PROGRAMUL DE STUDIU CALCULATOARE FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT IF PROIECT DE DIPLOMĂ COORDONATOR ȘTIINȚIFIC Ș.l.dr.ing. Daniela Maștei ABSOLVENT Popa R ăzvan… [600400]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ ȘI
TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI
PROGRAMUL DE STUDIU CALCULATOARE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT IF

PROIECT DE DIPLOMĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Ș.l.dr.ing. Daniela Maștei
ABSOLVENT: [anonimizat]
2016

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ ȘI
TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI
PROGRAMUL DE STUDIU CALCULATOARE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT IF

PROIECTAREA ȘI IMPLEMENTAREA
UNUI SITE WEB PENTRU FACULTATE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Ș.l.dr. ing. Daniela Maștei
ABSOLVENT: [anonimizat]
2016

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI
DEPARTAMENTUL CALCULATOARE ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚ IEI

TEMA_________

Proiectul de finalizare a studiilor a student: [anonimizat]

1). Tema proiectului de finalizare a studiilor:
Proiectarea și implementarea unui site web pentru facultate .

2). Termenul pentru predarea proiectului

3). Elemente inițiale pentru elaborarea proiectului de finalizare a studiilor
Framework DotKernel, HTML, CSS, Bootstrap, PHP, JavaScript , Apache2 , MySQL, jQuery

4). Conținutul proiectului de finalizare a studiilor
Capitolul 1. Introducere
Capitolul 2. Suport teoretic
Capit olul 3. Prezentarea aplicației
Capitolul 4. Concluzii

5). Material grafic: print screen -uri

6). Locul de documentare pentru elaborarea proiectului: internet, bibliotecă universitară.

7). Data emiterii temei 01.10.201 5

Coordonator științific
Șl.dr.ing. Daniela Maștei

Cuprins
CAPITOLUL I. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 6
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 6
CAPITOLUL II. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 7
SUPORT TEORETIC ………………………….. ………………………….. ……………………….. 7
II. 1. DotKern el ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 7
II. 1.1. Avantajele utilizării frameworkului DotKernel ………………………….. ……………………… 8
II. 2. HTML (HYPER TEXT MARKUP LANGUAGE) ………………………….. ………………………. 8
II. 2.1. Avantajele si dezavantajele utilizării limbajului HTML ………………………….. …………. 9
II. 3. CSS (CASCADING STYLE SHEETS) ………………………….. ………………………….. …………. 9
II. 3.1. Avantajele utilizării CSS (Cascading Style Sheets ) ………………………….. ………………. 10
II. 4. BOOTSTRAP ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 11
II. 4.1. Avantajele Bootstrap ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 11
II. 5. PHP ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 11
II. 5.1. Avantajele utilizării PHP împreună cu MySQL ………………………….. …………………… 12
II. 6. MySQL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 12
II. 7. JavaScript ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 13
II.7.1. Utilizarea limbajului de programare JavaScript ………………………….. ……………………. 14
II. 8. JQuery ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 14
II. 8.1. Caracteristici ale limbajului JQuery ………………………….. ………………………….. ……….. 15
II. 9. Zend Server ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 15
CAPITOLUL III. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 16
PREZENTAREA AP LICA ȚIEI ………………………….. ………………………….. ………. 16

III. 1. Aspecte ale implementării aplicției ………………………….. ………………………….. …………….. 16
III. 2. Modul de funcționare al unui modul ………………………….. ………………………….. …………… 18
III. 3. Baza de date a aplicației ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 19
III. 4. Tabelele bazei de date ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 22
III. 4.1. Tabelul Admin ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 22
III. 4.2. Tabelul AdminLogin ………………………….. ………………………….. ………………………….. 22
III. 4.4. Tabelul Menu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 23
III. 4 .5. Tabelul pageContent ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 24
III. 4.6. Tabelul contentType ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 25
III. 5. Structura aplicației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 26
III. 5.1. Pagina Principală ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 28
III. 5.2. Pagina ,,Prezentare” ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 29
III. 5.3. Pagina Departamente ………………………….. ………………………….. ………………………….. 30
III. 5.4. Pagina Studenți ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 33
III. 5.5. Pagina Contact ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 35
CAPITOLUL IV. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 39
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 39
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 40

6
CAPITOLUL I.
INTRODUCERE

Aceast ă lucrarea reprezintă rezultatul cunoștinț elor acumulate de -a lungul celor patru ani
de studiu, cât și în urma participă rii la cursuri extra -curiculare și stagii de practică , unde am
elaborat diverse proiecte asemănă toare cu acesta.
Tema lucră rii este “Proiectarea ș i implementarea unui site web pe ntru facultate”. A m ales
această temă deoarece am considerat că prezentul site al facultății are nevoie de îmbunătățiri atât
la partea de conținut cât ș i la partea de implementare. Ideea site -ului reprezint ă oferirea
studenților care sunt interesați de facultatea noastră, c ât și celor înscriși deja toate informaț iile
necesare de care au n evoie, structurate pe o interfață nouă și ușor de gă sit.
Pentru realizarea acestui site a m folosit programul ZendStudio ș i tehnologii precum:
HTML , CSS, Bootstrap, PHP, MySQL, JavaScript, Jquery, Apache2.
Avantajele realiză rii acestui site sunt:
– Prezentarea facultății pentru absolvenț ii de liceu;
– Acces la informaț ii legate de facultate;
– Informaț ii structurate pe departamente;
– Informarea studenților despre schimbările care pot apă rea;
– Informarea studenților despre stagiile de practică ;
– Informarea studenților despre programele Erasmus ș i alte burse;

Lucrarea este structurată pe patru capitole:
1. Introducere;
2. Suport teoretic;
3. Prezentarea aplicaț iei;
4. Concluzii.

