare fond de risc 0,4%
476,40 6453 „Cheltuieli privind
contribuția angajatorului
pentru asigurările sociale
de sănătate” = 4313.02 „Contribuția
angajatorului pentru
asigurările sociale
de sănătate” 476,40
 Înregistrare indemnizații și concedii 0,85%
1 012,35 6453 „Cheltuieli privind
contribuția angajatorului
pentru asigurările sociale
de sănătate” = 4313.03
„Contribuția
anagajatorului
pentru asigurările
sociae de
sănătate” 1 012,35
 Înregistrare fond de garantare salariilor 0,25%
297,75 6452 „Cheltuieli privind
contribuția unității pentru
ajutorul de șomaj” = 4371.02
„Contribuția
unității lpentru
ajutorul de șomaj” 297,75
33. În data de 20.07.2017 se înregistrează cheltuielile cu amortizarea pe ntru laptopuri în
valoare de 237,50 lei pe lună.
237,50 6811 „Cheltuieli de
exploatare privind
amortizarea imobilizărilor”
= 281 „Amortizări
privind
imobilizările
corporale” 237,50
34. În data de 21.07.2017 se înregistrează chetuielile cu amortizarea mașinilor de cusut, tăiat
piele și a rafturilor, comune s ecțiilor, în valoare de 617,50 lei.
617,50 6811 „Cheltuieli de
exploatare privind
amortizarea imobilizărilor”
= 281 „Amortizări
privind
imobilizările
corporale” 617,50

92
35. În data de 22 .07.2017 se înregistrează cheltuielile cu amortizarea aparaturii birotice și a
mijloacelor de transport, din secția adimi nistrativă, în valoare de 150,39 lei.
150,39 6811 „Cheltuieli de
exploatare privind
amortizarea imobilizărilor”
= 281 „Amortizări
privind
imobilizările
corporale” 150,39
36. În data de 25.07.2017 se achită în numerar impozitul pe c lădire în valoare de 950 lei.
950
635 „Cheltuieli cu alte
impozite, taxe și
vărsăminte asimiltate” = 5311 „Casa în lei” 950
37. În data de 27.07.2017 se achită din disponibilul bancar cheltuielile de pu blicitate în
valoare de 285 lei..
285

623 „Cheltuieli de
protocol, reclamă și
publicitate” = 5121 „Conturi la
bănci în lei” 285
38. În data de 29.07.2017 se înregistrează cheltuielile de telefonie, în valoare de 522,50 lei.

522,50

99,27 %
626 „Cheltuieli poștale și
de telecomunicații”
4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori” 621,77

93
II. ÎNREGISTRAREA CHELTUIELILOR ÎN CONTABILITATEA
INTERNĂ DE GESTIUNE

112 738,50
101 003,40
191 439
136 765,80
27 654,50

26 415,04 %
921 SANDALE
921 BALERINI
921 PANTOFI
921 PANTOFI TOC
923 „Cheltuieli indirecte de
producție
924 „Cheltuieli generale de
administrație”
= 901 „Decontări
interne privind
cheltuielile” 596 016,24

III. RECEPȚIA (OBȚINEREA) PRODUSELOR FINITE
În luna iulie 2017 S.C. GAINIKA S.R.L. obține 1 500 bucăți de sandale la costul no rmat
de 100 de lei/bucată; 1 700 bucăți balerini la costul norma t de 80 lei/buca tă, 2 000 bucăți de
pantofi la costul n ormat de 130 lei/bucată și 1 850 bucăți de pantofi cu toc la cotul normat de 110
lei/bucată.
749 500 345„Produse finite”
= 711 „Venituri
aferente costurilor
stocurilor de
produse” 749 500
749 500

150 000
136 000
260 000
203 500 931 „Costul producției
obținute”

SANADALE
BALERINI
PANTOFI
PANTOFI TOC = 902 „Decontări
interne privind
producția
obținută”
SANDALE
BALERINI
PANTOFI
PANTOFI TOC 749 500

150 000
136 000
260 000
203 500

94
IV. DECONTAREA CHELTUIELILOR VARIABILE LA SFÂRȘITUL
LUNII (DETERMINAREA COSTULUI EFECTIV)

541 946,70

112 738,50
101 003,40
191 439
136 765,80 902 „Decontări interne
privind producția obținută”

SANADALE
BALERINI
PANTOFI
PANTOFI = 921 „Cheltuielile
activității de
bază”
SANDALE
BALERINI
PANTOFI
PANTOFI 541 946,70

112 738,50
101 003,40
191 439
136 765,80

V. DETERMINAREA ȘI ÎNREGISTRAREA DIFERENȚELOR DE PREȚ,

SANDALE – cost efectiv = 112 738,50
– cost prestabilit = 150 000
Diferență favorabilă = 37 261,50

