Programul de studii universitare de masterat: [602574]

1
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE STIINłE ECONOMICE BUCURESTI
Programul de studii universitare de masterat:
Contabilitatea agen tilor economici si a institutiilor publice

LUCRARE DE DIZERTATIE

CONTROLUL INTERN SI AUDITUL SISTEMULUI CONTABIL LA
INST ITUTIILE PUBLICE
CU STUDIU DE CAZ LA CENTRUL DE PLASAMENT ALFA.

Autor:
RARITOIU(MOCANU) Anca Mihaela

Îndrumător stiin tific:
Conf.univ.dr. Lacramioara HURLOIU

2017

2
CUPRINS
INTRO DUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 3
CAPITOLUL I. PREZENTAREA CONTROLULUI INTERN ………………………….. …………. 4
1.1 DEFINITII CONTROL INTERN ………………………….. ………………………….. ……………….. 4
1.2 INSTRUMENTARUL CU CARE OPEREAZA SISTEMELE DE CONTROL
INTERN ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 5
1.3. SISTEMUL INFORMATIONAL ………………………….. ………………………….. ………………. 9
1.4. O RGANIZAREA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 10
1.5. PROCEDURILE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 12
1.6. CONTROLUL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 13
CAPITOLUL II – AUDITUL SISTEMULUI CONTABIL LA INSTITUTII PUBLCIE 2.1.
ELABORAREA P LANULUI ANUAL/MULTIANUAL DE AUDIT ………………………….. … 15
2.2 ELABORAREA PROGRAMULUI MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN ……… 24
2 .3 TRANSMITEREA PROIECTULUI RAPORTULUI DE AUDIT PUBLIC INTERN 29
2.4 RAPORTUL ANUAL DE AUDIT ………………………….. ………………………….. ……………. 33
CAPITOLUL III – STUDIU DE CAZ CU PRIVIRE LA RESPECTAREA
PREVEDERILOR LEGALE IN ACTIVITATEA DESFASURATA LA CENTRUL DE
PLASAMENT ALFA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 35
3.1 INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 35
3.2ORGANIZAREA STRUCTURII AUDITATE ………………………….. ………………………… 35
3.3.OBIECTIVELE MISIUNII DE AUDIT ………………………….. ………………………….. …….. 36
3.4.MODUL DE DESFASURARE A MISIUNII DE AUDIT ………………………….. ………… 36
3.5.MISIUNI DE AUDIT ANTERIOARE ………………………….. ………………………….. ………. 38
3.6CONSTATARI SI RECOMANDARI – SISTEMUL DE CONDUCERE SI CO NTROL
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 38
3.7 SISTEMUL CONTABIL SI FIABILITATEA ACESTUIA ………………………….. ……… 43
CONCLUZII SI RECOMANDARI ………………………….. ………………………….. ……………………. 48

3
INTRODU CERE

Din cele mai vechi timpuri, dezvoltarea vieții sociale și formarea statelor nu au fost
posibile fără colectarea impozitelor și taxelor, toate acestea ducând la necesitatea de a ține
cont și, în consecință, de a face calcule. Pentru buna gestionare a patrim oniului, este necesar
să se respecte anumite proceduri și reguli de control financiar, care au stat la baza descoperirii
contabilității ca știință, fiind respectată chiar și după mii de ani.
Auditul a fost conceput de către proprietarii de afaceri pentru a limita riscul de fraudă și de a
avea o analiză aprofundată a situației unității și apoi de a dezvolta ideea că controlul este
obligatoriu pentru a evita erorile contabile. Astfel, dezvoltarea auditului, împreună cu
dezvoltarea contabilității, au fost rez ultatul munca și concluziile trase de contabili și auditori
ca rezultat al experiențelor pe care le -au dobândit și nu ca o consecință sau ca o impozitare
legislativă.
Auditul, și anume examinarea de către o persoană independentă și competentă a
fidelități i reprezentărilor contabile și financiare , a fost și este cheia succesiunii și
credibilității tranzacțiilor economice. . Practic, auditul poate fi aplicat în orice domeniu de
activitate, iar activitatea de audit este o examinare profesională a informațiil or pentru a
exprima o opinie responsabilă și independentă prin referire la un criteriu sau un standard de
calitate. De fapt, termenul "audit" de conotație anglo -saxonă, acoperă, în esență, aceeași idee
ca și termenii de revizuire, verificare sau control, d ar este adesea asociată cu noțiunile de
calitate, rigoare, modernitate, calificare.
Din punct de vedere etimologic, numele auditului provine din "audierea" latină, ceea
ce înseamnă ascultare, ascultare, iar verbul englez "de audit" este tradus, controlat, inspectat,
inspectat. Auditul poate analiza eficiența unei întreprinderi, rol important în instruirea,
certificarea și menținerea sistemelor manageriale într -o întreprindere. De ce este nevoie de
audit? – În primul rând, să evalueze dispozițiile prestabil ite pentru a atinge un obiectiv dat și,
pe de altă parte, să evalueze decalajul dintre situația actuală și dispozițiile prestabilite.
Organizațiile economice și sociale au furnizat întotdeauna informații financiare contabile.
Necesitatea de a verifica aces te informații implică un audit al conturilor, o revizuire a
acestora, o revizuire critică efectuată de specialiști independenți.

4

CAPITOLUL I. PREZENTAREA CONTROL ULUI INTERN

1.1 DEFINITII CONTROL INTERN
Expresia "control intern" derivă din termenul englez "control intern", care a primit cea mai
neadecvată traducere, deoarece nu a fost luat în considerare faptul că, pentru anglo -saxone,
"controlul" înseamnă, în principal, "controlul controlului" și numai în modul "verificare", în
timp ce în țările lat ine este exact opusul. În consecință, sensul "controlului intern" este mult
mai mare, nu poate fi asimilat unei forme tradiționale de inspecție, verificare sau control, dar
nu îl exclude. Prin urmare, în sens larg, controlul intern este răspunsul la întreb area "ce se
poate face pentru ca adetine să aibă un control mai bun asupra activităților?" Definițiile
controlului intern sunt numeroase, dar, în ceea ce privește punctul esențial, sa convenit. De
exemplu, definițiile adoptate de:
– Ordinul francez de exp erți contabili din 1977: "Controlul intern este totalitatea măsurilor
care contribuie la controlul întreprinderii, având ca scop, pe de o parte, asigurarea protecției
patrimoniului și calitatea informațiilor și, pe de altă parte, aplicarea direcțiilor de c onducere și
îmbunătățirea performanței. În conformitate cu aceste concluzii, pentru a se pregăti pentru
aderare, ar trebui acordată o atenție deosebită consolidării responsabilității de management în
sectorul public și a capacității administrative de imple mentare a sistemului de management /
control, în conformitate cu principiile bunei practici, internaționale în România), verificarea
documentelor / operațiunilor de către structuri interne sau externe specializate, dar reforma
managementului public, care v a avea ca rezultat adoptarea unui nou tip de management. Prin
organizarea, metodele și procedurile fiecărei activități ale întreprinderii, pentru menținerea ei
în siguranță ",
– Comitetul consultativ de contabilitate al Regatului Unit în 1978:" Controlul intern include
toate sistemele de control, financiare și alte sisteme de control implementate de conducere
pentru a putea conduce în mod ordonat și eficient pentru a asigura conformitatea cu
conducerea, pentru a proteja cât mai mult posibil activele și gar anțiile, exactitatea și
caracterul complet al informațiilor înregistrate "
– Certificatele Institutului American de Contabilitate Publică din 1978: Controlul intern
constă în planuri organizatorice și toate metodele și procedurile adoptate în cadrul unei
întreprinderi pentru a proteja activele, pentru a controla exactitatea informațiilor furnizate de
contabilitate, pentru a crește randamentul și a asigura implementarea instrucțiunilor
conducerii "
– Comitetul Treadway al organizației americane Comitetul în 1992: "Controlul intern este un
proces pus în aplicare de consiliul de administrație, de conducere și de alți directori (f)
membrii unei entități care intenționează să ofere o asigurare rezonabilă că sunt îndeplinite
următoarele obiective: eficacitatea și eficiența funcționării, fiabilitatea informațiilor
financiare, conformitatea cu legile și reglementările ";
– Institutul Canadian al Contabililor Autorizați din 1995: "Controlul intern este constituit din
elementele unei organizații care îi ajută pe colec tiv să atingă obiectivele organizației: (a)
resurse, sisteme, procese, cultură, structură și sarcini; fiabilitatea informațiilor interne și
externe, respectarea legilor, reglementărilor și politicilor interne ".
– Cartea Alba a reformei manageriale in cad rul serviciilor Comisiei Europene:
"Controlul intern acoperă toate politicile și procedurile concepute și implementate de
conducerea organizației pentru a se asigura că obiectivele organizației sunt îndeplinite într -o
manieră economică, eficientă și eficie ntă, respectând regulile și politicile externe și regulile
de gestionare, protejarea bunurilor și a informațiilor, a fraudei și a erorilor, precum și a
calității documentelor contabile și de producție în timp util de informații de încredere privind
segment ul financiar și de management ". Se poate observa că definițiile nu sunt în esență

5
contradictorii, fiecare subliniind că este un set a elementelor implementate de către managerii
de la toate nivelurile de control al funcționării activităților organizației, în raport cu
obiectivele stabilite. În România, definiția controlului intern este prevăzută în art. 2 litri d)
din Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar
preventiv, republicată: "Controlul intern – toate formele de control exercitate la nivelul
entității publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în conformitate cu obiectivele
și reglementările legale, pentru a asigură gestionarea fondurilor în mod economic, eficient și
eficient, precum și structuri organizaționale, metode și proceduri ".
Obiectivele generale ale oricarei organizatii pot fi grupate in trei categorii:
Eficiența și eficiența funcționării Ea include obiectivele legate de misiunea entității și
utilizarea resurselor în termeni de economi e, eficiență și eficacitate; Sunt incluse, de
asemenea, obiectivele de protejare a resurselor de resurse pentru utilizarea sau pierderea
inadecvată, precum și identificarea și gestionarea pasivelor.
– fiabilitatea informațiilor interne și externe Inclusiv obiectivele de menținere a
contabilității adecvate și a fiabilității informațiilor utilizate în entitate sau difuzate către terți;
această categorie include obiectivele de protejare a documentelor împotriva celor două
categorii de fraudă: ascunderea furtu lui și denaturarea rezultatelor.
– Respectarea legilor, reglementărilor și politicilor interne. Uită -te la obiectivele de a
asigura că activitățile entităților sunt desfășurate în conformitate cu obligațiile impuse de legi
și reglementări, precum și cu re spectarea politicilor interne. Aceste obiective generale
reprezintă obiectivele la care va fi direcționată activitatea fiecărui individ, de la vârful la baza
piramidei ierarhice. Construirea unui bun sistem de control intern este un proces îndelungat
care necesită eforturi colective și individuale importante. Desfasurarea acestui proces se poate
finaliza cu realizarea scopului propus, daca sunt respectate urmatoarele principii generale ale
controlului intern:
a) adaptat dimensiunii, complexitatii si mediulu i specific entitatii;
b) vizeaza toate nivelurile de conducere si toate activitatile/operatiunile:
c) este construit cu acelasi “instrumentar” in oricare entitate publica;
d) finalitatea sa c onsta in asigurarea rezonabila ca obiectivele vor fi atinse;
e) costurile aplicarii controlului intern nu trebuie sa depaseasca beneficiile rezultate
din acesta;
f) este guvernat de regulile minimale de management, cuprinse in standardele de
control intern.
Pentru a se putea trece efectiv la construirea unui sistem de control intern intr -o
entitate publica, este necesara asigurarea unor premise.

1.2 INSTRUMENTARUL CU CARE OPEREAZA SISTEMELE DE CONTROL
INTERN

Disfuncțiile, deficiențele, deficiențele sau erorile care ar putea fi detectate în funcționarea
unei enti tăți publice vor fi întotdeauna constatate în defectul uneia dintre instrumentele de
control intern implementate de conducere sau în neexecutarea unui altul, stabilit ulterior
pentru acest motiv, cei responsabili pentru construirea sistemului de control in tern într -o
entitate publică vor crea și, după caz, vor dezvolta acele instrumente de control intern care
permit un control adecvat asupra funcționării entității în ansamblu și a fiecare activitate /
operațiune. Prin urmare, printr -un instrument de control intern vom înțelege orice proces,

6
mijloc sau acțiune stabilit și implementat în acest scop de conducere. Este ușor de înțeles că
instrumentele de control intern vor varia de la o entitate la alta, în funcție de mărimea,
complexitatea structurii sale inter ne, gradul de dispersie a centrelor de activitate, natura
activităților, normele juridice aplicabile, obiceiurile de lucru ale directorilor etc. Dar oricât de
variate și numeroase, aceste instrumente concrete de control intern pot fi grupate în familia
din care fac parte și aranjate în funcție de o anumită ierarhie, în funcție de rolul pe care îl au.
Astfel, întregul instrument de control intern poate fi împărțit în următoarele șase grupuri /
familii omogene: 1 – obiectivele;
I. 2 – mijloacele;
II. 3 – sistemul inf ormational;
III. 4 – organizarea;
IV. 5 – procedurile;
V. 6 – controlul.
Numele de grupuri arată că, în esență, instrumentele de control intern nu sunt idei,
mijloace, procese sau practici noi, multe dintre ele fiind deja cunoscute și aplicate într -o
anumită măsură în cadrul entităților publice. Observăm că cele 6 grupe de instrumente de
control intern sunt complementare și coerente. Pentru o mai bună înțelegere, sunt prezentate
comentarii scurte explicative pentru fiecare dintre cele 6 grupuri în care instrumentele de
control intern sunt clasificate în funcție de natura și rolul lor.
1.2.1. OBIECTIVELE

Precizam ca obiectivele sunt efectele pozitive pe care conducerea incearca sa le sau
evenimentele / efectele negative pe care managementul încearcă să le evite. Aces ta definește
un obiectiv care îndeplinește în mod clar formularea obiectivelor generale de control intern
aplicabile oricărei entități publice deja prezente în primă instanță.
Având în vedere aceste obiective generale ale controlului intern, șeful entităț ii
individuale va personaliza, în conformitate cu domeniul său de aplicare și sarcinile sale
specifice, obiective globale, forme precise și clare cuprinse într -un document de politică și de
strategie care urmează să fie aprobat și adus la atenția întregulu i personal.
Este important ca Capperson să cunoască și să înțeleagă rolul pe care trebuie să -l
îndeplinească pentru a atinge aceste obiective globale. Pornind de la aceste obiective globale
și urmărind riguros respectarea deplină a acestora, fiecare perso ană cu o poziție de lider
stabilește obiectivele derivate specifice activităților din compartimentul pe care îl conduc,
asigurându -se că obiectivele stabilite: – sa fie realiste si in deplina concordanta cu misiunea si
atributiile compartimentului;
– sa fie repartizate in interiorul compartimentului pe sub -obiective individuale, incredintate
personalului de executie; o buna repartizare trebuie sa constea in:
• construirea piramidală a sub -obiectivelor care concurează pentru a atinge obiectivele
compartiment ului,
• performanța obținută, atribuită fiecărei persoane în conformitate cu sub -obiectivele,
care să fie transpusă în realitate operațională,
• măsurabilă, adică exprimată în indicatori cantitativi sau, ca poate fi monitorizată de
sistemul de informare exist ent / cerut, creat de conducerea conducerii și care trebuie
construit în funcție de natura indicatorilor corespunzători obiectivelor / sub –
obiectivelor încredințate fiecăruia, care trebuie să aibă un termen calendaristic realist .
Intr-adevar, nu s -ar put ea trece la construirea unui sistem de control intern adecvat,
daca obiectivele nu sunt stabilite si cunoscute in prealabil.

1.2.2 . MIJLOACELE

7
Prin mijloace se înțelege, de obicei, ansamblul resurselor umane, financiare și
materiale, privite în corelaț ie cu realizarea obiectivelor. În consecință, liderul entității publice,
precum și orice persoană care deține o funcție de conducere, trebuie să pună următoarea
întrebare: mijloacele disponibile permit într -adevăr atingerea obiectivelor? Formarea
răspunsul ui la această întrebare scoate în evidență gravitatea, sursele eșecului și ineficiența.
Pentru a evita astfel de situații, este necesar să cunoaștem cele trei cauze ca re trebuie luate în
considerare nu sunt identificate precis toate mijloacele efectiv disp onibile;
• șeful compartimentului nu dispune de toate mijloacele efective disponibile pentru
atingerea obiectivelor fixe
• obiectivele fixe nu sunt modificate în mod eficient la mijloacele necesare
disponibile

1.2.3. MIJLOACELE UMANE
In cazul acestora, prob lema prioritara este cea a calitatii si, abia in secundar, cea a
Cantitate. Este evident că, în absența unui personal competent, orice sistem de control intern
este condamnat și există multe situații în care anomaliile se consideră că se datorează unei
formări insuficiente sau, în același sens, unei instruiri necorespunzătoare a personalului. ,
instrumentele de control intern vizează recrutarea și selectarea, precum și îmbunătățirea
pregătirii profesionale a personalului.
Recrutarea și selecția pot fi dest inate angajării persoanelor cu competențe profesionale
necesare sau, cel puțin, a capacităților necesare pentru obținerea acestora, în cazul în care
acestea se desfășoară în momentul de față: identificarea necesitatilor de recrutare pentru o
perioada determ inata de timp,
• nivelul entității publice, recumă și la nivelul fiecărei departamente
• introducerea unor criterii specifice nediscriminatorii în recrutare și selecție
• elaborarea unui plan / grafic anual de realizare
• elaborarea și utilizarea unui ghid pentru intervi uri
• stabilirea unei liste de verificare pentru a monitoriza respectarea procedurilor juridice de
recrutare și selecție aplicabile entității publice
• comunicarea completă și transparentă a politicilor și procedurilor de recrutare și selecție.
Îmbunătățirea pregătirii profesionale poate compensa eventualele deficiențe în
recrutare, dar mai ales pentru a dezvolta cunoștințele personalului în conformitate cu cerințele
specifice de locuri de muncă și promovarea internă, dacă ac est proces este prece dat sau, după
caz, urmat de realizarea unui chestionar pentru identificarea nevoilor de instruire a
personalului;
➢ Analiza nevoilor de instruire dintr -o perspectivă a entității publice la nivel de
departament și angajat
➢ Prioritizarea nevoilor de formare identificate
➢ Dezvoltarea politicii de formare și comunicarea acesteia într -o declarație clară că
➢ Definește ceea ce conducerea entității publice intenționează să facă în domeniul
îmbunătățirii pregătirea profesională a personalului să u
➢ Stabilirea listei de verificare pentru controlul planificării și dezvoltării nivelurilor de
pregătire a personalului
➢ Stabilirea procedurii de inițiere profesională a noilor angajați
➢ Practica "lider în nevoie" ca o condiție de bază pentru dezvoltare
➢ Abilități manageriale la toate nivelurile de conducere
➢ Efectuarea de chestionare pentru evaluarea anuală a dezvoltării profesionale
➢ Profesionale.
Cunoașterea și asumarea regulilor de comportament cuprinse în codul etic al entității
publice și, după c az, în codurile etice aplicabile anumitor categorii profesionale reprezintă

