PROGRAMUL DE STUDIU: ASISTENȚĂ SOCIALĂ FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT:ZI Lucrare de licen ță COORDONATOR ȘTIINȚIFIC LECT. UNIV. DR. OPREA IONUȚ MIHAI ABSOLVENTĂ… [623080]

Licență

PROGRAMUL DE STUDIU: ASISTENȚĂ SOCIALĂ FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT:ZI Lucrare de licen ță COORDONATOR ȘTIINȚIFIC LECT. UNIV. DR. OPREA IONUȚ MIHAI ABSOLVENTĂ… [623080]

Byadmin ianuarie 1, 2024

1
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINTE SOCIO – UMANE
DOMENIUL : ASISTENȚĂ SOCIALĂ
PROGRAMUL DE STUDIU: ASISTENȚĂ SOCIALĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT:ZI

Lucrare de licen ță

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
LECT. UNIV. DR. OPREA IONUȚ MIHAI
ABSOLVENTĂ
CIOCOTI ȘAN BIANCA

ORADEA
2020

2
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINTE SOCIO – UMANE
DOMENIUL: ASISTENȚĂ SOCIALĂ
PROGRAMUL DE STUDIU: ASISTENȚĂ SOCIALĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI

ASISTENȚA SOCIALĂ A
GRUPURILOR CU RISC CRESCUT

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
LECT. UNIV. DR. OPREA IONUȚ MIHAI
ABSOLVENTĂ
CIOCOTI ȘAN BIANCA

ORADEA
2020

3

Cuprins

Introducere …………………………………………… .…………… ..…… …………………. 4
Capitolul I. Generalități privind asistența socială în România…… .…….…… .….……… 7
1.1.Concepte de baz ă…………………………………………………………………………….. ………….6
1.2.Tipuri de servicii sociale……………………………………………………………….. …………….8
1.3.Evoluția asistenței sociale în România …………..………….……………………10
Capitolul II . Grupuri cu risc crescut și asistarea socială a acestora …… ….…….……….1 6
Capitolul III. Asistarea socială a grupuri lor cu risc crescut în județul B ihor.
Furnizori de servicii sociale …… ………..…………………………….. ….23
Capitolul IV. Studii de caz . ………………… .……………… …… ……….…… ..………….3 3
4.1.Servicii de asistență socială a copiilor în județul Bihor .……..…… .…..…… .….34
4.2.Servicii de asistență socială a romilor în județul Bihor .………… .….…..…… …37
4.3.Servicii de asistență socială a persoanelor vârstnice în județul Bihor ……..……39
4.4. Programe și proiecte pentru suportul grupurilor de risc social crescut …………..41
Concluzii ………… ……….. …………………………………………………………………4 6
Bibliografie ……… .…………………………………… .…………………………………… 50

4
INTRODUCERE
În contextul funcționării sale sociale, omul se poate adesea confrunta, datorită unor
cauze de diverse naturi – de ordin biologic, economic ori social – cu situația în care se află în
imposibilitatea de a -și satisface trebuințele prin mijloace proprii. Sărăcia, boala, exploatarea,
aband onul familial, violența domestică, sunt probleme care au acompaniat dintotdeauna orice
formă de organizare a societății umane.
Din rațiuni morale, religioase, ori politice, oamenii au încercat să răspundă acestor
probleme, căutându -le soluții adecvate, în funcție și de cunoștințele și nivelul cultural de care
dispuneau la momentul respectiv.
Îndeplinirea responsabilităților față de societate în general, față de cei din imediata
apropiere sau față de propria persoană sunt concepte ce stau la baza formării caracterului
uman și include satisfacerea nevoilor de bază ale persoanei, individual sau i ntegrată în familie
și astfel cel aflat în nevoie, să poată beneficia de sprijin.
Nevoile de bază sunt fizice, emoționale, de realizare profesională sau de altă natură .
Conceptul de nevoie socială aparține în mod firesc de idea de serviciu social.
Istoricu l serviciilor sociale are la bază recunoașterea nevoilor sociale și organizarea
societății pentru a le satisface.
În sens larg, beneficiarii serviciilor sociale pot fi :
• persoane, în special copii și familii aflate în dificultate sau risc;
• grupuri în dific ultate sau risc, marginalizate sau excluse în plan social;
• comunitatea care se confruntă cu situații de dificultate sau risc.
Potențialii beneficiarii se pot afla în una sau mai multe dintre următoarele situații de
dificultate sau risc :
• dizabilitate sau ha ndicap;
• dependență de droguri, alcool, alte substanțe toxice;
• detenție sau post -detenție;
• infectarea cu HIV/SIDA;
• părinte singur;
• victime ale violenței în familie;
• lipsa veniturilor sau venituri mici;
• victime ale traficului de ființe umane;
• boală cronică sau incurabilă.

5
Lucrarea este structurată pe patru capitole și debutează cu o introducere în care se
justifică oportunitatea tratării temei , în contextu l evolu ției actuale în care definirea civilizației
umane este efectuată în special pe prin grija față d e semeni, socializatre și spijin reciproc care
face diverența între om și animal. Mai ales că, introducerea conceptului de globalizare și
circulația rapidă a informației fac posibile îndeplinirea acestor deziderate, chiar dacă, de multe
ori primează grija față de sine, narcisismul și preamărirea personală, individuală.
În capitolul 2 intitulat “Grupuri cu risc crescut și asistarea socială a acestora” se
prezintă caracteristicile sociale a persoanele din grupurile de risc crescut și tipurile de
beneficii sociale de care beneficiază acestea.
Capitolul 3 are titlul “Asistarea socială a grupurilor cu risc crescut în județul Bihor.
furnizori de servicii sociale,” și prezintă sintetic situația general ă a greupurilor de risc din
judeșul Bihor, coordona tori ai programelor de asisten ță socială, furnizori de servicii sociale la
nivel județean și acțiunile dedicate asupra grupurilor țintă analizate în lucrare.
Capitolul 4 prezintă studii de caz concreti zate prin prelucrări și analize statistice cu
privire la anumite categorii de persoane din grupurile de r isc, cu particularitățile programelor
de asi stență socială derulate în județ ul Bihor: număr de asistați social și caractistici ale
acestora , tipuri de programe și proiecte de sprijijn , alocări buge tare pentru asistență socială și
altele. În final, se prezintă concluzii generale și particulare rezultate în urma studiului fiind
atașată lista bibliografică ce a contribuit la realizarea cercetării, elaborării și definitivării
lucrării de față.

6
Capitolul I
GENERAL ITĂȚI PRIVIND ASISTENȚA SOCIALĂ
ÎN ROMANIA

1.1.Concepte de bază

De o mare importanță în protecția socială, asistența socială constituie un mod operativ
de punere în aplicare a programelor de sprijin a membrilor societății prin multiple servicii
sociale, specializate și dedicate. “Asistența socială ca profesiune își construiește sistemul de
valori plecand de la respectarea demnității și integrității ființei umane și recunoașterea
democrației ca o cerință esențială a vieții social e”(Neamțu G, et.al, 2003, p.26).
Asistența socială, componentă a sistemului național de protecție socială, cuprinde
serviciile sociale și beneficiile sociale acordate în vederea dezvoltării capacităților individuale
sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, creșterea calității vieții și promovarea
principiilor de coeziune și incluziune socială. Scopul asistenței sociale este de a -i spijini pe cei
aflați în dificultate prin intermediul unor servicii sociale, să obțină condițiile ne cesare unei
vieți decente, ajutându -i să-și dezvolte propriile capacități și competențe pentru o mai
pronunțată funcționare socială. “Prin scopul său, asistența socială este o activitate eminamente
plasată în zona acțiunii propriu -zise” (Neamțu G, et.al, 20 03, p.28).
Beneficiile de asistență socială reprezintă o formă de suplimentare sau de substituire a
veniturilor individuale/familiale obținute din muncă, în vederea asigurării unui nivel de trai
minimal, precum și o formă de sprijin în scopul promovării incluziunii sociale și creșterii
calității vie ții anumitor categorii de persoane ale căror drepturi sociale sunt prevăzute expres
de lege. “Obiectivele asistenței sociale, sintetizate, se referă la instalarea sau reinstalarea unor
interacț iuni reciproc benefice între indivizi și societate pentru imbun ătățirea calității vieții
pentru toate părțile implicate ”(Neamțu G, et.al, 2003, p.2 9).
Într-o formă organizată, cu responsabilități definite și atribuite clar, susținute printr -un
cadrul legislativ și instituții de monitorizare adecvante, asistența socia lă este realizată practic,
prin intermediul serviciilor sociale. În conformitate cu prevederile din Legea nr. 292/2011 –
legea asisten ței sociale , “serviciile sociale reprezintă activitatea sau ansamblul de activități
realizate pentru a răspunde nevoilor sociale, precum și celor speciale, individuale, familiale
sau de grup, în vederea depășirii situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de
excluziune socială, promovării incluziunii sociale și creșterii calității vieții ”. Servici ile sociale

7
sunt de interes general și se organizează în forme/structuri diverse, în funcție de specificul
activității/activităților derulate și de nevoile particulare ale fiecărei categorii de beneficiari.
Serviciile sociale sunt garantate de stat, acordate prin entității publice sau private și se
acordă prin mai multe forme și metode, în anumite amplasamente, după cum urmează( Legea
292/2011) :
➢ în centre de primire de zi;
➢ la domiciliul persoanei asistate ;
➢ în centre rezidențiale, cu cazare pe durată nedeterminată sau n determinată;
➢ la domiciliul persoanei care acordă serviciul;
➢ în comunitate.
În scopul prevenirii, limitării sau înlăturării efectelor temporare ori permanente ale
unor situații care pot genera m arginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei,
grupurilor ori comunităților, s -e accord ă de către stat, atât beneficii universale cât și adresate
în mod specific unor categorii de personae (grupuri cu risc social crescut) , sub formă de
alocaț ii, indemnizații și ajutoare , ca de exemplu (Buzducea D, 2009 ):
a. pentru familiile cu copii:
• alocația de stat pentru copii,
• indemnizația pentru creșterea copilului,
• stimulentul acordat în cazul în care mama sau tatăl care ar avea dreptul la concediu de
creștere a copilului realizează venituri profesionale,
• alocația pentru susținerea familiei,
• alocația lunară de plasament.
b.pentru persoanele și familiile cu venituri mici:
• ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat, ajutoare de urgenț ă,
ajutoare de înmormântare,
• ajutoare de încălzire.
c. pentru persoanele cu dizabilități – o serie de beneficii destinate adulților și copiilor
cu dizabilități.
Nivelurile, respectiv cuantumurile beneficiilor de asistență socială sunt stabilite în raport
cu indicatorul social de referință, prin aplicarea unui indice social de inserție. Indicatorul
social de referință , reprezintă unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează
beneficiile de asistență socială, suportate din bugetul de stat, acordate atât în vederea
asigurării protecției persoanelor în cadrul sistemului de asistență socială, cât și în vederea

8
stimulării persoanelor beneficiare ale sistemului de asistență socială, pentru a se încadra în
muncă.
Valorile pe care asistentul social ar trebui să fundamenteze procesul de ajutor sunt:
respectul față de persoana și demnitatea acesteia; respectarea intimită ții; respectarea
confidențialității; respectarea dreptului la op țiune și autodeterminare al clientu lui, dar și
respectul fata de tradi țiile și modelul cultural local, cooperarea cu actorii sociali locali,
adaptarea interven ției la specificul comunită ții și adecvarea acesteia în funcție de valorile sale
cultural (Buzducea D, 2010) .

1.2. Tipuri de servic ii sociale
Așa cum sunt stabilite de legiuitor (Baciu C, 2010 ), serviciile sociale sunt de mai
multe categorii : servicii sociale primare, servicii sociale specializate:
a. Serviciile sociale primare , care au un caracter general și urmăresc prevenirea sau
limitarea unor situații de dificultate sau vulnerabilitate. Principalele activități
desfășurate în cadrul acestora sunt:
➢ identificarea nevoii sociale individuale, familiale și de grup iar după caz , trimiterea
persoanei sau familiei la servicii sociale dedicate .
➢ informare privind drepturile obligațiile și drepturile asistatului social ;
➢ măsuri și acțiuni de urgență în situații de criză;
➢ măsuri și acțiuni de menținere în familie și comunitate a persoa nei aflate în
situație dificilă;
➢ consiliere primară;
➢ organizare și dezvoltare comunitară;
➢ sensibilizare a opiniei publice locale;
➢ colaborare cu alte servicii.
b. Serviciile sociale specializate au ca scop menținerea, refacerea sau dezvoltarea
capacității de funcționare socială a indivizilor și familiilor. Activitățile specific sunt
cele de:
✓ recuperare și reabilitare;
✓ suport și asistență pentru familiile și copiii în dificultate;
✓ suport și asistență pentru persoanele vârstnice;
✓ suport și asisten ță pentru persoanele cu handicap, dependente de droguri,
victime ale violenței domestice, victime ale traficului de persoane etc.
✓ mediere socială;

9
✓ consiliere;
✓ îngrijire medic ală pentru persoanele în situația de dependență totală sau
parțială din cauza vârs tei, dizabilității, bolilor cronice sau bolilor incurabile. Se
bazează pe colaborarea cu serviciile medicale.
Servicii le rezidențiale și nonrezidențiale sunt categorii de s ervicii sociale acordate în
primul rând în comunitate, adică beneficiarii sau utilizatorii primesc asistență atunci când este
necesar, dar rămân în familia lor și continuă să locuiască în casa lor. În cazuri speciale,
considerate mai degrabă excepționale, persoanele aflate în dificultate sunt plasate în servicii
de tip rezidențial/ institutional (Pop L. M, 2005 ).
Servicii sociale nonrezidențiale (oferite în afara instituțiilor): centre de zi, servicii de
îngrijiri la domiciliu, centre de reabilitare și recuperare de zi, centre de adapost, centre de
consiliere. Servic ii sociale rezidențiale/ în instituții: cămine de îngrijire pentru vârstnici,
cămine –spital, cămine pentru persoane cu dizabilități (de asistență și îngrijire permanentă)
etc. Politica de prevenire a instituționalizării, adoptată în ultimii ani în România , se înscrie în
tendința europeană de a acorda prioritate alternativelor nonrezidențiale și îngrijirii în
comunitate.
Eviden țierea elementelor cheie care fac parte din procesul de evaluare a bene ficiarului
serviciilor sociale cum ar fi: evaluare initial ă, evaluare detaliata, identifica re risc, proiectare
interventie, se face de către asistentul social prin diagno ză socială (Roth M; Rebeleanu A,
2007 ). Cu câ t evaluarea prin diagnoză este este mai corecta si bazata pe principiile
fundamentale ale as istentei sociale, cu at ât solutiile propuse în procesul de intervenție socială
și vor fi mai adecvate problemelor și nevoilor beneficiarului, ceea ce va duce in mod inerent
la rezolvarea acestora. La începutul diagnozei, primul pas este făcut prin trecerea în revistă a
tuturor factorilor relevanți în situația dată. Pe lângă sistemul client (adultii, familiile,
comunitatile în cauză și copiii lor), în acest stadiu vor fi luați în considerare atât rudele,
prietenii, colegii (reteaua de suport) cât și profesioniștii – de exemplu, asistenții sociali,
învățătorii, medicii și avocații (Roth M; R ebeleanu A, 2007).
Diagnoza socială permite eviden țierea, procesarea și evaluarea sistematică a
informațiilor la care au acces factorii activi într -un caz dat și ca re sunt considerate relevante
pentru stabilirea problemei și analiza resurselor, în cazul unei situații specifice (neglijarea
copilului, violența în familii, instituționalizări etc.), construirea unei imagini globale a situației
date, cu toate persoanele implicate (părinți, copii, asistente sociale, medici, alți membri ai
familiei etc.).

