PROGRAMUL DE STUDIU ARHITECTURĂ FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ZI PROIECT DE DIPLOMĂ COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: DR. ARH. LEPĂDATU DAN ABSOLVENT: ARDELEAN ADRIAN… [303000]

[anonimizat]:

DR. ARH. LEPĂDATU DAN

ABSOLVENT: [anonimizat]

2017

[anonimizat]:

DR. ARH. LEPĂDATU DAN

ABSOLVENT: [anonimizat]

2017

CUPRINS

INTRODUCERE PAG.7

I.1. DEFINIȚII PAG.7

I.2. SALA DE SPORT POLIVALENTĂ PAG.7

II. ISTORIC. SPORTUL ÎN VECHIME PAG.11

II.1. SPORTUL ÎN PREISTORIE PAG.15

II.2. SPORTUL ÎN EGIPTUL ANTIC PAG.17

II.3. SPORTUL ÎN GRECIA ANTICĂ PAG.19

II.4. SPORTUL ÎN ROMA ANTICĂ PAG.23

II.5. SPORTUL ÎN PERIOADA BIZANTINĂ PAG.29

II.6. SPORTUL ÎN PERIOADA RENAȘTERII PAG.31

III. EVOLUȚIA PROGRAMULUI SPORTIV ÎN PERIOADA MODERNĂ PAG.33

III.1. [anonimizat] 1960 PAG.35

III.2. [anonimizat] 1964 PAG.35

III.3. OLYMPIAHALLE, MUNCHEN 1972 PAG.37

III.4. RUDI-SEDLMAYER-HALLE, MUNCHEN 1972 PAG.37

III.5. [anonimizat] 1976 PAG.39

III.6. [anonimizat] 1992 PAG.41

III.7. [anonimizat] 1996 PAG.43

III.8. [anonimizat] 2012 PAG.45

IV. EVOLUȚIA PROGRAMULUI SPORTIV ÎN ROMÂNIA PAG.49

IV.1. VECHILE SĂLI DE SPORT POLIVALENTE DIN ROMÂNIA PAG.49

IV.1.1. [anonimizat].49

IV.1.2. SALA POLIVALENTĂ BUCUREȘTI PAG.51

IV.1.3. SALA POLIVALENTĂ OLIMPIA PLOIESTI PAG.51

IV.1.4. [anonimizat].53

IV.2. NOILE SĂLI DE SPORT POLIVALENTE DIN ROMÂNIA PAG.53

IV.2.1. NOUA SALĂ POLIVALENTĂ DIN BUCUREȘTI PAG.55

IV.2.2. [anonimizat].57

V. ATITUDINE PERSONALĂ PAG.59

V.1. DESCRIEREA TEMEI ALESE PAG.59

V.2. MOTIVAREA TEMEI ALESE PAG.59

V.3. DESCRIEREA SITULUI PAG.61

V.4. ATITUDINI ȘI ABORDAREA PROIECTULUI PAG.61

VI. CONCLUZII PAG.67

VII. BIBLIOGRAFIE PAG.69

I. INTRODUCERE

I.1. DEFINIȚII

Sport: – [anonimizat] a dezvolta, de a întări și de a [anonimizat], inițiativa și disciplina; [anonimizat].

Polivalent: – Care are proprietatea de a [anonimizat]. Încă din antichitate marile instalații pentru sport erau concepute pentru a [anonimizat]. [anonimizat].

I.2. SALA DE SPORT POLIVALENTĂ

Concepția arhitecturală pleacă de la idea că o sală de sport polivalentă este o realizare marcantă care se definește în funcție de structura spațiului urban și îl definește în același timp. [anonimizat], cu diverse servicii cu care intră în contact direct: [anonimizat].

O simplă rezolvare a unor gradene și a [anonimizat], spații comerciale și diverse tipuri de servicii, vestiare, spații administrație, depozite, spații servicii mass-media, spațiu care prin numele de multifuncționalitate conferă o gamă largă de spații și de servicii posibile. Astfel sala polivalentă nu mai reprezintă doar un spațiu destinat sportului, spațiu mare multifuncțional putând fii folosit pentru concerte, reuniuni, cât și spații ca baruri, spații de întreținere corporală, spații de joc, spații muzeale, spații media. Sala concentrează o multitudine de spații care trebuie interconectate într-o colaborare pentru o bună funcționare a acesteia.

Importanța spațiului este determinată de numărul mare de persoane concentrate la astfel de evenimente, siguranța spectatorilor are o importanță crucială în conceperea multifuncționalității sălii. Sala de sport, un loc de combinare a diferitelor activități, combinarea jocurilor cu mingea și loisirul, comerț și chiar turism. Așa se dezvoltă o nouă categorie de turiști și anume turismul sportiv și pentru evenimente.

Longevitatea infrastructurii are de suferit odată cu trecerea timpului, în antiteză cu trecutul unde construcțiile sportive durau și câteva sute de ani, în zilele noastre, această longevitate este mult mai scurtă, de ordinul zecilor de ani. „Amway Arena”, legendara sală de sport din Florida unde a evoluat echipa de baschet Orlando Magic a fost pusă la pământ din temelii.

Având în vedere acest cumul de factori și de constatări se poate spune că o sală de sport polivalentă este un punct de mândrie pentru întreaga comunitate unde aceasta este amplasată. O imagine de prosperitate și de potență financiară a orașului și în același timp zona are de câștigat în urma unei astfel de investiții datorită multitudinii de posibilități, de evenimente care se pot desfășura. Datorită importanței și complexității organizatorice, precum și imaginea arhitecturală puternică, arena domină devenind un adevărat simbol al orașului modern.

II. ISTORIC. SPORTUL ÎN VECHIME

“Istoria este nisipul care rămâne în clepsidra timpului.”

( Mihai Enachi)

Studiul istoriei civilizației dezvăluie existența unei relații intime dintre dezvoltarea spiritului omenirii și practicarea sportului. Sportul poate fi definit ca și un joc sau ca și participare în activități competitive care implică efort fizic și îndemânare. Sportul reprezintă o parte fundamentală a vieții noastre de zi cu zi și este absolut esențială pentru bunăstarea fizică și mentală sau pentru socializarea noastră cu un colectiv. Acesta este o activitatea caracterizată prin valorificare efortului fizic, este o competiție care urmărește depășirea adversarului.

Nu mai este „doar o joacă”, ci reprezintă o parte dintr- o piață uriașă de petrecere a timpului liber care a început să se dezvolte la începutul anilor '70 și nu prezintă nici un semn de diminuare în viitorul previzibil.

Sportul este practicat pentru recreere sau ca și activitate în timpul liber și pentru multe persoane acestea devine divertisment sau un program sponsorizat pentru a fi privit în confortul casei fiecăreia.

„MUNCA” a fost văzută ca un punct important al vieții iar relației acesteia cu calitatea vieții nu poate fi subestimată, dar, timpul liber, este la fel de important, asemeni loculului de muncă, este esențială pentru dezvoltarea identității de sine și auto -realizare.

Educația fizică este practicată pentru a dezvolta armonia corpului, menținerea și îmbunătățirea sănătății, perfecționarea abilităților prin deprinderea mișcărilor și a funcțiilor motorii și îmbunătățirea elemetelor motrice de bază, cum ar fi viteza, forța, îndemânarea sau rezistența.

Istoria sportului datează din timpurile exercițiilor fizice din stagiile militare de formare, pentru ca militarii să dovedească faptul că erau apți cerințele fizice ale armatei, cel mai bun fiind aleas pentru a deservi și lupta pentru cel care se afla la putere. Sporturile în echipă, au evoluat, cel mai probabil, pentru instruire și pentru a dovedi capacitățile de luptă și de a lucra împreună ca și o echipă (pluton). În vremurile ce au urmat, sportul a fost folositor pentru oameni de a cunoaște mediul înconjurător.

Istoria sportului ne pot învăța foarte multe despre schimbările sociale cu privire la natura sportului în sine. Sportul pare să implice dezvoltarea și exercitarea competențelor de bază ale omului pentru binele lui, în paralel cu realizare de exerciții pentru binele sănătății lor.

De asemenea, acesta arată modul în care societatea și-a schimbat convingerile sale și, prin urmare, există modificări ale normelor. Desigur, o dată ce mergem mai departe înapoi în istorie, manevrarea dovezilor face ca teoriile despre originile și scopurile sportului să fie mult mai dificil de demonstrat.

„Practicarea exercițiului fizic era una din preocupările preferate ale oamenilor din antichitate, având ca scop menținerea unui tonus fizic performant, corespunzând și unui ideal estetic( în cazul aristocrației), pe de o parte, și pentru asigurarea unui antrenament militar obligatoriu în cazul ostașilor, pe de altă parte.”

Fig. 1-Picturi cu oameni practicând sportul, gasită în peștere înotătorilor

Fig. 2- O pictură murală dintr- cameră mortuară egipteană, din mormântul lui Khnumhotep și Niankhkhnum datând în jurul anului 2400 î.Hr., arătând luptătorii în acțiune

II.1. SPORTUL ÎN PREISTORIE

În preistorie, când existau forme de societăți umane mici și tribale în terenuri de câmpie întinse (originea civilizațiilor mari, așa cum a spus Hegel), care vor fi mai apoi, marile semințe ale civilizației antice, sau în insulele îndepărtate, au existat relații puternice între sport pătrate și principalele temple. O altă relație mai puternică între sportul în sine cu lumea artei de la pictura pe peșteri cu pietre la dansuri ritualice sfânte și publice, cu miros de tămâie vechi.

Mai multe picturi rupestre au fost găsite în peșterile Lascaux din Franța, în care au fost descrise mai multe sprinturi și lupte care aveau loc în Paleoliticul Superior, care a fost în urmă cu aproximativ 17.300 de ani. Alte picturi rupestre din Mongolia Bajanchongor-Aimag, care datează din neolitic, din 7000 î.Hr. arată un meci de wrestling, înconjurat de mulțimi.

