Programul de studii universitare de masterat: [630977]

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE BUCURE ȘTI
Programul de studii universitare de masterat:
Contabilitatea agenților economici și a instituțiilor publice
LUCRARE DE DISERTAȚIE
CERCETĂRI PRIVIND EVOLUȚIILE ACTUALE ÎN
ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII STOCURILOR DE
MATERIALE ȘI A OBIECTELOR DE INVENTAR
Autor:
TOMA (ROȘU) Georgiana Cristina
Îndrumător Științific
Prof. Univ. Dr. Cicilia IONESCU
BUCUREȘTI
2017

CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I
PARTICULARITĂTI PRIVIND STOCURILE
1.1.Noțiuni introductive…………………………………………………………… 1
1.2. Clasificarea stocurilor……………………………………………………….. 1
1.3.Reglementări contabile naționale și europene referitoare la
stocuri……………………………………………………………………………….4
CAPITOLUL II
EVALUAREA ȘI CONTABILITATEA STOCURILOR
2.1.Sistemul de conturi utilizat în înregistrarea stocurilor…………….. 6
2.2.Evaluarea stocurilor…………………………………………………………… 8
2.2.1.Evaluarea stocurilor la momentul intrării în patrimoniu 8
2.2.2.Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii………………. 9
2.2.3.Evaluarea stocurilor la închiderea exercițiului prin
bilanț contabil ………………………………………………………9
2.2.4.Evaluarea stocurilor la ieșirea din entitate…………………. 9
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ –CONTABILITATEA STOCURILOR LA SC ALEXANDRU
CO SRL
3.1.Prezentarea SC ALEXANDRU CO SRL……………………………… 11
3.2.Studiul de caz propriu-zis. Înregistrări în Registrul jurnal,
bilanț, indicatori financiari referitori la stocuri……………………….14
3.2.1.Înregistrări contabile în cazul aplicării inventarului
permanent……………………………………………………………..17
3.2.2.Înregistrări contabile în cazul aplicării inventarului
intermitent……………………………………………………………..19
3.2.3.Înregistrarea intrărilor de materii prime și materiale
consumabile…………………………………………………………..19
3.2.4.Înregistrarea ieșirilor de materii prime și materiale 21

consumabile…………………………………………………………..
3.2.5.Gestiunea stocurilor cu ajutorul sistemului ERP……….. 21
3.2.6.Analiza economico financiară a principalilor indicatori
economici……………………………………………………………..33
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE
Motivația mea privind alegerea acestei teme este dublu justificată. Ținând cont că în
ultimii ani au intervenit modificări asupra legislației privind regimul juridic al domeniului
public și privat al statului, fapt ce a generat adoptarea unei noi legislații în domeniul
contabilității și reforma acesteia. De asemenea reforma contabilității a survenit în urma
procesului general de reformă contabilă europeană, având la bază directivele europene precum
și Sistemul European de Conturi. Astfel, aderarea României la Uniunea Europeană a accentuat
caracterul complex al contabilității, ca urmare a diversificării finanțării externe din fondurile
europene.
Luând în considerare că prin natura serviciului am intrat în contact direct cu
Compartimentul Contabilitate am ales această temă.
Lucrarea de disertație elaborată de către subsemnata își propune să analizeze stocurile
(IAS2) atât din punct de vedere general, conform reglementărilor în vigoare, cât și din punct
de vedere particular, analizând cu ajutorul modului de gestiune al sistemului ERP o parte a
activității contabile a SC ALEXANDRU CO SRL.
Primul capitol al lucrării prezintă pe larg principiile care stau la baza organizării
contabilității stocurilor conform IAS 2. Deasemenea primul capitol mai cuprinde și o scurtă
prezentare a literaturii de specialitate revizuită de către subsemnata.
În al doilea capitol sunt prezentate reglementările contabile privind contabilizarea
stocurilor de materiale și a obiectelor de inventar și anume evaluarea stocurilor, reflectarea
sistemului de conturi utilizat în evidențierea stocurilor precum și organizarea contabilității
sintetice a obiectelor de inventar.
Ultimul capitol prezintă studiul de caz concretizat în analizarea unei părți din
contabilitatea SC. ALEXANDRU CO SRL și anume: prezentarea contabilității activelor fixe
corporale din punct de vedere al organizării acestora, înregistrarea în contabilitate a acestora.
Deasemenea în finalul lucrării de disertație am prezentat concluziile asupra modului de
respectare a prevederilor legale în domeniul organizării contabilității stocurilor de materiale și
a obiectelor de inventar, contribuțiile originale și propuneri.

CAPITOLUL I
PARTICULARITĂTI PRIVIND STOCURILE
1.1. Noțiuni introductive:
Cu începere de la 1 ianuarie 1994, unitățile patrimoniale și celelalte persoane juridice
și fizice, care exercita în mod obișnuit acte de comerț și sunt înmatriculate la Oficiul
Registrului Comerțului, organizează și conduc contabilitatea proprie, potrivit prevederilor
Legii contabilității nr.82/1991, Regulamentului de aplicare a acestuia, Planuri de conturi
general și normelor de utilizare a acestuia.
Înregistrarea în contabilitate a operațiunilor economico-financiare se realizează cu
ajutorul Planului de Conturi General, iar evidența contabilă a stocurilor se ține cu ajutorul
conturilor din clasa 3.
IAS 2: Stocuri1 este un Standard Internațional de Raportare Financiară produs și
distribuit de Internațional Accounting Standards Board (IASB) cu scopul de a descrie
principiile referitoare la evaluarea și clasificarea stocurilor.
Stocurile 2 reprezintă o mare parte din activele circulante. Noțiunea de stoc exprimă
atât dimensiunea bunului cât și mișcările intervenite în legătură cu bunul respectiv; mișcările
se desfășoară în mod continuu, iar durata se înscrie la nivelul unui an. Ele constituie elementul
de bază în realitatea ciclului de producție și desfacere al întreprinderii.
Stocurile ne indică informația control gestionar privind mișcarea stocurilor. Pentru
valoarea contabilă de intrare a stocurilor prețul de înregistrare din conturi reprezintă suma
dintre costul de achiziție aferente bunurilor obținute din afară și costul de producție aferente
producției proprii. Activul funcției contabile îl reprezintă stocurile. În urma achiziționării se
debitează cu valoarea stocurilor care au intrat în gestiune după achiziția de la furnizori.
Operația de vânzare sau consum implică creditatrea cu valoarea stocurilor care ies din
gestiunea unității respective. Un sold este debitor atunci când se reprezintă o valoare a
bunurilor în stoc.
Ciclul de exploatare în care apar stocurile se referă la cele trei faze ale circuitului
economic ale unității productive, respectiv: aprovizionare, producție și desfacere. Pe parcursul
acestor faze, stocurile își modifică atât formă cât și conținutul lor material.
1.2. Clasificarea stocurilor:
Exista o clasificare a stocurilor care depinde de patru criterii și anume: exista o
clasificare în funcție de criteriul fizic, o clasificare în funcție de destinație, o alta în funcție de
faza ciclului de exploatare și o altă clasificare în funcție de locul de creare a gestiunilor. Astfel
de stocuri sunt: materiile prime, materialele consumabile, produsele, animale, producția în
curs de fabricație, mărfuri, ambalaje.
1
https://ro.wikipedia.org/wiki/IAS_2:_Stocuri
2 Legea contabilității nr. 82/1991 Republicată în M.Of. nr. 454 din 18 iunie 2008, cu modificările și completările ulteriore
1

– Materii prime= se regăsesc ca atare în stare naturală sau în stare transformată.
Deasemenea aceste materii prime sunt părțile principale care urmează a fi prelucrate cu scopul
de a obține un produs;3
– Materialele consumabile= acestea nu se regăsesc în produsul finit , ele ajută la
activitatea de fabricare a produselor finite . Câteva exemple de materiale consumabile: piese de
schimb, furaje, materiale secundare, carburant, semințe și răsaduri;
– Produsele= acestea se regăsesc sub forma produselor finite, a produselor reziduale, a
semifabricatelor;
– Animale= în această categorie intră păsările, coloniile de albine, animale de îngrășat;
– Producția în curs de fabricație= acest tip de stocuri este reprezentat de lucrările în
curs de execuție sau cele neterminate, cele care mai trebuie să fie supuse probelor și
verificărilor tehnice, de specialitate;
– Mărfuri=acest tip de stocuri este reprezentat de bunurile achiziționate cu scopul de a
fi revândute;
– Ambalajele= sunt acele bunuri folosite cu scopul de a proteja marfa în timpul
transportului sau a depozitării acesteia în vederea prezentării lor comerciale
O categorie diferită de stocuri o reprezintă obiectele de inventar.
Clasificarea stocurilor în active circulante, conform directivei a IV, acelea care sunt:
A) avute în păstrare cu scopul de a fi date în vânzare pe parcursul desfășurării
activității;
B) în curs de producție cu scopul de a fi date în vânzare în procesul de desfășurare a
activității;
C) de tipul materiilor prime, materialelor și consumabile ce urmează a fi utilizate în
timpul procesului de producție.
O clasificare4
A acestui tip de active patrimoniale este dată în România, având următoarea destinație:
– Vânzarea acestora fie în aceeași stare fie după prelucrarea acestora;
– Consumarea acestora atunci când acestea sunt utilizate.
Recunoașterea vânzărilor de stocuri drept venituri:
Veniturile reprezintă creșteri ale avantajelor economice atunci când sunt înregistrate
fie ca intrări/creșteri ale activelor fie ca descreșteri ale datoriilor având ca efect majorarea
capitalurilor propii altfel decât majorarea provenită din contribuțiile proprietarilor.5
Recunoașterea costului stocurilor drept o cheltuială
Valoarea stocurilor de mărfuri și materiale vândute se constată drept cheltuială a
perioadei în care a fost determinat venitul raportat la aceste vânzări. Aceasta asigură
concordanță cheltuielilor efectuate și veniturilor obținute. La evaluarea stocurilor de mărfuri și
materiale la valoarea realizabilă netă, apar pierderi care se percep ca și cheltuială în perioada
în care au fost efectuate.
Cheltuielile sunt diminuări ale avantajelor economice în cursul perioadei contabile sub
formă de ieșiri sau de micșorări ale valorii activelor ori creșteri ale datoriilor, ce au ca rezultat
diminuarea propiilor capitaluri altfel decât repartițiile ce sunt în folosul beneficiarilor.
3 Cicilia Ionescu, Odi Mihaela Zarnescu, Contabilitate (proceduri)- Editura Fundației România de Mâine, București,
ISBN: 978-973-163-795-2, pg.77-112, 20124 contabilitatea stocurilor și comenzilor în curs de execuție cuprinde ansamblul bunurilor și serviciilor din cadrul unității
patrimoniale5 RISTEA, Mihai, Contabilitatea financiară a întreprinderii , București, Editura Universitară, 2005, pag. 214-216
2