10
Un model de diagnoză în asistența socială trebuie să înglobeze aspectele (Roth M;
Rebeleanu A, 2007) :
– referințe la problemele fiziologice, sociale, economice și psihice a le indivizilor și să
analizeze relațiile dintre ele;
– considera ții asupra situațiil or problematice, cât și resursele beneficiarilor asistenței
sociale;
– cointeres are și implicare , a tuturor beneficiarilor sociali, în procesul de analiză;
– pornire comună pentru întreg a metodologi e specifică asistenței sociale;
– permisiunea unei intervenți i reale și efic ace;
– să aibă în vedere caracterul procesual al asistenței sociale;
– considerarea dimensiunil or discriminării ș i marginalizării sub aspectul sexului, rasei,
etniei, statutului de ședere, vârstei, handic apului și orientării sexuale;
– consolide area asistenței sociale ca specializare profesională .
Între etapele diagnozei sociale aprecierea exactă a riscului poate co nduce la reuș ita
intervenției sociale. Pentru realizarea unor evaluări riguroase și eficiente se impune
respectarea anumitor reguli: valorificarea datelor direct observabile; consemnarea fidelă a
acestora și evitarea reconstituirii informațiilor din memori e; identificarea circumstanțelor în
care a apărut un anumit tip de comportament/problemă; construirea corectă a instrumentelor
de culegere a datelor și de evaluare a problemelor sociale, respectiv a acțiunilor de intervenție
socială pe bază de grile de eva luare; grile de monitorizare, rapoarte etc ca mijloace practice de
apreciere (Roth M; Rebeleanu A, 2007).

1.3. Evoluția asistenței sociale în România

Începuturi le asistenței sociale , în România au fost semnalate, la fel ca în alte țări ale
lumii, unele acțiuni caritabile, filantropice, având la bază o motivație profund religioasă și
dezvoltându -se secole de -a rândul în jurul mănăstirilor și bisericilor. La Prima Conferință
Internațion ală de Asistență Socială , organizată la Paris în anul 1928 , se obține acordul asupra
definiției asistenței sociale ca fiind “ansamblul eforturilor menite a alina suferințele provenite
din mizerie; a replasa indivizii și familiile în condiții normale de existență; a preveni
flagelurile sociale, a ameliora condițiil e soci ale și a ridica nivelul de trai (Preda M, 2007 ).
În Europa, domeniul practicii asistenței sociale era strâns legat de problema
raporturilor conflictuale dintre clasele înstărite și cele situate pe treapta de jos a organizării
sociale, datorită precarității resurselor financiare (Zamfir C; Zamfir E, 2007) .

11
Debutul asistentei sociale ca profesie în România este marcat de contextul social,
politic și cultural al perioadei cuprinse între începutul anilor '20 din secolul trecut și începutul
celui de al doilea război mondial, care a promovat o nouă perspectivă asupra problematicii
sociale; acest fapt a avut un i mpact pozitiv asupra evolu ției profesiei de asistent social. În
fapt, această perioadă este cea care marchează trecerea de la forma de ajutorare cre știneasc ă a
celor afla ți în situa ții de dificultate, la forma profesionalizată de oferire a suportului prin
intermediul serviciilor sociale. Statul și -a asumat principalul rol în pregătirea asisten ților
sociali. Prima școală de asistenta social ă a fost școala Superioara de Asistent ă Social ă
"Principesa Ileana" din Bucure ști, înființată în 1929 sub coordonarea In stitutului Social
Român condus de Dimitrie Gusti. În fapt, ini țiativa dezvoltării profesiei de asistent social și
conținutul programei au apar ținut lui Dimitrie Gusti, Henri H. Stahl și colaboratorilor
acestora (Zamfir C; Zamfir E, 2007) .
Primul document internațional care a fost inclus printre legile românești cu privire la
protecția copilului, elaborate după anul 1989, a fost Convenția cu privire la Drepturile
Copilului, adoptată, în 1989, de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Acest doc ument
a fost ratificat de Parlamentul României prin Legea nr. 18 din 27 septembrie 1990 și, în
concordanță cu articolul 11 din Constituția României, reglementările ei fac parte integrantă
din legislația internă. De asemenea, au fost ratificate diversele do cumente conținând
recomandările Consiliului Europei în ceea ce privește protecția copilului. Primele documente
cu acest obiectiv, care au fost elaborate după căderea regimului comunist, par să fi fost
Hotărârile Guvernului cu nr. 1032 din 1990 privind cons tituirea Comitetului pentru sprijinirea
instituțiilor de ocrotire a copilului, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 103 din 1993 privind
înființarea Comitetului Național pentru Protecția Copilului.
În paralel cu evol uția sistemelor asistențiale occidentale c ătre „statul -providență", în
țările blocului comunist se edifica un stat „providențial" bazat pe economia centralizată și pe
proprietatea socialistă. Statul bunăstării din țările socialiste avea următoarele
caracteristici (Preda M, 2007) :
– principala sursă de venit pentru toți membrii societății o constituia salariul;
veniturile provenite din activitățile proprii sau pe baza proprietății erau nesemnificative;
– uniformizarea economică a cetățenilor era: dată de raportul dintre salariul minim și
cel maxim (a proximativ 1 la 6);
– inexistența șomajului sau mai exact, existența „șomajului mascat" , făcea inutilă
instituirea ajutorului de șomaj;
– generalizarea sistemului de pensii și alocații;

12
– educație și îngrijire medicală gratuită pentru întreaga populație.
A existat mereu o preferință ridicată pentru sporirea părții bunăstării colective obținute
prin cheltui eli sociale, iar nu individuale . Dacă bunăstarea în statul socialist se asociază cu o
puternică tendință de uniform izare economică a cetățenilor, ca un co ncept de stat -provide nțial,
în statul fondat pe economia de piață nu se are ca scop egalizarea veniturilor, ci asigurarea
resurselor pentru categoriile defavorizate și creșterea permanentă a nivelului prestațiilor
sociale generale. Sursa principală a venit urilor indivizilor o reprezintă salariile pentru muncile
industrializate sau centralizate , dar și profitul și proprietatea , mai ales pentru profesiile
liberale . Din veniturile ”primare", statul colectează prin impozitare fondurile necesare
activităților sa le sociale.
Aceste activități se împart în două mari categorii (Preda M, 2007) :
a) gestionarea bunurilor indivizibile și a serviciilor generale : această categorie de
activități cuprinde bunurile și serviciile de care beneficiază întreaga populație (indiferent de
situația materială pe care și -o realizează prin eforturi proprii), în mod indirect (spre exemplu,
protecția mediului înconjurător, investițiile de utilitate publică din transporturi și comunicații,
protejarea patrimoniului cultural ) sau nemijlocit (serviciile de sănătate, învățământul gratuit,
produsele și serviciile subvenționate de către stat);
b) transferurile sociale, adică redistribuirea unor resurse din venitul național în folosul
păturilor sociale defavorizate ; în categoria transferurilor sunt incluse:
– asigurările sociale, care oferă resurse persoanelor ce nu pot obține venituri prin activitatea
proprie (pensiile de bătrânețe, de boală și de urmaș, ajutorul de șomaj);
– sprijinul economic acordat categoriilor de persoane cu nevoi speciale (familiile cu mulți
copii, persoanele cu mobilitate scăzută sau cele cu deficiențe psihice etc.);
– asistența socială fondată pe testarea mijloace lor financiare individuale, asi gurând protecția
persoanelor care nu -și pot satisfac e trebuințele cu ajutorul resurselor proprii și al serviciilor
sociale din celelalte categorii.
Dezvoltarea acestei rețele de servicii generale și centrate pe categorii de persoane sau
pe indivizi a determinat sporirea fără precedent a cheltuielilor cu des tinație socială în
ansamblul cheltuielilor publice, ajungând în anii '90 la aproximativ 25 -30% din produsul
intern brut al țărilor din OCDE. În condițiile crizei economice declanșate la începutul anilor
'70, edificiul statului bunăstării generale s -a văzut amenințat de presiunea crescândă asupra
unui buget public din ce în ce mai fragil. Astfel a apărut necesitatea unei schimbări de
strategie în ceea ce privește finanțarea și orientarea acțiunilor sociale ale statului.
„Privatizarea statului bunăstării" s -a concretizat în concesionarea unor servicii publice către

13
firme private, încurajarea sistemului asigurărilor private, trecerea de la politica creșterii
numărului locuințelor sociale la aceea a stimulării proprietății imobiliare, responsabilizarea
comunităț ilor locale în domeniul protecției sociale etc. Concomitent, a luat naștere un nou
curent de gândire socială (în special în Statele Unite ale Americii), care pune accent pe
autoajutorare, pe scoaterea individului de sub tutela uneori sufocantă a instituții lor statului. în
prezent, așa cum arăta J Naisbitt în lucrarea “Anul 2000 –Megatendințe ”, macroeconomia și
marile programe sociale specifice statului bunăstării din deceniile 6 -7 ale secolului XX,
cedează în fața microeconomici societății informaționale, b azată pe autoajutorare.
Societatea contemporană presupune o reevaluare a strategiilor asistențiale, a rolului
asistentului social și a statutului său în cadrul comunităților. Diversi ficarea și specia lizarea
serviciilor sociale necesită multiplicarea resurs elor materiale și umane implicate în procesele
asistențiale. Din aceste motive statul bunăstării trebuie să transforme comunitățile și indivizii
în parteneri în „afacerea asistențială", eliminând sindromul dependenței și presiunea asupra
bugetului public, întrucât experiența a demonstrat că nu întotdeauna creșterea cheltuielilor
sociale conduce la o creștere a calității serviciilor din domeniu. Se pune problema, așadar, ca
în raporturile dintre stat și societate „să se treacă de la o logică de asistență și de substituire la
o logică de responsabilizare, de paritate și chiar de egalitate".
Imediat după căderea regimului comunist, noile autorități politice dela București au
înțeles că dreptul lor de a guverna va fi recunoscut de către populație numai în măsura în care
vor angaja o politică „reparatorie" în raport cu marile nedreptăți comise de dictatură:
înfometarea, lipsa libertății opiniei și a liberei circulații, egalizarea veni turilor și a condițiilor
de trai, marginalizarea competenței în profitul conformi smului ideologic etc. Românii aveau
nevoie imediat de câteva acțiuni politice care să -i facă să creadă în noii guvernanți, în
avantajele și în superioritatea noului sistem, uneori vag conturat sau chiar incorect definit,
care li se propunea fără a cunoaște în masă, alternative viabile (Preda M, 2007) .
Dacă în planul democrației politice România avea un comportament șovăielnic,
determinat în mare măsură de cerințele Occidentului și de cele ale „partidelor istorice"
reînființate politica economică și socială r eparatorie a fost impulsionată în același timp de
populație în ansamblul ei (ca factor major de presiune și curent de opinie), de organizațiile
sindicale apărute , de opoziția politică și de noii conducători , dornic i să păstreze unele din
pârghiile decizion ale din trecut . O dată trecută euforia revoluționară, mai ales în urma
numeroaselor evenimente și dezvăluiri care au spulberat în Occident mitul Revoluției române
spontane și eroice , factorii responsabili din țară s -au străduit să realizeze o evaluare cât mai
realistă a stării de fapt, pentru a proiecta noua politică de dezvoltare eco -nomico -socială. La

14
cererea Guvernului Rom ân, un grup de experți, sub coordonarea academicianului
T.Postolache, a elaborat, în 1990, “Schița privind strategia înfă ptuirii economiei de piață în
România ”. Documentul de analiză și prognoză economică încerca să pună de acord exigențele
pieței libere, ale climatului concurențial existent în lume, cu nevoia de a oferi populației un
nivel acceptabil de viață, căci numai aș a aceasta putea accepta democrația și economia
liberală. în plus, după ani de privațiuni în sfera consumului, oamenii considerau că este o
datorie morală a statului aceea de a susține creșterea nivelului de trai. Astfel, esența strategiei
propuse consta în aceea ca tranziția la o economie de piață să se facă în termene cât mai scurte
(dar evitând costuri sociale greu suportabile), în condițiile unui program de protecție socială
eficace a grupurilor defavorizate, unui nivel acceptabil de asigurare socială a întregii
colectivități și promovării unei politici coerente, care să asigure creșterea treptată, dar e fectivă
a standardului de viață .
Pornind de la constatarea proprie simțului comun că ideea de sacrificiu economic azi
pentru abundența de mâine nu are del oc priză la cetățeni, lucrarea din 1990, plină de formule
generale și de deziderate cu iz electoral, lăsa impresia că problemele tranziției (deși
numeroase și destul de grave) se vor rezolva aproape de la sine, iar populația nu va resimți
șocul schimbării de sistem economic : strategi a propus ă – conform cu autorii ei – conturează o
linie generală în care costurile sociale ale tranziției să fie acoperite, în bună măsură, simultan
cu apariția lor, așa fel încât, chiar în cursul tranziției și nu ulterior, să s e atingă un nivel
comparativ cu media europeană la indicatorii sociali de bază . În realitate, tranziția s -a dovedit
a fi o mare catastrofă pentru cei mai mulți dintre locuitorii României, care și -au văzut
înjumătățite veniturile salariale reale în decurs d e cinci ani, pentru ca ulterior declinul să
continue. Tranziția le -a spulberat multora economiile financiare realizate cu greu de -a lungul
anilor și i -a adus în situația de a nu -și mai putea permite „luxul" unui concediu sau al unor
mici investiții. Insecu ritatea economică a afectat nu numai comportamentul de consum, ci și
pe cel matrimonial și de dezvoltare a familiei.
Cheltuielile sociale menite să compenseze efectele negative ale schimbărilor
macro economice au înregistrat o creștere de aproximativ două p rocente în 1990 și s -au
menținut ulterior la aproximativ 16% din PIB (proporție oricum modestă față de aceea a
țărilor vecine, în care fondurile destinate protecției sociale se ridicau la aproximativ 20% din
PIB). Numai că valoarea lor în termeni reali a s căzut permanent. Din aceste motive, autorul C
Zamfir , consideră că „după anul 1989, protecția socială a cunoscut o creștere extrem de
modestă în România. Creșteri au avut loc mai degrabă în serviciile s ociale – învățământ și
sănătate. În ceea ce privește î nsă protecția socială propriu -zisă, adică transferurile sociale spre