BALERINI : – cost efectiv = 101 003,40
– cost prestabilit = 136 000
Diferență favorabilă = 34 996,60

PANTOFI : – cost efectiv = 191 439
– cost prestabilit = 260 000
Diferență favorabilă = 68 561
PANTOFI TOC : – cost efectiv = 136 765,80
– cost prestabilit = 203 500
Diferență favorabilă = 66 734,20

95

348 „Diferențe de preț la
produse” = 711 „Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse”

903 „Decontări interne
privind diferențele de preț”

SANADALE
BALERINI
PANTOFI
PANTOFI TOC = 902 „Decontări
interne privind
producția
obținută”
SANDALE
BALERINI
PANTOFI
PANTOFI TOC

VI. DECONTAREA CHELTUIELILOR FIXE ASUPRA REZULTATULUI
PERIOADEI
54 069,54 901 „Decontări interne
privind cheltuielile”
= %

923 „Cheltuieli
indirecte de
producție”
924 „Cheltuieli
generale de
administrație”

27 654,50

26 415,04

37 261,50
34 996,60
68 561 37 261,50
34 996,60
68 561 207 553,30
66 734,20 66 734,20 207 553,30

96
VII. DECONTAREA PRODUCȚIEI OBȚINUTE
541 946,70 901 „Decontări interne
privind cheltuielile”
= %
903 „Decontări
interne privind
diferențele de
preț”
SANDALE
BALERINI
PANTOFI
PANTOFI TOC
931 „Costul
producției
obținute”
SANDALE
BALERINI
PANTOFI
PANTOFI TOC

150 000
136 000
260 000
203 500

VIII. ANALIZA COST -VOLUM -PROFIT

1. Costul efectiv unitar
Cui = 𝐶𝑉𝑖
𝑄𝑃𝑖
Cu SANDALE = 112 738 ,50
1 500 = 75,15 lei/bucată
Cu BALERINI = 101 003 ,40
1 700 = 59,41 lei/bucată
Cu PANTOFI = 191 439
2 000 = 95,71 lei/bucată
Cu PANTOFI TOC = 136 765 ,80
1 850 = 73,92 lei/bucată 37 261,50
34 996,60
68 561
66 734,20

97
Costul efectiv unitar pentru producția de sandal e este de 75,15 lei/bucată, pentru baleri ni
este de 59,41 lei/bucată, pentru producția de pa ntofi este de 95,71 lei/bucată iar pentru produc ția
de pantofi cu toc este de 73,92 lei/bucată.

2. Contribuția unitară brută la profit
Cbui = PV i – Cui
Cbu SANDALE = 170 – 75,15 = 94,85 lei/bucată
Cbu BALERINI = 160 – 59,41 = 100,59 lei/bucată
Cbu PANTOFI = 220 – 95,71= 124,29 le i/bucată
Cbu PANTOFI TOC = 180 – 73,92 = 106,08 lei/bucată
Fiecare bucată vândută din sandale generează o con tribuție bută la profit de 924,85
lei/bucată, fiecare bucată vândută din balerini generează o contribuție brută l a profit de 100,59
lei/bucată, fiecare bucată vândută din pantofi generează o contr ibuție brută la profit de 124,29
lei/buca tă iar ficare bucată vândută de pantofi cu toc generează o co ntribuție brută la profit de
106,08 lei/bucată.

3. Contribuția brută globală
Cbi = C bui x QV i
Cb SANDALE = 94,85 x 1 450 = 137 532,50 lei
Cb BALERINI = 100,59 x 1 655 = 166 476,45 lei
Cb PANTOFI = 124,29 x 1 920 = 238 636,80 lei
Cb PANTOFI TOC = 106,08 x 1 800 = 190 944 lei
Cb TOTALĂ = 733 589,75 lei
Dacă contribuția unit ară pentru sandale este de 94,85 lei/bucată, contribuția brută global ă
a sandalelor este de 137 532,50 lei. Dacă contribuția brută unita ră pentru balerini este de 100,59
lei/bucată, contribuția brută globală a balerinilor este de 166 476,45 lei. Dacă contribuția brută
unita ră pentru pant ofi este de 124,29 lei/bucată, contribuția brută globală a pantofilor este de
238 636,80 lei.Dacă contribuț ia brută unitară pe ntru pantofii cu toc este de 106,08 lei/bucată,
contribuția brută globală a pantofilor cu toc este de 190 944 lei.

98
În concluzie cele 4 produse sunt rentabile, cu o contribuți e de acoperire pozitivă de 94,85
lei/bucată, 100,59 lei/bucată, 124,29 lei/bucată respectiv de 106,08 lei/bucată.

4. Rezultatul pe total unitate
R = c b TOTALĂ – CF
R = 733 589,75 – 54 069,54 = 679 52 0,21 lei
În condițiile actuale de pr oducție și vânzare pentru cele 4 produse analizate, activitatea
societăț ii se în cheie cu un profit de 679 520,21 lei.