8
condiții fundamentale pentru supraviețuirea controlului intern în orice entitate publică.
Realizarea acestui deziderat presupune cel puțin următoarele virtutea exemplului “la varf” este
cruciala: comportamentul angajatilor este influentat :

• ideile pe care le -au format despre comportamentul și valorile morale promovate prin
desfășurarea
• așteptărilor comportamentale trebuie să fie clar comunicate și înțelese în întreaga entitate
pentru a fi susținute de acțiunile de conducere
• conducerea supraveghează comportamentul real al oamenilor în ceea ce privește aspirațiile
și tratarea adecvată a oricărei neconformități

1.2.4. MIJLOACELE FINANCIARE
Realizarea unei permanențe adecvate înt re obiectivele entității publice și vânzarea mijloacelor
financiare necesită utilizarea unei multitudini de instrumente de control intern specifice
etapelor de dezvoltare, de aprobare (pentru anumite entități publice) și de execuție a unui
buget. În cazul instituțiilor publice și al managerilor, principalele instrumente de control
intern în acest scop sunt: intocmirea si aprobarea graficului de elaborare a proiectului de
buget, astfel incat sa :
➢ Respectarea metodologiei de elaborare, stabilitatea Ministerul ui Finanțelor Publice,
respectarea limitelor de cheltuieli și a calendarului legal, elaborarea conform
calendarului documentelor de fundamentare a proiectelor, bugetul instituțiilor
subordonate, precum și bugetele instituțiilor superioare, cu obligația de a include și
cele referitoare la bugetul veniturilor și cheltuielilor pentru activitățile finanțate
integral din veniturile proprii; *analizarea documentelor de fundamentare și a
bugetelor în cadrul departamentelor specializate ale instituției ierarhice su perioare și
finalizarea ulterioară a bugetului la nivelul ordonatorilor secundari și al creditelor
principale ale ordonatorului de credite, la termenele stabilite; concordanța necesară
între obiectivele programelor, proiectele, acțiunile și mijloacele fina nciare poate fi
realizată prin: distribuirea de către ordonatorul principal de credite a creditelor
aprobate pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic
inferioare din în ceea ce privește obiectivele programelor și acțiunile ca re urmează să
fie puse în aplicare, ținând seama în mod corespunzător de obligația legală de a reține
10% din creditele aprobate, cu excepția costurilor de personal și de pescuit, pentru a
asigura execuția bugetară prudentă;
➢ sumele astfel păstrate (blocate ) pot fi alocate după ce Guvernul a examinat execuția
bugetară pentru primul semestru; aprobarea de către ordonatorul principal de credite,
în limitele competenței sale legale, a alocării trimestriale a creditelor bugetare
aprobate atât pentru bugetul prop riu, cât și pentru bugetele secundare secundare sau
terțiare, după caz, în funcție de perioada și suma în care cheltuielile este necesar,
pentru a atinge obiectivele;
➢ influențele asupra bugetului mijloacelor bănești și bunurilor materiale primite de la
instituția publică sub formă de donații și sponsorizări, conform legii; organizarea
urmăririi și monitorizării programelor (inclusiv realizarea indicatorilor aferenți și
organizarea costurilor contabile legate de programele aprobate ca anexe la bugetul
ordona torului principal de credite); actualizarea periodică a programului anual de
achiziții publice, care se referă atât la exprimarea valorii, cât și la structura sa în forma
sa naturală (produse, servicii și lucrări), care se modifică în funcție de priorități le
stabilite de contractantul autorității contractante cu privire la achiziționarea și
actualizarea valorii fiecărui obiectiv investițional nou sau continuat, în funcție de
evoluția indicilor prețurilor, precum și de solicitarea, în conformitate cu procesu l

9
investițional, de redistribuire a fondurilor între proiectele înscrise în programul de
investiții anexat la buget; deținerea unei proceduri riguroase de înregistrare a
angajamentelor bugetare și juridice; realizarea, în condițiile legii, a creditelor bug etare
pentru care există o bază fundamentală a necesității și oportunității; cererile de
deschidere a creditelor bugetare, în limitele creditelor aprobate, pe capitole,
subcapitole, rubrici de cheltuieli sau alte subdiviziuni din clasificarea bugetară, dup ă
caz, în funcție de gradul de utilizare a fondurilor puse anterior la dispoziție, o
fundamentare solidă a plății obligațiile datorate acestei perioade și sub rezerva
respectării dispozițiilor legale care reglementează executarea cheltuielilor respective;
ordonatorul principal de a renunța la retragerea creditelor deschise și neutilizate din
conturile proprii sau ale instituțiilor subordonate în cazuri justificate în mod
corespunzător și după obținerea avizului juridic; propunerea de a anula sau, dacă este
cazul, de a menține parțial un buget pentru realizarea inițială a acelor obiective
(proiecte, activități sau sarcini) care au fost eliminate, reduse sau amânate pe baza
dispozițiilor legale sau a altor cauze.

1.3. SISTEMUL INFORMATIONAL
Este al treilea grup de instrumente de control intern. Acestea se regăsesc la nivelul
fiecărei activități din cadrul entității publice, toate reprezentând un subsistem fundamental al
sistemului de management intern. Prin intermediul sistemului informațional înțelegem toat e
procesele, metodele și mijloacele utilizabile la nivelul entităților din cadrul procesului de
informare, considerate o organizare totală a operațiunilor de colectare, prelucrare,
sistematizare, transmitere, valorificare și stocare a datelor și informații lor.
Desigur, prin sistemul informațional este în mod necesar un "sistem de informatică"
(adică un set de persoane, tehnici și echipamente utilizate pentru colectarea, înregistrarea,
procesarea și transmiterea automată a datelor), deoarece există multe al te sisteme de
informare care trebuie luate în considerare și nu care se ocupă de tehnologia informatică.
Acestea includ procesele de comunicare pentru transmiterea urgentă a unor noi sarcini,
întâlniri regulate de informare și raportare sau aranjamente pen tru raportarea neregulilor.
Prin direcționarea tuturor activităților din sistemul public, sistemul informatic, și în
special sistemul de informații de management, trebuie construit astfel încât să le permită un
bun control asupra acestora pentru a atinge obiective predeterminate. În mod logic, sistemul
informatic ar trebui să fie un sistem integrat în entitatea publică sub forma unei secvențe de
tabele, construcția piramidală fiind bazată pe ordonarea, corelarea și centralizarea secvențială
a informațiilor și indicatorilor utilizați la fiecare nivel de conducere, în scopul gestionării
propriilor activități și, în prim -plan, prezentarea unor indicatori sintetici, globali, necesari de
către directorul general / ordonatorul de credite.
Acest lucru nu este înt otdeauna cazul, iar dezvoltarea și funcționarea sistemelor
informatice, care sunt responsabilitatea fiecărui nivel de conducere, reprezintă adesea un set
eterogen de concedieri, contradicții, omisiuni, distorsiuni5), filtre6) sau supraîncărcarea
canalelor de informare și pe care directorul general / ordonatorul de credite constată (sau nu
găsește) informațiile necesare.
Deoarece proiectarea și implementarea sistemului inf ormatic în cadrul unei entități
publice este un proces tehnic de lungă durată și impli că un efort colectiv important, în
care managerul departamentului IT revine, considerăm utilă prezentarea principalelor
coordonate metodologice care guvernează această abordare. In primul rand, se recomanda
utilizarea unei terminologii unitare, pentru cara cterizarea componentelor proprii ale
oricarui sistem informational. Astfel:
• datele reprezintă un set de dimensiuni calitative sau expresii caracteristice unor ființe,
lucruri sau procese;

10
• informația reprezintă elemente noi, în raport cu cunoștințele anterioare, conținute într -un
text scris, un mesaj oral, imagine, etc.

• circuitele de informare semnifică rutele fluxurile de informații în co nformitate cu funcțiile
legale existente între diferitele compartimente și în interiorul acestora, inclusiv legăturile
entității publice cu mediul extern; fluxurile de informații care constau în toate informațiile
care circulă prin circuitele informale; ba za de date a modulelor care asigură funcționarea
sistemului informatic și definește: metodele prin care baza de date este încărcată pentru
crearea de fișiere permanente;
• structura conceptuală a unei baze de date, care permite evidențierea permanentă și
temporară a tuturor categoriilor de date; structura de ieșiri, de la prelucrarea bazelor de date,
în funcție de cerințele utilizatorului;
În al doilea rând, practica a demonstrat că proiectarea sistemului informatic al entității
publice nu se poate adresa integral de la început, dar trebuie să se desfășoare mai în tâi în
câmpul restrâns, pe subsisteme, între care se vor stabili relațiile de interdependență și
specialiștii au arătat că este rațional ca proiectarea îmbunătățirii sistemului informatic să se
facă pe activități distincte. Instituția de îngrijire publică este în măsură să -și îmbunătățească
sistemul informatic și trebuie să -și identifice propriile activități și să stabilească o ordine
prioritară pentru lucrările de îmbunătățire.
În al treilea rând, trebuie subliniat faptul că orice acțiune de proiectare, p erfecționare
sau modificare a unui sistem informatic provoacă în mod necesar o serie de schimbări de lanț
care afectează subsistemele decizionale, organizaționale și operaționale, până când se creează
un nou echilibru între ele.

1.4. ORGANIZAREA
Sub acea stă denumire generică sunt grupate instrumentele de control intern, care
practic pot îndeplini o funcție esențială a managementului oricărei entități publice:
organizarea internă. Organizarea ca funcție managerială este un set de măsuri, metode,
tehnici, m ijloace și operații, prin care managementul stabilește – în conformitate cu anumite
principii, norme, norme și criterii – componentele procedurale și structurale ale entității
publice pentru a realiza obiectivele propuse.
În mod evident, fără o organizare adecvată, nu poate exista un control bun asupra
activităților din cadrul entității publice, sau cu alte cuvinte, putem avea controlul asupra unui
singur lucru care este organizat.

1.4.1.1 ADAPTAREA
Un model naturalist este utilizat pentru a descrie nat ura organismului și pentru ao
descrie ca "există atât de multe variabile de îngrijire care vor genera diferite organizații".
Principiul cheie este că organizația trebuie să fie "adaptată" fiecăruia dintre aceste elemente
specifice. pe care conducătorii aut o trebuie să le atingă, trebuie evitate următoarele trei
situații:
Organizarea echivalenței, care se poate descurca cu o lipsă de organizare, este aceea că nu
știu exact care sunt sarcinile, nu li se atribuie competențe adecvate
Să îndeplinească sarcinile, responsabilitățile nu sunt clar definite;
O organizația excesi vă care determină costurile exagerate și conduc la depășirea termenelor
și chiar a blocurilor, deoarece, în acest caz, deși coerența este totală, organizația este atât de
amănunțită, iar regulile sunt atât de detaliate încât nimic nu scapă de aceste efecte .
Menționează agravarea și mai mult atunci când posibili infractori sunt amenințați cu
sancțiuni, organizația imobiliară, care, adaptându -se permanent la schimbare, pune
conducerea în poziția de a nu avea un bun control asupra funcționării entității public e.

11

1.4.1.2 OBIECTIVITATEA

Acest principiu constă în respectarea acestor reguli care pot asigura caracterul
obiectiv al organizării entității publice, și anume:
a. Componentele procedu rale și structurale ale organizației nu pot fi construite pe
baza unor interese personale sau colective;
b. Organizația trebuie să fie subordonată obiectivelor obiective, interne sau externe,
îngrijirea depinde de atingerea unei stabilități a conductivit ății generale, derivate,
specifice, dacă individuale;
c. Asigurarea coerenței sistemului, obiectivul necesar, între organizație și alte funcții
de conducere: prognoză, coordonare, instruire în cazul în care se efectuează o
verificare de evaluare .

1.4.1.3 SEPARAREA ATRIBUTIILOR
Legitimitatea are principiu o aplicare riguroasă a acestui fapt) care rezultă din
CERINȚA ELEMENTARĂ Canice o persoană sau o entitate publică organizațională goală
Controlul exclusiv al Veriga Tina va fi importantă pentru toate et apele tranzacțiilor sale cu A,
activitate sau operațiune. Reducerea riscului Conservarea ordinii de natură Oricare (eroare,
neregulă, ilegalitate, etc.) managementarea activelor în cazul datoriilor entității.
Administrare dacă dreptul public în locul "exe cutării bugetului se bazează pe
principiile de separare a persoanelor care îngrijesc de ordinele făcute pentru asigurarea
calității creditului persoanelor care dețin atribuții calitative contabile" în IAR în cadrul
oricărei entități publice " care sunt imp licate în controlul financiar preventiv propriu nu ar
trebui să fie implicate serviciul prinsarcina în subiectul operațiunii de control financiar
preventiv "principiul drepturilor .separarii Răspunde Dar aceleași preocupări în domeniul
extinderii Aplicare.
Trei a funcțiilor de bază sunt incompatibilă în cadrul entității publice; Toate atributele
simple au unul sau doar două dintre ele, înseamnă a lua o anumită siguranță a riscurilor active
importante.
Aceste trei functii sunt:
A) – funcția (sau decizia) de autorizare, care aparține directorului general /
ordonatorului de credite, având un buget și competență pentru angajarea entității publice în
limitele atribuite acesteia sau cele prevăzute de lege, asumându -și responsabilitatea funcțiile
B) – funcția de înregistrare contabilă prin care orice operațiune economică și
financiară înregistrată într -un document la momentul execuției este înregistrată cronologic și
sistematic în conturile corespunzătoare în conformitate cu normele contabile; această funcție
de înregistrare poate fi exercitată numai de contabili;
C) – funcția financiară constă, în esență, în actul de plată sau de recuperare, prin care
datoria debitorului este stinsă și datoria creditorului este reziliată sub diverse forme: semnarea
sau colectarea cecurilor, plata sau colectarea numerarului, ordine de transfer etc. , această
poziție este efectuată de un specialist în finanțe sau, după caz, de un casier care nu poate
îndeplini alte funcții. In cazul institutiilor publice, se impun urmatoarele preciz ari:
• ordonatorul de credite este singurul administrator al creditelor bugetare, operațiunile
specifice ale conducerii
• creditele fiind angajarea, lichidarea și ordonanța
• instituțiile publice, de regulă, nu au fonduri; fondurile sunt de stat și se consti tuie prin
colectarea de impozite și taxe
• fondurile sunt gestionate de Ministerul Finanțelor Publice prin trezorerie

12
• administratorul fondurilor este contabilul -plătitor, funcțiile contabilului -plătitor sunt
îndeplinite de trezorerie și de funcționarea s pecifică a administrării fondurilor este • Este deci
absolut necesar să se facă o distincție între operațiunea de plată și operațiunea de plată
(trezorerie);
Pe langa aceste trei functii permanente si incompati bile, exista alte doua, pe care le
intalnim in mod sistematic:
– funcția de control, în cazul în care "persoana" desemnează "să își efectueze un control
financiar preventiv propriu" prin comparație juridică (prin emiterea unei opinii) sau prin
controlul liderului entității publice sau, în cazul în care normele interne a le entității impun,
activitatea de verificare în efectuarea anumitor operațiuni (evaluare, comparare, validare,
contrasignare, supraveghere, aprobare etc.); Desigur, în aceste cazuri, nu există confuzie între
verificat și supraveghetor;
În funcție de mome ntul exercitării controlului, acesta poate fi: preventiv (ex -ante), concurent
sau ulterior (ex -post);
– Funcții de deținere specifice persoanelor care dețin active materiale sau alte valori, cum ar fi
depozitari, administratori de acțiuni sau casieri, dac ă nu au aproape nicio inexistență și
incompatibilitate între valoarea deținerii și funcția financiară. În entitățile publice mici și
mijlocii, unde personalul nu este prea numeroasă, stabilirea unei separări a sarcinilor poate fi
uneori dificil de rezolvat .
În acest fel, se recomandă să se folosească un al doilea mod:
a) rotația sarcinilor, crearea unui mediu de lucru și permutarea activităților unora cu
activitățile altora; acest lucru se poate face într -o echipă redusă ca număr (de exemplu,
contabilitate sau salarizare), fără a schimba pozițiile ierarhice;
b) rotația persoanelor, dacă folosesc o mutare a persoanelor în alte poziții, acest
proces necesită mai puțin versatilitate decât formula anterioară, deoarece rotația are loc după
o perioadă mai lungă, dar permite respectarea unor reguli importante: Aceeași persoană nu nu
stati prea mult timp pe un pos t sensibil. Respectând aceste trei principii, componentele
procedurale și structurale ale organizațiilor publice pot obține rigoare, coerență,
funcționalitate și viabilitate.
1.4.2 ANALIZA SI REPROIECTAREA COMPONENTELOR PROCESUALE SI
STRUCTURALE ALE ORGANIZARII ENTITATII PUBLICE . Pentru un proiect
organizațional eficient, trebuie mai întâi să înțelegeți bine elementele sale de vânzare, care în
majoritatea lor sunt în același timp instrumente de control intern cu care funcționează această
funcție managerială.

