Programul de studiu: COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE [306984]

UNIVERSITATEA „PETRU MAIOR” [anonimizat]: COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific

Lector univ. dr. Marius PAȘCAN

Absolvent: [anonimizat]

2016

UNIVERSITATEA „PETRU MAIOR” [anonimizat]: COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

LUCRARE DE LICENȚĂ

PUBLICITATE ȘI PROMOVARE PUBLICITARĂ

PRIN INTERMEDIUL TIPOGRAFIEI

Coordonator științific

Lector univ. dr. Marius PAȘCAN

Absolvent: [anonimizat]

2016

CUPRINS

Introducere

Cap. 1. Publicitatea și reclama 1

1.1. Evoluția și istoria publicității 3

1.2.Reclama și diversitatea mijloacelor de promovare 4

1.3. Clientul agenției de publicitate și piața sa 7

1.4. Segmentarea pieței 11

Cap. 2.Strategii publicitare și mijloace tehnice de promovare 12

2.1. [anonimizat] 13

2.2. Selectivitatea publicului 14

2.3. Strategii și planuri de comunicare în publicitate 15

Cap. 3. Publicitatea prin intermediul tipografiei 20

3.1. Era producției și publicității digitale 21

3.2. Rolul printurilor în influențarea publicitară 23

3.3. Argumente pro și contra publicității intermediate tipografic 25

Cap. 4. Cercetare sociologică privind utilizarea materialelor tipografice în publicitate 29

Concluzii 38

Anexe 40

[anonimizat]-o tipografie la biroul de primire clienți. Acest loc de muncă mă fascinează de-a dreptul, deoarece îmi place foarte mult să lucrez cu clienții. [anonimizat]. [anonimizat] o rezolvare inspirată a fiecărei probleme venite din partea clienților. O [anonimizat].

[anonimizat]. Cunosc metoda tehnologică de concepere a unui produs. [anonimizat], până la produsul final.

[anonimizat], [anonimizat]. Iar cel mai important lucru care te mulțumește sufletește în tipografie este să poți ajuta clienții cu idei creative iar la final să iasă un produs de succes.

[anonimizat], iar acest loc de muncă îmi oferă șansa să pot învăța mai multe lucruri de promovare a publicității, de la conceperea ei până la produsul finit. [anonimizat]. [anonimizat], m-a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]… S-a ajuns acum să existe utilaje care să nu mai aibă nevoie de ajutorul oamenilor, imaginea digitală trimisă cu indicații de la calculator să fie tipărită exact așa cum a fost cerută.

După părerea mea, cea mai importantă metodă publicitară este publicitatea intermediată tipografic. Desigur, este mai multă muncă în sensul tipăririi, aranjării în pagină, a finisajului dar cu siguranță se poate vedea calitatea în acest tip de publicitate.

Aș vrea să mă pot dezvolta mai mult în acest domeniu și sunt sigură că voi reuși datorită locului meu de muncă, care mă ajută să învăț atât de multe lucruri despre publicitate, tipografie și nu în ultimul rând despre clienți. Mă regăsesc în domeniul tipografic și cred că este locul de muncă potrivit pentru mine, tocmai de acea am hotărât să concep prezenta lucrare în acest domeniu. Întrucât doresc că mă perfecționez și pentru a eficientiza acest domeniu al publicității intermediate tipografic, mă informez permanent asupra a tot ceea ce ține de publicitate tipărită, despre procesul tehnologic de tipărire și despre nevoile și mentalitățile clienților. Este un drum al realizării profesionale și m-a definit pe mine ca persoană. De altfel, ceea ce am început în urmă cu trei ani la facultatea de Comunicare și relații publice, m-a ajutat să înțeleg în ce domeniu îmi doresc să mă calific.

Am hotărât să vorbesc despre „Publicitate și promovare publicitară prin intermediul tipografiei”, datorită faptului că este ceea ce fac zi de zi, adică promovare publicitară tipărită. Este domeniul care îmi place și mă definește, astfel încât am considerat că este cea mai bună temă pentru lucrarea mea de licență, despre care aș putea spune foarte multe lucruri utile.

Introducere

Tipografia este arta de a tipări. Ca instiuție, tipografia înseamnă atelierul în care are loc procedeul de tipărire a cărților, revistelor, afișelor, ziarelor, cărților de vizită, bannerelor, roll-upurilor, broșurilor, pliantelor, cataloagelor,fluturașilor, calendarelor, cardurilor, biletelor, mapelor ș.a. Având o întreagă serie de tehnologii de imprimare, de la tiparul digital (indoor/outdoor) la offset și serigrafiere.

O tipografie reprezintă un important mijlocitor pentru publicațiile frecvente dar și un mijloc de producție publicitară. Echipa unei tipografii este alcătuită dintr-o serie de profesioniști în domeniu care trebuie să stea la dispoziția beneficiarilor cu servicii de calitate.

O tipografie trebuie să dispunăîn primul rând de o persoană care să se ocupe de primirea clienților și înregistrarea comenzilor, de graficieni (designeri), editori, finisori.

Tipografia este unul dintre cei mai importanți factori în promovarea publicitară. Prin tipografie se creează designul care trebuie să fie atrăgător pentru unul sau mai multe grupuri țintă, trebuie să însemne ceva, să te ducă cu gandul la ceva fiind facut cu mult simț estetic și inspirație; materialul pe care este printată reclama indiferent ce este (fluturaș, afiș, banner, roll-up, etc) trebuie să fie conform tipului de produs, ceea ce înseamnă că fiecare produs are un material (hârtie) specific, iar acesta trebuie să fie unul de calitate ca de altfel reclama să fie de calitate.

Promovarea publicitară în tipografie o facem în general pentru anumite evenimente cum ar fi: conferințe, concerte, târguri, sau de altfel promovăm firme, produsele sale și îmbunătățirea imaginii firmelor.

Cantitatea produselor se comandă în funcție de standardele financiare avute de client. Pentru o adevărată promovare publicitară produsele sunt comandate în mii de bucăți, ceea ce înseamnă tiparul offset. Cantitatea ajută prețul. O cantitate mai mare are un preț mai mic datorită tipului de pregătire a printării și a finisării. Fiecare preț este făcut în funcție de cantitate, niciodata nu va fi acelașii preț pentru creșterea sau reducerea cantității comandate.

În aceasta lucrare va fi discutată în primul rând publicitatea și reclama cu definiții și metode specifice de promovare. Segmentarea pieței care face ca produsele să se poată clasifica în anumite segmente. Clientul agenției de publicitate care face parte din viața publicității în sine. Urmând mai apoi cu strategiile publicitare și mijloacele tehnice de promovare a produselor pe piață. Începând de la lansarea produsului pe piață, pași care trebuie urmați pentru a putea lansa un produs. Selectivitatea publicului, așteptările care le are publicul și ceea ce trebuie un produs să ofere publicului pentru a putea rezista pe piață. Continunând mai apoi cu strategiile și planurile de comunicare, comunicarea fiind unul din cele mai importante componente în lansarea unui produs și promovarea sa, având în vedere echipa care există în spatele fiecărui produs și fiecărei reclame. O dată cu perceperea publicității ca definiție și înțelegerea strategiilor de comunicare si promovare a unui produs, urmează publicitatea intermediată tipografic. Aceasta prezentând pe larg nevoile sale ca tipar, hârtie, metode de tipărire, tehnici grafice, problema plagierii, dreptul de autor, rolul printurilor în influențarea publicitară, acestea ajungând să facă parte din viața noastră, argumente pro și contra publicității tipărite. În final se regăsește cercetarea sociologică privind utilizarea materialelor tipografice în publicitate, aici fiind prezentate utilajele, procedeul tehnologic de la imaginea de pe ecran la tipăritura propriu-zisă.

Promovarea publicitară intermediată tipografic a ajuns un subiect important de discutat datorită creșterii tot mai mare pe piață, ajungând ca unele tipărituri să „bată” reclama online.

Publicitatea tipărită este importantă pentru toate tipurile de public, indiferent la ce se referă aceasta, își face prezența atât pe stradă cât și în spațiile private sau publice. Aceasta fiind la îndemâna tuturor își mărește aria de acoperire ca publicitate și oferă publicului așa numita siguranță de a avea încredere în publicitate.

Cap. 1. Publicitatea și reclama

Publicitatatea din perspectiva psihosociologică este un fenomen social complex, care ne învăluie existența fără a-i simți de cele mai multe ori prezența. Pe stradă pe foarte multe clădiri sunt montate panouri publicitare, trecem de multe ori pe lângă ele fără a conștientiza că sunt acolo, dar cu siguranță dacă nu ar fi aceste panouri publicitare, viața noastră ar fi mult mai mohorâtă. Așadar, publicitatea face parte din natura omului”. (Kleppner, 1943/1979)

Mesajele reclamelor se împart în două componente: mesajul textual (verbal) și mesajul iconic (ilustrația). Acestea formează o unitate conferind o specificitate a acestui tip de limbaj, limbajul publicitar(Oprescu, p.7).

Psihosociologia decupează din realitate un câmp de cunoaștere știintifică cu granițe ce se lărgesc mereu, păstrând ca nucleu dur interacțiunile comportamentelor umane în contextul social (Oprescu, p.7). Ca disciplină ștințifică relativ autonomă, psihosociologia studiază și influența culturii și a factorilor de mediu asupra proceselor psihice. Publicitatea, ca parte a culturii, produce schimbări în comportamentele indivizilor și ale grupurilor, iar la rândul lor indivizii și grupurile împung particularități în construirea publicității.

Publicitatea a apărut încă din antichitate, pornind de la plăcile de piatră pe care erau inscripționate anunțuri de publicitate, continuând cu târguri de produse. În secolele XVIII-XIX apărând machetele de presă în cotidiene, urmând să apară publicitatea pe tramvaie, reclamele luminoase, publicitatea stradală, publicitatea radio, TV și online.” În sens de adversting, publicitatea este definită ca și un dictionar de specialitate, ca știință, profesia creșterii și desemnării mesajelor, adică a reclamelor, instituție socială care afectează viața de zi cu zi a fiecărui individ.” Publicitatea are și unele funcții: funcția de informare care informează publicul țintă despre anumite produse, sau servicii, funcția de socializare datorită căruia consumatorii sunt pregătiți pentru ofertele de pe piață, funcția economică, funcția persuasivă, funcția politică și funcția estetică.

Publicitatea a ajuns la stadiul de a face parte din viața noastră de zi cu zi. Publicitatea ne promovează în societate pe noi ca oameni, pe ceea ce facem noi și nevoile noastre. Reclama promovează produsele, tot ce apare nou, făcându-se reclamă, omul ajunge să consume sau să cumpere ceea ce vede în reclamă, desigur dacă aceasta este atrăgătoare. Orice reclamă pune produsul ca fiind ceva „divin”, ceva ce trebuie neapărat încercat, ceea ce face ca produsul să fie mai cumpărat, îl pune în valoare, sau îl face mai valoros. Desigur reclama există și în cazul promovării persoanelor. O reclamă mai bună, aduce mai multe aprecieri unei persoane, o pune în valoare. Un om care dorește să fie cunoscut și aclamat, mereu va trebui să aibă grijă de reclama care i se face sau și-o face.

Reclama este foarte importantă în zilele noatre aducând mereu un plus în tot ceea ce facem și în tot ceea ce ne dorim să facem. Publicitatea ajută la dezvoltarea noastră ca oameni. Publictatea se face și pentru locurile de muncă ceea ce înseamnă că noi prin ceea ce vedem în publicitatea unui job ne ajuntă să ne descoperim pe noi, să vedem dacă ar fi ceva potrivit, daca ne-am regăsi în acel job.

Publicitatea face de fapt ceva cunoscut publicului, astfel oamenii sunt informații de noile produse, trenduri, joburi, evenimente și tot ceea ce ține de nou. Publicitatea este tot ceea ce e nou, sunt informațiile de care are nevoie publicul. Atât persoanele vârstnice cât și tinerii au nevoie de informații, de noutăți, iar reclamele, publicitatea prezintă tot ce are nevoie publicul să afle.

Pe parcursul timpului au apărut reclamele luminoase de pe panourile publicitare outdoor, ceea ce dă posibilitatea tuturor să fie informați cu noutățile timpului. Acest tip de publicitate se întinde pe un public larg, fiind amplasate pe spațiul public, astfel încât oricui îi atrage atenția și înțelege mesajul care dorește să fie promovat pe acel panou.

Publicitatea este împărțită în două ramuri: ilustrația, aceasta este prima care o vede ochiul nostru în momentul în care vedem o reclamă, prima dată fiecare își imaginează ceva din aceea ilustrație și înțelege reclama ca un element la care il duce prima dată ilustrația cu gândul. Ochiul este format ca prima dată să vadă ilustrția, după care a doua ramură a publicității, textul. Textul este mesajul care dorește agenția de publicitate să îl exprime. Acel lucru căruia îi face reclamă în sensul în care dorește să fie promovat. Textul mereu clarifică ceea ce vede individul în ilustrație, argumentează ceea ce dorește să fie exprimat.

Publicitatea și reclama este atât de prezentă în viața noatră încă de multe ori nici nu ne dăm seama că face parte din viața noastra. Cel mai probabil este ca viața, ar fi mult mai plictisitoare fară publicitate, fără să existe acel lucru senzațional care ne dă atât de multe informații.