5. Punctul de echilibru teoretic (Pragul de rentabilitate)
Pet = 𝐶𝐹
𝐶𝑏𝑢̅̅̅̅̅̅
𝐶𝑏𝑢̅̅̅̅̅ = 𝐶𝑏𝑇𝑂𝑇𝐴𝐿 Ă
∑𝑄𝑉𝑖 = 733 589 ,75
1 450 +1 655 +1 920 +1 800 = 107,48 lei/bucată
În medie, fiecare produs vândut generea ză o contribuție la profit de 107,48 lei/bucată.
Pet = 54 069 ,54
107 ,48 = 503,06 bucăți
În condițiile fabricării celor 4 produse, societatea tr ebuie să producă și să vândă 503
bucăți pentru ca rezultatul să fie zero. Orice bucată de produs peste acest prag aduce societății
profit, la fel cum orice bucată de produs sub acest prag aduce societății pierdere.

6. Greutatea specifică
gsi = 𝑄𝑉𝑖
∑𝑄𝑉𝑖
gs SANDALE = 1 450
6 825 = 0,21
gs BALERINI = 1 655
6 825 = 0,25
gs PANTOFI = 1 920
6 825 = 0,28
gs PANTOFI TOC = 1 800
6 825 = 0,26
Structura punctului de echilibru este următoar ea: 21% reprezintă sandalele, 25% balerinii,
28% pantofii și 26 % pantofii cu toc.

99
7. Punctul de echilibru pe produs
Pei = P et x g si
Pe SANDALE = 503,06 x 0,21= 105,64 bucăți
Pe BALERINI = 503,06 x 0,25 = 125,76 bucăți
Pe PANTOFI = 503,06 x 0,28 = 140,85 bucăți
Pe PANTOFI TOC = 503,06 x 0,26 = 130,79 bucăți
S.C. GAINIKA S.R.L. tr ebuie să producă și să vândă 106 bucăți de sandale, 126 bucăți
de balerini, 141 bucăți de pantofi și 131 bucăți de pantofi cu toc pentru a avea rezultatul zero.

8. Cifra de afaceri
CA i = PV i x Qvi
CA SANDALE = 170 x 1 450 = 246 500 lei
CA BALERINI = 160 x 1 655 = 264 800 lei
CA PANTOFI = 220 x 1 920 = 422 400 lei
CA PANTOFI TOC = 180 x 1 800 = 324 000 lei
CA TOTALĂ = 1 257 700
Cifra de afaceri afe rentă sandalelor este de 246 500 lei, cea a ferentă balerinilor este de
264 800 lei, cea aferentă pantofilor este de 422 400 lei iar cea aferentă pantofilor cu toc est e de
324 000 lei.

9. Cifra de afaceri critică
𝐶𝐴∗ = 𝐶𝐹
𝑅𝑐
Rc = 𝐶𝑏𝑇𝑂𝑇𝐴𝐿 Ă
𝐶𝐴 𝑇𝑂𝑇𝐴𝐿 Ă x 100 =733 589 ,75
1 257 700 x 100 = 58,32 %
𝐶𝐴∗= 54 069 ,54
58,32% = 92 711,83 lei
Cifra de afaceri critică exprimă punctul de echilibru al societății exprimat în unități
monetare. S.C. GAINIKA S.R.L. trebuie să vândă de 92 711,83 lei pentru a obține profit.

100
10. Factorul de acoperire
Fai = 𝐶𝑏𝑖
𝐶𝐴𝑖 x 100
Fa SANDALE = 137 532 ,50
246 500 x 100 = 55,79 %
Fa BALERINI = 166 476 ,45
264 500 x 100 = 62,86 %
Fa PANTOFI = 238 636 ,80
422 400 x 100 = 56,49 %
Fa PANTOFI TOC = 190 944
324 000 x 100 = 58,93 %
Purtătorii de cost cei mai rentabili sunt balerinii deoarece are factorul de acoperire cel
mai mare și an ume 62,86 %.
Faglobal = 𝐶𝐹
𝐶𝐴∗ x 100
Faglobal = 54 069 ,54
92 711 ,83 x 100 = 58,32 %
Factorul de acoperire global arată că aproximaiv 58,32 % din valoarea produselor vândute
poate să acopere cheltuielile fixe și să inducă profitabilitate.

11. Coeficientul de siguranță/ Rata marjei de siguranță
ks = 𝐶𝐴𝑇𝑂𝑇𝐴𝐿 Ă− 𝐶𝐴∗
𝐶𝐴𝑇𝑂𝑇𝐴𝐿 Ă x 100 = 1 257 700 −92 711 ,83
1 257 700 x 100 = 92,62 %
ks = 𝑅
𝐶𝑏𝑇𝑂𝑇𝐴𝐿 Ă x 100 = 679 520 ,21
733 589 ,75 x 100 = 92,62 %
ks = 100% – kspe
kspe = 503 ,06
6 825 x 100 = 7,38 %
ks = 100% – 7,38% = 92,62 %
Volumul producției f abricate și vândute în condițiile date la S.C. GAINIK A S.R.L. poate
să scadă cu 92,62 %. Oric e scădere peste acest prag va fa ce ca societatea să intre în zona
pierderilor.

