Programul de studiu Balneofizikinetoterapie și recuperare [632312]

Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș
Facultatea de Medicină
Programul de studiu Balneofizikinetoterapie și recuperare

LUCRARE DE LICENȚĂ
Recuperare după protezarea genunchiului

Coordonator științific :
Asist. Univ. Dr.Sólyom Árpád
Îndrumător științific :
Asist.Univ. Dr.Szabó Csifó -Barna

Absolvent: [anonimizat]ó B.Béla -Zsolt
TÂRGU -MUREȘ
2016

CUPRINS
Introducere ……………………………………………………………………………………… 5
PARTEA I FUNDAMENTALĂ TEORETICĂ
Capitolul I
Elementele de anatomie și biomecanica genunchiului………………………… ……………… 6
I.1.Scheletul genunchiului ……………………………………………………………………… ..6
I.2. Articulațiile genunchiului …………………………………………………………………… .7
I.3.Mușchii care intervin în alcătuirea articulației și în mișcarea acestuia………………… ……..7
I.4.Biomecanica Genunchiul ui ……………………………………………………………………7
Capitolul II ………… ……………………………………………………………………………8
II.1.Kinetoterapia ………………………………………………………………………………8
II.1.1.Definiția …… ……………………………………………………………………………..8
II.1.2.Formele kinetoterapiei …………………………………… ……………………………….8
II.1.2.a)Kinetoprofilaxia …………………………………………………………………………9
II.1.2.b) Kinetoterapia propriu -zisă ……………………………………………………………..9
II.1.2.c) Kinetoterapie de recuperare ……………………………………………………………9
II.1.3.Importanța kinetoterapiei în rec uperarea genunchiului artrozic ………………………….10
II.2.Generalități asupra bolii artrozice ……………………………………………………….10
II.2.1.Definiția …… ……………………………………………………………………………..10
II.2.2. Patogenia procesului artrozic …………………………………………………………….10
II.2.3.Anatomia patologică ………………………………………………… ……………………10
II.2.4.Diagnosticul în boala artrozică …………………………………………………………..10
II.3. Gonartroza ………………………………………………………………………………..11
II.3.1. Definiție ………………………………………………………………………………….11
II.3.2. Simptomatologie ……………………………………………………………………… ….11

II.3.3 Stadiile Gonartrozei ………………………………………………………………………11
II.3.4. Mecanismul de producer ……………………………………………………………… …11
II.3.5.Clasificarea Gonartrozei ………………………………………………………………….12
II.3.6. Diagnostic …… …………………………………………………………………………..12
II.3.7.Tratament ……………………………………………………………… ………………….13
II.3.7.a) Tratament conservator (nechirurgical) ………………………………………………….13
II.3.7.b)Tratamentul chirurgical …………………………………………………………………14
II.4.Motivația alegerii temei …………………………………………………………………….15
PARTEA A II-A METODOLOGIA CERCETĂRII
Capitolul III
Ipoteza,Scop,Sarcini ……………………………………………………………………………15
III.1.Ipoteza ………… …………………………………………………………………………..15
III.2. Obiectivele și sarcinile cercetării ………………………………………………………….16
Capitolul IV
Metode utilizate în cercetare și designul cercetării ………………………………… ……….16
IV.1.Materiale și Metode ………………………………………………………………………..16
IV.1.2.Tehnici și metode utilizate în cercetare ………………………………………………….17
IV.2.Designul cercetării ………………………………………………………………………..17
IV.2.1. Locul și perioada ………………………………………………………………..17
IV.2.2.Etapele cercetării …………………………………………………………………17
IV.3. Prezentarea grupului țintă ………………………………………………………………18
IV.3.1. Subiecți cuprinși în cercetare ……………………………………………………18
IV.4.Tratamentul ………………………………………………………… …………………… 19
IV.4.1.Obiectivele pre -operatorii ……………………………………………………….19
IV.4.2.Obiectivele post -operatorii ………………………………………………………19

IV.5. Exemple de exerciții utilizate în tratamentul pacienților …………………………… …20
IV.5.1. Exerciții pentru recuperarea atitudinilor vicioase și a stabilității articulare …… .20
IV.5.2. Exerciții pentru recuperarea tonusului muscular ……………………………… .21
IV.5.3. Exerciții izometrice …………………………………………………………… ..22
IV.5.4. Exerciții pentru creșterea mobilității genunchiului ……………………… …… ..22
Capitolul V
Analiza rezultatelor …… ……………………………………………………………………….25

Capitolul VI
Concluzii și Propuneri …………………………………………………………………………29
Bibliografia ………… …………………………………………………………………………..30

INTRODUCERE

În scopul menținerii sănătății este necesară efectuarea activităților fizice în fiecare
zi.Cantitatea acestor activități este diferită de la o persoană la alta.Minim recomandat 30 de
minute de mișcare pe zi.