Conform IAS 2 „Stocuri” sunt prevăzute patru situații în care costul stocurilor trebuie
recunoscut drept cheltuială:
– când ștocurile sunt vândute, valoarea lor contabilă trebuie recunoscută că și cheltuială
atunci când a fost recunoscut venitul corespunzător;
– când are loc o diminuare a stocurilor până la nivelul valorii realizabile nete în urma
deprecierii, această valoare a deprecierii reprezintă o cheltuială în perioada în care s-au
calculat;
– când are loc o pierdere de stocuri a căror perioadă de garanție a expirat, fără posibilitatea
de valorificare, stocurilor deteriorate ș.a., costul acestora este recunoscut drept
cheltuială în perioada în care s-au constatat pierderile;
– când anumite stocurilor sunt destinate unor conturi de activ așa cum este exemplificat:
costul unui stoc este o cheltuială atunci când acel stoc este utilizat că și componentă
pentru o imobilizare corporală ce este construită în regie proprie. Acel stoc este o
cheltuială pe toată durata utilă de viață a acelui activ.6
Documentele care se realizează odată cu ieșirea stocurilor sunt: bonurile de consum,
fișă limită de consum, iar cele care întocmesc cu ocazia dării în consum sunt avizul de însoțire
al mărfii, dispoziția de livrarea, factură fiscală cu ocazia vânzării, așa cum este explicat în
tabelul de mai jos:
Tabel 1.2.1. Documente de intrare-ieșire a stocurilor
INTRARI IESIRI
Factura fiscala Factura fiscala
NIR BC
Aviz de insotire
Bon de predare-primire fisa de consum
Bon de primire Dispozitie de livrare
Sursa: autor
În cadrul subsistemului de evidență tehnic operative fac parte numeroase documente,
precum: fișe, situații, registre, ele întocmindu-se în cadrul unei secții, unui departament, sau a
entității organizatorice. În cadrul acestui subsistem datele din documentele primare se
prelucrează și deasemenea se determină o serie de indicatori, care sunt necesari conducerii
operative. O serie de documente sunt cuprinse în acest subsistem: liste de inventar, fișe de
stoc, fișe de evidență a materialelor și a obiectelor de inventar, registrul stocurilor .7
Clasa 3 este clasa reprezentativă pentru stocurilor, cu ajutorul conturilor din această
clasă se organizează contabilitatea stocurilor și a producției în curs de execuție. Planul de
Conturi General are în componența sa și grupe și conturi sintetice de gradul 1 și 2. Referitor la
grupe, acestea se structurează în conturi de stocurilor:
– cumpărate;
6 Standardul de Contabilitate IAS 2
7Contabilitate (proceduri)- Cicilia Ionescu, Odi Mihaela Zarnescu, Editura Fundației România de Mâine, București, ISBN:
978-973-163-795-2, anul 2012, P. 77-112
3

– din producție proprie;
– conturi rectificative
conform tabelului de mai jos:
Tabel 1.2.2. Reprezentarea contului din clasa 3
GRUPA DENUMIRE FUNCTIA CONTABILA
30
308Stocuri de materii prime
și materialeA
Rectificativ
35 Stocuri aflate la terti A
37
378Marfuri A
Rectificativ
38
388Ambalaje A
Rectificativ
Conturi de stocuri și
productie proprie
33 Productie in curs de
executieA
34
348Produse A
Rectificativ
36
368Animale A
Rectificativ
Conturi rectificative
39 Deprecierea activelor și a
productiei in curs de
executieP
Sursa: autor
1.3. Reglementări contabile naționale și europene referitoare la stocurilor:
Planul contabil, la origine un concept german, a fost introdus în timpul anilor de
ocupație (1947). Revizuit, succesiv, în anii 1957 și 1982 pentru a ține cont de prevederile
Directivei a IV-a a Uniunii Europene, acesta se menține și astăzi că instrument al normalizării
contabile franceze.
Și în țara noastră, schimbarea sistemului politic, după 1989, tranziția de la o
economie excesiv centralizată spre o economie de piață, valul de transformări ce a marcat
mediul economic românesc, au condus și la o reformă profundă a sistemului contabil. Practic,
4

a fost înlocuit un sistem contabil de tip monist, ce avea drept obiectiv furnizarea informațiilor
necesare planificării și controlului economiei naționale, cu un altul, de tip dualist, care, din
punct de vedere teoretic, a marcat deschiderea informației financiare atât către utilizatorii
interni, cât și către cei externi.8
Contabilitatea stocurilor este o problemă modernă de mare interes pentru multe
entită i, datorită importan ei sale în ceea ce prive te pozi ia financiară și performan a. Astfel, ț ț ș ț ț
problema contabilită ii stocurilor a fost abordată pe larg în literatura de specialitate. (Ristea, ț
M., & Dumitru, C., 2007), (Ristea, M., 2005), (Feleaga, N. și Iona cu, I., 1998) ș.
Istoricul IAS 2 a început cu prima emitere în 1974, avizul său urmând să se producă un
an mai târziu, în octombrie 1975, sub numele de IAS 2 "Evaluarea și prezentarea stocurilor în
contextul sistemului costurilor istorice". În 1993, Comitetul pentru Standardele Interna ionale ț
de Contabilitate a modificat standardul IAS 2 și la publicat în decembrie 1993, sub numele de
IAS 2 "stocurilor". Primul semnal pentru modificarea IAS 2 "Stoc" a avut loc în 1999, prin
elaborarea SIC 1 "Consisten a – Diferite metode de determinare a costurilor stocurilor ". În ț
2003, Standardul Interna ional de Contabilitate IAS 2 "stocurilor" a suferit unele modificări ț
minore, mai mult în esen a sa decât în țforma sa, iar rezultatul a fost standardul actual, care a
intrat în vigoare în ianuarie 2005. Obiectivul fundamental al IAS 2 "stocurilor" este de a oferi
cadrul juridic pentru descrierea tratamentului contabil al stocurilor .
O actualizare a Standardului Interna ional de Contabilitate IAS 2 "stocurilor" a avut ț
loc în 2003, iar standardul a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005.
Untaru M. (2014) studiază analiză comparativă a versiunii curente (2005) și versiunea
anterioară (1993) a standardului IAS 2 "stocurilor" evidențiind domeniile care au intervenit,
precum și elementele nou introduse.
Problematica evaluării și prezentării stocurilor în situațiile financiare a fost tratată de
Jianu I., Venera C. Jianu I. (2010). Și-a propus să realizeze o analiză cantitativă și calitativă a
modului în care entitățile economice care aplică IFRS prezintă în notele la situațiile financiare
metodele folosite pentru evaluarea stocurilor și modul de determinare a valorii realizabile
nete.
8IONESCU, CiciliaSistemul contabil național din perspectiva aderării României la Uniunea Europeană, Supliment al
Revistei de Economie teoretică și aplicată, Bucuresti, Simpozionul anual al AGER, pg.501-514
5

CAPITOLUL II
EVALUAREA ȘI CONTABILITATEA STOCURILOR
2.1 Sistemul de conturi utilizat în înregistrarea stocurilor :
Contabilitatea stocurilor de materii prime, materiale consumabile se efectuează cu
ajutorul conturilor sintetice din clasa 3 după cum urmează: contul 301 reprezintă contul de
materii prime, contul 302 reprezintă contul de materiale consumabile, contul 303 reprezintă
contul de materiale de natura obiectelor de inventar, contul 308 reprezintă contul de diferențe
de preț la materii prime și materiale. Aceste conturi pot fi conturi de activ sau conturi de
pasiv.
În ceea ce urmează se prezinta câteva înregistrări contabile ce se efectuează într-o
unitate. Stocurile se pot debita dar și credita, astfel că:
– Pentru situația în care avem materii prime și materiale consumate ce intră
într-o unitate se efectuează operația de debitare după cum urmează:
% =401 contul de furnizor
301 contul de materii
primeSau contul 408 de
furnizor-situatia facturii
nesosite
302 contul de materiale
consumabileSau contul 542 numit
avans de trezorerie
303 contul de materiale
de natura obiectelor de
inventar
4426 contul de TVA
deductibil
– Pentru înregistrarea taxelor vamale aferente achizițiilor din import se procedează
astfel:
% =446 contul reprezentand
alte impozite
301 contul de materii
primeSau contul 408 de
furnizor-situatia facturii
nesosite
302 contul de materiale
consumabileSau contul 542 numit
avans de trezorerie
303 contul de materiale
de natura obiectelor de
inventar
6

– Pentru situația când există donații sau un plus de inventar se procedează astfel:
% =7582 contul venituri din
donatii
301 contul de materii
primeSau contul 408 de
furnizor-situatia facturii
nesosite
302 contul de materiale
consumabileSau contul 542 numit
avans de trezorerie
303 contul de materiale de
natura obiectelor de
inventar
Sau
301 contul de materii
prime=601 contul de cheltuieli cu
materiile prime
302 contul de materiale
consumabile=602 contul de cheltuieli
de materiale consumabile
303 contul de materiale de
natura obiectelor de
inventar =603 contul de cheltuieli de
materiale de natura
obiectelor de inventar
– Operația de creditare se efectuează pentru stocurilor atunci când ies din gestiune: :
601 contul de cheltuieli cu
materiile prime=301 contul de materii
prime
602 contul de cheltuieli
de materiale consumabile=302 contul de materiale
consumabile
603 contul de cheltuieli de
materiale de natura
obiectelor de inventar =303 contul de materiale de
natura obiectelor de
inventar
– Pentru ștocurile date în folosire se efectuează următoarele înregistrări contabile:
% =303 contul de materiale de
natura obiectelor de
inventar
603 contul de cheltuieli de
materiale de natura
obiectelor de inventar
471 contul de cheltuieli
inregistrate in avans
– Pentru lipsuri care se datorează unor calamități se procedează astfel:
7

671 contul de cheltuieli
pentru calamitati =%
301 contul de materii
prime
302 contul de materiale
consumabile
303 contul de materiale de
natura obiectelor de
inventar
2.2. Evaluarea stocurilor
În unele țări, stocurile sunt evaluate la valoarea minimă dintre cost și valoarea de piață.
Valoarea de piață reprezintă valoarea minimă dintre costul de înlocuire și valoarea realizabilă
netă. IAS 2 stipulează că ștocurile să fie estimate la valoarea minimă dintre cost și valoarea
netă care se realizează.
Evaluarea, efectuată conform prevederilor Directivei a IV a, de la pct. 121 alin.2, nu
poate continua dacă cauzele sunt neaplicabile pentru care ajustările au fost efectuate. Prin
urmare, în situația în care ajustarea devine total sau parțial fără obiect, atunci ajustarea
respectivă trebuie reluată corespunzător la venituri. Dacă ajustările valorilor ce au caracter
excepțional sunt impuse de activele circulante atunci acele ajustări precum și motivele
ajustării respective trebuie prezentate în note explicative.
Activele circulante trebuie evaluate la costul de producție, și bineînțeles cu
respectarea prevederilor de mai sus.
Reflectarea în etalon bănesc a stocurilor de materii prime și materiale presupune
evaluarea acestora, adică exprimarea lor valorică.
La evaluarea stocurilor se disting următoarele momente principale:
Evaluarea la intrarea în patrimoniul unității;
Evaluarea la inventariere;
Evaluarea la bilanț;
Evaluarea la ieșirea din patrimoniul unității.