1.5. PROCEDURILE
Procedura este definită ca fiind totalitatea pașilor ca re trebuie urmați, metodele de lucru
stabilite și regulile de aplicare pentru îndeplinirea sarcinii, sarcinii sau sarcinii. În practică,
procedurile sunt de mare varietate și sunt reglementate de acte normative, care poartă nume
diferite, cum ar fi: legea, ordonanța, codul, cartea, decizia, norma metodologică, instruirea,
specificația, circulara, regulamentul, standardul etc. printre cele mai cunoscute proceduri se
pot menționa următoarele: procedura de organizare și desfășurare a concursurilor pentru
ocupa rea funcțiilor publice vacante; procedura de evaluare a performanțelor profesionale
individuale ale directorilor și directorilor civili; calcularea drepturilor salariale; procedura de
inventariere; procedura contabilă; procedura de întocmire și raportare a situațiilor financiare;
procedura de atribuire a contractelor de achiziții publice; procedura de exercitare a unei căi de
atac pentru actele sau deciziile care încalcă prevederile legale privind achizițiile publice;
procedura de organizare și exercitare a propriului control financiar preventiv; procedura de
constatare și sancționare a contravențiilor și am putea continua, însă lista ar fi prea lungă. Cu

13
toate acestea, multe proceduri de control intern pot fi grupate, în funcție de scopul lor, în trei
categ orii:
✓ funcționarea, îngrijirea privesc aspectul procesual;
decizia, care se referă la exercitarea competenței;
✓ jurisdicția, îngrijirea vizează angaja rea responsabilității. În cazul primelor
două categorii, procedurile pot fi formalizate sau nu, în funcție de
complexitatea obiectului și gradul de necesitate de reglementare. Prezenta
directivă nu se aplică în cazul în care se aplică proceduri interne,
✓ elementul controlului intern
✓ trebuie să fie personalizate prin intermediul unor acte administrative interne
care să aibă în vedere o serie de elemente, cum ar fi: organizarea proprietății
unei entități, relațiile dintre structurile computerizate, informa rea circuitelor,
competențele și responsabilitățile persoanelor etc. Indiferent dacă ne referim la
procedurile cuprinse în acte emiterea / necesitatea de a fi emise de
conducătorul entității publice sau de procedurile conținute în actele normative
a căror competență de aprobare revine altor instituții sau autorități publice,
acestea pot deveni, într -adevăr, instrumente viabile de control intern, numai
dacă sunt îndeplinite sapte cerințe Importante. Astfel, procedurile trebuie să
fie:
✓ definită pentru fieca re activitate care se desfășoară în cadrul entității publice;
✓ să se integreze integral în componentele sistemului de organizare a entității
publice;
✓ precizați în documente;
✓ simplu, complet, precis și adapta obiectului specific;
✓ actualizate în mod regulat;
✓ aducerea la cunostinta a personalului implicat, inclusiv a sub formă de
documente informatizate;
✓ bine intelese și, mai ales, bine aplicate. Pentru a exista siguranța că
procedurile vor fi bine aplicate, va fi indispensabil ă efectuarea, în acest scop, a
unui control bun și permanent.
1.6. CONTROLUL
Este al șaselea și ultimul grup de instrumente de control intern aplicabile unei entități
publice. 18 Controlul este feedback -ul procesului de management și, prin urmare, impulsul
acțiunii de ma nagement continuă. Controlul constă în compararea rezultatelor cu obiectivele,
identificarea cauzelor care determină lacunele (pozitive sau negative) și luarea măsurilor
corective sau preventive necesare. În funcție de cauzele abaterilor, măsurile corectiv e sau
preventive pot fi predictive, organizaționale, de coordonare, de formare sau chiar de control
al evaluării. Aceasta înseamnă că procesul managerial, materializat în funcțiile manageriale
menționate, susține exercitarea continuă a funcției de evaluare -control.
Exercitarea acestei funcții impune entității publice să -și dezvolte propria strategie de
control pentru a evita riscurile care pot conduce la o deviere nedorită de la politicile și
obiectivele stabilite. Strategia se va concentra în principal pe: integrarea controlului în
componentel e procedurale și structurale ale organizării entității publice; definirea obiectivelor
de control; stabilirea tipurilor de control care trebuie aplicate, metodele și procedurile care
trebuie utilizate în cadrul acestora; elaborarea planurilor / programelor de control; formarea
personalului cu atribuții de control; modalități de evaluare și valorificare a rezultatelor
controalelor; eficacitatea controlului din perspectiva criteriului cost / beneficiu. De mentionat
ca o strategie, oricat de bine pusa la punct , va ramane un simplu deziderat, daca, in vederea
exercitarii controlului, nu sunt asigurate urmatoarele premise, absolut necesare:

14
✓ să stabilească precizia activităților, sarcinilor și sarcinilor, dacă obiectivele lor
sunt exprimate prin indicatori cantitativi sau calitat ivi, pe departamente și
poziții de conducere superioare;
✓ să atribuie competența corespunzătoare, o delimitare exactă pentru a îndeplini
sarcinile atribuite ,
✓ să stabilească voucherul de responsabilitate individuală pentru îndeplinirea
sarcinilor atribu ite existenței procedurilor de scriere pentru fiecare activitate
care are loc în entitatea publică.
Exercitarea funcției de supraveghere a evaluării nu este considerată o prerogativă
exclusivă a unor organisme / entități de supraveghere specializate, ci, d impotrivă, controlul
este privit ca un proces disipat în întreaga entitate și în cadrul căreia fiecare persoană,
începând cu directorul general / ordonatorul de credite, dacă se închide cu ultimul angajat,
este responsabil de desfășurarea unui anumit tip d e control.
Astfel, controlul strategic asupra realizării obiectivelor generale este atribuit managerilor /
managerilor de nivel înalt, controlul tactic al realizării primelor (primii) obiective ale celor
generali, managerii / managerii de nivel inferior sunt exercitați cu controlul operațional cu
privire la atingerea obiectivelor derivate de la al doilea sau al treilea nivel, iar în cazul
contractorilor se exercită autocontrol în atingerea obiectivului sarcinii atribuite. Aceste
activități de con trol au forme multiple.
Cel mai frecvent întâlnite sunt: observarea, monitorizarea, compararea, analizarea,
evaluarea, validarea, raportarea, monitorizarea, coordonarea, supravegherea, contrasemnarea,
aprobarea, aprobarea și aprobarea. În funcție de mo mentul exercițiului, controlul poate fi:
preventiv (ex -ante), efectuat înainte de aprobarea operațiunii și având o varietate de forme
concrete, dintre care cele mai importante sunt controlul financiar preventiv și avizele emise
de departamentul juridic sau al unei alte specialități; ierarhic -operativ (concomitent), executat
de persoane cu o poziție de conducere în timpul fluxului de proces; (ex -post), efectuată, după
regulă, de către compartimentul de control, dar și de administratorii de niveluri ierarhice
diferite, prin raportare finală. În ceea ce privește scopul vânzării obiectivelor, se poate aplica
un control complet sau selectiv prin eșantionare.
Efectuarea controlului implică și cunoașterea ce trebuie evitată. Controlul nu implică
restaurarea opere lor subordonate, o întindere a cursei pentru a descoperi erorile sau o practică
constantă de supraveghere / control excesiv a ceea ce se face. În același timp, trebuie
subliniat faptul că controlul, ceea ce înseamnă un act de asistență, concretizează îndru marea
persoanei controlate în sarcini noi și dificile, adoptarea unui comportament adecvat în ceea ce
privește punctele forte sau deficiențele sale; un act motivant în sensul că persoana controlată
înțelege că munca este importantă și că eforturile, dificu ltățile sau performanțele sale nu sunt
ignorate; un a ct de verificare , pe de o parte, verificatorul ar trebui să știe că la anumite
momente cu siguranță cineva verifică sarcina și, pe de altă parte, orice verificare trebuie
completat într -un document (viză , notă, raport etc.) necesare pentru a aprecia calitatea
controlului și frecvența actelor de control sunt cunoscute.
Astfel, am incheiat prezentarea celor sase grupe, continand instrumentele de control
intern care pot fi utilizate in cadrul oricarei entita ti publice, pentru construirea propriului
sistem de control intern.
Prezentarea nu ar fi, insa, completa, daca nu am pune in evidenta ierarhia logica a gruparii,
interdependentele, coerenta si forta intregului ansamblu. Sa examinam schema de mai jos:

15

Figura 1 Schema Misunii de Control.

CAPITOLUL II – AUDITUL SISTEMULUI CONTABIL LA INSTITUTII PUBLCIE
2.1. ELABORAREA P LANULUI ANUAL/MULTIANUAL DE AUDIT
Departamentul de Audit Public Intern este responsabil de organizarea și desfășurarea
activității de audit public intern și, în acest scop, asigură elaborarea planurilor multianuale și
a planurilor anuale de audit intern. Activitatea de audit inte rn este planificată după cum
urmează:
(a) planificarea multianuală de 3 -5 ani include audituri ale activităților de audit intern
efectuate cel puțin o dată la cinci ani, audituri ale activităților desfășurate de entitatea publică,
audituri efectuate cel puțin o dată la trei ani, precum și sarcini consultative;
(b) planificarea anuală a misiunilor pe parcursul unui an, ținând seama de rezultatele
evaluării riscurilor și de resursele de audit disponibile. Selectarea misiunilor de audit public
intern pentru examinarea p lanurilor se efectuează pe baza următoarelor elemente:
a) evaluarea riscului asociată;
b) semnalul și sugestiile privind deficiențele publice enumerate anterior identificate anterior
în rapoartele de audit; deficiențele constatate în procesul -verbal al insp ecțiilor; deficiențele
constatate în rapoartele Curții de Conturi; aprecierea specialiștilor, a experților etc. privind
structura și dinamica riscurilor interne; evaluarea impactului schimbărilor în mediul în care
evoluează sistemul auditat; alte informati i si indicatii de defectiuni sau devieri;
c) misiunile recomandate de Departamentul de Audit Intern al UCAAPI al superiorului,
pentru care managerii entitatilor publice trebuie sa ia toate masurile organizatorice pentru
includerea lor in planul anual de au dit intern;
d) numărul entităților publice aflate sub subordinea / coordonarea / sub autoritatea unei alte
entități publice;
(e) frecvența auditului, cel puțin o dată la trei ani;
(f) periodicitatea auditului, evaluarea, cel puțin o dată la cinci ani,
g) tipurile de audit,
h) recomandările Curții de Conturi,

16
i) resursele de audit disponibile.Planul multianual și planul anual de audit intern este
documentele oficiale sunt aprobate de către departamentul de audit intern și aprobat de către
conducătorul entității publice și p ăstrate 10 ani în arhivele entității publice cu documente
justificare. Misiunile de audit intern sunt incluse planurile de audit intern se bazează pe
raportul de justificare, care încheie fiecare rezultat sarcina de analiză de audit intern criterii
asociat e semnal de risc și alte elemente specifice care au fost luate în considerare în
selectarea misiunii Elaborarea planurilor multianuale și de audit intern anual se realizează cu
următorul text pași:
a) Iden tificarea proceselor / activităților / structurilor / programelor desfășurate în
cadrul entității publice și incluse în sfera de aplicare a legii interne audit
b) Stabilirea criteriilor de analiză a riscurilor
c) Stabilirea punctajului total al riscului pe proces / activitate / structură / program și
clasarea acestora;
d) Stabilirea domeniului de atribuire / atribuire a misiunilor de audit public intern în
plan / întocmirea raportului de justificare;
e) Elaborarea planului de audit al publicului intern mult ianual și anual. Planul
multianual de audit public intern, prevăzut în anexa nr. 2, cuprinde cel puțin următoarele:
a) domeniul audibil,
b) tema misiunii de audit public intern,
c) anul realizări i. Planul anual de audit intern public (3) va cuprinde cel puțin
următoarele:
a) câmpul audibil
b) a misiunii de audit public intern
c) obiectivele generale ale angajamentului de audit public intern
d) tipul de misiune de audit public intern
e) perioada de audit intern a misiunii
f) perioada de audit
g) numărul auditorilor interni implicați în misiunea de audit public intern
h) entitatea auditată.

Planul de audit intern este structur at pe misiuni de asigurare, misiuni de consiliere și misiuni
de evaluare. Actualizarea planurilor de audit public intern se face prin depunerea unui
amendament, aprobat de conducătorul entității publice, în funcție de:
a) modificările legislative sau organ izaționale care modifică semnificația unui audit al
anumitor procese / activități / acțiuni
b) cererile administratorului entității publice UCAAPI / entitate publică superioară ierarhică
de a introduce / înlocui unele misiuni din planul de audit public int ern
c) modificări semnificative ale expunerii la riscurile unei entități publice sau apariția unor
criterii de semnal. Planul multianual de audit public intern este actualizat în cazul în care apar
schimbări în structura proceselor / activităților / acțiun ilor desfășurate de entitatea publică.

Elaborarea ordinului de serviciu Organizarea servici ului, prevăzută în anexa nr. 4,
autorizează desfășurarea misiunilor de audit public intern, inclusiv misiuni ad -hoc, și este
pregătit de departamentul de audit public intern pe baza planului anual de audit public intern.
Comanda de serviciu este mandatul d e intervenție al compartimentului de audit intern al
echipei de audit intern.
Pe această bază se efectuează misiunea de audit public intern, iar persoanele interesate
sunt informate cu privire la următoarele aspecte:
a) cadrul juridic privind realizarea mi siunii de audit public intern

17
b) scopul misiunii de audit public intern și tipul de audit intern
c) obiectivele generale ale angajamentului de audit public intern
d) durata misiunii de audit public intern
e) numirea supraveghetorului
f) perioada care urmea ză să fie audiată
g) numele și prenumele auditorilor interni desemnat să efectueze misiunea de audit
public intern.
Procedura P -01. Ordinul de serviciu

Compartimentul de audit public
intern aa) Pregătește ordinul de serviciu pe baza planului
anual de audit public intern.
b) Semnează ordinea serviciului.
c) Oferă copii ale ordinului de serviciu pentru fiecare
membru al echipei de audit
d) Organizează sesiuni de lucru cu echipa de audit în
cadrul metodologia care trebuie utilizată și rezultatele
așteptate ale misiunii;
e) stabilirea cerințelor de formare pr ofesională necesare
ale echipei de audit intern pentru îndeplinirea misiunii;
f) stabilirea, împreună cu echipa de audit desemnată, a
abordării auditului intern al misiunii.
Auditorii interni a) Primirea ordinului de serviciu
b) Cunoașterea scopului, metodologiei care trebui e
utilizată pentru îndeplinirea misiunii de audit public
intern și rezultatele așteptate ale departamentului de
audit public intern.

Elaborarea declarației de independență
ndependența auditorilor interni desemnați să efectueze o misiune de audit public intern
trebuie să fie declarată pr in completarea Declarației de Independență. 5.
Compartimentul de audit intern analizează situațiile de incompatibilitate, stabilește
modalități de eliminare sau soluționare a incompatibilităților prin furnizarea de explicații
corespunzătoare în declarație de independență.
Incompatibilitățile actuale sau potențiale care apar în timpul misiunii de audit intern
trebuie declarate imediat de către auditorii interni. Eliminarea sau diminuarea
incompatibilităților personale ale auditorilor interni poate fi realiza tă și prin transferarea
sarcinilor de a efectua angajamentul de audit public intern între auditorii interni sau prin
înlocuirea auditorilor interni.

Procedura P -02. Declarația de independență
Auditorii interni a) Completați declarația de independență,
b) Declarați orice incompatibilitate, existentă sau
posibilă.
c) împărtășirea declarației de independență în dosarul
misiunii de audit public intern.
Compartimentul de audit public a) Verifică declarația de independență

18
intern b) Identifică și analizează incompatibilitatea raportată
de auditori și determină cum poate fi eliminată.
c) Susține declarația de i ndependență privind
soluționarea incompatibilităților.

Elaborarea notificării privind declanșarea misiunii de audit public intern
Compartimentul de audit intern notifică entității / structurii auditate cu 15 zile
calendaristice înainte de data lansării misiunii de audit public intern, astfel cum se prevede în
planul de audit intern.
Notificarea privind î nceperea misiunii de audit public intern 6 conține informații
privind scopul, obiectivele generale, durata misiunii, documentele care trebuie furnizate de
entitatea / structura auditată, precum și informații despre data deschiderii a reuniunii.
Notificarea este transmisă entității auditate / Cartei auditului intern.
Auditul poate solicita amânarea / dezasamblarea misiunii de audit public intern în
cazuri justificate (acte speciale în curs de desfășurare, lipsa personalului, alte circumstanțe
care nu pot asi gura îndeplinirea misiunii conform legii) cu aprobarea conducerii entității,
după consultarea prealabilă a compartimentului de audit public intern.
Entitatea Publică va prezenta acest document al compartimentului de audit intern care
aprobă această solicit are.
Procedura P -03. Notificarea privind declanșarea misiunii de audit publi c intern
Auditorii interni a) Prezentarea notificării entității / structurii auditate,
inclusiv pentru structurile atrase în misiunea de audit
public intern b) Pregătirea unei copii a Cartei de audit
intern c) Atribuirea numărului de înregistrare a
notificării d) Trimiterea not ificării către entitatea
auditată /, însoțită de Carta de audit intern. e)
Prezentarea copiei notificării în dosarul misiunii de
audit public intern.
Compartimentul de audit public
intern a) Verificați corectitudinea și suficiența informațiilor
conținute în notificare.b) Semnează notificarea .

Procesul -verbal al ședinței de deschidere, în conformitate cu anexa nr. 7, conține în
prima parte informații generale privind organizarea sesiunilor și a participanților, iar în cea
de-a doua parte a cuvântului -verbal al discuțiilor purtate.

Procedura P -04. Ședința de deschidere

Auditorii interni a) Stabiliți datele ședinței de deschidere
b) Contactați entitatea / structura auditată pentru a
stabili datele ședinței

19
c) stabiliți ordinea de zi a sesiunii de deschidere
d) Participați la ședința de deschidere
e) Pregătiți procesul -verbal al sesiunii de deschidere.
f) Înregistrează în toate chestiunile dezbătute.
g) Miniaturizarea sesiunii de deschidere în dosarul
misiunii de a udit public intern.
Supervizorul Partici pă la ședința de deschidere, după caz.
Conducătorul entității/structurii
auditate a)articiparea la sesiunea de deschidere. b) Stabilirea
persoanelor din cadrul entității / structurii auditate care
va participa la ședința de deschidere.c) Asigurarea
participării persoanelor desemnate .
Colectarea informatiilor – Chestionarul de luare la cunostinta
În cadrul acestei proceduri, auditorii interni solicită și colectează informații generale
despre entitatea / structura auditate pentru a cunoașt e câmpul audibil și particularitățile
acestuia. Informațiile colectate trebuie să fie relevante și utile în următoarele scopuri:
a) identificarea elementelor principale ale contextului instituțional și socio -economic în care
operează entitatea / entitatea auditată;
b) cunoștințele organizației / organizației auditate; un nivel diferit de administrare;
(c) identificarea punctelor cheie ale funcționării entității / entității auditate și a sistemelor sale
de control pentru evaluarea prealabilă a punctelor fort e și a punctelor slabe;
(d) identificarea și evaluarea riscurilor semnificative;
(e) identificarea informațiilor necesare realizarea obiectivelor de control și selecție a
tehnicilor de investigație adecvate.
În cadrul procedurii de colectare a informațiilo r, chestionarul cunoștințelor, elaborat
în anexa nr. 8, care conține întrebări prin care răspunsul auditorului intern poate fi
familiarizat cu contextul socio -economic al organizării și funcționării entității / entității
auditate. Procedura P -05. Constituirea/Actualizarea dosarului permanent
Auditorii interni a) Familiarizați -vă cu ac tivitatea entității / structurii auditate
b) Elaborați și dezvoltați chestionarul bazat pe cunoștințe utilizat pentru
obținerea informațiilor.
c) Identificați strategiile, legile și reglementările aplicabile entității /
structurii auditate Obțineți organigr ama, regulile de funcționare, posturile,
procedurile scrise ale entității / structurii auditate
e) Identifică personalul responsabil, posturile cheie, fluxul de operațiuni.
f) Identifică informațiile financiare, registrul de risc și circuitul
documentului.
g) Obțineți controlul anterior / rapoarte de audit.
h) Obțineți toate documentele și informațiile specifice auditului.
i) Identificarea și analizarea factorilor care pot împiedica angajamentul de
audit.

