PROGRAMUL DE STUDIU: AFACERI INTERNAȚIONALE [617110]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU: AFACERI INTERNAȚIONALE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI
CICLU DE ÎNVĂȚĂMÂNT: LICENȚĂ

ECONOMIA SUBTERANĂ
STUDIU DE CAZ – MUNCA LA NEGRU
ÎN ROMÂNIA

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
CONF. UNIV. DR. MEȘTER LIANA

ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

2
CUPRINS
CAP I. Economia subterană ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 3
1.1 Economia subterană – delimitări conceptuale ………………………….. ………………………….. …………… 3
1.2 Caracteristici generale ale economiei subterane ………………………….. ………………………….. ………… 4
1.3 Tipologia economiilor subterane ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 8
1.3.1 Evaziunea fiscală legală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 10
1.3.2 E vaziunea fiscală ilegală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 11
1.4 Forme ale economiei subterane ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 14
1.4.1 Munca la negru ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 14
1.4.2 Producția și comerțul la negru ………………………….. ………………………….. ………………………….. 15
CAP. II CAUZELE ȘI EFECTELE ECONOMIEI SUBTERANE ………………………….. ………………… 17
2.1 Cauzele economiei subterane ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 17
2.2 Efectele economiei subterane asupra economiei ………………………….. ………………………….. ………. 19
2.2.1 Modul de manifestare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 19
2.2.2 Metode de estimare a nivelului economiei subterane ………………………….. ……………………… 22
2.3 Metode de prevenire și combatere a fenomenului de evaziune fiscală ………………………….. ……. 24
CAP III. STUDIUL DE CAZ – MUNCA LA NEGRU ÎN ROMÂNIA ………………………….. ……………. 25
3.1 România și contextul economico -politic ………………………….. ………………………….. …………………… 25
3.2 Cadrul legislativ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 26
3.3 Fiscalitatea în România ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 28
3.4 Salarizarea în România ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 29
3.5 Anomalii statistice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 42
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 45
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 47

3
CAP I. Economia subterană

1.1 Economia subterană – delimitări conceptuale
Fenomenul de economie subterană cuprinte toate activitățile economice ce se derulează
într-un mod organizat și regulat, însă, cu toate acestea, activitățile menționate încalcă norm ele
sociale și cele ale legilor economice. Scopul principal al acestui tip de activități îl reprezintă cu
desăvârșire obținerea unor venituri ce nu mai intră sub incidența impozitării statului. Ceea ce este
interesant de știu este faptul că activitățile ec onomiei subterane coincid foarte mult cu apariția
statului și a anumitor norme de reglementare a anumitor cadre, cum ar fi cadrul fiscal sau legislativ.
Dezvoltarea acestui fenomen este corelată foarte bine cu etapele de dezvoltare ale statului din
istoria lumii moderne. Un termen foarte des folosit în zilele noastre este cel de evaziune fiscală
care este o componentă a economiei subterane. Este demonstrat cu certitudine faptul că evaziunea
fiscală îți întinde caracatița atât în cadrul economiei legale, cea care se desfășoară la limita legii,
dar este întâlnită și în cadrul economiei subterane, cea deja cunoscută
Evaziunea fiscală este întâlnită, atât în cadrul economiei legale sau “de surafață ” dar mai ales în
cel al economiei subterane, unde fenomenul este generalizat.
Economia subterană a captat aten ția specialiștilor încă din anii 19 60, când fenomenul a luat
o amploare deosebită. Prima lucrare în care este identificată ca fiind un flagel nociv și făcută
publică, la nivel de specialiști, aparține renumitul ui americanul P. Gutmann. Acesta susținea în
anul 1977, că activitatea economică neînregistrată statistic nu mai poate fi considerată o activitat e
neglijabilă.1
Ulterior, apare în literatura din domeniu sub diverse denumiri : economie ocultă, ascunsă,
disimulată, paralelă, anexă, periculoasă, din umbră, nemăsurată , fantomă, invizibilă, neoficială,
duală, cash, info rmală, secundară, ilegală, gri, contraeconomie, etc. Pe scurt, economia subterană
există, într -o măsură mai mare sau mai mică, în toate țările l umii, b ucurându -se de existența sa,
fiind precum un mucegai care se extinde continuu dacă nu este tratat , deși, ca domeniu de cercetare
este un domeniu nou, ceea ce explică și dezacordurile di ntre specialiști, chiar și în ceea ce privește
denumirea fenomen ului, nemaivorbind de definirea acestuia.2

1 Vizitiu Gh. , Evaziunea fiscală , Editura Lumina Lex, București, 2001 , p.16 -20;
2 Balaban C. , Evaziunea fiscală. Aspecte controversate de teorie și practică judiciară , Editura Rosetti, București,
2003, p. 25 -30;

4
Deficiența definirii economiei subterane este cauzată de multitudinea de activități ce apar
sub incidența acestui concept , de faptul că acestea fluctuează foarte mult în funcție de
componentele particulare în spaț iu și timp, specifice acestui gen de economie. Toate acestea au
făcut ca în litera tura de specialitate să apară o sumedenie de definiții care exprimă, în principal,
opoziția economiei subterane față de economia oficială și declarată, de legalitate sau de r espec tul
față de regulile în vigoare. C onceptul de economie subterană, în sens larg, denumește acele
activități a căror existență nu este deloc cunoscută sau contabilizată, în mod official de către nicio
instituție sau sistem și ale căror venituri nu fac o biectul declarațiilor fiscale.3
Apare o definiție ce este oferită de către specialistul Pierre Pestieau, conform căreia
economia subterană reprezintă „ totalitatea activităților economice ce se realizează în afara legilor
penale, sociale sau fiscale sau care scapă (masiv) inventarierii conturilor naționale” 4. Aceasta este
definiț ia considerată de specialiști ca fiind cea mai cuprinzătoare în delimitarea economiei
subterane.
În context național, pot fi căutate mai multe definiții ale fenomenului de econom ie
subterană , date fiind particularitățile unei economii naționale, dar pe scară internațională se caută
acceptarea unei definiții universale. În acest sens, s -a decic saptul că definiția dată economiei
subterane să includă două aspecte:
 economi a subterană este cea care nu este supusă înregistrărilor statistice, cuantificării
precise și nu este contabilizată ;
 activitățile din economia subterană trebuie s ă fie exprimate în termeni ai Produsului
Intern Brut., acest lucru permițând compararea, ca mărime, a eco nomiei subterane cu
P.I.B. -ul măsurat oficial.5

1.2 Caracteristici generale ale economiei subterane
Preponderent, s -a observa t faptul că în țările care sunt mai dezvoltate din punct de vedere
economic, suferă mult mai tare din cauza economiei subterane di n prisma faptului că obligațiile
fiscale sunt mult mai ridicate, față de țările mai slab dezvoltate. T otodată, ra ta de consum este una
crescândă, iar cea de autoconsum este foarte scăzută. În țările mai slab dezvoltate, autoconsum ul

3 Martinez J.C ., La fraude fiscale , PUF, Paris, 1990, p.81 -83;
4 Pestieau Pierre, „L ’économie souterraine” , Editura Pluriel Inédit , Hachette, 1989 , p.40 -43 ;
5 Șaguna D.D., Tutungiu M., Evaziunea fiscală (pe înțelesul tuturor) , București, Editura Oscar Print, 1995 , p.32 -34;

5
este unul mult mai ridi cat și nu se bazează în cazul nevoilor de bază pe achiziții mari pentru
consum, fapt ce situază țările dezvoltate la polul opus. Astfel, în țările dezvoltate se realizează un
trend ascendent în privința economiei ilicite ce capătă o amploare tot mai mare.
Interesul manifestat de-a lungul timpului a crescut considerabil în ultimii ani, în sfera
economico -politică , din tot mai multe țări, față de ecuația econ omiei subterane. Acest a determină
implicații majore economice, sociale și politice ale activităților d in sfera neoficială asupra sferei
oficiale.6
Unul din principalele efecte negative ale acesteia ce trebuie mențion at îl constituie procesul
prin care economia subterană poate afecta sănătatea fiscală a unui stat. În legătură cu acest efect
negativ în plan financiar, există mai multe teorii care spun că dacă guvernele ar avea capacitatea
să controleze formele de manifestare ale economiei subterane, multe probleme fiscale ale
sectorului public, cum ar fi de exemplu datoria publică, ar putea fi considerabil re duse.
Economia subterană are un impact nemaipomenit chiar și în plan social, aceasta fiind în
strânsă legătură cu o serie de fenomene, precum: corupția, infracțiunile de diferite tipuri, consumul
de droguri, organizațiile de tip mafiot, exploatarea muncii prin intermediul bursei negre, spălarea
banilor, încălcarea drepturilor omului, poluarea mediului, etc.7
În ceea ce privește părțile implicate în activităț ile subterane, putem identifica două categorii
de persoane: cele care lucrează și obț in venituri exclusiv în economia subterană, iar cea de -a doua
categorie o reprezintă persoanele ce obțin venituri atât din surse legale, cât și din economia
subterană .
În încercarea unei identificări elocvente a potențialelor cauze care generează economia
subterană, în c adrul literaturii de specialitate, am regăsit următoarele cauze:
 presiunea exercitată de fiscalitate ;
 presiunea exercitată de reglementă rile impuse de stat ;
 moral itatea fiscală : atitudinea cetățenilor față de stat .
În mod obiectiv, cauzele generale ale eco nomiei informale se regăsesc și în cazul țării
noastre. Astfel, intensitatea reglementărilor fiscale respectiv fluctuațiile actelor normative,
modificările frecvente, numărul ridicat de formulări de tip birocratic, suprapunerile legislative și

6 Balaban C. , Evaziunea fiscală. Aspecte controversate de teorie și practică judiciară , Editura Rosetti, București,
2003 , p. 29 -33;
7 Șaguna D.D ., Tratat de drept financiar și fiscal , Editura All Beck, București, 2001 , p.51 -53;

6
toate celela lte constituie o realitate. Aceste lucruri incoerente sunt motivate într-o oarecare măsură
de necesitatea perfecționării cadru lui legislativ și organizatoric. Argumentul motivării este unul
moral și are la bază intenții bune, dar încercările eșuate de până acum la reglementarea mediului
legislativ reprezintă principalul motiv pentru care unii plătitori de taxe și impozite au renunțat la
ideea și eforturile întreprinse pentru derularea în sfera cadrul ui legal a afacerilor.8
În același timp, repetatele și ne număratele modificări legislative au permis specularea
neconcordanțelor, au generat interpretări particulare, total opuse dorințelor legii, totuși favorabile
însușirii necuvenite a unor venituri ce au fost sustrase impozitării. În continuare, este importan t de
precizat faptul că actele normative care au reglementat taxa pe valoarea adăugată (TVA), impozit
ce asigură anual c irca 40% din veniturile bugetare, au suferit în ultimii 10 ani de a plicare un număr
de aproximativ 30 de modificăr i legislative semnific ative, doar de trei ori adoptându -se acte
normative noi, pentru ca, în final, să fie adoptat Codul Fiscal care se aplică și se modifică practic
în fiecare an începând cu 2004 . Această statistică este strict legată de România.9
Presiunea fiscală, la rândul său, este o cauză menționată frecvent , atât de contribuabili cât
și de cei care studiază economia subterană. Continuând, pentru a putea fi cu adevărat relevant
studiul asupra acestui indicator, trebuie avut în vedere următorii factori :
 care este nivelul ec onomiei reale, respectiv calculul să fie realizat doar după deducerea
din Produsul Intern Brut, oficial, a gradului procentual ce reprezintă economia
subterană , ținând u-se seamă întocmai de caracteristica principală a acestor venituri,
respectiv modalitate a lor de sustragerea lor de la impozitare;
 existența, pe tot parcur sul perioadei analizate, a unui număr ridicat de activități scutite
de la plata unor categorii importante de impozite.10 Argumentând influența acestui
factor voi preciza faptul că introduce rea scutirilor de la plata impozitului pe profit
pentru fir mele care posedă capital străin, regimul fiscal favorabil pentru zonele libere,
duty-free-urile, zonele defavorizate, precum și reglementările privind scutirile și
amânările de la plata unor obliga ții fiscale, au permis instituirea unui dezechilibru
major al presiunii fiscale pentru anumite segmente de contribuabili și au determinat, în