12. Intervalul de siguranță
Is = CA TOTALĂ – 𝐶𝐴∗
Is = 1 257 700 – 92 711,83 = 1 164 988,17 lei

101
Acest indicator exprimă în unități monetare cu cât pot să scadă vânzările fără ca
societatea să intre în zona pierderilor. Prin urmare vânzările societății nu pot să scadă cu mai
mult de 1 164 988,17 lei.

13. Indicele de prelevare
Ip = 𝐶𝐹
𝐶𝐴𝑇𝑂𝑇𝐴𝐿 Ă x 100
Ip = 54 069 ,54
1 257 700 x 100 = 4,29 %
Comparând valoa rea indicelui de prelevare (4,29 %) cu valoarea facto rului de acoperire
global (58,32 %) s e observă că sunt necesare 54,03 % din vânzări pentru acoperirea cheltuielilor
fixe.

102
CAP. V TABLOUL DE BORD

Nr.
Crt INDICATORI APRILIE MAI
PRODUSE PRODUSE
Sandale Balerini Pantofi Pantofi cu
toc Sandale Balerini Pantofi Pantofi cu toc
1. Costul efectiv unitar 83,51
lei/buc 66,02
lei/buc 106,36
lei/buc 82,14
lei/buc 77,56
lei/buc 61,46
lei/buc 97,92
lei/buc 76
lei/buc
2. Contribuția unitară brută
la profit 86,49
lei/buc 93,98
lei/buc 113,64
lei/buc 97,86
lei/buc 92,44
lei/buc 98,54
lei/buc 122,08
lei/buc 104
lei/buc
3. Contribuția brută globală 125 410,5
lei 155 536,9
lei 218 188,8
lei 176 148
lei 147 441,8
lei 179 441,34
lei 257 832,96
lei 205 920
lei
4. Contribuția brută totală 675 284,2 lei 790 636,1 lei
5. Rezultatul pe total unitate 618 368,89 lei 728 554,79 lei
6. Punctul de echilibru
teoretic 575 buc 589 buc
7. Greutatea specifică 0,21 0,24 0,28 0,27 0,21 0,24 0,28 0,27
8. Punctul de echilibru pe
produs 120 buc 138 buc 161 buc 155 buc 123 buc 141 buc 165 buc 159 buc
9. Cifra de afaceri 246 500 lei 264 800 lei 422 400 lei 324 000 lei 271 150 lei 291 360 lei 464 640 lei 356 400 lei

103
10. Cifra de afaceri totală 1 257 700 lei 1 383 550 lei
11. Cifra de afaceri critică 106 007,28 lei 108 647,72 lei
12. Factorul de acoperire 50,87% 58,74% 51,65% 54,36% 54,38% 61,59% 55,49% 57,77%
13. Factorul de acoperire
global 53,46% 57,14 %
14. Coeficientul de siguranță 91,57 % 92,14 %
15. Intervalul de siguranță 1 151 962,72 lei 1 274 902,28 lei
16. Indicele de prelevare 4,52% 4,48%

Nr.
Crt INDICATORI IUNIE IULIE
PRODUSE PRODUSE
Sandale Balerini Pantofi Pantofi cu
toc Sandale Balerini Pantofi Pantofi cu toc
1. Costul efectiv unitar 83,51
lei/buc 66,02
lei/buc 106,36
lei/buc 82,14
lei/buc 75,15
lei/buc 59,41
lei/buc 95,71
lei/buc 73,92
lei/buc
2. Contribuția unitară brută
la profit 86,49
lei/buc 93,98
lei/buc 113,64
lei/buc 97,86
lei/buc 94,85
lei/buc 100,59
lei/buc 124,29
lei/buc 106,08
lei/buc
3. Contribuția brută globală 125 410,5
lei 155 536,9
lei 218 188,8
lei 176 148
lei 137 532,5
lei 166 476,45
lei 238 636,80
lei 190 944
lei
4. Contribuția brută totală 675 284,2 lei 733 589,75 lei