15
grupurile cele mai deza vantajate, ea a scăzut: cheltu ielile pentru copii, familie și pentru
asistență socială au scăzut continuu (Preda M, 2007) . După 1989, statul a tins mai degrabă să
se retragă din funcția de protecție socială, decât să asigure o protecție socială mai accent uată" .
Acest comportament al statului român este constatat și de alți analiști sociali și politici. De
exemplu, în volumul I al lucrării România – starea de fapt găsim următoarea remarcă: „Dacă
în vechiul regim statul își asumase o bună parte din funcțiile familiei în ceea ce privește
creșterea și îngrijirea copiilor, imediat după revoluție s -a observat o retragere aproape totală a
statului din exercitarea acestor func ții". Retragerea statului român din funcția sa asistențială a
fost determinată de mai mulți factori, ce cuprind direcțiile (Zamfir C; Zamfir E, 2007) :
a) starea de declin a economiei, corelată cu convingerea factorilor politici și a
agenților economici că protecția socială, prin cheltuielile pe care le presupune, împiedică
relansarea producției și a circulației mărfurilor pe coordonatele pieței libere;
b). reducerea cheltuielilor bugetare în efortul de echilibrare macroeconomică și de
instaurar e a disciplinei financiare;
c). ineficienț a unor sectoare economice „strategice" și/sau greu de reformat (din rațiuni
politice), sectoare teoretic productive și aducătoare de profit, dar în realitate consumatoare de
ban public; aceste sectoare industriale pe nedrept privilegiate s -au „remarcat" și prin refuzul
de a plăti sumele datorate statului pentru bugetul asigurărilor și protecției sociale;
d). competiția între creșterea salariilor bugetarilor și alocarea de fonduri pentru
protecția socială;
e.) subvenționarea mascată de către populație a activităților economice ineficiente
(beneficiare ale unor credite ieftine) prin practicarea de către stat (B NR) a unei politici
financiare ce a condus la o rată reală negativă a dobânzilor;
f). identificarea de către forțele de dreapta a protecției sociale cu principiile
socialismului, fapt ce a determinat reacții de apărare ale guvernanților față de acuzațiile de
coițiunism sau „neocomunism";
g). confuzia între rolul politicii sociale și rolul pieței libere în reglarea mecanismelor
cererii și ofertei, a nivelului de aspirație și a puterii de satisfacere a trebuințelor;
h). influența Băncii Mondiale și a FMI în p olitica economică a României, în sensul
diminuării cheltuielilor sociale, în „așteptarea" rezultatelor implementării unui nou sistem
asistențial bazat pe testarea resurselor financiare ale solicitanților de sprijin.
Așa se face că toate strategiile de refo rmare preconizate în primul document care a
fost Cartea Albă a Guvernului privind Sistemul de asistență socială în România au fost
aplicate cu decalaje dăunătoare și au avut rezultate nesatisf ăcătoare. În prezent, o serie de acte

16
normative reglementează ca drul funcționării asistenței sociale și a serviciilor sociale în
România, ce sunt acordate la legislația internațională și în specia l, pe documente legislative
ale Uniunii Europene (O.G. nr. 68/2003 , H.G. nr. 867/2015 , H.G. nr. 499/2004; H.G. nr.
1317/2005; Legea nr.116/; Legea nr. 104/09.03 ; H.G. nr. 886/2000 ; OMMJS
nr.393/630/4236/2017 ; H.G. nr.566/2015 ; Legea nr. 208/1997 ; Legea nr.17/2000 ; Legea
nr.16/2000 ; H.G. nr. 797/2017 ; Ordinul MMFPSPV nr. 31/2015 i; Legea nr. 76/2002 etc).

17
Capitolul II
GRUPURI CU RISC CRESCUT
ȘI ASISTAREA SOCIALĂ A ACESTORA

O primă accepțiune asupra grupuilor cu risc social crescut, este generată de a
vulnera bilitatea crescută a persoanelor ca urmare a expuner ii la neajunsuri care pot conduce la
un nivel de bunăstare plasat sub pragul a ceea ce consideră societatea a fi acceptabil/dezirabil .
În această accep țiune mai largă pot fi vulnerabile și grupuri precum femeile aflate în perioada
maternită ții, tinerii absolven ți debutan ți pe piața muncii, persoanele care migrează pentru
muncă etc ( Buzducea D., 2010 ). Vulnerabilitat ea este mai degrabă o stare problematică
permanentă. Totodată, vulnerabilitatea este legată de un eveniment, de o interven ție sau de
eșecul unei strategii și poate fi percepută mai degrabă ca o stare tranzitorie.
Deși nu există o defini ție formală a grupurilor vulnerabile, în cadrul documentelor
oficiale ale Uniunii Europene, termenul este folosit adesea în rela ție cu conceptul de
incluziune socială, carepresupune, accesul indivizilor la oportunită țile și resursele necesare
pentru a participa pe depli n la viața economică, social și culturală și pentru a se bucura de un
standard de via ță considerat normal/dezirabil în societatea în care trăiesc: promovarea
egalității și a incluziunii sociale presupune depunerea de eforturi pentru ca to ți indivizii,
inclusiv grupurile vulnerabile, să poată juca un rol activ în câmpul muncii și în societate și să
beneficieze de șanse egale în acest sens ( Buzducea D., 2010). În cadrul politicilor sociale ale
UE sunt urmărite obiective precum: eliminarea sărăciei copilului ș i a familiei cu copii,
promovarea accesului pe pia ța muncii, educa ție și formare, combaterea excluziunii sociale și
a discriminării. Există multe documente legislative care protejează grupurile vulnerabile,
implicit sau explicit. De exemplu, “Strategia de ocupare ” este focalizată pe accesul către
slujbe mai bune pentru to ți europenii (inclusiv pentru cei mai vulnerabili, precum imigran ții
sau persoanele cu dizabilită ți). Directiva șanselor egale pe pia ța muncii protejează persoanele
cu dizabilită ții pe piața muncii. Directiva egalită ții rasiale interzice discriminarea pe baza
originilor etnice sau rasiale la locul de muncă sau în alte sfere ale vie ții, precum accesul la
bunuri și servicii.
Grupurile vulnerabile sunt delimitate prin compara ție cu majoritatea popula ției ca
având condi ții de viață mai dificile: locuire precară sau lipsa locuin ței, șomaj, nivel de
educație scăzut, lipsa veniturilor. Femeile sunt considerate a fi mai expuse riscurilor sărăciei
și excluziunii sociale decât bărba ții La n ivelul Uniunii Europeneau fost incluse în grupurile de

18
risc social crescut categorii diverse de persoane: vârstnici, familii numeroase și familii
monoparentale, copii și tineri, persoane cu dizabilită ți, imigran ți, persoane din rândul
minorităților etnice (cu accent pe minoritatea romă, cea mai numeroasă prin cei aproximativ
10‐12 milioane de romi din Europa).
Și în legisla ția românească se pot identifica o serie de terme ni care vizează grupurile
vulnerabile, în rela ție cu incluziunea/ excluziunea socială: persoane defavorizate , persoane
marginalizate, persoane excluse social sau supuse riscurilor de excluziune socială sau
persoane vulnerabile . În privința grupurilor identificate ca fiind vulnerabile în documente
oficiale, acestea acoper ă o diversitate de categorii sociodemografice și de probleme sociale.
De exemplu , între persoan lee dezavantajate pe pia ța forței de muncă se includ: romi, persoane
cu handicap, femei, tineri postinstitu ționalizați, persoane de peste 45 de ani, părin ți uni ci
susținători ai familiilor monoparentale , șomeri de lungă durată, persoane eliberate din
detenție, persoane condamnate la măsuri privative de libertate. Între persoanele vulnerabile,
aflate în risc de excluziune socială se includ: popula ția de etnie romă , tinerii peste 18 ani care
părăsesc sistemul de stat de protec ție a copilului, persoanele cu dizabilită ți, unici între ținători
de familie, persoane din mediul rural aflate în căutarea unui loc de muncă, persoane eliberate
din detenție.
Principalele tipuri de beneficii de asisten ță socială, conform legislației naționale, pentru
persoanele din grupuri de risc, sunt (Buzducea D., 2010 ):
1.Beneficiile de asistență socială pentru prevenirea și combaterea sărăciei și riscului de
excluziune socială:
➢ Ajutorul social;
➢ Ajutorul pentru încălzirea locuin ței;
➢ Alocația pentru susținerea familiei;
➢ Ajutoare de urgență susținute din bugetul de stat.
➢ Ajutoare de hrană, accesul la cantine sociale, centre de cazare de zi și de noapte
2.Beneficii le pentru susținerea copilului și a familiei au în vedere nașterea, educația și
întreținerea copiilor:
➢ Alocația de stat pentru copii;
➢ Alocația de plasament;
➢ Indemnizația pentru creșterea copilului;
➢ Stimulentul de inserție;
➢ Indemniza ția lunară aferentă conc ediului de acomodare

19
➢ programe de pregătire profesionala prin asigurarea de acces gratuit la studii, burse
sociale, stagii de speciali zare, ucenicie si perfectionare;
➢ Integrarea în centre de plasament ;
➢ Consiliere phihologic ă și vocațională
3.Beneficiile de asistență socială pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale:
➢ Drepturi acordate persoanelor cu handicap ;
➢ Bugetele personale complementare acordate lunar persoanelor cu handicap;
➢ Indemnizația lunară de hrană HIV/SIDA;
➢ Indemnizația lunară acordată persoanelor cu handicap grav și accentuat;
➢ Indemnizația lunară de însoțitor pentru persoanele cu handicap vizual;
➢ Alocația lunară de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA .

Beneficiile de asistență socială, în funcție de condițiile de eligibilitate, se clasifică astfel
(Legea asisten ței sociale nr. 292/2011 ):
a) beneficii de asistență socială selective, bazate pe testarea mijloacelor de trai ale
persoanei singure sau familiei;
b) beneficii de asistență socială universale, acordate fără testarea mijloacelor de trai ale
persoanei singure sau familiei;
c) beneficii de asistență socială categoriale, acordate pentru anu mite categorii de
beneficiari, cu sau fără testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure ori familiei.
Câteva caracteristici ale grupurilor de risc social crescut vor fi prezentate în subcapitolul
de față, urmînd a fi completate după caz, în capitolel e viitoare.
Un num ăr semnificativ din grupurile de risc crescut în reprezintă copii ai căror părinți au
plecat la muncă în străinătate. Chiar dacă în multe situații, există membrii ai familiei care să îi
îngrijească, totuși lipsa afecțiunii directe a părin ților are efecte majore asupra psihicului
copiilor. Dacă în trecut, datorită legilor cumuniste de interzicere a avorturilor, au existat un
număr considerabil de copii abandonați incluși în centre de plasament cu condiții precare, fără
recunoaștere externă, azi situția copiilor este diferită, cachiar dacă nu mai au statutul de
abandonați. Azi , există centre de ajutorare , educative și susținere prihologică recunoscute cât
și programe de îmbunătățire a condițiilor de viață, atât pentru copii proveni ți din familii
distan țate, cât și pentru cei orfani sau din familii destrămate, părinți singuri și cu condi ții
precare de trai . Există servicii și beneficii sociale focusate atât pentru familii, părinți sau alte
categorii de întreținători cât și direct pentru copii.

20
O categorie aparte din grupurile de risc, este ce a a persoanelor condamnate penal, în
special a celor care au suferit pedepse cu detenția. Fie că au primit condamnări din culpă sau
cu demonstrarea voiței , aceste personae crează prejudecăți încă, fii ndu-le de multe ori
îngrădite tacit , libertăți sau drepturi fundamentale . Și asta, chiar dacă civilizația a evoluat spre
modernism și toleranță. Ba mai mult, aceste grupuri sunt percepute ca raufăcători de unii
membrii ai societății, fără să li se consider e ispășite pedepsele ca mijloc de întreptare socială ,
iar în trecut condamnații, au fost chiar magninalizați în societate.
Conform rapoartelor oficiale ale Administrației Naționale a Penitenciarelor, în lun a
mai a anului curent (2020) , în cele 45 unități de detenție definitivă, inclusiv spitale penitenciar,
sunt încarcerate un număr de 20086 persoane(adulți și minori). Capacitatea de cazare la
nivelul anului 2019 ca și paturi instalate, a fost de 26 809 dar cu un indice de ocupare la 4
mp/deținut,d e 122,45 %. În cele șase spitale penitenciar, existau un număr de 1340 paturi, în
luna martie 2018.
Persoanele cu virusul HIV ce au contactat sindromul SIDA sunt o categorie specială
de persoane din grupurile de risc datorită efectelor potențiale, indirecte pe care le pot avea
asupra altor persoane prin transmiterea maladiei fapt ce implică o oarecare prudență din partea
celorlalți mebrii ai societății. Orice formă de discriminare asupra acestei categoriia nu âși are
locul într -o societa te modernă, cum se vrea România. De aceea prin Planul National HIV
2029 -2021 se dorește întărirea sustinerii din partea statului român asupra persoanelor infectate
sau diagnosticate cu SIDA și persoanelor din grupurile cu risc crescut de infectare HIV din
punct de vedere al accesului egal,liber, necondiționat și continuu la servicii de prevenire,
tratament, îngrijire medicală și servicii sociale.
Confo rm raportărilor transmise OMS, î n România, la nivelul anului 2018 existau 16
000 de persoane infectate cu H IV și cu transformare în SIDA. Cazuri noi de infecții
înregistrate pentru anul menționat a fost de 660 persoane. Sursa principală de date despre
HIV/SIDA este Compartimentul pentru Monitorizarea și evaluarea Infecției HIV/SIDA în
România, din Cadrul Instit utului Național de Boli Infecțioase, “Prof.dr.Matei Balș” din
București. Din analizele statistice ale cazuisticii, se pot face comparații ale evoluției bolii,
anual și pe perioade mai lungi de timp, stabilindu -se astfel gradul de incidență asupra
populație i și eficacitatea tratamentelor. Astfel, la finalul anului 2017 au fost înregistrate un
număr de 7393 cazuri HIV și 15 587 cazuri SIDA, înregistrându -se cu câteva cazuri mai mult
comparativ cu anul 2018. Totodată , în rapoartele oficiale sunt men ționate scă deri ale
numărului de cazuri pentru perioade mai mari de timp , cum este perioada 2010 -2017 , în care ,
numărul noilor îm bolnavi ri a scăzut de la 730 la 660. Ca și gen, virusul are o mai mare

