Programul de studiu: Amenajare și Dezvoltare Turistică [623833]

Universitatea Babeș Bolyai
Facultatea de Geografie
Programul de studiu: Amenajare și Dezvoltare Turistică
Forma de învătământ: Cu frecvență

LUCRARE DE DISERTAȚIE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Sef lucr. dr. Viorel Puiu

ABSOLVENTÃ
Cozmuța Claudia Angela

Cluj Napoca
2018

Universitatea Babeș Bolyai
Facultatea de Geografie
Programul de studiu: Amenajare și Dezvoltare Turistică
Forma de învătământ: Cu frecvență

Amenajarea și valorificarea turistică a
domeniilor nobiliare.
Studiu de Caz – Castelul Karolyi din Carei

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Șef lucr. dr. Viorel Puiu

ABSOLVENTÃ
Cozmuța Claudia Angela

Cluj Napoca
2018

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 4
I. ASPECTE TEORETICE ȘI METODOLOGICE ………………………….. …………. 5
1.1 Conceptul de amenajarea teritoriului – definire, principii, tipuri, legi …….. 5
1.2 Conceptul de amenajare turistică – definire, principii, caracteristici,
tipologii, estetica, evoluția amenajărilor turistice în România ……………………….. 7
II. Definirea conceptului ,,castel” ………………………….. ………………………….. …….. 10
2.1 Conceptul de Castel: definire, valorificare ………………………….. ………………. 10
2.2. Exemple din Germania ………………………….. ………………………….. ……………. 11
2.3 Exemple din Franța ………………………….. ………………………….. ………………….. 12
III. Caracterizare geografică ………………………….. ………………………….. ……………. 15
3.1 Așezarea geografică a castelului ………………………….. ………………………….. 15
3.2 Localitățile componente și populația orașului Carei ………………………….. …. 15
3.3 Scurt istoric al orașului Carei ………………………….. ………………………….. …….. 16
3.4 Scurt istoric al Castelului ………………………….. ………………………….. ………….. 16
3.5 Scurt istoric al Parcului Dentrologic din Carei ………………………….. …………. 18
3.6 St ructura precedentă a Castelului ………………………….. ………………………….. . 20
3.7 Structura actuală a Castelului ………………………….. ………………………….. …….. 22
Statueta lui Iuliu Maniu, regele Ferdinand, regina Maria …………………………. 24
3.8 Evenimente, expoziții ………………………….. ………………………….. ………………. 31
IV. Propuneri de amenajare și valorificare ………………………….. ……………………….. 34
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 36
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 37

INTRODUCERE

Această lucrare de disertație, intitulată ,, Amenajarea și valorificarea domeniilor
nobiliare, Studiu de caz – Castelul Karolyi din Carei ” este efectuată în scopul susținerii
examenului de disertație la Facultatea de Geografie, Cluj Napoca, programul de studiu
Amenajare și Dezvoltare Turistică, din cadrul Universității Babes Bolyiai.
Ȋn primul rând am ales să abordez această temă deoarece îm i doresc să aprofundez
cunoștințele despre aceste meleaguri, unde m -am născut, am copilărit iar în al doilea rând pentru
că este o regiune cu un potențial cultural bogat, castelul fiind edificiul emblematic al orașului.
Puțină lume cunoaște valoarea Careiu lui, istoria locului și cât de mult iese în evidență
printre orașele Europei Centrale, deși este un orășel de dimensiuni mici.
Prin eforturile susținute din ultima perioadă, orașul și -a găsit un loc bine fixat pe harta
României, oferă experiențe neuitate c elor preocupați de repere istorice, culturale, literare, dar și
persoanelor aflate în căutarea unor ocazii de recreere.
Datorită faptului că trăim într -o perioadă cu multe schimbări, chiar și viața noastră este
într-o continuă schimbare, oamenii aspiră spr e mai bine, mai bun, mai mult și spre înnoire.
Dar prin această fugă spre mai bine, se rătăcește esența frumosului, tocmai și în cazul
castelelor, chestiune pe care nu multi o remarcă.
Prin această lucrare voi încerca să atrag mai mulți turiști care au cur iozitatea de a petrece
măcar câteva ore pe aceste meleaguri, vizitând plaiurile Sătmarului încărcate cu o splendoare
naturală și liniște binefăcătoare.
Pentru a crea această lucrare de disertație am străbatut următoarele etape: informare,
analiză, redactar e. Am folosit și procedeul : cercetarea în teren, realizând fotografii care
maschează imaginea parcului și castelului din oraș.
Această lucrare este structurată în patru capitole, conținând o introducere, concluzii și
bibliografie. Primul capitol, format d in două subcapitole, în care se vor definii conceptele
amenajarea turistică și amenajarea teritoriului.
Ȋn al doilea capitol al lucrării este definitit conceptul de castel cu exemple consacrate din
Germania și Franța.
Capitolul al treilea este structurat în opt subcapitole, în care se va efectua caracterizarea
geografică a orașului Carei și al Castelului Karolyi. Și, în cel de -al patrulea capitol, vor fi
prezentate propuneri proprii, noi de amenajare al castelului, cătr e administratorii castelului.

I. ASPECTE TEORETICE ȘI METODOLOGICE

1.1 Conc eptul de amenajarea teritoriului – definire, principii, tipuri , legi

Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române (1984) ORGANIZARE =
pregătirea temeinică a unei acțiuni după un plan bine chibzuit”. Conform aceleași surse,
termenul de ,,organizare” presupune orânduire, realcătuire.
,,Amenajarea reprezintă ansamblul de lucrări prin care elementele unui sistem ethnic
sunt dispuse și uti lizate astfel încât sistemul să corespundă cât mai bine scopului pentru care a
fost realizat. A amenaja semnifică a organiza în vederea unei anumite utilizări.” (Surd, 2005,
pag.8)
,,Amenajarea teritoriului reprezintă planificarea sau proie ctarea unei acțiuni concrete
cu o component teritorială, fiind o operațiune rațională, sistemică, transpusă în practică prin
executarea de lucrari publice și prin controlul exercitat asupra unor fenomene spațiale
(extinderea localităților, industrializare, poluarea me diului etc)” (Spitzer, 1995, pag 11)
,, Teritoriul , în sens exhaustativ, reprezintă o parte din suprafața terestră cuprinsă între
limitele naturale sau funcționale, convenționale ale uscatului și/ sau domeniului acvatic definite
de configurații geometrice plane (ha., km2) ori de lungime (m. km) (teritoriul uscatului, teritoriul
acvatic, teritoriul montan, teritoriul țării, al județului, al comunei)” (Surd, 2005, pag. 9)
1. Principiile amenajării teritoriului sunt:
– Principiul economisirii terenului
– Principiul s tabilității structural și funcționale a teritoriului
– Principiul accesului optim la utilități
– Principiul satisfacerii nevoilor umane de bază
– Principiul continuității spațiale a utilităților complementare
– Principiul intervențiilor și substituțiilor discrete
– Principiul distribuției și evidențierii optime a categoriilor de spații cu valoarea
ecologică și peisagistică
– Principiul spațiu optim – randament maxim
– Principiul integrării funcțional – teritoriale optime a tuturor componentelor
(naturale și antropice), c onform intențiilor de organizare a spațiului

– Principiul corelării optime cu alte niveluri de organizare a teritoriului de același
rang taxonomic și subordonării ierarhice în raport cu alte niveluri taxonomice
– Principiul adaptabilității maxime, în viitor, a elementelor natural – teritoriale și a
celor de factură antropică
– Principiul efectului negativ minim
– Principiul construcției și reconstrucției de spații ecologice
– Principiul armonizării vieții sociale
– Principiul prezervării de spații adecvate
Din a doua jumătate a secolului XX, turismul s -a transformat într -o ramură economică
foarte complexă în întreaga lume, fiind inclusă toată comunitatea.