1.1. Evoluția și istoria publicității

Publicitatea în perioada 1951-1989: deși mulți dintre noi credem că, promovarea publicitară este recent apărută, aceasta este “veche cat omenirea”. Promovarea publicitară a apărut din nevoia “vinderii surplusului” dezvoltându-se pentru a se face cunoscută întregii lumi. În România, Refulamentul Organic a dat naștere acestei “legi” pentru desfășurarea promovării publicitare. Această necesitate a apărut din cauza negustorilor autohtoni (specialiști în ale comerțului) care erau greci, turci evrei. O dată cu definirea legislației în acest domeniu “piața publicității” a luat amploare, fiind inființate primele agenții publicitare românești, publicații de specialitate și primele filiale ale agențiilor străine. Singurul ziar local care conținea reclamă grafică, publicitate în anii 1951-1989 era “ Secera și ciocanul”, fiind definite publicitatea ca rubrică după anul 1955. Anii 1951-1970 a fost perioada de flux maxim pentru mesajele publicitare în acest ziar. Promovarea publicitară a început prin reclame la carte urmând apoi cu loterii, case de economii și consemnațiuni, mașini etc.

Publicitatea la începuturile sale a apărut în ziare și reviste, mai apoi urmând să apară la radio, televizor, ș.a. O dată cu începerea dezvoltării publicitare au aparut alte metode de promovare. Promovarea publicitară a fost pentru început tipărită, deși mai apoi au apărut celelalte metode de promovare publicitară, radio, televizor, internet, publicitatea tipărită a rămas la fel de importantă ca la începuturile sale.

Ziarul a fost unul dintre primele mijloace publicitare apărute, având un mare succes în rândul oamenilor de afaceri și vârstnicilor, acesta a fost urmarea invenției lui Johann Gutenberg, care a schimbat metodele de comunicare pentru întreaga lume. Ziarele au apărut defapt datorită scrisorilor care erau trimise dintr-o parte în alta cu informații și lucrurile noi apărute. Așadar a fost mult mai simplu să apară noutăți în ziare și astfel toată lumea să aiba acces la ele și să fie mai bine informați. Prima reclamă tipărită a apărut într-o broșură germană în anul 1525. Dupa apariția acestui mijloc de promovare publicitară oamenii erau mult mai bine și mai repede informați decât atunci când așteptau o anumită scrisoare de la cineva pentru a afla noutățile.

Revista a fost o apariție din ultimele trei decenii ale secolului al nouăsprezecelea. Rata analfabetismului din țară a fost redus aproape jumătate, de la 20% în 1870 la puțin peste 10% în 1900. În 1876, pentru a fi mult mai atrăgătoare și pentru a avea mai mult success pe piață au început să tipărească imagini care îi ajutau foarte mult pe cititori în înțelegerea cu ușurință a spoturilor publicitare . Aceasta aveau un altfel de success decât înainte. Revistele ofereau veriga lipsă din comercializare, publicitatea prin reviste făceau cunoscute cu ușurință produsele fabricanților în toată țara; aceasta a reprezentat dezvoltarea publicității naționale. Revista pentru unii oameni era mult mai interesanta datorită imaginilor cuprinse în paginile sale, aceștia de multe ori cumpărând o reclamă datorită imaginilor care îi facea să ințeleagă mai bine mesajul care vrea sa îl transmit textul.

În anul 1925, unul dintre principalele evenimente petrecute a fost aparția radioului O dată cu apariția acestuia, pentru americani radioul, a devenit o parte insemnata din viața lor, mai ales în timpul celui de al doilea război mondial; acesta ajutându-i cu transmiterea știrilor de prim rang. Pentru mulți oameni acest mijloc însemnând o minune apărută în viața lor, noutățile auzite live, acestea puteau fi știute și de cei care nu știau să citească.

Abia în 1952, televiziunea a devenit populară, totodata devenind și cel mai important mijloc publicitar și de informare pentru multe agenții.La nivel național, beneficiarii acestora au cheltuit mai mult decât pe orice alt mijloc de publicitate. Televiziunea apărut mai întâi cu restricții de vizionare, puțină publicitate și termene scurte de vizionare. Urmând ca mai apoi sa cuprindă mai multe ramuri de interese, promovându-se din ce în ce mai mult publicitatea și informarea cetățenilor cu noutățile interne si externe țării din care fac parte.

Computerul a intrat în publicitate datorită contabilității, în 1946, acestaa început să schimbe vieți în departamentul de comunicare, marketing și cercetare. Agențiile publicitare cheltuiau sute de mii de dolari anual pentru cercetare, oferindu-le clienților săi mai multe oportunităti de informare. Datorită apariției computerului promovarea publicitară era mult mai ușor de făcut ca până acum. Computerul a ajutat mult agențiile publicitare prin oportunitățile care le oferă, datorită computerul, aceștia puteau face grafica uni produs publicitar după care a tipări ceea ce doreau sa promoveze, sau să promoveze publicitatea online, cu ajutorul internetului. Acesta a ajutat și publicul care pentru orice informație, dacă aveau un computer cu internet puteau accesa cu ușurință orice site de ca care aveau nevoie.

1.2.Reclama și diversitatea mijloacelor de promovare

Reclama a apărut la începuturile sale în ziare, ziarele constituie unul dintre cele mai valoroase mijloace informaționale și de publicitate. Acestea, desigur au avantaje care le-au făcut sa devină atât de valoroase, principalele avantaje pe care le oferă ziarele distribuitorilor de publicitate sunt:

Ziarele asigură flexibilitatea, din care se poate alege o varietate de formate începând de la anunțurile color pe toată pagina până la mica publicitate care poate fi de doi centimetri jumătate.

Ziarele datorită modului său de distribuire, în general ajung la majoritatea adulților, acestea fiind foarte utileși pentru populația cu niveluri ridicate de pregătire.

Ziarele oferă persoanelor din publicitate o serie de opțiuni originale.Datorită inserturilor pre tipărite, acestea concurează cu clasicele reclame prin poștă, multe dintre ele fiind bazatepe un tiraj redus.

„Ziarele oferă avantaje calitative, care de multe ori le lipsesc altor mijloace de publicitate. Ziarele „și-au creat o relație strânsă cu consumatorii”,deoarece au două mari caracteristici de bază: credibilitate și seriozitate.Ziarele au creat pentru consumatori un oarecare confort, o sursă de exactitate, de amănunte și de analiză. Relația ziarelor cu consumatorii se extinde și în publicitate.”

În prezent, industria revistelor suferă schimbări dramatice, acestea referindu-se la toate aspectele modului în care se desfășoară afacerile. „În timp ce natura revistelor poate ramane stabilă, industria care o sprijină și care îi dă viață va fi întotdeauna în continuă schimbare. Variațiile în modelele de ediții, creșterea numărului paginilor de publicitate din reviste și a veniturilor corespunzătoare, precum și avansul ulterior în inovațiile tehnologice sunt elocvente pentru a zugrăvi acest mediu dinamic al revistelor”.

Evoluția revistei modern, la jumătatea secolului al nouăsprezecelea cititorii aveau interese specifice, prețurile erau foarte ridicate și aveau parte de foarte puțină publicitate. Revistele erau împărțite în funcție de publicul țintă pe care îl avea, aveau conținut politic literar sau religios. Până în anul 1920, cand a apărut radioul, singurul mijloc național de publicitate erau revistele. După apariția radioului, revistele au rămas singurul mijloc vizual de publicitate. În anii ’50 a apărut televeziunea, afectând astfel modul de publicitate al revistelor, obiceiul oamenilor de citit s-a transformat în obiceiul de vizionare astfel încât revistele au trebuit să se modifice pentru a putea supraviețui. O dată cu trecerea timpului promovarea publicitară tipărită și-a mărit aria de funcționare apărând fluturașii, bannerele, rollup-urile, fluturașii, vederile, etc.

Avantajele revistelor ca mijloc de publicitate și prezenatrea unei campanii în fața principalului public țintă este în funcție de criteriul demografic al stilului de viață a cititorilor sau a obiceiurilor de consum, revistele pot acoperii segmente limitate de public. Reclamele invită cititorii ca prin ilustrații să descopere diverse personalități și simboluri din trecut. De altfel ilustrațiile si imaginile îi fac să înțeleagă mai bine textul și mesajul care doreste să fie transmis.

Alternative originale și durabile: revistele, spre deosebire de alte mijloace publicitate sunt păstrate și comentate o perioadă lungă de timp, multe dintre ele fiind transmise și altor cititori.Un alt avantaj este că revistele sunt portabile, pot fi luate și citite oriunde. Articolele pot fi decupate și îndosariate, astfel încât cititorii se pot întoarce de mai multe ori la ea până să renunțe definitiv.Revistele pot fi păstrate din generație în generație pentru a se putea vedea evoluția lor și a publicității de-a lungul anilor, acestea putând devenii o adevărată istorie.

Disponibilitatea edițiilor demografice și geografice: revistele naționale, oferă în general o anumită împărțire regională și geografică, așadar pe scară națională edițiile geografice și demografice întâlnesc același gen de pretenții din partea marilor firme de publicitate. Aceste ediții sunt speciale, numindu-se tiraje parțiale fiind atât de uzuale și importante pentru publicitatea din revistă. (tiraje parțiale=atunci când revistele oferă firmelor o parte mai mică decât tirajul lor total. Tirajele partâțiale cuprind ediții demografice, geografice și tiraje divizate.)

Factori calitativi:cel mai important element al revistelor este credibilitatea în rândul cititorilor, aceștia așteaptă să cumpere ceva de calitate la un cost convenabil. Dezavantajele revistelor ca mijloc de publicitate ar fi costul ridicat adică în general revistele sunt cele mai scumpe mijloace publicitare, costurile fiind justificate printr-un public foarte selecționat.

1.3. Clientul agenției de publicitate și piața sa

“Piața după P Kotler este ansamblul indivizilor și organizațiilor care cumpără sau care ar cumpăra un produs sau un serviciu; aceasta implică doi factori: produs și destinatar.”

Piața produsului este aceea piață căreia îi aparține marca, fiind împărțită în mai multe ramuri: piața generic- produsele care în general satisfac nevoile produsului principal; piața principal-produsele asemănătoare aflate în concurență; piața înconjurătoare- produsele care diferă dar satisfac aceleași nevoi și motivații în aceleași circumstanțe; piața-suport care necesită consumul produsului studiat. Piața mărcii care se referă la momentul în care intervin mai multe mărci pe piață.

Destinatarii publicității, se adresează cumpărătorilor, consumatorilor; aceștia clasificându-se astfel: consumatori actuali, potențiali, non-consumatori. Ceilalți agenți ai unei piețe sunt „factorii de influențare” care recomandă sau nu folosirea unui produs. Aceștia sunt prescriptorii, consilierii, liderii de opinie și instuționalii. Așadar piața servește drept teren de manevră întreprinderilor datorită diferitor strategii care vor fi hotărâte doar după segmentarea pieței.

Persuasiunea în publicitate: Publicitatea unui anumit produs, poate fi și o competiție până la urmă între două forțe de convingere, tu prin publicitate încerci să convingi clientul să cumpere, iar clientul încearcă să te convingă să îi accepți punctul de vedere. În general punctul de vedere al unui client despre produsul tău este că „ Nu își permite produsul, nu are nevoie de el, poate obține un preț mai mic în altă parte” . Cel care care câștigă este cel care este mai convingător și și totodadat cel care știe să își impună cu adevărat punctul de vedere. Clienții pot fi convinși să cumpere ceva daca ei sau compania pe care o reprezintă au ceva de câștigat. Mereu va fi acest interes al clientului când cumpără ceva, trebuie să aibă ceva de câștigat. Agențiile de vânzări nu vor pune niciodata problema astfel, ei consideră un câștig egal, când clienții îi consideră recompensați prin faptul că le semnează o comandă. Există câțiva pași prin care se poate scăpa de ideea că un client te recompensează prin faptul că iți semnează un contract:

Vânzările sunt un joc al cifrelor, vor fi mereu o mulțime de clienți care vor refuza, dar trebuie depus efort pentru a găsi mereu noi clienți și pentru a prospera pe piață. Nici un refuz nu trebuie interpretat ca un afront personal.

Niciodată nu trebuie să ne gândim la ceea ce face produsul pentru client, pentru a-l recompensa. Clientul trebuie să fie convins că acel produs este în stoc limitat și că are noroc că îl cumpără de la tine.

Clientul trebuie convins că nu faci afaceri cu oricine este interesat. Deși acest lucru dă impresia de exagerare, într-un fel sau altul clientul trebuie să se simtă onorat că ia de la tine, trebuie de altfel să indeplinească anumite condiții puse de tine.

Trebuie convins clientul că pentru a cumpăra de la tine, trebuie să se încadreze in anumite standarde. Se explică clientului nivelurile pe scara de valori impuse, iar el să lupte pentru a ajunge la un anumit standard ca să obțină ceva de la tine, acesta se va simți privilegiat, că tu îi faci de fapt o favoare.

Psihologia clientului o putem descrie ca: fiecare individ are propria personalitate, asociativă sau disociativă, doar în momentul în care reușim să încadrăm un client în una dintre aceste categorii, procesul de persuasiune va da rezultate sigure.

Clienții asociativi: acest tip de clienți sunt cei carora le place ca lumea să fie neschimbată. Sunt aceri tip clienții care rămân la același loc de munca un timp îndelungat și cu aceiași/același soție/soț toată viața. Ei fac mereu același lucru care îl faceau și înainte, nu fac schimbări și nu sunt interesați de ceva mai nou.