Studiu preliminar
Prelucrarea informațiilor implică gruparea și sistematizarea informațiilor pentru
identificare a activităților / acțiunilor auditate și realizarea analizei riscurilor, precum și
identificarea preliminară a aspectelor pozitive și a abaterilor din regulament. Activitatea de
prelucrare a informației constă în:

20
a) analiza entității de audit / a activită ții acesteia (organigrama, reguli de organizare și
funcționare, descrierea posturilor, circuite de documente etc.)
b) analiza cadrului de reglementare care reglementează activitatea auditului entitate /
structură
c) analiza factorilor care pot împiedica bu na desfășurare a misiunii de audit public intern
d) analiza rezultatelor controalelor anterioare
e) analizarea informațiilor externe privind entitatea / structura auditată.Procesarea și
documentarea informațiilor sunt finalizate prin elaborarea documentulu i de studiu preliminar.
Scopul studiului preliminar este de a asigura
(a) caracterizarea generală a entității / structurii auditate,
(b) strategia și politicile de audit,
(c) domeniul auditat (procesele, , factori de influență, specificații normative și me todologice,
managementul riscurilor etc.)
d) obiectivele entității / structurii auditate
e) analiza personalului structura și formarea profesională
f) asigurarea calității și politicii de îmbunătățire și dezvoltare a activităților domeniului
auditat
g) asi gurarea și disponibilitatea resurselor financiare necesare
h) alte informații specifice domeniului auditabil;
i) Concluzii .
Procedura P -06. Prelucrarea și documentarea informațiilor
Auditorii interni a) efectuează analiza generală a entității / structurii auditate
b) evaluează strategia și politicile aplicabile domeniului auditabil
c) analizează și evaluează domeniul auditat
d) evaluează obiectivele entității / structurii auditate
e) analizează structu ra și formarea personalului;
f) evaluează politicile;
(g) examinează modalitatea de înființare și utilizare a resurselor
financiare necesare desfășurării activităților în domeniul audibil.
(h) să evalueze constatările și recomandările din rapoartele anteri oare
de audit intern și din rapoartele de audit extern.
(i) Revizuirea și examinarea altor date și informații specifice
domeniului auditat.
j) Stabilește concluziile analizei preliminare
k) Elaborează și documentează studiul preliminar .
Supervizorul a) analizează document ația pregătită de auditori și hotărăște asup ra
suficienței și adecvării sale b) analizează și revizuiește studiul
preliminar c) supraveghează studiul preliminar

Stabilirea punctajul ui total al riscurilor și ierarhizarea riscurilor
Riscul este orice eveniment, acțiune, situație sau comportament care, dacă apare, are
un impact negativ asupra capacității entității publice de a -și atinge obiectivele. Categorii de
risc:
a) riscuri organizaționale: lipsa responsabilităților, organizarea insuficientă a
resurselor umane, insuficiența documentației, neactualizată etc .;
b) riscurile op eraționale: neînregistrarea în evidența contabilă, arhivarea
necorespunzătoare a documentelor justificative, operațiuni etc.
c) riscuri financiare: plăți negarantate, nedetectarea operațiunilor cu risc financiar etc.
(a) probabilitatea apariției, care repr ezintă o măsură a posibilității apariției unui risc
determinant sau cuantificabil determinant;

21
b) impactul riscului, care este efectele / consecințele asupra entității în cazul în care: r
Scopul analiza riscurilor Analiza riscurilor urmărește identificarea riscurilor în entitatea /
structura auditată asociată cu domeniul auditat și evaluarea acestora, aprecierea controlului
intern și selectarea obiectivelor misiunii de audit public intern.
Procesul de identificare și evaluare a riscurilor este și riscurile sunt detectate în
misiunile de audit intern. În procesul de identificare și analiză a riscurilor, auditorii interni
utilizează dosarul permanent sau alte documente ale entității / organizației auditate, inclusiv
registrul de risc.
Măsurarea riscului Măsura rea riscurilor depinde de probabilitatea apariției și de
severitatea consecințelor, și anume impactul riscului și utilizarea instrumentelor de evaluare a
riscurilor.
Criteriile privind aprecierea riscurilor sunt:
a) Evaluarea probabilității – elementul calitativ care se realizează prin evaluarea
posibilității de apariție a riscurilor prin luarea în considerare a criteriilor specifice ale
entității și care poate fi exprimat pe o scală de valori pe 3 nivele, după cum urmează:
probabilitate mică, medie Probabilitate mare probabilitate. De exemplu, pentru a
evalua probabilitatea, auditorii interni pot lua în considerare următoarele criterii:
stabilitatea cadrului de reglementare, complexitatea și periodicitatea operațiu nilor,
calitatea personalului etc.

Probabilitate Criterii
Mică(1) a) Cadrul de reglementare a fost în vigoare de mai mult de 3 ani și nu a fost
modificat
b) Activitățile și acțiunile au un nivel scăzut de complexitate
c) Personalul are cel puțin 5 ani de experiență.
d) Nivelul ridicat de personal.
e. ) Riscul nu a fost demonstrat anterior
Medie(2) a) Cadrul de reglementare este relativ nou sau este cunoscut ca unele schimbări
b) Activitățile și acțiunile au un nivel mediu de complexitate
c) Personalul are mai puț in de 3 ani de experiență
d) Nivelul mediu de personal e) Riscul se manifestă rar în trecutul etc.
Mare(3) a) Cadrul de reglementare este nou sau o mulțime de schimbări
b) Activitățile și acțiunile au un nivel ridicat de complexitate
c) Personalul are mai puțin de un an de experiență Nivel scăzut de personal
d) Riscul este adesea manifestat în trecut etc.
În practică, fiecare entitate publică va identifica și stabili criteri ile specifice pe baza cărora se
va aprecia probabilitatea de apariție a riscurilor, luând în considerare modelul prezentat.
b) Evaluarea impactului – elementul cantitativ, care se realizează prin evaluarea efectelor
riscului în cazul în care produce, luând în considerare criteriile specifi ce ale entității și care
poate fi exprimat pe o scală de valoare, pe 3 nivele, după cum urmează: impact scăzut ,
impact moderat și impact puternic. Pentru a evalua impactul auditorilor interni, pot fi luate în
considerare următoarele criterii: pierderi de active, costuri de exploatare, întreruperi ale
activităților, imagine a entității etc.
Impact Criterii
Scăzut (1) a) Nu există pierderi de active (financiare, angajați, materiale).
b) imaginea entității este redusă.
c) Costurile de operare nu sunt afectate.

22
d) Calitatea serviciilor prestate nu este afectată.
e) Nu există întreruperi în activitate. .
Moderat (2) a) pierderea activelor (financiare, angajați, materiale) este redusă;
b) imaginea entității este moderată;
c) creșterea costurilor de exploatare este moderată;
d) calitatea serviciilor oferi te este afectată de un mic
e) Există mici întreruperi în activitate și așa mai departe
Ridicat (3) a) Pierderi semnificative ale activelor (financiare, angajați, materiale).
b) imaginea entității este afectată în mod semnificativ.
c) Costurile ridicate de operare.
d) Calitatea serviciilor furnizate este semnificativ afectată.
e) Întreruperi semnificative ale activității.

În practică, fiecare enti tate publică va identifica și stabili criteriile specifice pe baza cărora va
fi evaluat impactul riscului, ținând cont de modelul prezentat. Procedura de analiză a
risculuiIdentificarea activităților / acțiunilor și a riscurilor asociate, care implică urmă toarele
etape:
(a) pentru fiecare obiectiv general al misiunii de audit public intern al activităților în acțiuni
succesive, descriind procesul de inițiere a activității până la înregistrarea acesteia;
b) definirea riscurilor pentru fiecare activitate / ac țiune. Stabilirea criteriilor de analiză a
riscului – care sunt reprezentate de impactul și probabilitatea expunerii la risc pe o scală de
trei niveluri, după cum urmează:
(a) evaluarea probabilității pe baza analizei și evaluării factorilor de incidență s tabiliți;
evaluarea impactului pe baza analizei și evaluării factorilor de risc fixați Scorul total de risc și
rata de risc, așa cum este stabilit în anexa nr. 9, implică:
(a) stabilizarea scorului total de risc ca produs de probabilitate și impactul riscu lui, obținut pe
baza formulei:
PT = P × I, unde:
PT = risc total;
P = probabilitate; ) se bazează pe rezultatele evaluării riscurilor, iar activitățile / acțiunile
auditate sunt împărțite în activități / acțiuni de risc mic, mediu și ridicat, după cum urme ază:
– pentru PT = 1 sau 2, riscul este scăzut;
– pentru PT = 3 sau 4, riscul este mediu,
– pentru PT = 6 sau 9, riscul este ridicat. Procedura P -07. Analiza de risc
Evaluarea inițială a controlului intern și stabilirea obiectivelor misiunii de audit public
intern
Evaluarea inițială a controlului intern se bazează pe chestionarul de control intern, așa
cum este prevăzut în anexa nr. 10, precum și documentele din dosarul permanent și au rolul
de a identifica existența controalelor interne pentru fiecare activitate / acțiune audibilă. Testul
de control intern permite, prin întrebările și răspunsurile primit e, identificarea activităților de
control intern stabilite de conducere și apreciere.
Evaluarea inițială a controlului intern implică următoarele etape:
(a) determinarea modalităților de funcționare a fiecărei activități /
(b) identificarea controalelor in terne existente, pe baza chestionarului de control intern
și a documentelor colectate;
(c) stabilirea controalelor interne preconizate pentru fiecare activitate / acțiune
identificată; d) stabilirea conformității cu controlul intern. controlul este luat în considerare
riscurile asociate activităților / acțiunilor auditate și implică identificarea și analiza
controalelor interne implementate de entitate pentru a gestiona aceste riscuri, pentru a
descoperi zonele în care există semne că nu există nici o muncă sau că este inadecvat.

23
Această declarație prezintă rezultatul evaluării inițiale a controlului intern pentru fiecare
activitate / acțiune audibilă.
Pentru evaluarea inițială a controlului intern, se utilizează o scală pe trei nivele, cum
ar fi: respectare a internă, controlul intern al conformității și controlul intern neconform.
Control intern Criterii
Conform a) este implementat sistemul de control intern / managerial;
(b) Gestiu nea entității cunoaște cadrul de reglementare al unui sistem de
control intern / managerial.
(c) Managementul și personalul au o atitudine pozitivă față de controlul
intern / managerial, cu preocuparea de a anticipa și de a elimina problemele
raportate.
d) Controlul intern / managerial este integrat în activitățile curente ale
entității / entității auditate și nu este activitate separată sau se desfășoară în
paralel cu acestea.
e) Procesul de gestiune a riscului al entității asigură identificarea riscurilor,
evaluarea acestora, stabilirea măsurilor de gestionare a riscurilor și
monitorizarea eficacității acestora.
f) managementul primește în mod sistematic rapoarte privind performanța
activităților și gradul de realizare a obiectivelor și oferă măsuri corecti ve
pentru abateri de la obiective etc.
Parțial conform a) sistemul de control intern / managerial este parțial implementat; nu sunt
suficiente pentru a preveni materializarea riscului;
b) managementul și personalul au o atitudine subiectivă față de controlul
intern / mana gerial, eliminând problemele raportate doar de anumite echipe
de audit sau de control.
c) Controlul intern / managerial este parțial integrat în activitățile curente ale
entității / audit
d) Procesul de gestionare a riscului al entității asigură identifica rea riscurilor
și evaluarea acestora, însă măsurile de gestionare a riscurilor nu sunt
întotdeauna adecvate și eficiente.
e) Managementul primește anumite rapoarte privind desfășurarea
activităților, dar nu respectă gradul de îndeplinire a obiectivelor, et c.
Neconform a) sistemul de control intern / managerial nu este implementat; procedurile
lipsesc, sunt prost ut ilizate sau sunt prost implementate b) conducerea
entității nu este conștientă de cadrul de reglementare al unui sistem de
control intern / managerial c) conducerea și personalul au o atitudine
necooperantă sau indiferentă față de sistemul intern / control ul managerial d)
activitatea internă / managerială este percepută ca o activitate distinctă sau
paralelă cu activitățile entității. e) Procesul de administrare a riscului al
entității nu asigură identificarea riscurilor și nu sunt stabilite măsuri
adecvate de gestionare a riscurilor. f) conducerea primește câteva rapoarte
privind activitățile de conduită și gradul de atingere a obiectivelor, dar
informațiile nu sunt fiabile; Rapoartele nu sunt utilizate în luarea deciziilor
și nu sunt luate .

Formular de elaborare a formularului Evaluarea inițială a controlului intern și
stabilirea obiectivelor de audit stabilite în anexa nr. 11, care include obiectivele și activitățile
care trebuie au ditate, după cum urmează:
a) activități / acțiuni cu grad ridicat de risc, indiferent de rezultatul evaluării
controlului intern;

24
b) activități / acțiuni cu riscuri medii și interne controale parțial compatibile sau
neconforme;
c) activități / acțiuni cu r isc scăzut și controale interne neconforme. Auditurile pot
include și alte activități / acțiuni cu risc mediu / scăzut, în funcție de disponibilitatea auditului
disponibil.
Procedura P -08. Evaluarea inițială a controlului intern și stabilirea obiectivelor de
audit
Auditorii interni a) Stabiliți modalitățile de funcționare ale fiecărei activități / acțiuni b)
Stabiliți controalele interne planificate pentru fiecare activit ate / acțiune c)
Elaborați și elaborați chestionarul de control intern utilizat pentru a
identifica controalele interne existente d) Obțineți răspunsurile la întrebările
din chestionarul de control intern (e) Identifică controalele interne existente
pentru fiecare acțiune / operație. (f) efectuează evaluarea inițială a
controlului intern. (g) Stabilirea obiectivelor de audit și, în cadrul acestora,
activitățile / acțiunile care urmează să fie auditate și testate, în funcție de
nivelul de control intern al r iscului și evaluării. h) Elaborarea formularului
pentru evaluarea inițială a controlului intern și stabilirea obiectivelor de
audit. i) efectuează orice schimbare făcută la reuniunea de lucru. j)
transmiterea documentelor elaborate în procedurile de analiz ă a riscurilor în
dosarul misiunii de audit public intern.
Supervizorul a) Analiza și evaluarea controalelor interne așteptate identificate b)
Analizarea și revizuirea chestionarului de control intern elaborat c)
Analizarea și evaluarea controalelor interne existente id entificate d)
Organizarea unei întâlniri de lucru cu echipa de audit pentru a analiza modul
în care a fost evaluat controlul intern.e ) Supravegherea formularului pentru
evaluarea inițială a controlului intern și stabilirea obiectivelor de audit .

2.2 ELABORAREA PROGRAMULUI MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN
Programul misiunii de audit public intern, prevăzut în anex a nr. 12 institutul
institutului de muncă internă a auditului intern intern și copii activități de incorporare ale
activităților auditorilor internaționale a -sa intenționează să efectueze un audit pentru a
furniza dovezi de îngrijire pentru a strânge concluziile cu cuvinte și recomandări . Programul
de audit intern al auditului intern are ca scop:
❖ să asigure funcția de audit intern;
❖ să furnizeze serviciului de audit intern;
❖ Atribuirea sarcinilor și planificarea afacerii pentru fiecare membru al echipei
de audit intern din echipa de audit intern. Programul de audit de audit al
programului este structurat în funcție de etapele misiunii și activitățile de audit
public intern și, în cadrul fiecărui obiectiv de audit, sunt incluse activitățile /
acțiu nile selectate în audit și în testele de audit. trebuie avut grijă.

Procedura P -09. Elaborar ea programului misiunii de audit public intern
Auditorii interni a) Elaborarea programului misiunii de audit public intern, ținând seama de
următoarele: – etapele misiunii de audit public intern;
– activitățile desfășurate în fiecare etapă a misiunii de audit public intern;
– obiectivele auditului public intern misiuni și activități / acțiuni auditate,
numărul de ore legate de fiecare etapă / obiectiv / activitate / acțiuni,
– auditorii interni respo nsabili cu desfășurarea fiecărei activități / acțiuni

25
incluse în program,
– locul fiecărei activități, inclusiv testele,
– testele care trebuie efectuate asupra fiecărui obiectiv / acțiune de audit și
activitate selectate în cadrul auditului și a duratei a cestuia;
– tipul de controale care trebuie efectuate în fiecare test;
b) depunerea programului misiunii de audit public intern la misiunea de
audit public intern fișier.

Supervizorul a) Analiza programului misiunii de audit public
b) Organizarea unei intalniri pentru analiza programului misiunii de audit
public
c) Revizuirea, dupa caz, a activitatilor, a tipului de test, a duratei, a
persoanelor desemnate in programul misiunii de audit
(d) supraveghează programul misiunii de audit public intern .
Compartimentul
de audit public
intern Aprobă programul misiunii de audit public intern.

Efectuarea testărilor și formularea constatărilor ( Chestionarul de control intern;
Evaluarea gradului de încredere în controlul intern)
Dovezile de audit sunt colectate în urma testelor efectuate în co nformitate cu
programul intern de angajament de audit public aprobat de compartimentul de audit public
intern.
Activitățile desfășurate contribuie la obținerea rezultatelor auditului și la justificarea
lor cu dovezi de audit.
Testele sunt elaborate pe obie ctivele și activitățile de audit stabilite în programul de
angajament de audit intern.
Testul include următoarele: obiectivul testului, modul de eșantionare, descrierea
testului, constatările și concluziile; sunt prevăzute în anexele nr. 14 și 15. Document ul
elaborat va fi semnat de auditorii interni și de supraveghetor.
Procedura P -10. Efectuarea testărilor și formularea constatărilor
Auditorii interni a) Stabilirea, pentru fiecare test, a tehnicilor de audit care urmează să fie
utilizate.b) Stabilirea pistei de audit prin identificarea fluxurilor de
informații, a îndatoririlor și a res ponsabilităților.
c) Utilizarea tehnicilor și instrumentelor specifice angajamentului de audit
d) Formularea obiectivului de testare .
e ) Stabiliți metoda de eșantionare și determinați eșantionul care urmează să
fie testat.
f) Stabilirea și descrierea tipul ui de teste care trebuie efectuate. g)
formulează concluziile și concluziile auditului în conformitate cu procesarea
informațiilor obținute prin aplicarea tehnicilor și instrumentelor specifice;
auditul intern și colectarea probelor de audit;
h) elaborează chestionare, liste de verificare, foi de lucru, interviuri etc.)
efectuează testele în conformitate cu programul misiunii de audit public
j) colectează probe de audit pentru toate testele și concluziile
k) evaluea

26
ză dacă probele de audit obținute sunt suf iciente, relevante, competente și
utile.
l) Etichetați, numărați și asigurați testele din fișierul de implicare a auditului
public intern.
Supervizorul (a) aprobă acuratețea tehnicilor de audit stabilite pentru fiecare încercare;
b) analizează și aprobă chestionarele, l istele de verificare, foile de lucru etc.
pregătite de auditorii interni;
c) confirmă fluxul de informații, sarcinile și responsabilitățile menționate în
audit.
d) Analizează și recomandă utilizarea adecvată a instrumentelor și a
documentelor de lucru pent ru auditul obiectiv.
e) Analizează și aprobă testele elaborate de auditorii interni.

Analiza problemelor și formularea re comandărilor (Fișa de identificare și analiză a
problemei)
Fișa de identificare și analiză a problemelor, așa cum este prevăzut în anexa nr. 16,
este de obicei întocmită pentru una sau mai multe probleme, abateri, nereguli și disfu ncții
găsite în același caz.
Documentul include următoarele: problema, constatarea, cauza, consecința, precum și
recomandarea auditorilor interni. identificarea și analizarea problemei se face de către
auditorii interni, discutate și supravegheate de către supraveghetor.
Constatările și recomandările auditorilor interni sunt discutate în timpul intervenției la
fața locului cu reprezentanții entității / structurii auditate, care vor semna pentru dezvăluirea
fișelor de identificare și identificare a problemel or.
În cazurile în care reprezentanții entității / organizației de audit refuză să semneze
pentru a se familiariza cu fișele de identificare și analiza problemelor, auditorii interni
transmit aceste documente prin procedura de înregistrare a entității audi tate /
continuă. Procedura P -11. Analiza problemelor și formularea recomandărilor
Auditorii interni a) Pregătirea testelor
b) Analizarea problemelor identificate
c) Identificarea consecințelor și implicațiilor problemelor identificate
d) Stabilirea cauzelor problemelor identificate
e) Formularea recomandărilor pentru eliminarea cauzelor p roblemelor
identificate.
f) Dezvoltarea identificării și fișele de identificare a problemelor.
g) Indicație de audit pentru fiecare constatare.
h) Numărul și furnizarea fișelor de identificare și analiză pentru problemele
din dosarul de angajament al auditulu i public intern
Supervizorul a) analizează și verifică documentele și informațiile care au stat la baza
elaborării fișelor de identificare și analiză a problemelor b) verificarea
suficienței dovezilor de audit care susțin constatarea în fișele de identificare
și analiză a problemei c) supravegherea fișelor de identificare și identificare
analiza problemelor.
Reprezentantul
entității/structurii
auditate Semnează pent ru luarea la cunoștință fișele de identificare și analiză a
problemelor.