Alt tip de artă din epoca de piatră, a fost gasit în pestera înotătorilor in Wadi Sura, langa Gilf Kebir din Libia, reprezentând dovezi că a fost practicat înotul și tirul cu arcul în jurul anului 6000 î.Hr. Picturi rupestre preistorice au fost găsite și în Japonia, care prezintă un sport similar cu sumo

Exercițiile care aveau rolul de a procura hrana se regăseau în viața de zi cu zi, acestea fiind alcătuite din sărituri, alergare, înot, tîrîre, transport greutăți. Aceste mișcări erau urmate de exerciții necesare apărării, atacului, precum lovirea cu arma, aruncarea cu piatra sau cu lancea, bumerangul, lupta cu pumnii, lupta corp la corp.

De-a lungul timpului a apărut sportul de competiție pentru demonstrarea abilităților fizice și menatale, fiind făcut pentru demonstrarea puterii, pentru primirea respectului, jocul cu mingea fiind în special practicat în aproape toate popoarele din diferitele zone ale globului.

Exercițiile fizice s-au născut o dată cu omul, viața însemnând mișcare.

Diverse reprezentări ale Luptătorii au fost găsite pe dale de piatră recuperate din civilizația sumeriană. Una care prezintă trei perechi de luptători a fost datată în jurul anului 3000 î.Hr. O figurină de bronz, a fost găsit la Khafaji în Irak, care arată două figuri într-o așteptare de wrestling, care datează în jurul valorii de 2600 î.Hr.. Statuia este una dintre cele mai vechi reprezentări ale sportului și este găzduită de Muzeul Național din Irak.

Fig. 3

Fig. 4

II.2. SPORTUL ÎN EGIPTUL ANTIC

Monumente ale faraonilor găsite la Beni Hasan, datând din jurul anului 2000 î.Hr, indică faptul că un număr mare de sporturi, inclusiv lupte, haltere, săritura în lungime, înot, canotaj, tir, pescuit și atletism, precum și diverse tipuri de jocuri cu bile, au fost bine dezvoltate și reglementate în Egiptul antic. Alte sporturi egiptene au inclus, de asemenea, aruncarea suliței, săritura în înălțime, și snooker. O descriere anterioară a cifrelor de wrestling a fost găsit în mormântul Khnumhotep și Niankhkhnum în Saqqara, datând din anul aproximativ 2400 î.Hr.

Forța și suplețea au fost apreciate în Egipt, dar acestea nu au fost ridicate la rangul de doctrină. Sportul a fost tratat ca un rit de putere, fiind plăcut la vedere și practicat chiar și de noblețea faraonică. Seniorii priveau pe tineri de pe zidurile mastabalelor, încă din vechime, cum aceștia concurau la aruncarea suliței și la trânte. Tot Egiptul a făcut cunoscut arhietipul competițiilor internaționale, prin imaginea în care războinicii străini se luptau cu soldații egipteni, fie la trânte fie cu bastoanele, aceste lupte desfășurându-se în fața curții lui Ramses. Povestirile istorice proclamă că prințul este un atlet ideal, ilustrații regăsite și pe pereții templului lui Ramses din așezarea(Medinet Habu) acesta având brațul puternic, un pas lung, dresează caii, este un bun vizitiu, este iscusit, fiind un merituos și virtuos țintaș al cârmei.

Este evident din scenele reprezentate pe pereții din piramide și temple, că egiptenii antici știau cum să se mențină în formă ; în mod evident, sporturile din Egiptul antic trebuie să fi fost o parte a vieții și a culturii de zi cu zi. Arheologii și oamenii de știință au descoperit bucăți interesante de informații despre sporturile egiptene antice practicate acum mii de ani în urmă.

Fig. 5- Krypte, care a fost intrarea oficială pe stadionul Olympia (200 î.Hr.)

Fig. 6- Planul unei palestre

II.3. SPORTUL ÎN GRECIA ANTICĂ

Civilizațiile antice din Grecia și Roma au avut o cultură fizică foarte puternică și foarte ușor de identificat. Interesul constă în modul în care acestea au diferit și modul în care aceste diferențe erau manifeste în facilitățile create pentru activități sportive.

În Grecia antică sportul și jocurile s-au împletit cu ritualuri și festivale care legate împreună caracterizau acest stat independent.

Evenimentele sportive grecești au fost strâns legate de religie, și din acest motiv, Jocurile au fost ținute la situri sau sanctuare religioase importante. Competițiile, au avut loc o dată la doi sau patru ani, care ausupraviețuit de-a lungul secolelor, au fost de a onora o anumită zeitate sau semizeu, cum ar fi Zeus de la Olympia (din 776 î.Hr.), Apollo din Delphi (din 586 î.Hr.), Poseidon la Isthmia (de la 580 BCE), și Opheltes la Nemea (din 573 î.Hr.). Acestea au constituit cele mai importante patru Jocurile Pan – Hellenic; cu toate acestea, alte locații de pe partea continentală a Greciei și a insulelor au găzduit, de asemenea, festivaluri atletice regulate. Cea mai veche competiție din aceste jocuri a fost atletismul pe o distanță. Pe măsură ce atletismul (sau Pous)nu a fost absolut standardizat în toată Grecia, un stadion ar putea varia în locații diferite de la 177 m în lungime de la Delphi la 192 m de la Olympia. La Nemea posturi mici au supraviețuit de-a lungul părții laterale a pistei.

„În Grecia Antică practicarea sportului a ocupat un loc fundamental în definirea personalității cetățeanului.” “ Un element essential al vieții civice: gimnaziul. Ete o instalație complexă al cărei scop principal (…) este de a permite practicarea exercițiilor corpului. Se află aici o palestră- construcție special reunind în jurul unei curți dreptunghiulare, vestiare, săli de antrenament, instalații de baie, precum și exedra, curți neacoperite cu bănci pentru odihnă și conversație (…). Învecinată cu palestra, o pistă de alergare în aer liber, dublată uneori de o pistă acoperită (…) și cealaltă lungi de un stadiu (cca 190). Când împrejurările o permit, lângă gimnaziu este amenajat un stadion de întreceri.”

Fig. 8 – Vedere interioară a unui terme Caracalla în Roma

Prestigiul jocurilor din Grecia antică a limitat participarea familiilor înstărite, generând în continuare onoare cu fiecare victorie obținută. Presiunea de a primi astfel de premii de la zei a dus la o creștere a măsurilor spre victorie și în cele din urmă a dus la o schimbare de la un accent bazat pe un festival religios, la una care se bazează pe victorii. Corupția ulterioară și lipsa de loialitate au dus la apariția unor căi pentru o performanță îmbunătățită. Accentul asupra atleților și înlocuirea considerațiilor religioase, speciale și răsfățul, au dus potențiali sportivi într-o industrie a pariurilor și a agenților. Aceste evoluții au condus la o multitudine de cereri ale cetățenilor care au preferat să se concureze, și au dat șansa sportivilor non-cetățean de a concura. Într-o dezvoltare care poate fi observată și care se repetă din nou și din nou în evoluția sportului, amatorii ideali au fost înlocuiți de atleți de elită profesioniști, iar această schimbare a dus la o creștere a spectatorilor la evenimente. Ideea de amator într-un astfel de eveniment este ea însăși o problemă discutabilă, și este considerată nu în întregime corectă, ci un produs al gândirii și romantismul prin viziunea neo-clasicismului.

În acea perioadă, cele mai impozante structuri erau stadioanele independente, de formă dreptunghiulare, care aveau lungimea de 190 metri și lățimea de aproximativ 30 de metri. De jur-împrejur se aflau băncile pentru spectatori,iar de-a lungul celor două capete exista câte o coloană care trebuia să fie ocolită de către participanții la jocuri. Unul dintre cele mai cunoscute construcții de acest gen este Stadionul din Efes: „Aflat în (…) estul acropolei Ioniene, stadionul ocupa o suprafață de 229,50 x 29,50 metri. (…) Se presupune că stadionul putea cuprinde 75.000 spectatori.”

Planul orașului Milet (Imaginea 7) ne arată cât de important era sportul pentru lumea elenă, stadionul ocupând poziția centrală a orașului.

Grecii erau cunoscuți pentru pasiunea lor pentru cursele de cai acestea având loc în premieră în hipodrom, având dimensiuni mult mai mari decât a unui stadion, pista de alergare având o lungime de aproximativ 1500 metri. De asemenea grecii sunt cunoscuți a fii primii organizatori al unor competiții sportive cunoscute sub numele de olimpiade, care au influențat de-a lungul timpului, sportul modern și competițiile actuale.

Fig. 9 – Schema funcțională a circului roman

Fig. 10 – Secțiune prin Colosseum

II.4. SPORTUL ÎN ROMA ANTICĂ

În Roma Antică, sportul nu avea o influență majoră asupra vieții cotidiene precum în Grecia, excepție făcând cele care aveau legătură cu pregătirea militară. Atletismul grecesc și intensitatea sportivilor greci nu se potrivea cu temperamentul roman. Romanii au preferat, în general, exerciții mai ușoare sau sportul și exercițiile fizice care au fost preponderent benefice pentru dezvoltarea de soldați ; ca un mijloc de a disciplina, curajul și munca în echipă. Întrucât grecii venerau dezvoltarea întregului spirit și a corpului, Romanii utilizau metode mai brutale de formare a corpului.

La începutul anilor a Republicii, băile și termele au fost foarte populare, în care jocurile cu mingea erau considerate ca fiind o activitate destul de obositoare pentru a lucra intensiv înainte de baie. Termele erau case mari pentru scăldat publice, vaste și pline de lumină,în care scăldatul și gimnastica au fost aspecte importante ale stării generale de sănătate a minții și a corpului.

Singurele programe destinate activităților sportive dezvoltate în Roma Antică sunt circul și hipodromul. Circul – vine de la cuvântul latinesc circus care înseamnă cerc, orbită, spațiu de formă eliptică – era destinat curselor de care. Dacă studiem schema funcțională a acestuia se observă existența unor elemente care erau întâlnite și la alte programe, precum teatrul sau amfiteatrul. Acesta avea o cavea alungită care avea în capăt un podium, lângă pistă; arena, care avea o formă asemănătoare cu cea a cavei, avea un zid scund aflat de-a lungul acesteia, numită spina, care diviza arena în două părți egale.