Tipuri de amenajare teritorială
– amenajarea strategică (a proceselor și structurilor din spațiu)
– amenajarea operați onală (a obiectelor din spațiu)

,,Amenajarea strategică este de tip holistic, complex (se adresează mai multor domenii
ale realității spațiale), deschis (nu se încheie de definitiv niciodată, obiectivele fiind adaptate
continuu la fenomenele spațiale noi) și dispune de o componentă spațială bine definită (oraș, sat,
regiune etc)” (Benedek, 2004, pag. 123)
,,Amenajarea operațională urmează întodeauna amenajării strategice, este mai puțin
complexă, închisă (se încheie odata cu implementarea măsurilor prevăzute), implică operațiuni
de rutină, bazate pe calcule precise, este orientată exclusiv spre practică dispune de un înalt grad
de implementare. Din punct de vedere tehnic constituie un tip amenajare în care partea desenată
ocupă un rol central: hărți, schițe, figuri, desenul obiectelor din spațiu la scară mare (1: 1 000),
predominând intenția de construire. Ca și durată, amenajarea o perațională implică o secvență de
timp redusă la câțiva ani, deci este un tip de amenajare scurtă.” (Benede k, 2004, pag. 123)
Se mai pot enumera câteva tipuri de amenajare:
– amenajare la nivel spațial superior/ amenajare la nivel spațial inferior
– amenajare – cadru/ amenajare de detaliu
– amenajare generală/ amenajare specială
,,Ȋn România, după 1989, Legea nr 50 din 1991 a fost primul act normativ care a
prevăzut elaborarea unor tipuri de documentații de amenajare . Ȋn 2001 a fost aprobată o lege
nouă care reg lementează mai detaliat activitățile și obiectivele generale ale amenajării
teritoriului, Legea 50 din 1991 fiind prea puțin clară și efectivă în această direcție. Astfel, Legea

nr 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul este mai clară și prevede
următoarele tipuri de documentații de amenajare a teritoriului cu caracter director:
– Planul de amenajare a teritoriului național (PATN) – reprezintă sinteza unor
programe sectoriale elaborate pe termen mediu și lung;
– Planul de amenajare a teritoriului zonal (PATZ) se elaborează pentru diferite
nivele spațiale în funcție de care cuprind următoarele subtipuri:
 regional (PATR) sau interjudețean (PATJ), cuprinzând județe sau părți din județe
 intercomunal (PATIC) sau interorășenesc (PATIO), compuse din unitățile
administrativ – teritoriale de bază: comune și orașe
 frontalier (PATF)
 metropolitan, periurban al principalelor municipii și orașe (PATP)
– Planul de amenajare a teritoriului județean (PATJ) – reprezintă documentul de
bază al dezvoltăr ii teritoriale a unui județ. ” ( Benedek, 2004, pag. 125)
1.2 Conceptul de amenajare turistică – definire, principii, caracteristici, tipologii, estetica,
evoluția amenajărilor turistice în România

,, Amenajarea turistică reprezintă un proces de derulare continuă spațio -termală de
proiectare și localizare a noilor dotări și infrastructuri turistice, de redimensionare a celor
existente, de regularizare și orientare a fluxlui turistic în funcție de jocul cererii și al oferte i, de
rentabilizare economică a activităților turistice, de protecție a mediului ambiant din ariile de
localizare a obiectivelor turistice (naturale și antropice), și implicit al infastructurii și dotărilor
turistice.” (Surd, 2005, pag. 325).
,,Amenajarea turistică are ținte precise: stațiuni și complexe balnear – termale, stațiuni
climaterice montane, zonele montane, fâșiile litorale, parcuri naționale și rezervații, situri
arheologice și istorice, spațiile rurale etc” ( Ciangă, Dezsi, 2007, pag. 18)
Principiile amenajării turistice (după Berbecaru și Botez, 1997)
– Pricipiul integrării armonioase
– Principiul flexibilității sau al structurilor evolutive
– Principiul activității principale și al recepției secundare
– Principiul rețelelor interdependente
– Principiul funcționalității optime
– Principiul rentabilității directe și indirect
Caracteristicile amenajării turistice sunt:
– unicitatea prestației

– localizarea turistică
– localizarea îndepărtată de piața consumatorului
– polivalența unei stațiuni sau zone turistice

,,Ȋn funcție de trăsăturile caracteristice ale unei zone, precum și de corelațiile posibile
între acestea, pot fi stabilite următoarele tipologii de amenajare turistică:
– amenajare bazată pe unicitatea prestației, determinată, de regulă, de caracterul
limit at al resurselor turistice;
– localizarea la ,,sursă”, în care amenajarea se realizează în ambientul unor resurse
turistice naturale sau antropice, respectiv, la locul ,,materiei prime” (izvoare de ape minerale,
munte, plaje etc)
– amenajarea complexă, cu o in frastructură dezvoltată și o diversitate de unităti
turistice, dar indepărtată de piața cumpărătorului
– amenajarea turistică polivalentă, cu o largă paletă de servicii oferite turiștilor și
care se adresează unei diversități a segmentelor cererii;
– amenajare a suprastructurată, specific zonelor ce au atins un nivel mai ridicat de
dezvoltare economic, turismul integrându -se in așa numita ,,expansiune a terțiarului.” (Erdeli,
2007, pag. 40) .

Estetica amenajărilor turistice :
,,Proiectarea spațiului construit se face astfel încât să se realizeze o armonizare cu spațiul
înconjurător, ansamblul de amenajare – structura (tipologia și funcționalitatea componentelor
amenajării), conducând către o amenajare structurală raportată la câteva elemente definitorii:
– forma
– stilul
– culoarea
– ornamentul (Dezsi, Ciangă, 2007, pag.51)

Evoluția amenajărilor turistice în România
a) ,,amenajările cu scopuri balneare din perioada romană sunt comparabile cu cele
similare din alte provincii. Ȋntre acestea, alături de Geoagiu Băi – Germisara – Thermac
Dodonae și Călan – Aque se detașează Băile Herculane (Ad Aqua Herculi Sacras Ad Mediam)
unde vestigiile arheologice și cele epigrafice demons trează calitățile curative ale apelor termale
și utilizarea lor în acest scop precum și amenajările complexe adeseori cu caracter de
monumentalitate, cu scop curativ, agremental și religios.

b) Ȋn perioada modernă , după 1750 și până la al II -lea război mondia l pot fi
urmărite aceleași tendințe și orientări în amenajările (ofertele turistice secundare) care au condus
la constituirea unui adevărat sistem de stațiuni balneoturistice.
Componenta hidrică termominerala a determinat încă din 1760 – 1770 inițierea
amen ajărilor care să valorifice în scopuri balneare această resursă. Băile Herculane poate fi
considerată stațiune – etalon din acest punct de vedere, fiind redescoperită și amenajată conform
cu exigențele timpului.
Aceasta a fost urmată de edificarea în form e incipiente a stațiunilor cu ape carbogazoase
bicarbonate Borsec, Hebe, Sângeorz – Băi, Vatra Dornei, Slănic Moldova, Buziaș cele cu ape
termale precum Băile Episcopiei (actuala 1 Mai) și Moneasa sau cu ape sărate – Bazna și Ocna
Sibiului.
Din a doua jumă tate a secolului al XIX0lea regiunea carpatică devine destinație țintă a
deplasărilor in scop turistic.
c) Perioada contemporană – în intervalul 1945 – 1990 s -a impus componenta etatizată
asupra tuturor mijloacelor de producție astfel că (din iunie 1948) într eaga evoluție a
vieții social – economice din România a fost schimbată fundamental.” ( Dezsi,
Ciangă, 2007, pag. 90-91)