Analiza și raportarea iregularităților (Formularul de constatare și raportare a
iregularităților)

27
Formularul de identificare și raportare a neregulilor, așa cum figurează în anexa nr.
17, se întocmesc dacă auditorii interni constată existența sau posibilitatea pro ducerii unor
nereguli.
Formatul de constatare a neregulilor și de raportare conține următoarele secțiuni:
întrebarea, constatarea, actele normative încălcate, consecințele, recomandările și orice anexe
sau dovezi de audit. și supravegherea, auditorii inter ni transmit formularul către șeful entității
publice care a aprobat misiunea de audit public intern și structura de audit aprobată, care sunt
obligate să continue verificările și să stabilească măsurile necesare .
Procedura P -12. Analiza și raportarea iregularităților
Auditorii interni a) Identificarea neregulilor b) Stabilirea ac telor normative de încălcare
c) Determinarea consecințelor identificării neregulilor
d) Formarea eventualelor recomandări pentru eliminarea neregulilor
e) Identificarea dovezilor care susțin constatările privind neregulile
identificate
f) Elaborarea rapoar telor formularului de observație neregularități, semn.
Supervizorul a) analizează și evaluează neregulile identificate și declarația formulată;
b) apreciază suficiența dovezilor de audit care sprijină constatarea.
c) Supravegherea formularului de constatare a neregulilo r și de raportare.
Compartimentul
de audit public
intern a) analizează și verifică dovezile de audit care au condus la elaborarea
formularului de constatare a neregulilor și de raportare;
b) informează în termen de 3 zile șeful entității publice care a aprobat
misiunea de audit public intern și structura de control autorizată.

Revizuirea documentelor și constituirea dosarului de audit public intern
Examinați lacunele de documentare ale auditorilor interni pentru a vă asigura că
documentele pregătite în timpul auditului de angajament public sunt pregătite corespunzător.
Auditorii inte rni, prin revizuirea documentelor, trebuie să se asigure că probele colectate
pentru a susține considerentele sunt suficiente, concludente și relevante.
Procedura P -13. Revizuirea documentelor
Auditorii
interni a) numără în mod corespunzător documentele de procedură, documentele de
lucru și lucrările elaborate în timpul misiunii;
b) completează documentele de procedură, documentele de lucru și lucrările
elaborate, dacă sunt considerate insuficiente;
c) se asigură că pentru fiecare constatare există dovezi de audit, și că acestea
sunt suficiente, concludente și relevante.
d) orice dovadă documentară a rezultatelor auditului (dovezi, dovezi de
audit).
e) dacă nu se aplică, documentul de lucru prevăzut în anexa nr. 18.
Supervizorul Verifică și avizează nota centralizatoare a documentelor de lucru.

Fișierul de audit public intern, prin intermediul infor mațiilor conținute în acesta, asigură
legătura dintre obiectivele auditului, intervenția la fața locului și raportul de audit public
intern. Acestea constituie baza concluziilor auditorilor interni. Structura dosaru lui de au dit
public intern esteurmătoare a:
a) Dosarul misiunii de audit intern cuprinde următoarele secțiuni:
a.1. Secțiunea A – Raportul privind auditul public intern și anexele la acesta:
– Ordin de serviciu
– Declarație de independență

28
– Proiect de raport de audit intern și raport de audit in tern public
– Rezumatul raportului intern de audit public
– Teste – Identificarea și analizarea problemelor (FIAP) – programul de audit, etc
a.2. Secțiunea B – Administrativ:
– notificarea începerii misiunii de audit public intern,
– procesul -verbal al ses iunii de deschidere,
– procesul -verbal al ședinței de închidere,
– procesul -verbal al reuniunii de conciliere,
– corespondența cu entitatea / structura auditată etc. .
Secțiunea C – Analiza riscului:
– documentația analizei riscului.
A.4. Secțiunea D – Supravegherea și revizuirea misiunii de audit public intern: – Revizuirea
proiectului de raport de audit public – Responsabilitățile auditorului intern la revizuirea
proiectului de raport de audit public – Documentație de monitorizare (b) fișierul de lucru
include copii care confirmă și sprijină actele și concluziile auditorilor i nterni. Fișierul este
indexat prin atribuirea literelor și numerelor pentru fiecare secțiune de audit / obiectiv.
Indexarea trebuie să fie simplă și ușor de urmărit. (1) Raportul auditorului se întocmește în
conformitate cu legile Statului Republicii Moldo va în conformitate cu prevederile Statutului
Curții de Conturi Internaționale. Perioada de păstrare este de 10 ani de la încheierea
angajamentului de audit intern.
Ședința de închidere
Sesiunea de închidere a misiunii de audit public intern vizează prezentarea
concluziilor, concluziilor și recomandărilor preliminare ale auditorilor interni care rezultă din
teste. În cadrul sesiunii de închidere, auditorii interni prezintă structura auditată, constatările,
recomandările și concluziile. Rezultatele ședinței vor fi înregistrate în cadrul ședinței de
închidere, conform anexei nr. 19.
Procedura P -14. Ședința de închidere
Auditorii interni a) Planificați întâlnirea de închidere
b) Prezentați concluziile, concluziile și recomandările angajamentului de
audit
c) Pregătiți procesul -verbal al ședinței de închidere
d) Trimiteți spre semnare procesul -verbal al ședinței de închidere a
structurii auditate.
e) Miniaturizarea reun iunii misiunea de audit public intern al dosarului.
Supervizorul (a) să susțină și să susțină concluziile, concluziile și recomandările făcute
de auditorii interni.
Conducătorul
entității/structurii
auditate a) participă la sesiunea de închidere.
(b) să consilieze cu privire la constatările, concluziile și recomandările
auditorilor inter ni;
(c) să confirme returnarea tuturor documentelor puse la dispoziția
auditorilor interni în timpul misiunii de audit intern;

Elaborarea proiectului raportului de audit public intern
Următoarele cerințe trebuie să fie îndeplinite la pregătirea proiectului de audit intern:
(a) declarațiile intră în sfera de apli care și obiectivele auditului public și sunt susținute de o
documentație de audit adecvată;
(b) recomandările sunt în concordanță cu testele și cu determinarea recomandărilor de
reducere a riscurilor, recomandările cuprinse în proiectul raportului de audit intern se bazează
pe fișele de identificare și analiză a problemelor și pe formularele de raportare și declararea
neregulilor obținute. Următoarele principii trebuie respectate în pregătirea auditorului extern:

29
a) prezentarea constatărilor într -o manieră pe rtinentă și indiscutabilă;
b) evitar ea utilizării expresiilor impresionante, a stilului eliptic de exprimare,
abrevieri ale limbajului;
c) promovarea unei limbi
(d) evitarea scrisului ofensator și tendențios;
(e) prezentarea succintă a rezultatelor pozitiv e și prezentarea detaliată și substanțială
a rezultatelor negative;
(f) clasarea constatărilor în funcție de importanță;
(g) subliniind progresele înregistrate de la ult ima misiune de audit. Proiect de raport
de audit al auditorului intern
Procedura P -15. Elaborarea proiectului raportului de audit public intern
Auditorii interni a) elaborează proiectul raportului intern de audit intern, respectând cerințele
și criteriile incluse în structura acestuia; b) oferă concluzii negative pe baza
fișelor de ide ntificare și analiză a problemelor și formularelor pentru
constatarea și raportarea neregulilor. c) Prezentarea generală a rezultatelor
pozitive. d) Identifică și prezintă cauzele și consecințele constatărilor
negative. e) se formulează recomandări pentru detectarea disfuncțiilor.f) este
apreciat în ceea ce privește conformitatea activității auditate pe baza
rezultatelor clasificării obiectivelor în nivelul de apreciere.g) efectuează
modificările solicitate de supraveghereh) semnează proiectul raportului
intern de audit public.i) prezentarea departamentului de audit public intern a
proiectului raportul de audit intern public însoțit de documentația
justificativă .
Supervizorul a) Analizează proiectul raportului de audit public intern.b) Stabilește
revizuirile necesare realiz ate în raportul intern de audit intern.c)
Supraveghează proiectul raportului de audit public intern.
Proiectul raportului de audit public intern urmărește următoarea structură standard:
a) Prima pagină prezintă instituția, tema misiunii, locul desfășurării misiunii.
b) Prezentarea datei de identificare a misiunii de audit (baza legală pentru misiunea de audit,
serviciul, echipa de audit, entitatea / entitatea auditatã, durata activitãții de audit), tipul,
scopul și obiectivele misiunii, domeniul de aplicare al misiunii; perioadele auditate,
metodologia utilizată pentru a efectua angajamentul de audit și dacă examinările sunt
efectuate în întregime sau prin eșantionare.
c) Metodologia de desfășurare a misiunii de audit intern: se dau explicații privind metodel e,
tehnicile și instrumentele de colectare și analiză a datelor și informațiilor, precum și dovezile
și documentele de audit. De asemenea, prezintă documentele, materialele examinate și
materialele întocmite pe parcursul misiunii.
(D) Constatările sunt pre zentate într -un mod care împiedică exagerarea deficiențelor și
permite prezentarea faptelor într -o manieră neutră. Rezultatele sunt prezentate sintetic pentru
fiecare activitate obiectiv / acustică / acțiune în ordinea specificată în detaliu. Rezultatele
pozitive sunt prezentate separat. Constatările negative sunt însoțite de cauze, consecințe și
recomandări.
versiunile recomandărilor
E) sunt prezentate într -un mod clar, sunt atât de realiste, realizabile, în cazul în care un grad
semnificativ de importanță CEEA această versiune A se vedea ef ectul previzibil asupra
entității / structurii auditate.
F) cuvintele sunt concluziile bazate pe rezultatele auditului bazei) Avize: auditorii interni își
exprimă auditate.h gradele activităților suită de opinie Realizări) Anexe: Informațiile de
îngrijire sprijină constatările și concluziile auditorilor interni, entității auditate inclusiv
opiniile. Rapoartele proiectelor de audit intern se bazează pe informațiile conținute în

30
identificarea fișelor factuale analizate și problematice, iar constatările au for me și nereguli,
iar colectarea probelor colectate se bazează. Rapoartele cu ajutorul tabelelor, graficele de
îngrijire ajută la înțelegerea constatărilor, concluziilor și recomandărilor facultății Notă
despre relații, declarații, documente și alte elemente fundamentale sau fundamentale.
2 .3 TRANSMITEREA PROIECTULUI RAPORTULUI DE AUDIT PUBLIC INTERN

Proiectul de raport de audit trebuie completat, include raportul privind constatările,
cauzele, consecințele, recomandările, con cluziile și avizul auditorilor interni Entitatea /
structura auditată analizează proiectul raportului de audit intern și își transmite avizul în
termen de 15 zile calendaristice de la primirea acestuia.
Transmiterea punctelor de vedere în termenul specificat este acceptarea tacită a unui
proiect de raport de audit intern.
Opiniile entității / entității auditate sunt revizuite și analizate de către auditorii interni,
în conformitate cu datele și informațiile conținute în proiectul de raport de audit intern și
auditu l auditului intern. Raportul privind raportul intern al auditorului este examinat în
lumina opiniilor acceptate.
Procedura P -16. Transmiterea proiectului raportului de audit public intern
Auditorii interni (b) analizează opiniile posibile cu privire la proiectul de raport de audit
intern al entității / entității auditate. (b) analizează opiniile posibile cu
privire la proiectul de raport de audit intern al entității / entității auditate.
c) își exprimă opinia cu privire la observațiile entității / entității auditate și
face orice revizuiri ale raportului de audit intern al auditorului. d)
Discutați, dacă este necesar, pregătirea unei întâlniri de conciliere cu
autoritățile de supraveghere) Reduceți proiectul raportului de audit public
intern din dosarul de angajament al auditului public int ern. F) dacă este
cazul, punctul de vedere al entității / structurii auditate.
Supervizorul (a) să semneze și să transmită adresa pentru transmiterea unui proiect de
raport de audit intern entității / structurii auditate; b) analizează
observațiile entității / structurii auditate; (d) discuții cu auditorii interni,
după caz, pentru a pregăti o reuniune de conciliere cu entitatea / structura
auditată
Entitatea/Structura
auditată (b) să formuleze și să transmită orice opinii privind proiectul de raport de
audit intern în termen de 15 zile calendaristice de la primire și să indice
dacă solicită sau nu concilierea.

Reuniunea de conciliere
Auditorii interni organizează reuniunea de conciliere cu structura auditate în termen
de 10 zile calendaristice de la primirea opiniilor și o cerere din partea entității / s tructurii
auditate de o organizație de conciliere. Ea analizează observațiile făcute în proiectul
raportului de audit public intern al entității / structurii auditate .
Procedura P -17. Reuniunea de conciliere
Auditorii interni a) Pregătiți ședința de conciliere în termen de 10 zile calendaristice de la
primirea cere rii din partea entității / structurii auditate b) Informați entitatea
/ structura auditate despre locul și data ședinței de conciliere c) Participați la
reuniunea de conciliere d) orice observație făcută de entitatea / structura
auditate, susținută de dove zi de audit. e) Pregătirea procesului -verbal al
ședinței de conciliere din anexa nr. 20.f) Prezentarea procesului -verbal al
reuniunii de conciliere în dosarul misiunii de audit public intern.
Supervizorul (a) să participe la reconcilierea concilierii; (b) își exprimă avizul cu privire

31
la obser vațiile făcute de entitatea / structura auditată; c) decide cu auditorii
interni forma finală a concluziilor, concluziilor și recomandărilor.
Reprezentanții
entității/structurii
auditate a) Participant la ședința de conciliere b) Formulează orice observa ție asupra
opiniilor conflictuale și le susține cu dovezi de audit.

Elaborarea raportului de audit public intern
Raportul de audit public intern este finalizat prin includerea modificărilor discutate și
convenite în cadrul reun iunii de conciliere, inclusiv a celor neacoperite. Dacă entitatea
auditată nu solicită concilierea și nu oferă consultanță cu privire la proiectul de raport de
audit intern, acesta devine un raport intern de audit intern.
Raportul de audit intern ar trebui să conțină opinia auditorilor interni și ar trebui să fie
însoțit de un rezumat al principalelor concluzii și recomandări. Auditorii interni sunt
responsabili pentru asigurarea calității raportului de audit public intern .
Procedura P -18. Raportul de audit public intern

Auditorii interni a) Elaborează raportul de audit public intern ținând seama de proiectul de
raport de audit intern și de rezultatele c oncilierii, dacă este cazul b) transmite
raportul de audit public intern supervizorului.c) face orice modificări sau
adăugiri propuse de supraveghetor.d) Semnează document pe fiecare
pagină.e) Prezentarea sintezei principalelor concluzii și recomandări.f)
Solicitarea entității / structurii auditate de a elabora un plan de acțiune
pentru punerea în aplicare a recomandărilor.
Supervizorul (a) verifică conținutul raportului de audit intern și propune posibile
propuneri de revizuire; b) Semnează raportul de audit intern pe ultima
pagină
Compartimentul
de audit public
intern a) verifică forma finală a unui raport de audit intern intern; și (b) propune
spre aprobare răspunsul la auditorul intern.

Difuzarea raportului de audit public intern
Departamentul de Audit Public Intern prezintă raportul de audit public intern, care a
fost finalizat, managerului entită ții publice pentru analiză și aprobare. Raportul este însoțit de
o sinteză a principalelor concluzii și recomandări.
Pentru instituția publică publică, raportul de audit intern este trimis spre îndrumare
conducătorului său. După avizul raportului de audit public intern, o copie a acestuia este
trimisă entității / structurii auditate. angajamentul de audit implică mai multe entități /
structuri, acestea sunt transmise fiecărui exemplar în raportul de audit public intern .

Procedura P -19. Difuzarea raportului de audit public intern
Auditorii interni a) Audit intern Pregăti ți raportul public pentru transmiterea îngrijirii
șefului entității publice APROBAT de către auditul intern Misiunea
publică b) pentru transmiterea adresei stabilește raportul de audit
intern al entității / structurii auditate c ) raport de raportare inter nă de
audit și alte structuri / Doar (d) Prezentarea raportului de audit intern
la secțiunea corespunzătoare a fișierelor de audit intern.
Compartimentul de Trimite un raport de audit public intern cu sinteza principalelor

32
audit public intern observații și recomandări pentru cariera entității p ublice APROBAT
prin misiunea de aprobare.b ANALIZA ȘI Semnarea transmiterii
adresei raportului de audit intern entitatea verificată / UCAAPI /
Autoritatea Superioară Superior a furnizat informații în termenul
limită legal cu privire la recomandările făcute publice în raportul de
audit public intern, împreună cu documentele justificative .
Conducătorul entității
care a aprobat
misiunea de audit Analizează și avizează raportul de audit public intern.

Supravegherea misiunii de audit intern Auditul intern al Departamentului Audit
Public este responsabil pentru auditarea fondurilor publice.
Capacitatea supraveghetorului de misiune a unui auditor public intern este auditorul
intern al serviciului de audit sau numirea unui auditor intern. În cazul în care auditorul este
supraveghetorul misiunii de audit, se asigură că aceasta este pregătirea corespunzătoare și
competența profe sională pentru îndeplinirea acestei sarcini.
Obiectivul monitorizării este asigurarea realizării obiectivelor auditului intern de
control al calității. Supravegherea, dacă serviciul de audit public intern este implicat în rolul
de auditor intern, este furn izat de un auditor intern, adesea solicitat de auditorul intern.
Dacă există un auditor intern al unui auditor intern, supravegherea este efectuată de un
auditor intern care participă la auditul activităților pe care le supraveghează.
Diferențele dintre su praveghetor și auditorii interni sunt rezolvate de serviciul de
audit public intern .Procedura P -20. Supervizarea
Auditorii
interni Prezintă supervizorului toate documentele elaborate și probele de audit
colectate în timpul misiunii de audit.
Supervizorul a) verifică documentele elaborate și prezentate de audi torii interni în toate
etapele angajamentului de audit; b) supraveghează toate documentele verificate,
care se realizează prin formalizarea fiecărui document verificat; c) verificarea
executării corecte a unui program de audit public intern; d) Verifică
consecvența și suficiența dovezilor de audit și a dovezilor de audit pentru
fiecare constatare de audit efectuată. e) Verifică dacă raportul de audit intern
este corect, clar și concis. (f) supraveghetorul documentelor, 21 în cazurile în
care supraveghetorul face observații cu privire la activitățile sau documentele
supravegheate în cursul misiunii de audit public intern sau poate utiliza alte
dovezi de supraveghere.