2.2.1 Evaluarea stocurilor la intrarea în patrimoniu:
Regulă care stă la baza înregistrărilor în contabilitate este evaluarea la cost istoric,
reprezentat prin:
– Costul de achiziție, pentru bunurile achiziționate de la terți;
– Costul de producție, pentru bunurile obținute din activitatea proprie de
exploatare;
– Valoarea de aport care este fixată după evaluarea bunurilor care reprezintă
aport la capital social;
– Valoarea justă aferente bunurilor care sunt obținute cu titlu gratuit.
Costul de achiziție are în componența sa prețul de cumpărare, inclusiv taxele de
import și celelalte taxe de cumpărare nerecuperabile, cu excepția rabaturilor, risturnelor și
remizelor primite de la furnizori.
8

Costul de producție con ine costul de achiziție al materiilor prime și materialelor ț
consumate, deasemenea conține cheltuieli directe de producție precum și cota cheltuielilor
indirecte de producție determinate rațional că fiind legate de fabricația bunurilor.
2.2.2. Evaluarea stocurilor la inventariere:
Evaluarea cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală care mai este numită și
valoare de inventar.
Această reprezintă o valoare care se apreciază în funcție de prețul pieței și de utilitatea
bunului pentru unitate. Valoarea de utilitate, care stă la baza evaluării bunurilor la
inventariere, se estimează în funcție de destinația bunurilor, așa cum urmează:
– Semifabricatele, se evaluează la valoarea materialelor încorporate până la data
evaluării, la care se adăugă costurile stadiilor de prelucrare tehnologică parcurse (alte
cheltuieli directe și indirecte de fabricație);
– Materiile prime și materialele consumabile, care au că destinație utilizarea lor în
exploatare se evaluează la costul lor de înlocuire.
2.2.3. Evaluarea stocurilor la inchiderea exercitiului financiar prin bilant contabil:
Evaluarea la închiderea exercițiului financiar se efectuează la valoarea de intrare fiind
în acord cu rezultatele evaluării la inventariere. În vederea evaluării aceasta se compară cu
valoarea de inventar rezultând astfel două situații:
-Pentru acele stocurilor pentru care s-au obținut un rezultat cu diferențe în plus, între
valoarea de inventar și valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, iar în bilanț
ștocurile sunt reflectate la valoarea de intrare
-Pentru acele stocurilor pentru care s-au obținut un rezultat cu diferențe în minus, între
valoarea de inventar și valoarea de intrare, acestea se evaluează în bilanț la valoarea de
inventar.
Aceste stocurilor sunt înregistrate la valoarea lor de intrare, iar pentru minusul de
valoare datorat deprecierii, se constituie provizioane. Așadar dacă deducerea valorii
depreciate se efectuează din valoarea de intrare a stocurilor , pentru care au fost calculate și
înregistrate provizioane, se obține valoarea de inventar că valoare netă, care se cuprinde în
bilanț.
2.2.4 Evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu:
În general valoarea contabilă de ieșire este aceeași cu valoarea contabilă de intrare și
egală la rândul său cu mărimea costului stocului. Dacă pe parcursul desfășurării activității,
aceleași tipuri de bunuri se achiziționează la diferite prețuri se utilizează în principal
următoarele metode de evaluare, în scopul evaluării cantităților de stocurilor ieșite sau
consumate, în vederea înregistrării sau scăderii lor din gestiune:
Metoda costului mediu ponderat (CMP) Conform principiul de funcționare al
acestei metode se poate calcula fie lunar fie după sau înainte de fiecare operație de intrare.
CMP este reprezentată un raport astfel că la numărător este suma dintre valoarea stocurilor
inițiale și valoarea intrărilor iar la numitor este suma dintre cantitatea existentă în stocul inițial
și cantitatea intrată.
9

Când se calculează la sfârșitul lunii, costul mediu ponderat (CMP) se stabilește că un
raport între valoarea stocului (VSi) plus valoarea intrărilor (Vi) și cantitatea existentă în stocul
inițial (QSi) plus cantitățile intrate (Qi), adică:
CMP = (VSi + Vi): (QSp + Qi)
Când se calculează după fiecare recepție, costul mediu ponderat (CMP) se stabilește că
un raport între valoarea stocului precedent (VSp) plus valoarea intrărilor (Vi) și cantitatea
existentă în stocul precedent (QSp) plus cantitățile intrate (Qi), după cum urmează:
CMP = (VSp + Vi): (QSp + Qi)
Dacă se ponderează cantitățile ieșite (QE) cu costul unitar mediu ponderat se obține
valoarea bunurilor ieșite (VE) după cum urmează:
VE = CMP x QE
Metoda FIFO " first in – first out " Principiul de funcționare al acestei metode este
acela că evaluarea bunurilor la costul de achiziție al primului lot se efectuează pentru bunuri
ieșite din gestiune. Pe măsura epuizării lotului, ștocurile ieșite se evaluează la costul de
achiziție al lotului următor în ordine cronologică.
Metoda LIFO " last in – first out " Prin această metodă se evaluează ieșirile din stoc
la costul de achiziție al articolelor intrate în stoc. Ieșirile de stocurilor din gestiune se
evaluează la costul de achiziție sau la costul de producție al lotului anterior descrescător pe
măsură ce se epuizează lotul respectiv.
Metoda costului standard – unitățile patrimoniale, în cadrul contabilității interne de
gestiune, pot utiliza costuri și prețuri prestabilite pentru a evalua ștocurile, denumite cost
standard. Practic, aceste costuri pot fi costuri antecalculate sau costuri medii dintr-o perioadă
anterioară de gestiune sau costuri de achiziție de la furnizorul principal. Pentru această metodă
de evaluare se impune anticipat costuri fix menite să evalueze și să înregistreze intrările,
respectiv ieșirile din gestiune. Prețurile standard trebuie să fie actualizate periodic, cel puțin
odată pe an, în funcție de evoluția prețurilor și de alți factori pentru că rezultă diferențe care
pot fi: favorabile (când prețul standard este mai mare decât costul efectiv și se înscriu în roșu)
sau nefavorabile (când prețul standard este mai mic decât prețul efectiv și se înscriu în negru).
Factorii principali de care depinde implementarea unei metode sunt fiscalitatea și
rentabilitatea. Acești factori se aleg în urma evaluării cantității de stocurilor reprezentând
cheia pentru evaluarea profitului (în minus sau în plus) rezultând respectarea sau nu a
principiului prudenței.
10

CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ PROPRIU ZIS. ÎNREGISTRĂRI ÎN REGISTRUL JURNAL.
BILANȚ. INDICATORI FINANCIARI REFERITORI LA STOCURI
3.1.Prezentarea SC ALEXANDRU CO SRL :
S.C. ALEXANDRU CO S.R.L. reprezintă una din marile firme de construcții din
București, și nu numai având o activitate remarcabilă, în întreg teritoriul țării. Înființată în
19.01.2006 cu un capital social constituit de 100.000 RON și cifra de afaceri de 4.000.000 €.
Conducerea societă ii este asigurată de către ț ing. Șerban Traian în calitate de Director
General, ing. Păpureanu Adrian în calitate de Director Tehnic și ec. Ecseu Cosmina în
calitate de Director Economic. Societatea are sediul în București, str. Nicolae Titulescu, nr
10A, având depozite de material și puncte de lucru (șantiere) pe întreg teritoriul jude ului. Prin ț
statutul său juridic societatea poate înfiin a sucursale și filiale, atât în țară cât și în străinătate. ț
Principalul obiect de activitate al societă ii îl reprezintă lucrările de construc ii, ț ț
între inere și reparații a căilor ferate de suprafa ă și subterane. ț ț
În cadrul activită ilor secundare de activitate se numără: ț
Construcții, între inere și repara ii de drumuri ț ț
Construcții de autostrăzi
Construcții de aerodroame și baze sportive
Construcții și între inere linii c.f., în execu ie manuală și mecanizată; ț ț
Construcții repara ii și între inere poduri și pode e c.f.; ț ț ț
Apărări și consolidări terasamente c.f.;
Construcții, repara ii și între inere instalații SCB, TTR, ELF și IFTE; ț ț
Vopsitorie anticorozivă a suprafețelor metalice cu specific feroviar;
Subtraversare linii c.f. prin sunt deschis;
Repara ii și între inere material rulant pentru calea ferată; ț ț
Lucrări și activită i țde arhitectură;
Inginerie și servicii de consultanță tehnică legate de acestea;
Alte lucrări de finisare;
Transporturi pe calea ferată și activită i anexe transporturilor terestre; ț
Construc ii de clădiri și lucrări de geniu; ț
Lucrări de învelitori, șarpante și terase la construc ii; ț
Construc ii hidrotehnice; ț
Demolarea construc ii lor, terasamentelor și organizarea de șantiere; ț
Lucrări speciale de construc ii și instalații; ț
Lucrări de instala ii electrice; ț
Lucrări de izolații și protecție anticorozivă;
Lucrări de instalații tehnico-sanitare;
Lucrări de ipsoserie;
Lucrări de tâmplărie și dulgherie;
Lucrări de pardosire și placare a pereților;
Lucrări de vopsitorie, zugrăveli și montări de geamuri;
11