8 Șaguna D.D., Tutungiu M., Evaziunea fiscală (pe înțelesul tuturor) , București, Editura Oscar Print, 1995 , p.36 -39;
9 Voicu Cristina Covaci, Economia subterană din România. Contextualizare și analiză, Editura ASE, București,
2015 , p. 90 -91;
10 Balaban C. , Evaziunea fiscală. Aspecte controversate de teorie și practică judiciară , Editura Rosetti, București,
2003 , p.48 -49;

7
unele cazuri, apariția unor activități frauduloase de sustragere a unor contribuabili de
la plata obligațiilor fis cale, conferind o amploare a volumul ui economiei subterane;
 parafiscalitatea, respectiv, existența unui număr semnificativ de aproximativ alte 450
de impozite și taxe în plus care nu se regăsesc în bugetul de stat, ci doar în bugetele
unor agenții .11
Pornind de la valorile menționate mai sus , se constată existența unor diferențe majore, care
trebuie corelate și cu celelalte puncte de referință ce se referă la anumite permisivități fiscale și la
parafiscalitate, ce nu pot fi transpu se în valori direct cuan tificabile, dar care, la rândul lor, participă
la amplificarea nivelul ui real al fiscalității. Este evidentă problema tica presiunii fiscale ce are o
complexitate și o semnificație deosebită în a da curs, ba chiar mai mult, în a conferi un imbold
anumitor a ctivități strâns legate de economia subterane.
Un alt factor determinant a economiei informale îl constituie corupția, care își găsește un
teren propice de dezvoltare, în opinia noastră cele două fenomene motivându -se, în mare măsură,
reciproc. Putem obse rva în acest context , efectul multiplicator și covârșitor pe care corupția îl
influențează direct proporțional asupra numărului de fraude întrucât, în mod obiectiv, fiecare
unitate monetară plătită în sfera de dominație a corupției simbolizează implicit recuperarea
acesteia alături de un avantaj ilicit, net superior veniturilor ce puteau fi obținute în mod legal. 12
La rândul lor, nivelul de sărăcie și rata șomajului determină direct apariția sau creșterea
nivelului economiei informale , deoarece o forță de m uncă care este dispusă la concesii majore în
ceea ce privește atât nivelul veniturilor, condițiilor de muncă cât ș i al asigurărilor sociale reprezintă
mediul principal de recrutare pentru munca la negru sau diferite activități din sfera criminalității.
De asemenea, procesele complexe de formare a capitalului autohton, sunt urmate imediat de
începutul consolidării acestuia , care au caracterizat ultimii 18 ani, la fel ca și dorința de înavuțire
proprie specifică naturii umane, factor ul de progres economic și social, au participat și accele rat la
apariția anumitor forme de manifestare a economiei informale. 13

11 Clocotici D., Gheorghiu Gh. , Dolul, frauda și evaziunea fiscală , Editur a Lumina Lex, București, 1996 , p.39 -44;
12 Martinez J.C ., La fraude fiscale , PUF, Paris, 1990, p.84 -85;
13 Alexandru Adriana, Ghinăraru Cătălin, „Determinarea dimensiunii muncii nedeclarate ca modalitate de
identificare și cuantificare a rigidității pieței m uncii – o abordare econometrică ”, p.85 -89;

8
1.3 Tipologia economiilor subterane
În multitudinea de activit ăți ce le regăsim sub egida domeniului economiei subterane le
menționăm mai ale s pe cele care necesită implicarea unei sistematizări ce are scopul de a ajuta la
înțelegerea lor și a relațiilor existente între ele și chiar cauzele apariției lor.
Activitățile subterane pot fi diferențiate în două mari categorii :
1. comerciale – reprezintă bunuri le și servicii le produse ș i ulterior schimbate la nivelul
prețuri lor formate pe piață;
2. necomerciale – reprezintă acele activități care pot fi finanțate atât din contribuții forțate ,
ca exemplu, acestea sunt impozite le, taxe le și contribuții le sociale sau contribuții voluntare sunt
acele produse de asociații private, non -profit , care au doar beneficiul obținerii de cotizați ile
voluntare ale membrilor acestora și obținerea eventualelor donații publice sau privat e.14
Activitățile subterane pot fi categorisit e în:
 ilegale – ne ref erim aici la trafic, corupție, proxenetism ;
 legale – sunt acele activități ce nu sunt înregistrate la nivelul statului în sistemul
contabilității naționale (activitățile casnice, munca voluntară, activi tățile în folosul comunității) ș i
nu sunt declarate la administrația financiară (frauda fiscală, munca la negru).15
Țările din Uniunea Europeană și-au dezvoltat propriul studiu pentru acest domeniu și
conform teoriilor acestor țări, activitățile ce in tră sub incidența sferei economiei subterane sunt
împărțite astfel :
 activitățile product ive licite sau legale nedeclarate : aici sunt incluse acele activ ități ce nu
sunt înregistrate de către niciun organism al statului, iar aici facem precizarea următoare lor
activități: activitățile casnice, munca voluntară, dar și activitățile în folosul comunității, totodată
fac parte și cele care nu sunt declarate la administrațiile financiare locale sau naționale menționând
la acest capitol: frauda și evaziunea fisca lă, munca la negru, inclusiv bacșișurile.
 activitățile productive ilicite sau ilegale nedeclarate sunt acele bunuri și servicii care fac
parte din producția, comerțul de arme și stupefiante.
O altă categorisire a activităților ce fac parte din domeniul ec onomiei subterane aparține
lui Pierre Rosanvallon, care propune următoarea clasificare :

14 Șaguna D.D., Tutungiu M., Evaziunea fiscală (pe înțelesul tuturor) , București, Editura Oscar Print, 1995 , p.56 -57;
15 Craiu Nicolae, „Economia subterană și disfuncționalități generate de constituirea și consumare a veniturilor
factorului public”, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu, 2003 , p.80 -82;

9
 economia autonomă
 economia ocultă16
Economia autonomă se referă la acele activități ce nu sunt încadrate comercial , precum :
 munca în familie: autoconsumul, îngriji rea copiilor, menajul, bricolajul, grădinăritul;
 servici i de întrajutorare între vecini și prieteni;
 munca voluntară în folosul persoanelor sau comunității.
Pierre Rosanvallon precizează că aceste forme de activitate, care scapă reglementărilor
publice , nu concurează și nu parazitează economia oficială, ci sunt alternative la economia oficială,
cu rol binevenit în viața societății, fiind necesare și bine primite de cei din jur, chiar foarte apreciate
de beneficiari.17
Totodată, economia ocultă se referă la activități ale economiei subterane cu caracter
comercial:
 activități legale nedeclarate: producția realizată de întreprinderile clandestine, raportări
diminuate ale producției întreprinderilor oficiale, salarii plătite nedeclarate sau declarate la
un nivel diminuat;
 activități delictuale: proxenetism, prostituție, jocuri de noroc, escrocherii, corupție, mită,
fraude de asigurare, trafic de stupefiante, camătă, falsificare de bani;
 activități ilegale : munca la negru, frauda fiscală, trafic de forță de mu ncă, imigrația
clandestină.18
Sistemul conturilor naționale 1993 și Sistemul European de Conturi 1995 utilitează câteva
concepte în ceea ce privește economia “invizibilă”:
 producția ilegală
 economia subterană
 sectorul informal
“Producția ilegală ” este def inită de SNA și ESA ca incluzând :
a) Producția de bunuri și servicii a căror vânzare, distribuire și posesiune este interzisă de
lege;
b) Producția legală ce devine ilegală când este desfășurată de productori neautorizați.

16 Pierre Pestieau, „L ’économie souterraine” , Editura Pluriel Inédit , Hachette, 1989 , p.60 -62 ;
17 Craiu Nicolae, Economia subterană între da și nu, Editura Economica, Bucure ști, 2004 , p.93 -94;
18 Balaban C. , Evaziunea fiscală. Aspecte controversate de teorie și practică judiciară , Editura Rosetti, București,
2003 , p.49 -50;

10
Din producția ilegală fac parte urmă toarele tipuri de activități: producția și comercializarea
de droguri, pornografia, prostituția, jocurile de noroc fără licență, producția și comercialzarea
copiilor de filme, înregistrări, cărți și softuri pe computer fără drepturi de copiere, activități fără
licență, contrabandă, hoție, mită și șantaj.19
Conform SNA și ESA, “economia subterană ” provine din activități ascunse în mod
deliberat de autoritățile publice din motive ca:
 evitarea plăților datorate la impozitul pe venit, pe taxa pe valoarea adăuga tă și alte taxe;
 eschivarea de la executarea plăți lor privind contribuțiile la asigurările sociale;
 ignorarea unor reglementări stabilite legal;
 evitarea adecvării la unele proceduri administrative.20

1.3.1 Evaziunea fiscală legală
Evaziune fiscală legală în accepțiunea sa generală reprezintă acele acțiuni prin care
coordonatorul unei organizații încearcă ocoli rea legii din punct de vedere al fiscal ității, speculând
existența unor erori sau inadvertențe de regle mentare. Este vorba de utilizarea unor p rocede e
juridice pentru a eschiva de plata obligațiilor fiscale, fără încălcarea legii. De aici apare și
denumirea populară de evaziune tolerată. Prin urmare, acest gen de încălcări ale legii se situează
de fapt, la gran ița legalității, fiind folosite diverse mijloacele pentru a evita ușor legea.
Această fo rmă de evaziune nu apare decât în momentul în care legea este l acunară sau
prezintă inadvertențe. Evaziunea fiscală legală are loc atunci când o parte din ven iturile sau averea
unor persoane fizice sau juridic e este sustrasă de la impozitare, datori tă modului în care legislația
fiscală dispune fixarea obiectivului ce este impozabil.
Plătitorii de taxe și impozite găsesc anumite mijloace și exploatează deficiențele legislat ive
eschivând în mod l egal de sub inci dența prevederilor fiscale, reușind acest lucru parțial sau total,
tocmai datorită acestor deficiențe legislative . Singurul vinovat de producerea evaziunii prin astfel
de mijloace este doar cel care elaborează legea. Așadar, plătitorilor de taxe și impozit e le rămâne
mai departe doar să speculeze instabilitatea mediului politic o-legislativ , modificările frecvente ale
legislației în urma cărora este aproape imposibil să nu apară inadvertențe și necorelări care

19 Niță Vasile Gabriel, „Evaziunea fiscală”, InstitutuI pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității din cadrul
Ministerului de Interne, București 2000 , p.50 -55;
20 Craiu Nicolae, „Economia subterană și disfuncționalități generate de constituirea și consumarea veniturilor
factorului public”, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu, 2003 , p73 -75;

11
reprezintă mici portițe pentru aceștia . De exemp lu, u n caz real și elocvent de evaziune fiscală
legală este practica unor societăț i comerciale de a investi o parte din profitul realizat în achiziții de
mașini ș i utilaje, pentru care statul acordă reduceri ale impozitul ui pe venit, măsură care este
meni tă să stimuleze acumularea.21
Un alt exemplu concret de evaziune fiscală legală întâlnită frecvent la contribuabili în ce
priveș te plata im pozitului pe venit este posibilă prin eschivarea de la plata impozitului pe venit de
la persoane fizice dacă remunerar ea ei este plătită din aș a numitții bani negrii. Aceș tia su nt banii,
care nu sunt evidențiați în niciun document contabil, ș i, resp ectiv, nu reprezintă niște sume
impozitate. O asemenea modalitate de plată poate fi efectuat ă pentru renumerarea la negru a u nui
zilier . Într-un asemenea mo d pot fi remunerați și angajații permanenți. De exemplu, î n bord eroul
oficial este reflectat, că suma medie de salarizare constit uie 2.800 lei, când de fapt, remunerarea
reală a salariului va constitui 5.000 lei. În aș a mod s e economiseste considerabil din contul
impozitului pe venit. Această practică este foarte frecventă, mai ales în țara noastră.22

