Programul de studii universitare de masterat: [311747]

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE ȘTIINłE ECONOMICE BUCUREȘTI

Programul de studii universitare de masterat:

Contabilitatea agentilor economici și a institutiilor publice

LUCRARE DE DISERTAȚIE

„[anonimizat]”

Autor:

PETRE (TURMAC) IULIANA

Îndrumător științific:

Conf.univ.dr. Lăcrămioara Hurloiu

Bucuresti

2016-2017

CUPRINS

Introducere

Capitolul 1. Definirea, rolul si caracterizarea cheltuielilor si veniturilor

1.1. Delimitari si structuri

1.2. Organizarea si conducerea cheltuielilor

1.2.1. Monografie contabila privind functionarea conturilor de cheltuieli

1.3. Organizarea si conducerea conturilor de venituri

1.3.1. Monografie contabila privind functionarea conturilor de venituri

1.4. Sistemul de documente privind organizarea contabilitati sintetice a veniturilor si cheltuielilor

1.5 Metodologia de control financiar a cheltuielilor si veniturilor

Capitolul 2. Contabilitatea rezultatului exercitiului si a repartizarii profitului

2.1. Contabilitatea rezultatului exercitiului

2.2. Documente de reflectare a rezultatului.Intocmirea situatiilor financiare

2.3. Contabilitatea rezultatului reportat

2.4. Monografie contabila privind functionarea conturilor de rezultate

Capitolul 3. [anonimizat]

3.1. [anonimizat]

3.2. [anonimizat]

3.3. Misiunea firmei

3.4. [anonimizat]

3.5. [anonimizat], care are ca scop "masurarea, evaluarea, cunoasterea, [anonimizat], precum si a rezultatelor obtinute din activitatea persoanelor fizice si juridice", de asemenea ea "[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], institutiile publice si alti utilizatori".

Impreuna cu economia în dezvoltare s-a perfectionat si „arta tinerii socotelilor”, punctul de cotitura reprezentandu-l modelul matematic elaborat de Luca Paciolo di Borgia acum mai bine de 500 [anonimizat] a [anonimizat], deopotriva o stiinta si o [anonimizat], [anonimizat] a fi retinute. În lucrarea "Contabilitate generala" din 1947, editia a 13-a, autorul, prof. univ. C. G. Demetrescu defineste contabilitatea pe trei coordonate:

a) obiectul – contabilitatea este o ramura a stiintelor sociale care asigura înregistrarea metodica si ordonata a [anonimizat], precum si modificarile determinate de rezultatele activitatii desfasurate;

b) scopul – contabilitatea are drept scop stabilirea situatiei economice si juridice a întreprinderii, exercitarea permanenta a unui control;

c) mijloacele – contabilitatea se foloseste de mijloace proprii: conturi, balante de verificare, jurnale

Contabilitatea nu are hotare. Limitele ei teoretice, stiintifice si practice sunt fara sfarsit atat în ceea ce priveste cuprinderea fenomenelor economice cat si al modului în care ele sunt sistematizate, prelucrate si prezentate, astfel ca despre ea niciodata nu poti sa pretinzi ca stii totul. Din punctul meu de vedere, contabilitatea este disciplina unde domneste ordinea ( „ubi non est orde, ibi confusio „ – unde nu este ordine, domneste confuzia)

Capitolul 1. Definirea, rolul si caracterizarea cheltuielilor si veniturilor

Delimitari si structuri

Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor este organizata, avand la baza conceptia dualista. Aceasta are ca obiect evaluarea si inregistrarea veniturilor si cheltuielilor in functie de natura lor, iar contabilitatea interna de gestiune in raport cu destinatia cheltuielilor.

Contabilitatea reflecta in raport cu natura activitatilor pe care le ocazioneaza si natura resurselor consumate, se impart in urmatoarele cheltuieli :

Cheltuieli de exploatare;

Cheltuieli financiare;

Cheltuieli cu amortizarile;

Cheltuieli cu impozitul pe profit.

In ceea ce priveste veniturile, gruparea se face in functie de natura activitatii producatoare de rezultate, iar in cadrul fiecarei activitati, veniturile se delimiteaza in functie de natura rezultatelor obtinute, astfel :

Venituri din exploatare;

Venituri cu amortizarile.

Respectand principiul independentei exercitiilor, in contabilitatea financiara, cheltuielile se grupeaza in :

Cheltuieli curente;

Cheltuieli inregistrate in avans;

Cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii;

Cheltuieli de piata.

Respectand acelasi principiu, veniturile de grupeaza in :

Venituri curente;

Venituri inregistrate in avans;

Venituri de realizat.

Relatia prin care se realizeaza corelatia dintre venituri si cheltuieli se aseaza pe urmatoarele structuri:

Venituri din vanzari – Costul de cumparare al marfurilor vandute;

Productia determinata ca profit – Costul productiei exercitiului;

Venituri financiare – Cheltuieli financiare;

Conturile de cheltuieli au functie contabila de activ. Se debiteaza cu cheltuielile efectuate in timpul anului de exercitiu financiar si se crediteaza la decontarea cheltuielilor asupra rezultatelor. Conturile se inchid in urma decontari cheltuielilor iar conturile de venituri sunt asimilate conturilor de pasiv.