21
pondere la bărbați iar pe grupe de vârstă, cele mai mari ponderi la bărbați, sunt rezultate pe
intervalele 20 -29 ani(1487 cazuri pentru perioada de raportare 1992 -2017), respectiv 30 -39
ani(1129 cazuri, pentru aceeași perioadă de analiză). În anul 2017, județul Bihor avea
înregistrate 10 cazuri de infectări HIV, cu un ca z nou apărut în acel an, fiind situat între media
afecțiunilor pe țară, în top fiind orașul București cu 252 cazuri, respectiv județele
Constanța(37 cazuri) și Mureș(23 cazuri).
Romii din România constituie unul dintre grupurile etnice cele mai mari. Originea
romilor se poate pune în legătură cu două teorii, conform cercetătorilor: originea egipteană,
lansată de englezi și însușită de mulți cercetători, însă dovedită de lingviști, antropologi,
istorici, sociologi ca fiind falsă , și originea indiană, care, în prezent, cumulează cele mai
convingătoare argument, după cum menționează R. Moceanu, în articolul din anul 2018,
“Minoritățile naționale din România – între aspirații și realități” .
Dacă în anu l 1930 se înregistrau în România 262.501 romi, cifrele recensământului
din 2011 , arată că în țara noastră există circa 620.000, ceea ce înseamnă că această minoritate
cunoaște o creștere continuă pe teritoriul țării noastre. În familia tradițională romă, f iecare
persoană ocupă un loc aparte, își cunoaște și își respectă statutul și rolul, știe ceea ce îi este
permis și ceea ce nu îi este permis.
Rolurile masculin -feminin nu se definesc ierarhic superior -inferior, ci sunt
complementare, iar un rol important în familia tradițională îl joacă – bătrânii, care includ atât
rudele de sânge – bunicii, dar și toți bărânii din comunitate.
După 1989 a avut loc în România o adevărată explozie a mișcării romilor și a limbii
romani. Dacă la început puțini romi vorbeau lim ba romani, în prezent aceasta este
standardizată, se studiază în școli și la universități, este utilizată în cultură și în mass media, ca
și celelalte limbi ale minorităților naționale. Cea mai importantă ocupație tradițională a
rromilor este prelucrarea m etalelor, în fapt ocupațiile dând și denumirea categoriilor de rromi:
căldărarii prelucrează arama, spoitorii se ocupă cu cositorirea, argintarii și aurarii se ocupă cu
prelucrarea metalelor prețioase, rudarii prelucr ează lemnul. De asemnea, etnia romilor a dat
unii dintre cei mai mari lăutari ai țării. Membrii minorității rome sunt încă victime ale
discriminării indirecte și fățișe , cu toate că organizații internaționale pentru drepturile omului
fac demersuri continue ca aceștia să aibă acces la informații , școlarizare de calitate și corectă ,
servicii medicale prompte sau integra re în societate. Și în România este transpusă o parte din
legisla ția internațională și în special cea a Uniunii Europene pentru minorități iar sprijin
pentru creșterea calității vie ții romilor se acordă pe mai multe direcții. O situație a distribuâiei
romilor pe județe, conform recensământului din anul 2011, se prezintă în figura 2.1.

22

Fig.2.1. Ponderea pe județe a populației de etnie romă

Pentru elaborarea și monitorizarea strategiei de promovare a măsurilor pentru respectarea
drepturilor minorității rome , s-a înființat ca organ de specialitate a l administrației publice
centrale, coordonat de Secretariatul general al guvernului – Agen ția Națională pentru
Romi (ANR), ce are birouri în fiecare județ al țării. Ca și cooperare instituțională , parteneriate
și rază de ac țiune, atribu țiile ANR includ :
• Avizarea proiecte de legi și alte acte normative care au incidență asupra drepturilor și
îndatoririlor persoanelor aparț inând minorității romilor;
• Solicită date și informații de la autoritățile publice, necesare îndeplinirii atribuțiilor
proprii;
• Primește și examinează cererile și sesizările adresate de către instituții, organizații sau
persoane fizice și comunică punctul d e vedere de specialitate al agenției;
• Sprijină cercetările științifice în domeniul relațiilor interetnice prin menținerea de
contacte cu personalități din domeniu;
• Dezvoltă un sistem de informare, formare și consultanță accesibil minorității romilor.
• Inițierea și desfășurarea de acțiuni de formare privind combaterea discriminării la
nivelul romilor în cadrul administrației publice centrale și locale;

23
• Inițierea, negocierea și încheierea, prin împuternicirea Guvernului, de documente de
cooperare internațional ă din domeniul incluziunii romilor.
• Asigură elaborarea politicii și strategiei Guvernului în domeniul protecției drepturilor
minorității romilor și a altor atribuții stabilite prin acte normative pentru domeniul său
de activitate;
• Elaborează și supune spre aprobare Guvernului, cu avizul Secretariatului General al
Guvernului, strategii și programe naționale și internaționale în domeniul incluziunii
romilor în conformitate cu principiile și normele interne și internațional
• Promovarea și organizarea de program e și proiecte privind păstrarea, exprimarea și
dezvoltarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a persoanelor
aparținând minorității romilor;
• Promovarea, în colaborare cu organizațiile de romi, de programe locale pentru
procurarea docum entelor de identitate și consultanță pentru membrii comunității,
pentru integrarea socială a acestora.
Persoanele vârstnice sunt categoria vulnerabilă cu risc crescut de marginalizare mai
ales dacă lipsa familiei și bolile specific e bătrăneșii le accentuaiază degradarea phihică cu
inducerea și accentuarea sentimentului de inutilitate socială. Ca în multe părți ale lumii sau
țările Uniunii Europene, și în România, problematica îmbătrânirii demografice duce la
intensificarea dificultăților ridicate de protecția s ocială a acestui segment de populație , din ce
în ce mai numeros și mai mult studiat (Bodogai , S.I., 2009 ).

24
Capitolul III
ASISTAREA SOCIALĂ A GRUPURILOR CU RISC CRESCUT ÎN
JUDEȚUL BIHOR. FURNIZORI DE SERVICII SOCIALE

Conform rapoartelor oficiale (Gestionate de DGASPC Bihor ), periodic se fac ajustări
ale furnizorilor de servicii sociale, în funcție de condițiile legale privind asistarea socială și de
cerearea din partea persoanelor vulnerabile.
De exemplu, perntru persoane vârs tnice, confom raportărilor date publicității de
Ministerul Muncii și Protecției Sociale, la nivelul anului 2019 erau acreditați să funcționeze în
județul Bihor, un număr de 56 furnizori de servicii sociale din r ândul asociațiilor
neguvernament ale, a fundațiilor sau instatituții de stat.
Astfel, în figura următoare se prezintă o situație sintetică cu distribuția teritorială a
furnizorilor de servicii sociale pentru persoane vârstnice, la nivel na țional, pentru luna
octombrie din anul 2019.

Fig. 3.1. Servicii sociale pentru v ârstnici
Din categoria căminelor pentru vârstnici, în figura 3.2. , se prezintă o sinteză la nivel
național, pentru luna de raportare, octombrie 2019.
Se poate observa că județul Bihor, se află între județele fruntașe ale țării din prisma
capacităților de asistență socială a vâsrtnicilor, inscriindu -se în prima categoire de indici din

25
statisticile prezentate în cele două hărți (8,92 respectiv 3,2 raporta te pe criteriul distribuției la
10 000 de locuitori).

Fig.3.2. Numărul căminelor pentru persoane vârstnice
Confrom legislației, s erviciile sociale pentru persoan e vârstnice se includ în
următoarele categorii care sunt codificate astfel :
• Cod 8710 CRMS -I. Centre reziden țiale medico -sociale – în număr de 53 unități ;
• Cod 8710 CRMS -II. Centre reziden țiale de îngrijiri paliative – în număr de 5 unități ;
• Cod 8730 CR -V-I. Cămine de cazare și hrană pentru persoane vârstnice – în număr de
404 unită ți;
• Cod 8730 CR -V-II. Centre de tip respiro/centre de criză – în număr de 5 unități ;
• Cod 8730 CR -V-III. Locuin țe protejate – în număr de 21 locații ;
• Cod 8810 CZ -V-I. Centre de zi de asisten ță și recuperare – în număr de 48 unități ;
• Cod 8810 CZ -V-II. Centre de zi de socializare și petrecere a timpului liber (tip club) –
în număr de 74 unități ;
• Cod 8810 ID -I. Unități de îngrijire la domiciliu – în număr de 231;
• Cod 8810 ID -II. Îngrijiri personale la domiciliu (acordate de îngrijitori pers oane) – în
număr de 10 entități .

26
Totalul centrelor de servicii sociale pentru vârstnici, încadrate în categoriile enunțate
se ridică la 851 la nivel național, pentru luna octombrie , 2019.
În cele ce urmează se va face o succintă prezentare a unor entităâi bihorene, acreditate
pentru servicii sociale pentru grupuri de risc.
1. Asociația “Caritas E parhial ” Oradea
Oferă servicii de tip cantină socială, Centru de zi pentru copii, Centru de îngrijire și de
asistență la domiciliu pentru personae vârstnice, Centru de îngrijire și de asistență la domiciliu
pentru persoane cu handicap, Centru maternal, Centru asigurare vestimentație .
Activit ăți sau intervenții incluse pe tipuri de servi cii ale acestei asociații, sunt (Ghidul
serviciilor sociale furn izate de asociații și fundații în județul Bihor, Ediția a III –a, 2012 ):
➢ Pentru serviciul de Cantina Socială:
– servirea mesei calde
– obținere de acte de identitate sau alte documente oficiale
– medierea muncii
– colaborare cu alte instituții și organizații de profil și reprezentarea intereselor
beneficiarilor în fața instituțiilor
– informare cu privire la drepturile legale ale beneficiarilor
– monitorizare
– facilitarea accesului la dușuri pentru a menține i giena corporală a persoanelor fără
adăpost și asigurarea unei vestimentații adecvate
– consiliere
Categorii de beneficiari ai cantinei sociale:
– persoane fără adăpost sau cu domiciliu instabil ;
– persoane vârstnice ;
– persoane singure ;
– persoane al e căror venit este redus ;
– persoane ale căror cheltuieli de întreținere a locuinței depășesc veniturile, și/sau
asigurarea hranei zilnice pune în pericol stabilitatea financiară ;
– există dorința de colaborare, de implicare activă și de a mobiliza resursele interioare
pentru ieșirea din impas ;
– imigranți – persoane ale căror domiciliu nu este în localitatea Oradea sau în
Rom ânia, dar periodic stau în localitate/țară și nu dispun de resursele necesare asigurării unui
trai decent ;

27
– copii care frecventează activitățile Centrului de zi din incinta Centrului Social în care
funcționează Cantina social ă.
➢ Centru de zi pentru copii „Gabriele”
Intervenții în cadrul serviciului:
– activități educative formale și non -formale ;
– activități recreative ;
– consiliere psihologică (individuală și de grup) ;
– școala părinților ;
– orientare școlară și profesională ;
– educație pentru sănătate ;
– completarea resurselor familiilor din care provin copii ;
– consiliere ;
– servirea unei mese calde ;
– activități de creație ;
– activități de dezvoltare personală și autocunoaștere ;
– prevenirea consumului de alcool și droguri ;
Categorii de beneficiari ai serviciului :
– familii monoparentale ;
– familii unde numărul adulților nu depășește numărul minorilor ;
– venitul pe membru de familie redus ;
– copii care au rezultate slabe școlare ;
– copii ai căror părinți se confruntă cu o dependență ;
– copii ai căror părinți au probleme majore de sănătate ;
– copii care provin din categorii sociale defavorizate ;
– copii ai căror acces la sistemul de învățământ este periclitat de situația financiară precară
a familiei ;
– există dorința de colaborarea din partea părinților copiilor pentru a depăși/îmbunătăți
situația în care se află .
Pentru a beneficia de sprijin în cadrul serviciului “Centru de zi ”, potențialii doritori
vor solicita personal sprijinul de care au nevoie la sediul acestuia.
Centru de servicii de îngrijire și asistență la domiciliu pentru persoane vârstnice, al
Asocia ției “Caritas Eparhial” , oferă următoarele intervenții:
– îngrijire și asistență la domiciliu:

28
– ajutor pentru activitățile de bază ale vieții zilnice (igiena corporală, îmbrăcare și dezbrăcare,
igiena eliminărilor, hrănire și hidratare, transfer și mobilizare, deplasare în interior,
comunicare)
– ajutor pentru activități instrumentale ale vieții z ilnice (prepararea sau livrarea hranei,
efectuarea de cumpărături, activități de menaj, facilitarea deplasării în exterior, activități de
administrare și gestionare a bunurilor)
-activități medicale: injecții, pansamente, tratamentul și profilaxia escarel or, clisme, perfuzii,
monitorizare tensiune arterială, puls, glicemie, recoltări de analize, sondaje vezicale, spălături
vezicale, acordarea de materiale sanitare, dispozitive medicale
– servicii socio -medicale: realizarea igienei corporale, igienizarea l ocuinței, ajutor la
îmbrăcare -dezbrăcare, ajutor în alimentație
– servicii sociale: ajutor pentru menaj, cumpărături, activități zilnice, sfaturi în îngrijire,
oferire de pachete de alimente neperisabile și îmbrăcăminte
Între beneficiarii acestui serviciu , se includ :
– persoane imobilizate parțial sau total din cauza vârstei care nu dețin Certificat de
încadrare în vreun handicap
– persoane singure, fără aparținători
– stare materială precară.
Pentru a beneficia de sprijin în cadrul serviciului de îngr ijire și asistență la domiciliu
pentru persoane vârstnice, potențialii beneficiari sau aparținătorii acestora vor solicita
personal sprijinul de care au nevoie la sediul Centrului din Oradea.
Centrul de servicii de îngrijire și asistență la domiciliu pentru persoane cu handicap,
prin care se aplică următoarele intervenții ( Ghidul serviciilor sociale furnizate de asociații și
fundații în județul Bihor, Ediția a III –a, 2012 ):
– îngrijire medicală: injecții, pansamente, tratamentul și profilaxia escarelor, clisme,
perfuzii, monitorizare tensiune arterială, puls, glicemie, recoltări de analize, sondaje vezicale,
spălături vezicale, acordarea de materiale sanitare, dispozitive med icale
– servicii socio -medicale: îngrijire primară (igiena corporală, îmbrăcare și dezbrăcare,
igiena eliminărilor, hrănire și hidratare, transfer și mobilizare, deplasare în interior,
comunicare, ajutor pentru prepararea și livrarea hranei, asistență în menținerea sănătății,
sprijin în administrarea tratamentelor medicale orale prescrise, educație pentru sănătate
– servicii sociale: ajutor pentru menaj, cumpărături, activități zilnice, sfaturi în
îngrijire, oferire de pachete de alimente neperisabile și îmbrăcăminte.
Categorii de beneficiari, cu handicap, ai serviciilor :