1.3.2 Evaziunea fiscal ă ilegală
Evaziunea fiscală ilegală o putem defini ca fiind momentul în care coordonatorul unei
organizaț ii întreprinde voit acțiuni ce încalcă direct una sau mai multe prevedere legale , cu scopul
de a evita plata unor obligații fiscale datora te. În acest scop se recurge la ascunderea bunului
impozabil, la subevaluarea bunului ce trebuie impozitat sau utiliza rea altor metode de eschivare
de la plata impozitului datorat. Această acțiune este realizată conștient de către contribuabil și
depășește limite le legii. Mai departe voi elucida o parte din metodele cele mai des folosite pentru
a scăpa de plata unor taxe și impozite, întâlnite cu preponderență la contribuabilii ce au fost prinși
încălcând prevederile legale :
– se obișnuiește introducerea în țară, utilizând anumite firme fantomă, pentru importarea anumitor
mărfuri, fără a avea acte de proveniență pentru ca acestea să nu fie supuse taxelor aferente. Astfel,
se produce și procesul de comerț la negru;
– eschivarea de anumite obligații prin faptul că nu este declarată la vamă întreaga cantitate de
mărfuri sau este subevaluată. Mai departe aceste mărfuri sunt comercializate la negru la prețuri

21 Craiu Nicolae, Ec onomia subterană între da și nu, Editura Economica, București, 2004 , p.97 -98;
22 Craiu Nicoale, „Economia subterană și disfuncționalități generate de constituirea și consumarea veniturilor
factorului public”, Universit atea Lucian Blaga, Sibiu, 2003, p.76 -77;

12
mult mai mari, astfel vor fi sustrase de la impozitare alte venituri mult mai mari generate de
comercializarea acestor bunuri;
– pentru a reduce baza de impozitare considerabil, sunt incluse în cadrul costurilor pen tru acele
bunuri, unele cheltuieli fără a fi justificate cu documente justificative sau fără a avea o altă bază
legală în urma căreia se realizează aceste cheltuieli. Se face referire la: amenzi, penalități , cheltuieli
preliminare etc. ;
– o altă modalitate de evazionare foarte des practicată este înregistrarea în evidențele contabile a
unor cheltuieli care nu sun t aferente pe veniturile realizate ;
– o practică frecventă este subevaluarea bunurilor impozabile, mai ales la produsele ce au
proveniența din afa ra granițelor țării , pentru ca în momentul în care acestea vor fi supuse taxelor
vamale, accizelor, t axei pe valoarea adăugată etc. valoarea acestor taxes ă scadă considerabil.
Ulterior aceste bunuri vor fi vândute la aceeași valoare pe hârtie, însă prețul real va fi un altul, ceea
ce va genera creșterea comercializării bunurilor la negru ;23
– se practică supradimensionarea unor cheltuieli peste limita admisă de lege și înregistrarea
acestora în contabilitate, în cazul cheltuielilor ce urmează să fie recupe rate de la stat (amortizări,
cheltuieli socio -culturale, cheltuieli de deplasare, cheltuieli de p rotocol, fond de rezervă etc.);
– evaluarea în sens ascende nt a cheltuielilor care sunt aferente veniturilor și a celor care se scad
din rezultate, dar și înre gistrarea pe costuri a unor cheltuieli ce sunt total distincte de activitatea
derulată de societate, ci a altor societăți care au aceiași patroni sau finanțatori , în scopul de a mări
profitul societății care este neplătitoare de impozit;
– trecerea cheltui elilor personale ale administratorilor sau acționarilor pe firmele pe care aceștia le
dețin, acest lucru realizându -se în cazul împrumuturilor pe termen lung ; 24
– supradimensionarea costurilor de producție sau a cheltuielilor activității desfășurate, în sc opul
diminuării profit ului sau a venitului impozabil;
– neînregistrarea integrală a veniturilor realizate, fie prin neîntocmirea documentelor de evidență
primară, fie prin înscrierea în acestea a unor date nereale (cu privire la cantit ăți, prețuri, cheltui eli
etc.);
– transferul veniturilor impozabile la societăți nou create de același agent economic, atunci când
acestea se află într-o perioada de scutire de la plășile impozitului pe profit, și concomitent sunt

23 Șaguna D.D., Tutungiu M., Evaziunea fiscală (pe înțelesul tuturor) , București, Editura Oscar Print, 1995 , p.84 -92;
24 C. Scailteur , Le contribuable et l’etat , 1961 , p.103 -105;

13
înregistrate diverse pierderi de către „societ atea mamă” sau are loc o diminuare subită a cifrei de
afaceri, în acelaș i scop;
– neevidențierea și nevirarea taxei pe valoare adăugată aferentă avan surilor încasate de la clienți;
– nedeclararea veniturilor ce urmează a fi supuse impozitării pe toate subu nitățile (filiale, depozite,
puncte de lucru etc.), astfel având loc o diminuare a tuturor veniturilor realizate ce urmează a fi
supuse impozitării;25
– este diminuat procentului de adaos comer cial practicat după finalizarea tranzacțiilo r comerciale,
prin utilizarea metodei de evidențe duble;
– nu sunt înregistrate în evidență toate veniturile ce au fost realizate, fie prin punerea unor prețuri
de livrare în documente ce sunt sub cele p racticate în mod real (de cele mai multe ori, furnizor ul
întocmește doar un aviz de expediție și nu este îtocmită facture pe luna respectivă , fapt ce oferă
posibilitatea beneficiarul ului să ruleze marfa și sumele ce au fost obținute din respective vânzare;
ulterior, furnizorul poate anula toate exemplarele avizelor de expediț ie și să -și însușească suma ce
reprezi ntă contravaloarea mărfurilor);
– transferul veniturilor impozabile la societăți nou -create scutite de plata impozitelor, având ca
asociat același patron sau la societăți ale unor patroni diferiți, aflați într -o rețea de interese,
transferarea profitului de la o societate comercială la altă societate scutită de impozite, înregistrarea
de pierderi care în realitate nu s -au produs, iar contravaloarea acestora este însușită de cei
interesați, cu același scop, de a transfer a veniturile impozabile la societatea ce beneficiază de scutiri
sau re duceri;26
– o altă modalitate ilegală este atunci când organizații le și fundații le non-profit nu își calculează
impozitul pe veniturile realizate rezultate din diversele activități econ omice;
– redactarea documentelor de livrare a unor cifre și date i reale în privința cantității sau calității
bunurilor ce au fost vândute, iar practic are loc diminuarea înscrisă pe documente a veniturilor și,
totodată , a bazei de impozitare;
– ținerea uno r evidențe contabile duble ori defecțiunea voită a memoriilor aparatelor de taxat sau
a aparatelor de marcaj, în scopul diminuării veniturilor ce urmează a fi supuse impozitării;

25 Balaban C. , Evaziunea fiscală. Aspecte controversate de teorie și practică judiciară , Editura Rosetti, București,
2003 , p.55 -57;
26 Boicean Danusia, „Instituțiile Uniunii Europene. Combaterea fenomenelor ilicite de economie subterană”,
Universitatea Lucian Blaga, 2004 , p.80 -84;

14
– eschivarea de la plata Taxei pe Valoare Adăugată aferentă bunurilor importa te prin substituirea
documentelor de achiziție a bunurilor cu prezentarea la vamă a unor acte fabricate din care rezultă
că bunurile sunt donate de la anumiți parteneri străini. Astfel este exclusă perceperea de TVA pe
bunurile donate;
– emiterea de chitan țe fiscale și facturi cu TVA, cu toate că agentul economic este neplătitor de
TVA, iar astfel acele documente sunt fictive, iar în realitate acele sume nu sunt înregistrate în
evidența contabilă a organizației;
– derularea unor activități generatoare de v enituri precum comercializarea de bunuri, fără a deține
autorizație legală sau alte documente justificative în privința provenienței mărfurilor ce urmează a
fi comercializate etc.27
1.4 Forme ale economiei subterane
Economia subterană este o activitate co mplexă derulată de persoane care doresc să
eschiveze legea, însă această activitate devine încet, încet un domeniu foarte vast și capătă mai
multe forme de desfășurare.

1.4.1 Munca la negru
Munca la negru reprezintă probabil una din cele mai des întâlni te forme ale economiei
subterane. ”. Munca la negru reprezintă o activitate profitabilă, desfășurată însă în afara cadrului
legal, chiar daca munca la negru se realizează fără niciun document de angajare sau munca la negru
se desfășoară doar pațial, sumele muncii nefiind nedeclarate la adevărata valoare. D rept urmare,
munca la negru reprezintă un proces ce nu este este înregistra t, raportat, impozitat, asigurat social,
protejat , lucrătorul devenind vulnerabil, fără prea multe drepturi, fiind în totalitate la dispoziția
celui în favoarea căruia prestează serviciu . Astfel, acest fenomen participă la alterearea echilibrului
de pe piața muncii deoarece apare inevitabil, dar cert, o dereglare între cerere și ofertă și implicit,
se crează o piață a muncii paralelă , subterană.
Sfera de cuprindere este foarte largă, de la activitățile casnice, gospodărești, comunitare, trecând
prin munca în agricultură, construcții, diverse ramuri industriale, uneori inclusiv de înaltă
tehnicitate.28

27 Craiu Nicolae, „Economia subterană și disfuncțional ități generate de constituirea și consumarea veniturilor
factorului public”, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu, 2003 , p.102 -104;
28 Lazăr Augustin, „Ancheta antifraudă în mediul afacerilor”, Editura LuminaLex, București, 2004 , p.60 -65;

15
Situația economică concretă exist entă la un moment dat impune cetățenilor o reacție
imediată pentru asigurarea supravieț uirii, iar anumite tradiții au încă influențe puternice, totuși,
reglementările legale care guvernează societatea stabilesc limita dintre ceea ce este acceptat,
condiții le de acceptare și ceea ce societatea respinge .
Consecințele generate de acest fenomen sunt la rândul lor importante, inclusiv cu rezonanță
în viitor, atât pentru persoanele propriu -zis implicate, care, pe lângă încălcarea unor norme legale,
sunt lipsite și de asigurările sociale, cât și pentru stat care evident va trebui într-o anumită
perspectivă să aloce fonduri inclusiv pentru asistarea socială a multora dintre aceste persoane.

1.4.2 Producț ia și comerțul la negru
Depinde de caracterul bunurilor real izate la negru poate fi considerat ă cea mai periculoasă
componentă a economiei subterane dacă aceasta se referă la droguri. Din fericire în cazul României
nu este neaparat necesar acest lucru, procentul pentru o astfel de infracțiune fiind foarte redus.
Totuși, producția la negru a unor produse contrafăcute sau a oricărui tip de bun, produce daune
majore statului deoarece nu mai cade sub rata impozitării profitului generat de către vânzarea
acestor tip de bunuri, evident forța de muncă umană nu va fi declar ată pentru bunurile produse la
negru, de aici rezultă eschivarea de la plata altor taxe. Inclusiv achiziția de m aterii prime poate fii
realizată ilegal ceea ce reduce din taxele colectate de către stat.
Bunurile produse la negru nu vor fi declarate în ni ciun registru al organizației, însă pe lângă
faptul că producerea de bunuri la negru reduce taxele colectate de către stat pot fi generate și alte
efecte negative asupra poporului. Calitatea produselor este unul din principalul efect pe care îl
suportă dir ect consumatorul. Este evident faptul că bunurile produse la negru nu sunt fabricate
pentru a respecta indiciilor de calitate impuse de normele naționale și europene. Modul de
fabricație al acestora poate afecta inclusive sănătatea consumatorului sau poate dăuna pe termen
lung. Achiziționarea unui astfel de bun nu protejează deloc consumatorul.
O statistică uluitoare din punct de vedere negative, este faptul că în România piața de comerț al
bijuteriilor se desfășoară în procent de 80% la negru datorită fisc alității uluitor de ridicate.
Totodată, consumatorii care dau curs acestei piețe pot avea de suferit, având o posibilitate foarte
mare să achiziționeze produse care sunt false sau care nu au gradul de calitate promis sau cantitățile
de aur, argint etc în c ompoziție pe care producatorii sau comercianții le susțin la vânzare. Așadar,

16
pe lângă faptul că pe sub mâinile statului sunt rulate sume importante de bani fără a fi supuse
impozitării, cel mai important lucru este faptul că consumatorul are foarte mult d e suferit.