II. Definirea conceptului ,,castel”

2.1 Conceptul de Castel: definire, valorificare

Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române (2009), CASTEL = 1. Construcție
fortificată, medievală, prevăzută de obicei cu turnuri, înconjurată cu ziduri mari și cu șanțuri,
care servea ca locuință seniorilor feudali; ( astăzi ) casă mare, luxoasă, clădită după arhitectura
medievală.
Dicționarul de artă prezintă următoarea definiție ,,În Evul Mediu, locuință seniorală
întărită, cu structură specifică, alcătuită din construcții cu forme și destinații diferite, grupate în
jurul unei curți interioare. În România, cele mai bine conservate sunt cele de la Hunedoara (sec.
15) și Bran (sec. 14), ambele în stil gotic. 2. (…) Ulterior denumire purtată și de locuințele regale
sau seniorale din orașele de provincie, sau de la țară. În România, c. de Renaștere târzie – la Criș
(jud. Mureș), Medieșul Aurit (jud. Satu Mare), Lăzarea (jud. Harghita), din sec. 16 –17.”
Dicționarul mai oferă și termenele corespunzătoare în mai multe limbi de circulație
internațională: „fr. château, it. castello, germ. Schloss, Burg, engl. castle.” (Popescu, 1995,
pag.96).
Din punctul meu de vedere, castelele sunt cea mai mare moștenire culturală construită,
dar, din păcate potențialul lor nu este valorificat suficient. Situația economică instabilă și
perioada comunistă a României nu a prilejuit până acum reînnoirea și așezarea în circuit a
castelelor, deși ar putea avea rol economic puternic.
Ȋn continuare, voi transmite câteva din funcțiile care le det ineau castelele în trecut:
– funcția de locuire (adăpostire) – castelele au fost reșed ințele temporal familiilor
nobiliare, fiind utilizate de regulă, primăvara – toamna sau numai vara. Alături de
membrii familiei, au locuit și alte persoane, precum paznici, ofițeri, personalul
castelului
– funcția de apărare – în această categorie intră în s pecial castelele construite în evul
mediu târziu și epoca modernă timpurie, din era stilului gotic și renascentist până la a
doua jumătate a secolului XVII, deoarece la inceputul secolului XVIII, castelele și -au
pierdut această funcție.
– funcția economico administrativă – castelul cuprindea terenuri agricole, păduri care
erau conduse de către administratorul moșiei

2.2. Exemple din Germania

Germania se numără printre țările cu cele mai frumoase castele din lume. Ȋn limba
germană termenul castel este reprezentat prin cuvântul Schloss .
 Castelul Neuschwanstein din Bavaria, construit în secolul XIX

Sursa: ( https://www.google.ro/search?q=castelul+neuschwanstein&source )
 Castelul Schwerin

Sursa:
(https://www.google.ro/imgres?imgurl=https://upload.wikimedia.org/wikipedia/c
ommons/4/4d/Schloss_Schwerin )
 Castelul Hohenschwangau

Sursa: ( https://www.google.ro/search?q=Castelul+Hohenschwangau )

 Castelul Heidelberg

Sursa: ( https://www.google.ro/search?q=heidelberg+castle )
 Castelul Hohenzollen, situat la aproximativ 80 de km de orașul Stuttgart

Sursa: ( https://www.google.ro/search?q=hohenzollern+castle )

2.3 Exemple din Franța

 Castelul Chateau De Chambord este unul di ntre exemplele cele mai deosebit e și
însemnate ale arhitecturii franceze

Sursa: ( https://www.google.ro/search?q=Chateau+de+Chambord,&source )

 Castelul Perrault

Sursa: ( https://www.google.ro/search?q=Castelul+Perrault&sour ce)

 Castelul Chantily

Sursa: ( https://www.google.ro/search?q=chantilly+castle&source )

 Castelul Plessis Bourre, un alt exemplu distinct și faimos din vestul Franței

Sursa: ( http://www.plessis -bourre.com/en/discover -the-castle/history/ )

 Castelul Chaumont, construit în secolul X, fiind situat în centrul Franței

Sursa: ( https://www.google.ro/search?q=chaumont+castle&source )

III. Caracterizare geografică

3.1 Așezare a geografică a castelului

Castelul Karolyi localizat în orașul Carei din județul Satu Mare, în nord -vestul țării.
Orașul Carei poziționat în partea sud -vestică a județului Satu Mare, într -o zonă de câmpie.

Așezarea geografică a orașului Carei pe teritoriul României și a județului Satu Mare
Sursa: ( https://ro.wikipedia.org/wiki/Carei )

Așezarea geografică a Castelului Karolyi în cadrul orașului Carei
Sursa: ( https://www.google.ro/maps/place/Castelul+Karolyi,+Carei )

3.2 Localitățile componente și populația orașului Carei

Ȋn componența orașului Carei pătrund satele : Moftin, Căuaș, Căpleni, Tiream, Foieni,
Sanislău, Petrești, Urziceni.

,,Conform datelor ultimului recensământ din 2011, suprafața orașului este de 1116 ha cu
4341 de clădiri în care se află 9004 locuințe. Diferența o reprezintă cele 4663 de apartamente,
care au fost construite între anii 1960 – 1999 în centrul orașului. Num ărul locuitorilor este de
21.112, cu următoarea componență etnică: 10.950 maghiari, 8,077 români, 479 germani, 462
romi. După religie, 7.502 sunt romano -catolici, 6.697 ortodocși, 4.121 reformați, 1.217 greco –
catolici.
,,Numãrul locuitorilor în ultimele douã secole se prezintã astfel: în anul 1789 – 7.823
locuitori, 1820 – 11.055, 1830 – 11.284, 1870 – 12.754, 1880 – 12.523, 1890 – 13.475, 1900 –
15.382, 1910 – 16.078, 1930 – 16.042, 1956 – 16.780, 1966 – 19.042, 1971 – 21.061, 1992 –
26.372, 2002 – 23.18 2 iar în anul 201 1 orașul avea 21.112 locuitori.” (Laszlo, Poosz, Onet,
2014, pag. 7)
,,Numele orașului s -a format din nume de persoane (în 1262 într -un document, Karul
apare ca nume de persoanã), originea cãruia trebuie cãutatã în numele pãsãrii "karul -karvaly",
termen preluat din limba veche turceascã. Pasãrea care figureazã și în stema familiei Károlyi a
fost prob abil totemul familiei.” (Laszlo, Poosz, Onet, 2014, pag 3)

3.3 Scurt istoric al orașului Carei

,,Orașul datează în anul 1320, în secolul XIV era o localitate foarte mică, cu puține străzi,
casele locuitorilor au fost clădite din chiripici și acoperite cu trestie.
După ce, în anul 1346, când familia Karolyi dobândește privilegiul regal pentru
coordona rea târgului săptămânal, organizat în fiecare sâmbătă iar în anul 1387, Sigismund de
Luxemburg elaborează un privilegiu prin care conferă dreptul înființării ,,târgului de țară” în
Carei , orașul s -a dezvoltat din ce în ce mai mult, totodată crește și numă rul iobagilor.
Ȋn 1410 orășelul aparținea în totalitate familiei Karolyi. Denumirea de ,,Nagykarolyi”
este inaugurată în anul 1428, care a stagnat până în prezent. ” (Laszlo, Poosz, Onet, 2014, pag 4)

3.4 Scurt istoric al Castelului

,,Castelul Karolyi a f ost prima reședință a familiei Karolyi în orașul Carei, care datează
de la sfărșitul secolului al XV -lea. La sfârșitul secolului XVI, din cauza pericolului turcesc,
reședința realizată din piatră a devenit cetate înzestrată cu elemente de fortificație: ,,ș ant și zid de
fortificare patrulater și patru bastioane de colț, prevăzute cu nișe de tragere de tunuri”. (Laszlo,
Poosz, Onet, 2014, pag. 37).