Lipsa activităților fizice poate fi înlocuită cu diverse forme de mișcare,aces t proces se
numește kinetoprofilaxie.Chiar și atunci când apare o suprasolicitare a sistemului
locomotor,kinetoterapia are în continuare un efect benefic prin aplicarea diferitelor metode
terapeutice.
În urma cercetărilor am întâlnit adeseori persoane,a c ăror mișcare a devenit o sarcină
dificilă sau imposibilă de efectuat.Aceștia au avut dificultăți în urcarea scărilor,ridicatul din
pat,mersul pe teren accidentat sau alte activități,care necesită folosirea articulației genunchiului.
Kinetoterapie încearcă să sprijine aceste persoane,să considere sarcinile de zi cu zi,care
sunt bazate pe mișcare.Kinetoterapie reface forța musculară și crește mobilitatea articulară,face
posibilă efectuarea DL -urilor(activity daily living).
Potrivit celor învățate,lângă impo rtanța kinetoprofilaxiei este și mai important
recuperarea post operatorie a paciențiilor în cazuri mai accentuate cu proteză de genunchi.
Această lucrare își propune să raporteze în detaliu aceste metode,cazurile,scopul studiului
și succesul tratamentulu i.

PARTEA I
FUNDAMENTALĂ TEORETICĂ

CAPITOLUL I
Elementele de anatomie și biomecanica genunchiului
I.1. Scheletul genunchiului.
„ Genunchiul este articulația intermediară a membrului inferior ” [1]
Articulația genunchiului este cea mai voluminoasă articulație din corpul uman și are o
structură foarte complexă.Aceastș articulație este mai expusă la frig, umezeală dar și
traumatisme,datorită faptului că este neprotejată de musculatură și în același timp din punct de
vedere reumatic,este do minată de artroze. [2]
În alcătuirea articulației genunchiului intră: extremitatea distală a femurului, extremitatea
proximală a tibiei și patelei, sau sub altă denumire rotula, care este înregistrată ca și cel mai mare
os sesamoid a corpului uman.
Extremi tatea distală a femurului se termină în două mase osoase, numite condili.
Acești condili,condilul lateral(Condylus Lateralis) și cel medial(Condylus Medialis) au o formă
asimetrică și sunt despărțiți între ei printr -o depresiune profundă,numită fosa
interc ondiliară(Fossa Intercondylaris) în posterior și prin fosa patelară în anterior.
Patela are o formă plată, triunghiulară, situată cu bază în sus pe partea anterioară a
genunchiului.
Extremiatatea superioară a tibiei este formată din doi condili, condilul medial și cel
lateral.Acești condili au forme ovale cu fețele articulare excavate,corespund suprafeței articulare
de pe condilii femurali.Condilii sunt separați între ei printr -o proeminență osoasă,numită
eminentța intercondilară. [3]

I.2. Articulațiile genunchiului
Articulația genunchiului, are o structură foarte complexă și toate componentele articulare
au roluri diferite.
Funcțional, este alcătuită din trei articulații: articulația intermediară între patelă și
suprafața patelară a femur ului și cele două articulații între condilii tibiali și femurali.Capsula
articulară și ligamentele,care sunt de două feluri : ligamente intraarticulare și expansiuni
ligamentare ale mușchilor învecinați,au un rol de menținere și de fixare.Ele mențin în con tact
extremitățile osoase. [4]
Cartilajul articlar amortizează presiunile cauzate de mișcările articulare prin elasticitate,în
același timp,el asigură alunecarea suprafețelor osoase în articulație.
Meniscurile articulare au un rol de congruență.sau un al t rol îndeplinește Sinoviala,rolul de
nutriție. [5]

Fig.nr.1 Articulația genunchiului [6]
I.3.Mușchii care intervin în alcătuirea articulației și în mișcarea acestuia
Structurile care participă la mișcările active ale genunchiului sunt mușchii și
tendoanele.Acestea sunt grupate astfel:

 flexori : -bicepsul femural,semi membranos,semi tendinos,gemeni,popliteu,plantar
subțțire,croitor,gracilis.
 extensori: -cvadriceps,tendonul al fasciei late
 rotatori externi: -biceps,tensor al fasciei late,cvadriceps
 rotatori interni: -semi membranbos,semi tendinos,popliteu,croitor,drept intern.
[7]
I.4.Biomecanica Genunchiului
În mod normal genunchiul poate produce două tipuri de mișcări: în jurul unui ax
transversal -orizontal.Aceste două mișcări sun t extensia și fl exia.
Putem vorbi de extensia genunchiului atunci când aceasta nu este îndoit.Pornind de la
aceastș extensie de 180°,genunchiul sănătos poate efectua o fleie activă cu o amplitudine de 120°
cu șold etins.Dacă șoldul este flectat , atunci poate depăși o fl exie de 140°. [8]
Flexie pasivă a genunchiului este 160°.La mișcările de flexie -extensie intervine o rotație
automată.
CAPITOLUL II
II.1.Kinetoterapia
II.1.1.Definiția
Kinetoterapia este cea mai nouă și cea mai d es folosită ramură a medicinei fizice ca re are
ca scop recuperarea mecanismelor neuromusculare și articulare.
Recuperarea reprezintă o metodă terapeutică valoroasă în reabilitarea parțială sau totală,
kinetoterapia este „stiința care studiază mecanismele articulare și neuromusculare care asigu ră
omului activitățile motrice normale” . [9]
II.1.2.Formele kinetoterapiei
Kinetoterapia are trei forme diferite de manifestare:
 Kinetoprofila xia
 Kinetoterapia propriu -zisă
 Kinetoterapia de recuperare

II.1.2.a) Kinetoprofilaxia
„Kinetoprofilaxia studiază procesul de optimizare a stării de sănătate și de prevenire a
imbolnăvirii organismului uman cu ajutorul exercițiilor fizice și reprezintă aplicarea exercițiilor
aerobice pe principiile stiinței antrenamentului medical.”[10]
 menț inerea supleței articulare
 menținerea forței și rezistenței musculare
 menținerea unei bune coordonări și abilități a mișcărilor
 menținerea unei posturi și alinieri corecte
 menținerea capacității de efort
Kinetoprofilaxia primară are ca obiectiv menținerea stării de sănătate .Pentru a evita
apariția gonartrozei, trebuie introduse în stilul de viață o serie de factori cu o deosebită
importanță :
 menținerea greutății corporale normale (adoptarea unei diete sănătoase care includ
alimente bogate în c alciu )
 evitarea ridicării de greutăți
 evitarea ortostatismului și mersului prelungit
 evitarea menținerii prelungite a unei anumite poziții a genunchiului
 corectarea cu susținătoare planatre a piciorului plat
 evitarea tocurilor
 evitarea traumatismelor dir ecte [11]
II.1.2.b) Kinetoterapia propriu -zisă
„Kinetoterapia de tip curativ,care se asociază cu sectorul de tip profilactic și de
recuperare.”[12]
II.1.2.c) Kinetoterapie de recuperare
„Kinetoterapia de recuperare reprezintă secțiunea cea mai important ă în programul de
recuperare medicală și urmărește prin intermediul unor programe de exerciții fizice”
 în care gonrefacerea funcțiilor diminuate

 creșterea nivelului funcțional
 realizarea unor mecanisme compensatorii în situații de readaptare funcțională [ 12]
II.1.3.Importanța kinetoterapiei în recuperarea genunchiului artrozic
Gonartroza este o afecțiune degenerative a genunchiului , kinetoterapia este esențială în
prevenirea, dar și în tratarea acesteia.
Obiectivul principal este evitarea operației și refacerea mobilitatii articulației,trata rea
genunchiului este indispensa bilă și deosebit de importantă.Pentru a avea un rezultat pozitiv în
refacerea articulației,tratarea acesteia trebuie începută în cel mai scurt timp posibil,înainte sau
imediat când apar semnele clinice.
Kinetoterapia este importantă în tratarea gonartrozei în primele faze, dar și în recuperarea
post-operatorie joacă rol important.În cazul în care gonartroza este deja într -o fază avansată ,
operația este inevitabilă.
II.2.Generalități asu pra bolii artrozice
II.2.1.Definiția
Artroza este o boală degenerativă a articulațiilor mobile, caracterizată prin deteriorarea
cartilajului articular.Aceste deteriorări duc la distrugerea cartilajului articular și la deformarea
capetelor osoase.În acel moment,articulația se blochează și devine foarte sensibilă.[13]
II.2.2. Patogenia procesului artrozic
Dezechilibrul dintre solicitarea și rezistența structurilor articulare cauzează boala
artrozică.[14]
II.2.3.Anatomia patologică
În bolile artrozice starea cartilajului articular reflectă cel mai bine progresul și severitatea
bolii. Pot apărea fisuri la nivelul cartilajului și zone lipsite de acestea.Modificările duc la
îngustarea spațiului articular și deformarea acesteia. [15]
II.2.4.Diagnosticul în boala artrozică
De cele mai multe ori se aplică examenul radiografic ca metodă de evaluare obiectivă,
însă când acesta nu este eficientă utilizăm ultrasonografia, care face atât zonele osoase cât și cele
moi vizibile și mai ușor de examinat.