1.4.4 Economia informală
Într-o definiție oficială, putem accepta sectorul informal sau economia informală ca fiind
concepte referitoare la faptul că o par te a unei economii, care este impozitată sau monitorizată de
orice formă de guvernare, a re rezultate ce nu su nt incluse în Produsul Național Brut (PNB), spre
deosebire de economia formală, ale cărei rezultate se regăsesc în indicatorii conturilor naționale.
Alte sintagme utiliza te pentru referirea la sectorul informal pot include: piața neagr ă, econom ia
tenebră, economia subterană, economie neregulată.29
Economia informală este un răspuns al sistemului economic și chiar la ac tul de
management guvernamental care trage un semnal de alarmă. Faptul că indicele economiei
informale are un procent rid icat spune clar faptul că managementul guvernului este unul deficitar
în ceea ce privește managementul pieței forței de muncă. S-ar putea spune că, cu cât economia
subterană este mai extinsă, cu atât managementul guvernamental este mai slab. Ceea ce econom ia
subterană semnalizează poate și trebuie folosit nu numai pentru perfecționarea actului
guvernamental, dar, pe termen mediu și lung, chiar pentru diminuarea economiei subterane însă și.
Poate că în unele cazuri, economia informală este rezultatul calități i instituțiilor, me nirea ei este să
devină inutilă. P rin utilizarea indicilor și semnalelor transmise de economia subterană, acest
fenomen poate fi redus la o limită sub care (asemenea altor variabile macroeconomice, cum ar fi
rata inflației sau rata șomaj ului) se poate considera că nu există .30 Așadar, inclusiv guvernul și
eficacitatea sa se poate îmbunătății dacă semnalele transmise de economia subterană sunt
observate, înțelese și se acționează în consecință.

29 Vizitiu Gh. , Evazi unea fiscală , Editura Lumina Lex, București, 2001 , p.40 -42;
30 Lazăr Augustin, „Ancheta antifraudă în mediul afacerilor”, Editura LuminaLex, București, 2004 , p.67 -68;

17
CAP. II CAUZELE ȘI EFECTELE ECONOMI EI SUBTERANE

2.1 Cauzele economiei subterane
Cauzele care generează activități subterane au o diversitate foarte mare și au la bază o
multitudine de criterii și date . Cauzele determinării economiei subterane sunt atât de natură
economică, cât și socială, morală. Prin cercetarea literaturii de specialitate în ceea ce privește
principalii factori determinanți pentru feno menul economiei subterane , put em spune că
principalele 5 factori determinanți sunt :
 presiunea fiscală;
 calitatea guvernanței politice ;
 nivelul de trai și calitatea vieții;
 moralitatea fiscală;
 factorii socio -culturali.31

1. Presiunea fiscală
Presiunea fiscală reprezintă supraimpozitarea și taxarea agenților economici în raport cu
rata de consum, resursele puse la dispoziție de către stat, în raport cu consumul și potențialul
economic al sectorului probabil. De regulă, această presiune fiscală determină de cele mai multe
ori apariția economiei subterane. Având în vedere și restul circumstanțelor pieței precum
concurența acerbă, deseori prețuri crescute ale materiilor prime, barieri ridicate de intrare pe piață
determină mai ales întreprinderile mici să recurgă la evaziune fiscală. Mai ales că aceste politici
de aplicare a taxelor nu sunt neaparat corelate la nivel național cu momentele de parcu rs economic
ale țării. De exemplu, taxele trebuie crescute în momentul în care economia națională beneficiază
de un avânt economic, nu atunci când se află în criză. De aceea, politicile fiscale trebuie corelate
cu conjucturile de piață. Având în vedere și faptul că întreprinderile mici și mijlocii reprezintă
pilonul de bază al unei economii naționale, fiind un sector sensibil, dar în același timp important
pentru bazele unei economii trebuie gestionat cu multă delicatețe. 32

31 Craiu Nicolae , „Economia subterană și disfuncționalități generate de constituirea și co nsumarea veniturilor
factorului public”, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu, 2003 , p.70 -72;
32 Voicu Cristina Covaci, Economia subterană din România. Contextualizare și analiză, Editura ASE, București,
2015 , p.66 -67;

18
Istoricul economiei românești ne arată că politicile de înăsprire economică au fost aplicate
în momente neprielnice, cum ar fi recesiunea economică, moment foarte prost pentru aplicarea
suprataxărilor, moment ce trebuia să vină cu o politică de relaxare tarifară.
2. Calitatea guvernanței politice
Instabilitatea politică este și acesta un alt factor ce poate determina creșterea evaziunii
fiscale. Totodată, când vorbim de calitatea guvernanței politice ne referim la măsurile aplicate din
punct de vedere economic și felul în care este susți nut mediul de afaceri privat. De regulă, aici
facem referire la calitatea măsurilor aplicate pentru mediul de afaceri, care trebuie să fie susținut
și ajutat și să fie cât mai bine reglementat, acesta nu trebuie îngreunat de intervenționismul statului
din punct de vedere legislativ. Deseori, în țările mai slab dezvoltate, calitatea guvernanței politice
se resimte din plin, deseori dominând dorințe egoiste și partidice de realizări individuale.
3. Nivelul de trai
Este categoric faptul că, calitatea vieții, influențează direct economia subterană, dacă țara
este subdezvoltată și foarte săracă, acesta reprezintă un mediu prielnic de creștere a imperiului
economiei negre. Neajunsurile vieții și gradul ridicat de sărăcie determină factorul umane să evite
intrarea în legalitate. Astfel, acest factor este unul favorizant muncii la negru, producerea de bunuri
și servicii la negru, ceea ce determină și creșterea comerțului la negru.33
4. Moralitatea fiscală
Moralitatea fiscală evocă atitudinea cetățenilor unei țări f ață de plata datoriilor către stat,
simbolizând și o motivație intrisecă de a se conforma. Moralitatea fiscală este considerată una din
ceheile determinante ale fenomenului de economie subterană. Putem spune și faptul că moralitatea
fiscală este strâns leg ată de eficiența sectorului public de a oferi bunuri publice. Probabil dacă
contribuabilii vor simți că au primit de la stat sau de la instituțiile locale suficient de multă valoare
pentru ei vor fi conștiincioși și vor fi motivați pentru a -și plăti impozi tele.
5.Factori socio -culturali
Din punct de vedere social, impactul economiei ascunse este la fel de puternic, fiind în
strânsă legătură cu o serie de fenomene, precum: corupția, infracțiunile de diferite tipuri, consumul
de droguri, organizațiile de tip mafiot, exploatarea muncii prin intermediul bursei negre, spălarea
banilo r murdari, încălcarea drepturile omului, poluarea mediului.

33 Boicean Danusia, „Instituțiile Uniunii Europene. Combaterea fenomenelor ilicite de economie subterană”,
Universitatea Lucian Blaga, 2004 , p.80 -83;

19
Totodată, nivelul de educație al contribuabililor este un factor socio -cultural foarte important ce
influențează direct.34
Ca și concluzie putem spune că existența și extinderea economiei subterane se datorează,
într-o bună măsură, suportului legislativ și instituțional al economiei oficiale.
Cauzele care determină a ceastă creștere, transformând -o într -un fenomen la scară națională
și mondială sunt: evoluția modului de viață, modul de aplicare a politicilor de protecție socială,
creșterea șomajului. De asemenea, munca la negru și activitățile ilegale, aducătoare de venituri
“negre” importante au fost accentuate de perioade le de criză economică.
Evaziunea fiscală este efectul logic al inadvertențelor unei legislații imperfecte și rău
asimilate, a metodelor și modalităților defectuoase de aplicare, precum și a neprevederii și
nepriceperii legiuitorului a că rui fiscalitate excesivă este tot așa de vinovată ca și cei pe care îi
provoacă prin aceasta la evaziune. Când sarcinile fiscale apasă prea greu asupra unei materii
impozabile, acesta tinde să evadeze. Este o specie de „reflex economic” care face să dispar ă
capitalurile pe care fiscul ține să le impună prea mult. Amenzile fiscale nu -l vor determina pe
contribuabil să declare exact veniturile pe care le are, ci îl vor determina să ia o serie de precauții
mai minuțioase, pentru a se sustrage de la obligațiile sale față de stat.35

2.2 Efectele economiei subterane asupra economiei
Efectele economiei subetrane sunt multiple și complexe asupra tuturor factorilor implicați,
însă cei mai grav afectați sunt cetățenii și întreprinderile mici și mijlocii fiind princip alii piloni ai
unei economii naționale.

2.2.1 Modul de manifes tare
Realizarea acțiunilor ilegale în sfera economiei subterane este interconectată direct de
anumite segmente ale vieții sociale și rezultă anumite efecte suficient de grave pentru a alerta
economia și autoritățile competente :
 are loc accentuarea fenomenul ui de inegalitate socială prin tr-o îmbogățirea extreme de
rapidă și nejustificată a unui procent foarte redus din populație , iar concomitent are loc

34 Balaban C. , Evaziunea fiscală. Aspecte controversate de teorie și practică judiciară , Editura Rosetti, București,
2003 , p.101 -103;
35 Vizitiu Gh. , Evaziunea fiscală , Editura Lumina Lex, București, 2001 , p.70 -71;

20
sărăcirea populației care reprezintă marea majoritate , astfel un procent foarte mare de
populație sărăcește, iar discrepanța dintre săraci și bogați se accentuează;
 generează apariția grupurilor infracționale noi, ar participă și la coagularea celor existente ;
 practicarea la scară largă a con curenței neloiale, față de agenții economici onești, care vor
fi sufocați și excluși de pe piață de cei care obți n venituri într -un fraudulos și i legal, aceștia
din urmă fiind poate chiar protejați de persoane corupte din sfera politicului ;
 oamenii dispuși să fenteze legea acumulează în mod fraudulos diverse forme de capital;
 are loc degradarea constantă și continuă a mediului social și economic, care intră în tr-un
colaps din moment ce nu are la baza un sistem de valori vertebral, veridic și autentic ;
 de as emenea, un alt efect îl constituie obstrucționarea procesului de reformă economică și
socială în defavoarea majorității covârșitoare a populației , pentru persoane care să abuzeze
de numeroasele inadvertențe și lacunele legislativului în vigoare ;36
Probabil una dintre cele mai grave efecte sunt resimțite asupra bugetului de stat. Eschivarea
de la plata taxelor și impozitelor poate genera un deficit enorm pentru stat. Un bugetul de stat care
este suferind va genera la rândul să u o destabilizare generală din punct de vedere economic,
deoare ce bugetul de stat are ca rol principal să asigure păstrarea echilibru economic general și este
menit pentru a corecta uneori conjuncturi le economice care au un grad de ineficiență
ridicat .Veniturile bugetului de stat sunt d irect proporționale cu eficiența acestuia. Un buget de stat
ce are un handicap economic nu va reuși să reprezinte un stabilizator economic pentru un stat.
Dacă venitul preconizat la începutul anului are un handicap uriaș față de cel real , bugetul de stat
va schiopăta și nu va dețin forța financiară necesară pentru atingerea scopurilor propuse.
În ceea ce privește contribuabilul, respecându -se fenomenul pieselor de domino, toate
acestea se vor răsfrânge și asupra sa, și cu toate că acesta își respec tă și plătește obligațiile fiscale,
lui i se vor diminua veniturile alocate pentru consum .
Îngreunarea procesului normal de desfășurare a activităților economice generează efect e
negative asupra profitului care va avea dimensiuni mult mai mici , implicit, masa i mpozitată de
către stat devine și ea mai mica, iar veniturile generate de către acești contribuabili vor fi mult mai
mici. Se realizează astfel o cronicizare negativă a mecanism ului prin care veniturile obținute de