29
– persoane care dețin certificat de încadrare în grad de handicap, permanent, fără
însoțitor și recomandare de îngrijire la domiciliu ;
– persoane singure, fără aparținători ;
– stare m aterială precară ;
2. Fundația creștină de asistență socia lă “Casa” , Oradea cu servicii de sprijinire și
orientare pentru integrarea, readaptarea și reeducarea profesională a persoanelor defavorizate
social . În cadrul serviciului amintit, se oferă umătoarele intervenții (Ghidul serviciilor sociale
furnizate de asociații și fundații în județul Bihor, Ediția a III –a, 2012 ):
– realizarea de cursuri în domeniul calculatoarelor respectiv în domeniul croitoriei care
să răspundă nevoilor de pregătire profesională adecvată a persoanelor defavorizate sociale.
– evaluare psihologică pentru orientare vocațională persoanelor vulnerabi le social.
– servicii de consultanță în procesul de integrare sau reintegrare socio – profesional ă
– servicii de consiliere și suport material persoanelor din grupurile vulnerabil
– organizarea de tabere de vară anuale pentru copii persoanelor defavoriz ate socialdin
cadrul serviciului.
Categorii de beneficiari:
– persoane vulnerabile socio –economic și profesional, care întâmpină dificultăți pe
piața forței de muncă și au un nivel de trai scăzut sau un venit minim pe economie
– șomeri, copii instituționalizați care împlinesc 18 ani, perosane cu dizabilități
locomotorii, familii monoparentale.
Un alt serviciu este cel de primire în Centrul de informare, consiliere și asistență a
persoanelor aflate în dificultate cu i ntervenții de tipul:
– consiliere socială, familială și de cuplu , informare ;
– educație pentru părinți
– suport și asistență pentru familii.
Categorii de beneficiari:
– familii nucleare sau monoparentale, cu copii preșcolari sau școlari.
Mod de sesizare a cazurilor: cazurile pot fi sesizate telefonic, prin poșta sau e -mail,
sau personal la sediu l Fundației Casa.
Un al treilea tip de serviciu, este de îngrijire socio -medicală pentru recuperarea și
stimularea psiho -motorie a copiilor cu cerințe special e, ce are intervenții astfel (Ghidul
serviciilor sociale furnizate de asociații și fundații în județul Bihor, Ediția a III –a, 2012 ):
– recuperare și reabilitare prin activități de stimulare: auditivă, tactilă, olfactivă,
motorie, vizuală și gustativă

30
– învățarea și dezvoltarea deprinderilor de bază
– acest serviciu este oferit în cad rul Centrului De Recuperare și Reabilitare pentru
copii cu disabilități.
Categorii de beneficiari: copii cu nevoi speciale, rezidenți în căsuțele de tip familial și
copii cu nevoi speciale din familii, din comunitatea de Oradea.
3. Asociația de Asistenț ă socială episcop “Nicolae Popovici ”, Băița , oferă dou ă
categorii de servicii sociale (Ghidul serviciilor sociale furnizate de asociații și fundații în
județul Bihor, Ediția a III –a, 2012 ):
Serviciul social 1: Cămin pentru persoane vârstnice , cu următoarele intervenții în
cadrul serviciului:
– găzduire ;
– hrănire ;
– fizioterapie ;
– kinetoterapie;
– terapie ocu pațională .
Categorii de beneficiari incluse :
– persoane vârstnice ;
– persoane care necesită o persoană de suport.
Serviciul 2: Centru care acordă servicii de îngrijire și asistență la domiciliu pentru
persoane vârstnice
Intervenții în cadrul serviciului:
– Vizitarea vârstnicilor la domiciliu,
– Hrană în regim de cateri ng
– Plata facturilor
– Ajutor la menaj
– Ajutor la gospodăria casei , prin implicarea voluntarilor mai tineri
Categorii de beneficiari:
– persoane vârstnice din localitate
– persoane / grupuri vulnerabile din comunitate
4. Asociația “Habitat pentru umanitate ” Beiuș , cu serviciu de s prijinire a unor
familii nevoiașe să locuiască în condiții decente .
Intervenții în cadrul serviciului (Ghidul serviciilor sociale furnizate de asociații și
fundații în județul Bihor, Ediția a III –a, 2012 ):
– consultanță și sprijin cu materiale de construcții

31
– reabilitare și renovare locuințe
– construcția de locuințe noi
Grup țintă privind beneficiile: persoane sau familii, fără discriminare pe motive de
rasă, religie sau sex, care trăiesc în condiții sărăcăcioase și nu pot singuri să -și schimbe
condițiile de locuit.
Sesizarea cazurilor cuprinde modurile : direct la sediu l asociației, prin email, telefonic
sau prin poșta clasică – curierat .
5. Fundația “Căminul Felix ”, cu sediul în Oradea și cu un serviciu de plasament
familial în case de tip rezidențial.
Ca și i ntervenții în cadrul serviciului , precizate în Ghidul serviciilor sociale furnizate
de asociații și fundații în județul Bihor, Ediția a III –a, 2012, amintim :
– găzduire pe perioadă nedeterminată
– asistență medicală și îngrijire
– suport emoțional și, după caz consiliere psihologică
– educație
– socializare și petrecere a timpului liber
– reintegrare familială și comunitară.
Între c ategorii de beneficiary se includ copii i peste 2 ani, orfani și/sau abandonați
aflați în dificultate de creștere și întreținere .
Mod de sesizare a cazurilor: sesizarea cazurilor poate fi făcută în mod direct către asistentul
social din cadrul fundației, iar drept criterii de selecție se au în v edere statutul familial al
copilului, caracteristicile socio -economice ale acestuia și vârsta sa.
6. Fundaț ia “Cireșarii ” Beiuș , cu următoarele servicii sociale oferite (Ghidul
serviciilor sociale furnizate de asociații și fundații în județul Bihor, Ediția a III –a, 2012 ):
Serviciul 1: Centrul de zi
Intervenții în cadrul serviciului:
– servirea mesei
– program after -school
– alte activități: jocuri, muzică, limba engleză, ieșiri, tabere, asistență socială, materială
și psihologică etc.
Categorii d e beneficiari:
– Copii din cls. I -VIII , din familii fără venituri sau cu venituri foarte mici, familii
monoparentale, familii expuse abandonului copiilor.
Mod de sesizare a cazurilor:

32
Cazurile sunt sesizate de către angajații fundației noastre, voluntarii fundației și uneori
cu ajutorul asistentului social de la primăr a Beiuș .
Serviciul 2: Cantina socială
7. Funda ția „Hospice Emanuel ”, Oradea
Oferă serviciu de îngrijire paliativă la domiciliu pentru adulți și copii cu următoarele
intervenții (Ghidul serviciilor sociale furnizate de asociații și fundații în județul Bihor, Ediția a
III –a, 2012 ):
– servicii medicale (consultații medicale la domiciliul pacientului; stabilirea planului de
tratament în vederea obținerii unui control optim al durerii și al altor simptome; informarea și
educarea familiei și / sau pacientului cu privire la diagnostic, prognostic, tratament; și
îngrijire)
– servicii de nursing (efectuarea tratamentelor medicale prescrise de medic; asigurarea cu
medicamente, m ateriale, echipamente medicale și de îngrijire; sfaturi și educație cu privire la
asigurarea îngrijirii pentru familie/îngrijitor; pregătirea familiei în vederea decesului
pacientului – ultimele 48 ore) .
– servicii sociale (informarea, orientarea și sprij inirea pacientului și familiei în demersurile
necesare obținerii unor drepturi sociale; suportul emoțional și consilierea pacientului și
familiei prin utilizarea tehnicilor adecvate – individuale, de familie sau de grup; sprijin
material pentru pacienții ș i familiile fără venituri sau cu venituri mici; colaborarea și
menținerea legăturii cu instituții, autorități locale, OG, ONG și alte servicii sociale în vederea
obținerii de facilități pentru pacient și familie; activități recreative în cazul copiilor asi stați –
tabere de vară, excursii, serbări);
– servicii de asistență spirituală (consiliere și sprijin spiritual asigurat de personal pregătit;
colaborarea cu reprezentanți ai diferitelor culte religioase)
– servicii de suport a familiei îndoliate (suport emoțional și consiliere de doliu -individuală
sau de grup; consultanță și suport în soluționarea unor probleme sociale – ex. pensii de urmaș;
tabăra de vară pentru copiii îndoliați)
– servicii de voluntariat (companie pentru pacient; ajutor în gospodărie; cumpărături uzuale;
pauză de „respiro” pentru îngrijitor; mici reparații casnice; transport la / de la spital etc.).
Categorii de beneficiari:
– pacienți adulți diagnosticați cu boală oncologică în stadiu avansat, copii diagnosticați cu boli
incurabile cu prognostic limitat (cancer, SIDA, boli neurologice grave), familiile pacienților
adulți și copii asistați prin programul hospice
Mod de sesizare a cazurilor:

33
Pacienții sunt preluați la recomandarea:
– medicului specialist (oncolog, pediatru)
– medic ului de familie
– o cerere proprie sau a membrilorfamiliei
– dacă există acte medicale doveditoare ale stadiului bolii.
8. Fundația “Încrederea ” Oradea, cu serviciul de consilere adicții, cu următoarele
intervenții (Ghidul serviciilor sociale furnizate de asociații și fundații în județul Bihor, Ediția a
III –a, 2012 ):
– consiliere pentru persoanele dependente de alcool, tutun și droguri
– consiliere și suport de grup pentru persoanele dependente(Clubul alcolicilor anonimi)
– consiliere de gr up pentru persoanele codependente(Clubul de codependenți)
– suport și ajutor material pentru copiii și familiile aflate î n dificultate.
Categorii de beneficiari:
– persoanele dependente de alcool, tutun și droguri
– copiii si familiile aflate in dificultate.
Mod de sesizare a cazurilor:
– telefon și adresare direct ă.
Alți prestatori de servicii sociale din județul Bihor, sunt (45): Fundația People to
People Orad ea, Fundația Hexagon Energia, Șuncuiuș, Funda ția Filadelfia Noo m Sălard ,
Fundația Diaconală reformată a Eriului, Chișlaz, Fundația de scleroză multiplă Oradea,
Fundaâia Creștină Elim Oradea, Fundația Creștină de Asistență Socială Casa din Oradea,
Asociația Pro Christo et Ecclesia, filiala Oradea , Asociația Down Oradea, Romania , Asociația
Căminul creștin de bătrâni a bisericii reformate Tinca, Asociația creștină Peniel Tinca,
Asociația Ramiluck Oradea, Fundația Agape Sălard și Oradea, Fundația Casa Minunată etc.

34
Capitolul IV
STUDII DE CAZ

La nivel local, activitățile și serviciile de asistență socială sunt coordonate de către
instituții ale statului sau autoritățile publice locale(primării, consilii județene). Pentru nivel
județean, coordonarea activității de asistență sociaă, transpunerea în practică a legislației
privitoare la regimul asistenței sociale, a serviciilor sociale și a asistaților sociali, se face prin
intermediul Direcâiei generale de asistență s ocial și a protecției copilului, din subordinea
directă a Consiliul Județean Bihor. La anumite perioade de timp, direcția amintită, evaluează
problemele sociale județene și elabozează strategii de acțiune viitoare, pentru acoperirea
serviciilor sociale nec esare protecției grupurilor de risc: a copiilor, persoanelor singure
,persoanelor vârstnice și cu handicap și a altora incluse. Ca și în cazul sistemele de servicii
sociale europene, cele naționale sunt afectate inevitabil de procese specifice, cum ar fi:
globalizarea, schimbările demografice și sociale și migrația populației.
Schimbările demografice și sociale au implicații majore asupra sistemelor de servicii
sociale. Cele mai mari consecințe sunt datorate reducerii ratei natalității și fenomenului
accent uat de îmbătrânire a populației. Prin urmare, una din provocările cărora trebuie să le
facă față un sistem de servicii sociale, se referă la capacitatea de a asigura servicii de îngrijire,
suficiente și de calitate, apte să răspundă nevoilor unui număr cre scut de persoane vârstnice.
Activitatea de evaluare a persoanelor care prezintă afecțiuni generatoare de dizabilități
și/sau invaliditate se realizează de către Institutul Național de Expertiză Medicală și
Recuperare a Capacității de Muncă cu rol de evalua re a persoanelor în vederea încadrării în
grade de invaliditate sau de dizabilitate, în baza unor criterii elaborate în concordanță cu
clasificările recunoscute în domeniul medical. Pentru derularea inspecțiilor sociale există
filiala județeană a Agenției Națională pentru Plăți și Inspecție Socială cu rol în monitorizarea
și controlul respectării legislației în vigoare din domeniul asistenței sociale, monitorizarea și
controlul respectării criteriilor, standardelor și indicatorilor în baza cărora se acredit ează
furnizorii și serviciile sociale.
Fiecare primărie din județul Bihor, de la cele de comună până la orașe și m unicipii, au
în structură direc ții sau servicii de monitorizare a problemelor sociale la nivel de co munitate
locală. Astfel , Direcția de Asist ență socială Oradea (DAS) , este o instituție cu implicații în
protecția socială pe teritoriul municipiului Oradea, aparținând de Consiliul local aferent
primăriei Oradea. Instituția a luat ființă în anul 2018 prin preluarea patrimoniului, a

35
atribuțiilor și schimbarea denumirii Asociației Sociale – Comunitare Oradea – ASCO.
Conform statutului, serviciile DAS Oradea se adresează acelei păr ți ale comunită ții locale
care, din cauza lipsei de încredere în for țele proprii, a condi țiilor materiale precare, lipsei de
educație, stării proaste de sănătate, lipsei unui spa țiu locativ, nu poate să se sus țină singură,
să-și asigure cele necesare, fiind determinate să apeleze la comunitate. Aceste servicii se pot
concretiza în ajutoare materiale, fizice și bănești, obținerea unui spa țiu locativ, a unui loc de
muncă, hrană și îmbrăcăminte, consiliere juridică și psihologică, având ca finalitate
reintegrarea persoanelor cu probleme sociale, aflate în situa ție de risc social(medical, psihic,
financiar) crescut. Conform rapoartelor DAS, la nivelul anului 2019 pe raza municipiului
Oradea funcționau un număr de 35 furnizori de servicii sociale. Gradele de solicitare și
ocupare ale acestora fluectuau între 15 % (Fundația Rămâi Aca să – Îngrijire bătrâni la
domiciliu) și 100 %( pentru marea majoritate). Un număr semnificativ de alte servicii sunt
propuse pentru înființare.
În paragrafele următoare se va prezenta o analiză statistică succintă, privind asistența
socială a trei categorii de persoan e incluse în grupuri cu risc so cial crescut, pentru cazul
județului Bihor.