Se crediteaza cu veniturile incasate in timpul anului de exercitiu financiar si se debiteaza cu incorporarea veniturilor in rezultate. Nu prezinta sold.

Conturile de venituri si cheltuieli se inchid la sfarsitul exercitiului financiar prin contul 121 „Rezultatul exercitiului”. Cheltuielile se repartizeaza asupra rezulatului, iar veniturile se incorporaza in rezultat. Contul 121 „ Rezultatul exercitiului” este un cont de bilant, fiind inclus in categoria conturilor de capitaluri proprii. Soldul creditor al contului evidentieaza rezultatul sub forma de profit, iar soldul debitor evidentieaza rezultatul sub forma de pierdere.

In felul acesta, contul 121 „Rezultatul exercitiului” realizeaza legatura dintre conturile de cheltuieli si venituri pe de o parte si conturi de bilant, pe de alta parte. Astfel soldul sau creditor reprezinta profitul creat ca sursa de finantare in urma excedentului veniturilor asupra cheltuielilor, iar pierderea ca sold debitor, exprima bunurile economice nerecuperate ca urmare a excedentului cheltuielilor asupra veniturilor.

Organizarea si conducerea contabilitatii veniturilor

Cheltuielile sunt reprezentate de totaliltatea operatiilor economice care afecteaza patrimoniul intreprinderii prin diminuarea activului, cum ar fi consumul de materiale, sau prin marirea pasivului, ca de exemplu, inregistrarea obligatiei de plata pentru utilitati prestate de terti ( apa, gaze, curent electric).

Cheltuielile de exploatare

Activitatea in sine are la baza toate operatiile economice si comerciale care cuprind productia, aprovizionarea, desfacerea bunurilor si lucrari. De asemenea, pentru realizarea productiei si constructia proprie de mijloace fixe, sunt incluse si operatiile privind investitiile.

Cheltuielile privind consumurile stocate si nestocate delimiteaza cheltuielile privind materiile prime si materialele consumabile, energia si apa precum si marfurile.

Metoda inventarului permanent. In acest caz, cheltuielile colectate in cursul exercitiului se inregistreaza astfel :

60 Cheltuieli cu materii prime,materiale si marfuri = 3 Conturi de stocuri

Metoda inventarului intermitent. In cazul acesta, inregistrarea cumpararilor de stocuri se face in conturile de cheltuieli, iar consumurile stocate se inregistreaza dupa relatia urmatoare:

Inregistrarile contabile care intervin in acest caz sunt urmatoarele :

Preluarea la cheltuieli a stocurilor initiale de materii prime, materiale si marfuri

„ Cheltuieli” = 3” Stocuri „

Inregistrarea cumpararilor de stocuri in cursul exercitiului

Preluarea de stocuri la inchiderea exercitiului pe baza de inventar;

Contul 607 "Cheltuieli privind mărfurile"

Prin acest cont putem ține evidența cheltuielilor privind mărfurile.

Inregistrarea in debitul contului 607 "Cheltuieli privind mărfurile" se face prin:

– sumele constatate lipsă la inventariere,a mărfurilor vândute, depreciate ireversibil (371);

– sumele produselor aflate la terți dupa care s-au emis documentele de livrare sau constatate lipsă la inventar (350);

– sumele mărfurilor achiziționate, în cazul folosirii metodei inventarului intermitent (400);

– clarificarea sumelor (473).

Cheltuielile ocazionate de serviciile si lucrarile executate de terti se grupeaza in doua categorii:

Cheltuieli ce cuprind serviciile si lucrarile ocazionate direct de desfasurarea activitatii, in ansamblu, a intreprinderii. Ele se pot inregistra in conturile din grupa 61”Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti”;

Cheltuieli ce cuprind serviciile si lucrarile legate indirect de activitatile de ansamblu, desfasurate de unitate precum: comisioane, colaborarile cu tertii, deplasari, protocol, alte servicii executate de terti. Ele se pot inregistra la conturile reunite in grupa 62”cheltuieli cu alte servicii executate de terti”;

GRUPA 62 "CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERȚI"

In grupa 62 "Cheltuieli cu alte servicii executate de terți" cuprind:

Contul 620 "Cheltuieli cu alte servicii executate de terți "

Prin acest cont putem ține evidența cheltuielilor cu colaboratorii, ele facand parte din comisioanele datorate pentru vânzarea sau cumpararea titlurilor de valoare imobilizate, onorariile de consiliere, precum și a altor cheltuieli, cum ar fi: de protocol, publicitate, transportul de bunuri și personal, deplasările, detașările personalului, serviciilor bancare, postale și a altor cheltuieli cu serviciile executate de terți.