7
CAPITOLUL II.
SUPORT TEORETIC

II. 1. DotK ernel
Dotker nel este un framework realizat î n limbajul de programare PHP ș i construit cu
ajutorul apl icației Zend Framework (ZF) , bazat pe 7 ani de experiență a “Dotboost Tehnologies”
în crearea de site -uri ș i servicii web. Este modul pr in care “Dotboost Tehnologies dă înapoi
comunității open source o variantă avansată a PHP -ului. [1]
Dotkernel folosește o arhitectură HMVC (Hierarchical – Model – View – Controller)
complet simplificată, ușor de învățat de către programatorii începători cât ș i de programatorii de
nivel intermediar. [1]
Dotkernel nu este un frame work independent, acesta foloseș te Zend framework ca o
biliotecă de component e, accesâ nd direct clasele sale. A eliminate complexitatea Zend framew ork
folosind o abordare diferită de modul î n care sunt tratate cererile de aplic ații web. Puternic
integrat î n Zend Framework, Dotkernel poat e fi considerat un framework de nivel PHP
Enterprise. [1]
Dotkernel poate fi folo sit ca un instrument QuickStart. Î n mod implicit acesta are inclus
frontend, backen d, mobile, CLI (linia de coma ndă), module rss, fiecare m odul structurat pe o
arhitectură MVC (mode l – view – controller). Interfața are pagini statice ș i puncte de utilizator
(login, logout, update, recuperarea parolei) iar zona de backend – admin care are doar puncte de
utilizator. [1]
Numele Dotkernel combină prenume le companiei mama “Dot”, implicând punctul
conținut de orice adresă de internet cu cuvâ ntul Kerne l, ceea ce sugerează miezul central al
oricărei aplicaț ii IT. [1]
Cuvântul “dot”, la fel ca în dot.com este asociat î n mare parte cu lumea internetului (a fost
votat ca și cel mai util cuvâ nt de către asociația Americană de Dialect în 1996) și cuvântul k ernel
care este definit în IT ca centru esenț ial al unui siste m de operare, nucleul care oferă servicii de
bază pentru celelalte părț i ale sistemului de operare. [1]

8
II. 1.1. Avantajele utiliză rii frameworkului DotKernel

Frameworkul Dotkernel are urmă toarele avantaje:
 Creșterea productivității și perfomanță de execuț ie;
 Îmbunătățirea testelor de acoperire ș i revizuire a calităț ii codului;
 Menținerea codului în condiții de siguranță ;
 Securitatea intrinsecă a componentelor de nivel Enterprise ZF;
 Ușor de învățat de către programatori începători cât ș i de programatorii de nivel
intermediar;
 Un instrument de inv ățare pentru a vă familiariza cu complexitatea ZF;
 Trei ani suport pentru fiecare sucursală sau versiune ;
 Reducerea timpului de publicare pentru aplica țiile web și costuri mici pentru clienț ii
dumneavoastr ă. [1]

II. 2. HTML (HYPER TEXT MARKUP LANGUAGE)

HTML este acronimul care provine de la Hyper Text Mark -up Language și este limbajul
de programare care stă la baza paginilor web. Paginile create cu ajutorul limbajului de
programare HTML sunt formate din tag -uri sau etichete și au extensia de forma “.htm” sau
“.html”. În general aceste etichete sunt pereche, notate prin tag -ul de deschidere de forma
<etichetă > și alt tag de închidere de forma </etichet ă>, dar mai există și cazuri în care acestea nu
se închid, utilizându -se tag-ul <eticheta />. Navigatorul web interpretează aceste etichete și
afișează rezultatul pe ecran. HTML este un limbaj de programare care nu face deosebire între
caractere mici și caractere mari . [2]
HTML5 este un limbaj care ajută la structurarea și prezentarea conținutului pentru World
Wide Web , o tehnologie important ă pentru internet propusă inițial pentru software -ul Opera . [3]
HTML5 este o îmbunătățire a Hyper Text Markup Language (HTML). El a fost dezvoltat
pentru a rezolva probleme le de compatibilitate care afectează standardul actual, HTML4. [3]

9
II. 2.1. A vantaje le si dezavantajele utiliză rii limbajului HTML

Limbajul HTML are următoarele avantaje:
 Este relativ simplu;
 Poate fi vizualizat cu resurse modeste, nefiind necesar decât un browser;
 Este potr ivit pentru vizualizarea unor documente care includ texte și imagini. [3]

În utilizarea HTML -ului pe lângă avantaje vom întâlni și dezavantaje:
 Într-un document HTML sunt amestecate informațiile care trebuie să fie afișate, cu
descrierea unor instrucțiuni de vizualizare a acestor informații, cum ar fi alegerea unor
fonturi, sti luri de caractere (bold, italic, etc), culori precum și structuri tabelare.
 Limbajul se ocupă numai de modul de afișare a datelor, nefiind capabil să identifice
semnificațiile acestor date.
 Limbajul oferă un set fix de marcaje, utilizatorul neavănd posib ilitatea să adauge
marcaje noi, definite de el.
 Informațiile din documentul HTML nu mai pot fi prelucrate automat înainte de a fi
afișate. [3]

II. 3. CSS (CASCADING STYLE SHEETS)

Cascading Style Sheets, denumit sub acronimul CSS, este un limbaj simplu destinat s ă
simplifice procesul de creare a paginilor web prezentabile. CSS reprezintă o parte importantă a
unei pagini web. Prin CSS, puteți controla culoarea textului, fontul textul ui, spațierea dintre
paragrafe, dimensionarea și afișarea coloanelor, ce imagini sau culori de fundal sunt folosite,
precum și o varietate de alte efecte. [4]
CSS a fost creat într -un limbaj care este ușor de învățat și de înțeles, oferind un control
puternic asupra prezentării unui document. Cel mai frecvent, CSS este combinat cu alte limbaje
de markup precum HTML și XHTML. Aceste limbaje de markup conțin textu l propriu -zis care
apar într -o pagină web – paragrafele, titlurile, listele și tabelele – care reprezintă punctul de

10
legătură a unui document web. Acestea conțin date pe pagina web, precum și documentul CSS
care conține informații despre ceea ce pagina web ar trebui să arate. [4]

II. 3.1. Avantajele utilizării CSS (Cascading Style Sheets)

Prin utilizarea CSS pentru prezentarea unui document web, puteți reduce substan țial
cantitatea de timp și de muncă petrecut pentru crearea nu numai a unui singur document, ci a unui
întreb web site. Deoarece se poate crea mult cu puțin, CSS poate reduce cantitatea de spațiu pe
hard disk pe care un web site îl ocupă, precum și cantitatea de lățime de bandă necesară pen tru a
transmite site -ul de la server la browser. [4]
CSS are următoarele avantaje:
 Prezentarea unui întreb site web poate fi centralizat la unul sau mai multe
documente, care să permită aspectul unui si te web să fie actualizat. În
documentele HTML vechi, prezentarea a fost limitată la un singur document.
 Utilizatorii unui site pot realiza propriile fi șiere CSS, o caracteristică care face ca
site-urile să fie mai accesibile. De exemplu, un utilizator poat e compune un stil de
mare contrast, care face conținutul mult mai ușor de citit.
 Navigatoarele web au început să susțină mai multe stiluri, o caracteristică care
permite mai mult de un desen a unui site web care urmează să fie prezentate în
același timp. Utilizatorul poate selecta pur și simplu aspectul pe care îl preferă mai
mult.
 Stilurile permit conținutului să fie optimizat pentru mai mult de un tip de
dispozitiv. Prin utilizarea aceluiași document HTML, diferite versiuni ale unui
web site pot fi prezentate pentru dispozitivele portabile, cum ar fi PDA -urile si
telefoanele mobile sau imprimantele.
 Stilurile se descarcă mult mai rapid deoarece documentele web care folosesc CSS
ocupă mai puțin spațiu pe hard disk și consumă mai puțină lățime de bandă. [4]