Clienții disociativi: aceștia sunt clienții cărora le place foarte mult schimbarea, care mereu schimbă câte ceva. Genul acesta de clienți sunt clasificați ca fiind foarte nesiguri pe ei și de altfel foarte nemulțumiți de viata care o au. Cu toate acestea pot fi foarte ambițioși dorindu-și mereu o schimbare în bine și luptând pentru asta.

Nici una dintre aceste doua personalități nu este echivalentul unei gândiri pozitive sau negative. Așadar la oricare dintre aceste doua personalități putem găsi avantaje și dezavantaje, posibilitatea de a fi negativi dintr-un punct de vedere sau pozitivi din alt punct de vedere.

Motivația clienților este împărțită în patru tipologii cognitive care descriu modul oamenilor de a percepe lumea. Aceste tipologii sunt:

Percepția si necesitatea

Prin percepție înțelegem că sunt convinși de ceea ce se poate întâmpla, aceste persoane sunt iubitoare de rutină, mereu avansează și cad rareori;prin posibilitate înțelegem că aceștia sunt convinși de nevoia de a acționa, la un loc de muncă niciodată nu vor demisiona mereu vor lupta mai mult pentru a câștiga mai mult. Este important să știm aceste amănunte despre fiecare client deoarece am avea mai mult de câștigat. Clienții orientați spre posibilități vor urmări mereu beneficul când cumpără de la tine, odată identificat acest tip de client și folosind strategia potrivită îl vei face să mai cumpere și pe viitor de la tine. Clienții orientați spre necesități fiind mereu preocupați de ceea ce ar pierde au nevoie de o bună prezentare a produsului și un bun argument pentru a cumpăra de la tine.

Egocentric și empatic

Această tipologie se raportează la oamenii cu universul, interesele lor și la interesele externe. Aici sunt clienții narcisiști care sunt convinși că lumea îi afectează și clienții martiri care sunt convinși ca lumea îi afectează pe ceilalți, „ Nu suntem nici martiri (sunt insignificant față de cauza căruia m-am dedicat), nici narcisiști (sunt centrul unversului)”

Satisfacție și neplăcere

Cu toții avem acest tipar al comportamentului și mereu vom lua o decizie în funcție de acest tipar. Satisfacția o definim ca fiind o dorință de a fi mulțumiți de ceva, de a ne face pe plac și totodata de a ne mândri cu ceva; clienții vor cumpăra ceva de la tine pentru a-și satisface pofta. Neplacerea este asemuită oamenilor lași cărora le este frică să nu aiba neplăceri, refuză anumite oferte din această cauză și care de altfel au mai multe de pierdut.

Extrinsec și intrinsec

Această tipologie ne descrie de fapt un factor care ne influențează pe toți în aceiași măsură. Pentru o parte din noi mereu va conta parerea altora, iar pentru alții aceasta nu contează deloc. Persoanele care sunt caracterizate ca fiind extrinseci vor fi mereu influențate de ceea ce se întâmplă în jurul lor sau de cei care sunt în jurul lor; dacă cei din jurul lor sunt veseli aceștia vor lua din veselia lor sau din orice alt sentiment sau manifestare a persoanelor care îi sunt aproape. Persoanele intrinseci sunt mereu indiferente, par ca și cum nimic nu i-ar afecta. Ambele tipare au avantaje și dezavantaje, dar indiferent de comportamentul acestora, o data identificați strategia trebuie adaptata la tiparul comportamental al fiecăruia.

Pentru a putea avea un mai mare succes în publicitate trebuie să știm și prin ce moduri poate un client să ia o decizie și ce anume se desfășoară în mintea lui înainte de a lua decizia. Clientul poate fi asertiv sau non-asertiv, aceștia aruncă o privire spre propunerea/reclama ta și iau repede o decizie dacă vor sau nu, însă daca discursul tau nu începe într-un mod atragător aceștia vor refuza înainte de a ști despre ce este vorba. Clienții emotivi sau non-emotivi îi poți identifica prin modul în care te primesc și te ascultă, în cazul celor emotivi cu căldură și entuziasm, iar în cazul celor non-emotivi primirea va fi mult mai rece si profesională.

Modul prin care clienții vor reacționa la propunerea ta depinde de combinația între emotivitate și aservitate.

„ Emotiv/asertiv: Să-i dăm drumul. Mi se pare o idee excelentă. Cât de repede putem să o punem în aplicare? sau mi se pare o idee riscantă pentru noi. Ce alte propuneri mai aveți?

Emotiv/non-asertiv: Apreceiz faptul că mi-ați prezentat propunerea. Îmi place ideea, însă prefer să nu iau nici o inițiativă înainte de a discuta cu angajații. Sper sa înțelegeți. Altă alternativă: Nu cred că s-ar potrivi cu stilul nostru de lucru. Nu ne place să ne aventurăm.

Non-emotiv/asertiv: Nu voi accepta decât dacă ne aduce bani. Demonstrați-mi că poate să facă asta și vă voi da acordul azi. sau: Am mai încercat și înainte. Mi se pare o idée bună, dar nu va ține. Credeți-mă.

Non-emotiv/non-asertiv: Văd că v-ați pregătit bine. În urma verificării rezultatelor studiilor de piață efectuate de dumneavoastră, vă putem oferi acordul nostru. sau: Nu m-aș putea angaja într-un proiect de o asemenea anvergură. Ar trebui să efectuăm niște studii exhaustive înainte de a vă lua propunerea în considerare, iar acum suntem atât de încărcați încât nu știu cum am putea să ajungem să facem asta.”

Clienții închiși și deschiși la idei noi sunt destul de ușor de identificat deoarece ei sunt aceea care îți analizează mesajul și se hotărăsc în funcție de ceea ce le spui și areți, asta în cazul celor deschiși, în cazul celor închiși, ei mereu vor raporta ceea ce le spui la ceea ce știu ei deja. De altfel o persoană închisă este mult mai greu de convins decât o persoană deschisă care va fi convinsă prin evidențierea unor perfornanțe ale produsului tău.

„Procesarea conștientă/inconștientăn este modul prin care o persoană îți ascultă propunerea, cu mintea deschisă sau închisă și totodată modul în care procesează informația oferita de tine.” Cele patru moduri prin care un client ia decizile trebuie sa fie bine cunoscute de către specialiștii în relațiile publice și de către cei care doresc să își vândă produsele pentru a avea mai mult succes în afacerea sa.

1.4Segmentarea pieței

Segmentarea și tipologia pieței presupun existența unei piețe eterogene care permite adoptarea unei politici de marketing și comunicarea aflate în strâns raport cu așteptările ansamblurilor degajate. Principalele criterii de segmentare a consumatorilor sunt: criterii geografice care se referă la regiunile unei țări, criteriile sociodemografice – gen, vârstă, sex, mărimea și tipul celulei familiale, venit, nivel de educație, rasă, religie.Calitățile necesare criteriilor de segmentare a consumatorului, pentru a fi exploatabile trebuie să aibă anumite caracteristici: pertinența care prezintă diferențele mari în ceea ce privește comportamentele, atitudinile, criteriile sociodemografice și geografice; caracterul măsurabil , greutatea criteriilor sociodemografice, geografice și culturale în detrimetrul criterilor comportamemtale prea vagi; valoarea operatorie care trebuie să perimită utilizarea pe teren, mărimea substanțială permite o acțiune rentabilă care asigură un consum maxim al prosudului. Astfel segmentele pot fi percepute ca oportunități.Piața de altfel are strategii ale sale, acestea sunt împărțite în trei ramuri:strategia nediferențiată, strategia diferențiată și strategia concentrată.Strategia nediferențiatăsau de masă este utilizată când diferitele segmente nu sunt în opoziție, prezentând avantaje economice sigure. Strategia diferențiată respectă caracterul specific al fiecărui segment adoptând o politică de gamă extinsă fiind țintit fiecare segment printr-un produs de mare afinitate.Strategia concentrată permite întreprinderii să-și cunoască bine segmentul și să capete o imagine de specialist.

Fiecare client are în general un plan de piață, acesta începe prin trecerea în revistă, clasificată astfel: natura economică a bunului, caracterul de întreprindere; clientele; frecvența cumpărării și locul produsului de producție. De altfel și produsul trebuie să aibă valoarea sa, valoarea produsului constă în marcă, etichetă și calitatea care face diferența dintre produse.Ciclul de viață al produsul începe în primul rând prin lansarea, reclama și designul produsului, urmând mai apoi prin creșterea produsului pe piață și maturitatea datorită căreia vânzarea produsului se face mai greu, ajungând la saturație.Declinul poate apărea la produsele noi, mai performante, modificându-se obișnuințele de consum.

Cap. 2.Strategii publicitare și mijloace tehnice de promovare

Strategiile de comunicare corespund analizei publicitare a unei situații de marketing date. Aceasta prezintă un ansamblu de recomandări care se articulează în jurul a trei axe bine definite: axa marketing, adică studiul obiectivelor și al țintelor, în publicitate trebuie să ai o țintă, un obiectiv pentru care trebuie să lupți să îl promovezi, pentru ce anume să fie promovat acel produs, persoană și care este ținta la care trebuie să ajungi; axa de comunicare: obiectivele, țintele și strategia creativă. Comunicarea fiind una dintre cele mai importante component în promovarea publicitară și în strategiile folosite pentru promovare; axa mass-media adică mijloacele de comunicare prin care se atinge rezultatul dorit. La nivelul analizei de comunicare, fiecare agenție de publicitate își va particulariza metoda de abordare, în funcție de strategiile de creație. Comunicarea comercială are ca obiectiv produsul sau marca. În cazul unei comunicări-produs, trebuie să se arate în campania de publicitate calitățile produsului, dovedind atât cât e posibil o reclamă credibilă și coerentă. Comunicarea instituțională se articulează în jurul a ceea ce numim cultură de întreprindere și identitatea ei. Această comunicare deține ca repere performanțele economice, sociale și chiar valorile întreprinderii. Principalul său obiectiv fiind protejarea întreprinderilor în cazul situațiilor de criză.

Strategiile publicitare sunt foarte importante în promovarea publicitară, dacă o agenție publicitară nu are strategiile sale, publicitatea nu mai poate fi la fel de reușită sau nu va mai exista promovare.

Publicitatea depinde de anumite strategii care trebuie folosite, începând de la obiectivul care și-l dorește agenția de publicitate să îl aibă, la ținta la care își dorește să ajungă. Folosind strategiile necesare pentru a ajunge la ceea ce își dorește. Strategiile de promovare publicitară se regăsec și în viața oamenilor de zi cu zi, care au un obiectiv fix și sigur și o țintă la care doresc să ajungă, iar pentru a-și îndeplini visul folosesc diferite strategii.

Strategiile publicitare influențează foarte mult promovarea publicității în sine ajungând să facă sau nu posibilă apariția sa pe piață cu success. Un produs promovat, dar cu strategii vagi și nesigure ajunge să fie văzut ca fiind un produs cu o proastă promovare publicitară ceea ce îl face să decadă din drepturile care le-ar putea avea pe piață, sau care le-ar putea însuși consumatorii.

2.1.Lansarea produsului, conceperea unui design special

Pentru lansarea unui produs nou sunt necesare sursele și metodele de creare, acestea fiind Interne și externe. Interne sunt acele surse care privesc serviciul de cercetare și dezvoltare: comercial sau financiar, producția și cadrele de conducere, acestea fiind corect create în pozițile sale. Externe sunt cele ale căror idei provin din observarea concurenței și a pieței stăine, ceea ce însemană ca este nevoie să existe o largă cunoaștere a pieței, a nevoi sale, a așteptărilor care le are și totodată ceva care să fie mai sus decât a concurenței. Ele se disting prin două metode bazate pe procesul de creativitate: metode intuitive care fac referire la cele mai principale tehnici de creativitate în grup, prima fiind cea care reunește 6 până la 10 persoane într-un grup, asta însemnând că acele persone trebuie să aibă în primul rând spiritual de echipă pentru a putea lucra cu alte personae și pentru a putea pune cap la cap toate ideile pentru a ajunge la un numitor comun; a doua tehnică fiind cea care înlocuiește problemele principale cu o analogie cum ar fi visul cu ochii deschiși. Metoda rațională care confruntă elementele pentru a combina unele funcții cum ar fi ansamblarea unor posibilități.Produsele noi se pot evalua prin studii de fezabilitate și teste, fezabititatea fiind tehnica de cercetare a ceea ce cere piața și dezvoltare continuă, marketingul, tehnica ce privește imaginea sa de marcă și coerențăa viitorului produs cu gama existentă.

Politica lansării unui produs se împarte în 4 căi de abordare a pieței: politica de pionieratrealizată când întreprinderea creează produsul, astfel primul produs intrat pe piață poate avea o influență majoră asupra percepției consumatorilor, fiind primul care crează o imagine în mintea consumatorului, acesta fiind de impact; politica “trenului în mers” care constă în a nu lansa un produs decât atunci când un produs care îl imită este în creștere, prin această cale cel care dorește să lanseze produsul cunoaște deja plusurile și minusurile produsuli în creștere, iar datorită acestuia poate lansa produsul cu o grijă mai mare, prentru a-l face mai cunoscut și mai valoros; politica de segmentare care așteaptă ca piața să se segmenteze pentru a se lansa pe un anumit segment, știind exact pe ce segment ar fi mai benefic; politica “ me too” produsul care imităun produs care este deja pe piață dar sub o altă denumire, ajungând poate să pună produsul existent în umbră.