Închirierea utilajelor de construc ii și demolare, cu personalul de deservire ț
aferent;
Transporturi rutiere de mărfuri și terestre de călători ocazional;
Depozitări;
Închirierea mașini și echipament pentru construc ii, fără personal de servire ț
aferent
Selec ia și plasare a for ei de muncă ț ț
În cadrul organiza iei activează 17 persoane calificate, prestând muncă de birou pentru ț
asigurarea de execu ie bună a lucrărilor și conducerea excelentă a firmei. Prințe aceștia se ț
numără, managerul general care are în subordine directă:
Responsabil MI:
Men ine sistemul de managementț
Instruire personal în MI
Audituri interne
Urmărire tratare neconformități
Director economic:
Întocmire B.V.C.
Întocmire balan ă bilan ț ț
Salarizare personal, eviden e contabile ț
Asigură bonitatea financiară a societății
Director tehnic:
Verifică proiecte, fi e tehnice, lucrări ș
Planifică, eșalonează lucrări
Participă la comisii tehnice
Participă la inspec ii, recep ii lucrări ț ț
Acestea reprezintă principalele departamente de conducere în cadrul organizației.
În departamentul MI se încadrează:
Responsabilul controlul calității:
control produse, aprovizionare
verificarea calitate execuție
întocmire de rapoarte
instruire personal SSM
Compartiment aprovizionare:
Întocmește comenzi material
Selectează oferte furnizori
Participă comisie receptive marfă
Controlează calitatea materialelor
Compartiment mecanizare și verificarea metrologică:
Asigură revizia și reparația utilajelor
Planifică utilajele pentru lucrări
Evidență consumuri carburant
Planifică verificarea DMM-urilor
În departamentul economic:
Compartiment de resurse umane:
– Evident, contracte personal
– Centralizare fi e pontaj ș
– Întocmire fi e de post, decizii ș
12

– Rela ia ITM ț
Compartimentul economic financiar:
Înregistrare facturi
Înregistrare bonuri consum
Eviden a gestiunii ț
Comisii de recep ie material ț
În departamentul tehnic:
Serviciu tehnic:
Întocme te dosare licita ie ș ț
Ob ine autoriza ii și agrementeț ț
Pregătire execu ie lucrări ț
Întocme te situa ii lucrări ș ț
Responsabil tehnic cu execu ia: ț
Verifică și avizează lucrări
Participă la faze determinate
Participă la recep ii finale ț
Rapoarte de activitate
Compartiment linii CF și instala ii CF: ț
Organizare lucrări
Întocmire necesar resurse
Urmărire încadrări în grafice și PAC
Asigură siguran a circula iei la lucrări ț ț
Compartiment drumuri și poduri
Organizare lucrări
Întocmire necesar resurse
Urmăriri încadrări în grafice
Participă la recep ii par iale și finale ț ț
Executarea efectivă a lucrărilor este asigurată de efii de antiere: Ș Ș
Preia ansamblul lucrării
Execută măsurători la lucrare
Întocmire carnete de antier ș
Instruire personal muncitor pe linie
Evident ore de lucru utilaje
Întocmire pontaje muncitori
Recep ia calitativă și cantitativă a mărfii ț
Respectarea caietului de sarcini
Coordonează personalul din subordine
Echipele executante sunt formate din 10-20 de muncitori, care se află sub
supravegherea atentă a șefilor de antier. Aceștia sunt organizați, pentru o mai bună ș
coordonare a lucrărilor, și pentru ușurința executării lucrărilor și deplasării.
Contabilitatea de gestiune asigură, în principal, înregistrarea operațiilor privind
colectarea și repartizarea cheltuielilor pe destinații, respectiv pe activități, secții, după caz,
precum și calculul costului de achiziție și de prelucrare al bunurilor intrate, obținute, lucrărilor
executate, serviciilor prestate, imobilizărilor în curs, ș.a.
Prin contabilitatea de gestiune se pot obține informații care să asigure o gestionare
eficientă a patrimoniului, respectiv:
13

informații legate de costul activităților de cercetare, bunurilor, lucrărilor,
serviciilor, precum și costul bunurilor vândute;
informații care stau la baza bugetării și controlului activității de exploatare;
informații necesare analizelor financiare în vederea fundamentării deciziilor
manageriale privind conducerea activității interne;
Pentru asigurarea unui conținut real și exact al structurii costurilor se au în vedere
următoarele principii:
– Principiul separării cheltuielilor . Acesta presupune că la nivelul obiectelor de calculație
stabilite se separă cheltuielile atribuite obiectelor respective de cheltuielile ocazionate de
restul activității. Cheltuielile care nu participă la obținerea obiectelor de calculație mentionte,
cum ar fi cheltuielile financiare, nu se includ în costul acestora.
– Principiul delimitării cheltuielilor în timp. Acesta presupune că includerea cheltuielilor în
costuri să se efectueze în perioada de gestiune căreia îi aparțin cheltuielile în cauză.
– Principiul delimitării cheltuielilor în spațiu. Acesta presupune delimitarea cheltuielilor pe
fiecare tip de entitate organizatorică (departament);
Orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul
efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel
calitatea de document justificativ.
Documnentele justificative care stau la baza înregistrărilor contabile implică
răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat, precum și a celor care le-au
înregistrat în contabilitate.
Registrele de contabilitate obligatorii pe care firma le întocmește sunt: Registrul jurnal,
Registrul inventar și Cartea mare. Ele împreună cu documentele justificative care stau la baza
înregistrărilor în contabilitate se păstrează în arhivă timp de 5 ani, cu începere de la data
încheierii exercițiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, cu excepția ștatelor de
salarii care se păstrează timp de 50 de ani. Prin excepție de la cele menționate mai sus, se pot
stabili, în mod justificat, prin Ordin al Ministrului Finanțelor Publice, registrele de
contabilitate și documentele justificative care se păstreaza pe o alta perioadă.
3.2. Studiul de caz propriu-zis. Înregistrări contabile în Registrul jurnal, bilanț, indicatori
financiari referitori la stocuri în S.C. Alexandru CO S.R.L.
Un stoc de materiale este, prin esența lui, o imobilizare de capital. În procesul de
circulație al capitalului trebuiesc îndeplinite niște funcții ce determină pe care o adoptă firmă
în contabilitatea și gestionarea stocurilor de materiale.
Un aspect al analizei îl reprezintă evoluția raportat la un nivel considerat al acestora
(stoc normat, mediu, maxim sau de price altă categorie). Pentru că un proces de producție să
poată continua este nevoie de prezența și chiar existența unor stocurilor de materiale. Din
această cauză se impune stabilirea unei limite a stocurilor dar și respectarea acestei limite.
14

Prezentele sisteme cu ajutorul cărora se țin evidența trebuie să permită identificarea
materialelor sau grupelor de materiale care prezintă diferențe față de limita stabilită. Se
recomandă operarea în baza principiului excepției, iar operația de înscriere și chiar
vizualizarea pe ecranul calculatorului a grupelor de materiale să se efectueze după un anumit
criteriu.
Pentru această analiză prezentată mai jos, s-a folosit 3 materii prime: ciment, nisip 0/3
și pietriș 7/16. Ținându-se cont de normele de consum ale celor 3 materii prime (300 kg/mc;
0,540 mc/mc; 0,607 mc/mc) necesare pentru producerea unui metru cub de beton și de
producția estimată a se realiza în anul 2017 (3150 mc), necesarul de consum la nivelul anului
2017 pentru aceste materii prime este:
3150 mc × 300 kg/mc = 945 t ciment
3150 mc × 0,540 mc/mc = 1701 mc nisip 0/3
3150 mc × 0,607 mc/mc = 1912 mc pietriș 7/16
Consumul mediu zilnic se calculează pe seama necesarului de consum zilnic (NPL) pe
perioada de gestiune luată în calcul (360 zile).
Cmz = NPL/360
Pentru ciment: Cmz = 945 t/360 zile = 2,625 t/zi
Pentru nisip 0/3: Cmz = 1701 mc/360 zile = 4,725 mc/zi
Pentru pietriș 7/16: Cmz = 1912 mc/360 zile = 5,311 mc/zi
Conform contractelor încheiate de EURO CONSTRUCT cu furnizorii, livrările de
ciment, nisip și pietriș se vor face trimestrial, în cantități de:
945 t/3 = 315 t ciment
1701 mc/3 = 567 mc nisip
1912 mc/3 = 637 mc pietriș
NOTĂ: La numitor s-a luat în considerare un număr de 3 trimestre, deoarece iarna nu sunt
îndeplinite condițiile necesare preparării betonului.
Întrucât cele 3 materii prime sunt de bază în procesul de producție, lipsa lor ar putea
condiționa direct activitatea de producție. Din aceste motive s-a impus calcularea stocului de
siguranță pentru cele 3 materii prime. Ținând cont de timpul necesar pentru contractarea
furnizorilor, pentru întocmirea comenzilor, condițiile de transport, ritmul de consum, s-a
considerat că stoc de siguranță (Ssig) pentru cele 3 materii prime cantitatea de materie primă
necesară pentru a asigura desfășurarea procesului de producție.
10 zile × 2,625 t/zi = 26,25 t ciment
5 zile × 4,725 mc/zi = 23,625 mc nisip 0/3
8 zile × 5,311 mc/zi = 42,488 mc pietriș 7/16
Stoc curent maxim (Scm) = NPL/3
Pentru ciment: 945 t/3 = 315 t
Pentru nisip: 1701/3 = 567 mc
Pentru pietriș: 1912/3 = 637 mc
Stoc mediu (S) = Scm/2 + Ssig
Pentru ciment: S = 315/2 + 26,25 = 183,75 t
Pentru nisip: S = 567/2 + 23,625 = 307,125 mc
Pentru pietriș: S = 637/2 + 42,488 = 360,988 mc
La data de 15 martie 2017, în depozitul de materii prime al societății se aflau
următoarele materii prime:
183 t ciment × 2.000. Lei/t
305,5 mc nisip × 380. Lei/mc
15

380 mc pietriș × 125. Lei/mc
Tabel 3.2.1. Situația abaterilor față de stocul mediu
Nr.
crt.Denumire
materialU.
M.ABATERI + ABATERI –
Cantitatevaloare%Cantitatevaloare%
1.Cimentt–0,7520010,4
2.Nisip 0/3mc–1,6253800,5
3.Pietriș 7/16mc19,0121255,0–
TOTAL –1255,0-23800,9
SOLD ––22554,1
Sursa : Date preluate de la gestionarul celor 3 materii prime analizate și prelucrate.
Rezultă că, în momentul dat, în unitate există stocurilor sub cele prevăzute, în valoare
de 2.255 lei, ceea ce reprezintă 4,1% din totalul materiilor prime analizate.
Un alt aspect important în analiza stocurilor îl reprezintă “gradul de imobilizare”,
reprezentând împărțirea stocurilor în tri tipuri de stocurilor și anume: stocurilor normale,
stocurilor cu mișcare lentă, stocurilor fără mișcare și stocuri disponibile.
Un factor de care depinde această grupare a stocurilor este frecvența consumului.
Astfel se calculează durata de imobilizare a stocului (Di) în zile, conform relației de mai jos:
Di = ( S × 360) / E
în care : S = stocul mediu anual
E = ieșirile din magazie
pentru ciment : Di = 183,75 t ×360 zile / 945 t = 70 zile
pentru nisip 0/3 : Di = 307,125 mc × 360 zile / 1701 mc = 65 zile
pentru pietriș 7/16 : Di = 360,988 mc × 360 zile / 1912 mc = 68 zile
Deoarece durata medie de stocare, stabilită convențional, este de 90 de zile, aceste
materiale intră în categoria stocurilor normale.
Stocurile trebuie să asigure continuitatea procesului de producție. Ca urmare, o altă
preocupare majoră care impune o soluționare rapidă în analiza stocurilor este rezervă în zile
(Rz), care se calculează conform relației de mai jos:
în care :
S1 = stocul efectiv la un moment dat
16Cz1SRz