36 Craiu Nicolae , „Economia subterană și disfuncționalități generate de constituirea și consumarea
veniturilor factorului public”, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu, 2003 , p.105 -106;

21
stat se reduc și mai mult, datorită slăbi rii forței economice a contribuabililor care se chinuie să
respecte legea.37
Pentru contribuabilul care nu -și plătește obligațiile fiscale, iar venitur ile sale nu sunt supuse
impozit ării, efectele evaziunii fiscal e practicate îi vor aduce un venit c are va crește și care rămâne
integral la dispoziția lui. Consumatorii, datorită creșterii greutății fiscal e pe care o au a supra
salariilor, cu prețuri foarte ridicate la produse le comercializate , totul devine un mediu propice
dezvoltării economiei subterane. Toat e acestea sunt efecte negative în lanț generate de corupție,
de permisivitatea legilor și de sufocarea comercianților și persoanelor care produc și muncesc
legal.
Prin neplata impozitelor, statul devine vulnerabil, este lipsit de veniturile sale, iar
îndeplinirea obiectivelor social -economi ce prin bugetul de stat nu se vor realiza. Statul își asigură
funcționarea și puterea prin sumele de bani colectate de la populație. Odată diminuate aceste sume
de bani, statul slăbește din toate punctele de vedere.38
Facilitățile fiscale sunt niște metode sau măsuri adoptate pentru ca acestea să confere o
stimulare a anumitor sectoare sau anumitor activități economice. Optimizarea anumitor procese
sau acțiuni economice care au un caracter interes general sau regional vor fi stimulate și vor suferi
o dezvoltare . Formele pe care le îmbracă acest tip de măsuri sunt scutiri, reduceri și amânări de
impozite pe care autoritatea publică locală sau regională le acordă atunci când urmărește
implementarea unor programe guvernament ale sau locale.
Totodată, grație evaziunii fiscale, bugetul de stat se restrânge , iar aceste programe vor
ajunge în situația de a nu putea fi implementate, afectând acele categorii sociale care ar putea
beneficia de sprijinul financiar al statului. Acele categorii sociale ajung prin a nu beneficia deloc
de potențialele programe de sprijin financiar, ajungând în incapacitate de plată deseori sau la
apelarea unor metode mai puțin eficiente doar pentru nu a atinge acel prag
Se ajunge, astfel, la grave conse cințe negative, diminuându -se calitatea vieții respectivelor
categorii sociale, apărând acțiuni de protest care pot genera degradarea unor sectoare economice.
Totul devine un sistem al pieselor de domino, fiecare piesă odată cazută, generează caderea unei
alte piese esențiale din economie, generând tot mai multe insuficiente, restrângeri bugetare etc.

37 Vîrjan Bogdan, Infracțiunile de evaziune fiscală. Editia a 2 -a, Editura C.H. Beck, București, 2016, p.232 -234;
38 Conf.univ.dr. Voicu Costică, lect. Florin Sandu, lect.univ.dr.Ioan Dascălu, „Frauda în domeniul
financiar bancar și al pieței de capital”, Editura Trei, București, 1998 , p.56 -58;

22
2.2.2 Metode de estimare a nivelului economiei subterane
Măsurarea cu exactitate a principalilor indicatori ce reflectă și scot la lumină cauzele
economiei su bterane în general este aproape imposibilă, la fel ca și combaterea acesteia. Ceea ce
se poate face cu adevărat este aducerea la un nivel cât mai redus a acestui fenomen . Argumentele
aduse pentru incapacitatea de a măsura economia subterană le reprezintă nenumăratele încercări
eșuate de a face acest lucru . Puterea exemplului face ca orice politică de a combate economia
subeter ană nu aduce nesperatul rezultat, de a aduce la 0 acest fenomen .39
În cazul României, informații furnizate de către Institutul Națion al de Statistică prezintă un
procent în PIB al economiei subterane de aproximativ 20% iar unii specialiști, inclusiv ai
Serviciului Român de Informații estimează un procent covârșitor al economiei su bterane de 45%.
Discrepanțele sunt incredibil de mari și vin să întărească argumentele care fac posibilă și relevantă
măsurarea economiei subterane. Economia subterană apare ca un parazit intern mai ales în țările
occidentale ce au fost industrializate. Instaurarea sărăciei pe timpul vechilor regimuri comuniste
din est și mediu propice de dezvoltare în cazul țărilor lumii a treia.
Metodele pe care le putem implementa pentru a estima procentele economie subterane sunt
următoarele:
I. Metoda „M acromodele lor”
Deseori sunt utilizate diverse macromodele cu scopul înce rcării de a se estima la un nivel
cât mai real al economiei subterane. Modelele respective su nt puse în discuție din perspectiva
nivelului lor de utilitate, dar și din perspectiva motivului lor, deoarece prin intermediul acestor
macromodele pot fi generate niște rezultate impresionante din punct de vedere calitativ, referindu –
ne aici la exactitatea și precizia anumitor indicatori statistici , care inevitabil, vor capta atenția
principalelor instituții interesate, făcând aici referire la instituțiile politice și instituțiile jurnalistice.
40 Problema constă în următoarele:
 activitățile estimate prin intermediul acestor macromodele nu sunt foarte precize ; anumite
elemente sunt amestecate, nedeose bindu -se foarte clar nivelul unor indici în privința
sectorului inf ormal, producția la negru sau producția ilegală;

39 Vîrjan Bogdan, Infracțiunile de evaziune fiscală. Editia a 2 -a, Editura C.H. Beck, București, 2016, p.106 -109;
40 Balaban C. , Evaziunea fiscală. Aspecte controversate de teorie și practică judiciară , Editura Rosetti, Bucure ști,
2003;

23
 percepții și presupuneri le acesto macromodele au la bază un mecanism sau un concept
foarte simplist ;
 rezultatele generate de aplicarea acestor metode sunt neclare și instabile , în sensul că, dacă
există mod ificări asupra presup unerilr inițiale rezultatele generate pot fi total opuse pentru
același model;
 realitatea diferă foarte mult de presupunerile realizate ;
 sunt obținute niște rezultate mult prea generale, iar aceste rezultate nu sunt foarte
concludente și nu pot fi trase prea multe concluzii . 41
Se disting trei tipuri de macromodele:
a. Metoda monetară : – această metodă presupune că producția n emăsurată poate fi determinate
direct în funcție de re zervele și fluxurile bănești. Această metodă cuprinde la râ ndul său trei
submetode, și anume:
 Metoda de operațiuni;
 Metoda de cere re a banilor cash;
 Metoda „raportul cash/depozitar” .
b. Metoda indicatorilor globali , această metodă are la bază principiul modelării producț iei
nemăsurate prin intermediul unei singu re variabile, de cele mai multe ori acesta fiind un
indicator fizic, pentru care se presupune existența unei corelări cu această producție .42
c. Metoda variabilei ascunse , efectuează procesul modelării în limitele a maxim două grupe
de variabile, din care una se presupune că are o anumită influență asupra creșterii producției
nemăsurate, iar cealaltă variabilă se presupune că indică direcția activităților ascunse .43
Ca și concluzie, p utem spune că există necesitatea macromodelelor, iar în privința
elaborarăr i conturilor naționale nic nu se pune în discuți e. Atunci când informația necesară lipsește ,
sunt oportune aplicarea metodelor indirecte pentru elabo rarea conturilor naționale. De cele mai
multe ori, acest lucru se înt âmplă în încercarea estimării economie i ilegale.
În majoritatea țărilor, mai ales în țările dezvoltate, cei care se ocupă de contabilitatea națională au
acces nelimitat la resurse le informaționale. Combinația acestor tip de date au capacitatea să

41 Vizitiu Gh. , Evaziunea fiscală , Editura Lumina Lex, București, 2001 , p.82 -84;
42 Clocotici D., Gheorghiu Gh. , Dolul, frauda și evaziunea fiscală , Editura Lumina Lex, București, 1996 , p.79 -82;
43 Boicean Danusia, „Instituțiile Uniunii Europene. Combaterea fenomenelor ilicite de economie subterană”,
Universitatea Lucian Blaga, 2004 , p.90 -93;

24
genereze estimări mult mai precise în ceea ce privește activitatea economiei subterane și a
componentelor principale ale acesteia, mult mai precise decât cele oferite de macromodele.44

II. Modelele cu Ecu ații Structurale iau în considerare nenumăratele cauze care provoacă
apari ția și extinderea econom iei subterane , dar și efectele acesteia . Tipurile acestea de modele sunt
bazate pe teoria statistică a variabilelor neobservate, sunt compuse din două părți ce leagă
variabilele neobservabile (latente) de indicatorii observați:
a) “modelul structural” ;
b) “modelul de măsurare” .45

2.3 Metode de prevenire și combatere a fenomenului de evaziune fiscal ă
Metodele de prevenire, în contextul țării noastre sunt măsuri de reducere a evaziunii fiscale
și cea mai bună și eficientă masură a acestui fenomen este acela de a reduce fiscalitatea. Fiscalitatea
în privința resursei umane, aceasta tinde să aibă din ce în ce mai mari cote. Resursa umană este
esențială pentru orice business. Totodată, reducerea cotei TVA pentru industria alimentară ar
genera și ea o scădere a r atei evaziunii fiscale. Conform unor statistici evaziunea fiscală este cea
mai ridicată în industria alimentară, în al doilea rând un alt studiu ne arată că românii își folosesc
45% din bugetul familiei pentru mâncare. Reducând cotele taxei pe valoare adău gată există șanse
foarte mare ca evaziunea fiscală să se reducă considerabil.
O altă măsură importantă ce ar putea fi socotită drept eficient ă este reducerea birocrației și
simplificarea legislației. Cei care -și doresc să treacă de sub linia economie neagr e trebuie să stea
la prea multe cozi la cel puâ in 3 insituții. Oricine vrea să se declare plătitor de taxe ar trebui să
petreacă la fisc maximum 5 minute. Eficiența sistemului nostru din acest punct de vedere lasă
foarte mult de dorit.
Reducerea numărului de impozite și a contribuțiilor sociale reprezintă principala cauză a
evaziunii la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii. Acestea sunt sufocate cu toate că acestea
reprezintă pilonul de bază al economiei românești.

44 Craiu Nicolae, Economia subterană între da și nu, Editura Economica, București, 2004 , p.110 -112;
45 Vîrjan Bogdan, Infracțiunile de evaziune fiscală . Editia a 2-a, Editura C.H. Beck, București, 2016,p.110 -113;

25
CAP III . STUDIUL DE CAZ – MUNCA LA NEGRU ÎN ROMÂNIA

3.1 România și contextul economico -politic
România reprezintă una din țările Europei ce se află în cursul dezvoltării sale, fiind una din
acele țări care a avut instaurat un regim totalitar până în anul 1989, ulterior intrând în noua eră a
capitalismului. România este o țară cu un trecut tumult uos, însă având în vedere trecerea directă
de la o extremă la alta din punct de vedere al regimului de guvernare, România trebuie să treacă o
barieră uriașă, și an ume cea a adaptării. Comunismul a fost un regim mult prea autoritar, iar
trecerea la capitalism fără a avea pregătite anumite politici economice care să ghideze această țară,
pârghii financiare, cu partide politice ce au fost sugrumate de -a lungul timpului datorită fapt ului
că se opuneau reg imului co munism, face ca țara noastră să fie total nepregătită pentru experiența
capitalismului. Ceea ce este cert este că politica de ocupare a locurilor de muncă era una destul de
eficientă în timpul regimului comunism, rata șomajului fiind foarte mică. Erau trimiși la muncă
toți oamenii care nu avea ce lucra pe posturi din industriile în care România încerca să se dezvolte
din plin.
Odată cu liberalizarea pieței forței de muncă, România a avut foarte mult de pierdut. O
parte semnificativă din populație a migrat spre Vestul Europei, unde munca era mult mai bine
răsplătită, iar în momentul de față, acest lucru se perpetuă. Mulți dintre români pleacă odată cu
terminarea studiilor. Instabilitatea politică și nivelul de trai sunt doi factori determinanți în de ciziile
luate de români în privința migrației.
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană s -a considerat faptul că țara noastră va
avea o ascensiune ridicată din mai multe puncte de vedere printre care menționăm nivelul de trai,
nivelul de salarizare, infrastructura, stabilitatea politică și a mediului legislativ, creșterea
investițiilor. România a avut de suferit din punct de vedere economic, pentru că imediat după
aderarea sa la Uniunea Europeană, aceasta a fost lovită un an mai târziu de o criză eco nomică
năprasnică nepermițându -i intrarea pe o pantă importantă a ascensiunii economică.
Instabilitatea politică, instabilitatea legislativă, nivelul de trai scăzut, infrastructura precară,
calitatea vieții ușor redusă, toți aceștia sunt niște factori car e influențează foarte mult apariția
muncii la negru. Odată cu încheierea perioadei comuniste, legislativul țării noastre nu a fost
pregătit pentru capitalism absolut deloc, așadar, evaziunea fiscală era una de o amploare foarte
ridicată mai ales în perioad a de tranziție a regimului. Nu putem uita, de politicile fiscale