“Spina era decorate cu altare, statui, delfini ș.a (…). Pe ea se așezau șapte ouă mari din lemn diferit colorate. După fiecare înconjor al arenei, un astfel de ou cădea în interior. La capetele spinei se aflau câte o bornă de formă semilunară și încărcată cu trei coloane ce trebuia ocolită de care. (…) În capătul arenei lângă meta secundă se lăsa poarta triumphalis, prin care intra pompa circensis, ca să defileze prin fața spectatorilor înainte de concurs. Opusă portții triumfale, se afla o a doua dotată, de o parte cu câte trei grajduri denumite carceres(…). Loja imperial se află pe podium, la mijlocul uneia din laturile lungi. Editor spectatorum (…) își avea loja deasupra porții de la meta secunda. Arbitrii (tribuna ludicum) își aveau loja deasupra porții

Fig. 11 – Diagrama locurilor din Colosseum

Fig. 12 – Secțiune Colosseum

triumfale. În ludi circenses concurau patru facțiuni, cu atelaje, conducători (aurigae) în culori diferite.”

Pe măsură ce Republica a progresat, sărbătorile politice au fost introduse în cazul în care întreprinderile se închideau și ofereau acces gratuit la evenimente sportive. Rezultatul acestor spectacole a fost pierderea participării la activități sportive și formarea unei națiuni de spectatori. Controlul politic utilizat pentru liniștirea maselor pentru a stăvili plictiseala a alimentat astfel de evenimente, care au culminat în “ sporturile de sânge “ ale Imperiului.

Stadionul roman a preluat unele atribuții ale hipodromului grecesc(avea dimensiuni mult mai mari decât a unui stadion, pista de alergare având o lungime de aproximativ 1500 metri). Un nou program arhitectural roman destinat luptelor cu gladiatori, cu animale si luptelor navale sunt amfitetrele. Acesteanu erau întocmai destinate sportului, însă acest tip de construcție merită studiată datorită formulei lor funcțional-spațiale, care constituie un model pentru construcțiile moderne destinate sportului, precum stadioanele. Primele amfitetre erau contruite din lemn, iar apoi erau demontate după fiecare spectacol, a doua generație urmând a fi construite din piatră. Cele mai semnificative astfel de construcții sunt Capua, Pola, Verona, Arles, Nîmes, sau Colosseum-ul din Roma.

Construcția Colosseum-ului (Amphitheatrum Flavium) din Roma s-a terminat în anul 80 d.Hr., acesta fiind realizată de către împărații din dinastia Flavilor. Acesta are o formă eliptiodală- axa longitudinală era de 188 metri, axa transversală era de 156 metri, cu o arenă de 86/54 metri și o înălțime de 48,5 metri. Forma eliptoidală a fost ridicată pe patru nivele și a avut 80 de intrări, această formă permitându-i să ‘cerceteze’ întregul oraș, iar atunci când era plin, dimensiunea sa anunța adunarea publică a cetățenilor romani, având o capacitatea cuprinsă între 50.000 – 87.000 de locuri. Ei au fost așezați într -un aranjament realizat pe nivele, care reflecta caracterul rigid stratificat al societății romane.Diferite cutii speciale au fost furnizate la nord și sud, realizate special pentru împărat și Fecioarele Vestale, oferind cele mai bune priveliști asupra arenei. Flancată la același nivel a fost o platformă largă sau podium pentru clasa senatorială, cărora nu li s-a permis să își aducă propriile lor scaune. Numele unor senatori din secolul al 5-lea poate fi văzut încă sculptate în zidărie, rezervând probabil zone pentru utilizarea lor.

Fig. 13 – Secțiune Colosseum

Fig. 14 – Imagine din interiorul Colosseum-ului

Situați mai sus de senatori, era zona cunoscută sub numele de maenianum primum, acesta fiind ocupat de clasa nobila nesenatorială sau cavaleri (Equites). Următorul nivel mai sus, maenianum secundum, a fost rezervat inițial pentru cetățenii romani obișnuiți (plebea) și a fost împărțită în două secțiuni. Partea de jos (immum) a fost pentru cetățenii bogați, în timp ce partea superioară (summum) a fost pentru cetățeni săraci. Diferite sectoare specifice au fost furnizate pentru alte grupuri sociale : de exemplu, băieți cu tutorii lor, soldați aflați în concediu, străini demnitari, cărturari, heralzi, preoți și așa mai departe. Piatra (și mai târziu, marmura) de pe scaune a fost prevăzută pentru cetățeni și nobili, care probabil s-ar fi adus propriile lor perne cu ei.

În timpul domniei lui Domitian, s-a adăugat un alt nivel, secundum maenianum în legneis, chiar în partea de sus a clădirii. Acest lucru a cuprins o galerie pentru săraci, sclavi și femei. Acesta era fomrat fi din un spațiu în care se stătea în picioare, sau ar fi avut banci foarte abrupte din lemn. Anumite grupuri au fost interzise cu totul din Colosseum, în special groparii, actorii și foști gladiatori.

Pentru a proteja spectatorii, întreaga construcție se putea acoperi cu o pânză groasă (VELARIUM), manevrată de marinarii de la Misenum.

Sub arenă erau amenajate spații în care erau ținute animalele, coridoare de acces, trape-ascensoare pentru introducerea animalelor într-un sistem de conducte care erau folosite la inundarea arenei în cazul bătăilor navale.

Ca și material constructiv, pentru ridicarea Colosseum-ului au fost folosite blocuri de travertin de Tivoli și beton armat, dorindu-se obținerea unei arhitecturi monumentale, folosindu-se la fiecare nivel un ordin arhitectural diferit: doric, ionic și cel corintic (poziționate de jos în sus).

Fig. 15 – Planul Hipodromului din Constantinopol

Fig. 16 – Circus Maximus din Roma

II.5. SPORTUL ÎN PERIOADA BIZANTINĂ

Aceasta este dominată de moștenirea Romei, atunci când vorbim despre interesul limitat în legătură cu întrecerile sportive, din care erau excluse întrecerile atletice, astfel că în această perioadă nu au mai fost construite clădiri destinate activității respective. Hipodromul era considerat centrul vieții populare din Constantinopol, (Fig. 15) în el se desfășurau, pe lângă cursele de care,diferite alte evenimente cum ar fi ceremoniile solemne destinate încoronării împăraților, defilările militarilor în caz de victorie, defilarea prăzilor cucerite și a prizonierilor, se mai realizau mari adunări populare la care era prezent și împăratul, dar și execuțiile capitale. Septimius Severus a construit Hipodromul din Constantinopol având ca și model Circus Maximus din Roma (Fig. 16). Era în formă de patrulater alungit, arena fiind lungă de 500m și largă de 118 m, având o capacitate de apriximativ 30.000 de locuri pentru spectatori. Hipodromul se afla în imediata vecinătate a palatului imperial (Palatul Sacru), fiind legat de acesta printr-o galerie lungă prin care împăratul se putea deplasa direct în tribuna sa. Tribuna imperială avea în fața sa un turn masiv, surmontat de patru cai realizați din bronz aurit, având o înălțime de trei metri, acesta fiind opera lui Lysip din insula Chios. Spina era în centrul arenei, dar și de-a lungul acesteia, formând o platformă pe care erau situate trei monumente: existau două obeliscuri egiptene, iar al treilea monument era o coloană de marmură. Cavea era formată din 40 de rânduri de bănci construite din marmură, în capătul acesteia existând o galerie pentru promenadă, în aceasta erau așezate zeci de statui toate jefuite în 1204 de cruciade.

II.6. SPORTUL ÎN PERIOADA RENAȘTERII

Renașterea va păstra aceleași genuri de sport (vânătoarea și turnirele), la acestea adăugându-se tirul cu arcul și archebuza (un nou tip de sport practicat și de către femei, Elisabeta I a Angliei fiind pasionată de acest sport). Turnirele vor fi eliminate treptat, iar din sec. XVI acestea vor fi interzise, în special după 1559, când regele Henric al II-lea a fost ucis într-un astfel de turnir. În locul turnirelor se va introduce un nou sport și anume cursele de cai. Aceste curse de cai purtau denumirea de pallo în Italia, desfășurându-se începând din sec. XIII devenind din ce în ce mai apreciate. Aceste întreceri nu necesitau construcții speciale deoarece se desfășurau, în mare parte, în piețele centrale din orașele italiene. Cursele de cai care au devenit mai cunoscute sunt Palio di Siena, din Ferrara, din Arezzo, din Asti, etc. Pe lângă aceste curse de cai, au apărut luptele cu taurii, în special în Italia, în sudul Franței, dar mai ales în cadrul Spaniei, unde corida este considerată și în zilele noastre un spectacol popular și național. Tot acum apar luptele cu taurii: în Italia, în sudul Franței și mai ales în Spania unde corida a devenit și a rămas până azi spectacolul popular și național.

Fig. 17 – Stadionul Panathinaiko

Fig. 18 – Stadionul Panathinaiko

III. EVOLUȚIA PROGRAMULUI SPORTIV ÎN PERIOADA MODERNĂ

Evoluția în epoca modernă a sportului și a arenelor în care acesta se desfășoara, sunt direct legate de Jocurile Olimpice Moderne.

Istoria lor începe cu un tânăr francez, baronul Pierre de Coubertin. El a visat să creeze cel mai mare eveniment sportiv mondial fig. 17,18 – un spectacol cu adevărat internațional, care să călătorească prin capitalele lumii la fiecare patru ani, fiind totdeauna un mijloc de a atinge scopuri mult mai înalte. Coubertin și colegii lui, ca și urmașii lor din mișcarea olimpică modernă credeau că sportul mondial poate deveni o platformă mondială pentru pace. Acest tip de jocuri a devenit un fenomen global, cei mai buni sportivi ai planetei se întrec în cele mai spectaculoase sporturi. Pe lângă faptul că are o notorietate puternică fiind transmis la scară globală, milioane de oameni fac un așa zis turism sportiv în a-și susține echipa sau sportivul preferat. Pe lângă faptul că se realizează o competiție uriașă la nivel vizual, există și aspecte importante în desfășurarea competițiilor, unul din cele mai importante este cel economic. La ora actuală jocurile olimpice reprezintă o mare industrie de zeci sau sute de miliarde de euro la care contribuie toată lumea. De la competiție la alta țările gazdă încearcă să impresioneze și să atragă cât mai multă lume, realizând un parc sportiv exclusiv creat pentru a se desfășura jocurile olimpice. Cei mai buni arhitecți se bat pentru a realiza aceste baze sportive. Pe lângă aceste baze se desfășoară o activitate economică, turistică, socială, imensă care crește imaginea acelei țări și o propulsează pe harta sportivă a lumii.