CSS permite planificarea, realizarea și întreținerea unui site să fie foarte ușor față de un
document HTML simplu. [4]

11
II. 4. BOOTSTRAP

Bootstrap este un framework front -end creat special pentru dezvoltarea de design
responsiv ușor și rapid . Bootstrap conține elemente HTML și CSS des întâlnite î n webdesign
precum formulare, butoane, tabele, meniuri de navigare, meniuri dropdown, alerte, ferestre
modale, tab -uri, slidere. [5]

II. 4.1. Avantajele Bootstrap

Cel mai m are avantaj în folosirea Bootstrap este acela că vine cu un set de elemente
pentru a crea un design responsiv cât și diverse elemente de design cât mai simple .
Avantajele folosirii bootstrap sunt:
 Economie de timp – Puteți salva mult timp ș i efort folosind el ementele de design
predefinite î n Bootstrap.
 Elemente Responsive – Folosind Bootstrap puteți crea cu mare ușurință un design
responsiv. Bootstrap vine cu un set de cl ase responsive ce ajută să creați un design
potrivit pentru orice tip de display.
 Design consistent – Toate compon entele Bootstrap fol osesc același template și acelaș i stil,
design -ul complet al tuturor paginilor tale va fi consistent.
 Ușurinta de folosire – Bootstrap este foarte usor de folosit. Orice persoană ce deține
cunoștințe de bază despre HTML și CSS poate crea un design î n Bootstrap.
 Compatibil cu majoritatea browserelor – Bootstrap este creat astfel încât să fie compatibil
cu toate browserele moderne precum Mozilla Firefox, Google Chr ome, Safari, Internet
Explorer ș i Opera.
 Cea mai bună parte este că acest framework este gratuit și open source . [5]

II. 5. PHP

PHP este acronim ul recursiv pentru PHP: Hypertext Preprocessor și este un limbaj de
scripting de uz general, open source, utilizat pe scară largă și care este folosit pentru dezvoltarea
aplicațiilor web . PHP poate fi inclus în HTML. [6]

12
PHP este proiectat pentru a genera pagini web interactive pe calculatoarele care -l
deservers, care este numit server web. Spre deosebire de HTML, în cazul în care browser -ul web
utilizează etichete și markup -uri pentru a genera o pagină, codul PHP rulează între pagina
solicitată și serverul web, adăugând și schimbând ieșirea de bază a HTML -ului. PHP face ca
programarea web să fie ușoară deoarece codul de care ai nevoie este inclus în framework -ul PHP.
[7]
Diferența dintre PHP și Javascript este codul său care este executat pe server, generând
HTML care este apoi trim is către client. Clientul va primi rezultatele rulării acelui scri pt, fără a
putea cunoaște codul sursă al scriptului rulat . Cel mai bun lucru la PHP este faptul că este ușor de
învățat de către un începător, dar totodată existența multor facilități avansa te pentru un
programator profesionist. [6]

II. 5.1. Avantajele utilizării PHP împreună cu MySQL

Există mai mulți factori care fac utilizarea PHP și MySQL împreună o alegere naturală :
1. PHP și MySQL au fost dezvoltate unul pentru celălalt, astfel încât să fie ușor de utilizat
împreună. Interfețele de programare ale celor două limbaje sunt asociate. Asociarea dintre
cele două nu a fost în plan atunci când dezoltatorii au creat cele două interfețe.
2. Deoarece amb ele limbaje sunt proiecte open source, PHP și MySQL pot fi folosite gratuit.
Bibliotecile MySQL nu mai sunt legate de limbajul PHP. Utilizatorii avansați au
capacitatea de a face modificări la codul sursă și de a schimba modul în care limbajul și
programel e funcționează.
3. Designul lor simplu și eficient permite o procesare mai rapidă. [7]

II. 6. MySQL

MySQL cel mai popular sistem de management al bazei de date SQL open source, este
dezvoltat, distribuit și sprijinit de Oracle Corporation. [8]
O bază de date este o colecție structurată de date. Aceasta poate fi orice, de la listă de
cumpărături simplă până la o listă complicată. Pentru a adăuga, a accesa și a procesa datele
stocate într -o bază de date, aveți nevoie de un sistem de gestionare, cum ar fi programul de numit

13
MySQL Server sau aplicația realizată în PHP numită phpMyAdmin . Deoarece calculatoarele sunt
foarte bune la man ipularea unor cantități mari de date , sistemul de management al bazei de date
joacă un rol important în tehnica de calcul, ca utilitățile standalone sau ca parte ale altor aplicații.
[8]
O bază de date relațională stochează date în tabele separate decât să stocheze toate datele
într-o singură tabelă. Structurile bazei de date sunt organizate în fișiere fizice optimizate pentru
viteză. Modelul logic, cu obiecte precum bazele de date, tabele, rânduri și co loane, oferă un
mediu de programare flexibil. Se pot gestiona relațiile dintre diferite tabele de date, precum one –
to-one, one -to-many, unicate, necesare sau opționale și pointeri între diferite tabele. Baza de date
impune aceste reguli, astfel încât cu o bază de date bine concepută, aplicația nu va fi
inconsistentă, duplicată, expirată sau în lipsă de date. [8]
SQL provine de la „Structured Query Language” și este cel mai frecvent limbaj
standadizat folosit pentru a accesa bazele de date. În funcție de mediul de programare, s -ar putea
introduce direct SQL (exemplu, pentru a genera rapoarte), declarațiile SQL sunt încorporate în
cod scris în alte limbaje sau s -ar putea folosi un limbaj specific API car e ascunde sintaxa SQL.
SQL este definit de SQL Standard ANSI / ISO. Standardul SQL a evoluat din 1986 și există mai
multe versiuni. În manualul „SQL – 92” se referă la standardul lansat în 1992, „SQL : 1999” se
referă la standardul lansat în 1999 și „SQL : 2003” care se referă la v ersiunea curentă a
standardului. [8]

II. 7. JavaScript

JavaScript este un limbaj de programare orientat pe obiect e care este bazat pe conceptu l
de prototipuri . Este folosit pentru introducerea funcț ionalități lor în paginile web, c odul fiind rulat
de către browser . Limbajul este foarte cunoscut pentru utilizarea sa în construirea siteurilor web ,
dar este folosit în alte aplicații pentru ac cesul la obiec te încastrate (embedded objects). A fost
dezvoltat de către Brendan Eich de la Netscape Communications Corporation sub denumirea de
Mocha, apoi a fost redenumit LiveScript, și denumit în final JavaScript. [9]