Cz = consumul mediu zilnic
Dacă se formează și stocul de siguranță, rezerva în zile se determină astfel :
în care t reprezintă echivalentul în zile al stocului de siguranță.
pentru ciment :
pentru nisip 0/3 :
pentru pietriș 7/16 :
Tabel 3.2.2. Rezerva în zile pentru materiile prime analizate
Nr.
crt.Denu
mirea
materi
aluluiU.
MStoc la
data de
15.03.2
017Cons
um
zilnicRezerva
în zileIntervalul
între 2
aprovizionăriNr. de zile până la
prima
aprovizionare
1.Cimentt1832,625607010
2.Nisip
0/3mc305,54,72560655
3.Pietriș
7/16mc3805,31164688
Sursa : Date preluate de la societate și prelucrate.
În cazul tuturor celor 3 materiale se impun măsuri urgente în vederea completării
stocului, dat fiind că ele nu pot asigura continuitatea procesului de producție.
3.2.1. Înregistrări contabile în cazul aplicării inventarului permanent
1. O primă etapă/înregistrare contabilă este pentru evaluarea la costul de achiziție:
Pentru primirea materiilor prime de la cumpărători:
%=401Furnizor 95.200,00 lei
Materii prime 301 80. 000 ,00 lei
17,)(1
CzCztSRz
zile 60625,2)625,210(183Rz
zile 60725,4)725,45(5,305Rz
zile 64311,5)311,58(380Rz

TVA deductibil 4426 15.200,00 lei
pentru trecerea în consum a materiilor prime:
Contul de cheltuieli
materii prime601=301Contul de
materii
prime20.000,00 lei
2. Pentru înregistrarea contabilă necesară evaluării la costul standard se fac
următoarele înregistrări contabile:
Pentru primirea cu diferențe de preț a facturii fiscale:
%=301Contul
de
furnizor 95.200,00 lei
Materii prime 301 70.000,00 lei
Diferențe de preț 308 10.000,00 lei
TVA deductibil 4406 15.200,00 lei
pentru eliberarea in vederea consumului:
Contul de cheltuieli
materii prime601=301Contul de
materii prime 20.000,00 lei
pentru calculul diferentelor de pret :
Diferențele aferente ieșirilor = 20.000 * 9,09 % = 1818 lei
Pentru înregistrarea diferențelor de preț se efectuează următoarea înregistrare contabilă:
Contul de cheltuieli
materii prime601=308Contul de
diferente de pret 1818
3. Pentru înregistrările contabile necesare efectuării evaluării la prețul de pe
factura al cumpărătorului se efectuează:
Pentru primirea materiilor prime:
%=401Furnizor 95200
Materii prime 301 70000
Diferențe de preț 308 10.000
18

TVA deductibil 4426 15200
Pentru eliberarea în vederea consumului:
Contul de cheltuieli 601=301Contul de
materii prime20000
pentru aflarea diferențelor de preț:
Diferențe aferente ieșirilor = 20.000 * 11,11 % = 2222lei
Pentru înregistrarea diferențelor de preț:
Contul de cheltuieli 601=308Contul de
diferente de pret2222
3.2.2. Înregistrări contabile pentru situația când se aplică inventarul intermitent
Pentru situația când există stornarea soldului inițial de materii prime și pentru a le readuce
că și cheltuială:
Contul de
materii prime301=601Contul de
cheltuieli 25.000 lei
Pentru situația când se primesc și se trec că și cheltuială materiile prime:
%=401Furnizor23800
Contul de cheltuieli 601 20000
TVA deductibil 4426 3800
pentru situația când materiile prime existente la sfârșitul lunii se trec că și cheltuială:
Contul de
materii prime301=601Contul de
cheltuiala25000
3.2.3 Înregistrarea intrărilor de materii prime și materiale consumabile
1. Înregistrări contabile având la bază factura fiscală:
Pentru situația când trebuie să înregistrăm pe baza facturii fiscale fără diferențe de preț:
19

% =401 contul de furnizor 119000
301 contul de materii
primeSau contul 408 de furnizor-situatia
facturii nesosite 30000
302 contul de materiale
consumabileSau contul 542 numit avans de
trezorerie 30000
303 contul de materiale
de natura obiectelor de
inventar 10000
4426 contul de TVA
deductibil 19000
pentru situația când avem înregistrări cu diferențe de preț care sunt favorabile
%=401Furnizori 23800
Contul de materii
prime 301 18000
Contul de
diferente de pret308 2000
TVA deductibil 4426 3800
2. Înregistrări contabile pe bază de aviz de expediție:
Pentru situația când marfa este primită pe bază de aviz:
%=408Cont de facturi nesosite
ale furnizorilor23800
Cont de
materii
prime301 20000
TVA4428 3800
Pentru situația când marfa este primită fara factura fiscala
Facturi nesosite408=401Furnizori 119000
TVA deductibil4426=4428TVA neexigibil 19000
3.2.4. Înregistrarea ieșirilor de materii prime și materiale consumabile
20

1. Retrase de întreprinzătorul individual
Contul întreprinzător 108=301Materii prime25.000
2. Trimise spre prelucrat
Terți 351=301Materii prime15.000
3. Trecute la mărfuri spre a fi vândute
Mărfuri 371=301Materii prime5.000
4. Date în consum
Cheltuieli M P 601=301Materii prime2.000
3.2.5. Gestiunea stocurilor cu ajutorul sistemului ERP
Un rol important în urmărirea și controlul stocurilor în carul unei firme îl reprezintă
modul de gestionare al stocurilor cu ajutorul unui sistem informatic. Un astfel de sistem
informatic este sistemul ERP (Entreprise Resourse Panninig). Acest tip de sistem antrenează
și unește oameni „know-how” dar și componente de software și hardware contribuind astfel la
atingerea obiectivelor firmei respective Acesta acoperă toate activitățile legate de stocurilor,
începând cu identificarea produselor până la operațiile care au loc cu acestea, precum și
rezolvarea unor probleme uzuale precum gestionarea nomenclatorului de produse.
Figura 3.2.5.1.Gestionarea articolelor stocabile în ERP
Sursa http://www.seniorerp.ro/erp/modul-stocuri/
Pentru majoritatea proceselor articolul este elementul central., el fiind cel care poartă o
serie de informații specifice, ce sunt grupate într-o fisă a produsului. Toate aceste informații
sunt necesare pentru optimizarea proceselor respective dar și pentru automatizarea acestora.
Factorii care au determinat împărțirea informațiilor în capitole funcționale sunt reprezentați de
varietatea datelor asociate unui articol dar și numărul datelor respective.
21

Figura 3.2.5.2.a. Gestionarea articolelor stocabile în ERP
Sursa http://www.seniorerp.ro/erp/modul-stocuri/
Figura 3.2.5.2. b.Gestionarea articolelor stocabile în ERP
Sursa http://www.seniorerp.ro/erp/modul-stocuri/
Un produs stocabil sau un serviciu este desemnat de către articol în ERP. Informațiile
asociate vor fi mai puține că număr pentru un serviciu iar pentru un articol stocabil vor fi mai
22

multe informații disponibile, acestea depinzând de tipul său proprietățile pe care le dețin
articolele în ERP.
Importul de articole în ERP
Inițial, atunci când se începe o activitate într-o firmă, este necesară o metodă rapidă de
introducere a informațiilor ce fac referire la produse în sistemul ERP. Pentru aceasta se
impune operația de import a unor date, putându-se realiza pornind de la un fișier în format.xls
În acest fișier se introduc toate informațiile firmei respective. În acest mod firma
economisește timp. Exista deasemenea și posibilitatea de a importa clasificări de articole deja
definite în afara ERP-ului, ele putându-se atașa automat tuturor articolelor:
Figura 3.2.5.3. Importul de articole în ERP
Sursa http://www.seniorerp.ro/erp/modul-stocuri/
23

Clasificarea articolelor
Figura 3.2.5.4. Clasificarea articolelor în ERP
Sursa http://www.seniorerp.ro/erp/modul-stocuri/
Această clasificare a articolelor este foarte utilă atunci când există o gamă variată de
produse având fiecare caracteristici diferite.
Caracteristicile articolelor
Caracteristicile articolelor sunt variate astfel încât utilizatorul ERP poate introduce
informații în funcție de nevoile firmei. Printre caracteristicile specifice ce pot fi introduse se
numără: Unitatea de măsură, cantitatea, dimensiuni, proprietăți fizice și chimice, producător.
Toate aceste informații formează fișa articolului respectiv. În funcție de necesități putem căuta
produse și chiar extrage diferite rapoarte chiar și atunci când nomenclatorul are dimensiune
foarte mare.
Unificarea articolelor
Există și situația când un articol este introdus de mai multe ori în nomenclator, atunci
se poate cu ajutorul sistemului ERP să se unifice toate înregistrările din ERP. Astfel toate
înregistrările care nu mai sunt folositoare se șterg.
Scheme automate de codificare
Odată implementat sistemul ERP se poate schimba structura nomenclatoarelor
existente. Asfel se poate crea machete în vederea generării automată a codurilor, în acord cu
noile cerințe
24

Figura 3.2.5.5. Scheme de codificar în ERP
Sursa http://www.seniorerp.ro/erp/modul-stocuri/
Transferurile de mărfuri
Din procesul de redistribuire a produselor din cadrul unei firme fac parte transferurile
de mărfuri Ele reprezintă rezultatul unui flux decizional pentru care SeniorERP oferă
instrumente specifice și variate.
Transferul de bunuri ce se regăsesc în stoc între diferite gestiuni din cadrul punctelor
de lucru diferite să identice este permis cu ajutorul sistemului ERP. În cazul transferurilor
între depozite și retail, marfa se descarcă sau se încărcă din sau în gestiune conform cu tipul
de gestiune.
Figura 3.2.5.6. Transferurile de mărfuri în ERP
Sursa http://www.seniorerp.ro/erp/modul-stocuri/
25