În faza de lansare a unui produs, consumatorul ezită în fața produsului, fiind nou și neștiind multe lucruri despre acesta, tocmai de aceea este foarte important ca de la conceperea produsului să fie foarte bine promovat ca consumatorul să știe cu ce are de a face. Prețul este ridicat datorită volumului scăzut de produse, necesitând să acopere restul cheltuielilor avute o dată cu intrarea pe piață. Distribuția este rezervată în privința ideii de lansare a unui produs care nu și-a dovedit calitățile, mereu căutându-se o dovadă care să dea încredere în folosirea noului produs. Concurența este limitată, publicitatea trebuie să fie în sincron cu apariția produsului pe raft. Obiectivele noului produs trebuie să fie dezvoltarea vânzărilor și impactul pe piață, să îi fie cunoscute caracteristicile, propunând cumpărătorilor să îl cumpere, oferind detelile necesare pentru a putea câștiga atenția publicului. Momentul lansării este foarte delicat deoarece sunt mereu concurenți, nu trebuie amânat nici prea mult, nici lansat prea repede. Importantă este și gama din care face parte produsul, rolul său fiind de a atrage clienți, de a realiza economii importante, de a efectua tranziții între doua familii și totodatăbeneficierea de un efect de gamă pentru a favoriza trecerea prodului pe lista marilor distribuitori.Pentru o întreprindere prețul are o importanță strategică, deoarece prețul de revânzare condiționează nivelul cererii și rentabilitatea activității. Pentru a-și fixa prețurile întreprinderea trebuie să înfrunte mai multe constrângeri și să ia în calcul un anumit număr de elemente: creșterea numărului mărcilor pe piață care este tot mai mare și întărește rolul prețului ca factor de referință pentru cumparatori; scurtarea ciclului de viață al produsului care necesită o rentabilitate cât mai rapidă cu putință, creșterea materiilor prime, constrângeri legale, afirmarea puterii asociaților consumatorilor care au tendința să își îndrepte atenția asupra prețurilor; diminuarea puterii de cumpărare a consumatorilor, importanța distribuitorilor și presiunile contradictorii asupra întreprinderii.

2.2. Selectivitatea publicului

Numeroase publicații caută o piață într-o lume dominată de comunicații instantanee, cele care țintesc către distracții și hobbyuri au un succes mai mare: „Revistele de nișă sunt foarte, foarte valoroase și reprezintă cu certitudine cel mai important progres în industria editorială. Ne place să credem că numărul celor interesați de ce se întâmplă în lume este mai mare decât al celor interesați de sfaturile practice, dar acest lucru nu se întâmplă întotdeauna.” Termenele finale lungi: datorită procesului de tipărire, majoritatea reclamelor trebuie să fie finalizate cu mult timp înainte pentru a fi tiparite și prezentate publicului țintă. Deoarece după munca care se face pentru designul produsului care trebuie să fie foarte atrăgătoare, ca consumatorii să fie mulțumiți de ceea ce li se oferă, urmează procesul de tiparire, aranjarea grafică necesară tipăriri, finisajele care trebuiesc făcute produsului, doar după toate acestea produsul finit poate ajunge în fața consumatorilor.

Publicitatea exterioară, acest tip de publicitate implică costuri mai mici dar este mai atrăgătoare și eficientă. Publicitatea exterioară se referă la postere, reclame pe mijloace de transport, reclame de efect unice, spectacole cu lumină de laser, arta grafică pe calculator și reclame pe stații de autobuz acoperite.Publicitatea exterioară la fel ca celelate mijloace are avantaje și dezavantaje. Avantajele fiind:amplifică efectul unei campanii de televiziune prin mijloace vizuale convingătoare și la îndemâna oricui, care extind imaginile vizuale și măresc aria de acoperire.Asigură asocierea grafică și vizuală care lipsește la radio.Crește gradul de repetare care lipsește în multe campanii publicitare prin reviste.Publicitatea în aer liber combinată cu ziarele asigură un impact vizual mai puternic, așadar viața publicității din ziar se mărește.Dezavantajele publicității în aer liber sunt limitări ale creației și niveluri scăzute de atenție. Publicitatea în aer liber este foarte scurtă, în general cuprinde de la 7 până la 10 cuvinte ajungând să nu fie prea profundă nici pentru cumpărători.

Selectivitatea redusă a publicului,în general acel mijloc publicitar oferă o selectivitate redusă a grupurilor demografice. Totuși marile firme de publicitate îți pot schimba mesajele publicitare în funcție de locul amplasării acestora.Probleme de disponibilitate ale marilor firme care au publicitate în aer liber nu întotdeauna își pot pune reclama unde își doresc, uneori trebuie să renunțe la prima alegere și să o pună în alte locuri, de multe ori aceste nefiind benefice pentru promovarea publicitară.În ciuda acestor dezavantaje, publicitatea în aer liber realizată corespunzator poate fi o metoda ieftină de a obține vizibilitatea imediată a produsului și siguranța că va fi vazut de toată lumea nefiind degradată.

2.3. Strategii și planuri de comunicare în publicitate

Comportamentul consumatorilor își află realizarea în actul de cumpărare. Există doi factori explicativi ai procesului de cumpărare: factorii de mediu care au cultură și subcultură, adică valorile culturale proprii fiecărei persoane care se modifică în timp din generație în generație, subculturile sunt acelea care cuprind naționalitatea, religia, regiunea din care face parte și vârsta. Factorii individuali, sunt factori de bază care creează motivații și blocaje. Motivațiile hedoniste care au originea în satisfacerea plăcerilor, în dorința de a profita de viață; motivațiile dezinteresate bazate pe dorința de a face un bine, a face un cadou; motivațiile de auto-examinare își au sursa în dorința consumatorilor de a se exprima și de a se afirma în raport cu ceilalți.

Blocajele se repartizează în mai multe categorii, acestea fiind: raționale, care fac apel la logică și raționament, emoționale, acestea depind de instinct sau de sentimente absolute care conduc la un refuz definitiv, relative conduc la un refuz mai nuanțat, inhibițiile fiind legate de lipsa de încredere a cumpărătorului în propria judecată, frica care este o pulsiune negativă provocată de dificultăți reale sau imaginare legate de modul de folosire a unui produs.

Pentru a avea un success trebuie de asemenea să ai un grup-țintă, acesta fiind un ansamblu de consumatori actuali sau potențiali, fiind aleși de destinatarii acțiunii de publicitate. Concurența este foarte importantă deoarece trăim într-o situație economică de concurență monopolistă, conform căreia fiecare ofertant, dupa ce a realizat o diferențiere mai mult sau mai puțin puternică, beneficiază de un cvasi-monopol. Acesta nu este un adevărat monopol. Într-un nou domeniu, inovatorul este adeseori ajuns din urmăde concurență. Așadar ofertantul nu își poate permite deci să ignore forme concurente, în afara cazului în care beneficiază de un adevărat monopol.

“Strategia de creație, modelul Protecter & Gamble se integrează în strategia de comunicare, aceasta pretinde să definească și să impună regula de creație, vrea să delimiteze un cadru în care se va defini creația. Prin modelul Protecter & Gamble, pentru a realiza un copy-strat este nevoie de opoziționare a produsului care să definească precis concurența, de o determinare a țintei, de o definire a promisiunii produsului și a beneficiilor consumatorilor și de o definire a tonului sau a ambianței mesajului. Strategia referențială și demonstrativă, modelul Ogilvy se referă la strategia de creație care trebuie să traducă valoarea informativă a produsului sau a mărcii prin calitățiile sale.” În cazul acestui model se începe prin cunoașterea tuturor detaliilor produsului, promisiunea fiind cuprinsă în calitatea prosusului însăși. Consumatorul trebuie să devină fidel prin identificarea produsului ca un personaj. Evitarea canibalismnului, asftel încât produsul să nu fie pus în umbră de vedetă; testarea permanentă a produsului cât și demonstrarea eficacității produsului.

Modelul lui Young & Rubicam reunește diferite puncte ale mixului de marketing care se compune din analiza factorului principal de marketing, analiza factorului principal de comunicare, emițătorul care analizează problema de rezolvat, destinatarulcare descrie central ținta, rolul reclamei, efectele așteptate în privința reclamei, mesajul care îl transmite și cadrul acțiunii, acesta referindu-se la buget, alegerea mijloacelor și a constrângerilor creative.

Modelul BL/LB (Bordelais, Lemonnier, Leo Burnett) impune structura dinamică, având un efect de ricoșeu și este compusă din: tipul de comunicare, țintă, propunerea făcută consumatorului, suporturile propunerii, caracterul urmărit, constrângerile privind execuția, planificarea retroactivă

Modelul HDM (Havas, Dentsu, Marsteller) este o strategie tradițională care se desfășoară în felul următor:

Hotărârea briefing-ului

Două adevăruri:

Adevărul faptelor: obiectiv

Adevărul opiniilor:subiectiv

Preliminarii: capacitatea de a alege datele marcante ale întreprinderii prin intermediul societății, produsului, concurenței, pieței, distribuției, consumului/consumatorului, programului de vânzări, publicității, promovării.

Rezultatul: a lua o decizie, adică a alege datele marcante.

Hotărârea strategiei

Elementele constituitive:

Categoria produsului căruia agenția vrea să îi facă reclamă

Selectarea țintei

Selectarea mesajului

Două etape necesare:

Căutarea ideilor

Selectarea celor mai bune obțiuni pe baza studiilor, experiențelor și a bunului simț.

Hotărârea:

Opțiunea strategică recomandată în funcție de calitatea, amploarea și pertinența sa.

Justificarea recomandării

Hotărârea în ceea ce privește creația.

Aspectul asupra căruia poate reacționa o reclamă.

Deficitul din punct de vedere al consumatorului: problema ce poate fi rezolvată de reclamă.

Obiectivul:

Cum se rezolvă deficitul în privința consumatorului.

Dezvoltarea:

cui, în detrimetrul cui sau în detrimetrul a ce se dorește dezvoltarea.

Beneficiul:

Unic și competitiv

Rațional sau subiectiv

Un suport sau o dovadă a beneficiului

Aspectul:

portret și imagine a mărcii și a destinatarului.

Strategia Barbara, modelul CPP (fost CFP) acest model se definește în felul următor: a crede în tine, a accepta riscul, alegerea câmpului de bătaie, punctual vulnerabil al adversarului, obiectivul de comunicare, unghiul de atac, instruirea tactică, amplificarea cuceririi. Astfel, strategia Barbara se definește în jurul a trei noțiuni: pofta de a cuceri, surpriza unghiului de atac și forța simplității.

Strategia esențială, rădăcinile și aripile, modelul FCA (Feldman, Calleux si ASS), acest tip de strategie își propune să dea rădăcini și aripi. Rădăcinile trebuie să confere credibilitate și exprimă rațiunea sa de a exista pe piață, iar aripile permit produselor sale să vină în contact cu consumatorii.

Cei trei V, modelul Robert &Partners, “adevăr”, “vedetă”, “verificat” sunt cele trei componente strategice creative ale agenției lui Robert. Această strategie este un fel de întoarcere la perioada de întemeiere a instrumentului publicitar. Tema generală a creațiilor agenției se învârte astfel în jurul unui anumit realism, ce constă în enunțarea stării lucrurilor fără ocolișuri și cu o anumită eficacitate.

Conceptul creativ al agenției McCann Erickson, această agenție americană își propune o strategie inspirată din modelele detergenților, aceasta se articulează în cinci puncte: rezultatul așteptat; cui trebuie să ne adresăm; ce trebuie să spunem; idea de reținut de către viitorul client; constrângeri.

Strategia star, modelul RSCG (Roux, Seguela, Cayzac, Goudard) această strategie se concretizează prin felul în care este concepută o reclamă, pentru a-și justifica poziția, Jacques Seguela vorbește despre „caracterul mărcii” și adaugă faptul că o marcă sau un produs nu se reduc doar la aspectul fizic.

Strategia creativ paradoxală, modelul CLM/BBDO (Chavalier, Le Forestier, Michael, Barten, Baaten, Dustin, Osborn) se referă la convingerea că trebuie să mizezi pe ceea ce e neașteptat și paradoxal, pe răsturnarea practicilor publicitare obișnuite, se impune mereu mai multă diferență declarând război tuturor metodelor clasice de strategie în privința creației.

Strategia de fidelizare, modelul Equateur se referă la modul de abordare în publicitate, care areșase faze acestea fiind: aspectul fizic, personalitatea, ocazia de utilizare, conținutul cultural al mărcii sau al produsului, imaginea reflectată a cumpărătorului și mentalitatea consumatorului.

ROI, modelul DDB Needham jonglează cu cinci întrebări pentru aproduce o strategie coerentă într-un sector cu o concurență puternică. Cele cinci întrebări sunt: “Care este scopul reclamei?”; „Cui i se adresează?”; “ Care e promisiunea făcută și cum va fi ea susținută?”; “ Ce personalitate va contribui mai bine la dinstingerea mărcii?”; “ Ce suporturi mediatice vor fi alese pentruacest mesaj și care va fi timpul alocat difuzării?”.