14
II.7.1. Utilizarea limbajului de programare JavaScript

JavaScript este printre limbajele cele mai apreciate de creatorii de site -uri Web deoarece:
– este un limbaj de programare ușor de învățat;
– sunt suficiente scrierea unui num ăr mic de linii de cod pentru a mări
interactivitate a paginilor Web;
– este un limbaj interpretabil de către browser e;
– programele JavaScript pot fi incluse în documentele (X)HTML. [10]

Limbajul JavaScript este utilizat pentru :
– modifi carea dinamică a prezentării și generarea paginilor Web personalizate ;
– realizarea de calcule matematice;
– validarea conținutului unui formular;
– comunicarea cu applet -urile Java;
– crearea diverselor animații personalizate;
– afișarea de mesaje care apar în bara de stare a navigatorului;
– afișarea de mesaje într -o pagină Web sau într -o casetă de dialog;
– crearea butoane lor animate;
– identificarea browserului în care se afișează pagina Web;
– executarea diverselor funcții ale unui limbaj de programare. [10]

II. 8. JQuery

jQuery este o platformă de dezvoltare a Javascript , concepută pentru a ușura și îmbunătăți
procese precum traversarea arborelui DOM în HTML , managementul inter -browser al
evenimentelor, animații și cereri de tip AJAX . jQuery a fost gândit să fie cât mai mic posibil,
disponibil în toate versiunile d e browsere importante existente și să respecte filosofia
"Unobtrusive JavaS cript". Biblioteca jQuery a fost lansată în 2006 de către John Res ig. [11]

15
II. 8.1. C aracteristici ale limbajului JQuery

jQuery se poate folosi pentru a rezolva următoarele probleme specifice programării web:
 selecții de elemente în arborele DOM utilizând motor ul de selecții propriu open
source numit Sizzle , un proiect născut din jQuery ;
 parcurgere a și modificarea ar borelui DOM ;
 înregistrarea și editarea evenimentelor din browser ;
 manipularea elementelor stilizate prin CSS;
 efecte și animații diverse ;
 cereri tip AJAX ;
 extensii ; [11]

II. 9. Zend Server

Zend Server este un server pentru aplicații PHP, creat de compania Zend Technologies, și
lansat la începutul anului 2009, cu suport pe mai multe platforme precum: Windows, Linux, OS
X și IMB i. [12]
Zend Server este disponibil în 5 versiuni: Free, Developer, Small Business, Professional
și Enterprise Edition. [12]
Caracteristici: i nterfață pentru depanarea aplicațiilor , Java conector – permite
interpretarea funcțional ităților java ca și cod PHP , consolă de administrare web, Integrare
Apache, Nginx, IIS, conține pachetul Zend Framework , conține pachetul Symfony Framework 2 ,
monitorizarea aplicațiilor pentru – erori funcționale , erori ale bazei de date , execuția îngreuna tă a
funcțiilor , folosirea ridicată a memoriei , erori PHP . [12]
ZendServer este folosit pentru a rula această aplicație, fiind un server local perfect pentru
a rula aplicații similare cu aceasta deoarece în corporează foarte bine arhitectura ZendFramework.

16
CAPITOLUL III.
PREZENTAREA APLICA ȚIEI

III. 1. Aspecte ale implementării aplicției

Această aplicație se bazează pe arhitectura framework -ului oferit de Dotkernel, aplicație
de tip open -source, care este conceput pentru aplicațiile PHP, construit pe arhitectura
ZendFramework și care folosește conceptul de design de tip HMVC ( Hierarchical Model -View –
Controller), ușor de utilizat și folosit de către programatori.
Structura de fișiere a framework -ului Dotkernel este următoarea :
În figura 1.1. este reprezentată structura de foldere conținute de
framework -ul Dotkernel, cât și unele create pentru a servi la
dezvoltarea acestei aplicații.

Am să descriu pe scurt semn ificația folderelor din figura 1.1.:

 configs/ – conține fișiere care pot fi configurate în
funcție de cerințele aplicației
 configs/aplication.ini – reprezintă fișierul de configurare
cel mai important al aplicației, acesta conține toate datele aplicației,
cum ar fi : configurările, adresa URL, numele și parola bazei de date
aferente aplicației
 configs/admin/menu.xml – reprezintă fișierul unde se
poate configura meniul din panoul administratorului
 controllers/ – conține fișierele care redau acțiunile care
pot fi realizate în aplicație, atât în admin, cât și în frontend.
 DotKernel/ – conține fișierele model, în care sunt
realizate funcțiile de legătură cu baza de date, și view, în care sunt
realizate funcți ile care afișează conținutul pe pagină cu ajutorul
fișierelor .tpl.
 externals/ – conține e lemente, API, script -uri externe
 images/ – conține imaginile care vor fi afișate pe pagină
 files/ – conține fișiere de tip pdf stocate pentru a fi
afișate pe pagină pentru a putea fi accesate
Figura. 1.1. Structura
fișierelor în
Dotkernel

17
 library/ – conține biblioteca DotKernel
 templates/ – șabloanele HTML, CSS, javaSript, etc.

După cum am precizat mai sus, Dotkernel folosește conceptul de design MVC (Model –
View -Controller) , care este reprezentat în următoarea f igură:
Figura 1.2. Conceptul de design Model -View -Controller folosit în Dotkernel

MVC este un model de design utilizat în ingineria software, în special în domeniul
programării interfeței cu utilizatorul. Paradigma MVC este o modalitate de divizare a une i
aplicații în trei părți: model, view și controller.
– Model – este utilizat pentru a obține toate datele necesare aplicației din baza de date.
Obiectivul MVC este de a face modelul independent de vizualizare și controller.
– View – afișează conținutul transm is de model. El primește date de la model și le
afișează utilizatorului.
– Controller – acesta convertește interacțiunea utilizatorului cu view -ul în acțiuni, care
sunt procesate de model. În funcție de anumite condiții un controller poate selecta un
nou view pentru a fi afișat utilizatorului.