Pentru bunurile ce sunt transferate între diferite puncte de lucru se emite avizul de
transfer iar marfa este alocată unui depozit de tranzit până când aceasta se recepționează.
Astfel se evidențiază marfă ce se află în mișcare neafectându-se ștocurile gestiunilor fără
primirea gestionarului. Pentru cazul în care există diferențe la recepție, acele bunuri sunt
reținute în tranzit până la rezolvarea neconformităților.
Inventarierea în ERP
Figura 3.2.5.7. Inventarierea în ERP
Sursa: http://www.seniorerp.ro/erp/modul-stocuri/
Cu ajutorul sistemului ERP se poate efectua:
inventar parțial la nivel de orice clasificare de articol;
inventar general la nivel de depozit, pe întreg nomenclator de produse.
Astfel se completează automat socul faptic sau stocul scriptic.
Bon Intrare
Bonul de intrare se folosește în cadrul modului de producție dar și pentru plus de
inventar. Diferența dintre inventar și bonuri este aceea că bonurile înregistrează doar diferența
și nu necesită restricții. Atât inventarul, cât și bonurile de intrare sau de consum pot genera
note contabile specifice
26

Figura 3.2.5.8. Bon de intrare în ERP
Sursa: http://www.seniorerp.ro/erp/modul-stocuri/
Bonul de consum este evidențiat în figură de mai jos:
Figura 3.2.5.9. Bon de consum în ERP
Sursa: http://www.seniorerp.ro/erp/modul-stocuri/
27

Pe un singur bon de consum pot exista diferite cauze, că de exemplu: depreciere,
service, donație. În funcție de tipul de cauză existent se generează nota contabilă specifică.
Bonul de consum mai este folosit și în cadrul modulului de producție.
Operațiuni pe Loturi
Se impune apariția operațiunilor specifice la nivel de lot pentru descărcarea de
gestiune de tip LIFO, FIFO sau chiar FEFO.
Wizard rezervare loturi
Cu ajutorul comenzii wizard rezervare loturi se poate direcționa imediat articolele
către anumite comenzi client, atunci când aceste articole intră în gestiune.
Figura 3.2.5.10. Rezervare loturi în ERP
Sursa http://www.seniorerp.ro/erp/modul-stocuri/
SERVICE
Figura 3.2.5.11. Service în ERP
Sursa http://www.seniorerp.ro/erp/modul-stocuri/
28

Pe lângă ștocurile constituite în vederea comercializării, în depozit pot fi regăsite și
articole ce necesită intervenții tehnice pentru remedierea disfuncționalităților ce au apărut în
cadrul termenului de garanție. Fluxul logic al înregistrărilor efectuate în cadrul SeniorERP
oferă informații despre starea articolelor din momentul în care acestea ajung în service și până
în momentul în care clientul reintră în posesia lor.
AMBALAJE
Pentru o gestionare clară a ambalajelor cu regim returnabil, în SeniorERP au fost
introduse conceptele de Container cantitativ și Container Valoric. Acestea se prezintă sub
forma unor griduri ce reflectă dinamica ambalajelor aflate în custodie, grupând formațiile la
nivel de Articol, Locație și Partener.
Figura 3.2.5.12. Service în ERP
Sursa http://www.seniorerp.ro/erp/modul-stocuri/
Exemplificare în cadrul SC ALEXANDRU CO SRL de înregistrări cu ajutorul
programului informatic
În cadrul prezentei lucrări de disertație pentru firmă aleasă în vederea efectuării
studiului s-au efectuat mai multe operații printre care introducerea balanței inițiale, a balanței
contabile, a balanței de stocurilor.
29

În acest scop, pentru societatea SC ALEXANDRU CO SRL a cărei evidență
contabilă este remarcată în prezenta lucrare, se efectuează în programul CIEL începând cu
luna IANUARIE 2017 și are la 31 MARTIE 2017 următoarea situație: :
Tabel nr. 3.2.5.1. Situatie initiala
Sursa:autor
Soldul final creditor la 31 MARTIE pentru contul de furnizor 401 în valoare de
33200 este compus din:
“F1” – 20000 lei
“F2” – 13200 lei
Soldul final debitor la 31 MARTIE pentru contul de furnizor 4111 în valoare de 11300 este
compus din:
“C 1” 1300 lei
“C 2” 10000 lei
Soldul clientului “C 1” care are valoarea de 1300 lei cuprinde:
factura fiscală nr.152 din 20.03.2017 cu suma de 300 lei
factura fiscală nr. 1587 din 26.03.2017 în valoare de 1000 de lei.
Introducerea soldurilor inițiale la începutul lunii IANUARIE în balanță contabilă
Introducerea soldurilor în balanța inițială are mai multe etape, după cum urmează:
ETAPA 1
Se intră în meniul principal al programului în „raportări” apoi în „situații lunare” apoi în
„balanța contabilă”
ETAPA 2
După ce s-a intrat în meniul “Balanță contabilă” se apasă pe butonul “solduri inițiale”.
Se caută în lista conturilor din balanță inițială, contul 1012.
Se apasă "Modificare" sau “Enter” și se completează soldul inițial creditor la 01 ianuarie 2017
și se salvează
Se caută contul 371 în lista de conturi din balanță inițială
Se apasă "Modificare" sau “Enter” și se completează soldul inițial debitor la 01 ianuarie 4000,
total rulaje debitoare precedente 9500, total rulaje creditoare precedente 2000 după care se
salvează.
Se repetă procedeul pentru fiecare cont în parte din balanță inițială.
Notă: dacă se dorește, se poate introduce direct șoldul final din luna precedentă în dreptul
rubricii Sold inițial/rulaje precedente.
30

ETAPA 3
După ce se termină de introdus soldurile inițiale la luna ianuarie în balanță contabilă, se apasă
“Ieșire”.
Din fereastră “Balanța contabilă” se apasă pe butonul “ Listare F10”. Se selectează Balanța
analitică, formularul 3 și se apăsa “ Enter” pe acesta său dublu click.
Dacă în balanță contabilă s-a introdus doar sinteticul contului 401 și 4111, se vor introduce și
analiticele acestor conturi separat. Acest lucru se realizează fără a defini conturile analitice
pentru fiecare cont de furnizor sau client, el efectuându-se automat de către program
Introducerea Soldurilor inițiale la începutul lunii ianuarie.
ETAPA 1
Se intră în “Configurări diverse – Sold inițial parteneri ”
ETAPA 2
Se apasă “Adăugă” și se completează rubricile astfel:
număr document;
dată document;
dată scadentă;
partener;
cont partener;
valoare.
Așadar există “C 1” total creanța 1300 care este compusă din:
factura fiscală nr.152 din 20.03.2017 cu suma de 300 lei
factura fiscală nr. 1587 din 26.03.2017 în valoare de 1000 de lei.
Se apăsă “Adăugă” și se completează:
număr document 152
dată document 20.03.2017
dată scadentă 20.03.2017
partener “Client 1”
cont: 4111
valoare 300 de lei
număr document 1587
dată document 26.03.2017
dată scadentă 26.03.2017
partener “Client 1”
cont: 4111
valoare 1000 de lei
În cazul clientului “C 2” vom introduce valoarea totală a creanței. Astfel există
număr document 22222
dată document: 31.03.2017
dată scadentă 31.03.2017
partener “Client 2”
cont 4111
valoare 1300 lei
dată scadentă 26.03.2017
partener “Client 1”
cont: 4111
valoare 1000 de lei
31

În cazul clientului “C 2” vom introduce valoarea totală a creanței. Astfel există
număr document 22222
dată document: 31.03.2017
dată scadentă 31.03.2017
partener “Client 2”
cont 4111
valoare 1300 lei
ETAPA 3
După ce se termina de introdus șoldurile inițiale ale partenerilor, se efectuează o
verificare. Astfel se verifică dacă totalul din contul sintetic 401 sau 4111 din balanța este
același cu totalul analiticelor introduse pe contul 4111 și 401 din Șold inițial al partenerilor.
Se analizează inițial furnizorii din balanță contabilă.
Se pătrunde în meniul “Raportări” apoi „Situații lunare” apoi „Balanța contabilă” și se
vizualizează care este soldul inițial al contului de furnizor 401.
Apoi se intră în “Raportări apoi în „Situații diverse” apoi în „Balanța parteneri”. Odată
ajunși în acest meniu se selectează contul 401 și se listează F10 în vederea vizualizării totalul
analiticelor contului 401 de furnizor.
Condiția pe care trebuie să o îndeplinească totalul contului 401 din balanță este că
trebuie să fie același cu totalul sinteticului din balanță contabilă.
Introducerea Soldului inițial al stocurilor .
Soldul final debitor la 31 martie al contului 371 în valoare de 11500 de unități
monetare este compus din:
350 m profil aluminiu X 30 lei/m =10500 lei
10 mp plexiglas X 100 lei/mp=1000 lei
ETAPA 1
Pentru a putea introduce se accesează meniul “Configurări” apoi Sold inițial stoc”.
Apoi se selectează gestiunea în care se introduce stocul de marfă.
Definirea unei gestiuni se face astfel: se accesează meniul “ Adăugă INS” și se
completează:
nume gestiune: “depozit marfă”
tip gestiune: “depozit”
cont gestiune: “371”
cont venit “707”
cont cheltuieli “607”
evidență stoc “da”
gestionar “NUME RECEPȚIONER ”
După ce au fost completate datele gestiunii se salvează operația.
Gestiunea odată definită va fi ulterior doar selectată.
3.2.6. Analiza economico financiară a principalilor indicatori economici
Analiza patrimoniului
Rata lichidității patrimoniale
RLP = [Active circulante/Datorii totale] x 100
Tabelul nr. 3.2.6.1. Situația activelor circulante și a datoriilor în perioada 2013-2015
32

Sursa :autor
În toată perioada analizată valoarea indicatorului a depășit limita de 100% ceea ce
demonstrează capacitatea organizației de a-și onora datoriile.9
Se poate observa ponderea foarte mică care o au datoriile totale raportate la activele
circulante. Această situație evidențiază un grad redus de îndatorare al companiei.
Rata solvabilității generale
SG= [Capitaluri proprii/Total datorii] x100
Tabelul nr. 3.2.6.2. Rata solvabilitatii
Sursa :autor
Solvabilitatea constituie aptitudinea întreprinderii de a face față scadențelor pe termen
lung și mediu și depinde de mărimea datoriilor cu asemenea scadențe și de cheltuielile
financiare (costul îndatorării). Ea constituie un obiectiv prioritar al întreprinzătorului care
dorește să-și păstreze autonomia financiară și flexibilitatea gestiunii și rezultă din echilibrul
dintre fluxurile de încasări și fluxurile de plăți, dar și dintr-un fond de rulment net pozitiv,
adică dintr-o bună adecvare între necesarul de finanțare pe termen lung (în active corporale și
financiare) și resursele de finanțare cu caracter permanent
Se constată o rată de solvabilitate peste valoarea limită acceptată de 150%. Acest lucru
reprezintă un punct forțe pentru companie .
Viteza de rotație a stocurilor
VRS = [stocurilor totale/Cifra de afaceri] x 365 zile
Tabelul nr. 3.2.6.3. Viteza de rotatie a stocurilor
9 Ionescu Cicilia – Contabilitate – baze și proceduri, Ed. Fundației România de Mâine, Bucuresti, 2008.
33