4.1. Servicii de asistență socială a copiilor în judeșul Bihor
“Copiii sunt viitorul țării” spune un cunoscut dicton, dar cu toate acestea sporul
natural negativ al României nu pare să suțină acest lucru. Problemele sociale specifice
copiilor apar mai ales când familiile se dezintegrează, nu există bună înțelegere între părinți,
se accentuiază vilența domenstice, apare abandonul sau chiar decesul părinților. În toate
aceste situații, dar și în cele date de afecțiunile medicale, apare rolul de protector al statului.
Fie direct, prin instituții proprii, fie indirect, dar cu susținerea instituțiilor private, statul poate
contribui semnficativ, inclusiv prin adoptarea legislației necesare, la bunăstarea persoane lor în
primele stadii de viață.
În perioada anilor 1990 -1997 în privința copiilor abandonați în instituții, moștenire a
vechiului regim socialist, găsirea soluțiilor a reprezentat un proces lent, datorită lacunelor
societății românești în ansablul ei: cent ralismul, lipsa serviciilor sociale specializate, legislație
incompatibilă cu nevoile reale ale copilului, practicile grește exercitate de institutori și de
adulți în genal supra copilului, forțarea copiilor de participare activă timpurie la „construcția
societății comuniste multilateral dezvoltate”.

36
Din anul 1997 s -a demarat un proces de reformă a sistemului de protecție a copilului
precum și de schimbare a mentalității de lucru în domeniu. Astfel s -au restructurat centrele de
plasament organizate după pri ncipii învechite, s -au închis sau organizat pe module familiale
centrele mai mari de 100 de locuri, s -au dezvoltat servicii noi de tip familial și mai ales s -au
format specialiști noi pentru lucrul cu copilul. Din luna iulie a anului 1997 s -a înființat
Direcția județeană pentru protecția drepturilor copilului Bihor, care a funcțoionat în Oradea ca
instituție publică cu personalitate juridică proprie. Împreună cu colaboratorii(Direcția de
sănătate publică și Inspectoratul școlar judeșean Bihor), pe bază de p rotocol, în anul 1998
această direcție a preluat o casă de tip familial și alte patru instituții de protecți a copilului :
Leagănul de copii Oradea, Casele de copii Oradea, Tinca și Beiuș cu un număr de 1065 copii
instituționalizați.
În aprilie 2003 , s-a înființat Direcția județeană de Asistență Socială Bihor ,care a
preluat în coordonare alte instituții de asistență socială, în special cu servicii dedicate
persoanelor vârstnice sau cu handicap: Centrul de îngrijire Ciutelec, Centrul de îngrijire și
terapie ocupațională Cadea și Centrul de Recuperare și Reabilitare a persoanelor cu handicat
de la Cichid. În anul 2005 a luat ființă instituția județeană cu principalele atribuții
administrative pentru derularea activităâilor de protecția copilului, din ziua de a zi, prin
hotărâre a Consiliului Județean Bihor, prin comasarea celor două instituții coordonatoare
existente anterior. Direcția Generală de Asistență socială și Protecția Copilului Bihor a reuș it,
conform propriilor acțiuni susținute prin rapoarte, reinteg rarea socială a unui număr
semnificativ de copii institu ționalizați preluați. Prin analiza analiza evoluției numărului
copiilor asistați, se poate remarca: în perioada inițială de la un număr de 1652 copii aflați în
10 centre de plasament de tip rezidențial cu mare capacitate(până în anul 2000), s -a ajuns în
prezent la un număr de 209 copii distribuiți pe 11 centre de tip rezi dențial de capacitate mică,
56 de copii în centre externe de servicii private și 110 copii beneficiari de servicii speciale în
centre de zi și 33 în plasament familial. De asemenea, a crescut numărul de copii care
beneficiau de asistență maternală profesionistă, de la 12 în anul 2008, la 614 în prezent.
În domeniul asistenței sociale a copiilor, din raportările DGASPC Bihor și analiza
statistică a datelor, s -au obținut pentru jude ț, rezultatele sintetice din tabelele 4.1÷ 4.4.

Tab.4.1. Servicii sociale pentru copii instituționalizați
Sub administrarea DGASPC Bihor Sub administrarea instituțiilor private (ONG)
Nr. instituții Beneficiari Nr. instituții Beneficiari
49 876 26 768

37
Tab.4. 2 .Categorii de copii beneficiari de servicii sociale cu măsură de protecț ie specială
în evidența DGASPC Bihor

Tab. 4.3 Categorii de copii, beneficiari de servicii sociale generale -dedicate
în evide nța DGASPC Bihor

Alte categorii de copii beneficiari Număr
Copii neglijați/exploata ți 187
Copii victim ale traficului de personae, copii străzii, copii repatriați,
copii cu fapte penale și din migrație ilegală 206
Copii cu dizabilități neinstituționalizați 1010
Copii părăsiți în unități sanitare 11
Victimele violenței în familie 2
Cupluri mamă – copil 11
Total alți beneficiari copii 1427

Tab.4.4 Categorii de copii beneficiari de servicii sociale furnizate de către ONG -urile din Bihor

După cum se poate observa din tabelele dedicate și din diagnoza socială bazată pe
evidențe și realități, categoriile de copii mai vulnerabile cărora li se asigură măsuri de
protecție specială sunt:
• Copii aflați în risc de separare de părinți;
• Copiii separați de părinți; Categorii de copii beneficiari cu măsură de protecție specială Număr
Copii cu dizabilități în servicii de tip rezidențial 175
Copii în servicii de tip rezidențial 137
Copii cu dizabilități la asistenți maternali 78
Copii la asistenți maternali 575
Copii cu dizabiliăți la familii sau rude /persoane externe familiei 27
Copii la familii sau rude /persoane externe familiei 466
Total beneficiari 1458
Categorii de copii beneficiari cu măsură de protecție specială la ONG -uri Număr
Copii cu dizabilități în servicii de tip rezidențial 12
Copii în servicii de tip rezidențial 342
Copii cu dizabilități la asistenți maternali 6
Copii la asistenți maternali 15
Copii cu dizabiliăți la familii sau rude /persoane externe familiei 20
Copii la familii sau rude /persoane externe familiei 60
Total beneficiari copii la ONG -uri 455

38
• Copiii părăsiți în unitățile sanitare;
• Tinerii beneficiari ai unei măsuri de protecție;
• Copiii abuzați, neglijați sau supuși exploatării,
• Copiii care au săvârșit o fapta penală și nu răspund penal;
• Copiii victime ale răpirii sau ale oricăror forme de exploatare și ale traficului
de ființe umane;
• Copii cu dizabilități, cu HIV/SIDA și boli cronice grave;
• Copiii străzii;
Centralizarea și sintetizarea datelor(expuse în tabelele 4.2 – 4.4.) cu privire la copii
beneficiari ai serviciilor de asistență socială din evidența și administarea DGASPC Bihor și a
ONG – urilor, conduc la rezultatele prezentate în figura 4.1.

Fig.4.1. Categorii de copii beneficiari de servicii sociale la nivelul județului Bihor

4.2.Servicii de asistență socială a romilor în județul Bihor
Conform rapoartelor Direcției jude țene de statistic ă, populația județului la 1 ianuarie
2020 era de 616264 locuitori, cu o rată a șomajului de 1,4 % iar numărul de salariați de
178717. O pondere însemnată din cei fără un loc pe muncă îi revine populației de etnie romă,
care beneficiază și de cele mai multe aj utoare sociale financiare. La ultimul recensământ al
populaț iei, din 2011, în județul Bihor s -au înscris ca romi un număr de 33 697 persoane
reprezentând cca 6,13 % din populație. Într -un clasament pe sudețe, Bihorul se situiază printre
primele cu procent ridicat de romi înregistrați, după județe ca Mureș sau Călărași( după
recensământul din 2011). Aceste date de recensământ, pot fi diferite de realitate și d e aceea
0500100015002000250030003500
Total
Copii
probleme
speciale la
DGASPCAlte categorii
de copii la
DGASPCCopii
beneficiari la
ONGNumărul copiilor asistați social pe categorii de servicii
3430
1548 1427
455

39
numărul lor, trebuie acordat e cu cel e din rezultatele studiilor etnografice efectuate de expe rți
dar și consultând datele avute de agenții sau alte instituții de cercetare sau de asistență socială.
Pentru suportul social al romilor din județul Bihor au fost identificate următoarele
acțiuni și rezultate, pentru perioada 2017 -2018 (conform raportărilor Biroului Județean pentru
Romi Bihor și Agenției Naționale pentru Romi ):
• Suport pentru copii romi în 14 comunită ți, prin derularea programului Grădini ța estivală ;
• Organizarea de sesiuni de informare derulate prin Biroul județean pentru romi cu
partenerii sociali,a15762 persoane de etnie romă cu privire la promovarea normelor de
igienă personală și a mediului înconjurător , pentru prevenirea îmbolnăvirilor grave;
• Cuprinderea a 3262 de persoane de etnie romă în programe de servicii de mediere
gratuite pe piața muncii.
• Organizarea de către consiliul județean și Biroul pentru romi a un număr de 255 de
întâlniri cu liderii comunități rome în vederea identificării problemelor sociale cu care se
confruntă;
• Direcția Județeană pentru Cultură Bihor în parteneriat cu I. Ș.J.Bihor și Liceul Tehnologic
Ioan Bococi Oradea și Școala Gimnazială nr. 2 Oradea, au realizat un proiect de
parteneriat educa țional intitulat: Promovarea diversită ții rome prin cultură și artă, în
cadrul unei mese rotunde la care au par ticipat cadre didactice și elevi de la Liceu l
Tehnologic Ioan Bococi Oradea;
• S-au elaborat 37 de planuri de prevenire a segregării școlare pe criteriu etnic în 37 unită ți
școlare;
• 128 părinți ai unor copii romi cu risc de abandon școlar, beneficiază de suport pentru
creșterea șanselor de ocupare pe piața munci i (informare, mediere, formare);
• 637 de copii romi de vârstă antepreșcolară și preșcolară au primit suport pentru a se
înscrie la grădiniță și a beneficia de educație ante -preșcolară / preșcolară/școlară ;
• Pentru prevenirea abandonului școlar, a abuzului și a neglijării copilului precum și a
tuturor fenomenelor care determină intrarea copilului în dificultate, s -au realizat mai
multe cursuri de ini țiere;
• 231 de cetățeni români aparțin ând minorității rome beneficiază de programe suport ”A
doua șansă” pentru îmbunătă țirea rezultatelor școlare ;
• Construc ția de locuințe și alte facilită ți de insfr astructură pentru suportul locativ al
comunită ților de romi din co muna Tăteu(14 locuințe), Budureasa(modernizare drum de
acces), Valea lui Mihai(centru de zi)Aleșd(centru multifuncâional pentru copii),

40
Sânmartin (parc de joacă pentru copii), G irișul de Crș și vadul Crisului(exrtindere de
rețele de apă și canalizare spre comunitățile de romi), Ineu(c entru medical) ;
• Alte ac țiuni derulate în orașelel Marghita și Beiuș pentru copii romi( program e after-
scholl cu o masă caldă ), familie(repara ții capitale la locuin ței pentru 5 familii de romi) și
femei însărcinate (18 fete rome au participat la o campanie de educa ție sanitară în
domeniul sănătă ții reproduceri i ), cooptarea de mediatori sanitari etc.

4.3. Servicii de asistență socială a persoanelor vârstnice în județul Bihor
Persoana vârstnică care poate beneficia de asistenț ă socială (prin mă suri
complementare celor acordate prin sistemul asigur ărilor sociale ), este definit ă ca persoana
care a î mplinit v ârsta legal ă de pensionare și care se află î n una din urm ătoarele situa ții
(conform prevederilor legale cuprinse în informările DGASPC Bihor ):
• nu are familie și nu se află în î ntreținerea unei sau unor persoane care obligate legal ;
• nu are locuint ă și nici posibilitatea de a -și asigura condi ții de locuit din resurse
proprii;
• nu realizeaz ă venituri proprii sau acestea sunt insuficiente pentru a îngrijirea necesară;
• nu se poate gospodari singură sau necesită îngrijire specializată;
• se afl ă în imposibilitatea de a -și asigura nevoile socio -medicale, datorită stării fizice
sau psihice degradate .
Ca servicii de asistență socială pentru v ârstnici, compl emeatare celor asigurate prin
sistemul de asigurări sociale, derulate prin DAS Oradea, sunt:
▪ supraveghere temporară și/sau ajutor parțial în realizarea unor activități sociale și
sprijin în desfășurarea unora dintre activitățile instrumentale cotidiene (ex . efectuarea
cumpărăturilor);
▪ asistență în amenajarea locuinței proprii, în raport cu starea și necesitățile socio –
medicale;
▪ mijlocirea asistenței medicale primare;
▪ mediere în stabilirea/restabilirea unor bune relații cu familia aparținătoare (dacă
aceasta există) și/sau reinserția persoanei în familia aparținătoare;
▪ facilitarea integrării sociale în micro -colectivitate (vecini , comunitate religioasă etc.);
▪ facilitarea accesului persoanei la serviciile din sfera asistenței și protecției sociale;
▪ oferirea de informații vizând serviciile acordate de anumite instituții de interes ;

41
▪ acordarea asistenței sociale și emoționale, încurajarea și ajutarea persoanelor să devină
independente;
▪ oferirea de asistență în rezolvarea problemelor administrative;
▪ însoțirea la nevoie pentru r ezolvarea problemelor personale;
▪ acordarea de ajutoare de încălzire și gratuitate pe transportul în comun;
▪ acordarea de pachete cu alimente și servirea mesei la cantinele sociale;
▪ gratuitate sau reducerea taxei pentru intrare la evenimente cultural e și pentru
agreement sau tratament balnear .
Ca exemplu, î n tabelul 4.5, se prezintă situația alogarilor bugetar e prin deciziile
Consiliului L ocal Oradea , pentru susținerea serviciilor sociale dedicate persoanelor vâstnice,
cu raportare la nivelul anului 2019:
Tab.4. 5. Alocări bugetare pentru asistența socială a persoanelor vârstnice
Nr.
crt Denumire furnizor Tip serviciu social Buget local
[lei] Alte surse
[lei]
1 Fundația de scleroză
multiplă Bihor Îngrijire la dominiciu pentru persone
cu dizabilități – 10000
2 Fundația creștină
Diaconia, filiala Oradea Unitate de îngrijire la domiciliu
Oradea – 236400
3 Asociația caritas eparhial
Oradea Cantină socială 37800 182301
4 Asociația româno –
germană Asterdorf Asistență comunitară 15000 65 400
5 Asociația Pro Christo et
Ecclesia Oradea Îngrijire la domiciliu pentru vârstnici – 120000
6 Asociația Rămâi Acasă
Oradea Îngrijire bătrâni la domiciliu – 11000
7 Fundația Consistoria
Efrem Beniamin Cămin pentru persoane vârstnice 20000 300000
8 Fundația Consistoria
Efrem Beniamin Cămin pentru persoane vârstnice
Vasiliada – 100000
9 Asociația Smiles Centru reintegrare social – Cămin
pentru personae vârstnice 19950 70000
10 Direcția de Asistență
socială Oradea Adăpostul de noapte 392 000 –
11 Direcția de Asistență
socială Oradea Servicii de acordare a hranei 474235 –
12 Direcția de Asistență
socială Oradea Centrul comunitar Gutenberg 94000 –
Total defalcat 1052984 1095101
Total general 2148085

Cercetarea suplimentară a cazuisticii din domeniu, a condus la rezultatele prezentate în
continuare, obținute prin prelucrări statistice (la nivelul anului 2019) .
• Cămine de bătrâni în judeșul Bihor: 26, din care 5 în Oradea;

42
• Beneficiari ai sistemului de îngrijire la domiciliu pentru județul Bihor: 214;
• Număr de vârstnici vulnerabili în evidențele primăriei Oradea: cca 20400;
• Asigurarea de tichete cadou pentru 2900 pensionari cu venituri reduse în
valoare de 40 lei prin intermediul CARPO Oradea, cu ocazia sărbătorilor
Pascale;
• Asigurarea și transportul sau asisistarea de cumpărătiuri în valoare de 100 lei
vârstiniclor cu venituri sub 700 lei în perioada de stare de u rgență provocată de
pandemia cu COVID 19;
• Servicii sociale de tip rezidențial/familial pentru 308 personae adulte cu
dizabilități și vârstnici, la nivel județean prin intermediul centrelor de primire
sau locuințelor protejate.