,,Din pricina formei sale puternice, rezistente și a poziției sale importante, în secolul
următor, cel de -al XV II-lea Cetatea din Carei este una dintre elementele componente ale
sistemului de fortificații împotriva turcilor.
Ȋntre anii 1661 -1666 construcția militară destinată apărării a fost extinsă pentru a rezista
în fața unui posibil atac, iar datorită acestei e xtinderi atacurile care au urmat au eșuat în a
distruge cetatea, în schimb au cauzat pagube însemnate care au fost îndreptate prin noi lucrări în
anul 1678.
Următorii inamici ai cetății au fost trupele germane, ei au asaltat cetatea după ce Șandor
Karoly i a aderat răscoalei ghidată de Francis Rakoczi al II -lea, nobil maghiar din familia
Rakoczi, principe regent al Ungariei și principe al Transilvaniei. Și de această dată, fortificațiile
nu cedează, dar se vor face noi lucrări de restaurare, finalizate în 1708.
Un moment marcant în istoria neamului Karolyi a fost, vizita lui Francisc Rakoczi al II –
lea, aceasta zăbovește aproximativ o lună în cetate.
Ȋn cetate, în secolele XVII -XVIII, s -au organizat o serie de întâlniri diplomatice
însemnate, totodată în ac eastă locatie a fost redactat și semnat Tratatul de Pace de la Satu Mare
din anul 1711.
Ȋntre 1711 -1848, cetatea a devenit castel, fiind protejată de haiducii veniti în oraș, din
satele învecinate, garda fiind compusă din 77 călăreți și 30 de soldați, cei mai mulți erau români.
Primele proiecte de modificare a cetătii într -o clădire cu funcții rezidențiale se ivesc după
îndepărtarea conflict elor militare din această zonă, contele Antal Karolyi este protagonistul
acestor planuri, dar lucrările propriu -zise au început după anul 1792.
Ȋn 1919 a avut loc un alt eveniment remarcabil în viața castelului și a orașului, și anume
vizita regelui Ferdinand I al României și a reginei Maria din perioada contemporană.
O parte din castel, în perioada interbelică este transformată în sanatoriu, iar în cealaltă
parte a fost cazinou. Ȋn perioada comunistă, castelul adăpostea insituții de interes public:
bibliotecă, muzeu și casă de cultură.
Ȋn perioada răscoalei antihabsurgice, dirijată de Rakoczi Ferenc al II -lea, localitatea și
împrejurimile au îndurat mari pierderi financiare și omenești. Până în secolul XVI în oraș trăiau
doar maghiari, însă acest lucru se schimbă în urma colonizărilor și a mișcării locuitorilor. ”
(Laszlo, Poosz, Onet, 2014, pag. 33 -37).

3.5 Scurt istoric al Parcului Dentrologic din Carei

Cu toate că nu cunoaștem cu exactitate data înființării acestui spațiu verde, se poate
afirma că este unul dintre cele mai vechi din România. Cert este că în jurul cetății de odinioară
se întindea un loc viran, care era folosit și pentru grădinărit, respectiv și pentru cultura plantelor
ornamentale. În unele romane istorice sunt descrise chiar și detalii asupra parcului din Carei,
încă de la începutul secolului al XVII -lea.

Prima atestare documentară exactă – cunoscută de noi – asupra existenței acestui spațiu
verde cu caracter mixt (uzual și ornamental) datează din anul 1698. În această perioadă, pe lângă
plantele medicinale cultivate aici, existau și ronduri de flori, pavilioane, dar și arbori
ornamentali. Se cunoaște cu certitudine că în anul 1708 a fost plantat aici și un exemplar de tei,
care mai exista la mijlocul secolului al XIX -lea.
Dintr -o scrisoare adresat ă contelui S. Karolyi de către soția sa aflăm că în anul 1715
ajunge în Carei un sortiment de „arbori italieni” (adică exotici), care au fost transportați cu o
corabie. Călugărul Antonius Huber, care vizita Careiul în anul 1757, relatează deja despre
exist ența unui parc pompos și valoros, care se întindea sub zidurile cetății, menținând masa
imensă a florilor, precum și existența arborilor exotici. O curiozitate și totodată un punct de
atracție a parcului era lacul cu broaște țestoase. În anul 1778 un artic ol apărut în Viena descrie
înflorirea în masă a plantei Aloe din Carei.
În perioada 1792 – 1795, când cetatea din Carei este transformată într -un castel, sub
conducerea grădinarului G. Bode, parcul este reorganizat după stilul englezesc. Totuși, în unele
zone din apropierea castelului au persistat în continuare și unele alei împrejmuite de garduri vii
îngrijite și tunse după forme geometrice.
În prima descriere a comitatului Satu Mare (de către A. Szirmay) apărută în anii 1809 –
1810, se menționează că parc ul foarte aspectuos se întinde în partea vestică a clădirii, adică în
direcția terenurilor de sport actuale.
Unul dintre platanii vechi ai parcului a fost sădit tocmai în această perioadă, adică în anul
1810. În acest răstimp ajung cu siguranță și primele specii de salcâm japonez, sâmbovina
americană, nucul american și unele conifere în parcul din Carei, care potrivit modei epocii s -au
răspândit în spațiile verzi în mai multe localități transilvănene. Speciile amintite erau arborii
ornamentali preferați ai epocii respective.
Se pare însă că exemplarul cel mai vechi din sortimentul arborilor, care persistă și azi în
acest spațiu verde, este un ginco (Ginkgo biloba), care se găsește în fața intrării principale a