18
III. 2. Modul de funcționare al unui modul

Modulul este primul nivel ierarhic al unei aplicații web. Fiecare modul este compus din
mai multe puncte (dots). Când folosim termenul puncte (dots), vorbim despre un submodul și
fișierele componente acestuia: MVC(*.php), configurări(*.xml), șabloane/template(*.tpl), etc.
Fiecare modul are un controler unic, care se ocupă de toat e cererile pentru modulul
respectiv, luând deciziile pentru operațiile următoare.
Un punct (dots) este alcătuit din fișiere MVC și fișiere de configurare xml.
Controlerul Index trimite cererea către Controlerul Action.
Controlerul Action este inima, cen trul, MVC. Acesta controlează fluxul, trim ite cereri
către Model, View -ul facilitează comunicarea între cele două.
În interiorul modelului avem toate elementele legate de date:
 metode de extragere a informației din baza de date
 metode de manipulare a info rmației care intră sau iese din baza de date
View se ocupă de interfața grafică cu utilizatorul (GUI) a aplicației web. Aceasta este
compusă din fișiere PHP, TPL, JS, etc.
Fiecare modul conține un View, iar fiecare punct (dots) extinde clasa View a modulul ui
din care face parte.
Din View fluxul de date este transmis înspre Controlerul Index, care raspunde cererii
utilizatorului.
Modulul admin din aplicația de față este folosit pentru mentenanța aplicației, utilizatorul
administrator având acces la setăril e aplicației prin intermediul acestui modul. Acest modul poate
fi accesat doar de utilizatori autorizați. Modulul admin nu se intersectează în nici un punct cu
modulul utilizator.
Modulul utilizator este modulul care este public, putând fi accesat de ori cine, acesta fiind
modulul implicit al aplicației. Acest modul permite utilizatorilor aplicației să se înregistreze sau
să se autentifice în aplicație.

19
III. 3. Baza de date a aplicației

O bază de date, reprezintă o modalitate de stocare a unor informații și date pe un suport
extern (un dispozitiv de stocare), cu posibilitatea extinderii ușoare și a regăsirii rapide a acestora.
Totuși, este definită ca o structură de date accesibilă unuia sau mai multor calculatoare, pentru a
satisface concurent cerințele mai multor utilizatori într -un mod selectiv dar în timp util și în
condițiile când disponibilitatea aplicației și datelor trebuie să fie permanentă (de ex. pentru a nu
pierde ocazia de a î ncheia afaceri), soluțiile bune nu sunt de loc simple. Cel mai răspândit tip de
baze de date este cel relațional, în care datele sunt memorate în tabele. O bază de date relațională
mai poate conține: indecși, utilizatori și grupuri de utilizatori, tipuri d e date, proceduri stocate,
utilizatori și grupuri de utilizatori, declanșatori, tipuri de date, mecanisme de securitate și de
gestiune a tranzacțiilor etc.
Ca și sistem de administrare a bazei de date am folosit software -ul care ofera o interfață
între uti lizator și baza de date, phpMyAdmin. PhpMyAdmin este una dintre cele mai populare
platforme open -source, pentru dezvoltarea și administrarea bazelor de date MySQL.
PhpMyAdmin este destinat nevoilor tuturor utilizatorilor, acesta având abilitatea de a crea baze
de date complexe, dar și simple interogări SQL. Pentru a deține un server MySQL avem nevoie
de o aplicație numit ă Zend Server, un server creat special pentru aplicații web, care vine instalat
cu peste 80 de extensii PHP, printre care se numără ZendFra mework și Symfony Framework,
având suport pentru servere de tip Apache sau NGINX. Pentru a instala componenta MySQL, va
trebui să select ăm MySQL din componentele opționale pe care le putem instala prin Zend Server.
Dupa instalarea aplicației Zend Server, î n care modulele de servicii Apache și MySQL
sunt instalate, va trebui să instalăm pachetul phpMyAdmin pentru aplicația Zend Server.
Următorul pas, după finalizarea instalării pachetului phpMyAdmin, este acela de a crea
baza de date pentru aplicația noastr ă. Vom selecta butonul DATABASES din meniul aplicației
phpMyAdmin, introducem numele bazei de date pe care dorim să o creăm, selectăm tipul de
ordonare dorit și apăsăm butonul CREATE (Figura 3.1).

20

Figura 3.1 Crearea unei baze de date

Deoarece această aplicație web folosește modelul ierarhic model -view -controller,
implementat prin DotKernel, va trebui să importăm baza de date folosită de DotKernel. Aceasta
se află in directorul DotKernel, care a fost descărcat și dezarhivat , sub forma unui fișier de tip
SQL. Vom selecta baza de date creata anterior, vom selecta butonul IMPORT din meniul
aplicației, apăsăm buttonul BROWSE și navigăm catre directorul DotKernel, de unde selectăm
fișierul dot_kernel.sql . După ce am selectat fișierul și dor im să finalizăm operațiunea de
importare, apăsăm butonul GO. Dacă operațiunea a avut succes, în baza de date vor apărea 8
tabele.
Pe lângă tabelele necesare funcționării framework -ului Dotkenel am creat mai multe
tabele care sunt utilizate pentru ca aplica ția de prezentare a unei facultăți să funcționeze
corespunzător. Acestea au fost create în vederea stocării informațiilor prezentate pe pagină și care
sunt vizibile utilizatorului. Voi prezenta pe scurt semnificația fiecărui tabel creat.

21

Figura 3.2. Stru ctura bazei de date

Baza de date conține informații despre aplicație, atât la nivel de admin, cât și la nivel de
utilizator.
Tabelul Admin conține lista cu utilizatorii de tip administrator, care au acces la panoul de
administrare al aplicației, iar tab elul AdminLogin va contoriza autentificările utilizatorilor de tip
administrator.
Tabelul Category conține lista cu paginile principale existente în aplicație (exemplu:
Prezentare, Departamente) .
Tabelul Menu conține meniurile existente în aplicație, cât și link -urile pentru fiecare
legătură din meniu.
Tabelul pageContent conține totalitatea informațiilor existente în aplicație, cum ar fi :
titlul paginii, subtitlul, descrierea, tipul paragrafului și ordinea pe pagină.
Tabelul contentType reprezintă tipul paragrafului existent în pagină. Acesta poate fi de
tip: text, listă ordonată, listă neordonată, url, imagine, fișier.

22
III. 4. Tabelele bazei de date
III. 4.1. Tabelul Admin

În acest tabel se stochează datele despre utilizatorul administrator și conține următoarele
câmpuri:
 id – de tip întreg, unic și care se autoincrementează
 username – numele de utilizator, folosit pentru autentificarea în aplicație
 password – parola utilizatorului de tip administrator
 email – adresa de email a utilizatorului de tip administrator
 firstName – prenumele utilizatorului de tip administrator
 lastName – numele utilizatorului de tip administrator
 dateCreated – se stochează data când a fost cr eat utilizatorul de tip administrator.
Câmpul dateCreated este de tip TIMESTAMP
 isActive – conține o valoarea booleană, daca utilizatorul este activ sau nu, valoarea
implicită fiind 1.
Figura 4.1.1. Structura tabelei Admin

III. 4.2. Tabelul Admin Login
În acest tabel se stochează informații cu privire la autentificările făcute de utilizatorii
administrator. Structura tabelului este următoarea:
 id – de tip întreg, unic, se autoincrementează cu fiecare valoarea adăugată în tabel