Dislocarea, modelul BDDP (Boulet, Dru, Dupuy, Petit) este o dislocare, un mod de gândire prin care prejudecățiile și convențiile sunt puse sub semnul întrebării și crează pentru client noi viziuni care asigură ascensiunea mai rapidă a mărcilor și își sprijină argumentarea.

PCP (planning creative produit), modelul Opera-RLC (Roux, Lambert, Consigny) traduce schimbarea de comportament a consumatorilor și a întreprinderilor, pornind de la principiul că produsul, marca sau instituția trebuie să vorbească într-un mod diferit despre lucruri pentru a găsi specificitatea astfel încât să câștige un teren propriu față de spațiile de comunicare tradiționale.

Strategia creativă a agenției „Publicis” are o abordare creativă, obiectivul fiind dezvoltarea impactului comunicării prin uimirea consumatorului care și-a pierdut gustul și mirosul.

Cap. 3. Publicitatea prin intermediul tipografiei

Pentru crearea unui produs publicitar într-o tipografie, în primul rând este nevoie de un editor care se ocupă de toată imaginea corectă a produsului publicitar, în cazul cărților, editorul trebuie să asigure publicarea și punerea în vânzare a lucrărilor. Editorul trebuie să aibă foarte multe cunoștințe, dacă o carte nu are ISBN, cel care dorește cu ajutorul editorului sa publice o carte, sa fie informat despre ISBN ce înseamnă și cu ce îl poate ajuta; în al doilea rând o anumită lucrare trebuie să fie foarte bine verificată pentru a nu fi plagiată și astfel scoasă pe piață.

Editorii trebuie ca tot timpul să fie preocupați de ecuația “autor, temă, formulă”, ceea ce impune mult efort, “orice strategie editorialătrebuie să se bazeze pe inovație, pe dezvoltare de noi colecții, ușor de recunoscut prin punctele de vânzare și de către public și să consolideze imaginea distinctivă a seriilor stabilite.” După modelul primilor tipografi-librari, întemeietorii editurilor, în secolul XIX, adoptau un slogan. Lui “Je semme a tout vent” a lui Pierre Larousse, i-a urmat la fel de rusticul “Qui seme bien recolte bien” a lui Fernard Nathan. La Amand Colin s-a afirmat conștiința morală: „Labeur sans soin, Labeur de rien” sau aluzia la Geneză a lui Guy Le Prat: „Fiat lux”.Exigența sobră e semnată Jose Corti: „Rien de commun”. Astăzi sloganurile sunt mai curând apanajul colecțiilor. Totodata, un editor trebuie să aibă grijă și de ceea ce este scris într-o carte, deoarece dacă nu este ceva original, ci este ceva plagiat pot apărea unele probleme, persoane care își cer drepturile de autor și de aici proasta publicitate făcută editorului și clientului care au muncit la aceea carte. În Franța drepturile de autor sunt foarte bine definite în „Codul proprietății intelectuale” în primele două paragrafe ale articolului L. 111-1: ” Autorul unei opere de creații intelectuale se bucură, prin simplul fapt al creării acesteia, de un drept de proprietate imaterială exclusiv și opozabil la toate”. „Acest drept compară însușiri de ordin intelectual și moral precum și însușiri de ordin patrimonial”. Așadar, acest articol evocă opera, autorul, dreptul moral și drepturile patrimoniale.

Drepturile de autor se împart în două: drepturi morale și drepturi primordiale. Drepturile morale se referă la bucuria unui autor de a-i respecta numele, calitatea și opera, acesta se referă strict la persoana sa. Drepturile primordiale se împart la rândul lor în drepturi de prezentare și drepturi de reproducere. Când spunem drepturi de prezentare ne referim la transmiterea operei către public, felul în care a fost redactată, recitarea publică, execuția lirică, reprezentare și prezentare. Iar dreptul de reproducere se bazează pe imprimare, desen, gravură, fotografie, cinematografie sau magnetică.

Publicitatea prin intermediul tipografiei se întinde pe o arie foarte largă datorită

multitudinii materialelor publicitare care se pot crea în tipografie.Tipografia ajută promovarea publicitară începând de la etichetele care sunt lipite pe produse, aceste etichete conținând ingrediente, mod de utilizare, precauții, ilustrații și tot ceea ce este nevoie pentru a fi informat clientul, cu produsul care urmează să îl folosească. Ajungând la fluturași care se împart publicului larg cu diferite reclame scurte, mape care se folosesc la conferințe, la interviuri de job, formulare, registre, facturi chitanțiere, dispoziții de plată și alte materiale necesare în fiecare firmă; afișe care îmbunătățesc foarte mult promovarea publicitară, afișe care au diferite anunțuri, atât cu vânzări-cumpărări, cât și cu evenimente sau afișe electorale. Cărție de vizită, care sunt absolut necesare în publicitate, fiecare om care are un anumit statut are nevoie de o carte de vizită atât pentru a-și face reclamă, cât și pentru a intra în contact cu alte persoane. Revistele care te introduc într-o nouă companie, sau exprimă noile tendințe, manuale pentru copii, care sunt absolut necesare în școli, bannerele și panourile publicitare outdoor care datorită dimensiunii mari crează un impact pentru consumatorii care le văd, roll-upurile de care are nevoie orice persoană care dorește să își facă reclama sieși, sau firmei sale, la un târg sau un alt eveniment, un roll-up este văzut ca o carte de vizită a omului, ceva care atrage atenția și urmează a fi contactat. De altfel tipografia oferă materiale pentru nunți, începând de la invitații, carduri de confirmare, meniuri, flipcharturi, numere de mese, la cărți de onoare, pancarte cu inițiale sau diferite texte dorite.

Publicitatea tipărită este necesară în viața tuturor, ajungând oamneii să nu mai poată trăi fără ea, indiferent ca sunt persoane fizice sau juridice.

3.1.Era producției și publicității digitale

După cum toată lumea crede, majoritatea reclamelor sunt create pe calculator, dar majoritatea producțiilor încă implică trecerea reclamei de pe ecranul calculatorului pe un film tipografic pentru tipărire sau publicare.

Diferența dintre producție și digital este că reclama digitală, poate trece imaginile de pe calculator direct pe tipar ocolind filmul, care este necesar pentru producție.

Producția tipografică din cazul unei agenții desfășoară un proces de transformare de la un concept original creativ la comunicarea tiparită a clientului, aici intră reclamele în reviste și ziare, reclamele exterioare, pe mijloacele de transport, la locul achiziționării, în broșuri auxiliare și publicitate cu răspuns direct. Foarte important este ca un client să înțeleagă intervalul de timp disponibil pentru execuție. La lucrările date în producție este nevoie de multă muncă și de oameni calificați.

Specialiștii în tipografie trebuie să fie pregatiți în aspecte creative și tehnice pentru imprimările tipografice. De altfel, trebuie să fie și responsabilii cu producția tipografică care coordoneaza toate activitățile. Iar achizitorii de tipar trebuie să fie specialiști în planificarea producției și totodata în achizițonarea de reclame exterioare.

În cadrul tipăriri există trei mari procedee de tipărire:

Tiparul înalt, este folosit la tipărirea pe o suprafață în relief sau ridicată, aceasta fiind acoperită cu cerneală, vine în contact cu hârtia, un exemplu ar fi ștampila care pusă pe o tușieră iar mai apoi pe o hârtie rămân datele sau textul de pe ștampilă imprimat pe hârtie. În cazul acestui tipar se fac plăci cu textul dorit de către client, textul este înălțat pe placă și acoperit de cerneală; placa acoperită cu cerneala este apăsată pe hârtie și rezultatul este cel dorit de către client.

Tiparul plan (offset) este o metodă prin care inițial, o imagine, cu ajutorul unei substanțe unsuroase puse pe o placă subțire si flexibilă transferă imaginea pe un cilindru de cauciuc, iar de pe acestă imagine se transferă pe hârtie. Tiparul plan este folosit la reproducerea cărților, cataloagelor, periodicelor, revistelor, articolelor de publicitate prin poștă, afișelor exterioare și de pe mijlloacele de transport ș.a.

Tiparul adânc este realizat cu ajutotul unor cilindrii gravați chimic pe o mașină de imprimat rotativă, acesta este opusul tiparului înalt, spre deosebire de acela, aici creându-se mici jgheburi de cerneală (placă umplută cu cerneală iar apoi ștearsă ca doar acele jgheburi să rămână cu cerneală, apoi se apasă pe hârtie).Serigrafia:“Serigrafia are nevoie de o matriță, matrița unui desen sau a unui text. Cerneala sau vopseaua este întinsă pe matriță, cu ajutorul unui sul de cauciuc este împinsă prin matriță și ecran pe hârtie (sau altă suprafață).”Serigrafia se folosește pentru coperți de panză/pluș, pentru personalizări pixuri, brichete, breloace etc.

3.2.Rolul printurilor în influențarea publicitară

Publicitatea prin intermediul tipografiei poate fi una de succes și poate fi mai bine promovată doar cu ajutorul calității. Persoanele care văd o anumită reclamă pe o hârtie de calitate sunt mai interesați decâ atunci când văd o reclamă tipărită pe o hârtie normală, de 80 grame ( hârtie xerox) la o dimensiune mică, părând neinteresantă.

„Proprietăți de imprimare. Pentru a obține o bună imprimare în condiții tehnologice normale, hârtia- indiferent de felul tiparului- trebuie să satisfacă următoarele condiții:

să fie netedă

să aibă un grad ridicat de alb sau nuanța cerută de beneficiar

să aibă culoarea uniform

să nu aibă pete și nici inserții peste numărul stabilit de STAS-ul în vigoare

să absoarbă cerneala

să fie opacă, adică să se poată tipării pe ambele fețe

să aibă rezistență la lumină și la apă

să aibă rezistență mecanică suficientă pentru a nu se rupe pe mașină

să nu fie abrazivă și să nu prăfuiască

să fie bine calibrată, adică să aibă o grosime uniformă

să aibă o structură uniformă, adică să fie lipsită de nebulozități

să nu aibă proprietăți electrostatice

sulurile să fie corect înfășurate, iar coliile să aibă un format riguros dreptunghiular

umiditatea să fie în limitele STAS-ului.”

Un alt factor important în promovarea publicitară prin intermediul tipografiei îl are pigmentarea, acesta fiind principalul component al cernelii de tipar. Cerneala trebuie să aibă în primul rând o culoare, dar și transparență, trebuie să aibă capacitatea de a acoperi hârtia și să fie rezistentă la lumină și apă.

„Datorită rolului important pe care îl au în compoziția cernelurilor, condițiile care se cer calităților pigmențiilor sunt foarte variate:

să aibă putere mare de colorare, pentru a se putea fabrica o cantitate mare de cerneală cu o cantitate minimă de pigment

să fie rezistenți la lumină, la apă, la acțiunea acizilor, a bazelor, a solvenților organici, a temperaturii și a intemperiilor

să aibă o culoare pură și strălucitoare

să aibă o transparență cât mai mare, în cazul cernelurilor transparente, și o putere de acoperire cât mai mare, în cazul cernelurilor acoperite

să aibă un înalt grad de dispersie

să aibă un indice de ulei mic

să fie total insolubili în ulei

să nu posede proprietăți antisicative

să nu aibă tendința de a îngroșa cerneala.”

Acești pigmenți se împart în pigmenți organici și pigmenți sintetici. Pigmenții organici sunt de natură animală sau vegetală. Pigmenții animali pot avea la bază carmin, acesta este obținut din coțsenilă, secreția unei insecte din Mexic, sepia fiind secretat de un animal marin numit sepie, purpura extras de la o anumită specie de melci.

Pigmenții vegetali au la bază garanța, indigoul și șofranul, dar acești pigmenți sunt din ce în ce mai puțin folosiți în industria cernelurilor tipografice.

Pigmenții sintetici sunt defapt niște coloranți insolubili în apă, uleiuri și solvenți organici obținuți prin sinteză organică.

Așadar pigmenții au un rol foarte important în promovarea publicitară cu ajutorul materialelor tipărite în tipografie.

“Cernelurile poligrafice se clasifică în funcție de mai multe criterii, și anume:

În funcție de genul de tipar pentru care sunt destinate:

cerneluri pentru tipaul înalt

cerneluri pentru tiparul plan

cerneluri pentru tiparul adânc

cerneluri pentru alte genuri (flexographic, serigraphic etc)

În funcție de felul și scopul imprimatelor:

cerneluri pentru ziare

cerneluri pentru afișe

cerneluri pentru ilustrații etc.

În funcție de viteza de tipărire și de construcția mașinilor:

cerneluri pentru mașini plane

cerneluri pentru mașini rotative.

În funcție de culoare:

cerneluri albe

cerneluri negre

cerneluri colorate (galbene, roșii, albastre, verzi etc.)

În funcție de capacitatea de acoperire:

cerneluri transparente

cerneluri acoperitoare

În funcție de rezistența la acțiunea diferiților agenți:

cerneluri rezistente la acizi

cerneluri rezistente la alcalii

cerneluri rezistente la căldură, lumină etc.

cerneluri rezistente la lăcuit

cerneluri rezistente la ceolofanat etc.”

Pentru materialele fotografice, în primul rând este important aparatul de fotografiat, calitatea imaginii care depinde de caracteristicile aparatului. Pentru a obține o imagine fotografică este nevoie de expunerea la lumină a materialului fotografic numit negative, acesta produce imaginea latentă datorită unor modificări fotochimice, imaginea latentă se face vizibilă datorită mai multor substanțe, numite revelatoare sau sub numele de developare.