26
implementate în momentul de față care sunt precare. Fiscalitatea este una tot mai ridicată asupra
muncii din România, factor ce facilitează dezvoltarea muncii la negru. Împreună cu factorii
menționați mai sus, România este probabil unul dintre mediile cele mai proprice pentru munca la
negru, fenomen ce va fi foarte greu de înlăturat din economia noastră. Din nefericire, statul, nu
înțelege că procentul muncii la negru ar putea fi categoric red us impunând o impozitarea mai
redusă asupra activității factorului uman, și anume, munca. În momentul de față, peste 20% din
veniturile statului sunt obținute din impozitele asupra salariilor muncitorilor români. Munca la
negru este în floare, iar prin imp unerea unei cote de impozitare mult mai mica asupra salariilor, nu
ar mai fi rentabilă din niciun punct de vedere prestarea muncii la negru.

3.2 Cadrul legislativ
Codul Muncii încadrat în Legea nr. 53/2003 reprezintă unul din instrumentele de
combatere a muncii la negru în România, însă cel mai important este acela că reglementează cadrul
legal al muncii. Prin intermediul articolului 260 sunt vizate faptele care constituie încălcarea legii
și care sunt Codul Muncii încadrat în Legea nr. 53/2003 reprezintă unul din instrumentele de
combatere a muncii la negru în România, însă cel mai important este acela că reglementează cadrul
legal al muncii. amenzile pentru nerespectarea prevederilor legale în ceea ce privește munca și
modul să de desfășurare.
Constituie contravenții și sunt sancționate ca atare următoarele:
a) nerespectarea dispozițiilor privind garantarea în plată a salariului minim brut pe țară, cu amendă
de la 300 lei la 2.000 lei;
b) încălcarea de că tre angajator a prevederilor art. 34 alin. (5), fapt ce se referă la realizarea muncii
în baza unui contract individual de muncă, fapt ce se pedepsește cu amenda de la 300 lei la 1.000
lei;
c) împiedica rea sau obligarea, prin amenințări ori prin violenț e, a unui sala riat sau a unui grup de
salariaț i sa p articipe la greva ori sa munceasca in timpul grevei, cu amenda de la 1.500 lei la 3.000
lei;
d) stipularea î n contractul in dividual de muncă a unor clauze contrare dispozițiilor legale, cu
amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei;

27
e) primirea la munca a un eia sau a mai multor persoane fără î ncheierea u nui contract individual de
muncă , cu amenda de 20.00 0 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăși valoarea
cumulată de 200.000 lei;
e1) primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără transmiterea elementelor contractului
individual de muncă în registrul general de evidență a sal ariaților cel târziu în ziua anterioară
începerii activităț ii, cu amenda de 20 .000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a
depăși valoarea cumul ată de 200.000 lei;
e2) primirea la muncă a unuia sau a mai multor salariați în perioada î n care acesta/aceș tia are/a u
contractul individual de muncă suspendat, cu amenda de 20 .000 lei pentru fiecare persoană astfel
identificată, fara a depăși valoarea cum ulată de 200.000 lei;
e3) primirea la muncă a unuia sau a mai multor salariați î n afara programu lui de lucru stabilit î n
cadrul c ontractelor individuale de muncă cu timp parț ial, cu amenda de 10 .000 lei pentru fiecare
persoană astfel identificată, fără a d epăși valoarea cumulată de 200.000 lei;
f) prestarea muncii de către o persoană fără încheierea u nui contract individual de muncă, cu
amendă de la 500 lei la 1.000 lei;
i) nerespectarea dispozițiilor privind munca suplimentară , cu amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei;
j) nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului săptămâ nal, cu amenda de la
1.500 lei la 3.000 lei;
Un alt articol din Co dul Muncii precizează faptul că, angajatorul po ate relua activitatea
numai după achitarea amenzii c ontravenționale, î n condi țiile legii, și numai după ce a remediat
deficientele care au condus la șistarea activității prin î ncheierea contractului individual de muncă ,
transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul general de eviden ță a
salariaț ilor sau, dupa caz, încetarea suspendă rii contractului individual de munc ă și prezentarea
documentel or care dovedesc plata contribuțiilor sociale ș i a impozitului pe venit aferente
venituril or salariale care se cuvin lucrătorului pentru perioa da în care a prestat activit ate
nedeclarată. Reluarea activității cu încălcarea dispoziț iilor Alineatul (5) constituie infracț iune ș i se
sancționează cu î nchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă .46
După cum bine putem observ a, din punct de veder e legi slativ, problema nu este at ât de
mare , chiar dacă în unele situații există incoerențe sau lacune, aceste nu sunt majore, iar amenzile

46 Codul Muncii, Editura Universul Juridic, București, 2011 ;

28
contravenționale sunt uriașe, iar în unele situații, cei care vor încălca legea pot fi pedepsiți inclusiv
prin închisoare, cu toate astea se înregistrează cote ridicate ale muncii neînregistrate pe piață.
Amenzile nu sperie suficient de mult persoanele care sunt dispuse să treacă de limita legii. Ceea
ce reprezintă o uriașă problemă reprezintă fiscalitatea muncii, care este u riașă. După cum vom
observa pe parcursul ucrării, 45% din salariul brut este “confiscat” de către stat.

3.3 Fiscalitatea în România
În urma studiului numit „Povara impozitării pentru angajatul mediu” realizat de Institut ul
Economic Molinari din Franța, p ublicat în luna iunie a anului 2016 sunt furnizate mai multe date
din care reiese fiscalitatea incredibil de mare a României asupra muncii. Cu toate că suntem codași
în Uniunea Europeană la capitolul dimensiunii salariului brut, fiscalitatea noastră ajunge undeva
la aproximativ 47% .
Calculele Institutului Molinari clasează România ca având a opta cea mai mare rată de taxare
efectivă a salariaților din UE, după țări precum Franța, Belgia, Austria sau Italia, deși are al doilea
cel mai mic salariu mediu, fiind la acest clasament doar peste Bulgaria. Suntem și codași la nivelul
mediu de salarizare, un român caștigând în Romania după un an de zile de muncă aproximativ
7.175 de euro, fiind ultimii din Europa la acest capitol la egalitate cu vecinii noștrii bul gari. După
plata tuturor contribuțiilor către stat, un român rămâne în medie pe an cu o sumă de aproximativ
3.760 euro, iar asta îl face pe român să ramână în mână cu o sumă de aproximativ 300 de euro pe
lună. Din această sumă un român trebuie să își asigu re traiul pe o lună din care trebuie să plătească
impozitele, dările către stat, curent, apă gaz, iar mai apoi, din suma rămasă să își furnizeze hrana
pe întreaga lună. Fiscalitatea muncii din România este superioară mediei Uniunii Europene , medie
de 44,8% .
Astfel, asistăm la o condamnare totală la sărăcie a cetățeanului român persecutat de
nenumăratele taxe impuse pe muncă de către statul român. Totodată, este important de menționat
faptul că nu există o taxă progresivă de impozitare, ceea ce face ca un c etățean care câștigă minimul
pe economies să plătească același procent de 47% din salariu, la fel ca un român care caștigă de 3
ori mai mult.

29
Tabel 4.1 – Rata fiscalității țărilor din Uniunea Europeană

Sursa: Institul Economic Molinari – http://www.institutmolinari.org/ , accesat la data de
29.05.2018

3.4 Salarizarea în România
Salarizarea în România este un factor necruțător ce determină nivelul de trai și modul în
care trăiește un român. Este foarte a devărat faptul că nivelul minim de salarizarea a crescut în
România în ultimii ani, însă insuficient cu necesitățile de bază și costul vieții pe care acesta trebuie
să îl plătească pentru a avea un trai decent.
Continuând analiza salariilor din România put em observa cât de slab sunt plătiți românii
salariul mediu pe luna fiind, iar ultimul pe un clasament al uniunii. Putem observa creșterile

30
aproape nesemnificative ale salariilor în România. În speranța că la un moment dat, România va
ajunge la nivelul celo rlalte state europene atât la nivelul salarizării, cât și la cel al fiscalității, al
nivelului de trai, dar și la nivelul educației, momentan păstrăm imaginea ca fiind ultimul sau
penultimul stat la toate ierarhiile. Putem observa ușor discrepanțele majore dintre nivelul salarial
de pe primul loc și cel al românilor.

Tabel 4.2 – Nive lul Salarial M ediu în Uniunea Europeană
Rank Country Population 2014 2015 2016 2015 -2016 % 2014 -2016 %
EUR
NET EUR
NET
1 Luxembourg 0.50 3,189 3,149 3,149 0 -1.27
2 Denmark 5.60 3,122 2,307 3,100 25.58 -0.70
3 Sweden 9.50 2,690 2,551 2,560 0.35 -5.07
4 Finland 5.40 2,330 2,300 2,335 1.49 0.21
5 Germany 80.60 2,054 2,155 2,225 3.14 7.68
6 France 66.00 2,128 2,180 2,180 0 2.38
7 Netherlands 16.80 2,136 2,158 2,158 0 1.01
8 Ireland 4.60 2,160 2,129 2,129 0 -1.45
9 Austria 8.50 2,114 2,124 2,124 0 0.47
10 United
Kingdom 64.10 2,597 2,253 2,113 -6.62 -22.90
11 Belgium 11.20 1,946 2,091 2,091 0 6.93
12 Italy 59.80 1,923 2,033 2,033 0 5.41
13 Spain 46.70 1,615 1,734 1,754 1.14 7.92

31
14 Cyprus 1.10 1,833 1,574 1,574 0 -16.45
15 Slovenia 2.00 1,044 1,092 1,092 0 4.39
16 Greece 11.00 818 1,004 1,069 6.08 23.47
17 Malta 0.40 1,092 1,021 1,021 0 -6.95
18 Portugal 10.40 985 1,001 1,001 0 1.59
19 Estonia 1.30 841 832 903 7.86 6.86
20 Czech
Republic 10.50 701 765 793 3.53 11.60
21 Croatia 4.20 710 735 742 0.94 4.31
22 Poland 38.50 678 705 723 2.48 6.22
23 Slovakia 5.40 683 704 708 0.56 3.53
24 Latvia 2.00 557 601 664 9.48 16.11
25 Lithuania 2.90 524 544 585 7.00 10.42
26 Hungary 9.80 503 643 570 -12.80 11.75
27 Romania 19.90 398 417 463 9.93 14.03
28 Bulgaria 7.20 333 356 382 6.80 12.82
Sursa: https://www.reinisfischer.com , accesat la data de 30.05.2018

Diferența d e venituri pe anul 2016 dintre țara care înregistrează cel mai mare nivel mediu
de salarizare din Uniunea Europeană, și anume Luxemburg, cu un salariu mediu de 3149 de euro,
față de România cu un salariu mediu de 463 de euro, este colosală. Diferența calcu late este de
aproximativ 2500 de euro dintre nivelul salarial din România și cel din Luxemburg. Având în
vedere contextul alinierii României la aproape toate exigențele Uniunii Europene evocă un nivel
de trai foarte scăzut în România, iar contextul prețuri lor este aproape asemănător în cele două țări.