23
 ip – varchar, stochează adresa IP a utilizatorului
 adminId – numărul unic de înregistrare al utilizatorului administrator
 referer – adresa web de la care s -a făcut autentificarea
 userAgent – un șir de caractere care determină tipul de calculator folosit pentru a
accesa aplicația
 dateLogin – data și ora autentificării utilizatorului de tip admin

Figura 4.2.1. Structura tabelei Admin

III. 4.3. Tabelul Category
În acest tabel sunt stocate numele paginilor principale pe care le poate accesa utilizatorul.
Struct ura tabelului este următoarea :
 id – de tip întreg, unic, se autoincrementează cu fiecare valoarea adăugată în tabel
 name – de tip text, con ține numele paginilor principale

Figura 4.3.1. Structura tabelei Category

III. 4.4. Tabelul Menu
În acest tabel sunt stocate datele din meniu și link -urile de legătură care pot fi accesate de
utilizator. Structura tabelului este următoarea:

24
 id – de tip întreg, unic, se autoincrementează cu fiecare valoarea adăugată în tabel
 name – de tip text, con ține numele care apare în meniu
 categoryId – numărul unic al categoriei
 parent – de tip întreg , reprezintă părintele paginii secundare, exemplu: ,,Prezentare”
este părintele lui ,,Scurt Istoric” . Valoarea implicită este NULL, asta înseamnă că
pagina nu are părinte.
 link – de tip text, reprezintă adresa completă către pagina accesată de utilizator
 pageUrl – de tip varchar, este utilizat pentru a verifica pagina dacă există sau nu.
Daca pagina nu există în acest câmp, aplicația redi rectează utilizatorul la pagina
principală.

Figura 4.4.1. Structura tabelei Menu

III. 4.5. Tabelul pageContent
În acest tabel sunt stocate toate informațiile care apar în aplicație. Structura tabelului este
următoarea:
 id – de tip întreg, unic, se autoincrementează cu fiecare valoarea adăugată în tabel
 menuId – de tip întreg, reprezintă numărul unic al unei valori din meniu
 title – de tip text, reprezintă titlul paginii
 subtitle – de tip text, reprezintă subtitlul paginii
 description – de tip text, reprezintă descrierea care care apare pe pagină, poate fi
fișier, imagine, text, link, listă ordonată, listă neordonată
 contentTypeId – de tip întreg, reprezintă numărul uni al tipului descrierii (exemplu :
fișier, imagine, text, link, listă ordonată, listă neordonată
 order – de tip enum, reprezintă ordin ea paragrafelor în pagină

25

Figura 4.5.1. Structura tabelei pageContent

III. 4.6. Tabelul contentType
În acest tabel este stocat tipul descrierii din tabela pageContent. Acesta poate fi de mai
multe tipuri:
– ul – listă neordonată
– ol – listă ordonată
– p – paragraf sau text
– ulNone – listă neordonată fără bullets
– file – fișier
– img – imagine
– link – adresă url
Câmpului description din tabela pageContent i se poate aplica un singur tip de conținut
din cele menționate mai sus. Structura tabelului este următoarea:
 id – de tip întreg, unic, se autoincrementează cu fiecare valoarea adăugată în tabel
 type – de tip varchar, reprezintă tipul care poate fi aplicat câmpului description din
tabela pageContent
 typeName – de tip varchar, reprezintă descrierea amănunțită a ti pului care poate fi
asignat conținutului

26
III. 5. Structur a aplicației

Lucrarea constă în Proiectarea și implementarea unui site web pentru facultate , care se
adresează absolvenților de liceu care doresc informații despre facultate, cât și studenți lor înscriși
la facultate care vor să obțină informații referitoare la regulament, orarii, evenimente.

Aplicația Web este structurată pe două tipuri de utilizator: utilizator sau guest , admin și
serviciu.

 Utilizator sau guest , care are posibilitatea acc esării site -ului și vizionării tuturor paginilor
prezentate pe site. Are acces la informații legate de facultate, departamentele existente,
structura departamentelor și planul de învățământ, modalitatea de admitere la una din
specializările facultății, ora rul fiecărei specializări, burse, tabere, office365, internship -uri.
 Admin, care poate fi accesat doar de administratorul site -ului. Acesta poate adăuga
informații utile care vor apărea pe site pentru a fi vizibile utilizatorului . Admin -ul are
posibilitate a actualizării orarului în cazul în care acesta suferă modificări, poate avea
acces la toată informația prezentă pe site, care poate fi reactualizată, ștearsă sau se poate
adauga alta nouă, care va apărea în timp util pe site;
 Serviciu, reprezintă asigurar ea accesului utilizatorului la date și informații transmise de
către administrator prin intermediul internet -ului, cu ajutorul acestei aplicații.
În funcție de paginile disponibile pentru a fi vizibile utilizatorului, site -ul este structurat
astfel:
– Pagin a principală
– Prezentare
– Departamente
– Studenți
– Contact

27
Unele dintre pagin ile aferente paginii principale ale site-ului conține subpagini,
reprezentate în schema de mai jos:

Fig. 5.1. Schema bloc a aplicației
Facultatea
Prezentare
Departamente
Studen ți
Contact
Scurt Istoric
Cuvântul
Decanului
Conducere
Comisiile
facultății
Secretariat
Calculatoare
și Tehnologia
Informației
Inginerie
Electrică
Electronică și
Telecomunicații
Ingineria
Sistemelor
Automate și
Management
Orar
Erasmus
Office 365
Bursa
Talentelor
Finalizare
studii
Anunțuri
OTL
Burse
Tabere

28
III. 5.1. Pagina Principală

Pagina principală sau ,,Facultatea” este prima pagină cu care interacționează utilizatorul la
accesarea aplicației. Aceasta conține informații depre aplicație, meniul care conține alte pagini pe
care le poate accesa utilizatorul, cât și câteva informații r eferitoare la facultate.
Pagina principală conține logo -ul site -ului si numele acestuia, meniul principal din partea
de sus, cât și cel din subsolul paginii apar de fiecare dată indiferent de pagina accesată de
utilizator. Acesta conține pagina principal ă sau Facultatea, Prezentare, Departamente, Studenți și
Contact. Meniul din stânga conține paginile care pot fi accesate de pe pagina principală. Acesta
se modifică de fiecare dată când utilizatorul navighează pe paginile din meniul principal.
În pagină m ai sunt afișate informații despre facultate , care se pot actualiza sau șterge de
către administrator.