Urmat recomandări urmați recomandărilorobiectivul asigură recomandările de audit
formulate de versiunea raport intern sunt aplicate în mod corespunzător acte termene de
stabilitate și eficiență la consecințele eșecului și versiunea de încercare are caz
acestora.structura auditorii trebuie să notifice ministerul de audit public interior pe versiunea
modulului de recomandări pune limite de timp versiune plan version recomandărilor.consta
acțiunea a urmat recomandările; evaluarea relevanței, eficacității și gestionării oportunităților
auditul structurii entității / acțiunii audiază recomandările raportului intern de audit public.
ciclodextri ne pentru misiuni verificați crasnii lansarea versiunii interne
recomandărilor.responsabilitatea auditateresponsabilitatea verificat implementarea structurii
de aplicare a recomandărilor structura este:
a) elaborarea unui plan de acțiune pentru punerea în aplicare a recomandărilor;
(b) ajustarea funcțiilor pentru fiecare recomandare,
(c) punerea în aplicare a recomandărilor,

33
(d) progresul, procesul de comunicare obișnuit, punerea în aplicare a recomandărilor,
(e) evaluarea. implementarea recomandărilor de a udit este trimisă entității / structurii
serviciului de audit intern fiind efectuată de echipa de audit intern. în versiunea temporală,
recomandările entității / entității verificate periodic cu privire la progresele înregistrate în
implementarea recomandă rilor de îngrijire atașate sunt aplicabile situațiilor de neconformitate
cu versiunea formală a aplicației.
responsabilitatea departamentului de audit public intern auditorii interni au efectuat analiza
misiunii de audit public intern și evaluează planul de acțiune pentru punerea în aplicare a
recomandărilor și propune, dacă este cazul
EVALUAREA etapei a fost efectuată. Recomandările de implementare și satisfacție
sunt efectuate în cadrul activităților de audit intern ale Departamentului de Audit Public, pe
baza informa țiilor primite pentru entitățile / structurile auditate. Acțiunile de implementare
identificate printr -un audit intern inadecvat al structurii acestei structuri propun posibile
modificări ale planului de acțiune pentru punerea în aplicare a recomandărilor. Auditul intern
al auditorului Departamentul analizează versiunea versiunii regulate. Rezultatele
implementării programului, în ceea ce privește progresele înregistrate, sunt punerea în
aplicare a raportului de audit al entității / structurii raportate. Ra poarte anuale privind
progresul implementării recomandărilor UCAAPI către o ierarhie mai înaltă. Principal în aria
publică locală Instituții mici și publice Instituții guvernamentale centrale cu un buget mai mic
Buget anual 5 lei Milioane de îngrijiri Nu a fost un compartiment intern a fost auditul public
Raportul raportului de progres se confruntă cu implementarea Recomandări către public
Liderul entității Audit intern Comunicare privind conformitatea neconformă Recomandări
UCAAPI TO / Care Boss public APR OBAT Misiunea entității de audit

2.4 RAPORTUL ANUAL DE AUDIT

Raportul anual al activității de audit public intern include următoarele informații
minime: concluziile, recomandările și concluziile activității de audit public intern, progresele
realizate prin implementarea recomandăr ilor, neregulile sau posibilele daune constatate în
cadrul angajamentelor de audit public intern, precum și informații privind compartimentul de
audit intern transmite raportul anual privind activitatea de audit intern până la data de 15
ianuarie a anului următor pentru anul încheiat.
Acesta oferă imediat șefului entității publice și structurii de control intern capacitatea
de a identifica neregulile sau posibilele daune în realizarea auditului intern al misiunilor.
Neregularitățile sau eventualele daune co nstatate de către auditorii interni sunt
raportate administratorului entității publice și structurii de control al competenței în termen de
3 zile lucrătoare de la constatare. auditorul intern propune, după caz, suspendarea misiunii de
audit public intern în cazul identificării neregulilor sau posibilelor daune, cu consimțământul
conducătorului entității publice care a aprobat misiunea, dacă este estimată din analiza
preliminară a au efectuat verificări care, prin continuarea obiectivelor auditorului intern
(limitarea accesului, informarea insuficientă etc.)
Cazurile de nereguli sau eventuale daune identificate sunt incluse în rapoartele
periodice și anuale.
Carta auditului intern – Elaborarea Cartei auditului intern
auditul auditului intern ea este pregătită de auditul public intern al sub -fondurilor în
conformitate cu prevederile art. 18 alin. (1) din legea nr. 672/2002 pentru standarde
metodologice interne dezvoltare specifică a activității de audit public prin codul de audit
intern etica internațională audit intern standarde interne et. auditul intern acesta este ofensa
oficială a comitetului oms descriere misiunea, jurisdicția și responsabilitățile interne. scopul
intern și domeniul de aplicar e al auditului, divulgarea auditului public declarația

34
compartimentului intern al executivului entității, drepturile privind asigurarea divulgării și
obligațiile auditorilor tranzacții interne versiunea cadrului de audit al compartimentului,
acces, informa ții active și alte verificări necesare fizică internă informații privind obiectivele
consiliului, verificarea tipurilor interne metodologia auditului, stabilirea de către sistemul
intern relația dintre auditor, entitatea / structura de audit, auditorii ext erni și etica de reguli
oferă conducere .
Comunicarea Cartei auditului intern
Prevederile Cartei de Audit Intern, prevăzute în anexa nr. 23 sunt obligatorii pentru
toți auditorii interni care operează în compartimentele de a udit public intern înființate la
nivelul entităților publice.
Șeful departamentului de audit al departamentului de audit este responsabil de
actualizarea periodică a Cartei de audit intern. Auditul intern actualizat și aprobat, după cum
este cazul, al Comi tetului de Audit Public Intern, este înaintat spre aprobare UCAAPI și apoi
supus aprobării conducerii entității; către entitățile publice subordonate / sub coordonare / sub
autoritate este consiliată de organul ierarhic.
Comitetul de audit intern este tran smis structurilor entității publice atunci când
efectuează misiunile de audit public intern sau prin publicarea pe site -ul internet al instituției
sau prin orice alt mijloc de comunicare care este determinat de facilitățile existente.
Cardul de audit inter n se întocmește ca un document separat față de regulile specifice
privind exercitarea activității de audit public intern. Procedura P -21. Elaborarea Cartei
auditului intern
Auditorii interni a) Elaborarea proiectului de audit intern și a standardelor
internaționale pentru auditul intern. B) transmi te proiectul
Cartei de Audit Intern șefului Departamentului de Audit
Public Intern. (C) efectuează modificările propuse de
Departamentul de Audit Intern al Departamentului de Audit
Intern;
d) retransmite proiectul de fișier de audit intern șefului
departamentului de audit intern) actualizează proiectul
comitetului de audit intern, în conformitate cu avizul
comitetului de audit public, după caz. (f) transmis de
Comitetul de Audit al Comisiei Internaționale de Audit,
UCAAPI / Auditul Internațional Superior Ierarhic (g)
actualizează proiectul.
Șeful compartimentului de audit
public intern (a) analizează proiectul Cartei de audit intern; (b) identifică
eventualele corecții ale proiectului Cartei de audit intern și
prezintă auditorului responsabil pentru performanța sa; c) să
semneze proiectul Cartei de audit intern; d) prezintă
Comitetului d e Audit al Comitetului de Audit Intern al
Comitetului de Audit Intern, dacă este cazul; e) Semnătura
pentru depunerea unui proiect de tablou internațional de
audit UCAAPI / un serviciu de audit intern ierarhic superior.
(f) prezintă proiectul de card de au dit intern directorului
entității spre aprobare .
Comitetul de audit public
intern/UCAAPI/compartimentul
de audit public intern ierarhic
superior Analizează și avizează proiectul Cartei audit ului intern,
conform competențelor.
Conducătorul entității publice Aprobă Carta auditului intern.

35

CAPITOLUL III – STUDIU DE CAZ CU PRIVIRE LA RESPECTAREA
PREVEDERILOR LEGALE IN ACTIVITATEA DESFASURATA LA CENTRUL DE
PLASAMENT ALFA

3.1 INTRODUCER E

Scopul misiunii
Misiunea de audit a avut ca scop evaluarea controlului intern si respectarea reglementarilor
legale in activitatea desfasurata la Centrul de Plasament Alfa.
Date de identificare a misiunii
Echipa a fost formata din:
Auditor: Popescu Ge orgeta
Supervizor: Damian Cristina
Baza legala a misiunii de audit:
-Legea 672/2002 privind auditul public intern
-Norme proprii de audit
-Planul anual de audit public intern
-Ordin de serviciu nr. IA12577/18.04.2016
-Delegatiile nr. 1223 si nr. 1224 din 19.04.2016
Perioada de desfasurare a misiunii de audit: 19.04.2016 -18.05.2016
Perioada auditata: 01.01.2013 – 31.03.2016
Tipul de auditare: audit de regularitate
3.2ORGANIZAREA STRUCTURII AUDITATE
Centrul de Plasament ALFA , este o unitate fara personalitate personalitate juridica,
componenta functionala aflata in subordinea Directiei de Asistenta Sociala si Protectia
Copilului Prahova si are rolul de a asigura protectia, cresterea si ingrijirea copiilor aflati in
dificultate, separati temporar sau definitiv de parintii lor, ca urmare a stabilirii, in conditiile
legii, a unei masuri de protectie speciala.
Centrul de Plasament ALFA este un centru de tip rezidential.
Centrul de Plasament ALFA functioneaza in cadrul unei locatii ce apartine Consiliului
Judetean a cordata spre folosinta in baza contractului de administrare nr. IA 7917/01.04.2010.
In baza contractului de finantare nr.2966/23.03.2012 s -a implementat Proiectul
„Lucrari de modernizare cladiri, retele utilitati, facilitati de acces si dotari la Centrul d e
Plasament ALFA , judetul Prahova”, finantat prin Programul Operational Regional 2007 –
2013, Axa prioritara 3 „Imbunatatirea infrastucturii sociale”, Domeniu major de interventie
3.2 – Reabilitarea/modernizarea/dezvoltrea si echiparea serviciilor sociale. D urata de
implementare a proiectului a fost de 35 luni (24.03.2012 – 23.02.2015). Valoarea totala a
proiectului a fost de 3.956.378,44 lei, din care asistenta nerambursabila solicitata a fost de
2.746.296,73 lei, restul de 1.210.081,71 lei fiind contributia Consiliului Judetean Prahova.
Obiectivul general al proiectului a fost imbunatatirea calitatii structurii si a gradului
de confort,dezvoltarea si diversificarea serviciilor oferite in cadrul Centrului de Plasament
Filipestii de Targ prin realizarea lucrar ilor de consolidare, reabilitare, modernizare si echipare
realizate la nivelul acestuia.
Obiectivele specifice ale proiectului s -au referit la :
– Cresterea gradului de rezistenta si de stabilitate a cladirilor centrului;

36
– Reabilitarea si modernizarea cladiri lor si aretelelor de utilitati;
– Asigurarea facilitatilor de acces pentru persoanele cu dizabilitati;
– Diversificarea serviciilor destinate recuperarii si implicarii active a copiilor de
varsta scolara cu cerinte educative speciale.
Conducerea Centrului de Plasament Filipestii de Targ este asigurata de catre seful de
centru, iar organizarea si conducerea contabilitatii de catre coordonatorul personal de
specialitate.
In perioada desfasurarii misiunii de audit postul de coordonator de specialitate este
tempo rar vacant, fiind scos la concurs, conducerea centrului fiind asigurata de doamna Marin
Gabriela – Sef centru.

.Principalele documente si materiale examinate
Documentele examinate pe baza carora s -au stabilit constatarile si recomandarile au
fost: MOF, RI, BVC pe anii 2013, 2014, 2015, martie 2016,programul de investitii anexat la
BVC, Contul de executie, fise de cont bugetare, proceduri operationale, fisele de post pentru
personalul din subordine, facturi fiscale, note de receptie si constatare de diferent e, bonuri de
consum, liste zilnice de alimente,state de functii, state de plata, balante analitice pentru
materiale si obiecte de inventar, note contabile, contracte de achizitii publice, registrele de
contabilitate obligatorii si inventarierea patrimoniul ui.
3.3.OBIECTIVELE MISIUNII DE AUDIT
1). Sistemul de conducere si control intern
1.1 Sistemul de conducere si control intern
1.2 Organizarea controlului financiar preventiv propriu
2). Sistemul de luare a deciziilor
3). Angajamentele bugetare si legale di n care deriva direct sau indirect obligatii de plata
3.1 Sistemul de salarizare, cheltuieli de personal
3.2 Auditul cheltuielilor cu hrana pentru persoanele asistate
3.3 Auditul cheltuielilor de intretinere si gospodarire
3.4 Derularea contractelor de achi zitie publica
4). Plati asumate din angajamente bugetare si legale inclusiv din fonduri comunitare
4.1 Plati asumate din angajamente bugetare si legale derulate prin banca
4.2Plati asumate din angajamente bugetare si legale derulate prin casa
5). Sistemul contabil si fiabilitatea acestuia
5.1 Organizarea si conducerea contabilitatii
5.2 Organizarea si conducerea registrelor obligatorii de contabilitate
5.3 Intocmirea notelor contabile, balantei de verificare sintetice si analitice
5.4 Contabilitatea patrim oniului public si privat
5.5 Evidenta sponsorizarilor si donatiilor
5.6 Evidenta cheltuielilor si veniturilor
5.7 Organizarea evidentei tehnic -operative
5.8 Inventarierea generala anuala a patrimoniului
5.9 Situatii financiare anuale
5.10 Bugetul de venit uri si cheltuieli prin credite alocate de catre DGASPC Prahova
6). Sistemele informatice.
7). Implementare standarde de cost pentru servicii sociale

3.4.MODUL DE DESFASURARE A MISIUNII DE AUDIT

37
Misiunea de audit s -a desfasurat la sediul Centrului de Plas ament Filipestii de Targ si
la sediul Compartimentului de Audit Intern al Directiei Generale de Asistenta Sociala si
Protectia Copilului Prahova.
Misiunea de audit s -a realizat conform normelor proprii si in concordanta cu legislatia
in vigoare, fiind parc urse urmatoarele etape:
– pregatirea misiunii;
– interventia la fata locului;
– elaborarea proiectului raportului deaudit intern si transmiterea catre structura auditata;
– definitivarea raportului de audit public intern;
– supervizarea activitatii in toate fazele m isiunii.

Tehnicile de audit intern utilizate: verificarea se realizeaza in vederea
asigurarii validitatii, realitatii si acuratetei inregistrarilor contabile a documentelor si a
concordantei cu legile si regulamentele in vigoare, precum si a eficacitatii controlului intern
prin urmatoarele tehnici de verificare :
– comparatia : pentru confirmarea identitatii unor informatii, dupa obtinerea lor din
doua sau mai multe surse diferite;
– examinarea : pentru detectarea erorilor si/sau iregularitatilor;
– recalcularea : verificarea algoritmilor de calcul si a calculelor matematice;
– punerea de acord : pentru realizarea procesului de potrivire a doua categorii diferite de
inregistrari;
– confirmarea: pentru solicitarea informatiilor din mai multe surse independente cu
scopul v alidarii acestora;
– garantarea: pentru verificarea realitatii tranzactiilor inregistrate pornind de la
examinarea inregistrarilor spre documentele justificative;
– urmarirea: pentru verificarea procedurilor dela documentele justificative spre
articolul inregi strat in vederea stabilirii realitatii inregistarii in totalitate a tranzactiilor.

Alte tehnici de audit:
– observarea fizica: in vederea formarii unei pareri proprii privind modul de intocmire
si emitere a documentelor;
– analiza: consta in descompunerea un ei entitati in elemente, care pot fi izolate,
identificate, cuantificate si masurate distinct.

Instrumentele de audit intern care s -au utilizat:
– Chestionarul de luare la cunostinta – CLC: pentru obtinerea unor informatii
referitoare la contextul socio -economic, organizare interna, functionarea entitatii
auditate;
– Chestionarul de control intern – CCI : orienteaza auditorii interni in activitatea de
identificare obiectiva a disfunctiunilor si cauzelor reale ale acestora;
– Lista de verificare –LV: utilizata pe ntru stabilirea conditiilor de regularitate pe care
trebuie sa le indeplineasca fiecare domeniu auditabil. Cuprinde un set de operatii ce
trebuie parcurse de auditor pentru a analiza activitatile de control intern incorporate in
proceduri, existenta respon sabilitatilor pentru efectuarea acestora si permite stabilirea
testelor de conformitate atunci cand sunt semnalate diferite disfunctionalitati.

Documentele elaborate pe timpul auditarii:
– Analiza riscurilor;
– Tematica in detaliu a misiunii de audit;

38
– Program ul de audit public intern;
– Studiu preliminar;
– Evaluarea initiala a contractului intern;
– Listele de verificare structurate pe obiective;
– Documente de lucru
Au fost intocmite urmatoarele liste de control:
– Lista de control nr. 1.1.1, privind intocmirea pr ocedurilor scrise si formalizate
referitoare la activitatile desfasurate,
– Lista de control nr. 1.1.2, privind concordanta dintre obiectivele institutiei,
procedurile de lucru specifice si structura fiselor de post ale salariatilor,
– Lista de control nr. 1.2 , privind organizarea si exercitarea CFPP,
– Lista de control nr. 3.1, privind intocmirea statelor de plata pentru salarii, inregistrarea
cheltuielilor cu salariile in contabilitate,
– Lista de control nr. 3.2, privind intocmirea listelor zilnice de alimente,
– Lista de control nr. 3.3, privind consumul de materiale pentru intretinere si
gospodarire, inregistrarea in contabilitate a acestuia,
– Lista de control nr. 3.4, privind derularea contractelor de achizitii publice,
inregistrarea facturilor in contabilitate,
– Lista de control nr. 4.1, privind lichiderea, ordonantarea si plata cheltuielilor efectuate
prin banca.
– Lista de control nr. 4.2, privind lichiderea, ordonantarea si plata cheltuielilor efectuate
prin casa.
– Lista de control nr. 5.2.1, privind completarea R egistrului Jurnal,
– Lista de control nr. 5.2.2, privind completarea Registrului Inventar,
– Lista de control nr. 5.3, privind intocmirea balantelor de verificare sintetice,
– Lista de control nr. 5.5, privind evidenta sponsorizarilor si donatiilor,
– Lista de co ntrol nr. 5.8, privind organizarea inventarierii generala a patrimoniului,
– Lista de control nr. 5.10, privind intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli,

3.5.MISIUNI DE AUDIT ANTERIOARE
Ultima auditare a activitatii unitatii, a fost efectuata de cat re echipa de audit
organizata la nivelul Consiliului Judetean Prahova, in anul 2013, pentru activitatea
desfasurata in perioada 01.01.2009 -31.12.2012, in urma careia a fost intocmit Raportul de
audit nr. 19208/24.10.2013 prin care au fost formulate 5 recom andari. Acestea au fost
implementate in cadrul termenului stabilit prin calendarul de implementare al recomandarilor,
entitatea informand in scris structura de audit in legatura cu planul actiunii de implementare.

3.6CONSTATARI SI RECOMANDARI – SISTEMUL DE CONDUCERE SI
CONTROL
Constatari pozitive:
Centrul de Plasament Filipestii de Targ, este o unitate fara personalitate juridica,
componenta functionala aflata in subordinea Directiei Generale de Asistenta Sociala si
Protectia Copilului Prahova, care are rol ul de a acorda servicii de gazduire, asistenta medicala
si ingrijire pentru copiii abuzati, neglijati, exploatati, separati temporar sau definitiv de
parintii sai, ca urmare a existentei unei situatii de pericol iminent in propria familie, familie
largita sau substitutiva.