32
Pe harta de mai jos, regăsim toate țările aflate în Uniunea Europeană , putem observa nivelul
mediu de salarizare care este foarte ridicat în țările din Nordul, Vestul și Centrul Europei, singurele
excepții fi ind în cazul Portugaliei, unde valorile sunt ușor mai reduse, totuși salariul mediu este
dublu față de cel al României. Totodată, putem foarte bine observa faptul că țările care au aderat
recent sunt aproape toate din Estul Europei, o zonă care are cele ma i reduse valori în privința
salariului mediu. România se află pe un tragic loc în această privință, și anume 27, din 28 de țări
membre ale Uniunii Europene.

Fig. 4.3 – Harta salariilor medii în anul 2016, în Uniunea Europeană

Sursa: https://www.reinisfischer.com , accesat la data de: 30.05.2018

Mergând mai departe în anul 2017 nu există mari schimbări de clasament, iar în cazul
Românie i, nivelul mediu de salarizare crește ușor însă nesemnificativ dacă stăm să analizam prețul
produselo r care suferă o ușoară scumpire și inflația care crește constant.

Tabel 4.4 – Nivelul mediu de salarizare al țărilor
din Uniunea Europeană în anul 2017
Rank Country 2017 2014 Money %
1 Denmark 3,095 3,122 -27 -0.87
2 Luxembour g 3,009 3,189 -180 -5.98

33
3 Finland 2,509 2,330 179 7.13
4 Sweden 2,465 2,690 -225 -9.13
5 Ireland 2,464 2,160 304 12.34
6 Germany 2,270 2,054 216 9.52
7 Netherlands 2,263 2,136 127 5.61
8 France 2,157 2,128 29 1.34
9 United Kingdom 2,102 2,597 -495 -23.55
10 Belgium 2,091 1,946 145 6.93
11 Austria 2,009 2,114 -105 -5.23
12 Italy 1,762 1,923 -161 -9.14
13 Spain 1,718 1,615 103 6.00
14 Cyprus 1,658 1,833 -175 -10.55
15 Slovenia 1,074 1,044 30 2.79
16 Malta 1,021 1,092 -71 -6.95
17 Portugal 984 985 -1 -0.10
18 Greece 947 818 129 13.62
19 Estonia 945 841 104 11.01
20 Czech Republic 837 701 136 16.25
21 Croatia 792 710 82 10.35
22 Slovakia 755 683 72 9.54
23 Poland 752 678 74 9.84
24 Latvia 703 557 146 20.77

34
25 Lithuania 637 524 113 17.74
26 Hungary 622 503 119 19.13
27 Romania 515 398 117 22.72
28 Bulgaria 406 333 73 17.98
Average 1,520 1,489 31 2.02
Sursa: https://www.reinisfischer.com , accesat la data de: 30.05.2018

Fig. 4.5 – Nivel med iu de salarizare, în 2017 la nivelul Uniunii Europene

Sursa: Sursa: https://www.reinisfischer.com , accesat la data de: 30.05.2018

Putem observa foarte ușor pe imaginea de mai sus cum situația Bulgariei și a României se
înroșește practic cu toate că salariul mediu a crescut în România. Acest fapt se datorează faptului
că prețurile și inflația sunt crescânde, iar raportul dintre nivelul mediu de salarizare și costurile
vieții în România cresc.

35
Pentru a înțeleg e mai bine contextu l economic al României, vom continua analiza și ne
vom opri asupra salariului minimi pe economie. Grupul 1, în care salariile minime au fost mai mici
de 500 EUR pe lună în ianuarie 2017. Acest grup este alcătuit din următoarele state mem bre UE:
Bulgaria, România, Letonia, Lituania, Republica Cehă, Ungaria, Croația, Slovacia, Polonia și
Estonia; Salariile minime la nivel național au variat între 235 EUR în Bulgaria și 470 EUR în
Estonia.

Fig. 4.6 – Nivelul minim de salarizare al țărilo r membre în Uniunea Europeană

Sursa: https://www.reinisfischer.com , accesat la data de: 30.05.2018

36
Figura următoare, compară salariile minime brute ținând cont de diferențele în materie de
nivel al prețurilo r prin aplicarea principiului parității puterii de cumpărare (PPC) luând în
considerare cheltuielile finale pentru consumul casnic . După cum ar fi de așteptat, ajustarea pentru
a ține seama de diferențele dintre nivelurile prețurilor reduce disparită țile dintre țări. Acest lucru
însă, se petrece doar la nivelul teoretic. Vom observa cum România, face iar parte din grupul 1, o
țară cu un salariu mult sub nivelul uniunii. Grupul 1 , în care salariile minime au fost mai mici de
560 SPC pe lună în ianuarie 2017. Acest grup este alcătuit din următoarele state membre UE:
Bulgaria, România și Letonia. Salariile minime la nivel național au variat între 501 SPC în Bulgaria
și 553 SPC în Letonia. Puterea de cumpărare a salariului în România se află la nivelul de 549,
penultima țară în uniune.

Fig. 4.7 – Putere de cumpărare a salariului în Uniunea Europeană

Sursa: https://www.reinisfischer.com , accesat la data de: 31.05.2018

37
În octombrie 2014, proporția persoanelor muncitoare a căror remunerație reprezintă mai
puțin de 105 % din salariul minim la nivel național a fost de peste 7,0 % în șapte state membre ale
UE care au salariu minim și anume: Slovenia (19,1 %), România (14,3 %), Polonia (11,5 %),
Franța și Lituania ( ambele 9,5 %), Bulgaria (8,8 %) și Letonia (7,9 %). Spania (0,2 %) a înregistrat
cea mai scăzută pondere a lucrătorilor a căror remunerație reprezintă mai puțin de 105 % din
salariul minim la nivel național, în timp ce ponderea lucrătorilor din celelalte 1 0 state membre a
căror remunerație era inferioară acestui procent a variat între 2,3 % (Republica Cehă) și 6,1 %
(Luxemburg).

Fig.4.8 – Proporția salariaților din România care primesc salariul minim

Sursa: https://www.reinisfischer.com , accesat la data de: 31.05.2018

38

Tabel 4 .9 – Evoluția c âștigurile brute ale românilor pe industrii, din martie 2017 – martie 2018
Mart. Mart.
TOTAL ECONOMIE 3256 4488
Agricultură, silvicultură și pescuit 2461 3345
Agricul tură, vânătoare și servicii anexe 2327 3107
Silvicultură și exploatare forestieră; pescuit și acvacultură 2830 4020
Industrie total 3089 4074
Industria extractivă 5382 6020
Extracția cărbunelui superior și inferior 3907 4788
Extracția petrolului brut și a gazelor naturale 8122 8618
Extracția minereurilor metalifere 3542 5499
Alte activități extractive 2486 3034
Activități de servicii anexe extracției 6546 7123
Industria prelucrătoare 2958 3933
Industria alimentară 2294 3005
Fabricarea băuturilor 3370 5352
Fabricarea produselor din tutun 6350 10589
Fabricarea produselor textile 2665 3406
Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 2027 2648
Tăbăcirea și finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie,
harnașamentelor și încălțămin tei; prepararea și vopsirea blănurilor 2275 2986
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția
mobilei;fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletite 2210 2881
Fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie 2846 3834
Tipărirea și reproducerea pe suporturi a înregistrărilor 2906 3590
Fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea
țițeiului 7290 9082
Fabricarea substanțelor și a produselor chimice 3398 4489
Fabricarea prod uselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice 4520 5515
Fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice 3384 4494
Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 3159 4556
Industria metalurgică 4000 5096
Industria construcțiilor metali ce și a produselor din metal, exclusiv mașini,
utilaje și instalații 2914 3859
Fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice 3663 4807
Fabricarea echipamentelor electrice 3045 4002
Fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a 3651 4823
Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor 3635 4796
Fabricarea altor mijloace de transport 3828 5026
Fabricarea de mobilă 2243 2927
Alte activități industriale n.c.a. 2448 3112

39
Repararea, întreținerea și i nstalarea mașinilor și echipamentelor 3136 4099
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și
aer condiționat 4447 6056
Distribuția apei; salubritate gestionarea deșeurilor, activități de
decontaminare 2661 3672
Captarea, t ratarea și distribuția apei 2976 4129
Colectarea și epurarea apelor uzate 2849 4100
Colectarea, tratarea si eliminarea deșeurilor; activități de recuperare a
materialelor reciclabile; activități și servicii de decontaminare 2368 3232
Construcții 2320 3365
Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și
motocicletelor 2901 3924
Transport și depozitare 3000 4069
Transporturi terestre și transporturi prin conducte 2688 3644
Transporturi pe apă 3198 4501
Transporturi aeriene 6395 8667
Depozitare și activități auxiliare pentru transport 3978 5484
Activități de poștă și de curier 2457 3120
Hoteluri și restaurante 1884 2534
Informații și comunicații 6069 8563
Activități de editare 5229 8126
Activități de producție cinematografică, vid eo și de programe de televiziune;
înregistrǎri audio și activități de editare muzicalǎ; activități de difuzare și
transmitere de programe 4112 5758
Telecomunicații 4851 6204
Activități de servicii în tehnologia informației; activități de servicii informa tice 7553 10627
Intermedieri financiare și asigurări 5855 8150
Intermedieri financiare, cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de
pensii 5854 8131
Activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor
din sistemul public de asigurări sociale) 7057 10239
Activități auxiliare intermedierilor financiare, activități de asigurare și fonduri de
pensii 4185 5618
Tranzacții imobiliare 2960 4572
Activități profesionale, științifice și tehnice 4605 6408
Din car e:
Cercetare -dezvoltare 4485 6433
Activități de servicii administrative și activități de servicii suport 2537 3323
Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public*) 5036 7059
Învățământ 3361 4810
Sănătate și asistență socială 3731 5699
Activități de spectacole, culturale și recreative 2820 3700
Alte activități de servicii 2227 3007
Sursa: Institul Național de Statistică – http://www.insse.ro, accesat la data de 01.06.2018

40
Observăm cum c âștigurile brute ale românilor cresc într-un an de zile cu aproximativ
aproape toate domeniile cu 30%, ceea ce presupune un real progress p e acest capitol, însă,
fiscalitatea reduce din beneficiul acestei măsuri.