Așadar pentru promovarea publicității prin intermediul tipografiei cei mai importanți factori sunt hârtia și pigmenții, cernelurile.

3.3.Argumente pro și contra publicității intermediate tipografic

Argumentele pro publicității intermediate tipografic încep cu fluturașii publicitari care obișnuiesc să fie puși in căsuțele poștale sau împărțiți pe stradă.

Fluturași au un rol important în promovarea publicitară deoarece mulți oameni sunt influențați de aceștia, este o metodă simplă si cu costuri scăzute de promovare. Probabil nu 100% din oamenii care primesc fluturași îi citesc dar o mare parte dintre ei sunt interesați măcar să știe despre ce este vorba, ce anume promovează acești fluturași.

Fluturașii de obicei cuprind cele mai importante caracteristici ale produsului și uneori prețul sau reducereade preț a unui produs, având în vedere că aceștia de fapt promovează partea bună a produsului, ceva scurt și cuprinzător pentru o reclamă bună. Clientul este acaparat în primul rând de designul produsului, a fluturașului de culorile corect folosite și nu în ultimul rând de ceea ce exprimă acel fluturaș.

Un contra argument fluturașilor ca produs de promovare publicitară poate fi desigur un prost design, prea mult text folosit sau, abuzul de fluturași cu aceiași reclamă împărțiți sau puși în căsuțele poștale consumatorilor de publicitate. De obicei oamenii nu sunt încântați de abuzurile publicitare, e adevărat că publicitatea insistentă are un scop bine definit și tot o data un anumit câștig, dar și o anumită pierdere datorată abuzului.

O reclamă văzută la televizor la un produs care are același text ca și pe un fluturaș nu va avea aceiași putere de influențare ca și fluturașul propriu zis, deoarece în primul rând nu toată lumea se uită la reclamele de la televizor, unii indivizi în momentul în care se difuzează o reclamă schimbă canalul, vizionând altceva; în al doilea rând reclama unui produs la televizor nu e la fel de insistentă ca cea tipărită, de multe ori oamnenii nici nu au auzit de o reclamă; în al treilea rând, reclamele de la televizor nu mai reușesc sa cuprindă ca și public țintă adolescenții, datorită tehnologiei aceștia petrec mai mult timp în fața calculatorului, pe internet, site-uri de socializare evitând reclamele. Așadar reclama tipărită, ca fluturaș câștigă în fața reclamelor de la televizor, putând cuprinde mai multe tipuri de persoane ca public țintă, fluturașii împărțindu-se pe stradă ajung atât la persoane mai tinere cât și la persoane mai în vârstă ceea ce face ca reclama să fie consumată și cunoscută de toată lumea.

Ziarele sunt unele dintre cele mai consumate produse de publicitate tipărită pentru publicul vârstnic. Desigur și acestea au avantajele și dezavantajele sale.

Ziarele câștigă în rândul vârstnicilor, aceștia bucurându-se în fiecare dimineață să le citească, sa afle ultimele noutăți, indiferent că ar putea afla noutățile de la televizor, pentru cei vârstnici este mai important să aibă în fiecare zi un ziar să îl poată citi în liniște. După cum spun unii vârstnici, ziarele sunt de pe vremea lor, au crescut cu așa ceva, din ziare luau informațiile despre ceea ce se întâmpla în țară, sau în lume. O dată ce s-au obișnuit cu acest mijloc publicitar, pentru vârstnici este mai greu să se obișnuiască cu ceva nou.

Un contra argument în promovarea publicitară prin ziare este problema acaparării atenției mai multor grupuri țintă, oricât de bun ar fi procesul de tipărire, designul și calitatea hârtiei, ziarul nu poate cuprinde mai multe tipuri de persoane consumatoare. Iar datoriotă noii tehnologii mulți oameni consideră ziarele o “vechitură”, declarând că e mult mai ușor și de acutualitate să citești noile știri/informații de pe internet sau să te uiți la telejurnalul de la televizor, decât să folosești un ziar.

Revista este împărțită în mai multe ramuri, deoarece revistele sunt făcute după mai multe categorii de publicuri, ceea ce poate acapara atenția fiecăruia. În zilele noastre nu foarte multă lume mai este influențată, prin promovarea publicitară cu ajutorul revistelor, dar pentru o revistă față de un ziar este mult mai important procedeul tipografic prin care se face, calitatea hârtiei, finisajul ei (de exemplu o revistă cu coperțile înfoliate atrage mai mult atenția decât o revistă cu coperți neînfoliate), designul care poate atrage mai multe priviri și interesul mai multor tipuri de publicuri și desigur nu în ultimul rând textul propriu zis care este una dintre cele mai importante caracteristici de a atrage atenția și de a se face înțelese și consumate.

Un contra argument al revistelor este „termenul de valabiltate”, în general la reviste, undeva în partea de sus scrie din ce dată până în ce dată este valabilă. Iar dacă distribuitorii revistelor, sau proprietarii restaurantelor care promovează acest tip de publicitate, nu sunt atenți la data în care este valabilă revista, este foarte posibil ca cei care consumă acest tip de publicitate nici să nu deschidă revista.

Cărțile de vizită, un mijloc foarte important de promovare publicitară, indiferent că promovarea se face unei persoane care se ocupă cu ceva sau unei firme, unui produs. O carte de vizită, de regulă după ce se primește se pune în portofel iar când o persoană are nevoie de un serviciu caută în portofel printre cărțile de vizită urmând sa gasească persoana sau compania de care are nevoie. O carte de vizită de regulă conține numele firmei/persoanei, numărul de telefon, adresa de e-mail și uneori serviciul care îl promovează. Asta ajutând consumatorii publicității să înțeleagă despre ce este vorba și să dea un telefon sau un e-mail să discute mai multe.

Un contra argument cărților de vizită ar fi informațile care le deține și de multe ori designul, multe persoane clasificând compania sau pesoana care este trecută pe cartea de vizită după mesajul care îi este transmis de către designul ales pentru aceea carte de vizită.

Bannerele au un adevărat succes ca publicitate tipărită, acestea având dimensiuni mari; textul la fel, scris cu caractere mari putând fi citit de oricine. Datorită dimenisunii sale mari, de obicei bannerul “îți intră în ochi”, te face sa citești mesajul care este transmis.Bannerul care promovează un produs este întipărit în mintea oamenilor, iar atunci când ajung în fața produsului propriu zis își amintesc de bannerul care îl văd in fiecare zi pe un bloc sau stâlp. Și probabil în acest fel sunt tentați să încerce acel produs. Un lucru bun ales în general de “proprietarii” bannerelor este că știu unde să îl amplaseze pentru a fi siguri că este luat în seamă (de exemplu vis a vis de o stație de autobuz, e normal că oamenii în timpul în care așteaptă autobuzul sunt tentați să citească reclama). Bannerul are avantajul rezistenței materialului care rezistă la schimbările vremii și poate fi pus oriunde în exterior, acesta fiind un mijloc de publicitate insistent.

Un contra argument al bennerelor este că, datorită dimensiunilor mari acesta nu poate fi amplasat oriunde, iar o dată ce produsul nu mai este de actualitate, munca pentru schimbarea mesajului publicitar este destul de greu de schimbat decât în cazul reclamelor cu dimensiuni mai mici.

Cărțile sunt un mijloc inedit de promovare publicitară tipărită, în primul rând o carte tipărită mereu va avea o valoare mai mare decât o carte online. În al doilea rând cartea tipărită poate fi înțeleasă așa cum își dorește autorul cărții să fie înțeleasă. Acest lucru se referă la faptul că, oamenii care citesc online mereu vor găsi altceva de făcut decât atunci când citesc o carte tipărită, deoarece sunt site-urile de socializare, e-mailurile și alte mijloace care distrag atenția, în schimb cărțile tipărite te atrag atât de mult în ceea ce vor să transmită, încât nici nu e atât de important să deschizi calculatorul pentru a intra pe site-urile de socializare, ești prea captat în ceea ce citești decât să mai pierzi timpul cu altceva.

Un contra argument al cărților tipărite este că, noua generație nu mai este foarte interesată să citească, iar dacă la școală primesc anumite cărți de citit, le este mai comod să citească un scurt rezumat al cărții pe internet, iar în acest fel bibliotecile nu mai sunt vizitate, iar “cărțile nu mai au aceiași valoare”.

În concluzie atât reclamele tipărite cât și cele digitale influențează publicul, dar reclama tipărită va avea mereu un alt statut în societate.

Cap. 4. Cercetare sociologică privind utilizarea materialelor tipografice în publicitate

Publicitatea este principalul mijloc de marketing în promovarea unui produs, a unei idei și acțiuni în rândul publicului.

Reclamele trebuie să fie insistente, să aducă ceva nou. În general, reclamele se fac pe scheletul unei idei, idee care trebuie să atragă din punct de vedere vizual în cazul reclamelor tipărite sau auditive în cazul celei promovate prin sunet. Lăsând un copil în vârstă de aproximativ un an în apropierea televizorului, în momentul în care apare publicitate, el se oprește din joacă și își îndreaptă capul spre televizor. La fel și în cazul reclamelor tipărite, cel care privește reclama trebuie să fie atras de idee. Aceasta poate fi evidențiată prin: culoarea caracterului literei, mărimea acesteia precum și de o idee sugestivă.

Reclama tipărită se poate realiza prin broșuri, cataloage, calendare, afișe, pliante, flyere, ziare, reviste, panouri publicitare (outdoor), bannere, whiteback-uri, blueback-uri, roll-upuri, invitații etc.

Broșurile sunt modul prin care o firmă își poate prezenta activitatea care o defășoară sau activități care urmează să fie desfășurate. Broșurile în general detaliază un anumit subiect, oamenii optează să își facă broșuri în general pentru a-și face reclamă propriei firme, a-și prezenta activitățile, aptitudinile și uneori și colectivul angajaților. În general broșurile sunt date noilor oameni pentru a se familiarize cu locul unde sunt sau cu abilitățile firmei. Costul broșurilor este destul de redus, datorită procesului tehnologic din tipografie. Pentru o broșură în general se folosește hârtie de 115-150 gr până in 250 gr, plus fălțuire (îndoirea) și bineînteles tipărirea, ceea ce rezultă de aici fiind costul mic.

Cataloagele, revistele au aproximativ aceleași detalii de finisare, iar tipărirea se face cam pe același tip de hârtie. La cataloage și reviste un plus esthetic îl are înfolierea, se pot înfolia coperțile lucios, sau mat, dându-i produsuli o alta “textură”, făcând produsul să fie mai atrăgător, iar clienții mai interesați să îl cumpere. Costurile cataloagelor și ziarelor este mai ridicat decât a broșurilor deoarece procedeul de finisare este mai diversificat, iar datorita acestora costurile se ridică mai sus.

Invitațiile se impart în mai multe categorii, invitații de nunta, de zi naștere, de botez, invitații la evenimente. Deși e o gamă mai largă, toate pot fi la fel de satisfăcătoare pe plan calitativ. Aici este important cartonul pe care se fac, un carton de 300 gr normal, alb, sau un carton special de diferite culori, sidefat sau texturat, modul de finisare o simplă coală listată sau, un carton biguit tip carte, fălțuit în trei sau alte metode. În general pentru invitații oamenii optează pentru un carton mai gros cu diferite tipuri de finisare, clientul este foarte mulțumit sau uneori uimit de rezultatul final, deoarece o invitație poate emoționa și asta influențează promovarea publicitară. Costurile sunt în funcție de finisările de care are nevoie fiecare tip de invitație, în funcție de cartonul folosit și de tipar. Cel mai scăzut cost este la invitațiile tipărite alb-negru o față, pe un carton normal de 300 gr, doar tăiate, iar cel mai mare preț este la invitațile care sunt listate pe un carton special sidefat sau texturat, cu tipar color față-verso, cu mai multe finisări, tăiere, biguire, perfor.

Cărțile de vizită un alt mijloc important de promovare publicitară de care are nevoie orice persoană care se ocupă cu ceva sau care are ceva. Datorită cărților de vizită persoanele intră mai ușor în contact unele cu altele și se fac mai cunoscuți. La cărtțile de vizită la fel ca și la invitații se pot folosii diferite tipuri de cartoane de la cele normale albe, la colorate, sidefate și texturate. Un lucru în plus care îl au cărțile de vizită este că pot fi înfoliate mat sau lucios, o față sau față verso, sau pot fi laminate ceea ce le face mai rezistente și de durată. Costurile cărților de vizită diferă în funcție de cartonul care este folosit, de finisajul de care are parte și de cantitate. Prețul este în funcție de cantitate, cu cât cantitatea este mai mare, cu atât prețul este mai mic.

Pliantele sunt unele dintre cele mai utilizate mijloace de promovare publicitară. Acestea având dimensiuni destul de mici sunt împărțite de multe ori pe stradă sau puse oe mese care au contact cu publicul. Iar marile firme într-un pliant îsi pot detalia toate calitățile si mesajele care vrea să le transmit publicului, iar oamenii sunt mai interesați de obicei de un pliant decât de un fluturas promoțional, datorită și calității hârtiei , a finisajelor si a calității în sine a produsului. Pliantele de fac în general pe același tip de hârtie iar tiparul fiind cam la fel. Costurile de producer a acestora fiind unul destul de scăzut mai ales pentru cantitățile mari.