În 1911 s-a aprobat pentru prima dată să se desfășoare Jocuri Olimpice de iarnă separat, începând cu anul 1916, dar, din cauza primului Război Mondial, aceasta nu s-a putut face până în anul 1924, când ele s-au desfășurat la Chamonix. Începând cu Lillehammer, din 1994, s-a decis ca fiecare an par să fie olimpic (cu Jocuri Olimpice de vară și de iarnă alternativ), ele desfășurându-se la fiecare 4 ani. Toate acestea din cauza programului rețelelor TV și a audienței. În timpul ultimului secol mișcarea olimpică a avut succes în multe feluri dincolo de visurile lui Coubertin. Ea a supraviețuit traumelor celor două războaie mondiale, a îndurat ororile terorismului modern, a suferit boicoturi politice și a depășit greutățile economice, care îi amenințau chiar existența. Astăzi mișcarea olimpică este mai puternică și mai sănătoasă decât oricând.

Fig. 19 – Palazzo dello sport, vedere exterioara

Fig. 20 – Palazzo dello sport, vedere interioara

Fig. 21 – Palazzo dello sport, vedere interioara

III.1. PALAZZO DELLO SPORT, ROMA 1960

Construit pentru Jocurile Olimpice 1960, Palazzetto este un modest stadion de sport într-un dom de beton, inovator. Proiectat de Pier Luigi Nervi a găzduit meciuri de box, baschet, dar și alte sporturi în timpul Jocurilor Olimpice. Cupola inovatoare este realizată din beton armat cu nervuri. Jumătatea de jos a cupolei are panglică continuă, o fereastră bandă de tip circular chiar sub cupola din beton, cu marginea frumos evazată, cupola susținută de masivi stâlpi înclinați. Arena are o suprafață construită de 2.650 de metri pătrați și una desfășurată de 4.800 de metri pătrați, o capacitate de 3.500 de locuri fig. 19, 20. Pier Luigi Nervi a fost un om educat și a practicat meseria de „inginer constructor”, în Italia. După 1932, datorită proiectelor sale tot mai frumoase și de un bun gust estetic l-a propulsat în a prelua lucrări de o anvergură mai mare. Luigi Nervi cu succes, a făcut din beton armat materialul principal structural al zilei.

III.2. GIMNAZIUL NATIONAL, TOKYO 1964

Gimnaziul Național a fost construit între 1961 și 1964 pentru Jocurile Olimpice de la Tokyo de către arhitectul japonez Kenzo Tange. Complexul include două stadioane, unul mic pentru baschet și box, o arenă de dimensiuni mai mari pentru înot și diferite sporturi legate de gheață. Cele două stadioane sunt bine-cunoscute pentru sistemul lor de acoperire prin suprafețe mari suspendate.

„Împreună cu o serie de alte proiecte importante, Kenzo Tange a proiectat arena pentru Jocurile Olimpice în anul 1959, aceasta poate fi considerată drept punctul culminant al carierei sale, proiectul realizat în 1960 și construit în 1964, putând fi pus pe picior de egalitate cu cele mai mari realizări ale tradiției japoneze. Planul stadionului mai mare are forma a două semi-cercuri, ușor deplasate unul în raport cu celălalt, terenul de joc cât și cel de antrenament se află pe axul mișcării celor două linii puternic frânte, intrările sunt situate în părțile laterale concave. Acoperișul se sprijină pe doi piloni de beton armat, și este alcătuită dintr-un sistem de cabluri de oțel pe care sunt așezate plăcile de oțel emailate. Forma curbată a acoperișului este concepută pentru a rezista vânturilor puternice și chiar uraganelor, care în zonă se manifestă frecvent.” Primul gimnaziu are o capacitate de 13.291 de locuri pe când al doilea, de dimensiuni mult mai mici, are o capacitate doar de 3.202 de locuri.

Fig. 22 – Olympiapark, München

Fig. 23 – Olympiahalle, München

Fig. 24 – Rudi-Sedlmayer-Halle, München

III.3. OLYMPIAHALLE, MÜNCHEN 1972

Olympiahalle este o arenă construită pentru a îndeplini mai multe scopuri, fiind situată în München, Germania, aceasta face parte din Parcul Olimpic localizându-se în apropierea Stadionului Olimpic (Fig. 22). Arena a fost folosită pentru concerte, evenimente sportive, expoziții sau târguri. Olympiahalle (Fig. 23) s-a deschis în 1972 și a fost locul de întâlnire pentru gimnastică și handbal, evenimente din cadrul Jocurilor Olimpice de vară din 1972. Arena are o capacitate de 12.150 de locuri, la nevoie putându-se extinde până la 14.000 de locuri. Capacitate actuală a sălii este de 15.500 de locuri în urma unei renovări care s-a terminat în anul 2009. O noua zonă VIP, un restaurant și o a doua arenă subterană („Kleine Olympiahalle”), cu o capacitate de până la 4.000 de locuri, care vor fi integrate în noul complex. Zona de șcenă va fi de asemenea reconstruită, intervenția va contribui la creșterea numărului de locuri și în același timp, să permită accesul mai rapid pentru echipamentele de șcenă, care sunt foarte importante în zilele noastre.

III.4. RUDI-SEDLMAYER-HALLE, MÜNCHEN 1972

Rudi-Sedlmayer-Halle aceasta a fost cunoscută sub numele său de sponsorizare Audi Dome, fiind o arenă multifuncțională în Sendling-Westpark , Munchen , Germania. Aceasta a fost inițial numită după președintele Statului Bavarez a Asociației Sportive din perioada 1955 – 1973.

Sala are o capacitate de 6.800 de locuri, deschisă în 1972 pentru a găzdui evenimente pentru Jocurile Olimpice de vară din 1972. Sala a fost schițată de arhitectul Georg Flinkerbush ca o rotundă, cu un exterior din aluminiu. Ca formă se încadrează perfect într-un trunchi de con cu baza mare în jos, partea inferioară fiind aerisită de sistemul de anvelopare creând o bandă liberă, aceasta dând și senzația de plutire a clădirii. La partea de învelitoare se încadrează ca formă tot într-un con cu scurgerea care se realizează spre interiorul sălii. Suprafața construită este de 2.516 metri pătrați și se extinde pe un diametru de 56,60 metri. Arena este dotată în interior cu o sală de încălzire și posibilitatea de mărire a capacității până la 7.200 de locuri în funcție de evenimentul care se desfășoară în sală.

Datorită capacității insuficiente a sălii care se afla în parcul olimpic s-a apelat și la infrastructura existentă, acesta a fost un punct important care a dus la conștientizarea cu adevărat a fenomenului numit Jocurile Olimpice.

Fig. 25 – Stadionul Olimpic și Biodome, Montreal

Fig. 26 – Biodome, Montreal

III.5. BIODOME ȘI STADIONUL OLIMPIC, MONTREAL 1976

Stadionul Olimpic este un stadion multifuncțional în Hochelaga-Maisonneuve din districtul Montreal, Quebec, Canada, construit ca scop principal pentru Jocurile Olimpice de vară din 1976. Stadionul este poreclit „marele O”, cu trimitere atât la numele său, cât și la forma lui de gogoașă, formă care a aruncat costurile stadionului în aer. Stadionul este cel mai mare ca suprafață și ca număr de spectatori din Canada.

După Jocurile Olimpice (fig. 25), a devenit casa de baseball profesionist de la Montreal și pentru echipele de fotbal canadiene. Începând cu anul 2004, atunci când Expos Montreal sa mutat la Washington, DC, stadionul a rămas fără un chiriaș principal, având o istorie plină de probleme financiare și structurale, acesta fiind în mare parte văzut ca un elefant alb (animal mare care consumă mult și produce puțin). Turnul de la Montreal, turn încorporat în baza stadionului, este cel mai înalt turn înclinat din lume, având 175 de metri. Stadionul a fost proiectat de arhitectul francez Roger Taillibert având o facilitate și o mobilitate mare, acesta fiind dotat cu un acoperiș retractabil din material textil, acoperiș care este susținut de un turn uriaș, turn de 175 metri.

Problemele au afectat stadionul încă din prima zi de deschidere pentru Jocurile Olimpice. Cu o capacitate de 58.500 de locuri, stadionul nu a fost complet finalizat la timp pentru Jocurile Olimpice din cauza unor probleme cu design neobișnuit dar și din cauza greșelilor grave cu privire la tehnica de construcție aplicată de către constructori. Stadionul nefiind terminat a rămas fără învelitoare cât și fără celebrul turn. Atât turnul cât și acoperișul, de peste 5.500 mp din Kevlar au stat neterminate până în anul 1987, montarea acestora nu a fost posibilă până în anul 1988. Acoperișul având o greutate de 66 tone acesta nu se putea deschide la viteze mai mari de 40 km / h.63 Acesta este un exemplu de proiectare deficitară, o construcție care nu reușește să își atingă scopul pentru care a fost creat.

Biodome Montreal este o instalație situată în Montreal (fig. 26), care permite vizitatorilor să se plimbe prin replici ale celor patru ecosisteme găsite în America. Clădirea a fost inițial construită pentru Jocurile Olimpice din 1976 ca un velodrom. Ea a găzduit atât pista de ciclism, cât și judo. Clădirea a fost proiectată de arhitectul francez Roger Taillibert , ca parte a planului său mai mare pentru un parc olimpic, care a inclus Stadionul Olimpic și bazinul olimpic. Construcția clădirii a început în august 1973, aceasta a fost deschisă oficial în aprilie 1976. În 1988, un studiu de fezabilitate a fost realizat pentru a converti construcția în velodromul Biodome. Construcția a început în 1989, aceasta a fost deschisă pentru public la 18 iunie 1992.