II.3. Go nartroza
II.3.1. Definiție
„Gonartroza se definește prin prezența reumatismului cronic degenerativ la ni velul
articulației genunchiului ” [16]

II.3.2. Simptomatologie
 Durerea – provocată de mișcare , dispare la repaus .Durerea este meteosensibilă (se
agreavează la schimbarea vremii)
 Genunchiul devine rigid și edematiat , mobilitate redusă
 Mersul este schiopatat
 La mișcările de flexie si extensie apar crepitatii [17]

II.3.3 Stadiile Gonartrozei
Gonartroza se poate prezenta clinic sub cele trei stadii considerate în recuperare:
 Stadiul inițial : prezintă dureri în ortostatism prelungit și mers pe teren accidentat,
hipotrofie și hipotonie a cvadricepsului, crepității.
 Stadiul evoluat: dureri intense care apar repede în ortostatism și mers,limitarea mobili tății
până la maximum 90°,creșterea de volum a genunchiului, crepității intense,ușor
flexum,hipotrofie și hipotonie importantă a cvadricepsului,instabilitate activă,de obicei
există și deviații laterale.
 Stadiul final: dureri și în repaus,frecvente reîncăl ziri inflamatorii,mobilitatea sub
90°,deformarea articulației,insuficiență severă musculară,deficit motor important,mersul
cu baston,deviații în plan sagital sau frontal. [18]

II.3.4. Mecanismul de producere
Când articulația este supusă la eforturi mai mari de cât poate ea să ducă, încep să apară
procesele degenerative , degradare în urma cărora se ajunge la apariția unor discontinuități la

nivelul hialin, care avansează și se ajunge la ulcerații și la pierderea completă a cartilajului în
anumite zone ale articulației . [19]
Procesele de degenerare:
 Extrinseci:
a) factori mecanici(suprasolicitarea)
b) factori de mediu(stilul de viață)
c) factori endocrini ( acromegalie,mixedem,menopauză)
d) traumatisme
e) inflamații (infecții articulare,poliartrită reumatoidă)
f) boli metab olice (diabet,hemocromatoza)
g) boli de sânge(hemofilie)
 Intrinseci:
a) ereditatea
b) vârsta
II.3.5.Clasificarea Gonartrozei
Această boală artrozică la nivelul genunchiului are două categorii:
 gonartroză primara :când nu are nici o cauză identificabilă
 gonartroză secundară: când are cauze cunoscute
Gonartrozele prim are apar în urma reducerii rezistenței cartilajului. Manifisterălie clinice
debutează la aproximativ 50 de ani .Gonartroza este adeseori asociată cu obezitate și varice
denumit si sindrom flebo -artrozic .
Gonartrozele secundare apar datorită modificărilor structurale ale genunchiului.
Manifestările clinice debutează timpuriu,chiar în al 3 -lea sau al 4 -lea deceniu al vieții.În
mod obișnuit este unliateral și nu produce transformări artrozice asupra celor lalte articulații. [20]
II.3.6. Diagnostic
Diagnosticarea bolnavilor de gonartroză începe cu consultul medicului,care la rândul
său,determină cauza bolii și stadiul acesteia.
La evaluarea pacientului cu gonartroză putem să evaluăm ușor prezența unui ge nu-varum
sau valgum,care poate fi și cauza acestei boli.Deviațiile se evaluează în poziție ortostatică.
Prin palpare putem evalua temperaturi locale,zone cu sensibilitate crescute sau îngroșări.

Evaluarea diferitelor grupe musculare ale membrelor inferioare,care cuprind tonusul
muscular și forța musculară.
Mobilitatea, flexia și extensia genunchiului este măsurată cu ajutorul Goniometrului.
Stadiul bolii se poate stabili cu ajutorul simptomelor.În cazul în care boal a se află în
stadiile primare, cu ajutorul termografului se poate vedea această boală cu mult înainte de
apariția semnelor clinice.

Fig.nr.2.Termografia genunchiului artrozic. [21]

Fig. nr.3 Radiografia genunchiului artrozic. [22]

II.3.7.Tratament
II.3.7.a) Tratament conservator (nechirurgical)
Acestea pot fi impartite in 4 grupe:
 Schimbarea stilului de viață (Scădere din greutate -dietă)
 Exercițiile fizice
 Dispozitive ajutătoare de mers.(Baston,Orteze)
 Medicamentele(Antiinflamatoare nesteroidiene și antialgice)
„Artroza este o afectiune lent progresivă, care nu se vindecă de la sine niciodată. Cu cât începeți
mai repede o formă de tratament, cu atât progresia bolii se face mai lent.”
Dacă durerea apare și în stare de repaus și tratamentul conserva tor nu are rezultate
benefice,va trebui să luați în considerare intervenția chirurgicala.
II.3.7.b)Tratamentul chirurgical
 Artroscopia – cu ajutorul unei camere video,se poate îndepărta resturile cartilajelor
degenerate,poate regulariza meniscurile și ca rtilajul articular.
 Osteotomia – unicompartimental (pe o singura latura a genunchiului)
 Inlocuirea totală sau parțială a articulației (artroplastia) – cartilajul articular defect este
îndepărtat și înlocuit cu o proteză.
[23]