104
5. Rezultatul pe total unitate 621 214,66 lei 679 520,21 lei
6. Punctul de echilibru
teoretic 546 buc 503 buc
7. Greutatea specifică 0,21 0,25 0,28 0,26 0,21 0,25 0,28 0,26
8. Punctul de echilibru pe
produs 115 buc 137 buc 153 buc 142 buc 106 buc 126 buc 141 buc 131 buc
9. Cifra de afaceri 246 500 lei 264 800 lei 422 400 lei 324 000 lei 246 500 lei 264 800 lei 422 400 lei 324 000 lei
10. Cifra de afaceri totală 1 257 700 lei 1 257 700 lei
11. Cifra de afaceri critică 100 706,91 lei 92 711,83 lei
12. Factorul de acoperire 50,87% 58,74% 51,65% 54,36% 55,79 % 62,86 % 56,49 % 58,93%
13. Factorul de acoperire
global 53,69 % 58,32 %
14. Coeficientul de siguranță 91,99 % 92,62 %
15. Intervalul de siguranță 1 156 993,09 lei 1 164 988,17 lei
16. Indicele de prelevare 4,29% 4,29%
Tabloul de bord al SC GAINIKA SRL întocmit mai sus cuprinde principalii indicatori ai metodei Direct -Costing calculați pe 4
perioade diferite, aprilie 2017, mai 2017, iunie 2017 respectiv iulie 2017. Acești indicatori reflectă performanța întreprind erii rezultate
ca urmare deciziilor ce privesc cheltuielile și costurile întreprinderii, astf el prima decizie aferentă lunii mai 2017 este cea de creștere a
productivității muncii, a salariilor și a vânzărilor cu un procent de 10%, cea de -a 2-a decizie aferentă lunii iunie 2017 constă în
scăderea cu 5% a cheltuielilor fixe, ultima decizie fiind ce a a lunii iulie 2017 care presupune reducerea cheltuielilor variabile cu un
procent de 10%.

105
În ceea ce privește costul efectiv unitar , se observă că în toate lunile analizate balerinii au costul
cel mai mic, fiind produsul cel mai rentabil, iar cei mai puț in rentabili sunt pantofii având costul
efectiv cel mai mare în lunile analizate.
Contribuția unitară brută la profit este cea mai favorabilă în cazul pantofilor pentru cele
4 luni, întrucât o pereche de pantofi vândută contribuie cel mai mult la profit (î n aprilie cu
113,64 lei/buc, în mai cu 122,08 lei/bucată, în iunie la fel ca în aprilie cu 113,64 lei/buc iar în
iulie cu 124,29 lei/buc) comparativ cu celelalte produse existente. Pe când sandalele contribuie
cel mai puțin la profitul societății în cazul tuturor lunilor (în luna aprilie cu 86,49 lei/bucată, în
luna mai cu 92,44 lei/bucată, în luna iunie cu 86,49 lei/buc iar în luna iulie cu 94,85 lei/buc).
Rezultatul pe total unitate reflectă efectiv profitul înregistrat de societate în cele 4 luni
luând în calcul cheltuielile fixe ale întreprinderii. Așadar se observă că societatea înregistrează în
luna mai un profit considerabil mai mare comparativ cu lunile aprilie, iunie și iulie. Se observă
că cel mai mic profit se înregistrează în luna aprilie urmat de luna iunie.
În ceea ce privește greutatea specifică , aceasta reflectă structura punctului de echilibru în
valori relative. Structura punctului de echlibru este aceeași în luna mai cu cea din luna aprilie și
cea din luna iunie cu cea din luna iulie. Se observă că pantofii au cel mai ridicat procent, 28%,
iar cel mai mic procent îl înregistrează sandalele, 21%.
Punctul de echilibru pe produs ne arată că în toate lunile analizate, din cele 575,589, 546
respectiv 503 bucăți ce trebuie produse și vândute pentru ca rezultatul să fie zero, pantofii sunt
produși în număr de 161, 165, 153, respectiv 141 bucăți, având valoarea cea mai mare dintre cel e
4 produse. Același lucru putem spune că în luna mai comparativ cu celelalte luni tot pantofii
înregistrează producția și vânzarea cea mai mare (165 buc) din cele 589 bucăți ce revin lunii mai.
În ceea ce privește cifra de afaceri totală , după cum se obs ervă aceasta înregistrează o
valoare considerabil mai mare în luna mai față de celelalte luni ceea ce reflectă că societatea a
avut o creștere mai mare a vânzărilor comparativ cu creșterea cheltuielilor.
În cazul coeficientului de siguranță volumul producț iei fabricate și vândute în condițiile
date la S.C. GAINIK A S.R.L. poate să scadă cu 91,57% în luna aprilie, cu 92,14% în luna mai,
cu 91,99% în luna iunie și cu 92,62% în luna iulie . Luna aprilie înregistrează o scădere mai mică
comparativ cu celelalte lu ni, ceea ce înseamnă că cea mai favorabilă decizie a societății aparține
lunii aprilie. Orice scădere peste acest prag va fa ce ca societatea să intre în zona pierderilor.