Fig. 27 – Biodome, vedere exterioara

Fig. 28 – Palau Sant Jordi, vedere exterioara

Falimentul financiar a Jocurilor Olimpice din ´76 o perioada grea pentru spectaculoasele sporturi, acestea desfășurându-se sub semnul reticenței și a cumpătării financiare, din acest motiv jocurile care s-au desfășurat la Moscova 1980, Los Angeles 1984 și Seoul 1988 nu au adus inovații din punct de vedere arhitectural. În aceste ediții s-au folosit mare parte din infrastructura sportivă veche, făcându-se investiții minime în întreținerea lor pentru a putea funcționa în condiții de siguranță.

III.6. PALAU SANT JORDI, BARCELONA 1992

Palau Sant Jordi este o arenă sportivă interioară multifuncțională, care este parte a complexului sportiv Ring Olimpice situat în Barcelona, Catalonia, Spania. Capacitatea maximă a arenei este de 16.500 de locuri pentru handbal, 17.000 de locuri pentru baschet, și 24.000 de locuri pentru evenimente muzicale (fig. 28). Aceasta a fost deschisă în 1990 și proiectată de arhitectul japonez Arata Isozaki. Palau Sant Jordi a fost unul dintre locurile principale ale Jocurilor Olimpice de vară din anul 1992, arena a găzduit gimnastica artistică, finalele de handbal și volei. În prezent, arena este folosită pentru toate tipurile de evenimente sportive de interior, precum și pentru concerte și evenimente culturale, datorită flexibilității mari a sălii.

Proiectat de arhitecții japonezi Arata Isozaki și Mamoru Kawaguchi, Palau Sant Jordi este situat în „Ring Olimpice de la Barcelona”, zonă unde erau montate construcțiile de jocuri. În ciuda aspectul ei clasic, prin modernitatea arenei, Barcelona a devenit unul dintre orașele Europei contemporane, aceasta rămânând o realizare mareață, un simbol în dezvoltarea orașului. Se poate spune că seamănă cu o broască țestoasă de mare, Palau Sant Jordi este o construcție distinctivă în Barcelona și unul din locurile cele mai populare ale orașului.

Palau Sant Jordi are două părți clar diferențiate: sala principală, cu locuri pentru 15.000 de spectatori, acoperite de un dom spațial realizat din structură reticulară pe 2 nivele, sprijinit pe structura de pe conturul sălii, o clădire dreptunghiulară, care poate fi împărțită în patru domenii prin intermediul unor ecrane construite în structura plafonului. Aceste săli sunt legate de o construcție de serviciu, două mari curți de lumină, această clădire conține nodul de comunicare a Palau-lui. Acest aranjament face posibilă utilizarea ambelor spații simultan pentru diferite activități. Accesul la Palau se realizează pe partea de sus, la nivelul esplanadei Olympic Ring, care conține sculptura modificată de către artistul japonez Aiko Miyawaki. Accesul principal în arenă se realizează pe două vestibule, acestea sunt decorate cu patru mari picturi murale.

Fig. 29 – Palau Sant Jordi, vedere interioara

Acoperișul a fost construit la nivelul solului și apoi a fost ridicat timp de zece zile până în poziția sa finală, de 45 m deasupra arenei, folosind sistemul de Pantadome. Ea constituie una dintre cele mai interesante caracteristici ale proiectului Olimpic din punct de vedere al construcției. Din cauza acoperișului de formă asimetrică, tijele de metal și sferele din care este alcătuit sunt de mai multe tipuri diferite (mai mult de 1.500 de tipuri diferite de sfere și 3.200 tipuri de tije). Flexibilitatea locului de desfășurare a însemnat că arena poate fi folosită pentru diferite sporturi, gimnastică artistică, volei și handbal. Cu toate acestea, un efort considerabil a fost necesar pentru a asambla și demonta echipamente pentru diferite sporturi în scurtul timp permis de calendarul olimpic. Evenimentele au demonstrat că previziunile făcute în dimensionarea arenei, a spațiilor au fost corecte, cu excepția standurilor VIP și de presă. În cazul acestora dimensionarea acestora a fost insuficientă , capacitatea acestora fiind depășită cu peste 50%. Pe de altă parte, domeniul concurenței a funcționat perfect, camerele de lucru au fost bine utilizate, zonele de odihnă și agrement au fost întotdeauna ocupate, și locul de întâlnire a fost plin de spectatori în fiecare zi.

III.7. DOMUL DIN GEORGIA, ATLANTA 1996

Domul din Georgia este un stadion acoperit situat în Atlanta, Georgia, Statele Unite ale Americii, între centrul orașului la est și orașul Vine la vest (fig. 30). Acesta este în primul rând stadionul casă pentru NFL Atlanta Falcons și NCAA Division I FCS echipa de fotbal Georgia Panthers. Domul din Georgia a fost cea mai mare structură de cupolă în lume până în 1999, când Millennium Dome din Londra a fost finalizat. Arena a fost finalizată în 1992, la un cost de 214 milioane dolari (SUA), resurse provenite de la Adunarea Generală Georgia, făcându-l unul dintre cele mai mari proiecte de construcții finanțate de stat din istoria statului.

Are o capacitate de 71.228 de locuri pentru fotbal, și poate deține aproximativ: 75.000 locuri pentru concerte, 53.000 locuri pentru baschet atunci când cupola este complet deschisă și 40.000 locuri pentru baschet și gimnastică atunci când cupola este secționat-oprită (fig. 31). Pentru meciurile de fotbal domul este configurat cu 28.155 de locuri, cu cea mai mare parte din locurile de la nivelul inferior, plus numărul de locuri la nivel de club disponibile pentru vânzare. Recordul de participanți la Domul Georgia este 75.892 de locuri pentru un meci de fotbal din

Fig. 30 – Domul din Georgia, vedere exterioara

Fig. 31 – Domul din Georgia, vedere interioara

campionat SEC 2008. Structura este situată pe 3,72 ha de terenuri, domul are o înălțime de 82,50 m, cu o lungime de structură de 227,30 m, o lățime de structură de 185,00 m și o suprafață totală de 9.490 metri pătrați.

Domul are cea mai mare structură și deschidere pe cabluri din lume pentru o arenă de sport. Acoperișul este realizat din teflon, acoperit cu țesătură din fibră de sticlă (care este puternică și ușoară) și are o suprafață de 34.800 metri pătrați. De la finalizarea acesteia și până în 31 decembrie 2000, a fost cea mai mare structură, cupolă coroiată de orice tip din lume, dar rămâne încă cea mai mare construcție sportivă de interior din Statele Unite ale Americii. Domul are un acoperiș transparent care a reprezentat o problemă pentru radiodifuzori deoarece calitatea de lumină nu ar putea fi controlată. Această problemă a fost rezolvată prin spânzurarea unei țesături de culoare neagră în interiorul domului care obtura cantitatea de lumină care intra în interior, satisfăcând cerințele de radiodifuziune. Domul are o capacitate normală de 72.000 de locuri, când spațiul din interior a fost împărțit s-au realizat doua zone a câte 34.500 de locuri pentru fiecare concurs, cu spațiu pentru încălzire și teren de joc.

Această arenă este programată pentru demolare în toamna anului 2017.

III.8. ARENA DE BASKET, LONDRA 2012

Arena de Baschet pentru Jocurile Olimpice de vară 2012 și Jocurile Paralimpice de vară în Londra, Marea Britanie, este amplasată în Parcul Olimpic din Stratford, Londra. Oferta pentru Jocurile Olimpice din Londra a propus pe baza istoricului bine cunoscut că ar fi nevoie de patru arene în Parcul Olimpic, dar planul general aprobat prin revizuire publică în 2006, a redus numărul acestora la trei, meciurile de volei fiind mutate la „Earls Court Exhibition Centre”. De asemenea arena de scrimă a fost anulată, scrima va avea un loc mai decent pentru a-și putea desfășura activitatea.

Arena de Baschet are 12.000 de locuri pentru baschet, în ea sa desfășurat campionatul de baschet, precum și semifinalele și finalele olimpice de handbal. Arena a fost, de asemenea, utilizată ca o zonă de holding pentru sportivi în timpul ceremoniilor de deschidere și de închidere de jocuri. Modelele conceptuale au fost aprobate în iunie 2008 și planul de aplicare a fost adoptat în noiembrie 2008. Clădirea este masivă și în același timp cu un design remarcabil, care va rămâne în memoria colectivă pentru mult timp.

Fig. 32 – Arena de Basket, vedere exterioara

Această clădire va deveni, probabil, unul dintre reperele de la Londra. O idee a geniului de designeri și companii de construcții este faptul că întreaga clădire este mobilă și portabilă. Aceasta a fost demontată după incheierea jocurilor și relocată în altă parte în cazul în care este nevoie de ea. Aceasta este cel mai mare loc portabil pentru orice joc construit vreodată. Arena de baschet are 12.000 de locuri. Cu aceasta arhitecții și designerii au încercat să utilizeze cu maximă eficiență spațiul disponibil. Construcția a început în 2009 și a fost finalizată în iunie 2011. Structura de oțel a clădirii are mai mult de 1.000 de tone. Arena a găzduit meciuri de grup (bărbați și femei), precum și finalele la baschet și handbal. Arena de Baschet din Londra este situată în partea de nord a Parcului Jocurilor Olimpice.

Cel mai recent loc de întâlnire complet pentru Jocurile Olimpice din Londra 2012 este Arena de Baschet, un cort din PVC proiectat de Sinclair Knight Merz cu Wilkinson Eyre și KSS. O suprafață perforată, un model este creat pe exterior, unde acest material inovator denumit și „piele” se întinde pe cadre arcuite. În timpul Jocurilor exteriorul a acționat ca o pânză pentru un design artistic de lumini inovator. Hugh Robertson, ministrul pentru Sport și Jocurile Olimpice, a declarat: „Baschetul este unul dintre cele mai atmosferice, spectaculoase concursuri și acest lucru a fost capturat de designul artistic al arenei. Viteza cu care acest loc a fost construit este un tribut adus de ODA și arhitect al cărui design înseamnă în reutilizarea acestei arene imediat după terminarea jocurilor.