clădirii castelului. Vârsta acestui exemplar s ecular este apreciată la peste 200 de ani.
Sera din Carei a fost odinioară de asemenea foarte apreciată.
Dintr -o descriere datată din anul 1801, reiese că de aici se vor transporta 120 de puieți
de lămâi în parcul de la Jibou. Mai târziu va fi și mai renu mită pentru cultura cameliilor
(Camelia japonica), specie originară din Asia de Răsărit. Sera se distruge în incendiul din anul
1887, care a devastat o bună parte a centrului orașului Carei. Parcul castelului este îngrădit în
anul 1877, iar în 1890 va fi l ărgit în partea periferică vestică (cu un spațiu unde inițial funcționa
o mică fabrică de bere), conturându -se astfel forma actuală. Totodată se construiește în colțul său
sud-vestic turnul de apă, înalt de 33 de metri, care prin 24 de conducte alimenta cu apă clădirea
castelului și parcul.
În urma reconstruirii castelului din anul 1894, se fac și o serie de îmbunătățiri în privința
amenajării parcului înconjurător. Parcul este împodobit cu bănci de marmură, ghivece de flori
uriașe sculptate, precum și cu f ântâni ornamentale.
Totodată , se reface și sera, în care existau și palmieri uriași, cum ar fi exemplare de
Latania. Această seră (construită în zona verde unde actualmente se înalță noul turn de apă) a
funcționat doar până în primele decenii ale secolulu i al XX -lea.
Un nou incendiu izbucnit în anul 1925 o devastează complet, după care tot scheletul
metalic a acestuia este vândut ca fier vechi.
Tot în primele decenii ale secolului al XX -lea, sub conducerea grădinarului J.
Grabowski, se plantează și zona movilelor artificiale din apropierea vechiului turn de apă.
După cel de al doilea război mondial porțile parcului se deschid pentru publicul larg, iar
în clădirea castelului funcționează o școală zootehnică. Însă deceniile ce urmează nu sunt
favorabile pen tru dezvoltarea acestui spațiu verde dispărând treptat și unele esențe lemnoase
valoroase.
Pe baza unui inventar, făcut în anii 1969 -1970, din sortimentele de arbori și arbuști vechi
ai parcului s -au mai păstrat circa o sută de specii diferite. Totodată, acest spațiu verde a fost
invadat de o serie de specii nevaloroase, în special de arbuști spinoși, fapt pentru care unele zone
nu au mai putut fi folosite de către publicul vizitator.
În iarna anului 1973 s -au executat o serie de lucrări de curățire, de d efrișare în parcul din
Carei. În urma acestor activități, s -au îndepărtat arborii uscați, tufărișurile spinoase, precum și
exemplarele crescute în grup sub coronamentul arborilor bătrâni, pregătind terenul pentru
introducerea speciilor valoroase noi.
A ur mat în anii 1976 – 1983 o campanie de replantare, în urma căreia s -au introdus o
serie de specii și varietăți cultivate noi.

Printre speciile rare de arbori se află dudul alb, ginkgo biloba, castanul porcesc, salcâmul
japonez sau duglasul verde. Uriașul platan ce se înalță maiestuos în fața castelului este cel mai
bătrân arbore din parc, fiind plantat în anul 1810.
Pe timp de v ară, parcul dendrologic oferă vizitatorilor și prilejul de a se bucura de lectură
în mijlocul naturii. Campania „Cuibul de cărți” plasează câte un cuib cu 15 -20 de cărți pe care
orice doritor le poate lua și citi în aer liber. (Sursa: http://www.gazetanord -vest.ro/2018 )

Parcul în forma actuală

3.6 Structura precedentă a Castelului

,,Castelul acoperit cu șindrilă urma un plan patrulater, cu două etaje, iar intrarea
principal era situată pe partea de nord. Etajul superior beneficia de 21 de camera, iar cel inferior
de 20 de încăperi prevăzute cu boltă. Capela castelului era anexată laturii sud -estice, iar
bucătăria și anexele erau construite în continuarea laturii sudice a clădirii principale.
Ȋntre anii 1894 -1896, contele Istavn Karolyi reface sructura castelului, fiind aceeași și în
prezent. Conform planurilor arhitectului Arthur Meinig, castelul este modificat din stilul baroc
într-un edificiu în stil eclectiv, deținând înfățișar ea unui castel cavaleresc medieval. ” (Laszlo,
Poosz, Onet, 2014, pag. 39).
Structura de zid a castelului, actualmente, este menținută aproape în întregime, având
câteva modificări, precum plusarea mai multor turnuri cu forme și dimensiuni variate, care
conferă clădirii o înfățișare asimetrică.
,,Accentuarea impresiei de medieval este realizată cu ajutorul șanțului cu apă construit de
jur-împrejurul castelului. Intrarea principal a fost transferată pe latura nord -est a castelului, spre
oraș. Curtea interioar ă a castelului baroc a fost acoperită cu un tavan de grinzi masive pictate și
transformată astfel într -un uriaș hol de primire. Pe trei dintre fațadele castelului sunt combinate

elemente arhitecturale și de decor aparținând mai multor stiluri – romantic, b aroc – iar fațada
estica este dominată de stilul neogotic.
Interiorul castelului era dominat de holul de primire, pavat cu mosaic și dotat cu șeminee
uriașe. Ȋncăperea situată la intrarea secundară, dinspre nord, a castelului funcționa ca sală de
mese și tot de aici era accesibilă capela familiei, situată tot la parter. Restul încăperilor de la
acest nivel erau ocupate de slujitori sau constituiau spații de depozitare. La etajul I, aripa sudică
era rezervată apartamentelor familiei Karolyi, iar majoritatea încăperilor rămase funcționau ca
apartamente destinate oaspeților.” (Laszlo, Poosz, Onet, 2014, pag. 39 -40).

Castelul Karolyi în 1793

Castelul Karolyi între 1794 -1894

Castelul Karolyi în 1996

3.7 Structura actuală a Castelului
Imaginea actuală a castelului este redată între anii 1894 -1896, fiind organizat de Karolyi
Ștefan. Ȋn acea perioadă, castelul este modificat din stilul baroc in stilul eclectic.
Ȋn timp, castelului i -au mai fost alăturate 4 bastioane pe colțuri dotate cu 7 turnuri.

Photo : Dragoș Georgescu
Sursa: ( https://www.google.ro/search?q=castelul+karolyi&source )
La intrarea în castel se află o expoziție numită ,, Careiul de altădată” , aici se regăsesc
diverse tab louri cu imagini care prezintă modificările suferite atât de castel cât și împrejurimile
sale de -a lungul timpului. Accesul la expoz iția de la parter este gratuită.

Interiorul Castelului

La parter, se află expozițiile permanente, cea cu figurinele de ceară, cea de istorie locală,
arheologie și obiecte ecleziastice.

Locuință din epoca bronzului
Sunt prezente 2 săli cu expoziția figurinelor de ceară, în prima sală sunt 15 figurine iar în
cea dea doua sală 12 figurine.

Statueta lui Ady Endre, Margit K affka, Otilia Marchiș

Ȋn figura alăturată, este prezentă statueta lui Ady Endre, Margit Kaffka și Otilia Marchiș.
Ady Endre a fost unul dintre cei mai mari poeți maghiari moderni, Margit Kaffka a fost
cea mai importantă scriitoare maghiară, născută în Carei iar Otilia Marchiș a fost jurnalistă și
prozatoare, prietenă apropietă a lui Ady și Margit.

Statueta lui Iuliu Maniu, regele Ferdinand, regina Maria

Ȋn figura precedentă, este prezentat un moment remarcabil în istoria castelului, și anume
vizita r egelui Ferdinand și a reginei Maria la Carei din anul 1919, iar în spatele lor este Iuliu
Maniu omul politic, prim -ministrul României, el întâmpinând familia regală.
Alte statuete prezente în prima sală sunt: Contele Gyula Karolyi, politician conservator;
Contele Istavn Karolyi, politician, membru al comitetului director al Academiei de Științe
Maghiare, totodată el a reconstruit castelul în forma actuală; Joel Teitelbaum rabin careian;
Karolyi Fatyol violoncelist de renume național, născut la Carei; Contel e Gyorgy Karolyi, comite
suprem, membru al Academiei de Științe Maghiare; Contele Istvan Szechenyi politician, scriitor,
ministru, fondator al Academiei de Științe Maghiare; Contesa Karolina Zichy, soția lui Gyorgy
Karolyi.
Ȋn cea de -a doua încăpere, în partea stângă este reprezentat momentu Păcii de la Satu
Mare, 30 aprilie 1711.

Momentul Păcii de la Satu Mare

Ȋn figura alăturată, sunt reprezentate figurinele lui Francisk Rakoczi al II -lea, principe al
Transilvaniei, conducătorul luptei pentru independența între anii 1703 -1711; Contele Sandor
Karolyi, general în armata imperială, semnatar al Tratatului de Pace; Carol al III -lea împărat al
Sfântului Imperiu Roma n, rege al Ungariei; Janos Palffy general imperial, semnatar al Tratatului
de Pace; Soldat curuț, Soldat lobonț.
Ȋn partea dreaptă, sunt înfățișați, Contele Ferenc Karolyi prefectul comitatului Sătmar,
fondatorul tipografiei din Carei; judecătorul; acuzato rul; haiducul; călăul; condamnatul.