Sursa :prelucrate de autor
Valorile normale ale acestui indicator ar trebui să se situeze în intervalul 45-60 de zile.
Se constată o îmbunătățire a acestui indicator din 2013 până în 2014, viteza de rotație crește,
scăzând numărul de zile, ceea ce determină un consum mai rapid al stocurilor , lucru care se
reflectă în lichiditățile curente ale firmei.
Analiza profitabilității
Analiza cifrei de afaceri
Cifră de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obținute din activități comerciale
curente, fiind unul dintre cei mai importanți indicatori de măsurare a performanțelor
economice ale unei întreprinderi. Practic, cifra de afaceri permite determinarea poziției pe
piață a unei societăți, oferă informații despre dinamica activității, șansele de extindere a
afacerii sau importanța întreprinderii în cadrul sectorului. (Gheorghe Valceanu, Vasile Robu,
Nicolae Georgescu – Analiza economico-financiară , 2005)

Fig.3.2.6.1. Evoluția cifrei de afaceri
Sursa: autor
Rezultatele foarte bune obținute de SC ALEXANDRU CO SRL. În anul 2014 se
datorează atât performanțelor din zona industrială, cât și unei strategii comerciale corecte.
Astfel, cifra de afaceri a companiei a crescut în 2014 cu 48% față de 2013. În anul 2015 cifra
de afaceri netă este de 235,6 milioane lei cu puțin sub valoarea din 2014. Vânzările brute au
crescut cu 3% de la 226,9 milioane lei în 2014 la 233,3 milioane lei în 2015, iar volumul
vânzărilor Societății a scăzut cu 11% de la 52,7 mil. Unități în 2014 la 49,9 mâl, unități în
2015.
Vânzări – Volume și valori
34

Prețul mediu al SC ALEXANDRU CO SRL. pe unitatea a crescut de la 3.67 lei în
2013 la 4.3 lei în 2014, (2013: 3.7 lei). Prin comparație, prețul mediu pe întreaga piață
farmaceutică din România este de 20.96 lei (2013: 17.62 lei).
Vânzările brute au crescut cu 42.8%, de la 159 milioane lei în 2013 la 227 milioane lei
în 2014, iar volumul vânzărilor Societății a crescut cu 21.7%, de la 43.3 mil. unități în 2013 la
52.7 mil. unități în 2014.
Creșterea valorică de 42.8% în condițiile creșterii cantitative a vânzărilor cu 21.7% a
fost rezultatul eficientizării portofoliului de produse.
Tabelul nr. 3.2.6.4. Volume și valori
Sursa : prelucrate de autor
Analiza rentabilității
Rentabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a produce profit.
Rentabilitatea se măsoară prin intermediul unor indicatori de eficiență specifici – ratele
de rentabilitate:
Rata rentabilității comerciale: Rcom= (profit brut/active totale) *100
Rata rentabilității veniturilor: Rv= (profit brut/cifra de afaceri) *100
Rata rentabilității financiare: Rfin= (profit net/capital propriu)*100 0
Tabelul nr. 3.2.6.5. Profitul net in perioada 2013-2015
35

Sursa : prelucrate de autor
Ratele de rentabilitate relevă faptul că anul 2014 a fost cel mai bun an pentru firmă.
Deși afacerea este rentabilă, ratele au înregistrat valori negative în anul 2013 din cauza crizei
economice mondiale dar și a cheltuielilor ocazionate de investi ii pentru modernizarea ț
sistemului de produc ie dar și a creșterii calitative în ceea ce privește produc ia. Totuși firma ț ț
își demonstrează potențialul de viabilitate economică obținând profit mai mare în anul 2014.
Dinamica pozitivă a ratelor rentabilității poate influența pozitiv relația cu diferiți
stakeholderi ai întreprinderii. Credibilitatea în fața diferiților clienți sau furnizori crește.
Aceasta poate influen a în mod pozitiv și obținerea de contracte avantajoase prin licitații unde ț
sunt luate în considerare rezultatele anterioare ale firmelor participante.
Rezultatul pozitiv din 2014 poate influen a compania în alegerea unor strategii de dezvoltare. ț
Analiza cheltuielilor
Analiza cheltuielilor este reprezentată în tabelul de mai jos
Tabelul nr. 3.2.6.6. Analiza cheltuielilor
Sursa : prelucrate de autor
Cheltuielile cu materii prime, materiale și mărfuri au crescut cu 26% față de cele din
anul 2013.
Prin politica firmei se caută în permanentă furnizori care oferă materii prime de
calitate. Departamentul Asigurarea Calității evaluează permanent producătorii
potențiali, dar și producătorii existenți. Se au în vedere atât documentația de calitate
furnizată de către aceștia, care este necesară pentru autorizare, cât și calitatea
produselor furnizate și comportarea acestora în procesul tehnologic.
Cheltuielile cu utilitățile au scăzut cu 1% în 2014, că rezultat al următorilor factori:
Utilizarea sistemului centralizat de monitorizare a consumurilor energetice pentru fiecare
beneficiar (secții de producție, depozite, administrativ);
Raționalizarea consumului în acord cu orele efective de lucru;
Realizarea lucrărilor de reparații a izolațiilor conductelor exterioare de furnizare a
agenților termici (răcire, încălzire);
36

Cheltuielile cu personalul au scăzut cu 2% în 2014 respectiv cu 0.8 milioane lei, că
rezultat al reducerii numărului de angajați de la 675 media anului 2013, la 558 de angajați
media anului 2014.
Alte cheltuieli de exploatare au scăzut cu 3.9 milioane lei față de nivelul înregistrat în
anul 2013, în principal datorită cheltuielilor cu despăgubiri și donații și casări de stocurilor
(minus 3.3 milioane lei).
Cheltuielile de cercetare dezvoltare efectuate în anul 2014 au fost în valoare de 0.8
milioane lei.
Analiza Swot
Punctele forțe care pot fi menționate sunt următoarele:
Situație economico-financiară pozitivă, în sensul că firma a înregistrat profit în anii 2014
și 2015;
Cota de pia ă ridicată; ț
SC Alexandru CO SRL de ine avantaj competitiv la numeroase produse atât prin prisma ț
calită ii lor cât și a costului scăzut de fabricare; ț
Respectarea corelațiilor principale între obiective, respectiv rezultate obținute, în anul
perioada 2014-2015 (I Ca>IFs>INs și IW>ÎS);
Folosirea unor metode și tehnici manageriale: managementul prin bugete, diagnosticare,
delegare, managementul prin obiective;
Regăsirea majorității activităților necesare realizării obiectivelor, în pofida dimensionării
procesuale și umane insuficiențe a unora din acestea;
Pe lângă punctele forte pot fi menționate și câteva puncte slabe referitoare la perioada
analizată:
Sold ridicat al crean elor comerciale ț
Sistem de management cu insuficiente delimitări între componente și fără precizarea
conexiunilor dintre acestea (componentele metodologică, decizională, informațională
și organizatorică);
Folosirea timidă a unor instrumente manageriale moderne;
Scăderea productivității muncii în ultimul an al analizei;
Oportunită ile ț firmei SC ALEXANDRU CO SRL sunt următoarele:
Piața medicamentelor este o piață subdezvoltată în România (cel mai mic consum de
medicamente pe cap de locuitor în Europa de Est). Acest lucru oferă mult spațiu pentru
dezvoltarea unei activități eficiente pe această pia ă. Clienții români sunt receptivi la ț
fidelizare și la promovarea produselor.
Piața a avut o îndelungată evoluție ascendentă, cel puțin până în anul 2016. În acest
context creșterea pieței asigură obținerea de venituri în cazul în care firma este
competitivă.
Amenin ările ț cu care se confruntă compania sunt:
Accentuarea crizei din sistemul construcțiilor.
Concurența străină
37

1

CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Contribuția originală în acestă lucrare de disertație o reprezintă prezentarea
organizării și conducerii contabilității din cadrul SC. ALEXANDRU CO SRL. Studiul
elaborat oferă o imagine clară și fidela a poziției financiare, a performanței financiare precum
și a celorlalte informații referitoare la activitățile desfășurate în cadrul firmei, conform
reglementărilor contabile în viguare.
Concluzii legate de analiza gestionării stocurilor:
Un aspect important în cadrul analizei gestionării stocurilor este legat de piața de
aprovizionare, reprezentată prin oferta de resurse materiale:
Cantitatea posibilă de livrat într-un interval de timp;
Calitatea (caracterizată prin elemente specifice domeniului și materialelor);
Condițiile de transport și plată;
Eventualele bonificații etc.
Compartimentul de specialitate, în mod normal, trebuie să dispună de o bază de date,
care să cuprindă toți furnizorii potențiali care pot fi abordați.
Desfășurarea normală a activității nu se poate realiza fără un plan de aprovizionare, un
program care să prevadă asigurarea necesarului cel puțin pentru un an. De modul în care se
derulează procesul de aprovizionare depinde constituirea rezervelor materiale și ritmicitatea
producției.
În acțiunea de economisire a resurselor materiale, o însemnătate deosebită are
reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibil etc., care constituie
rezerva cea mai importantă și principala cale de reducere a cheltuielilor materiale pe unitatea
de produs.
Căi de reducere a consumurilor specifice:
Reducerea diferenței dintre greutatea brută (normă de consum de aprovizionare) și
greutatea netă, care se realizează îndeosebi în faza de execuție a produselor. Cu alte cuvinte, e
vorba de reducerea pierderilor tehnologice și a celor netehnologice, ceea ce se poate realiza, în
principal, prin perfecționarea tehnologiei de fabricație.
Eliminarea pierderilor provocate de aprovizionarea materialelor supradimensionate: o
sursă importantă de reducere a pierderilor netehnologice și de îmbunătățire pe această cale a
coeficientului de utilizare o constituie aprovizionarea la timp a unităților cu materialele
necesare, în sortimentele, dimensiunile și cantitățile corespunzătoare.
Introducerea progresului tehnologic: perfecționarea procedeelor tehnice, înlocuirea
celor vechi cu altele noi are o influență complexă asupra economisirii resurselor materiale.
În paralel cu reducerea consumurilor specifice se are în vedere și organizarea evidenței
detaliate a gestiunii materialelor prin utilizarea calculatoarelor, astfel încât să se obțină
informații în timp util care să ajute la aplicarea de măsuri pe parcurs, pentru eliminarea
abaterilor.
De asemenea, se impune și exercitarea unui control preventiv economic și financiar
exigent asupra lansării comenzilor, derulării contractelor și recepției materialelor.
Pe întreaga perioadă, compartimentele de specialitate trebuie să urmărească derularea
contractelor pe feluri de materiale și furnizori.