4.4. Programe și proiecte p entru suportul grupurilor de risc social crescut
Pentru persoanele din comunitatea locală ce se încadrează în grupurile de risc social
crescut, dar și cu extindere națională, sunt derulate o serie de proi ecte de spijin cu surse de
finanțare de la bugetul statului, parteneriate public – private sau fonduri europene.
Dintre cazurile numeroase de proiecte și programe de asistență socială a grupurilor de
risc, amintim câteva în paragraful de față.
Proiectul “V enus – împreună pentru o viață în siguranță”, adresat cazurilor de victime
ale violen ței în familie în scopul reducerii numărului acestora, cofinanțat prin Programul
Social European, axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei, codul proie ctului
POCU: 465/4/4/128038 implementat de către Agen ția Națională pentru Egalitatea de Șanse
între Femei și Bărbați, în calitate de Beneficiar/Lider de parteneriat, în parteneriat cu Direc ția
Generală de Asisten ță Socială și Protecția Copilului . Perioadfă derulare : 1 an , cu începere
din 2019, cinci activită ți de bază, beneficiari fiind mai multe persoane , victim ale violenâei
domestice între 726 și 4200 pe tip de activitate(consiliere vocațională și psihologică
specializată, creșt erea nivelului de integrare socio -profesională, orietarea în profesie și
integrare pe piața muncii).
Proiectul “ TEAM -UP: Progres în calitatea îngrijirii alternative a copiilor”, cod
SMIS127169 c e are ca grup țintă 15 000 de asistenâi maternali, în vederea creșterii
competitivității în domeniul serviciilor sociale oferite de aceștia. Durata de implementare a
proiectului este de 120 de luni (ianuarie 2014 -decembrie 2023) iar valoarea totală a acestuia
este de 2.657.162.612,32 lei, din care 2.243.584.251,47 le i contribu ția financiară din partea

43
Uniunii Europene, 332.365.653,29 lei buget na țional și 81.212.707,56 lei contribu ție proprie
a beneficiarului/partene. Cod proiect POCU/480/4/19/127169 responsabil și beneficiar
principal fiind Autoritatea Na țională pentru Protec ția Drepturilor Copilului și Adopție , în
parteneriat cu cele 47 de Direc ții Generale de Asisten ță Socială și Protecția Copilului de la
nivelul județelor și sectoarelor capitalei.
Proiectul “Crearea unor servicii alternative de protec ție de ti p familial pentru 41 de
copiii cu Dizabilită ți proveniți din CRRCH Tinca ”, cu buget total de 581 484 Euro și perioada
de implementare 2004 – 2005, f inanțarea provenind prin programul Phare.
Centrul de Recuperare și Reabilitar e pentru persoane cu handicap Rî pa, beneficiari
fiind 36 de asista ți cu abilitate medie de la Centrul de Îngrijire si Asistenta Ciutelec, total
buget 525 016 Euro. Proiect implementat î n perioada 2005 – 2007. Finan țat prin programul
Phare.
Proiectul „Creativitate f ără frontier e” – beneficiari 100 de copii institu ționalizați din
Romania si Ungaria, proiect euroregional finan țat din fondul Consiliului Local Oradea,
bugetul total fiind de19.160 lei. Proiectul a fost implementat în anul 2008.
Centrul de primire în regim de urgență pentru persoane și familii, beneficiari persoane
și familii fără adă post aflate în dificultate sau în situaț ii de criz ă, a beneficiat de un buget total
de 943 868 lei. Proiectul s -a finalizat de implementat, termenul final fiind anul 2009.
Finanț area proie ctului a fost făcută de Ministerul Muncii, Solid ărității Sociale și Familiei.
Proiectul Grundtvig „Diversitatea cultural ă european ă” în parteneriat cu țările
Lituania, Polonia, Austria, Turcia și Germania – derulat î n perioada 2008 –2010, avâ nd un
buget total de 11.000 Euro și finanțat de Agentia Naț ională pentru Programe Comunitare î n
Domeniul Educaț iei și Form ării Profesionale. Beneficiarii sunt angaja ții DGASPC Bihor și ai
institu țiilor similare , corespondente din ță rile partenere.
Proiectul “ Adapost de zi și de noapte pentru copiii str ăzii”, beneficiarii sunt copiii
străzii aflaț i pe raza judetului Bihor. Capacitatea adapostului e ste de 15 locuri. Proiect co –
finanț at de Banca Mondial ă, în valoare totală de 340 900 Euro. Proiect ul a fost implementat în
peroada 2009 – 2014.
Programul, “ Echip ă mobil ă de Asistenț ă Social ă la domiciliu ” pentru copii cu
dizabilit ăți aflaț i în familii. Beneficiarii sunt copiii cu dizabilit ăți care locuiesc cu părinții sau
alți mebrii ai familiei. Proiectul este finanțat de că tre guvern și cu aportul consiliului județean
prin ANPDC și prin mecanismul financiar SEE.

44
Proiectul, “ Incluziunea activ ă pe piaț a muncii a persoanelor cu dizabilit ăți din județ ul
Bihor ”, implementat î n cadrul POSDRU 2007 – 2013, b eneficiari ai proiectului fiind un
număr de 250 persoane cu dizabilit ăți din arealul de interes . Valoarea financiar ă a proiectului
a fost de 1808 827,85 lei.
Proiectul “ Tinere țe responsabil ă într- o comunitate dina mică” implemen tat în cadrul
mecanismului de finanț are SEE, avand ca și grup tint ă un num ăr de 240 tineri din judetul
Bihor. Valoarea financiara a proiectului a fost de 1 256 938 lei. Proiectul a fost implementat
in perioada martie 2015 – mai 2017.
Proiect ul “Incluziunea socială și îmbunătățirea condițiilor de trai pentru romi și alte
grupuri vulnerabile în județele Mureș, Cluj, Bihor, Alba, Sălaj și Covasna ”. Proiect ul a fost
derulat prin suportul Fondul ului de reform ă HEKS (capital sau aport bugetar majoritar
olandez) pentru incluziunea socială a romilor. Obiectivul principal al proiectulu i a fost centrat
pe îmbunătățirea condițiilor de viață, de locuit și creștere a incluziun ii social e a comunită ților
de romi și altor grupuri vulnerabile , care provin din regiunea în care se implementează
proiectul. Durata de implementare : 01.05.2013 – 30.06.2019, Valoarea co -finanțării: 4 600
000 CHF.
Obiectivele specific e ale proiectului sunt:
a. Componenta de educa ție – obiectivul specific este de a integra copiii romi și pe cei
aparținând altor grupuri vulnerabile în sistemul de învă țământ, prin activită ți de școală după
școală, grădini ță estivală, alte tipuri de sprijin la nivel pregătitor pentru școală, cât și la cel de
școală primară, precum și prin activită ți de consolidare a educa ției incluzive. Parteneri ai
procesului sunt și părinții elevilor, cât și cadrele didactice și personalul auxiliar.
Implementarea activită ților se realizează în colaborare strânsă atât cu ins pectoratele școlare,
cât și cu municipalită țile și se dore ște ca activită țile să fie integrate în sistemul școlar
obișnuit. Printre rezultatele a șteptate se numără cre șterea numărului de înscrieri la școală a
copiilor romi și a altor grupuri vulnerabile, p recum și obținerea unor rezultate școlare mai
bune de către cei care sunt implicate în proiect.
b. Componenta de sănătate și asistență social – scopul principal este de a îmbunătă ți
serviciile sociale de informare a romilor și altor grupuri vulnerabile cu privire la dreptul lor de
a avea acces la servicii medicale și la asigurări de sănătate; oferirea de asisten ță pentru
înregistrare la nivel local; informarea și sensibilizarea cu privire la problemele de sănătate;
oferirea de servicii medicale, de servicii privind nutri ția, igiena, îngrijirea copiilor,
planificarea familială sau de consiliere socială. Rezultatele a șteptate sunt, printre altele:

45
scăderea numărului celor care nu sunt asigura ți, îmbunătă țirea accesului la servicii de sănătate
publică și sociale, precum și îmbunătă țirea stării de sănătate a grupurilor țintă.
c. Componenta de stimulare a capacită ții de inser ție profesională, a angajării și a
venitului – are rolul de creștere a educa ției vocaționale și să încurajeze cre șterea veniturilor
prin facilitarea accesului la cursuri de formare voca țională (acces la cursuri acreditate) și
dezvoltarea microîntreprinderilor (activită ți antreprenoriale). Obiectivul specific este de a
dezvolta un model de incluziune socială și de informare profesională adecvată nevoilor
persoanelor de etnie romă și celor care apar țin altor grupuri vulnerabile, prin facilitarea
accesului acestora la pia ța muncii și promovarea auto -ocupării, cu scopul de a reduce
excluziunea socială, discriminarea și sărăcia. Pe lângă metodele tradi ționale de mediere între
potențiali angajatori și viitori angaja ți, mediul economic local va fi analizat și în vederea
identificării poten țialilor angajatori și/sau parteneri care sunt interesa ți să colaboreze cu
persoane care provin din grupuri vulnerabile sau care sunt de etnie romă ca sub -furnizori
și/sau furnizori de servicii.
d. Îmbunătă țirea condi țiilor de locuire. – obiectivul acestei componente este de a -i
încuraja pe cei care trăiesc în gosp odării nepotrivite nevoilor familiei, să î și îmbunătă țească ei
înșiși condițiile de locuit. Astfel, ace știa ar trebui să contribuie activ la modificarea pozitivă a
condițiilor lor de locuire. O astfel de interven ție poate avea un impact pozitiv asupra stăr ii de
sănătate a copiilor și performan țelor școlare. Această componentă este în rela ție cu toate
celelalte componente, contribuind la conturarea unei perspective integrate. Abordarea
îmbunătățirii condi țiilor de locuire de către membrii gospodăriei respective oferă rezultate
bune și este eficientă.
Proiectul derulat în perioada 01.06, 2017÷220.12, 2019 , prin Asocia ția Caritas
Eparhial Oradea, intitulat “Rețeaua organiza țiilor și a speciali știlor implica ți în oferirea de
servicii în comunită țile de romi”, a avut ca scop principal dezvoltarea capacită ții
organizațiilor neguvernamentale din România de a oferi servicii sociale în comunită țile de
romi și s -a focusat pe îndeplinirea a trei obiective specifice :
a. Dezvoltarea unei re țele a organiza țiilor și a speciali știlor care lucrează în
comunități de r omi;
b. Organizarea a 3 întâlniri în fiecare an pentru organiza ții care oferă servicii sociale în
comunitățile de romi;
c. Dezvoltarea capacită ții profesionale a Asociației Caritas Eparhial Oradea.

46
Valoarea totală a proiectului a fost de 104.345,87 și a fost finan țat de Fondul
Renovabis cu suma de 90.000 Euro iar grupul țintă al proiectului a fost constitui de
specialiștii (asisten ți sociali, coordonatori de servicii sociale, psihologi, asisten ți medicali,
educatorilor, preo ți) care lucrează în organiza ții neguvernamentale care oferă servicii în
comunități de romi.
În cadrul acestui proiect, conform raportărilor Asocia ției C aritas ,au avut loc
următoarele acț iuni: workshopuri de pedagogie experien țială, întâlniri pe teme de abordare a
diversității, seminarii de introducere în tehnicile restaurative, o conferin ță națională, un
schimb de experien ță în Ungaria și o masă rotundă. Au existat 210 par ticipanți la activită țile
proiectului, în decursul celor 3 ani de implementare. Prin numărul beneficiarilor serviciilor
oferite de participan ții la proiect, de peste 4.500 de perso ane, s -a observa t și o creștere a
dezvoltării profesionale a specialiștilor care afectează calitatea serviciilor sociale furnizate.

47
CONCLUZII

Atunci când cineva nu reușește să -și rezolve problemele și apelează la alte persoane în
care are încredere, când are nevoie de ajutor material sau când are nevoie de o persoană căreia
să-i poată împărtăși grijile și temerile, ea apelează la una dintre sursele de suport soci o-
psihologic sau sentimental pe care le are la îndem ână: familie, rude, colegi, prieteni, amici,
vecini, sau profesioniști dedicați sau grupuri comunitare suport .
Oamenii care au legături sociale puternice prin categoriilor suport menționate, tind să
facă față , evident, mai facil situațiilor de stres. Devin de asemenea, de multe ori, mai fericiți,
mai sănătoși și au o viață mai lungă .
În evaluarea sprijinului social de care poate să dispună o persoană la un moment dat,
devin importante aspecte ce țin de calitatea relațiilor acelei persoane, de posibilitatea ca aceste
relații să dețină funcții de sprijin la un moment dat.
Altfel spus, nu este suficient ca persoana care are nevoie de sprijin să facă parte dintr –
o familie numeroasă , aparent ca o sursă importantă de sprijin , ci este necesar să evaluăm și ce
crede persoana respectivă despre sprijinul pe care -l poate primi de la familie. Uneori, familia
se constituie într -o sursă de tensiuni și conflicte, ceea ce de termină persoana în nevoie să
caute sprijin, apelând la alte surse de suport. Iar după cum am analizat, suportul social poate
acoperi o arie variată de necesități în care se includ : nevoile materiale, informaționale;
emoțional -afective, nevoile de îngrijir e, de recunoaștere și afirmare, de consiliere sau nevoile
de interacțiune socială pozitivă.
Din realitatea exprimată prin studii rezultă, ca sursă importantă de sprijin, în special
acolo unde sursele informale lipsesc sau nu se implică suficient , serviciile de asistență socială
devin extrem de necesar e pentru prevenirea apariției dificultăților sociale a persoane lor din
grupurile cu risc crescut .
Sprijinul pentru integrarea socială a grupurilor de risc trebuie să se realizeze prin
atragarea activă a acestora în proietele sau programele dedicate. As isten ții social i trebuie să
înțeleagă în primul rând nevoil e și nu problemel e ce afectează persoanele cu risc. Este
necesară o c ontrib uție majoră la creșterea încrederii de utilitate în societ ate și constientitarea
asistatului asupra delasării și eliminarea merginalizării cu identificarea aspectelor positive și a
resurselor asistatului social. Și nu în ult imul, rând prin feedback trebuie să i se comunice
neapărat persoanelor cu risc, modul în care el și acțiunile lui sunt văzute de ceilalți. Asistentul
social trebuie să ajute membrii grupurilor de risc să gândească, să analizeze, să decidă singuri.