Fig. 33 – Arena Antonio Alexe, vedere exterioară

Fig. 34 – Arena Antonio Alexe, vedere interioară

IV. EVOLUTIA PROGRAMULUI SPORTIV ÎN ROMÂNIA

IV.1 VECHILE SĂLI DE SPORT POLIVALENTE DIN ROMÂNIA

IV.1.1. ARENA ANTONIO ALEXE

Sala de sport polivalentă, numită azi după baschetbalistul orădean decedat într-un teribil accident de mașină, Antonio Alexe, are o capacitate de 1.960 de locuri, aceasta este creată pe un spațiu de formă pătrată având teșirea colțurilor la 45 de grade. Sala de sport este construită după o simetrie pe ambele direcții, existând zone puternic marcate care fac ca această simetrie să nu fie obositoare. Învelitoarea arenei este realizată dintr-o placă de beton slab armată susținută de o structură reticulară plană pe 2 niveluri. Sala are un avantaj în privința iluminatului natural, este dotată cu un șir de ferestre în învelitoarea acoperișului, ele sunt dispuse pe întreaga circumferință a învelitorii, fapt ce conferă o lumină zenitală perfectă pentru desfășurarea activităților fig. 53. Arena mai este dotată cu o parcare de 50 de locuri pentru spectatori și 20 de locuri pentru sportivi și personal.

Sala de sport polivalentă se află într-o situație cam dificilă din prisma lipsei de investiții. De la inaugurarea ei din anul 1979 și până în 2007 nu s-au făcut investiții și nici reparații de întreținere, astfel sala suferă din prisma lipsurilor. Abia în anul 2007 a început o investiție de aproximativ 3 milioane de lei realizată de Primăria Oradea, investiție care are ca scop schimbarea sistemului de pardoseală cu unul ușor demontabil. Se mai preconizează investiții costisitoare la partea de sistem de iluminat și sistem de ventilație care este foarte vechi și ineficient. Sa mai realizat o investiție la gradenele escamotabile, acestea fiind modernizate atât pe partea de sisteme mecanice de prindere și rulare, cât și înlocuirea scaunelor. Având în vedere că este o sală veche nu se poate pune problema de sisteme mai moderne de sunet, sala suferă imens din punct de vedere acustic, nu deține un sistem de curenți slabi. Partea de vestiare sunt subdimensionate pentru cerințele actuale, la fel și partea de grupuri sanitare care sunt amplasate la parter, ascunse de vizitatori. O mare problemă o constituie și gradenele fixe care au o lățime de doar 75 de centimetri fiind foarte înghesuite și inconfortabile și nu în ultimul rând neconforme cu cerințele actuale în vigoare.

Fig. 35 – Sala Polivalentă București, vedere exterioară

Fig. 36 – Sala Polivalentă Olimpia din Pitești, vedere exterioară

IV.1.2. SALA POLIVALENTĂ BUCUREȘTI

Sala Polivalentă este o sală special construită pentru a găzdui diverse evenimente sportive, artistice, reuniuni. De-a lungul timpului sala a fost locul în care s-au desfășurat concerte, sporturi de sală, spectacole, expoziții. În această sală s-a desfășurat MTV Romanian Music Awards și Eurovision Junior 2006. Sala are o capacitate de 5.300 de locuri (fig. 34). Clădirea a fost dată în folosință în 1974 și constituie cea mai importantă bază sportivă acoperită a capitalei.

Sala dispune de următoarele spații care pot fi închiriate: Sala Mare, Foaier etaj 1, Foaier intrare, Foaier demisol, Foaiere laterale, Sală de ședințe. Sala oferă următoarele facilități: 2 saune, Jacuzzi, 2 cabinete de masaj, dușuri, spații de parcare.

Structura sălii este realizată din pereți marginali portanți care preiau încărcătura acoperișului, acoperiș realizat din structură reticulară spațial plană din țeavă metalică. Acoperișul nu dispune de luminatoare, iluminatul în sala mare se realizează în mică măsură prin foaier și prin sisteme electrice care ajută la luminarea spațiului.

IV.1.3. SALA POLIVALENTĂ „OLIMPIA” DIN PLOIEȘTI

Sala sporturilor din Ploiești a fost înființată în anul 1972, la început purtând numele de „Victoria”. Sala din Parcul Tineretului mai are în componență o sală de forță, un patinoar, terenuri artificiale de fotbal, baschet sau tenis, patru vestiare și o sală pentru protocol sau conferințe de presă.

Sala are doar 3.000 de locuri (2.100 pe scaune și 900 în picioare), dar primăria și conducerea echipei de baschet doresc mărirea capacității, până la 5.000 de locuri. Nu asta ar fi singura modificare pe care o necesită sala „Olimpia”. În anul 2006 s-a reparat instalația de aerisire, iar din 2010 au demarat lucrări de renovare și consolidare. Lucrările au fost finalizate în 2013, dar după inaugurare, s-a constatat că o parte din spectatorii noii tribune nu puteau vizualiza tot terenul de joc.

Fig. 37 – Sala Sporturilor Horia Demian din Cluj-Napoca, vedere exterioară

IV.1.4. SALA POLIVALENTĂ „HORIA DEMIAN” DIN CLUJ NAPOCA

Până la finaliyarea noii săli polivalente, Sala Sporturilor „Horia Demian” era cel mai mare complex sportiv acoperit din Cluj-Napoca. Sala găzduiește meciurile de pe teren propriu și mare parte din antrenamentele echipelor Universității la baschet feminin, volei masculin, volei feminin, handbal masculin, handbal feminin și judo. Numele sălii vine de la unul dintre cei mai mari baschetbaliști romani din istorie, Horia Demian, fig. 58.

Capacitatea sălii este de 3.000 de locuri. Accesul la sală se realizează facil prin mijloacele de transport în comun, tramvai 101, 102, autobus 30. Sala dispune de următoarele facilități: vestiare, sală de conferințe de presă, spații transmisii radio și TV, tabelă electronică.

Sala dispune de tribune doar pe lateralele lungi ale terenului, sistemul de învelitoare realizat dintr-o placă de beton care este susținută de un sistem reticular spațial sub formă de dom aplatizat, se descarcă pe stâlpi dispuși pe contur, stâlpi sub forma literei Y pentru a permite spațiului de la parter să fie mai liber și mai aerisit.

IV.2. NOILE SĂLI DE SPORT POLIVALENTE DIN ROMANIA

În ultimii în România a pornit un val, o tendință în realizarea de săli de sport polivalente moderne. Ca o replică a bumului imobiliar care a lovit puternic România în perioada 2006 până în 2008 au început să se arate și investițiile masive în sport. O sală de sport nu reprezintă doar o mândrie zonală, creează o imagine de prosperitate și de potență financiară, sportivă. Odată cu investițiile masive în săli de sport au început și echipele sportive zonale să aibă rezultate cât mai bune atât pe plan zonal, cât și național și chiar internațional. A venit o perioadă în care sportul reprezintă mult mai mult decât o meserie, înseamnă chiar un stil de viață, o nouă abordare a vieții prin mișcare.

Începând cu ultimii ani se încearcă înlocuirea vechii infrastructuri de sport cu unele noi, o nouă abordare a programelor sportive ca fiind un spațiu destinat sportului cât și un spațiu de socializare, comunicare, relaționare între diferite branșe.

Fig. 38 – Propunere pentru noua Sala Polivalentă București, vedere exterioară

IV.2.1. NOUA SALĂ POLIVALENTĂ DIN BUCUREȘTI

În locul patinoarului Flamaropol din Sectorul 2 se va ridica noua sală polivalentă a Bucureștiului, cu o capacitate de 16.000 de locuri. Investiția totală va fi de 60 de milioane de euro, pe o durată de doi ani. Potrivit notei de fundamentare a proiectului de Hotărâre de Guvern, publicată pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, în care sunt expuse și elemente de arhitectură ale noii săli, coloanele vizibile la exterior vor sugera ideea unei păduri desfrunzite. “Elementul de umbrire care definește totodată și principalul volum al sălii este realizat dintr-un ecran translucid, cu secțiune curbă și structură proprie de susținere agățată de structura de rezistență a sălii. Acest element filtrează lumina acționând ca un parasolar, ascunde echipamentele tehnice destinate ventilării, răcirii și altor instalații necesare ale sălii și creează un înveliș uniform, subliniind forma compactă a clădirii”, menționează documentul oficial. Lateral structurii sălii de sport este dispusă o sală de antrenament. Aceasta va avea o structură complet detașată de structura principală.

Sala de sport multifuncțională este concepută pentru a putea găzdui activități sportive, precum hochei, handbal, baschet, gimnastică, tenis de masă, box, etc. „Modul de realizare va permite omologarea acesteia pentru competiții internaționale”, se arată în nota de fundamentare. „În afara jocurilor sportive, sala va putea găzdui activități culturale, cum ar fi congrese/conferințe profesionale, concerte de scenă, etc.”, menționează sursa citată. Sala polivalentă va beneficia de o parcare subterană de aproximativ 700 de locuri, conform normativelor legale în vigoare. În plus, pe lângă locurile de parcare de la subsolul clădirii, există și teren liber pe care pot fi amenajate încă aproximativ 1.000 de locuri de parcare.

Fig. 39 – Noua Sala Polivalentă și Cluj Arena, vedere exterioară

Fig. 40 – Noua Sala Polivalentă și Cluj Arena, vedere interioară

IV.2.2. NOUA SALĂ POLIVALENTĂ DIN CLUJ NAPOCA

Recent, un proiect realizat de către membrii Universității Tehnice din Cluj-Napoca a fost prezentat. Sala de sport cu o capacitate de 7.070 de locuri, 446 de locuri de parcare și este estimat că va costa în jur de 51 de milioane de lei. Construcția Sălii Polivalente a fost gândită de municipalitate ca fiind în completarea unei zone destinate pentru sport, unde se mai regăsesc stadionul ultra modern Cluj Arena, piscina Olimpică, Parcul Central și Parcul Iuliu Hațieganu (fig. 39). Sala are trei etaje și, pe lângă spațiile rezervate sportivilor, cuprinde spații comerciale. Noua sală este omologată spre a folosi unei game variate de sporturi. În incinta sălii sunt gradene retractabile care permit mărirea sau micșorarea terenului în funcție de competiția care se desfășoară. Printre numeroasele dotări de care se bucură Sala Polivalentă se numără: zonă VIP, săli de conferințe, zone de supraveghere, cabine tehnice, zona sportivilor (cu două vestiare, birouri antrenori, sală de antrenament, cabinet medical, depozit echipament sportiv), spații comerciale închiriabile și restaurant. Sala polivalentă poate găzdui competiții de futsal, baschet, handbal, volei, gimnastică, box, karate, hochei etc.