106
Ca urmare a celor analizate și sintetizate în tabloul de bord putem observa că dintre cele 4
produse fabricate de societate în lunile aprilie, mai, iunie și iulie, cel mai rentabil produs este
pantoful care are ce mai mare contribuție la profit, înregistrează cea mai mare pondere în punctul
de echilibru teoretic și totodată vânzările acest ui produs sunt cele mai mari ceea ce reflectă o
cifra de afaceri mai mare față de celelalte produse.
Putem spune însă în paralel că sandalele sunt cele mai puțin rentabile produse, fabricate
de societate, în cazul perioadelor analizate. Societatea putând l ua în considerare decizia de a nu
mai produce sandale în perioadele următoare.

107
CAP. VI CONCLUZII ȘI PROPUNERI

În concluzie, problema cunoașterii și totodată a măsurării performanței unei întreprinderi
reprezintă unul dintre elementele esențiale în aprecierea și îmbunătățirea eficienței și eficacității
activității activității economice.
Analizarea performanței pre supune măsurarea eficienței sau eficacității cu care se
realizează o acțiune sau o operație ce ține de un centru de cost. Măsurarea eficacității prevede
obținerea rezultatelor dorite și propuse cu minimum de resurse și anume cu un cost minim.
Măsurarea efi cienței indică calitatea sau valoarea produsului respectiv serviciului furnizat.
Tabloul de bord reprezintă un instrument de acțiune pe termen scurt, care cuprinde un
număr limitat de indicatori legați de deciziile importante și de obiectivele întreprinder ii, având ca
scop evidențierea diferențelor existente dintre previzional și realizat .
Așadar analiza performanței unei activități se concentrează pe rezultatele obținute din
analiza cost -volum -profit specifică metodei Direct -Costing.
Această lucrare cuprinde aspecte teoretice privind performanța activității unei societăți
din perspectiva contabilității de gestiune, un studiu de caz privind calculația costurilor prin
metoda de tip parțial, Direct -Costing la societatea S.C. GAINIKA S.R.L și totodată o s imulare în
ceea ce privește deciziile privind cheltuielile și costurile întreprinderii și influența acestora
asupra performanței societății. S.C. GAINIKA S.R.L. ia următoarele decizii:
– În luna mai 2017, decizia de creștere a productivității muncii, a salar iilor și a
vânzărilor cu un procent de 10%;
– În luna iunie 2017, ia decizia de reducere a cheltuielilor fixe cu 5%;
– În luna iulie 2017, decizia de reducere cu 10% a cheltuielilor variabile.
Din calculul analizei cost -volum -profit la SC GAINIKA SRL, p entru l unile aprilie, mai,
iunie respectiv iulie 2017 , am constatat următoarele:
În ceea ce privește costul efectiv unitar , se observă că în toate lunile analizate balerinii au
costul cel mai mic, fiind produsul cel mai rentabil, iar cei mai puțin rentabili sunt pantofii având
costul efectiv cel mai mare în lunile analizate.

108

Sursă: realizare prorpie
Contribuția unitară brută la profit este cea mai favorabilă în cazul pantofilor pentru cele
4 luni, întrucât o pereche de pantofi vândută contribuie cel mai mult la profit (în aprilie cu
113,64 lei/buc, în mai cu 122,08 lei/bucată, în iunie la fel ca în aprilie cu 113,64 lei/buc iar în
iulie cu 124,29 lei/buc) comparativ cu celelalte produse existente. Pe când sandalele contribuie
cel mai puțin la profitul societății în cazul tuturor lunilor (în luna aprilie cu 86,49 lei/bucată, în
luna mai cu 92,44 lei/bucată, în luna iunie cu 86,49 lei/buc iar în luna iulie cu 94,85 lei/buc).

Sursă: realizare proprie
SANDALE BALERINI PANTOFI PANTOFI CU TOC83.51
66.02106.36
82.1477.56
61.4697.92
7683.51
66.02106.36
82.14
75.15
59.4195.71
73.92Grafic nr. 6.1. Costul efectiv unitar
APRILIE
MAI
IUNIE
IULIE
SANDALE BALERINI PANTOFI PANTOFI CU TOC86.49 93.98113.64
97.8692.4498.54122.08
104
86.4993.98113.64
97.86 94.85100.59124.29
106.08Grafic nr. 6.2. Contribuția unitară brută la profit
APRILIE MAI IUNIE IULIE

109
Contribuția brută globală arată contribuția totală a produselor pentru întreaga lună
calculată în lei. Așadar se observă că pantofii au cea mai mare contribuție globală în toate lunile
analiz ate. Putem spune că în luna mai sandalele au contribuit mai mult la profit comparativ cu
lunile aprilie, iunie și iulie întrucât vânzările au crescut de la o perioadă la alta.