Statueta judecătorului, acuzatorului, haiducului, călăului, condamnatului

La etajul unu, se regăsesc 10 săli care încearcă să restabilească atmosfera unei rezidențe
aristocratice de la sfârșitul secolului XIX.
Pentru a vizita interiorul acestor camere (săli) se plătește o taxă de 1 leu, practic este
contravaloarea unor papucei, pentru a se împiedica degradarea parchetului original.
Prima încăpere este biblioteca, înzestrată cu peste 2000 de volume originale, car e datează
din secolele XVIII -XIX. Această încăpere încearcă să redea atmosfera unei camere potrivită
lecturii, atât a celei științifice, câț și a c elei de relaxare. Este o cameră întunecoasă, cu puține
accesorii destinate să abată atenția, cu un mobilier a xat pe funcționalitate, potrivit ambelor tipuri
de lectură.
Ȋnfățișează preocupările intelectuale ale familiei, dar și aspectul reprezentării sociale,
fiind destinată recepției unor oaspeți oficiali, sau cu funcții administrative. Este in egala măsură
o cameră de lucru, în special pentru membrii familiei care dețineau funcții administrative și, prin
natura ocupației, și -au petrecut o mare parte din timp la biroul de scris.

Biblioteca din interiorul castelului

A doua încăpere este antreul, cu dimensiuni mici, aranjată simplu, cu puține pies e de
mobilier. Antreul este centrat pe funcționalitatea un ei săli de așteptare, înfățișând în același timp
eticheta din înalta societatea în cazul primirii vizitelor.
Este între buințat ca și loc expozițion al, ca o modalitate de a introduce discret referințele
privind istoria familiei în atmosfer a generală a sălilor îmbunătățite .
Al treilea spațiu este fumoarul pentru bărbați , aceasta a fost menită divertismen tului
masculin , a di scuțiilor între prieteni, și o cameră de relaxare cu dotări caracteristice : vitrină
pentru menținerea băuturilor al coolice, mese pentru exercitarea diverselor jocuri specifice în
acea perioadă: jocuri de cărți, biliard.

Camera de relaxare
Următoarea încăpere de mari dimensiuni este numită salonul de bal, a fost consacrată
balurilor.
Splendoarea care caracterizează o asemenea încăpere este sugerată de decorațiile bogate
la nivelul pereților , de multitudinea de oglinzi care creează impresia u nui spațiu cât mai vast, de
calitatea și valoarea mobilierului și a accesorilor.

Balul desemna , la sfârșitul secolului XIX, începutul secolului XX, un eveniment de
importanță regională. Realizarea unui asemenea eveniment era o îndatorire deosebit de grea
pentru posesoarea casei, fiind principala responsabilă de calitatea balului.
Pregătirile durau mai multe luni, de aici rezultă raritatea acestui timp de eveniment
monden. Capacitatea materială de a organiza un bal a fost un motiv de mândrie și prestigiu
social.

Salonul de bal
După salonul de bal, urmează un alt antr eu care este amplasat înainte a sufrageriei, acesta
era ursit pregătirilor realizate de personalul de serviciu înaintea servirii mesei. Această înc ăpere
este una de mică întindere , cu mobilier strict funcțional, care precede sufrageria, înzestrată cu
ustensile și materiale a căror necesitate poate apărea pe parcursul servicii mesei.
Antreul nu se deosebește prin spectaculozitate, dar este necesar creării unei imagini reale ,
susținute și de datel e istorice, a spațiului de locuit.
Următoarea cameră este sufrageria, a fost una dintre încăperile principale, indispensabilă
oicărui spațiu de locuit, indiferent de statutul social al proprietarului.
Sufrageria a fost unicul spațiu care a reunit de dou ă-trei ori pe z i întreaga familie, a avut
și funcția de creare a unei atmosfere atât familiare, cât și a celei de prestigiu social .
Mobilierul, în special scaunele și masa de dimensiuni mari, situate în centrul încăperii,
sunt realizate din lemn masiv de cu loare inchisă.

Sufrageria

Continuăm cu boudoirul, încăpere destinată stăpânei casei, amenajată pentru primirea
vizitatorilor.
Modalitatea de organizare a unui astfel de spațiu rezultă astfel: mobilierul, accesoriile,
decorații le murale sunt gingașe , în nuanțe calde.
Totodată, este o cameră de relaxare, aranjată în așa fel încât să se potrivescă activităților
derulate în compania rudelor de sex feminin sau a prietenelor apropiate.
Mobilerul conține mai multe seturi funcționale de mici d imensiuni, un scaun mare,
pliabil pentru lectură și rel axare, o parte special destinată pentru pregătire (oglindă, consolă,
cutie de bijuterii), obiecte menite activităților specific feminin e (suport pentru brodat, cusut etc)
Tapetul este de regulă decorat în nuanțe calde. Accentul se pune pe existența bogată
cantitativ a textilelor: broderii, p erne brodate, draperii s.a

Camera Boudoir

Ȋn continuare, descoperim dormitorul, unde cei doi parteneri de viață au avut la dispoziț ie
un dormitor separat și unul conjugal. Deși d ormitorul conjugal este plasat într-o sală de mari
dimensiuni, aranjamentul interior este axat înspre zona predestinată poziționării patului, lipit în
de unul dintre pereții la terali ai încăperii. Patul, acc esorizat cu noptiere, constituie piesa de bază
al mobilie rului interior.

Dormitorul
După dormitor, urmează antecamera și camera de toaletă, care dispune de un mobilier
strict funcțional și lipsit de decorații parietale pretenț ioase, car e puteau fi ușor distruse de
excesul de aburi, baia era amenajată în mod obișnuit după bunul plac al proprietarului, rezultând
o gamă foarte diversă de modele.
Ȋncăperea este împărțită în două părți printr -un perete despărțitor, prima parte servind ca
antecameră, iar cea din interior ca baie.

Amenajarea toaletei în trecut

După această încăpere, găsim sala de muzică, cu pereții bogat decorați, într -un mod
potrivit destinației încăperii. Majoritatea spațiului interior este lăsat liber, fiind ocupat de
audiență pe parcursul evenimentelor muzicale.
Muzica simboliza, pentru înalta comunitate a secolului XIX, o formă de divertisment, și
manifestare culturală. Proprieta rii cu posib ilități materiale mărețe, își înzestrau locuința cu
încăperi special e concepute ca s ăli de muzică, exprimând o grijă specială pentru acustica
respectivei săli și pentru înzestrarea acesteia cu instrumentele necesare, de preferat pianul.

Ȋn următoarele camere, descoperim 4 încăperi cu expoziții permanente, în care sunt
prezentate diverse animale (antilopa elan, antilopa de apă, marele kudu, gnu dungat, impala,
porc mistreț, urs brun, cerb lopar, vulpe etc) , care au fost vânate de către Dr. Pa nczel Zolta n
Tibor, născut la Satu -Mare.
Familia sa își are obârșia la Carei , mama sa Panczel Margit era nepoata celebrului
arhitect Nonn Gyula, cel care a proiectat lărgirea clădirii piariștilor și a gimnaziului piarist din
Carei și la construirea mai mu ltor clădir i din centrul orașului.