II.4.Motivația alegerii temei
Gonartroza este o afecțiu ne a articulațiilor genunchilor , îi mai frecvent la vârstnici, ci
apare tot mai frecvent și la tineri.
Evoluția acestor boli este lentă progresivă.dar este capabilă să se dezvolte până când
produce imobilizarea art iculației.Mulți factori influențează la dezvoltarea acestor boli și totodată
crește și numărul pacienților cu gonartroză.
Diabetul, obezitatea, menopauza, platfus, genunchiul sau șoldul deformat,sau o artroză
rezultată dintr -un traumatism,necesită metode diferite de tratament.
Motivația alegerii acestei teme, reprezintă dorința de a studia acest diagnostic din punct
de vedere kinetic și de a colecta o serie de exerciții care ajută profilactic la îmbunătățirea
mobilitatii articulatiei artrozice , să evităm operația sau să pregătim pacientul la operație cu
exerciții profilactice. În al doilea rând,o serie de exerciții care pot ajuta la procesul de recuperare
postoperatorie pentru reîncadra re în viața normală.

PARTEA A II -A
METODOLOGIA CERCETĂRII

CAPITOLUL III
Ipoteza, Scop, Sarcini
III.1.Ipoteza
În profesia noastră întâlnim adeseori afirmația, conform căreia tratarea gonartrozei
neccesită intervenție chirurgicală, deoarece cartilajului nu se regenerează ș i în acest fel procesul
artrozic nu poate fi oprit s au inversat. În opoziția cu această afirmație, acele persoane care au fost
diagnosticate cu gonartroză din timp și au fost supuse tratamentului profilactic și propriu -zis
kinetoterapeutic, încă de la primele stadii ale artrozei,au avut rezultate bune.

În multe cazuri pacienții evită Kinetoterapia și recurg la metode de tratament mai
rezonabile,cum ar fi de exemplu tratamentu l medicamentos sau câteva metod e de
fizioterapie,cum ar fi electroterapia. Totuși kinetoterapia este o metodă mult mai eficientă,atât și
în prevenirea bolii ,cât și în pregătirea pre și post – operatorie.Joacă un rol important în oprirea
procesului de avansare a artrozei.

Ipoteza 1 : kinetoterapia ajută la inversarea procesului artrozic și evită posibilitatea unei
intervenții chirurgicale.
Ipoteza 2: În tratarea gonartrozei putem obține rezultate mult mai eficiente cu ajutorul
kinetoterapiei, decât prin tratament conservator sau prac ticarea altor proceduri de fizioterapie.
III.2. Obiectivele și sarcinile cercetării
Obiectivul principal al cercetării este importanța kinetoterapiei în tratarea gonartrozei în
cazurile mai evoluate,când tratamentul conservator nu are efect benefic și dur erea este prezentă
și în stare de repaus, necesită pregătire pre -operatorie pentru un tonus muscular mai bun.Cel mai
important îi recuperarea după protezarea segmentului lezat,care se începe chiar din prima zi după
operație.
Sarcini:
 studierea literaturii de specialitate,care furnizează o gamă largă de informații despre
gonartroză,dezvoltarea acesteia,dar și despre metodele de tratamente
chirurgicale.Acesteia m -au ajutat la alcătuirea exercițiilor kinetice potrivite .
 realizarea unor teste și e valuări pentru a determina starea pacientului
 goniometria
 înregistrarea datelor și reprezentarea evoluției bolii

CAPITOLUL IV
Metode utilizate în cercetare și designul cercetării
IV.1.Materiale și Metode
Pentru ca cercetarea să fie eficientă,am folosit ma i multe metode de cercetare:
 metoda anchetei : metodă la înregistrarea anamnezei.Intervievarea pacienților și
documentele medicale au jucat un rol important în alcătuirea exercițiilor kinetice.
 metoda documentară : metodă foarte utilă la alcătuirea programul ui kinetic pentru
pacienții din grupa experimentală,la efectuarea măsurării mobilității
genunchilor.Studiirea protezării genunchiului și a tratamentelor post -operatorie.
 metoda observatorie : Mobilitatea articulației genunchiului a fost măsurată cu ajutorul
goniometrului,de mai multe ori,din prima fază a tratamentului până la sfârșitul acestuia.