Figura 5.1.1. Paginile care pot fi accesate de pe pagina principală

Facultate
Prezentare
Departamente
Studenti
Contact

29

Figura 5.1.2. Structura paginii principale sau Facultatea

III. 5.2. Pagina ,,Prezentare”

Pagina ,,Prezentare” conține informații de descriere a facultății și care oferă utilizatorului
posibilitatea de a se informa cu privire la aceasta. Această pagină conține cele 2 meniuri
principale, meniul din stânga, după cum se poate observa este diferit de cel de pe pagina
principală, având alte pagini pe care utilizatorul le poate accesa. Paginile care pot fi accesate de
utilizator sunt reprezentate în figura 5.2.1.

Figura 5. 2.1. Paginile care pot fi accesate de pe pagina „Prezentare”
Prezentare
Scurt Istoric
Cuvântul
Decanului
Conducere
Comisiile facultății
Secretariat

30

Figura 5.2.1. Structura paginii ,,Prezentare”

III. 5.3. Pagina Departamente
Pagina „Departamente” conține informații referitoare la departamentele facultății, de unde
studenții se pot informa cu privire la acestea. Aceasta conține meniurile principale, meniul din
stânga cu paginile de prezentare a departamentelor, unde de asemenea sunt incluse link -uri către
pagini precum membrii departamentelor și a ctivitățile desfășurate în cadrul departamentelor .
Paginile care pot fi accesate de utilizator sunt reprezentate în figura 5.3.1.

Figura 5.2.1. Paginile care pot fi accesate de pe pagina „Departamente”
Departamente
Calculatoare și
Tehnologia
Informației
Inginerie Electrică
Electronică și
Telecomunicații
Ingineria
Sistemelor
Automate și
Management

31

Figura 5.2.1. Structura paginii ,,Departamente”

Conținutul paginii ,,Departamente” poate fi observat în figura 5.2.2. A cesta se g ăsește în
tabela pageContent și este format din titlu, subtitlu și descrierea care este de tipul fișier. Acestea
pot fi accesate cu ușurință de către utilizator prin apăsarea cu cursorul mouse -ului pe unul din
fișierele existente. Acesta se va deschide înt r-o nouă fereastră și poate fi descărcat sau printat.

Figura 5.2.2. Conținutul paginii ,,Departamente”

32
Utilizatorul poate naviga cu ușurință pe toate paginile disponibile în aplicație. Așadar,
dacă dorește să acceseze din pagina ,,Departamente” unul dintre departamentele facultății, acesta
trebuie să apese pe unul din butoanele existente în meniul din stânga. După ce a apăsat, de
exemplu pe butonul cu departamentul ,,Calculatoare și Tehnologia Informației ”, acesta va fi
redirectat la pagina departamentului, care poate fi v ăzută în figura 5.2.3.

Figura 5.2.3. Conținutul paginii ,,Departamentului Calculatoare și
Tehnologia Informației”

După ce utilizatorul a fost redirectat la pagina departamentului, pe pagină vor fi afișate
alte două pagini care pot fi accesate, acestea reprezentând informații referitoare la membrii
departamentului pentru care a optat utilizatorul sau poate afla informații referitoare la activitățile
desfășurate de către unul din departamente.

Figur a 5.2.4. Conținutul paginii ,,Membrii Departamentului Calculatoare și
Tehnologia Informației”

33
III. 5. 4. Pagina Studenți
Pagina ,,Studenți” conține informații esențiale atât pentru studenți cât și pentru utilizatori
care doresc să afle mai multe informații referitoare la facultate. Această pagină conține pagini
care fac referire la Orar, programele Erasmus, internship -uri, c onectarea la platforma Office365,
disponibilă pentru studenți, bursele acordate studenților, date despre finalizarea studiilor, anunțuri
OTL și tabere care se efectuează în cadrul facultății. Utilizatorul are acces la toate aceste
informații apăsând pe unu l din butoanele din meniul din stânga.
Pagina conține cele două meniuri principale, un meniu în partea stângă, informații
esențiale pentru studenți listate sub formă de fișiere, care pot fi accesate foarte ușor.

Figura 5.4.1. Paginile care pot fi accesate de pe pagina „Studenți”

Studenți
Orar
Erasmus
Inter nship
Office36
Bursa Talentelor
Finalizare studii
Anunțuri OTL
Burse
Tabere

34

Figura 5.2.4. Conținutul paginii ,,Studenți”

Utilizatorul poate accesa pagina ,,Orar” care conține orarele atât pentru programul de
studiu de licență, cât și pentru programul de studiu de master. Acestea sunt grupate pe semestre,
semestrul 1, respectiv semestrul 2. Utilizatorul poate accesa fișierele de la fiecare departament
pentru a vedea materiile care se fac în cadrul fiecărei specializări. După accesarea paginii ,,Orar”,
aceasta se poate observa în figura 5.2.5.

Figura 5.2.4. Conținutul paginii ,,Orar”

După cum se poate observa, orarele sunt împărțite pe nivelul de studiu și pe semestre.
După accesarea uneia dintre paginile văzute în figura 5.2.4. aplicația v a afișa o listă toate orarele

35
disponibile pentru tipul de studiu și semestru ales de utilizator pentru fiecare departament al
facultății .

Figura 5.2.5. Lista orarelor pe semestrul I și tipul de studiu licență

III. 5.5. Pagina Contact
Pagina Contact conține informații de contact despre facultate și un formular prin care se
poate contacta secretariatul facutății prin completarea acestuia și apăsarea butonului ,,Trimite”.
Acesta va trimite un e -mail c u datele pe care utilizatorul le -a completat în formular.

36
III. 5.6. Panoul Administratorului
Accesul la panoul administratorului se face pe baza unui URL de forma:
http://localhost/ieti/admin , în cazul în care aplicația este stocată local , altfel dacă aplicația este
înregistrată pe un domeniu, acesta va înlocui localhost din URL.
Panoul administratorului se poate accesa doar de către administratorul desemnat al
aplicației printr -un e-mail și o parolă, care sunt stocate în tabelul Admin. Dotkernel vine setat cu
un administrator implicit și anume utilizatorul „ Admin ” și parola „ dot”. După ce s -a reușit
autentificarea, se va afișa panoul administratorului, care conține informații generale despre
sistem, activitatea utilizatorilor și informații cu privire la securitatea sistemului. (Figura 5.6.1.).

Figura 5.6.1. Panoul administrator ului

Deoarece adminul este utilizatorul administrator implicit, se recomandă crearea unui nou
utilizator de tip administrator. Pentru adăugarea unui nou utilizator admin, se selectează opțiunea
”Add New ” din submeniul ” Admin ”.
În meniul de sus, numit și bara de navigare, avem mai multe o pțiuni: Dashboard, Admin,
File. În Figura se poate vizualiza meniul din panoul de administrare și submeniurile lor, cu care
gestionăm, edităm și prelucrăm informațiile.