Tabel 4 .10 Evoluția c âștiguri lor nete ale românilor , pe industrii, în perioada martie 2017 – martie
2018
Mart. 2017 Mart. 2018
TOTAL ECONOMIE 2342 2704
Agricultură, silvicultură și pescuit 1772 2018
Agricultură, vânătoare și servicii anexe 1676 1876
Silvicultură și exploatare forestieră; pescuit și acvacultură 2036 2423
Indust rie total 2222 2470
Industria extractivă 3807 3586
Extracția cărbunelui superior și inferior 2794 2896
Extracția petrolului brut și a gazelor naturale 5706 5083
Extracția minereurilor metalifere 2493 3329
Alte activități extractive 1792 1839
Activită ți de servicii anexe extracției 4622 4209
Industria prelucrătoare 2132 2388
Industria alimentară 1655 1823
Fabricarea băuturilor 2409 3213
Fabricarea produselor din tutun 4506 6312
Fabricarea produselor textile 1925 2067
Fabricarea articolelor de îmb răcăminte 1482 1637
Tăbăcirea și finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj și
marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei; prepararea și
vopsirea blănurilor 1653 1840
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu
excepția mobilei;fabricarea articolelor din paie și din alte materiale
vegetale împletite 1602 1754
Fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie 2038 2326
Tipărirea și reproducerea pe suporturi a înregistrărilor 2084 2175
Fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din
prelucrarea țițeiului 5132 5369
Fabricarea substanțelor și a produselor chimice 2429 2700
Fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor
farmaceutice 3226 3329
Fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice 2426 2717
Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 2265 2740
Industria metalurgică 2851 3080
Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv
mașini, utilaje și instalații 2092 2338
Fabricarea calculatoarelor și a produselor el ectronice și optice 2633 2900
Fabricarea echipamentelor electrice 2188 2431
Fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a 2601 2892

41
Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și
semiremorcilor 2636 2933
Fabricarea altor mijloace de transport 2753 3016
Fabricarea de mobilă 1627 1788
Alte activități industriale n.c.a. 1767 1901
Repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor 2234 2463
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze,
apă caldă și aer condiționat 3163 3654
Distribuția apei; salubritate gestionarea deșeurilor, activități
de decontaminare 1917 2229
Captarea, tratarea și distribuția apei 2137 2508
Colectarea și epurarea apelor uzate 2051 2497
Colectarea, tratarea si eliminarea deșe urilor; activități de
recuperare a materialelor reciclabile; activități și servicii de
decontaminare 1712 1959
Construcții 1670 2020
Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor
și motocicletelor 2083 2372
Transport și depozitare 2147 2451
Transporturi terestre și transporturi prin conducte 1928 2198
Transporturi pe apă 2327 2771
Transporturi aeriene 4504 5107
Depozitare și activități auxiliare pentru transport 2824 3275
Activități de poștă și de curier 1785 1920
Hoteluri și restau rante 1369 1541
Informații și comunicații 4620 5324
Activități de editare 4079 5136
Activități de producție cinematografică, video și de programe de
televiziune; înregistrǎri audio și activități de editare muzicalǎ;
activități de difuzare și transmitere de programe 2905 3393
Telecomunicații 3487 3717
Activități de servicii în tehnologia informației; activități de servicii
informatice 5880 6689
Intermedieri financiare și asigurări 4158 4869
Intermedieri financiare, cu excepția activităților de asigură ri și ale
fondurilor de pensii 4156 4863
Activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu
excepția celor din sistemul public de asigurări sociale) 5013 6070
Activități auxiliare intermedierilor financiare, activități de asigurare
și fonduri de pensii 2981 3370
Tranzacții imobiliare 2118 2728
Activități profesionale, științifice și tehnice 3300 3832
Din care:
Cercetare -dezvoltare 3247 3897
Activități de servicii administrative și activități de servicii
suport 1826 2006
Adminis trație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul
public*) 3574 4179
Învățământ 2389 2843

42
Sănătate și asistență socială 2663 3408
Activități de spectacole, culturale și recreative 2017 2208
Alte activități de servicii 1608 1806

Sursa: Institu l Național de Statistică – http://www.insse.ro , accesat la data de 01.06.2018

Fig. 4.11 – Evoluția șomajului în România

Sursa: Institul Național de Statistică – http://www.insse.ro/cms/ro/search/node/somaj , accesat la
data de 04.06.2018

Putem observa d e-a lungul lucrării niște statistici reale și necruțătoare a modului în care
românii sunt răplătiți pentru munca lor. Nivelul de trai este unul scăzut datorită necorelării
nivelului de salarizare cu costul vieții, totodată este exercitată o presiune foarte mare din punct de
vedere fiscal asupra salariaților
3.5 Anomalii statistice
Mergând mai departe, stând să analizăm distribuția populației ocupate în funcție de
ramurile de activitate, vom observa faptul că a proape 3,7 milioane de români sunt trecuți în
statistici la rub rica „Alte C ategorii“, ceea ce ne spune faptul că ei nu sunt nici salariați, nici șomeri,
nici elevi sau studenți. Întrebare e evidentă, dar și retorică: Ce status au ei de fapt pe piața muncii?
Dacă toți acei 3,7 milioane de români ar fi de clarați șomeri, România ar apărea în statistici
cu o rată a șomajului de ap oximativ 50%, ceea ce înseamnă aproape zece ori mai mare față de cifra

43
declarată oficial. Practic, aceste sunt niște anomalii ale statisticilor, care sunt observate, însă
nimeni nu acționează în vreun fel . Conform unei publicații făcute de Institutu lui Național de
Statistică , la în anul 2015, dintre cei 19,8 locuitori ai țării, un număr d e 12,6 milioane reprezintă
efectiv populația active sau resursele de muncă ale României, iar rest ul populației de aproximativ
7,2 milioane de persoane reprezintă populați a în afara resurselor de muncă, făcând aici referire la:
pensionarii, copiii, persoane cu dizabilități care nu au capacitatea de a munci .
Din totalul de 12,6 mil. de persoane care sun t apte de muncă, doar 4,9 milioane d e persoane au
statut de angajat , în timp ce alte 3,7 milioane de persoane se află în perioada de pregătire
profesională , iar 3,5 milioane intră la o rubric foarte generică de „Alte categorii“,. Nu în ultimul
rând, aprox imativ 500 de mii de persoane se afl în șomaj ,
În final cele 3,5 mil de persoane care sunt încadrate în sfera altor categorii sunt acele
persoane care lucrează pe cont propriu, patronii și lu crătorii familiali neremunerați . Totodată,
aceste 3,5 mil de per soane, cel puțin jumătate din acestea pot reprezenta o populație ce lucrează
efectiv la negru.
Fig. 4.12 – Distribuția populației ocupată în anul 2016

Sursa: Institul Național de Statistică – http://www.insse.ro , accesat la 04.06.2018

44
Fig.4.13 – Distribuția populației ocupate în anul 2017

Sursa: Institul Național de Statistică – http://www.insse.ro , accesat la data de 05.06.2018

Putem observa în continuare cum aceeași categorie care rămâne foarte neclară e ste în tr-o
creștere față de anul 2016 și avem aproape 4 milioane de români. Ceea ce este cert este faptul că
reprezintă o anomalie a statisticilor .
Multă lume condamnă aceste statistici și spune ca o foarte mare parte din acea categorie
sunt persoane care lucr ează la negru.
În privința munci la negru nu există statistici foarte concludente pentru România, sunt doar
anumite zvonuri ca există un procent de aproximativ 20% declarat al muncii la negru. Acest lucru
este doar teoretic pentru ca aproximativ aceasta s e preconizează ca este și statistica în privinșa
evaziunii fiscale în general, dar aceasta reprezintă evaziunea fscală declarată. Multă lume printre
care cei mai mulți sunt specialiști, contracarează statisticile realizate spunând că realitatea este una
mult mai dură, iar evaziunea fiscală și implicit munca la negru ating cote de până la 35%.

45
CONCLUZII

Este destul de clar faptul că principalele cauze care participă la conturarea unui procent
destul de ridicat la nivelul țării noastre sunt fiscalitatea rid icată, instabilitatea politică și nivelul de
trai redus. Necorelarea fiscalității la nivelul salariilor cu nivelul prețurilor din România este primul
fapt pe care îl putem observa cu ochiul liber. Totodată, fiscalitatea salariilor nu vine deloc în
sprijinu l româniilor fiind foarte contribuții și impozite aduse la salariul brut, fapt ce diminuează și
mai mult salariul unui român. Având în vedere că majoritatea cheltuielilor sunt corelate cu
cheltuielile dintr -o țară dezvoltată, însă există o discrepanță uria șă a nivelului de salarizare din
România cu alte țări dezvoltate din Uniunea Europeană nu poate să ducă decât la o cronicizare a
fenomenului de muncă la negru. Aceste statistici care indică un procent de aproximativ 20% este
probabil ireal și mult prea puț in față de realitatea în care ne aflăm. Instabilitatea politică în care se
află România de mai bine de 20 de ani nu va duce decât la cronicizarea acestui fenomen și făcându –
ne probabil unul din cele mai propice medii exstente în întreaga economie mondială.
Statul trebuie să se autosesizeze și să ia măsuri imediate. Acești factori care generează
procente atât de mari ale fraudei fiscal în domeniul muncii ar putea relansa economia României și
ar putea genera prin sumele de bani colectate din diminuarea munci i la negru, zeci de investiții la
nivel național în infrastructură sau alte sectoare.
Concluzia este destul de clară, la nivelul impunerii fiscale ne putem compara cu state
puternic dezvoltate, însă din punct de vedere al nivelului salarizării ne putem com para cu state slab
dezvoltate.
Ca propunere, este destul de evident că scăderea procentelor de impunere și introducerea
unor cote de impozitare mult mai reduse ar putea genera o scădere temporară a evaziunii fiscale în
domeniul muncii. Astfel, prin introdu cerea unor astfel de norme, ar face ca un salariat să rămână
cu mult mai mulți bani în mână, adică salariul net ar putea crește considerabil, iar acesta oricum ar
merge o bună parte din el pe consum. Totodată un alt factor stimulator printr -o măsură
asemăn ătoare ar fi faptul că un angajator ar reduce semnificativ din cheltuielile către stat cu
angajații.
Actualmente este absolut necesară aplicarea unor politici de relaxare financiară în privința
forței de muncă. Să nu uităm faptul că la mijloc sunt două ele mente importante: salariatul și
angajatul. Amândoi se află sub o presiune fiscală ridicată, fapt ce îi încurajează pe amândoi să

46
devină niște complici la procesul de muncă la negru. Este destul de evident faptul că atât unui
angajator, cât și unui angajat le este mult mai favorabilă o înțelegere pe salariul minim pe
economie, iar salariul net să fie categoric la un alt nivel, dublu sau poate chiar triplu.

47
Bibliografie
A. CĂRȚI
1. Alexandru Adriana, Ghinăraru Cătălin, „Determinarea dimens iunii muncii nedeclarate ca
modalitate de identificare și cuantificare a rigidității pieței muncii – o abordare
econometrică ”;
2. Balaban C. , Evaziunea fiscală. Aspecte controversate de teorie și practică judiciară , Editura
Rosetti, București, 2003;
3. Boicean D anusia, „Instituțiile Uniunii Europene. Combaterea fenomenelor ilicite de
economie subterană”, Universitatea Lucian Blaga, 2004 ;
4. Butticé Alessandro, „OLAF – European instrument for fight against cross border and
fraud”, 2002;
5. C. Scailteur , Le contribuabl e et l’etat , 1961;
6. Clocotici D., Gheorghiu Gh. , Dolul, frauda și evaziunea fiscală , Editura Lumina Lex,
București, 1996;
7. Codul Muncii, Editura Universul Juridic, București, 2011 ;
8. Conf.univ.dr. Voicu Costică, lect. Florin Sandu, lect.univ.dr.Ioan Dascălu, „ Frauda în
domeniul financiar bancar și al pieței de capital”, Editura Trei, București, 1998 ;
9. Craiu Nicolae , „Economia subterană și disfuncționalități generate de constituirea și
consumarea veniturilor factorului public”, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu, 2003 ;
10. Craiu Nicolae, Economia subterană între da și nu, Editura Economica, București, 2004;
11. Lazăr Augustin, „Ancheta antifraudă în mediul afacerilor”, Editura LuminaLex, București,
2004 ;
12. Martinez J.C ., La fraude fiscale , PUF, Paris, 1990;
13. Niță Vasile Gabri el, „Evaziunea fiscală”, InstitutuI pentru Cercetarea și Prevenirea
Criminalității din cadrul Ministerului de Interne, București 2000 ;
14. Pestieau Pierre, „L ’économie souterraine” , Editura Pluriel , Inédit , Hachette, 1989;
15. Șaguna D.D., Tutungiu M., Evaziunea f iscală (pe înțelesul tuturor) , București, Editura
Oscar Print, 1995;
16. Șaguna D.D ., Tratat de drept financiar și fiscal , Editura All Beck, București, 2001;
17. Vizitiu Gh. , Evaziunea fiscală , Editura Lumina Lex, București, 2001;

48
18. Vîrjan Bogdan, Infracțiunile de evaziune fiscală. Editia a 2 -a, Editura C.H. Beck,
București, 2016;
19. Voicu Cristina Covaci, Economia subterană din România. Contextualizare și analiz ă,
Editura ASE, București, 2015.

B. ARTICOLE
1. https://www.reinisfischer.com/average -salary -european -union -2016 .

C. SITE -URI
1. https://www.reinisfischer.com ;
2. http://www.institutmolinari.org/ ;
3. http://www.insse.ro/cms/ ;
4. http://www.zf.ro/ .