Zonele pe care noua sală le are sunt grupate astfel:

Zona VIP și tehnică, cu acces dinspre str. Uzinei electrice dispusă pe 3 niveluri (parter, etaj 1 și etaj 2) ce găzduiește 1 foaier de nivel, un foaier în zona de acces, săli de ședințe și conferințe, birourile de administrație, cabinele tehnice pentru sală, zona de supraveghere și anexele acestora.

Zona Publicului, cu acces dinspre piațeta Sala-Stadion, organizată pe 3 niveluri din care primele două (etaj 1 și etaj 2) cu rol în distribuția verticală și orizontală a publicului pentru acces în sectoarele din sală și anexele aferente și un ultim nivel ce adăpostește un spațiu panoramic atât spre sală cât și spre apus și Someș cu rol în evacuarea de urgență.

Zona Sportivilor și a anexelor sălii dispusă la parter pe 3 laturi va cuprinde: 2 vestiare pentru 2 echipe, birouri antrenori, săli de discuții, medic, teste antidoping, sala de antrenamente cu anexe de depozitare, depozite pentru echipament de sală. În această zonă sunt dispuse și un restaurant public și o zonă cu spații comerciale închiriabile, ambele cu acces separat din exterior.

Zona spațiilor tehnice, adiacentă celei pentru sportivi, va cuprinde spații pentru depozitele sălii, depozite generale, centrale termice și de tratare, centrale de ventilație, camera pompelor, bazin de apă, camera tabloul electric general, camera curenți slabi, camera curățenie.

V. ATITUDINE PERSONALĂ

V.1. DESCRIEREA TEMEI ALESE

Prin prezenta lucrare se încearcă realizarea unui proiect care să ajute sportivii să își desfășoare activitatea în condiții mai bune, cât și stimularea populației în a veni la sport atât în susținerea sportivilor preferați, cât și prin îndreptarea spre a practica un sport de echipă.

Se propune o sală polivalentă cu o capacitate de 5.000 de locuri pentru spectatori, 80 de locuri pentru persoanele cu dezabilități, 177 de locuri V.I.P. Pe lângă sala de sport se propune o parcare subterană cu o capacitate de 365 de locuri.

Pe lângă construcția în sine se mai propune o reinterpretare a infrastructurii rutiere, aceasta însemnând lățirea la 4 benzi a străzii Traian Blajovici, a străzii Făgărașului, lărgirea la profil de 12 m a străzii Islazului, realizarea unei girații între strada Traian Blajovici și strada Vlădeasa.

V.2. MOTIVAREA TEMEI ALESE

Primăria Municipiului Oradea a inițiat un program de dezvoltare urban pe ramura sportivă 2007-2013 în care a încercat creionarea unor probleme cu care se confruntă la ora actuală sportul orădean și zonal, principala problemă descoperită se referă la infrastructura destul de veche, greoaie, care mănâncă din ce în ce mai mulți bani, infrastructură foarte ineficientă în raport cu potențialul sportului la ora actuală.

Pe lângă motivarea personală și dorința de sportiv amator de a face un proiect care să reflecte mult mai bine dorința de mișcare, să accentueze importanța sportului în dezvoltarea armonioasă a populației. Printr-o astfel de investiție se încearcă motivarea echipelor locale și zonale în a performa cât mai bine, cât și stimularea cetățeanului în a-și îndrepta privirea spre mișcare.

Momentan în Oradea există o sală de sport polivalentă cu o capacitate de 2.000 de locuri, capacitate mică pentru evenimentele care se desfășoară la ora actuală în Oradea, lipsa unei săli mai mari face ca numeroase evenimente importante să nu se țină în zonă. O astfel de investiție va da o altă șansă orașului în a se remarca și a fi un nod important în infrastructura sportivă atât pe plan național, cât și internațional.

V.3. DESCRIEREA SITULUI

Amplasamentul este situat în partea de sud a Municipiului Oradea, fiind cuprins în intravilan, parcela se află pe amplasamentul actualei piețe de vechituri, în momentul de față terenul este liber de sarcini și parțial liber de construcții. Pe parcele mai stau în picioare doar construcția de acces și o hală industrială.

Terenul este mărginit în partea de Nord de strada Făgărașului, în partea de Vest de strada Traian Blajovici, în partea de Est de Universitatea din Oradea iar în partea de Sud de strada Islazului, și ieșirea la Centura Oradea.

V.4. ATITUDINI ȘI ABORDAREA PROIECTULUI

Concept

Se încearcă abordarea de noi idei în conceperea formei și a susținerii acesteia într-o urbanizare accelerată și de multe ori fără discernământ. În acest puternic haos unde fiecare construiește un volum mai mare decât al vecinului, mult mai vitrat decât al lui, o așa zisă bătălie pe forme și concepte, din păcate o competiție cu reguli puține și cu arbitri foarte permisivi duce la rezultate individuale spectaculoase. Urbanistic această competiție duce la rezultate nedrepte și de neonorat pentru o societate contemporană în plină expansiune și cu potențial uriaș în ceea ce privește dezvoltarea noilor construcții.

Având în vedere conceptul de sport și ce înseamnă el încă din antichitate, importanța lui în viața concetățenilor, acesta trebuie să exprime putere, dinamism, să atragă și să inspire dorința de mișcare și de evoluție.

Proiectul este o combinare interesantă de volume drepte, susținut ca formă de două copertine, care marchează accesele importante de accedere pe parcelă spre sala polivalentă. Ambele copertine susțin partea de jos a arenei de sport, urmând direcțiile date de aceasta, conturând accesul spre sală și înnobilând forma.

Aspecte funcționale

Sala de sport polivalentă, din punct de vedere funcțional se poate împărții în mai multe zone:

Subsolul 2 este un subsol tehnic, dotat cu instalații electrice, transformator de putere, centrală de ventilare și climatizare, bazin cu apă, camera pompierilor, instalație de curenți slabi, instalații și aparatură care fac posibilă desfășurarea activității în sală.

Subsolul 1 este nivelul sportivilor, a antrenorilor, colaboratorilor, arbitrilor, a spațiilor administrative. În partea de est se regăsesc 4 vestiare pentru sportivi, 5 camere destinate colaboratorilor, camere de schimb pentru antrenori. Tot în zona aceasta se întâlnesc și spații pentru întreținere corporală, sală de masaj, saună, cât și o sală pentru conferințe TV. În partea de sud se regăsesc spațiile destinate sportivilor amatori, spații dotate cu aparaturi sportive, sală de forță, sală de dans, fitness. Între cele două spații se regăsește zona medicului cu acces direct spre cele două paliere. În partea de vest se întâlnesc spații destinate comerțului, spații de închiriat, cât și un muzeu sportiv. În partea de nord se regăsesc spațiile destinate personalului de serviciu și două depozite de dimensiuni generoase pentru instalațiile sportive destinate sălii de sport.

Parter, zona de accedere a suporterilor, zonă destinată exclusiv lor, acest spațiu este compus dintr-un foaier circular dotat cu grupuri sanitare, birou informații utile, garderobe. Parterul mai este dotat cu 4 zone de circulații verticale, scări și lift.

La etaj se regăsesc spații destinate personalului de serviciu, regiei de sunet și spațiile VIP. Pe partea de vest se regăsesc zonele VIP, dotate cu gradene, sală de conferință, zonă de luat masa, garderobă și spații de depozitare. Pe partea de est se regăsește regia de sunet, spații destinate presei, comentatorilor tv, o sală de conferințe și un oficiu.

Sala de sport polivalentă este împărțită pe grupuri de funcțiuni, accesele spre aceste zone se realizează separat pe fluxuri după cum urmează:

– fluxul publicului (gradene, foaier, grupuri sanitare, bufet, garderobă)

– fluxul invitaților

– fluxul presei

– fluxul sportivilor de performanță (vestiare, sala de încălzire, fitness)

– fluxul sportivilor amatori

– fluxul tehnic (depozite, ventilație, încălzire)

Aspecte tehnice

Structura sălii de sport este împărțită în două părți majore. O structură realizată din diafragme de beton armat, structură care susține partea de tribune și toate funcțiunile din interior. Învelitoarea este realizată dintr-o structură metalică usoară cu zăbrele pe ambele direcții, care susține panouri din spumă termoizolantă comprimată de 30 de cm grosime, întărite perimetral cu panouri din lemn, peste care se realizează hidroizolarea construcției. Pe exterior structura de pe fatade este susținută prin țeavă metalică. Partea de copertine este realizată dintr-o structură ușoară, metalică, susținută pe capete de stâlpi metalici inclinați pentru ai conferi rigiditate.

Aspecte estetice

Conceptul este susținut de folosirea unor materiale moderne care prin combinația lor și punerea acestora în operă duce la un rezultat estetic deosebit. Se folosesc diverse tipuri de materiale, de la metal pentru partea de stâlpi, cabluri metalice pentru partea de învelitoare, sticlă cu inserție de fibră optică pentru partea de anvelopă laterală a construcției, cât și elemente din beton armat. O combinare de forme spectaculoase susținute de materiale inovatoare și sugestive estetice duce la premiza unui proiect expresiv estetic.

VI. CONCLUZII

În ceea ce privește studiul prezentat, multitudinea de săli studiate se pot trage cateva concluzii, trăsături, caracteristici, elemente definitorii ale programului de arhitectură și anume: importanța volumetrică în raport cu fincțiunea și structura, volumetria domina, atrage și vorbeste despre sport, putere, dinamică. Volumetria este strâns lagată de partea structurală, volumetria este parte integrantă din structură, se contopesc rezultând forme spectaculoase, ingenioase. Aceasta bătălie pentru obținerea unei forme cât mai originale duce la o evoluție fantastică a tehnologie, a tehnicilor de construcție și nu în ultimul rând la dezvoltarea de noi materiale de construcții. Importanța formei atat la exterior cât și la interior este susținută de o localizare bună a sălii de sport, în jurul acesteia creindu-se un pol important în ceea ce privește viața sportivă, culturala și socială a locuitorilor.