39
Conducerea Centrului de Plasament Filipestii de Targ este asigurata de catre seful de
centru, iar organizarea si conducerea contabilitatii de catre referent avand atributii de
coordonator personal de specialitate.
Paza unitatii este asig urata de EXPRESS ELITE SECURITY SRL, conform contract
nr. IA12981/06.05.2015.
Metodologia de organizare si functionare a centrului unde sunt stabilite obiectivele
institutiei, precum si Regulamentul intern nr. IA27091/23.09.2015se aplica tuturor
categorii lor de angajati, cuprinzand drepturile si obligatiile personalului angajat. Atat
Metodologia de organizare si functionare, cat si Regulamentul intern al Centrului de
Plasament Alfa sunt aprobate de catre directorul executiv al Directiei Generale de Asiste nta
Sociala si Protectia Copilului Prahova.
La data de 29.12.2015 statul de functii includea un numar de50 de posturi, (2 de
conducere si 48 de executie), conform Hotararii Colegiului Director al Directiei Generale de
Asistenta Sociala si Protectia Copilul ui Prahova nr.10/29.12.2015.
Fisele de post pentru salariatii centrului, in care sunt prezentate sarcinile de serviciu
au fost aprobate de conducerea institutiei si insusite prin semnatura fiecarui angajat in parte.
Pentru fiecare an din perioada auditata, conducerea centrului a procedat la
fundamentarea Bugetului de venituri si cheltuieli pe care l -a inaintat Directiei Generale de
Asistenta Sociala si Protectia Copilului, in vederea aprobarii.
La nivel de unitate, asistentul social are organizat si conduce registrul beneficiarilor
de intrari -iesiri, registrul de urmarire, reactualizarea si arhivarea dosarelor de copii,
elaboreaza PIP/celelalte planuri prevazute in legislatie, alcatuieste echipa multidisciplinara.
Au fost elaborate proceduri scrise si formal izate pentru diverse activitati cu caracter
organizatoric, economic si de protectie sociala, inclusiv registrul riscurilor, indicatorii de
performanta, precum si procedura operationala privind semnalarea neregulilor si procedura
operationala privind manage mentul riscurilor, documente stabilite pentru implementarea
standardelor de calitate.
A fost organizata arhiva unitatii si a fost desemnata doamna Roman Elena
responsabil pentru buna desfasurare a activitatii de pastrare si arhivare a documentelor prin
dispozitia nr. 165/05.05.2014.
S-a prezentat nomenclatorul arhivistic al unitatii, privind normele de arhivare a tuturor
documentelor emise de institutie.
A fost organizat si condus un registru de corespondenta.
Constari negative:
Nu au fost revizuite proce durile operationale pentru activitatea financiar –
contabilaconform O.G. nr. 119/1999, cu modificarile si completarile ulterioare, si conform
O.S.G.G. nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entitatilor
publice.
Recomandari:
Vor fi revizuite procedurile operationale pentru activitatea financiar -contabila in conformitate
cu Ordinul nr. 200/2016 privind modificarea și completarea Ordinului Secretarului General al
Guvernului nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern/ managerial al entităților
publice.
Organizarea controlului financiar preventiv propriu
Constatari pozitive:
In cadrul Centrului de Plasament Filipestii de Targ, este organizat si aprobat cadrul
procedural privind exercitarea controlului financiar propriu asupra tuturor proiectelor de
operatiuni care afecteaza fondurile publice si/sau patrimoniul public al entitatii.
In vederea organizarii si exercitarii controlului financiar preventiv propriu, a fost
emisa Dispozitia nr. 499/16.09.2009, prin care a fost de semnata persoana raspunzatoare cu

40
acordarea vizei CFP, doamna B adescu Adriana – coordonator personal de specialitatepana la
data de 15.02.2016, cand i s -a incheiat contractual individual de munca, in prezent pentru
viza CFP fiind desemnata doamna Ioanitescu Alina, angajata a Directiei Generale de
Asistenta Sociala si Protectia Copilului Prahova. Sunt elaborate si aprobate listele cu
operatiunile specifice institutiei si documentele justificative care trebuie prezentate, pentru
obtinerea vizei CFP.
S-au intoc mit si aprobat check -list-uri, precum si cadrul proiectelor de operatiuni
supuse vizei CFP.
Documentele de plata corespund cu sumele din documentele justificative legale si
poarta viza de compartiment si stampila de control financiar preventiv .
Facturile de bunuri si servicii sunt certificate in privinta realitatii, prin aplicarea
stampilei ”Bun de plata” si semnate de persoanele in drept.
Constari negative:
In registrul operatiilor supuse vizei CFP nu sunt cuprinse contractele de
sponsorizari,acestea nepu rtand viza CFP.
Recomandari:
Completarea registrului operatiilor supuse vizei CFP conform Ordinului nr.
923/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea
controlului financiar preventiv și a Codului specific de norme profes ionale pentru persoanele
care desfașoara activitatea de control financiar preventiv propriu.

SISTEMUL DE LUARE A DECIZIILOR
Constatari pozitive:
La nivelul entitatii auditate, deciziile sunt luate respectand actele normative ce
reglementeaza activitatea , competentele stabilite prin Metodologia de Organizare si
Functionare, hotararile si dispozitiile Consiliului Judetean, Colegiului Director, prevederile
bugetului de venituri si cheltuieli, programului de investitii.
Prin notele interne date de conducator ul centrului, in cadrul competentelor s -a
asigurat responsabilizarea angajatilor in vederea executarii corespunzatoare si la termen a
lucrarilor.
A fost emisa nota interna nr. 715/28.06.2010 pentru constituirea comisiei de receptie
bunuri alimen te intrate in unitate, receptia altor bunuri primite in unitate (exclusiv alimente),
receptia lucrarilor executate si a serviciilor prestate si receptia bunurilor primite ca donatie.
Gestionarea obiectivelor de realizat la nivelul entitatii auditate se fac e prin
stabilirea responsabilitatilor pe fiecare angajat prin fisele de post si sarcini suplimentare de
evaluare a riscurilor identificate cu analiza periodica asupra stadiului de desfasurare a
activitatilor functie de care se stabilesc instrumentele de c ontrol intern pentru contracararea
riscurilor si reglarea neconformitatilor.
Controlul intern se realizeaza prin supravegherea continua a obiectivelor de
realizat de catre persoanele cu functii de conducere, care asigura informatii reale
sefuluicentrului pe baza carora se iau deciziile certe pentru finalizarea in termen a
obiectivelor planificate.

ANGAJAMENTE BUGETARE SI LEGALE
Sistemul de salarizare, cheltuieli de personal
Constatari pozitive:
Angajarea cheltuielilor de personal, s -a efectuat conform sta tului de functii elaborat la
nivelul unitatii auditate si aprobat de Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia

41
Copilului, cu respectarea numarului de salariati. In statul de functii aprobat la data de
29.12.2015, centrul includea un numar 50 de posturi (2 de conducere si 48 de executie),
conform Hotararii Colegiului Director al Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia
Copilului Prahova nr.10/29.12.2015. Posturile de conducere sunt formate din sef de centru si
coordonator (in prezent v acant).
S-au intocmit lunar statele de plata in cadrul biroului contabilitate, in baza statului de
functii aprobat si a timpului de lucru efectiv lucrat, inscris in pontajele lunare, aprobate de
conducatorul centrului si de catre biroul de resurse umane di n cadrul Directiei Generale de
Asistenta Sociala si Protectia Copilului Prahova.
Statele de personal au fost aprobate de catre directorul executiv al Directiei Generale
de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Prahova si de catre seful biroului resurse umane al
Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Prahova.
Au fost calculate drepturile salariale, contributiile angajatorului si ale salariatilor
aferente salariilor si au fost retinute si virate lunar sumele reprezentand contributii le la
bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat.
La nivelul contabilitatii exista un program informatic integrat privind contabilitatea
cheltuielilor cu salariile personalului.
Plata drepturilor salariale si a contributiilor aferente salariil or s-a efectuat lunar
conform statelor de plata si a notelor contabile intocmite la nivelul centrului.
In vederea stabilirii corecte a drepturilor salariale s -au intocmit lunar situatii
centralizatoare de control pentru salarii.
In programul interventiei la fata locului au fost verificate prin sondaj statele de plata
pe lunile ianuarie 2013, august 2013, decembrie 2013, martie 2014,iulie 2014, decembrie
2014, februarie 2015, iunie 2015, septembrie 2015, decembrie 2015 si martie 2016 in raport
cu statul de functii aprobat, a calificativelor obtinute si s -a urmarit modul de calcul privind
salariile la timpul efectiv lucrat, a sporurilor cuvenite, a indemnizatiilor concediului de
odihna si a indemnizatiilor platite in cadrul asigurarilor sociale personalului a ngajat.
La nivelul contabilitatii este organizata si condusa evidenta concediilor de odihna,
concediilor medicale, iar pentru fiecare angajat exista documentele necesare privind
deducerile pentru impozitul pe salarii.
Decontarile pentru deplasari sunt evid entiate la plati si au fost intocmite corect, avand
toate documentele in justificare, aprobarile si vizele cerute de formular.
Dosarele de personal sunt completate cu toate documentele necesare pentru evidenta
personalului.

Auditul cheltuielilor cu hrana pentru persoanele asistate
Constatari pozitive:
S-au efectuat verificari prin sondaj asupra intocmirii listelor zilnice de alimente si a
inregistrarii in contabilitate si evidentei tehnic -operativa a cheltuielilor privind consumul de
alimente.
Alimentele sunt eliberate zilnic din magazia unitatii, in concordanta cu meniul
prestabilit, asigurandu -se necesarul de elemente nutritive pentru fiecare categorie de asistati,
in parte.
Pentru imbunatatirea hranei beneficiarilor, au fost consumate suplimentar alime nte din
donatii.
Cantitatile de alimente eliberate din magazie sunt in raport cu numarul zilnic de
asistati prezenti, pe fiecare categorie de alocatie de hrana, in parte si in corespondenta cu
alocatia zilnica de hrana.
Centrul prin bucataria proprie, asig ura hrana calda pe baza meniului zilnic intocmit,
cu incadrare in continutul caloric, pentru asistatii aflati in intretinere.

42
Listele zilnice de alimente sunt semnate si aprobate de seful centrului, poarta
semnaturile magazinerului, bucatarului de serviciu , asistentului medical, persoana care
intocmeste, fiind intocmite in 2 exemplare.
Economiile si depasirile sunt urmarite zilnic in contabilitate, neinregistrandu -se valori
semnificative la sfarsitul anilor 2013, 2014, 2015. Pentru acesti ani, s -a respectat norma de
hrana aprobata conform legislatiei.
Controlul intern este corespunzator: atributiile persoanelor responsabile s -au precizat
in fisele de post listele de alimente se intocmesc zilnic fiind semnate de persoanele
responsabile si de conducerea entita tii, exista concordanta intre documentele intocmite si
evidenta contabila.
In baza protocolului de colaborare nr. 7735/13.03.2015 intre DGASPC Prahova si
Scoala Gimnaziala Speciala Beta, Centrul de Plasament Alfa asigura hrana pentru copiii care
frecventea za Scoala Gimnaziala Speciala Beta in regim extern, in conformitate cu prevederile
legale in vigoare.

Auditul cheltuielilor de intretinere si gospodarire
Constatatari pozitive:
Cheltuielile pentru intretinere si gospodarire (iluminat, apa, gaze, salubrit ate, telefon,
posta, materialede curatenie, prestari servicii etc.) pentru care exista facturi emise de furnizori
sau prestatori de servicii au fost inregistrate. Facturile sunt inregistrate la nivelul
contabilitatii, in evidenta analitica la momentul la c are serviciile au fost prestate si lucrarile
executate. Facturile au viza “ bun de plata”, viza CFP.
Au fost inregistrate in contabilitate consumurile de materiale de intretinere si
gospodarire pe baza bonurilor de consum intocmite de persoanele cu atribut ii in acest sens cu
semnatura de primire si de eliberare a bunurilor de catre magaziner.
Materialele au fost eliberate in baza referatelor de necesitate aprobate de conducere,
iar eliberarea din magazie s -a facut in functie de cantitatile din stoc, in baz a normativelor de
consum stabilite la nivelul unitatii.
S-au intocmit periodic balantele de verificare analitice pentru fiecare gestiune de
bunuri materiale, datele din balantele de verificare analitice corespund cu datele din balanta
de verificare sinteti ca.
In baza protocolului de colaborare nr. 7735/13.03.2015 intre DGASPC Prahova si
Scoala Gimnaziala Speciala Beta, Centrul de Plasament Alfa se obliga sa factureze serviciile
de paza si protectie asigurate de DGASPC Prahova pentru Scoala Gimnaz iala Specia la Beta ,
in cuantum de 50% din valoarea facturii emise Centrului de Plasament Alfa.

Derularea contractelor de achizitie publica
Constatari pozitive:
In baza documentelor puse la dispozitie de catre conducerea Centrului de Plasament
Alfa, s-a constatat s i retinut faptul ca pe perioada auditata aprovizionarea unitatii si prestarea
de servicii s -a realizat pe baza contractelor de achizitii publice incheiate la nivelul Directiei
Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Prahova. Contractele de ach izitii publice
au la baza necesarele de bunuri materiale. In baza notei de comanda intocmita de persoana
desemnata, s -a efectuat aprovizionarea. S -au respectat pretul de achizitie si cantitatea din
contract.
Au fost receptionate de catre comisia de recept ie bunurile livrate de furnizori pe baza
de facturi, intocmindu -se nota de receptie si constatare de diferente semnata de membrii
comisiei si de gestiunea primitoare.
Produsele achizitionate au fost inregistrate in evidenta contabila, iar la nivelul
gesti unii pe fise de magazie.

43
La nivel de contabilitate exista organizate si conduse fise de cont pentru operatiuni
diverse pe fiecare furnizor de produse si servicii, precum si situatia analitica a contului 401 –
Furnizori.

PLATI ASUMATE PRIN ANGAJAMENTE BUGE TARE SI LEGALE, INCLUSIV DIN
FONDURI COMUNITARE
Plati asumate din angajamente bugetare si legale derulate prin banca
Constatari pozitive:
Pentru lichidarea cheltuielilor operatiunilor derulate prin banca, s -a constatat existenta
documentelor justificative care stau la baza inregistrarii acestora si verificarea realitatii.
Exista proceduri scrise privind etapele executiei bugetare.
Sumele de plata corespund sumelor din angajamentele legale.
Ordonantarile de plata respecta conditiile de fond prevazute in OMF nr.1792/2002 cu
modificarile si completarile ulterioare si cuprind toate rubricile si semnaturile necesare.
Viza de control financiar preventiv propriu si aprobarea ordonatorului de credite sunt
aplicate pe documente.
Plata cheltuielior prin banca se efect ueaza cu intocmirea ordonantarii de plata si cu
respectarea destinatiei si limitelor stabilite in buget.
Sunt intocmite ordine de plata semnate de persoanele desemnate pentru plata
facturilor, iar sumele din ordinele de plata corespund cu cele din document ele justificative.
Operatiunile de plati si incasari derulate prin banca sunt inregistrate in contabilitate in
ordine cronologica, in baza documentelor justificative si corespund cu extrasele de cont.
Lunar sunt intocmite note contabile pentru operatiuni d erulate prin banca.
Exista concordanta intre soldurile conturilor din balanta de verificare si
disponibilitatile banesti din extrasele de cont.

Plati asumate din angajamente bugetare si legale derulate prin casa
Constatari pozitive:
Pentru operatiunile p rin casa documentele justificative prezinta viza ”bun de plata” si
se verifica realitatea efectuarii operatiunilor precum si concordanta intre sumele de plata si
obligatia de plata din angajamentul legal.
Sunt respectate conditiile prevazute in OMF nr. 179 2/2002 actualizat pentru
ordonantarile de plata, acestea fiind completate, semnate, poarta viza de control financiar
preventiv si aprobarea ordonatorului de credit.
Este respectata clasificatia bugetara pentru plata cheltuielilor prin casa.
Operatiunile d e incasari si plati derulate prin casa sunt inregistrate in contabilitate in
ordine cronologica, in baza documentelor justificative, conform registrelor de casa
completate cronologic si la zi.
Au fost intocmite jurnale de casa si situatii centralizatoare p rivind operatiunile de
incasari si plati in numerar si exista corespondenta sumelor in notele contabile si balantele
lunare verificate.
Registrul de casa este verificat de catre coordonatorul personal de specialitate.
Conform dispozitiei nr.105/17.02.2009, doamna Oprescu Iuliana a fost imputernicita
sa indeplineasca atributii de casier in cadrul Centrului de Plasament Alfa .

3.7 SISTEMUL CONTABIL SI FIABILITATEA ACESTUIA
Organizarea si conducerea contabilitatii
Constatari pozitive:
La nivelul centrului, contabilitatea este organizata in cadrul compartimentului
contabilitate, condus de catre coordonatorul personal de specialitate. Incepand cu data de

44
15.02.2016 a incetat contra ctul de munca al doamnei Badescu Adriana (coordonator personal
de specialitate), postul fiind in prezent vacant. Prin fisa postului nr3.1/07.04.2015, referentul
inlocuieste coordonatorul personal de specialitate in lipsa acestuia. De asemenea, seful
centrului a emis nota interna nr. 1313/18.04.2016 pri n care a fost desemnata doamna R oman
Elena , avand functia de referent, sa inlocuiasca seful biroului contabilitate pentru preluarea
sarcinilor de membru al comisiei de receptie al lucrarilor executate si serviciilor prestate in
unitate si membru al comisiei de receptie a bunurilor primit e ca donatie.
Atributiile de serviciu au fost stabilite prin fisa postului pentru personalul din
compartimentul financiar contabilitate. Acestea au fost luate la cunostinta pe baza de
semnatura de catre fiecare angajat.
La nivelul compartimentului contabil itate exista proceduri scrise pentru activitatile
financiar -contabile.
Este condusa evidenta mijloacelor fixe, materialelor de natura obiectelor de inventar
si a materialelor consumabile, conform planului de conturi analitic si sintetic pe fiecare grupa
in parte dupa cum reiese din balantele de verificare analitice.
Evidenta contabila se tine prin evidenta tehnicii de calcul si a aplicatiilor informatice.
Organizarea si conducerea registrelor obligatorii de contabilitate
Constatari pozitive:
Au fost organiz ate si conduse registrele obligatorii de contabilitate: Registrul –
inventar, pe registru numerotat, stampilat si snuruit la nivelul unitatii, iar Registrul -jurnal si
Fisele de cont sunt elaborate din programul informatic.
Registrele obligatorii au fost util izate si completate potrivit destinatiei acestora,
operatiunile contabile putand fi controlate si identificate.
Intocmirea notelor contabile, balantei de verificare sintetice si analitice
Constatari pozitive:
Inregistrarile contabile s -au efectuat cronolo gic in baza documentelor justificative
aprobate si vizate de controlul financiar preventiv propriu, respectandu -se principiile de
introducere si evidentiere corecta in contabilitate.
Notele contabile au fost intocmite lunar in conformitate cu prevederile legale si au
fost arhivate impreuna cu documentele justificative.
Sunt intocmite balantele de verificare sintetice si analitice, registrele jurnale in
conformitate cu prevederile legale, datele din conturile sintetice corespunzand celor din
conturile anal itice.
Au fost preluate corect rulajele conturilor sintetice, soldurile din fisele de cont
corespund celor din balanta de verificare, corelatiile coloanelor balantelor de verificare
corespund pentru anii 2013, 2014 si 2015.
Constari negative:
In baza pro tocolului de colaborare nr. 7735/13.03.2015 incheiat intre DGASPC
Prahova si Scoala Gimnaziala Speciala Beta, Centrul de Plasament Alfa a inregistrat in
contabilitate contravaloarea serviciilor de paza si a hranei pentru copiii care frecventeaza
Scoala Gim naziala Speciala Beta in regim extern folosind contul 411 “Clienti”.Cu ajutorul
acestui cont se ține evidența decontărilor cu clienții pentru produsele vândute, lucrările
executate, serviciile prestate, pentru care s -au întocmit facturi. Notele contabile f olosite: 411
= 751, respectiv 411=770 cu minus valoare incasata, cheltuiala cu hrana si serviciile de paza
nefiind diminuata.
Nu au fost respectate prevederile Ordinului 1792/2002 cu modificarile si completarile
ulterioare “Facturile în original sau alte d ocumente întocmite în vederea plății cheltuielilor
vor purta obligatoriu numărul, data notei contabile și semnătura persoanei care a înregistrat în
contabilitate lichidarea cheltuielilor. ”
Recomandari:

45
Corectarea notelor contabile folosind contul 461 – Debitori diversi conform OMFP nr.
1917/2005 cu modificarile si completarile ulterioare care precizeaza ca: “sumele datorate
instituțiilor publice de către terțe persoane fizice sau juridice, altele decât personalul propriu
și clienții, se înregistrează ca și debitori diverși” si diminuarea cheltuielilor cu hrana si
serviciile de paza:
Emitere factura Scoala Gimnaziala Speciala Beta
6027/628 = 461 cu minus valoarea calculata in baza protocolului
Incasare contravaloare hrana si servicii de paza
461 = 770 cu minus valoarea incasata.
Corectarea notelor contabile privind inregistrarile de mai sus pentru lunile ianuarie –
martie 2016.
Persoana responsabila cu inregistrarea facturilor sau a altor documente întocmite în
vederea plății cheltuielilor va completa data si numarul notei contabile si semnatura conform
Ordinului 1792/2002 cu modificarile si completarile ulterioare.