IV.1.2.Tehnici și metode utilizate în cercetare
 Tehnici akinetice: posturări corective libere și libere ajutate,pentru corectarea atitudinii
vicioase a genunchiului.
 Tehnici kinetice statice : Pentru creșterea tonusului și forței musculare, contracții
izometrice.
 Tehnici kinetice dinamice :
a. mobilizări active voluntare libere
b.mobilizări activo -pasive pentru creșterea sau menținerea mobilității articulare.
Kinetoterapeutul ajută la corectarea mișcărilor incorecte.
c.mobilizări active cu rezistență pentru creșterea forței musculare
d.mobilizări pasive din prima zi post -operator,cu ajutorul aparatului care mobilizează
genunchiul,încet și pasiv. [25]
IV.2.De signul cercetării
IV.2.1. Locul și perioada
Locul cercetării a fost Spitalul județean Tîrgu Mureș la Ortopedie și Traumatologie
II.,unde am făcut diferite anamneze și testări ale pacienților operate cu gonartroză.
Cercetarea a fost efectuată în perioada de octombrie 2015 și iunie 2016.
IV.2.2.Etapele cercetării
Pentru cercetare au fost selecționați 21 de pacienți diagnosticați cu gonartroză,care au
intrat în tratament în perioada 2015 -2016.
Cercetarea s -a desfășurat astfel:
 în prima etapă am realizat o documentare teoretică.
 în etapa a doua a avut loc interacțiunea cu pacienți,care a început cu înregistrarea
anamnezei.După care am realizat evaluările necesare,cum ar fi goniometria și testing
muscular.
 în etapa a treia a fost creat tratamentul individual al pacienților.Evoluția acestora a fost
urmărită cu atenție prin realizarea unor evaluări cu ajutorul specialiștilor din domeniu.

 în etapa a patra am colectat datele privind dezvoltarea pacienților,îlustrndu -le grafic și
comparându -le la sfârșit.
IV.3. P rezentarea grupului țintă
IV.3.1. Subiecți cuprinși în cercetare
Obiectivul principal al cercetării mele a fost de a dovedi indispensabilitatea fizioterapiei
și tratamentului conservator la cazurile mai avansate la pacienții supraponderale în gonartroză .În
acest scop am clasificat după 3 mari categorii :
a) Artroplastie total ă
b) Artroplastie cu endoproteză tricomportimentală
c) Abord parapatelar

Tab.1.Artroplastie totală
N Subiecți Vârstă Sex Diagnostic Tratament
1 N.A. 58 F Gonartroză primară dreaptă APTG
2 L.I. 63 M Gonartroză stângă APTG
3 T.G. 56 F Gonartroză primară dreaptă APTG
4 A.D. 58 M Gonartroză dreaptă APTG
5 P.M. 60 F Gonartroză primară dreaptă APTG
6 D.A. 76 F Gonartroză primară stângă APTG
7 M.Z. 60 F Gonartroză primară stângă APTG

Tab.2.Artroplastie cu endoproteză tricomportimentală
N Subiecți Vârstă Sex Diagnostic Tratament
1 P.I. 25 M Gonartroză stângă post –
traumatică Reinserția tendonului
rotulian stâng . APTG
2 F.E. 62 F Gonartroză secundară stângă APTG
3 D.M. 64 M Gonartroză dreaptă APTG
4 P.Z. 30 F Gonartroză bilaterală Post –
traumatică Reinserția tendoanelor
rotulian
5 M.A. 48 F Gonartroză dreaptă APTG
6 B.D. 61 F Gonartroză stângă APTG
7 B.P. 67 F Gonartroză dreaptă primară APTG

Tab.3.Abord Parapatelar

N Subiecți Vârstă Sex Diagnostic
1 T.M. 64 F Gonartroză primară stângă
2 I.M. 73 F Gonartroză dreaptă
3 B.E. 59 F Gonartroză dreaptă
4 D.M. 75 F Gonartroză bilaterală,Sinovită cronică
5 B.A. 75 F Gonartroză dreaptă
6 P.G. 57 F Gonartroză dreaptă
7 R.E. 58 M Gonartroză stângă

IV.4.Tratamentul
IV.4.1.Obiectivele pre -operatorii
 creșterea tonusului muscular
 creșterea mobilității genunchiului

IV.4.2.Obiectivele post -operatorii

In perioada imediat ă post-operatorie, rigidit atea genunchiului poate fi combătută
cu ajutorul unui dispozitiv de mișcare pasivă continuă (kinetec),care va efectua mișcări
ușoare și line de indoire și întindere a genunchiului.
Durata de spitalizare este de 3 până la 7 zile, în funcție de timpul de recuperare. î nainte de
externare, pacientul trebuie să fie capabil să efectueze singur următoarele mișcă ri:
 Să se ridice din pat și să se așeze în pat fără ajutor
 Să flecteze genu nchiul la aproximativ 90° sau să î nregistreze progrese semnificative î n
flectarea genunchiului
 Să întindă complet genunchiul
 Să se deplaseze cu câ rje sau cu un cadru pe o suprafață plană și să poată urca și coborâ
2-3 trepte
 Să poată face e xercițiile prescrise pentru acasă .