Finalitatea actului de aprovizionare îl reprezintă asigurarea necesarului pentru
producție, cel puțin din punct de vedere cantitativ și calitativ.
Acesta ar fi modul ideal în care trebuie planificată și urmărită activitatea de
aprovizionare; la societatea analizată însă, aprovizionarea se face “din mers”, adică pe măsură
ce apar noi cerințe de materiale, se face și aprovizionarea acestora, ceea ce determină
procurarea lor la prețuri mai mari, antrenând cheltuieli suplimentare și, deci o scădere a
profitului întreprinderii. Totodată, această aprovizionare efectuată pe parcurs intervine și în
desfășurarea ritmică a producției, ducând, uneori, la imposibilitatea satisfacerii cererii
clienților din lipsă de materiale.
Se impune o reorganizare a compartimentului care se ocupă cu partea de aprovizionare
și o mai bună studiere a ofertei în domeniu, pentru a contacta din timp furnizorii ce pot oferi
cantitățile necesare, cu calitatea corespunzătoare și un preț acceptabil.
Concluzii legate de analiza utilizării stocurilor :
1. Analiza gradului de asigurare a activității cu stocurilor: prin evidențierea posibilităților pe
care le are firma de a-și asigura principalele materii prime, care condiționează realizarea
programului de fabricație și, implicit, satisfacerea cererii clienților. Pentru MIMI., analiza
gradului de aprovizionare cu trei materii prime principale (ciment, nisip, pietriș), relevând
un punct tare al societății, și anume faptul că aceasta nu este dependentă de un singur
furnizor.
2. Analiza consumurilor și a consumurilor specifice: prin modul de respectare a normelor de
consum prevăzute în normative. Cu ajutorul documentației de deviz, se realizează
comparația între consumurile cuprinse în devizul ofertă și consumurile efectiv realizate,
calculate pe baza bonurilor de consum pentru resursele materiale folosite la realizarea
obiectivului prevăzut în devizul respectiv. Se evidențiază rolul important care revine atât
evidenței contabile, dar și controlului financiar preventiv în acțiune a de reducere a
consumurilor specifice.
3. Analiza stocurilor are în vedere:
– Analiza dinamicii și structurii stocurilor , din care rezultă că ponderea cea mai
mare în totalul stocurilor , în toți cei 4 ani analizați, o dețin produsele finite și semifabricatele.
Ritmul de creștere al stocurilor devansează însă ritmul de creștere al cifrei de afaceri, ceea ce
are o influență negativă asupra activității societății;
– Analiza vitezei de rotație a stocurilor se realizează prin calcularea a doi
indicatori: durata de rotație a stocurilor și numărul de rotații, indicatori ce se mențin la un
nivel aproape constant în intervalul 2014-2016, iar în 2015 primul cunoaște o creștere, iar cel
de-al doilea o scădere. Că urmare, se determină influența factorilor care conduc la această
stare de fapt. Rezultă că încetinirea vitezei de rotație este cauzată în exclusivitate de creșterea
soldului mediu al stocurilor într-un ritm superior cifrei de afaceri, fapt care se materializează
într-o imobilizare de active în sumă de 336 mil. lei, care implică, în cursul perioadei, sume
suplimentare de finanțare a activității de exploatare.
– Analiza pe baza ratelor de structură evidențiază același punct slab al
întreprinderii, și anume faptul că indicele cifrei de afaceri este inferior indicelui stocurilor ;
– Analiza stocurilor de materiale urmărește dimensiunea stocurilor , evoluția
acestora față de stocul mediu, de unde rezultă că, în momentul analizat, la cele teri materii
prime supuse calculelor, există stocurilor sub cele prevăzute, în valoare de 2.255 lei, ceea ce
reprezintă 4,1 % din totalul materiilor prime analizate. În urma calculării rezervei în zile a
stocului de siguranță, rezultă că, pentru toate cele trei materii prime analizate, se impun

măsuri urgente în vederea completării stocului, dat fiind că acestea nu pot asigura
continuitatea procesului de producție;
– Analiza eficienței stocurilor realizată pe baza profitului aferent cifrei de
afaceri la 1000 lei stocurilor, din care rezultă că, pentru perioada analizată, acest indicator este
în scădere, dar în anul 2015 el cunoaște o creștere. Factorii care au condus la acest fenomen
pozitiv sunt modificarea valorii adăugate la 1 leu cifră de afaceri, în timp ce modificarea
eficienței stocurilor pe baza producției exercițiului și modificarea gradului de valorificare a
producției exercițiului au acționat în sens negativ.
Teoria și practica economică au pus în evidență faptul că, pentru desfășurarea eficientă
a activității societății este necesar că aceasta să aibă un volum optim de stocurilor; printre
măsurile pe care le poate adopta societatea în vederea cauzelor care conduc la apariția unor
stocurilor peste cele optime se pot enumera:
– întocmirea la timp și în strânsă legătură a necesarului de aprovizionat cu
programul intern de producție;
– cunoașterea din timp a obligațiilor contractuale;
– întocmirea graficelor de aprovizionare în concordanță cu derularea activității de
producție;
– utilizarea, în primul rând, a stocurilor de materiale peste necesar, cu diminuarea
corespunzătoare a aprovizionării lor;
– aprovizionarea ritmică cu materii prime.
Consider ca fiind utilă introducerea auditarii componentei financiar contabile a
sistemului informatic integrat ce funcționează în firmă, precum și constituirea unui fond de
rulment care să asigure un plus de trezorerie suficient pentru acoperirea cheltuielilor cel puțin
pentru o lună.
Controlul financiar constituie expresia unei necesități obiective ca formă de
cunoaștere, lucru ce-i conferă o sferă de cuprindere foarte largă și cu semnificații multiple.
Controlul financiar, care se efectuează în cadrul firmei, are mai multe semnificații fiind în
același timp un control intern și un control extern. Acesta este un proces de cunoaștere a
trecutului, de apreciere a prezentului și de anticipare a viitorului în legătură cu activitatea
institutului și performanțele economico-financiare.

BIBLIOGRAFIE
A. Lucrări de specialitate
BURTEA Elena, HURLOIU Lăcrămioara Rodica, Management financiar, Editura
Fundației România de Mâine, București, 2014.
FELEAGA, N., IONAȘCU, I. Tratat de contabilitate financiară, vol. I și ÎI, București:
Economică, 1998
FUSARU, D.; GHERASIM, Z; – Informatică managerială , Ed.FRM, București, 2008.
FUSARU, D.; GHERASIM, Z.; ANDRONIE, M.; Bâra, A.; Stroe, P. – Aplicații
economice în Visual Basic și Access, Editura Fundației România de Mâine, București, 2003.
GHERASIM, Z.; Andronie, M.; Popescu-Bodorin, N. – Informatică managerială ,
Ed.FRM, București, 2009.
GHERASIM, Z.; Fusaru, D.; Andronie, M .– Sisteme informatice pentru asistarea deciziei
economice, Editura Fundației România de Mâine , București, 2008.
GHERASIM, Z., Programare și baze de date, Editura Fundației România de Mâine,
București, 2005.
ILINCUTA Lucian-Dorel , CHIVU Ramona-Maria, GADAU Liana, Contabilitatea
financiară. Aplicații practice și teste grilă pentru autoevaluare, Editura Fundației România de
Mâine, București, 2008.
IONESCU, Cicilia, ZARNESCU Odi Mihaela, Contabilitate (proceduri) Editura Fundației
România de Mâine, București, ISBN: 978-973-163-795-2, pg. 77-112, 2012
IONESCU, Cicilia – Contabilitate – baze și proceduri , Editura Fundației România de Mâine,
București, 2008.
IONESCU, Cicilia – Sisteme contabile moderne, Ed. Fundației România de Mâine, București,
2005.
IONESCU, Cicilia -Sistemul contabil național din perspectiva aderării României la Uniunea
Europeană, Supliment al Revistei de Economie teoretică și aplicată, București, Simpozionul
anual al AGER, pg. 501-514
JIANU Iulia, VENERA Cristina, Jianu Ionel, EVALUAREA stocurilor– ÎNTRE
PRUDENȚĂ ȘI NONPRUDENȚĂ, Analele Universității “Constantin Brâncuși”, Târgu Jiu,
Seria Economie, Nr. 4, pg 180-195, 2010
RISTEA, Mihai, Contabilitatea financiară a întreprinderii , București, Editura Universitară,
2005, pag.214-216
RISTEA, Mihai, DUMITRU, C. Tratamente contabile și informaționale privind ștocurile ;
Revista Gestiunea și Contabilitatea Firmei, 2007
UNTARU, Mircea, CRITICAL ANALYSIS OF IAS 2 „STOCKS”, VERSION OF 2005 ,
Annals of Spiru Haret, București, ISSN; 2393-1795, ISSN-L: 2068-6900, Vol 14, No. 4, pg
59-70, 2014
B. Acte Normative
*** Standardele Internaționale de Raportare Financiară , traducere din limba engleză,
Editura CECCAR, București, 2007.
*** Legea contabilității nr. 82/1991 Republicată în M.Of. nr. 454 din 18 iunie 2008, cu
modificările și completările ulterior.
*** Standardul de Contabilitate IAS 2

*** ORDIN Nr. 1802 din 29 decembrie 2014, Partea I pentru aprobarea Reglementărilor
contabile privind situa iile financiare anuale individuale și situa iile financiare anuale ț ț
consolidate, Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014.
*** Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată în M. Of. nr.
1.066/17.11.2004 cu modificările și completările ulterioare, actualizată 2014..
*** Legea privind Codul fiscal nr. 571/2003, publicată în Monitorul oficial, nr. 927/23.12.03,
rectificat în: M.O. nr. 112/06.02.2004, cu modificările și completările ulterioare.
***EBS România, [Online] disponibil la: http://www.ebs.ro/produse/clarvision2.htm
***https://ro.wikipedia.org/wiki/IAS_2:_Stocuri