Fluturași promoționali sunt unii dintre cei mai comandați la o tipografie. Aceșia cuprinzând pe scurt “ineditul” sau reducerea care o oferă o firmă, mica publicitate. Fluturașii sunt cei mai răspândiți ca mijloc de publicitate, iar costurile lor sunt foarte scăzute.

Afișele sunt produsele cu dimensiuni mai mari, de la A3 la 70×100 cm sau mai mult care apar cel mai adesea lipite pe clădiri sau stâlpi când urmează un eveniment, cand se fac interviuri pentru locuri de muncă, se vinde, închiriază sau cumpără ceva sau în campanile electorale. Acestea au un impact destul de mare în fața consumatorilor de publicitate, dacă au și un design bine ales, sunt foarte acceptate. Datorită puținelor nevoi de finisare, afișele au costuri mai scăzute, acestea cresc în funcție de formatul care îl au, după ce trec de dimensiunea A0, acestea sunt calculate la metro pătrat, ceea ce înseamnă că prețul este mai mare. Prețul unui afis calculate la metro pătrat este mai mare deoarece utilajul pe care se printează are un sistem de prindere a materialului, iar dacă afișul în sine este mai mic de un metro pătrat, materialul folosit se cuprinde în aceiași dimensiune, datorită sistemului de prindere.

Calendarele sunt cele mai utilizate mijloace de promovare publicitară, alături de agende în periaoda noiembrie, decembrie, ianuarie. Această perioadă este încărcată cu comenzi de calendare și agende deparece se schimbă anul, și de altfel si designul produselor sau ilustrațiile firmelor. Iar datorită acestora, firmele își pot face o mai mare promovare publicitară. Costul agendelor este unul mult mai ridicat dectât cel al calendarelor, acesta fiind datorat, desigur, multitudini finisajelor de care are nevoie agendele față de calendare.

Cutiille sunt și acestea un mijloc de promovare publicitară care se face în tipografie. Doar că acestea au costuri mai ridicate, deoarece au nevoie de ștanțe speciale, designul necesită un timp mai lung, iar comenzile trebuie făcute în cantități mai mari.

Un al mijloc de promovare publicitară prin intermediul tipografiei este personalizarea, care este foarte căutată în zilele noaste. Personalizarea are un impact foarte bun în rândul consumatorilor, acasta ajungând să fie cunoscută și la cele mai importante firme și agenții publicitare. Costurile personalizării sunt foarte mici, dar sigur și acestea sunt în funcție de cantitatea culorilor si cantitatea textului personalizat.

Avantajele reclamei tipărite sunt: durata de vizualizare este nelimitată, se pot transmite instrucțiuni de folosire, calitatea alimentelor, mod de păstrare, mod de instrucțiuni în cazul unor defecțiuni, prezentarea imaginii legate de produs, în cazul produselor medicamentoase indicații și precauții etc.

Publicitatea tipărită se poate realiza pe printuri de mari dimensiuni, aparate de personalizat obiecte, mașini de tipărit etc.

După modul de imprimare, acestea pot fi:

Tipărituri pe imprimante cu jet de cerneală, cu cerneală și uscare UV sau prin tipar offset.

În toate cazurile se pornește de la ideea care trebuie transmisă și care se face pe calculator.

Concepția practică, punctul de pornire a unei reclame sau a unui material publicitar este principalul moment în care se aleg și se concretizează mesajele, caracterul literei, numărul de culori, dimensiunea, imaginile care trebuie să însoțească textul și care în final trebuie să constituie un tot unitar, adică de a transmite ceva.

Calitatea unei tipărituri este condiționată de rezoluția imaginii, suportul pe care se tipărește.

Imaginea scanată trebuie să corespundă din punct de vedere calitativ, astfel, alegându-se o rezoluție corectă pentru imagine. Imaginea trebuie echilibrată din punct de vedere tonal, ce înlătură obiectele nedorite din imagine, se ajustează la dimensiune și se încorporează, dacă este cazul în ansamblul conceptual. Rezoluția reprezintă numărul de pixeli pe unitatea de măsură și se măsoară în pixeli pe inci. Cu cât rezoluția este mai mare cu atât și gama cromatică a imaginii este mai mare, deci calitatea tiparului va fi mai bună.

Prelucrarea imaginii se face în diferite programe. Între rezoluția de imagine și rezoluția de tipar există o strănsă legătură. Rezoluția aleasă pe monitor trebuie să fie posibilă a fi obținută material în tipar. În tipar imaginea este transformată în puncte de roster. O rezoluție prea mare poate duce la imposibilitatea transpunerii imaginii pe placa de imprimare.

Imaginea se prelucrează în sistemul CMYK, adică Cyan, Magenta, Yellow și Key (black ).

Utilajele și aparatele care deservesc procesului de imprimare se pot împărți în:

Utilaje și aparate prepress (pregătirea formei de imprimare)

Press (utilajele de imprimare)

Postpress- utilaje de finisare

În sectorul prepress se găsesc stațiile grafice (calculatoarele) de prelucrare a imaginii, computer to plate (CTP-ul) pentru transpunerea imaginii transmise online de la calculator pe placa de imprimare sau imapesterul care transpune imaginea pe filmul fotosensibil, imaginea care ulterior este transpusă pe placa de tipar prin procesul de copiere.

Imaginea primită de la calculatoreste transformată în puncte de roster și transpuse pe placa de tipar cu ajutorul uneia sau mai multor diode laser.

În funcție de rezoluție, numărul punctelor de roster poate fi mai mare sau mai mic. Întrucât imaginea este preluată în sistemul CMYK, ea va fi transpusă pe plăcile de tipar în mod selectiv, adică se vor obține prin descompunerea imaginii în plăci (matrițe), separate pentru C, M, Y, K.

Plăcile de tipar pot fi termale, se pot prelucra la lumina zilei sau plăci IR, care se prelucrează la lumina roșie. Plăcile de aluminiu folosite în procesul de tipar offset pot avea diferite dimensiuni în funcție de formatul mașinii de tipar și grosimea între 1,5 și 3 mm.

Plăcile au pe una din suprafețe o granulație care se obține prin eloxare și care permite reținerea soluției de umezire în procesul de imprimare. Peste acest strat granulat se află un strat de material fotosensibil. După expunerea în CTP, porțiunile neexpuse se vor îndepărta prin procesul de developare cu revelator sau cu apă, în funcție de tiparul de placă. Placa este apoi protejată cu un strat de protecție (gumă oraclică) care împiedică oxidarea plăcii.

În cazul în care imaginea este transpusă pe film în aparatul imagester, imaginea de pe filmul obținut va fi transpusă pe placă prin procesul de copiere, obținându-se în final placa de imprimare.

Procesul de tipar este:

serigrafic

flexografic

ofsset.

Clasificarea mașinilor de tipar:

Mașini cu alimentarea hârtiei din leolină, folosite în general la tipărirea ziarelor, revistelor.

Mașini cu alimentarea hârtiei în coală, folosite în general la tipărirea imprimatelor, cataloagelor, revistelor, flyerelor, pliantelor etc.

Toate aceste mașini pot tipări deodată, în funcție de numărul de grupuri de culoare cu care sunt o data de la o culoare la șase culori, tipărirea deodată pe o față sau pe ambele fețe.

Numărul de culori constă în cele patru culori de bază folosite pentru obținerea unei imagini color CMYK (cyan, magenta, yellow, black) cât și a unor culori pantone, culori metalizate , folosite în special în domeniul reclamelor și publicității și care scot în evidență produse, acțiuni etc. care se doresc a fi promovate. În afară de tiparul offset în domeniul tiparului de publicitate se mai folosesc și alte metode de tipar.

Promovarea publicitară cu materiale tipărite se realizează pe diferite utilaje, pentru seriile mici se folosește tiparul digital, adică utilajele de imprimare „computer to print”

Utilajele folosite la Apostroftipo digital sunt: Bishab RO 1051 si Bishab 600 de la Konika Minolta acestea se folosesște pentru imprimarea monocromă (negru) pe diferite suporturi (hârtie velină, hârtie și cartoane cretate, hârtie autocopiativă, hârtie autocolantă, cartoane speciale, cartoane duplex etc), genul de lucrări ce se potrivesc acestor utilaje sunt: cărți, broșuri, bilete, formulare tipizate, registre, manuale de utilizare, facturi, chitanțe, avize de însoțire marfă, monetare, condici, etichete, de asemenea se pot face înserieri și capsare. Aceasta utilizează toner. (vezi anexa 1)

Rizo (Rizo Graf) care se pretează la tiraje medii de imprimare tipizate, tabelare, registre etc. Acest utilaj folosește o matriță și cerneală specială. Rizo este o imprimantă care se folosește în general pentru formulare, registre care sunt foarte importante la spitale, agenții de publicitate. Această imprimantă ajută la pormovarea publicitară selectivă, deoarece prin imprimatele făcute pe Rizo se pot face statistici alb-negru ale vânzărilor, chestionare care se pot împărți publicului și de altfel foi de feedback.(vezi anexa 2)

Pentru imprimarea color, se folosește imprimanta Canon Image Press 6011, pe acest utilaj se realizează tiparul color, pentru lucrări de genul: cărți de vizită, broșuri, flyere, afișe, coperți de cărți, invitații, bilete, cataloage pe diverse suporturi cum ar fi hârtie autocopiativă, hârtie velină, cartoane cretate, cartoane speciale, cartoane metalizate, cartoane GC (vederi, cârți poștale). La fel ca și imprimanta alb-negru, aceasta da posibilitatea de capsare. În imprimantă este un sistem de capsare care scoate hârtia atât printată cât și capsată. Canon Image Press promovează publicitatea tipărită, în primul rând prin calitate și în al doilea rând prin multitudinea materialelor care pot fi printate pe aceasta. (vezi anexa 3)

Mimaki SWJ este un ploter color, dar pe care se pot face și imprimate alb-negru, aceasta are patru culori CMYK care funcționează cu cerneală pe bază de ecosolvent. Pe aceasta se pot printa bannere care se folosesc pentru publicitate indoor și outdoor, de altfel se poate printa și pe autocolant PVC, hârtie, tapet, canvas, mash. Lățimea maximă de printare pe această mașină este de 3 metri. Este o mașină care tipărește în rolă. Datorită multitudinii de posibilități de printare de dimensiuni mari, persoanele care promovează publicitatea au posibilitatea să se facă remarcați, iar produsele lor mai cumpărate datorită acestor materiale. Aceste materiale fiind foarte benefice în promovarea publicitară datorită efectului care îl dau publicității. Iar prin aceste dimensiuni se poate face cunoscut textul unui public mai larg decât alte printuri mici sau reclame online. (vezi anexa 4)

Mimaki UJF 3042 este o imprimantă care printează cu șase culori CMYK + lac transparent + alb, este o imprimantă (cut bad) pe bază de cerneală UV. Este un printer de tipar plan. Suprafața maximă de printare este A3. Aceasta poate printa orice textură și orice material. Pe această imprimantă realizăm personalizarea de materiale publicitare, cum ar fi:pixuri, brichete, breloace, agende, coperti de lucrări de licență/disertație/doctorat/grad, cataloage, suprafețe de lemn, suprafețe de siclă, cât și suprafețe de pânză și pluș. Mimaki UJF dă posibilitatea îmbunătățirii și înfrumusețării materialelor publicitare dând un efect special consumatorilor de publicitate tipărită. (vezi anexa 5)

Laminatorul este o mașinărie care dă posibilitatea cașerării (înfolierii, lipirii) foliei lucioase sau mate peste printuri de hârtie sau autocolant PVC. Laminarea se face la cald. Totodata se pot lipi și autocolante pe suprafețe de plastic, lemn, sticlă, forex, până la grosimi de 2,5 cm. Lățimea maximă de laminare este de 1,6 m. Multe persoane doresc sa apeleze la această metodă de laminare, datorită aspectului final al produsului. Un produs laminat atrage mai mult atenția decât celelalte produse nelaminate. (vezi anexa 6)

Cuter Mimaki este utilaj folosit pentru decuparea după contur (ciss cut) atât a autocolantelor PVC cât și a autocolantelor de hârtie. Acesta este folosit pentru etichete, litere decupate, stikere. De obicei se adopta „tactica de decupare după contur”, deoarece este unul dinte singurele aparate care dă posibilitatea ca produsul final să fie la fel ca cel din calculator, aceiași formă. După cum bine se știe, o ghilotină taie mereu drept, două posibilități care sunt pentru o anumita formă dorită, fie cerc fie steluță sau orice altceva sunt Cuter-ul și ștanța. Dar datorită faptului că cel mai simplu și ieftin mod de a avea forma dorită este cuter-ul, cei mai mulți optează pentru acesta. Oferă calitate, un preț mai mic și un aspect deosebit. (vezi anexa 7)

Finisarea:Pentru finisarea produselor folosim:

Ghilotina POLAR EM 55 care este cea mai esențială în finisarea unui produs. În general atât fluturașii cât și invitațiile sau etichetele, produsele de mici dimensiuni se listează pe hârtie cu un format mai mare, A4, A3, 32×45 cm, iar pentru a ajunge la forma finală este nevoie de ghilotină, care din listări pe hârtie cu dimensiuni mari aduce produsul la forma sa finită. Aproape toate produsele tipărite au nevoie de a fi finisate cu ajutorul ghilotinei.

Mașină de capsat Nagel care este folosită la reviste, broșuri, facturi, chitanțiere, registre ș a. Mașina de capsat aduce produsul listat la forma dorită de client.