Expoziția cu animale din interiorul Castelului Karolyi

După expoziția permanentă, este prezen tată în 3 camere, expoziția tem porară care se
poate vedea timp de 2 săptămâni.
Ȋn aceste camere, la începutul lunii iunie, au fost prezente 81 de expoziții de arta
fotografică, din care 33 de expoziții au fost personale, realizate de Ilie Tudorel și 48 expozițiide
grup în diverse așezăminte de cultură din România, Belgia, China, Polo nia, Ungaria și Ucraina.
Ilie Tudorel este un artist fotograf din Baia Mare, județul Maramureș, născut la Ardud,
județul Satu Mare.

Expoziția temporară din interiorul Castelului Karolyi

3.8 Evenimente, expoziții

Castelul Karolyi din Carei este cel mai însemnat și deosebit monument istoric din județul
Satu Mare, având anual aproximativ 50.000 de vizitatori.
Este edificiul emblematic al orașului și unul dintre cele mai impresionante obiective ale
regiunii.
Ȋn urma reabilitărilor, castelul și -a redeschis porțile în anul 2012, având un impact foarte
puternic asupra turismului din județ, înnregistrându -se 35.000 de turiști.
De când a fost redeschis pentru public, castelul a fost vizitat de circa 300.000 de turiști,
printre care grupuri organizate, români din alte părți ale României și turiști maghiari, datorită
numeroaselor contacte cu diverse agenții de turism din Ungaria, fiind inclus în circuitele turistice
din Ungaria către Ținutul Secuiesc. Acest castel, nu a fo st vizitat doar de străini din țări vecine,
au trecut pragul castelului și numeroși turiști din SUA, Mexic, China, Australia, Israel, Jamaica,
precum și vizitatori celebri, Victor Ponta, Principele Nicolae al României, campioni olimpici,
mondiali etc.
Ȋncepând cu anul 2012, în incinta castelului, săptămânal, se organizează o serie de
evenimente culturale (aprox. 500), pregătite de Muzeul Județean, Centrul de Promovare a
Turismului Cultural în colaborare cu Direcția de Cultură și Sport.
Castelul Karolyi a fo st reabilitat printr -un proiect finanțat de Uniunea Europeană,
costurile totale fiind de cca 5 milioane de euro.
Atractivitatea Castelului este redată de expozițiile tematice, printre care enumerăm
expozițiile de arme medievale și de porturi săsești din co lecția Muzeului; și de expozițiile
permanente, denumite ,,Careiul de altădată”, aici, turiștii pot admira atât obiecte și documente
referitoare la istoria locului cât și expoziția figurilor de ceară, și ,,Castelul de altădată”, sunt
atracții însemnate pe ntru acest obiectiv.

Cele zece încăperi de la etajul I sunt înzestrate cu mobilier de epocă, care, copiază
atmosfera de pe vremea familiei Karolyi.
Pentru ca numărul turiștilor să fie mult mai numeros, administrația locală careiană, asistă
la târgurile d e turism din România și Ungaria, pe lângă aceasta, au luat legătura cu mai multe
agenții de turism, pentru promovarea pachetelor turistice, incluzând în aceste pachete 2 nopti de
cazare, o degustare de vinuri sau de produse tradiț ionale și un eveniment cul tural,
Ȋn concluzie, voi enumera o serie de evenimente desfășurate în anul 2018:
1. Lansarea de carte ,,1940 – strigătul de durere al românilor, scrisă de Dr.
Constantin Moșincat, eveniment coordonat de Asociația Refugiaților, expulzaților și deportaților
din Ardealul de Nord în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940, Filiala Carei, în
colaborare cu Asociația Naționala a Cavalerilor Clio
2. Cea de -a șasea ediție a Galei Sporturilor Careian, în cadrul căruia au fost
conferite diplome și medalii sportivilor și antrenorilor careieni care au săvârșit rezultate
extraordinare în anul 2017 pentru 17 ramuri sportive: fotbal masculin și feminin, tenis de masă,
pescuit sportive, karate, atletism etc.
3. Cu ocazia zilei internaționale a femeii, Direcția de Cultură a Mun icipiului Carei și
Centrul de Promovare a Turismului Cultural a întocmit expoziția de imagini și prezentarea
,,Românce de succes”
4. Recitatul de muzică de meditație și terapeutică, intitulat ,,Sunete de lumină” al
îndrăgitului artist Gheorghe Iovu
5. Crosul Pos tului, eveniment sportiv efectuat în incinta Parcului Dentrologic
6. Evocarea ,,100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, organizat de Direcția
De Cultură a Municipiului Carei cuprinzând trei aspecte: contextul istoric și premisele înfăptuirii
Unirii Bas arabiei cu România, evocarea detaliilor biografice a personalităților cultural
basarabene care au avut un rol major în procesul Unirii și rolul bisericii în înfăptuirea Marii
Uniri
7. Concertul simfonic al Filarmonicii Dinu Lipatti din Satu Mare, sub bagheta
dirijorului Kallo Krisztian, acompaniat la pian de Czumbil Bernadette
8. Eveniment dedicat ,,Zilei Veteranilor de război”, în cadrul căruia s -a vorbit
despre semnificația ,,Zilei Naționale a Veteranilor de Război” și despre importanța cinstirii
eroilor neamul ui care au căzut pe teatrele de bătălie
9. Program cultural și de divertisment dedicate Zilei Internationale a Copilului
realizat de Centrul Cultural Carei, Centrul de Promovare a Turismului Cultural și Biblioteca
Municipală Carei, în cadrul acestui eveniment au avut loc diverse activități interactive: muzică
ușoară cu elevii Centrului Cultural, prezentare de câini, origami, concurs de desene pe asfalt, tir

cu ar cul cu arcașii de la Corvus Regia, expoziție de aparatură tehnică de radiocomunicații și
radioamato rism cu Radio Clubul Centrului Cultural Carei etc
10. Caravana TIFF – a revenit la Carei al patrulea an consecutiv cu două filme pline
de acțiune, emoție și suspans. Ȋn prima seară este difuzat, filmul ,,Hawaii” iar în a doua seară
,,Banditul Whisky”.

IV. Propuneri de amenajare și valorificare

Știm cu toții că nu există castel care să nu fie înconjurat de legende și mult mister. Aceste
splendide construcții au fost clădite cu scopul de a ne proteja atât pe noi cât și teritoriile noastre
de invazia migratoare.
Sunt însă câteva castele care și -au câștigat un loc dinstinct atât în preferințele turiștilor,
cât și în paginile ghidurilor ale mapamondului.
Din păcate, castelele nu sunt protejate și valorificate suficient, deși aceste luc ruri ar fi
foarte simplu de realizat.
Ȋn primul rând, trebuie să stopăm deteriorarea lor, care de cele mai multe ori impune
puține resurse, în special cele materiale.
Direcția spre care trebuie să ne îndreptăm ar fi mobilizarea comunitară, cooperarea și
schimbul de experiență.
Prin urmare nici Castelul Karolyi din Carei nu este valorificat suficient, mai sunt multe
lucruri care trebuie modernizate sau realizate.
Ȋmpărtășind din experiența mea, după vizitarea castelului, am descoperit o serie de
minusuri și care multe dintre ele s -ar putea realiza foarte ușor.
Primul lucru, care l -am de pistat a fost lipsa unui personal care să vândă biletele turiștilor
și să fie capabil să dea toate infomațiile necesare privind zonele care pot fi vizitate de către
turiști din interiorul castelului, angajarea de personal nou pentru posturile de ghid turistic interior
și exterior, muzeograf, gestionar – supraveghetor.
Pe urmă, ar fi necesară montarea unui sistem audio în fiecare încăpere, prin care să fie
redate informații turiș tilor cu privirea la ceea ce se regăsește în castel.
După parerea mea, administratorii castelului ar trebui să modifice taxa de vizitare pentru
a avea fondurile necesare să modernizeze castelul.
Taxa de vizitare să fie în funcție de turul castelului, iar d in punctul meu de vedere tarifele
pentru o vizită la castel să fie următoarele: turul de bază, la parter lei/adulți; 7,5 lei elevi și
studenți ; turul opțional parter + etaj 25 lei adulți; 12,5 lei elevi și adulți ; taxa foto 20 de lei, taxa
video 35 de l ei.
Un lucru foarte important, care e nevoie să se introducă neaparat, este punctul sanitar.
O altă propunere de amenajare, este instalarea panourilor solare pe acoperiș pentru ca
toate sistemele din clădire să funcționeze cu energie solară.