Contabilitatea patrimoniului public si privat
Constatari pozitive:
Activele fixe sunt inregistrate in ordine cronologica, evidenta acestora este tinuta la zi,
sunt deschise fisele mijloacelor fixe si este completat Registrul mijloacelor fixe.
Lunar, se intocmesc balante de verificare analitice pentru materiale, obiecte de
inventar, mijloace fixe.
Amortizarea mijloacelor fixe este calculata si evidentiata la zi, inclusiv valoarea
ramasa de amortizat.
Darea in folosinta a obiectelor de inventar se face in baza referatelor de necesitate
aprobate de catre conducere.
Evidenta sponsorizarilor si donatiilor
Constatari pozitive:
Pentru anii 2013 -2015 s -au inregistrat contracte de donatii si sponsorizari sau procese
verbale intre Centrul de Plasament Alfa si diversi sponsori in valoare de 9414,17 lei, iar pana
in martie 2016 s -au inregistrat 3 contracte in valoare de 8.665,25 lei. Donatiile au fos t pentru
alimente, echipamente si obiecte de inventar, medicamente, materialesanitare.
Bunurile materiale obtinute prin sponsorizari si donatii au fost receptionate si
inregistrate distinct in gestiunea unitatii si la nivelul contabilitatii si utilizate co nform
destinatiei stabilite prin contractele de sponsorizare si donatii.
Constatari negative:
Nu s -au respectat prevederile OMF nr. 994/1994 privind aprobarea Instructiunilor pentru
aplicarea Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea.
Recomandari:
Elaborarea unei proceduri operationale privind urmarirea si inregistrarea bunurilor primite
donatii si sponsorizari si respectarea legii nr 32/1994 actualizata si a Instructiunilor pentru
aplicarea legii nr 32/1994, aprobate prin OMF nr. 994/1994 in care se specific a la alin.1:
“Conform prevederilor art. 1 din Legea nr. 32/1994, sponsorizarea se realizeaza numai pe
baza de contract incheiat intre sponsor și beneficiar, in care se vor consemna suma
sponsorizarii, precum și durata efectuarii acesteia”.
Evidenta cheltu ielilor si veniturilor
Constatari pozitive:
Evidenta cheltuielilor si veniturilor se tine pe fise de cont sintetice si analitice.
Cheltuielile inregistrate in buget au respectat prevederile legale si s -au efectuat
conform documentelor justificative, eviden ta contabila fiind organizata si condusa distinct.
Cheltuielile aferente cheltuielilor cu personalul au fost inregistrate lunar.

46
Cheltuilelile cu amortizarea s -au calculat si inregistrat lunar.
Organizarea evidentei tehnic -operative pentru bunurile materi ale
Constatari pozitive:
In cadrul Centrului de Plasament Filipestii de Targ au fost organizate la nivelul
contabilitatii gestiuni pentru care s -au numit gestionari pentru predarea -primirea si eliberarea
de bunuri materiale.
Persoanelor numite gestionari le-au fost constituite garantii (1 -3 salarii tarifare),
acestea actualizandu -se la fiecare modificare a salariului tarifar de baza.
Organizarea evidentei tehnic -operativa pentru bunurile materiale este condusa pe baza
documentelor tipizate, utilizate in co nsumul colectiv: factura, note de receptie si constatare de
diferente, bonuri de consum, fise de magazie, lista zilnica de alimente, bon de
tranfer/restituire.
Bunurile materiale au fost inregistrate zilnic, atat in programul informatic, cat si in
fisele d e magazie, dupa ce au fost verificate calitativ, cantitativ, inclusiv pretul.
De asemenea, se verifica corespondenta dintre documentele justificative si anexele
contractelor de achizitie.
Pentru verificarea inregistrarilor in evidenta tehni co-operativa, analitica si sintetica a
valorilor materiale, biroul contabilitate urmareste cu ajutorul balantelor de verificare,
balantelor materiale, centralizatorul consumurilor de alimente sau alte situatii de control.
Inventarierea generala anuala a pa trimoniului
Constatari pozitive:
Pentru anii 2013,2014, 2015 inventarierea generala anuala a patrimoniului a fost
efectuata in baza dispozitiilor emise de conducatorul unitatii.
Comisia de inventariere a fost intocmita si instruita cu privire la respectare a
prevederilor legale, privind inventarierea patrimoniului, in baza procesului verbal de
instruire.
S-a efectuat inventarierea integral asupra obiectelor de inventar, materii prime si
materiale, creante si datorii, alte valori.
Gestionarii au dat declarati i inainte si dupa operatiunea de inventariere, listele de
inventar au fost semnate de membrii comisiei si au fost certificate prin semnatura de
contabilitate.
Rezultatele inventarierii au fost consemnate in procese verbale, fiind inregistrate in
Registrul inventar si corespunzand datelor din evidenta contabila.

Situatii financiare anuale
Constatari pozitive:
Bilantul contabil pentru activitatea proprie a institutiei la 31 decembrie a fiecarui an a
fost intocmit pe baza balantei de verificare a conturilo r sintetice incheiata la aceiasi data,
precum si a rezultatului inventarierii generale anuale.
S-au intocmit situațiile -anexe la bilanțul contabil (Contul de rezultat patrimonial,
Contul de execuție al bugetului de venituri si cheltuieli, Contul de execuț ie – Transferuri ,
Situația fluxurilor de trezorerie, Situația modificarilor in structura activelor nete/capitalurilor,
situația activelor si datoriilor), datele cuprinse in aceste situații corespund cu datele din
bilanțul contabil, respectiv cu datele din balanța de verificare.
Soldurile initiale din balantele de verificare initiale pentru anii 2013 – 2015,
corespund cu soldurile finale din balantele anilor anteriori. Intre balantele sintetice si analitice
ale conturilor exista corelatie.
Au fost intocmi te note contabile pentru fiecare an. In balantele de verificare incheiate
la sfarsitul exercitiilor financiare, conturile privind casa, disponibil in cont, cheltuieli si

47
venituri nu prezinta sold, conform prevederilor normelor de inchidere aprobate de Mini sterul
Finantelor Publice.
Contul de executie bugetara s -a intocmit pe structura bugetului de venituri si cheltuieli
aprobat si pe baza fiselor bugetare deschise pentru operatiuni bugetare.
Creditele bugetare initiale si definitive din contul de executie corespund cu bugetul de
venituri si cheltuieli aprobat. Platile efectuate corespund cu valorile din extrasele de cont.
Situatia fluxurilor de trezorerie poarta viza trezoreriei.
Toate situatiile financiare poarta semnaturile persoanelor de drept.
Corelat iile in cadrul formularelor si intre formulare coincid.
Bugetul de venituri si cheltuieli prin credite alocate de catre DGASPC Prahova
Constatari pozitive:
Centrul de Plasament Alfa a inregistrat venituri din surse bugetare prin credite alocate
de catre Di rectia Generala pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului Prahova.
In baza bugetului de venituri si cheltuieli aprobat, Centrul de Plasament Alfa a primit
subventii de la ordonatorul secundar de credite, sume utilizate conform clasificatiei bugetar e
si destinatiilor precizate.
Fundamentarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anii 2013 -2015 a avut la baza
prevederile Hotararii Guvernului nr. 23/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru
serviciile sociale, reprezentand costul minim aferen t cheltuielilor anuale necesare furnizarii
serviciilor sociale, calculat pentru, potrivit standardelor minime de calitate sau criteriilor
prevazute de lege.
Contul de executie bugetara s -a intocmit pe structura bugetului de venituri si cheltuieli
aprobat s i pe baza fiselor bugetare deschise pentru operatiuni bugetare.
Creditele bugetare initiale si definitive din contul de executie corespund cu bugetul de
venituri si cheltuieli aprobat.
Bugetul a fost intocmit pe articole si alineate, depus in doua exempl are la ordonatorul
principal, semnat si aprobat de persoanele responsabile.
Activitatea de elaborare a bugetului de venituri si cheltuieli este organizata.
Veniturile institutiei au fost inregistrate in contabilitate, pe tipuri de venituri dupa natura si
sursa acestora.

Sistemele informatice
Constatari pozitive:
Centrul de Plasament Alfa are in dotare un numar de 17 calculatoare din care 4 din
donatii si 11 copiatoare si imprimante, din care din donatie 2 imprimante, un multifunctional
si un copiator.
In departamentul contabilitate, calculatoarele sunt legate in retea pentru optimizarea
timpului de lucru.
Sistemul informatic cuprinde programe pentru evidenta contabila, gestiuni de bunuri,
materiale si salarii, evidenta personalului, balante de verificare , registrul jurnal, registrul CFP.
Sistemul este asigurat impotriva accesarii neautorizate, cu ajutorul parolelor de utilizator.
Personalul implicat in utilizarea sistemului a fost instruit pentru folosirea programelor
instalate, cat și pentru asigurarea s ecuritații sistemului informatic utilizat.

Implementare standarde de cost pentru servicii sociale
Constatari pozitive:
Din verificarile efectuate s -a constatat ca au fost respectate prevederile H.G. nr.
23/2010 privind standardele de cost pentru servicii le sociale.
Este respectat raportul angajat/asistat, in raport cu numarul de posturi ocupate, pentru
anii 2013 – martie 2016.

48
Centrul de Plasament Alfa are aprobat un numar de 50 de posturi din care 2 de
conducere.

Astfel, in anii 2013 – 2015, costul me diu lunar/ beneficiar a fost:
Anii Cost mediu cumulat/copil in centrul
de plasament
2013 Interni: 2.002,49
Externi: 190.77
2014 Interni: 2.742.33
Externi: 368.87
2015 Interni: 3115,5

In luna martie 2016, costul mediu copil a fost de 5084,64

Conc luzii si recomandari

Din practică s -a constatat că managerii nu acordă suficientă apreciere evaluării
propriilor riscuri și nu au preocupări de a orienta specialiștii în această direcție. Activitatea de
conducere, managementul, se desfășoară încă empiric, fără a ține cont de recomandările
auditorilor și ale bunei practici în domeniu.
Auditorii interni simt o modificare în cultura organizațională privitor la evaluarea
riscurilor, dar nu sunt optimiști cu privire la îmbunătățirea atitudinii mana gerilor în timp real.
Se impune susținerea de către manageri a efortului auditorilor interni , prin perceperea
corectă a activității de audit intern și a auditorilor, ca fiind de aceeași parte a « baricadei » și
nu ca pe un « nou control » (așa cum este pe rceput în prezent de majoritatea managerilor) ,
respectiv ca pe un ajutor, un sprijin competent și independent pentru atingerea țintelor
organizației. Audtorii interni trebuiesc priviți de către manageri ca parteneri și nu ca
adversari, având aceleași obie ctive, printre care eficacitatea actului managerial și realizarea
obiectivelor propuse. 1
Managerul trebuie să înțeleagă recomandările auditorilor, să perceapa ajutorul pe care
il primesc pentru stăpânirea riscurilor care apar și evoluează continuu.
Cultur a de conștientizare asupra riscurilor, unde fiecare, în cadrul organizației joacă
un anumit rol în managementul riscului, are o percepție redusă, ca dovadă că majoritatea
entităților publice au acordat prea puțină atenție creării unor sisteme pentru identi ficarea
riscurilor potențiale într -un stadiu incipient prin constituirea unui sistem de avertizare
timpurie asupra tendințelor riscurilor.
Din practică, a rezultat în mod clar că nici un proces de gestionare a riscurilor nu este
perfect pentru identificare a eșecurilor, pentru evitarea surprizelor.
Se impune o mai mare autonomie a auditorilor interni deoarece în practică se constată
afectarea independenței acestora, fiind supuși ingerintelor de ordin intern, respectiv sub
autoritatea deplină a conducatorului entității publice care stabilește misiunile de audit public
intern, și poate dispune în orice moment sistarea acestora la prezentarea Fișei de Constatare și

1 Marcel Ghi ță si Mihai Spr âncean ă “ Auditul intern al institu țiilor publice”

49
Raportare a Iregularităților.
Procedurile detaliate pentru toate activitățile sunt esențiale pent ru că ele furnizează
tuturor factorilor implicați în procesul de management informații concrete referitoare la
funcționarea optimă a activităților. Elaborarea și implementarea corespunzătoare a acestor
proceduri vor avea un impact pozitiv asupra atingerii obiectivelor entitătii publice.
Se impune :
• Perfecționarea cadrului normativ
• Reducerea gradului de formalizare și rigiditate a procedurilor de audit intern, care să ofere
flexibilitatea necesară exercitării judecății profesionale a auditorilor interni în funcție de
circumstanțe și contextul derulării misiunilor;
• Asigurarea independenței reale a auditorilor interni, care sa permită desfășurarea
misiunilor de audit în condiții de maximă obiectivitate și fără ingerințe manageriale;
• Continuarea procesului de evaluare a activității desfășurate de auditorii interni;
• Conștientizarea permanentă a managerilor pentru înțelegerea corectă a activității de
personal experimentat în auditul intern ;

De asemenea neidentificarea riscurilor sau aprecierea greșită că riscur ile identificate
sunt improbabil să se producă, demonstrează neacordarea atenției cuvenite acestei activități,
neactualizarea sistematica a analizei riscurilor și lipsa de preocupare pentru a -i determina pe
manageri și pe ceilalti salariati să gândească pe baza evaluării riscurilor, propriile atribuții pe
care le desfășoara. Toate acestea au contribuit la apariția unor slăbiciuni ale sistemului de
control intern.
Asigurarea credibilității unui cadru de gestiune al managementului riscului și de
control al or ganizației este în prezent provocarea cea mai importanta pentru manageri, pe
lângă care și auditorii interni au un rol important de jucat.
Buna practică internațională în domeniu consideră că directorii și auditorii interni care
lucrează împreună în proble ma evaluării riscurilor specifice entității, vor fi în stare să obțină
o valoare adaugată mult mai mare din partea misiunilor de audit intern.
Propun de asemenea :
a) Perfecționarea cadrului normativ .
b) Reducerea gradului de formalizare și rigiditate a pro cedurilor de audit intern, care să ofere
flexibilitatea necesară exercitării judecății profesionale a auditorilor interni în funcție de
circumstanțe și contextul derulării misiunilor;
c) Asigurarea independenței reale a auditorilor interni, care sa permita desfășurarea
misiunilor de audit în condiții de maximă obiectivitate și fără ingerințe manageriale;
d) Continuarea procesului de evaluare a activității desfășurate de auditorii interni;
e) Organizarea unor examinări dintr -o perspectivă adaptata contextual , prin utilizarea de
personal experimentat în auditul intern ;
f) Conștientizarea permanentă a managerilor pentru înțelegerea corectă a activitatii de audit
intern, atât în ceea ce privește regulile după care aceasta se desfășoară, dar și modul în care
se fructifică cel mai bine această nouă funcție.

50

BIBLIOGRAFIE

1. Alexandru Man Audit Intern – Control Intern , risoprint 2010 , Cluj
2. Cristina Boto -Avram , Audit Intern al societatii comerciale , risoprint , 2009 , Cl uj
3. Control Financiar contabil Simina Vera , ed Universitara Bucuresti
4. Gheorghe Dumitru Audit financiar contabil ed Herra Iasi 2011
5. Stefan Craciun Audit Intern , economica 2010 Bucuresti

Web Sittes

1. https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/economie/audit -intern-in-institutii -publice –
contabilitate -298830.html
2. http://www.hosptm.ro/files/Carta Auditului Intern.doc
3. https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/contabilitate/audit -public -intern -9170.html
4. http://www.mfinante.gov.ro/raportariucaapi.html?pagina=domenii
5. https://codfiscal.n et/40052/hg -10862013 -normele -generale -privind -exercitarea –
activitatii -de-audit -public -intern
6. http://www.legex.ro/Hotararea -1086 -2013 -131425.aspx
7. http://lege5.ro/Gratuit/gm4doobxga/normele -generale -privind -exercitarea -activitatii –
de-audit -public -intern -din-11122013/3
8. https://lege5.ro/en/Gratuit/g4ydomzugq/ordinul -nr-400-2015 -pentru -aprobarea –
codului -controlului -intern -managerial -al-entitatilor -publice/5
9. http:// legeaz.net/monitorul -oficial -555-2014/ordinul -mfp-923-2014/anexa -1-norme –
metodologice -generale
10. http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_auditului_intern.php
11. http://lege5.ro/en/Gratuit/gm2dqmbzge/normele -metodologice -specifice -privind –
exercitarea -activitatii -de-audit -public -intern -in-cadrul -sistemului -de-asigurari –
sociale -de-sanatate -din-05032013/4
12. :https://lege5.r o/Gratuit/gm4doobxga/normele -generale -privind -exercitarea -activitatii –
de-audit -public -intern -din-11122013/4
13. http://www.sifolt.ro/ro/regin/anexa_3 -12-08-2015.pdf
14. https://www.scribd.com/document/54057507/Audit -Salarii -Doc
15. https://lege5.ro/Gratuit/gm4doobxga/normele -generale -privind -exercitarea -activitatii –
de-audit -public -intern -din-11122013/9