Mașină de găurit, aceasta dă posibiliatea produsului să fie pus într-un biblioraft, sau poate găuri etichete pentru a fi puse la faine, etichete de nuntă prin care se bagă o panglică si se leagă de o striclă.

Mașină de înfoliat, care se folosește la tiparul digital are capacitatea maximă de înfoliere în lățime a produselor A3. Aceasta este o mașină care înfoliază la cald, se poate înfolia pe o singură față sau pe ambele fețe, depinde de preferințele fiecărui client. Se poate înfolia atât lucios cât și mat. Mașina de înfoliat oferă un aspect mai plăcut produselor, iar promovarea publicitară se face mai ușor decât în cazul produselor neînfoliate.

Mașină de laminat, oferă produsului siguranța de a nu se degrada hârtia. Produsul tipărit se pune într-o folie, după care este băgat în mașina de laminat, acesta laminează la cald pe ambele fețe. Un produs laminat, poate fi udat, iar apoi șters, acesta ne fiind stricat, sau cerneala ștearsă de pe hârtie.

Mașină de biguit și perforare Crease matic este foarte utilă în cazul facturilor, chitanțierelor, biletelor datorită rițului (perforului de rupere). Iar în cazul biguitului aceasta este folosită la mape, coperți de cărți, reviste, coperți de facturi, chitanțiere, registre. Bigul ajută ca produsul să poată fi ușor de îndoit, fără a crăpa, a ajunge la un aspect urât. De altfel în cazul cărților bigul de deschidere ajută la deschiderea mai ușoară a produsului, pentru a fi citit.

Pentru tirajele mari este secția de producție aflată în Sângiorgiu de Mureș cu o suprafață de 1000 mp.

Fluxul tehnologic se realizează astfel:

Aprovizionarea de hârtie (materia primă de bază) se realizează cu camioane care sunt descărcate, iar paleții de hârtie sunt transportați în depozite.

Informația se transmite online de la secția prepress către utilajul CTP (computer to plate Kodak), acest utilaj imprimă cu laser plăcile tipografice (plăci de dimensiuni specifice pentru fiecare utilaj, confecționate din aluminiu cu o peliculă pre sensibilizată). O dată matrițele (plăcile) developate se duc către utilajele de imprimat.

Imprimarea se realizează în secția de imprimare pe utilaje de tipar offset, utilajele sunt:

Heidelberg GTO 52 are un grup de culoare (tipărește într-o singură culoare), formatul maxim de tipărire este de 35×50 cm. Viteza maximă este de până la 8.000 coli/oră. (vezi anexa 8)

Heidelberg Sorm 72 este un utilaj de tipar offset, care are un grup de culoare, adică tipărește într-o singură culoare. Formatul maxim de tipărire pe SORM este de 50×70 cm. Viteza maximă de tipărire este de până la 10.000 coli/oră. (vezi anexa 9)

Heidelberg Speedmaster 52 este o mașină de imprimare offset cu 4 grupuri de cerneală (în patru culori). Formatul maxim de tipărire este 36×52 cm. Imprimă policromie o singură față, iar viteza maximă de tipărire este de până la 13.000 coli/oră. Are reglare automată a cernelurilor, spălare automată la cilintrii de cauciuc și transfer, schimbarea plăcilor „easy plate”.(vezi anexa 10)

KBA Rapida este o mașină de imprimare offset în 5 grupuri de culoare, formatul maxim de tipărire este de 52×72 cm. Imprimarea este policromă + o culoare specială dintr-o trecere. La fel ca și Speedmaster, KBA-ul are reglare automată a cernelurilor, spălare automată a cilindrilor de cauciuc si transfer, schimbarea plăcilor „easy plate”. Viteza maximă de tipărire este de până la 15.000 coli/oră. (vezi anexa 11)

Roland 308 este o mașină de imprimare offset în 8 grupuri de culoare. Aceasta poate tipări față-verso dintr-o trecere, policromie. Formatul maxim de tipărire este 52×72 cm. Are CCI 2 care este unitatea de control a calității tiparului și reglaj automat al mașinii. Viteza maximă de tipărire este de până la 16.000 coli/oră. Are un sistem automat de alimentare cu cerneală. Setarea formatului și pregătirea mașinii se face din pupitrul central de comandă, iar autoplate este sistemul automat de schimbare a plăcilor (a matrițelor cu ceea ce se imprimă). (vezi anexa 12)

După cum au fost descrise utilajele, tiparul se poate realiza în funcție de lucrarefie o culoare, două culori, trei culori, policromie sau culori speciale (pantone).

De asemenea pentru anumite lucrări se poate aplica un lac offset de protecție (în general pentru coperți, cutii, ambalaje etc).

Datorită acestor utilaje ia naște promovarea publicitară intermediată tipografic. Orice agenție publicitară care promovează publicitatea tipărită trebuie să fie foarte bine informată despre procesul de tipărire, pentru a înțelege în primul rând, nevoile legate de desing pentru tipărire și în al doilea rând, termenul de execuție și livrare a comenzii.

Promovarea publicitară prin intermediul tipografiei are o altfel de valoare față de promovarea online, sau cea de la televizor, deoarece ea există faptic, pe când celălalt tip de reclamă doar se vede pe un ecran, dar nu ajungi „să ți reclama în mână”. Și de altfel mereru va fi nevoie de reclame tipărite deoarece produsele din magazine nu ar avea nici un sens și nici o competiție, dacă nu ar avea o etichetă.

Oricine poate avea un fluturaș cu reclama unui produs în mână, dar nu oricine poate vedea reclama unui produs pe un ecran.

Concluzii

Publicitatea a apărut din antichitate și s-a dezvoltat constant de-a lungul vremii. Aceasta a început în antichitate prin ilustrații pe pietre, ajungând mai târziu, în timpul războaielor să se tipărească ziare ca oamenii să fie informați de ceea ce se întâmplă și să afle noile știri. Mai apoi, au a apărut radioul datorită căruia oamenii puteau afla noile informații atât la nivel național cât și la nivel internațional, acest mijloc revoluționând practic comunicarea publică. Mai târziu, a apărut televizorul, care a fost o noutate marcantă datorită faptului că oamenii vedeau imagini, pe lângă faptul că auzeau știrile aceștia puteau și să vadă ce se întâmplă. Publicitatea a evoluat foarte mult de-a lungul timpului, pe măsura dezvolării tehnologiei și a mijloacelor de informare. Publicitatea tipărită a ajuns de la tipărirea ziarelor la fluturași, afișe, broșuri, cataloage, reviste, pliante, formulare, register, bilete, cărți de vizită. Deși sunt atâtea mijloace de publicitate, publicitatea tipărită încă a rămas ceva ce face parte din viața fiecăruia.

O dată cu trecerea timpului, au apărut agențiile publicitare care trebuiau să se ocupe de toate detaliile necesare pentru promovarea publicitară. Agenția de publicitate trebuie să știe cum se împarte piața, ce așteptări există și ce nevoi. Au începul să cunoască toate tipurile de clienți de la cei asociativi, la cei disociativi, motivația și perceperea lor. O dată cunoscută tipologia și caracteristicile clientelei, a publicului țintă, s-au diversificat tehnicile de influențare persuasivă. Persuasiunea se adaptează după tipurile de clienți, după manifestările și nevoile acestora.

Strategia publicitară, implică convergent strategia de comunicare, strategia de marketing, economică, mecanismele de control și adaptare la specificul pieței. Pentru lansarea unui produs, trebuie cunoscute toate aceste tehnici de persuasiune si strategie publicitară și desigur pașii lansării produsului, de la conceperea designului, la nevoile clienților și la segmentarea pieței, corelativ specificității socio demografice și geografice.

Promovarea publicitară intermediată tipografic are aceleași nevoi și strategii, doar că este mai complexă. Aceasta pornește de la faza de grafică, drepturile de autor, autenticitate la partea de tipărire și finisare. Produsul format pe calculator fiind tipărit pe diferite tipuri de hârtie, la diferite dimensiuni, urmat de finisarea acestuia, din toate aceste etape rezultând produsele de promovare publicitară: broșuri, pliante, reviste, cataloage, fluturași, cărți de vizită, afișe bannere, roll-upuri, cutii. Toate aceste produse, pentru a fi cu adevărat promovate, trec prin anumite etape, de la alegerea hârtiei ca grosime, format, aici fiind o gamă largă de tipuri de hârtie, ajunge la tipul de cerneală folosit. La fel, cerneala se împarte în mai multe game, doar după ce a fost aleasă hârtia, tipul de tipar, cantitatea necesară se poate încadra la un anumit utilaj care îl poate printa și îi poate satisface nevoile calitative. Desigur, există mai multe tipuri de utilaje care se impart în funcție de cantitate, tipar (color, alb-negru), de etapele de culoare, o dată ajuns la finisare produsul trece prin mașinile folosite pentru finisare, de la ghilotină, la capsator, rițuitor (biguitor), înfoliator, laminator, perforator.

Un produs, după ce trece prin toate aceste etape utilizate în tipografie, ajunge la formatul său final de produs publicitar. Având în vedere că tipografia există din cele mai vechi timpuri, aceasta fiind cel mai adesea în trecut folosită la printarea cărților și ziarelor, a ajuns în zilele noastre să fie una dintre cele mai bune metode de promovare publicitară. Desigur și reclamele si publicitatea online sau de la televizor sunt în competiție cu publicitatea tipărtită, aceasta câștigă însă cu ajutorul materialelor printate care ajung propriu-zis direct în mâinile publicului țintă. Datorită utilajelor care sunt folosite într-o tipografie, a calității hârtiei, designului, produsele tipografice de promovare publicitară sunt cele mai bune mijloace de promovare, cu costuri scăzute și la îndemâna oricui.

ANEXE

Anexa 1

Imprimantă Bishab RO 105 utilizată la listarea alb-negru (monocromă), are capacitatea de a lista pe diferite suporturi de hârtie, de la hârtia velină, la cartonul de vederi. Pe această imprimantă se pot face cărți, broșuri, bilete, formulare tipizate, facturi, chitanțe, înserieri cât și capsări.

Anexa 2

Rizo Graf, utilaj care se pretează la tiraje medii de imprimate tipizate, tabelare, registre, formulare. Utilajul folosește o matriță și cerneală specială.

Anexa 3

Imprimanta Canon Image Press tipărește color. Pe aceasta se pot realiza cărți de vizită, aifșe, flyere, coperți de cărți, invitații, bilete, cataloage, pe diferite suporturi de hârtie, de la cea velină la cartonul de vederi.

Anexa 4

Mimaki SWJ utilaj pentru imprimatele de dimensiuni mari, poate printa policromie. Pe aceasta se pot face bannere, afișe mari, window graphicuri, tapete, canvasuri, block out banner, autocolante PVC.

Anexa 5

Mimaki UJF imprimantă pe bază de cerneală UV, folosită pentru personalizări.

Anexa 6

Laminator folosit pentru înfolierea produselor de dimensiuni mari (lipirea foliei la cald pe produse).

Anexa 7

Cutterul utilaj folosit pentru decuparea după contur a autocolantelor PVC sau a celor de hârtie.

Anexa 8

Heidelberg GTO utilaj de tipar pentru dimensiuni 35×50 cm, cu un grup de culoare și cu o viteză de până la 8000 coli/oră.

Anexa 9

Heidelber Sorm utilaj offset pe un grup de culoare, folosit pentru dimensiuni maxime de 50×70 cm cu o viteză maximă până la 10000 coli/oră.

Anexa 10

Heidelberg Speedmaster utilaj offset în patru grupuri de culoare, cu imprimare policromă o singură trecere. Poate tipări la dimensiunea maximă de 36×52 cm, iar viteza maximă este până la 13000 coli/oră.

Anexa 11

KBA Rapida, mașină de imprimare offset cu cinci grupuri de culoare, imprimă policromie+ o culoare special. Formatul maxim de printare este 52×72 cm, iar viteza maximă este până la 15000 coli/oră.

Anexa 12

Roland 308 mașină de imprimare offset, în opt grupuri de culoare, pe aceasta se poate tipări dintr-o trecere policromă. Pe aceasta se poate tipări formatul maxim de 52×72 cm, iar viteza maximă de tipărire este de 16000 coli/oră.

Bibliografie

Adela Rogojinaru, Relații publice și publicitate, Tendințe și provocări, Editura Tritonic, București,2006

Constantin Angela, Stănescu Polixenia, Materiale poligrafice, Editura Didactică și pedagogică, București, 1967

Chelcea Septimiu – Psihologia publicității. Despre reclame vizuale, Polirom, Iași, 2012

Delia Balaban, Mirela Abredan, Tendințe în PR și publicitate, Planificare strategică și instrumente de comunicare, Editura Tritonic, București, 2008

J. Thomas Russel, W. Ronald Lane – Manual de publicitate, Traducere de Dan Bălănescu, Teora, 2002

Luc. Marcenac, Alain Milon, Serge-Henri Saind Michael – Strategii publicitare, De la studiul de marketing la alegerea diferitelor media, Traducere de Elisabeta Gheorghe, Polirom, Iași, 2006

Philippe Schuwer, Tratat practic de editare, Editura Amarcord, Timișoara, 1999

Roger Dawson, Secretele persuasiunii, Cum să vinzi orice oricui, Traducere de Valentin Cîrdei, Polirom, Iași, 2006