Este posibil că după externare pacientul să sufere o ușoară umflare a p icioarelor, care poate
fi redusă prin ridicare a picioarelor pe un suport(pernă) ș i purtar ea unor ciorapi compresivi. [26]
IV.5. Exemple de exerci ții utilizate în tratamentul pacienților
IV.5.1. Exerciții pentru recuperarea atitudinilor vicioase și a stabilității articulare
Posturări corective libere
 În decubit dorsal,o minge sub genunchi.Pacientul încearcă să strângă mingea.
 În cazul genu -varum:din decubit dorsal,mingea între genunchi.Pacientul execută adducția
picioarelor,cu strângerea mingii.
 În ca zul genu -valgus (mai frecvent întâlnit): pacientulașezat pe scaun cu genunchii îndoiți
la 90 ° și așezați între genunchii kinetoterapeutului,care stă față în față cu acesta.Încearcă
să execute abducția picioarelor,îndepărtându -și genunchii,iar genunchii
kinetoterapeutului opun rezistență. [27]

Fig.nr.4. [28]

Fig.nr.5.[29]
IV.5.2. Exerciții pentru recuperarea tonusului muscular
Exerciții cu rezistență progresivă :
 Decubit dorsal, genunchii îndoiți.Pacientul execută extensia genunchiului în timp ce
kinetoterapeutul opune rezistență la nivelul gleznei.
 Pacientul șezând cu genunchii la 90 °, cu o greutate fixată pe gleznă execută extensia
genunchiului. [30]

IV.5.3. Exerci ții izometrice
Decubit dorsal, kinetoterapeutul așează o mână pe fața anterioară a gleznei,iar pe cealaltă sub
genunchiul pacientului și încearcă să -l flecteze în timp ce pacientul încearcă să -și mențină
piciorul întins. [31]

IV.5.4. Ex erciții pentru creșterea mobilității genunchiului
Refacerea mobilității genunchiului con stă în creșterea felxiei genunchiului și reducerea
flexumului patologic în extensie pana la 0 °:

În acest scop se poate utiliza:
 Posturările corective libere
 Posturările libere -ajutate
 Mobilizări active
 Mobilizări activo -pasive
 Mobilizări active cu rezistență
[32]

Fig.nr.6 [33]

Fig.nr.7 .[34]

Fig.nr.8 . [35]

Fig.nr.9 .[36]

CAPITOLUL V
Analiza rezultatelor

6% 24%
41% 29% Sex masculin
25-30
56-59
62-69
70-81
Sex feminin
33-50
51-60
62-72
73-776%
21%
45%

După statisticele de mai sus, putem să zicem că boala se intalneste mai frecvent la femei
între 62 -72 de ani, decât la barbați.Totodată graficoanele arată că gonartroza apare mai frecvent
după 50 de ani.

În cazurile de gonartroză stângă se desparte în egală măsură sexul mascul in și feminin.
După tratamentul chirurgi cal,Gonartroza stângă se desparte:

Cea mai mare parte din grafic ul de mai sus face Artroplastia totală de genunchi 77,8%,
după urmează Abord ul parapatelar 16,7 și Osteomia 5,6 %.
50%
25% 25% Gonartroză stângă
5,6%
77,8%

Gonartroz ă Dreaptă

Pe partea dreaptă , gonartroza era mult mai frecvent a la femei decât la bărbați după analizele
mele.

020406080
1 2
23%
62%
15%
După tratamentul
chirurgical,Gonartroza dreaptă se
desparte:

Cel mai mare parte din grafic ul de mai sus face Artroplastia totală de genunchi 62
%,după urmează Abordul parapatelar 23% și Osteomia 15 %.

Gonartroza Primară și Bilaterală se desparte în egală măsură atât la femei cât și la bărbați.
Gonartroza Secundară este mai redusă.

012345678
Primară Secundară Bilaterală

CAPITOLUL VI
Concluzii și Propuneri
VI.1. Concluzii

Afecțiunea este mai frecventă la femei între 60 -70 de ani, decât la bărbați.Artroplastia
totală de genunchi est e cel mai răspîndit în țară.R ezultate le sunt mult mai bune la pacienți care
au început din timp exercițiile kinetice și gimnastică medical si au urmat un program de
recuperare preoperator.
Dacă pacientul nu începe din timp practicarea kinetoterapiei, asta se duce la incapacitate a
mobilității genunchiului.
Ca și concluzie, cel mai i mportant este să începem cât mai repede posibil mobilizarea
segmentului lezat.

VI.2. Propuneri
Pentru că cercetarea să aibă mai mult success, propun: folosirea kinetoterapiei indiferent
de vârstă. Refacerea controlului muscular dinamic al genunchiului artrozic , importanța
programelor kinetice în ameliorarea stabilității posturale și a echilibrului dinamic.Este recomandat o
dietă bine menținută la persoane supraponderale sau obezi . Importanța aplică rii kinetotera piei în
restabilirea mobilităț ii genunch iului artrozic.