Un astfel de edificiu, un adevărat simbol al unui oraș are o atracție magnetică asupra oamenilor și evenimentelor, in jurul acestei polivalențe se crează un inel economic important care este alimentat din foarte multe direcții. Ca și sustinere a acestui fapt, cea mai importantă mișcare care este generată de plurivalența sălii este turismul sportiv. O felie de mulioane de euro anual care se mișcă continuu în a sustine echipele favorite, a vedea concertele preferate.

Odată cu implementarea proiectului, Oradea poate să urce în fruntea listei orașelor importante, cu o infrastructură bogată în sport. O șansă mare în relansarea imaginii orașului, în atragerea unor mari meciuri, concerte, evenimente, care ridică gradul de prosperitate a zonei. Pe lângă aceasta, are capacitatea să atragă și să lege oamenii în îndreptarea spre sport atât pentru susținere, cât și pentru practicarea lui.

Noua construcție va deveni un simbol urban puternic care stimulează și satisface apetitul pentru sport a populației. Un punct important în structura urbană care va avea personalitate și expresie arhitecturală modernă.

Un astfel de edificiu va schimba viața socială, culturală și economică a orașului dat fiind fapt multitudinii de evenimente, spectacole, intruniri, campionate sportive care își vor putea desfăsura activitatea. Prin implementarea unui proiect de o asemenea anvergură se pune accent și pe preluarea și atragerea evenimentelor și din alte parti , a campionatelor sportive dat fiind poziția strategică a acestei săli și amploarea ei, a dotărilor cu care aceasta vine, dotari complexe și complete realizate după cerințele cela mai exigente pentru categoria de sală din care face parte.

VII. BIBLIOGRAFIE

RESURSE WEB

http://www.minutedemiscare.ro/despre_istorie.html

https://en.wikipedia.org/wiki/History_of_sport

http://tma02sh.tripod.com/

http://www.fjexpeditions.com/

http://www.onlinearts.ro/blog/category/istoria-artei/

https://sites.google.com/site/egypt2u/ancientegyptsports

http://www.ancient.eu/Stadium/

http://www.geographicus.com/P/AntiqueMap/Gymnasium-bocage-1791

http://ic.galegroup.com/ic/suic/ReferenceDetailsPage/ReferenceDetailsWindow?zid=4b2762a68409423b2af734b45e53a9b7&action=2&catId=&documentId=GALE%7CCX3427400194&userGroupName=dist214&jsid=200ca1b775f1e96818f9007077a2f8e0

https://en.wikipedia.org/wiki/Colosseum

http://romancolosseum.org/roman-colosseum-architecture/

http://www.cod.edu/people/faculty/pearson/Images/1100-lecture5-rome.pdf

Colosseum Historical Facts and Pictures

CĂRȚI

William J. Baker -Sports in the Western World, editura University of Illinois Press. pp. 8, 1 iulie 1988- reeditat în 26 Septembrie 2012

Vais Gheorghe – Programe de arhitectură, editura U.T Press, Cluj Napoca, 2008

Francois Chamoux-Civilizație elenistică, ed. Meridiane, București, 1985

REVISTE

Tribuna. Revistă de cultură- nr 136, Redacția 400091 Cluj-Napoca, 1-15 mai 2008

SURSE IMAGINI

Fig. 1-Picturi cu oameni practicând sportul, gasită în peștere înotătorilor

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/98/WadiSuraHumans.jpg/220px-WadiSuraHumans.jpg

Fig. 2- O pictură murală dintr- cameră mortuară egipteană , din mormântul lui Khnumhotep și Niankhkhnum datând în jurul anului 2400 î.Hr. , arătând luptătorii în acțiune

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/thumb/5/5a/Egyptmotionseries.jpg/1024px-Egyptmotionseries.jpg

Fig. 3- https://sites.google.com/site/egypt2u/ancientegyptsports

Fig. 4- https://sites.google.com/site/egypt2u/ancientegyptsports

Fig. 5- Krypte, care a fost intrarea oficială pe stadionul Olympia (200 î.Hr.)

http://www.ancient.eu/image/426/

Fig. 6- Planul unei palestre

http://www.geographicus.com/P/AntiqueMap/Gymnasium-bocage-1791

Fig. 7 – Planul orașului elen, Milet

Vais Gheorghe – Programe de arhitectură, editura U.T Press, Cluj Napoca, 2008

Fig. 8 – Vedere interioară a unui terme Caracalla în Roma http://ic.galegroup.com/ic/suic/ReferenceDetailsPage/ReferenceDetailsWindow?zid=4b2762a68409423b2af734b45e53a9b7&action=2&catId=&documentId=GALE%7CCX3427400194&userGroupName=dist214&jsid=200ca1b775f1e96818f9007077a2f8e0

Fig. 9 – Schema funcțională a circului roman

Vais Gheorghe – Programe de arhitectură, editura U.T Press, Cluj Napoca, 2008

Fig. 10 – Secțiune prin Colossum

https://en.wikipedia.org/wiki/File:L-Kolloseum.png

Fig. 11 – Diagrama locurilor din Colosseum

https://en.wikipedia.org/wiki/File:L-Kolloseum.png

Fig. 12 – Secțiune Colosseum

Fig. 13 – Secțiune Colosseum

Fig. 14 – Imagine din interior

Colosseum Historical Facts and Pictures

Fig. 15 – Planul Hipodromului din Constantinopol

36 http://www.citate-celebre-cogito.ro/wp-content/uploads/2011/07/Constantinople_imperial_district.png

Fig. 16 – Circus Maximus din Roma

http://www.romaculta.com/leistungen/rom-mit-kindern/asterix-in-rom/

Fig. 17 – Stadionul Panathinaiko

http://olimpiadasparaquem.blogspot.ro/2016/04/historia-das-olimpiadas.html

Fig. 18 – Stadionul Panathinaiko

https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D1%82%D0%B0%D0%B4%D0%B8%D0%BE%D0%BD_%D0%9F%D0%B0%D0%BD%D0%B0%D1%82%D0%B8%D0%BD%D0%B0%D0%B8%D0%BA%D0%BE#/media/File:Panathinaiko.jpg

Fig. 19 – PALAZZO DELLO SPORT

http://www.skyscrapercity.com/showthread.php?t=1163565&page=71

Fig. 20 – PALAZZO DELLO SPORT

http://www.virtusroma.it/ticketing/il-palazzetto-dello-sport/

Fig. 21 – GIMNAZIUL NATIONAL TOKYO

1964 Summer Olympics Venues, Tokyo.

Fig. 22 – OLYMPIAPARK

http://www.muenchenarchitektur.com/architekturhighlights/18-sonderbauten/20803-olympiapark

Fig. 23 – OLYMPIAHALLE

http://en.sergeferrari.com/lightweight-architecture/renovation-of-munichs-iconic-olympiahalle/

Fig. 24 – RUDI-SEDLMAZER-HALLE

https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Audi_Dome_FC_Bayern_M%C3%BCnchen_Basketball.JPG

Fig. 25 – STADIONUL OLIMPIC DIN MONREAL

https://www.designingbuildings.co.uk/wiki/Olympic_Stadium,_Montreal

Fig. 26 – BIDOME, MONTREAL

http://yourholidayhomes.com/things-to-do/museums/montreal-biodome_774.html

Fig. 27 – BIODOME, MONTREAL

http://www.popularmechanics.com/adventure/sports/g109/12-forgotten-olympic-venues-fallen-into-disrepair/?slide=5

Fig. 28 – PALAU SANT JORDI, VEDERE EXTERIOARA

http://rocafort-barcelona.eveniahotels.com/en/evenia-rocafort-hotel-location/hotel-palau-sant-jordi/

Fig. 29 – PALAU SANT JORDI, VEDERE INTERIOARA

http://www.barcelonaolimpica.net/tema.asp?id_bloc=1&id_tema=104

Fig. 30 – DOMUL DIN GEORGIA, VEDERE EXTERIOARA

http://www.ajc.com/sports/football/georgia-dome-demolition-planned-fall-2017/8lvoF3t12lj2Mo5T0JBzdL/

Fig. 31 – DOMUL DIN GEORGIA, VEDERE INTERIOARA

http://www.ajc.com/sports/football/georgia-dome-demolition-planned-fall-2017/8lvoF3t12lj2Mo5T0JBzdL/

Fig. 32 – ARENA DE BASKET, VEDERE EXTERIOARA

http://www.totallysporty.com/events_photo_gallery/events_gallery_detail.php?categoryID=13

Fig.33 – ARENA ANTONIO ALEXE, VEDERE EXTERIOARA

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b2/Arena_Antonio_Alexe.jpg

Fig. 34 – ARENA ANTONIO ALEXE, VEDERE INTERIOARA

Arena Antonio Alexe va găzdui turneul final al Cupei României și All Star Game-ul baschetului masculin românesc – ediția 2016

Fig. 35 – SALA POLIVALENTA BUCURESTI, VEDERE EXTERIOARA

http://salapolivalenta.ro/prezentare/

Fig. 36 – SALA POLIVALENTA PLOIESTI, VEDERE EXTERIOARA

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sala_Sporturilor_Olimpia

Fig. 37 – SALA SPORTURILOR HORIA DEMIAN, CLUJ NAPOCA

http://www.best-event.ro/locatii/sala-sporturilor-horia-demian.html

Fig. 38 – NOUA SALA POLIVALENTA DIN BUCURESTI

http://www.exclusivnews.ro/sport/asa-ar-urma-sa-arate-noua-sala-polivalenta-din-bucuresti.html

Fig. 39 – NOUA SALA POLIVALENTA DIN CLUJ-NAPOCA, VEDERE EXTERIOARA

http://citynews.ro/din-oras/foto-de-la-inaltime-cum-arata-realitate-noua-sala-polivalenta-langa-cluj-arena-1270135

Fig. 40 – NOUA SALA POLIVALENTA DIN CLUJ-NAPOCA, VEDERE INTERIOARA

Sala Polivalenta – noul simbol al Clujului