Sursă: realizare proprie
Contribuția brută totală reflectă contribuția produse lor pe o lună, astfel ca urmare a
deciziei de creștere cu un procent de 10% a productivității muncii, a salariilor și a vânzărilor se
înregistrează o contribuție brută totală mai mare în luna mai față de lunile aprilie, iunie și iulie.
Această decizie este mult favorabilă societății întrucât o contribuție mai mare aduce societății un
profit considerabil.

Sursă: realizare proprie
125410.5155536.9218188.8
176148
147441.8179441.34257832.96
205920
125410.5155536.9218188.8
176148
137532.5166476.45238636.8
190944
SANDALE BALERINI PANTOFI PANTOFI CU TOCGrafic nr. 6.3. Contribuția brută globală
APRILIE
MAI
IUNIE
IULIE
675284.2790636.1
675284.2733589.75Grafic nr. 6.4. CONTRIBUȚIA BRUTĂ TOTALĂ
APRILIE
MAI
IUNIE
IULIE

110
Rezultatul pe total unitate reflectă efectiv profitul înregistrat de societate în cele 4 luni
luând în calcul cheltuielile fixe ale întreprinderii. Așadar se observă că societatea înregistrează în
luna mai un profit considerabil mai mare comparativ cu lunile aprilie, iunie și iulie. Se observă
că cel mai mic profit se înregistrează în luna aprilie urmat de luna iunie.

Sursă: realizare proprie
Punctul de echilibru teoretic arată cât trebuie societatea să producă respectiv, să vândă ca
rezultatul sa fie zero, în condițiile fabricării celor 4 produse. O cantitate mai mică față de acest
prag va duce societatea în zona pierderii ia r o cantitate mai mare în zona profitului. Favorabilă
este luna iulie întrucât societatea trebuie să producă și sa vândă mai puține produse, respectiv
503 bucăți pentru ca rezultatul să fie zero. Cea mai nefavorabilă lună este luna mai când
societatea treb uie să producă și să vândă 589 bucăți pentru ca rezultatul să fie zero, această
situație este dată de decizia de creștere a vânzărilor cu 10% față de luna aprilie.

Sursă: realizare proprie
618368.89728554.79
621214.66679520.21Grafic nr. 6.5. Rezultat pe total unitate
APRILIE MAI IUNIE IULIE
400500600
Grafic nr. 6.6. PUNCTUL DE
ECHILIBRU TEORETIC575 589
546503
APRILIE MAI IUNIE IULIE

111
Cifra de afaceri pe p urtător de cost după cum se observă în tablo ul de bord, înregistrează
cea mai mare valoare în cazul pantofilor pentru toate lunile calculate. Aceasta înseamnă că
vânzările pantofilor au crescut mai mult decât cheltuielile comparativ cu celelalte 3 produse
fabricate de societate. Creșterea înregistra tă în luna mai față de lunile aprilie, iunie și iulie este
datorată deciziei de creștere a productivității muncii, a salariilor și a vânzărilor cu 10%.

Sursă: realizare proprie
În ceea ce privește cifra de afaceri totală , după cum se observă aceasta înre gistrează o
valoare considerabil mai mare în luna mai față de celelalte luni ceea ce reflectă că societatea a
avut o creștere mai mare a vânzărilor comparativ cu creșterea cheltuielilor.

Sursă: realizare proprie
SANDALE BALERINI PANTOFI PANTOFI CU TOC246500264800422400
324000
271150291360464640
356400
246500264800422400
324000
246500 264800422400
324000Grafic nr. 6.7. Cifra de afaceri pe purtător de cost
APRILIE MAI IUNIE IULIE
12577001383550
1257700 1257700Grafic nr. 6.8. CIFRA DE AFACERI TOTALĂ
APRILIE
MAI
IUNIE
IULIE

112
Factorul de acoperire global este un indicator cu valențe decizionale care arată câte
procente din vânzări sunt necesare pentru acoperirea cheltuielilor fixe și obținerea de profit.
Așadar se observă că în luna aprilie 53,46% din vânzări sunt necesare pentru a se acoperi
cheltuielile fixe ale întreprinderii și astfel să se obțină produs, luna aprilie fiind cea mai
favorabilă întrucât are procentul cel mai mic. Cea mai nefavorabilă lună este luna mai care
presupune că sunt necesare 57,14% din vânzări pentru a se acoperi cheltuielile fi xe în această
lună iar societate să obțină profit. Această creștere este datorată deciziei de majoare a vânzărilor,
a productivității muncii și a salariilor.

Sursă: realizare proprie
Intervalul de siguranță este un indicator ce exprimă în lei cu cât pot să scadă vânzările
societății pentru ca societatea să nu intre în zona pierderilor. Din tabloul de bord se observă că în
luna aprilie vânzările pot să scadă cu 1 151 692,72 lei, fiind cea mai favorabilă lună. O scădere
mai mare a vânzărilor față de pragurile de mai sus va duce societatea în zona pierderilor, luna
mai având un prag mai mare a vânzărilor, astfel dintre cele 4 luni ea este cea mai puțin rentabilă
societății.