37

Figura 5.6.2. Meniul și submeniul din panoul administratorului

Fiecare submeniu are rolul său pentru o gestionare mai bună a informațiilor existente în
aplicație. Acestea au următorul rol:
 Dashboard – conține informații și setări cu privire la sistemul întregii aplic ații.
 Admin – conține submeniuri care ajută la gestionarea utilizatorilor admin și oferă
informații despre aceștia.
 File – conține submeniuri care ajută la gestionarea fișierelor existente în aplicație,
cum ar fi listarea și adăugarea de fișiere noi.
Dashb oard conține subm eniurile ”Settings”, ”APC Info”. Submeniul ”Settings” conține
setările sistemului, setări precum adresa de email a aplicației, sistemul de formatare a timpului,
atât restrâns cât și extins, numărul de rezultate care să fie afișat pe o pagi nă, numărul de paginii
care să fie afișat.
Admin conține submeniurile ”List”, ”Add New”, ”My Account” și ”Logins”. Submeniul
”List” afișează un tabel care este populat cu utilizatori de tip admin. Tot în acest submeniu se pot
face diverse acțiuni asupra ac estor utilizatori, precum schimbarea statutului utilizatorului din
”activ” în ”inactiv”, editarea informațiilor despre utilizator, ștergerea utilizatorului și afișarea
informațiilor despre autentificarea utilizatorului. Prin submeniul ”Add New” se pot cree a noi
utilizatori de tip admin. Submeniul ”My Account” oferă utilizatorului abilitatea de a putea
modifica informații despre utilizatorul admin curent. Submeniul ”Logins” prezintă o lista cu
autentificările tuturor utilizatorilor admin.

38
File conține submen iurile „Add” și „List”. Submeniul „Add” ajută utilizatorul de tip
administrator să adauge fișiere noi pe paginile existente în aplicație. Submeniul „List” afișează un
tabel care este populat cu lista de fișiere existente în aplicație și care sunt vizibile utilizatorului.

39
CAPITOLUL IV.
CONCLUZII

40
Bibliogra fie

[1] Dotkernel. http://www.dotkernel.com/docs/what -is-dotkernel/.
[2] HTML. https://ro.wikipedia.org/wiki/HyperText_Markup_Language.
[3] Florin Gorunescu, Marina Gorunescu Augustin Prodan, Excel, Access și Pagini Web , Editura
Albastră, Ed., 2006.
[4] Richard York, Beginning CSS: Cascading Style Sheets for Web Design .: Wiley Publisher
Inc., 2005.
[5] Bootstrap.
http://invata -programare.ro/almanach/twitter -bootstrap -3-tutorial/despre -bootstrap.
[6] PHP. https://secure.php.net/manual/ro/intro -whatis.php.
[7] Jon. A. Philips Michele E. Davis, Learning PHP & MySQL , II ed.: O'Reilly Media Inc.,
2007.
[8] MySQL. https://dev.mysql.com/doc/refman/5.7/en/what -is-mysql.html.
[9] Javascript. https://ro.wikipedia.org/wiki/JavaScript.
[10] Javascript.
http://vechi.upg -ploiesti.ro/col/ldumitrascu/pdf/JAVASCRIPT/JAVASCRIPT.pdf.
[11] JQuery. https://ro.wikipedia.org/wik i/JQuery.
[12] Zend Server. http://www.zend.com/en/products/server.

41
DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE A
LUCRĂRII DE FINALIZARE A STUDIILOR

Titlul lucrării Proiectarea și implementarea unui site web pentru facultate

Autorul lucrării Popa Răzvan Florin

Lucrarea de finalizare a studiilor este elaborată în vederea susținerii examenului de
finalizare a studiilor organizat de către Facultatea de Inginerie Electrică și Tehnologia Informației
din cadrul Universității din Oradea, sesiunea iulie a anului universitar 2015 -2016 .
Prin prezenta, subsemnatul (nume, prenume, CNP ), Popa Răzvan -Florin CNP :
1910401055051 , declar pe proprie răspundere că această lucrare a fost scrisă de către mine, fără
nici un ajutor neautorizat și că nici o parte a lucrăr ii nu conține aplicații sau studii de caz
publicate de alți autori.
Declar, de asemenea, că în lucrare nu există idei, tabele, grafice, hărți sau alte surse
folosite fără respectarea legii române și a convențiilor internaționale privind drepturile de autor .

Oradea,
Data Semnătura

42
Cuprins
CAPITOLUL I. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 6
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 6
CAPITOLUL II. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 7
SUPORT TEORETIC ………………………….. ………………………….. ……………………….. 7
II. 1. DotKernel ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 7
II. 1.1. Avantajele utilizării frameworkului DotKernel ………………………….. ………………………. 8
II. 2. HTML (HYPER TEXT MARKUP LANGUAGE) ………………………….. ……………………….. 8
II. 2.1. Avantajele si dezavantajele utilizării limbajului H TML ………………………….. …………… 9
II. 3. CSS (CASCADING STYLE SHEETS) ………………………….. ………………………….. ………….. 9
II. 3.1. Avantajele utilizării CSS (Cascading Style Sheets) ………………………….. ……………….. 10
II. 4. BOOTSTRAP ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 11
II. 4.1. Ava ntajele Bootstrap ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 11
II. 5. PHP ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 11
II. 5.1. Avantajele utilizării PHP împreună cu MySQL ………………………….. …………………….. 12
II. 6. MySQL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 12
II. 7. JavaScrip t ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 13
II.7.1. Utilizarea limbajului de programare JavaScript ………………………….. ……………………… 14
II. 8. JQuery ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 14
II. 8.1. Caracteristici ale limbajului JQuery ………………………….. ………………………….. ………… 15
II. 9. Zend Server ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 15
CAPITOLUL III. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 16
PREZENTAREA APLICA ȚIEI ………………………….. ………………………….. ………. 16
III. 1. Aspecte ale implementării aplicției ………………………….. ………………………….. ……………… 16
III. 2. Modul de funcționare al unui modul ………………………….. ………………………….. ……………. 18

43
III. 3. Baza de date a aplicației ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 19
III. 4. Tabelele bazei de date ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 22
III. 4.1. Tabelul Admin ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 22
III. 4.2. Tabelul AdminLogin ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 22
III. 4.4. Tabelul Menu ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 23
III. 4.5. Tabelul pageContent ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 24
III. 4.6. Tabelul contentType ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 25
III. 5. Structura aplicației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 26
III. 5.1. Pagina Principală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 28
III. 5.2. Pagina ,,Prezentare” ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 29
III. 5.3. Pagina Departamente ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 30
III. 5.4. Pagina Studenți ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 33
III. 5.5. Pagina Contact ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 35
CAPITOLUL IV. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 39
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 39
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 40