BIBLIOGRAFIA
[1] Marcu,Vasile și Dan,Mirela(2006),Kinetoterapie,Editura Universității din Oradea,pg.173
[2] Marcu,Vasile și Dan,Mirela(2006),Kinetoterapie,Editura Universității din Oradea,pg.173
[3] Seres Sturm,Ludovic,Brînzaniuc,Klara,N icolescu,Cosmin(2008), Îndrumător de lucrări
practice pentru balneokinetoterapie,Litografia UMF Tg.Mureș
[4] Sursa web. http://www.scrigroup.com/sanatate/ANATOMIA -GENUNCHIULUI 22432.php
[5]Sursa web. http://anatomie.romedic.ro/articulatia -genunchiului
[6]Sursaweb.http://www.romedic.ro/arata_img.php?img=anatomie_78_39.jpg&w=1000&h=200
0&cale=/uploadart/anatomie
[7]Sursa web. . http://anatomie.romedic.ro/articulatia -genunchiului
[8]Sbenghe, Tudor (2008),Kinesiologie,Știința mișcării,Editură medicală București
[9]Sursa web. http://www.cdt -babes.ro/servicii/kinetoterapie_gimnastica_recuperare.php
[10]Sursa web. http://www.kinetoterapie.net/kinetoterapie
[11]Sursa web. http://gonartroza.com/Articole -gonartroza/Profilaxia -in-gonartroza/profilaxia -in-
gonartroza.html
[12]Sursa web. http://kinetoterapie.weebly.com/
[13]Sursa web. http://www.doctorortoped.ro/genunchi -si-gamba/afect iuni/genunchi -si-
gamba/gonartroza -artroza -genunchiului.html
[14]Denischi,Aurel și Antonescu,Dinu(1977)Gonartroza,Editură medicală București
[15]Denischi,Aurel și Antonescu,Dinu(1977)Gonartroza,Editură medicală București
[16]Sursa web. http://ortokinetic.ro/p64 -gonartroza
[17]Sursa web. http://www.doctorortoped.ro/genunchi -si-gamba /afectiuni/genunchi -si-
gamba/gonartroza -artroza -genunchiului.html
[18]Sbenghe, Tudor(1987),Kinetologie profilactică,terapeutică și de recuperare,Editură
medicală,București,pg.519
[19]Sbenghe, Tudor(2008),Kinesiologie -Știința mișcării,Editură medicală,Bucur ești
[20]Sursa web. http://ortokinetic.ro/p64 -gonartroza

[21]Sursa web. http://coxartroza -gonartroza.ro/files/images/gonartroza -bilaterala -06-10.jpg
[22]Sursa web. http://www.lectiadeortopedie.ro/wp -content/uploads/2012/12/g10.jpg
[23]Sursa web. http://www.doctorortoped.ro/genunchi -si-gamba/afectiuni/genunchi -si-
gamba/gonartroza -artroza -genunchiului.html
[25]Sursa web. http://www.ase.ro/marathon/revista/pdf/vol2/21/NelutaSmidu.pdf
[26]Sursa web. http://www.doctorortoped.ro/genunchi -si-gamba/tratamente/genunc hi-si-
gamba/proteza -de-genunchi.html
[27]Gál,Lászlóné (2006),Gyógytorna Gyakorlatok Gyűjteménye ,Editura Universit ății
Semmelweis,Budapesta
[28] Sursa web http://i1.wp.com/www.elipetromed.ro/wp/wp -content/uploads/2015/03/fizioterapie –
genunchi.jpg
[29]Sursa web. http://www.sportorvos.hu/data/cikk/13/28/cikk_1328/6.jpg
[30]Cotoman Rodica(2006) ,Kinetoterapie ,Editura Fundației România De Mâine,București
[31] Gál,Lászlóné (2006),Gyógytorna Gyakorlatok Gyűjteménye,Editura Universit ății
Semmelweis,Budapest a
[32] Marcu,Vasile și Dan,Mirela(2006),Kinetoterapie,Editura Universității din Oradea
[33]Sursa web. http://www.rasfoiesc.com/files/sport/23_poze/image029.gif
[34]Sursa web. http://www.elipetromed.ro/wp/wp -content/uploads/2015/11/kinetoterapie -genunchi –
3.jpg
[35]Sursa web. https://encrypted –
tbn3.gstatic.com/ images?q=tbn:ANd9GcR1d63A2bo8TH0Gdke29YnrbBmVX20vvpkag7JCfcKY9is3G9_g
[36]Sursa web. https://i.ytimg.com/vi/rznaaTFV -sc/maxresdefault.jpg