Apoi, alte lucruri importante care ar ajuta la creșterea numărului de turiști ar fi
deschiderea unei cafenele sau restaurant atât pentru vizitatori cât și pentru localnici, și a unui
magazin de suveniruri.
Un alt factor important pentru a dezvolta turismul la castel, ar fi ca toate agențiile din
Transilvania să includă în pachetele lor turistice sejururi culturale, Turul Transilvaniei, iar în
acele pachete să fie inclus transporul cu autocar sau tren, potrivite oricărui buget, câteva nopți de
cazare în funcție de seju r + mic dejun și cină și ghidul însoțitor.
Localnicii orașului Carei sunt foarte pasionați de piese de teatru, iar prin urmare ar fi
indicat să se desfășoare în fiecare zi câte o pi esă cu introducerea unei taxe de intrare de 10 lei
adulți/ 5 lei elevi și s tudenți.
Totodată, tinerii sunt pasionați de distracție și mister, profitând de acest lucru,
administratorii castelului ar putea organiza în fiecare vineri, la miezul nopții un eveniment numit
,,Turul Castelului”.
La finalul vizitei, la ieșirea din castel să fie amenajată o zonă unde vizitatorii au
posibilitatea de acorda un feedback privind experientă avută și totodată să menționeze ce și -ar
dori să vadă la următoarea vizită (tipuri de expoziție, evenimente etc).

Concluzii

După parcurgerea acestei lucrări, putem remarca cât de mult s -a dezvoltat Castelul
Karolyi, din toate punctele de vedere, de la prima atestare până în prezent.
Cuvântul castel ne captează tuturor atenția, ne stârnește curiozitatea, dar în același timp
ne provoacă și întris tare, nostalgie din pricina situației instabile a acestor clădiri, mai ales în zona
Transilvaniei.
Clădirile, domeniile care sunt ilustrate de acest cuvânt simbolizează un subiect important
a moștenirii culturale românești.
Din păcate, actualmente, castele le nu sunt subiecte principale de discuție, ele sunt
obiective importante doar pentru cercuri restrânse de persoane, deși există potențial de
valorificare, se pot mobiliza resurse pentru această activitate.
Includerea comunității în vederea îndeplinirii ob iectivelor este fundamentală pentru a ne
asigura că aceste idei de promovare devin realitate.
Castelele din România pot servi ca și obiecte de îmbunătățire a atractivității turistice și
capacitătii de adăpostire turistică, a dezvoltării locale, regionale ș i naționale prin cultură.

Bibliografie

Băltărețu A. (2013), Amenajarea turistică a teritoriului, Ed. Universitară, București
Benedek J. (2004), Amenajarea teritoriului și dezvoltarea regională, Ed. Presa
Universitară Clujeană
Bâtea C. (2005), La Castelul din Carei: Ceea ce nu poate distruge timpul, distruge omul,
Edit. Glasul Sătmarului, An 4, Nr. 873
Blaga, L., Ilieș, D., Josan, N., (2014) Relieful și ameanajarea teritoriului, Ed.
Universității din Oradea
Bota I. (2010), Munic ipiul Carei, județul Satu Mare prezentare monografică, Cluj
Napoca
Cândea, Melinda, Simon, Tamara. (2006), Potențialul turistic al României, Edit.
Universitară, București
Ciangă, N., Dezsi, St., (2007) Amenajarea turistică, Edit. Presa Universitară Clujeană,
Cluj Napoca
Erdeli, G., Istrate, I. (1996) Amenajări turistice, Edit. Universității, București
Erdeli, G., Gheorghilaș, A. (2006), Amenajări turistice, Edit. Universitară, București
Ilieș M. (2007), Amenajare turistică, Edit. Casa Cărții de Știin ță, Cluj Napoca
Minciu R. (1995), Amenajarea turistică a teritoriului, Edit. Sylvi, București
Nagy L. (2002), Carei – Nagykarolyi – Grobkarol, Edit. Corvin, Deva
Nagy, L., Poosz, L., Oneț, N., Georgescu B., (2014) Carei – Nagykaroly – Grobkarol,
Edit. Fundația Centrul de Promovare a Turismului Cultural ,,Grof Karolyi”, Carei
Poosz, L., Ștefănuți, A., Goloman, I., Pop, G., (2012) Karolyi: Ghid de prezentare a
castelului, Edit. Fundația Centrul Cultural de Promovare a Turismului Cultural ,,Grof Kar olyi”,
Carei
Surd, V., Bold, I., Zotic, V., Chira, C., (2005) Amenajarea teritoriului și infrastructuri
tehnice, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca

http://www.insse.ro/cms/ , accesat în data de 15.06.20 18
http://www.gazetanord -vest.ro/2015/05/castelul -karolyi -perla -judetului -satu-mare/ ,
accesat în data de 16.06,2018
https://www.qbebe.ro/familia/vacante/cele_mai_frumoase_castele_din_romania , accesat
în data de 16.06.2018

https://www.slideshare.net/InfoRegio/castelul -karolyi -din-carei -si-cetatea -ardud –
36284227 , accesat în data de 16.06.2018
https://www.ziardecluj.ro/castelele -din-judet -se-darama -bucata -cu-bucata -nimeni -nu-
vede -potentialul -turistic -imens -ce-explicatie -au-autoritatile , accesat în data de 16.06.2018
http://www.castelintransilvania.ro/castelul -karolyi -carei -.html , accesat în data de
16.06.2018
http://zuzistar.ro/castelul -karoly i , accesat în data de 16.06.2018
http://cazarestrandcarei.ro/?p=419 , accesat în data de 16.06.2018
http://www. castelintransilvania.ro/castel -in-transilvania -cadru -general.html , accesat în
data de 16.06.2018
http://www.caietesilvane.ro/data/centrul_ files/Castelele%20si%20conacele%20din%20ju
detul%20Salaj.pdf , accesat în data de 16.06.2018
http://www.romania -travel -guide.com/atractii/istorice/castelele -din-satu-mare.html ,
accesat în data de 16.06.2018
https://www.google.ro/search?q=%E2%80%A2+Castelul+Neuschwanstein&tbm=isch&s
ource , accesat în data de 16.06.2018
https://www.google.ro/search?q=%E2%80%A2+Castelul+Schwerin&source , accesat în
data de 17.06.2018
https://www.google.ro/search?q=%E2%80%A2+Castelul+Hohenschwangau&source ,
accesat în data de 17.06.2018
https://www.go ogle.ro/search?q=%E2%80%A2+Castelul+Chateau+De+Chambord&sou
rce , accesat în data de 17.06.2018
https://www.google.ro/search?q=%E2%80%A2+Castelul+Chaumont&source , accesat în
data de 17.06.2018