Sursă: realizare proprie
53.4657.14
53.6958.32Grafic nr. 6.9. FACTORUL DE ACOPERIRE GLOBAL
APRILIE
MAI
IUNIE
IULIE
1151692.721274902.28
1156993.09 1164988.17Grafic nr. 6.10. INTERVALUL DE SIGURANȚĂ
APRILIE
MAI
IUNIE
IULIE

113
Ca urmare a celor prezentate, în concluzie, dacă urmărim ca societatea să aibă cele mai
mici costuri efective unitare cu produsele și o contribuție mare unitară brută la profit, decizia cea
mai bună pentru societatea este aceea de a diminua cu un procent de 10% a ch eltuielilor
variabile. Această concluzie o deducem din analiza indicatorilor respectivi în urma celor 3
decizii luate de societate, unde, în cazul acesta, decizia favorabilă este cea luată în luna iulie
2017. Orice întreprindere urmărește obținerea mai mul tor produse cu costuri minime.
O altă decizie importantă și la fel de favorabilă pentru societate este decizia de a majora
în luna mai a anului 2017 productivitatea muncii, salariile și în același timp și vânzările cu un
procent de 10%. Această decizie se consideră a fi una favorabilă întrucât în comparație cu
celelalte 2 decizii, aduce o constribuție totală mai mare, profitul este considerabil mai bun iar
cifra de afaceri este cea mai mare în această lună, mai 2017.
Propunerea mea pentru societatea S.C. G AINIKA S.R.L., pentru a avea o activitate cât
mai performantă, este să recurgă fie la majorarea productivității muncii, a salariilor și a
vânzărilor cu un procent de 10% întrucât creșterea salariilor stimulează angajații ceea ce duce la
creșterea productiv ității muncii și implicit a vânzărilor, fie la reducerea cheltuielilor variabile cu
un procent de 10%, societatea înregistrând astfel costuri efectiv unitare mai mici cu produsele și
în același timp o contribuție unitară brută la profit ridicată.
Putem spu ne însă în paralel că sandalele sunt cele mai puțin rentabile produse, fabricate
de societate, în cazul deciziilor luate. Societatea poate lua în considerare decizia de a nu mai
produce sandale în perioadele următoare, întrucât sandalele aduc cea mai mică contribuție la
profit cu costuri ridicate comparative cu pantofii care sunt cei mai vânduți de societate.
Societatea poate renunța astfel la fabricarea sandalelor și producerea în număr mai mare a
pantofilor sau diversificarea modelelor în ceea ce privește noile apariții ale pantofilor.

114
BIBLIOGRAFIE
Cărți:
1. Albu Nadia, Albu Cătălin, Instrumente de management al performanței, volumul I +II,
Editura Economică, București , 2003
2. Bușe Lucian, Analiză economico -financiară , Editura Economică, București, 2005
3. Capron Michel , Contabilitatea în perspectivă , Editura Humanitas, București, 1994
4. Caraiani Chirața, Dumitrana Mihaela și colectivul, Contabilitate de gestiune & Control
de gestiune, Ediția a II -a, Editura InfoMega, București, 2005
5. Căpușneanu Sorinel , Elemen te de management al costurilor , Editura Economică,
București, 2008
6. Dumitrana Mihaela, Caraiani Chirața și colectivul, Control de gestiune, Editura
Universitară, București, 2010
7. Epurean Mihail, Băbăiță V., Grosu C., Contabilitate și control de gestiune , Edi tura
Economică, București, 1999
8. Iacob Constanța, Contabilitatea gestiunii interne a unităților economice , Editura Certi,
Craiova, 1994
9. Pop Valer, Contabilitate internă de gestiune , Editura Treira, Oradea, 1998
10. Radu Mariana, Contabilitate de gestiune , Editu ra Bibliotheca, Târgoviște, 2010
11. Scorțe Carmen, Contabilitate de gestiune , Editura Universității din Oradea, Oradea, 2010
12. Tabără Neculai, Briciu Sorin, Actualități și perspective în contabilitate și control de
gestiune , Editura Tipo Moldova, Iași, 2012

Site-uri:
1. https://ro.scribd.com/doc/48349603/Contabilitatea -financiara -si-contabilitatea -de-
gestiune accesat în 20.02.2018
2. https://dexonline.ro/definitie/contabilitate accesat în 04.03.2018
3. https://ro.scribd.com/doc/55481310/Performanta -intreprinderii accesat în 12. 03.2018

115
Legislație:
1. Art. 2., Legea contabilității nr. 82/1991 republicată și actualizată
2. Plan de conturi cf. OMFP 1802/2014 actualizat

Articole:
1. Revista „ Analele Universității Constantin Brâncuși din Târgu Jiu ”, Seria Economie,
nr.4/2010