48
Pentru a sta trebuie găsite cele mai bune întrebări pentru a -i face să constientizeze problemele
lor și la ceea ce pot face singuri pentru integrarea socială.
Fiecare individ are experiența unor crize sau participă la crizele celorlalți. În timp ce
unii le pot face față prin mobilizarea propriilor forțe, alții ajung să caute ajutor în altă parte.
Familia este suportul de bază al copiilor, care au dezavantajul li psei discernământului
unei personae adulte, respopsabilități în accord cu vârsta și implicit îngrădirea unor drepturi
precumși obligații sociale mai puține în raport cu persoanele majore. Sunt o categorie de risc
crescut, care prin forțele proprii nu pot d epăși de cele mai lute ori disfuncționalitățile din
procesul de creștere și educație. De aceea în mod evident, minorii trebuie să beneficieze de
suport social maxim și o atenție sporită din partea entităților care le pot acorda.
Romii au dificultăți mai ma ri de a intra în câmpul muncii, iar pe piața muncii tind să
găsească locuri de muncă nesigure și prost plătite. Rata de participare la forța de muncă a
romilor este mult mai mică decât la nivelul întregii populații – în unele studii se menționează
valoarea de 36 % din toate persoanele de etnie roma, prin comparație cu 46.4% din populația
totală, cu o rată de activitate extrem de mică , de circa 28 ÷ 30 % pentru femeile rom e. Dintre
toate grupurile etnice, persoanele de etnie roma au un risc disproporționat d e mare de a fi
săraci care muncesc sau de a fi membrii ai unor gospodării de săraci care muncesc. Nivelul
scăzut de instruire al romilor și atitudinile discriminatorii la adresa acestora au determinat un
acces dificil și poziții marginale pe piața muncii . Grupurile vulnerabile din punct de vedere al
accesului la locui re / la o locuire adecvată, includ populația săracă din mediul rural, săracii din
mahalalele urbane și cei ce trăiesc în preajma gropilor de gunoi, persoanele adulte fără
adăpost și copiii stră zii, populația de etnie roma și parțial tinerii neexperimentați . Condițiile
precare de locuire ale populației de romi au reprezentat, printre altele, un subiect constant de
analiză după 1990. În ciuda analizelor și chiar a unor măsuri/ programe în domeniu cu
îmbunătățirea condițiilor de locuire, reprezintând unul din domeniile de acțiune prioritară ce
au vizat populația de romi rămân în continuare sub valorile medii/ standard de la nivel
național.
Implicațiile economice și sociale ale procesului de îmbătrân ire demografică și
potențiala accentuare a riscurilor sociale asociată acestui proces sunt tot mai vizibile. Tendința
de creștere a numărului de persoane vârstnice singure este bine instalată și implicațiile
economice și sociale urmează o evoluție similară . Creșterea speranței de viață la vârstele
avansate și migrați a accentuată pentru muncă , de după anul 200 4 a persoanelor tinere și
adulte, ca și migrația populației tinere din de la sat la oraș , nu pot decât să majoreze numărul
persoane lor vârstnice singure din gospodării, cu precădere în mediul rural. Vulnerabilitatea

49
acestor persoane este evidentă iar creșterea preconizată a numărului lor , va amplific a riscurile
sociale. Ppopulația vârstnică nu reprezintă o categorie omogenă și stabilă str uctural, tendința
de majorare a ponderii celor de vârsta a patra va persista în viitor, având în vedere sporul
natural negativ în țara noastră . Îmbătrânirea demografică și ”îmbătrânirea bătrânilor” nu
numai că amplifică nevoi specifice de asistență medical ă și socială, dar reclamă servicii
medicale și sociale noi, pentru care nu suntem pregătiți.
Generațiile recente, născute după 1989 numite și generațiile tranziției, vor compune
așa cum arată mersul realității , în special după anul 2030 , nu numai componenta principală a
populației de la care vor proveni copii României, ci și forța de muncă a țării. Nu se poate ști,
acum, în ce fel migrația externă va afecta și ea dimensiunea acestei populații apte de muncă.
Dacă economia va cere o forță d e muncă superioară acestei evoluții demografice în declin
numeric dezechilibrele se vor răsfrânge în întregul sistem economic și social. În schimb,
generația decrețeilor, cum sunt cunoscții copii născuț i între anii 1967 și 1989, a fost marcată
de numărul m are al persoanelor care au creat distorsiuni majore în sistemul de protecție
socială. Familiile s -au confruntat dintr -o dată cu un număr foarte mare de copii nedoriți, fapt
ce a condus la aparitia numărului mare de copii abandonați. Între generații, trebui e făcută
distincție ca poziționare a membrilor, cei mai tineri fiind supuși unor riscuri mai mari și unor
beneficii/privilegii mai reduse decât cei mai vârstnici. Se pare că o perioadă mai dificilă
pentru asigurarea sprijinului social prin ajutoare financi are sau de altă natură va fi pentru
grupurile sociale la care pensionarea sau inactivitatea pe piața muncii, se va petrece masiv în
intervalul 2010 – 2031 .
În concluzie, problemele esențiale ale dezvolt ării viitoare a serviciilor de asistență socială
prive sc modalitățile de conectare a acestora la o multitudine de criterii de performanță , cu
direcții de urmat cum ar fi:
• Dezvoltarea pieței sub formă de servicii mixte și integrate ;
• Modernizare și tehnici noi ;
• Principii și modele diversificate ;
• Participarea activă a beneficiarilor și libera opțiune .
În urma cercetării resurselor bibliografice și analizelor statistice se pot formula și alte
concluzii punctuale , astfel:
• Numărul de proiecte identificate pentru suportul social al persoanelor încadrate în
grupuri cu risc crescut, la nivelul județului Bihor , este de 72;

50
• Numărul de instituții din domeniul serviciilor sociale , de stat sau private(ONG –
asociații, fundații) pentru grupurile țintă pentru județul Bihor, la nivelul anului
2019, este de 53. Dintre acestea 25 sunt destinate asistenței sociale a persoanelor
vârstnice și 28 pentru copii ;
• La nivel național, județul Bihor se situiază pe valori medii și superioare în ceea ce
privește prestarea de serviciile sociale pentru persoanele din grupuri de risc
crescut, prin intermediul centrelor de asistență socială dedicate . Pe de o parte acest
lucru arată grija dedicată acestor activități iar pe de altă parte și numărul relativ
crescut al persoanelor ce au nevoie de asistență socială;
• Ponderea serviciilor socia le gestionate prin Direcția Generală de Asistență socială
și Prrotecția copilului Bihor, dedicate persoanelor vârstnice este 45 % de iar pentru
copii de 26 % din toatalul cazurilor raportate pentru perioada 2016 -2019.

51
Bibliografie

1. Baciu , Cristina , Modele de interven ție în comunitate , Editura Presa Universitară Clujeană,
Cluj Napoca, 2008;
2. Bodogai , Simona Ioana , Protecția socială a persoanelor vârstnice . Editura Universității din
Oradea, 2009;
3. Bulgaru , Maria, Asisten ța socială în contextul globalizării, Revistă Științifică a
Universității de Stat din Moldova , Seria Științe sociale, Vol. Asistență socială și socilologie,
nr.8(58), 2012;
4. Buzducea, D oru, Asistența socială a grupurilor de risc . Editura Polirom, București, 2010;
5. Buzducea, D oru, Aspecte contemporane în asisten ţa socială , Editura Polirom, Ia și , 2005;
6. Buzducea, D oru, Sisteme moderne de asisten ţă socială. Tendin ţe globale și practici locale ,
Editura Polirom, Iași , 2009;
7. Coulshed, V eronica , Practica asistenței sociale . Editura Alternative, București, 1993;
8. Dumitrașcu, H anibal , Consilierea în asisten ţa socială , Editura Polirom, Iași , 2012;
9. Goian, C osmin , Deprinderi în asisten ța socială , Ed. Institutului European, Iași , 2004;
10. Krogsrud Miley , Karla; O’Melia , Michael; DuBois , Brenda , Practica asisten ţei sociale ,
Editura Polirom, Iași , 2004;
11. Krogsrud Miley , Karla; O’Melia , Michael; DuBois , Brenda , Practica asistenței sociale.
Abordarea participativă , Editura Polirom, Iași , 2006 ;
12. Manea , Livius , Interviul în practica asistenței sociale . Editura Universității din București,
București, 2008;
13. Munteanu , Ana; Sagebiel , Juliane s.a, Practici în asistența socială – România și Germania,
Editura Polirom, Iași , 2007;
14. Neamțu, George , Enciclopedia asisten ței sociale , Editura Polirom, Ia și, 2016;
15. Neamțu, George ,Tratat de asisten ță socială , Editura Polirom, Ia și, 2011;
16. Payne , Malcolm; Ene, Teodora , Teoria modernă a asistenței sociale . Editura Polirom,
București, 2011;
17. Pop , Luana Miruna ș.a., Dicționar de politici sociale . Editura Expert, București, 2002;
18. Pop, Luana Miruna , Politici sociale. Elemente de teorie, analiză și evaluare a politicilor
sociale , Editura Economică, Bucure ști, 2005;
19. Preda , Marian , Politica socială românească între sărăcie și globalizare , Editura Polirom,
Iași, 2007;
20. Roth, M aria și Rebeleanu, A dina, Asistență socială. Cadru conceptual și aplicații practice .
Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca, 2007;
21. Zamfir, C ătălin și Zamfir, E lena, Politici sociale: România în context european . Editura
Alternative, București, 1995;
22. *** O.G. nr. 68/2003 privind serviciile sociale, cu modificările și completările ulterioare;

52
23. *** H.G. nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a
regulamentelor -cadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale, cu modificăril e și
completările ulterioare
24. *** H.G. nr. 499/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea comitetelor
consultative de dialog civic pentru problemele persoanelor vârstnice, în cadrul prefecturilor;
25. *** H.G. nr. 1317/2005 privind sprijinire a activităților de voluntariat în domeniul
serviciilor de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice;
26. *** Legea nr.116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, cu
modificările și completările ulterioare;
27. *** Legea nr. 1 04/09.03.2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice;
28. *** H.G. nr. 886/2000 pentru aprobarea Grilei naționale de evaluare a nevoilor
persoanelor vârstnice;
29. *** Ordin comun al ministerul muncii și justiției sociale, ministerul sănătății și ministerul
educației naționale nr.393/630/4236/2017 pentru aprobar ea protocolului de colaborare în
vederea implementării serviciilor comunitare integrate necesare prevenirii excluziunii sociale
și combaterii sărăciei;
30. *** H.G. nr.566/2015 privind aprobarea Strategiei naționale pentru promovarea
îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice pentru perioada 2015 – 2020 și a Planului
strategic de acțiuni pentru perioada 2015 – 2020, cu modificările și completările ulterioare ;
31. *** Legea nr. 208/1997 privind cantinele de ajutor social;
32. *** Legea nr.17/200 0 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu
modificările și completările ulter ioare ;
33. *** Legea nr.16/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național
al Persoanelor Vârstnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare ;
34. *** H.G. nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor -cadru de organizare și funcționare
ale serviciilor publice de asistență socială și a structurii orientative de personal;
35. *** Legea asisten ței sociale nr. 292/2011 , cu modificările și completările ulterioare;
36. *** Ordinul MMFPSPV nr. 31/2015 privind aprobarea Instruc țiunilor privind
completarea fi șelor de autoevaluare pentru s erviciile destinate prevenirii separării copilului de
părinții săi, precum și pentru realizarea protec ției speciale a copilului separat, temporar sau
definitiv, de părin ții săi ;
37. *** Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării
forței de muncă publicată în M.Of. nr. 103/6 feb. 2002, cu modificările și completările
ulterioare;
38. *** Legea nr. 466/2004 privind Statutul asistentului social publicată în Monitorul Oficial
nr. 1088 din 23 noiembrie 2004;
39. *** Ordinul MMJS Nr. 25/2019 din 3 ianuarie 2019 privind aprobarea standardelor
minime de calitate pentru serviciile sociale de tip rezidențial destinate copiilor din sistemul de
protecție specia lă;
40. Ordinul MMJS nr. 27/2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru
serviciile sociale de zi destinate copiilor ;

53
41.*** Ordinul MMJS nr. 81/2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru
serviciile sociale organizate ca centre maternale;
42. *** www.dgaspcbihor.ro
43. *** www.servicii -sociale.gov.ro
44. *** https://mmuncii.ro/
45. *** Universitatea Emanuel Oradea, Coaliția STRONG – Ghidul serviciilor sociale
furnizate de asociații și fundații în județul Bihor, Ediția a III –a, 2012.
46. *** www.daso -oradea.ro
47. *** www.anr.gov.ro

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: PROGRAMUL DE STUDIU: ASISTENȚĂ SOCIALĂ FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT:ZI Lucrare de licen ță COORDONATOR ȘTIINȚIFIC LECT. UNIV. DR. OPREA IONUȚ MIHAI ABSOLVENTĂ… [623080] (ID: 623080)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

PROGRAMUL DE STUDIU: ASISTENȚĂ SOCIALĂ FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT:ZI Lucrare de licen ță COORDONATOR ȘTIINȚIFIC LECT. UNIV. DR. OPREA IONUȚ MIHAI ABSOLVENTĂ… [623080]

Copyright Notice

STUDIU DE GEOGRAFIE RURALĂ: COMUNA CHIȘCANI, JUDEȚUL BRĂILA [302116]

Geomorfometria reprezintă o parte a geomorfologiei ce are în vedere analiza suprafeței terestre, prin utilizarea caracteristicilor terenului, mai… [304747]

CUVÂNT ÎNAINTE … . . … .. … … .. … . … 9 [602597]

INFLUENȚA REZILIENȚEI, STIMEI DE SINE ȘI A LOCULUI DE CONTROL ASUPRA PERCEPȚIEI SUBIECTIVE A STRESULUI GENERAT DE VIAȚA CARCERALĂ Coordonator… [606728]

Controlabilitatea sistemelor nit dimensionale Absolvent Cacaliceanu Eugenia Conduc ator stiint i c Prof. dr. Micu Sorin -2017- Cuprins… [616201]

Program de studii universitare de master : Drept [628078]

Copyright Notice

Similar Posts