Înregistrarea in debitul contului 620 " Cheltuieli cu alte servicii executate de terți " se face prin:

valorile ce urmeaza a fi platite colaboratorilor pentru serviciile efectuate (400, 471);

valorile ce urmeaza a fi platite ce privesc comisioanele și onorariile (400, 471, 512, 531, 542);

valorile ce urmeaza a fi platite si care privesc acțiunile de protocol, reclamă și publicitate (400, 471, 512, 531, 542);

valorile ce urmeaza a fi platite sau deja achitate pentru transportul de bunuri și transportul colectiv de personal (400, 471, 512, 531, 532, 542);

valorile ce urmeaza a fi platite sau achitate ce reprezinta cheltuieli cu deplasări, transferari si detașări (inclusiv transportul) (400, 471, 512, 531, 532, 542);

valoarea taxelor de telecomunicații datorate sau achitate si a serviciilor poștale (400, 471, 512, 531, 532, 542);

valoarea serviciilor bancare (471, 512);

valorile ce urmeaza a fi platite pentru serviciile executate de terți (400, 471, 512, 531, 542);

valori în curs de clarificare (473).

Acestea genereaza urmatoarele inregistrari contabile:

Tabel nr.4

GRUPA 63 "CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ȘI VĂRSĂMINTE ASIMILATE"

In grupa 63 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate" cuprind:

Contul 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate"

Prin acest cont putem ține evidența cheltuielilor cu alte impozite, taxe și vărsăminte, ele fiind datorate bugetului statului sau altor organisme publice.

Înregistrarea in debitul contului “635” se face prin:

– prorata din T.V.A. deductibilă devenită nedeductibilă (4426);

– T.V.A.-ul selecționat aferent serviciilor și bunurilor în scop personal, restituite cu titlu gratuit și care limitele prevăzute de lege depășesc, aferentă serviciilor si bunurilor date salariaților sub forma avantajelor în natură (4427);

– taxele, vărsăminte assimilate și impozitele ce sunt decontate de bugetul statului, sunt: taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat,impozitul pe clădiri, terenuri și alte impozite și taxe (446);

– sumele datorate și vărsămintele efectuate către alte organisme publice (447);

– valori în curs de clarificare (473).

Cheltuielile cu taxele, impozitele si vărsamintele delimitează toate cheltuielile privind taxele asupra terenurilor, impozitele pe cladiri, impozitul pe dividente, TVA, accizele datorate de unitate, alte impozite si taxe. Toate aceste cheltuieli sunt delimitate si inregistrate prin conturile din grupa 63” Cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate”. Pe baza documentelor justificative privind calcularea impozitelor si taxelor se face inregistrarea urmatoare:

Tabel nr.5

Contul 641 "Cheltuieli cu salariile personalului"

Prin acest cont se ține evidența cheltuielilor cu salariile personalului, cheltuielile cu primele ce semnifică participarea personalului la profit, potrivit legii.

Înregistrarea în debitul contului 641 "Cheltuieli cu salariile personalului" se face prin:

– salariile și alte drepturi cuvenite personalului (421);

– drepturile personalului ce nu s-au efectuat ștatele de plată, conform exercițiului încheiat (428).

La grupa de cheltuieli sunt contabilizate cheltuielile cu salariile personalului, chltuieli privind contribuția angajatului la asigurările sociale si contribuția angajatului la fondul de somaj. Acestea generează urmatoarea formulă contabilă :

Tabel nr.6

Contul 650 "Alte cheltuieli de exploatare"

Prin acest cont se poate ține evidența cheltuielor de exploatare, cheltuielilor cu protecția mediului înconjurător și a pierderilor din creanțe.

Înregistrarea în debitul contului 650 se face prin:

– cheltuielile platite în avans, conform exercițiului (471);

– sumele amenzilor și penalităților despăgubite sau plătite bugetului și terților (400, 448, 462, 512);

– sumele donate acordate (300, 340, 371, 381, 512, 531);

– suma neamortizată a imobilizărilor necorporale sau corporale (200, 210);

– suma imobilizărilor ce sunt ieșite din evidență (230);

– valori ce urmează a fi clarificate (473);

– valori anulate, scutite sau prescrise ce reprezintă creanțe față de debitori diverși, clienți (410, 461)

– valori transferate pe cheltuieli, avand oportunitatea scoaterii din evidență a debitorilor sau a clienților incerți (410, 461)

– achitarea taxelor de mediu (5121);

Ele generează următoarea inregistrare contabilă :

Tabel nr. 7

B) Cheltuieli Financiare

Din grupa 66 "Cheltuieli financiare" fac parte următoarele:

Contul 665 "Cheltuieli din diferențe de curs valutar"

Prin acest cont se poate ține evidența cheltuielilor ce au la bază diferențele de curs valutar.

Înregistrarea în debitul contului 665 se face prin:

– în urma încasării creanțelor în valută ce rezultă diferențele nefavorabile de curs valutar (260, 410, 456, 461);

– decontarea diferențelor nefavorabile de curs valutar avansurilor plătite (230, 409);

– întocmirea declarațiilor privind impozitul pe profit, veniturile microintreprinderilor, finalizarea exercițiului financiar, ce sunt rezultate în urma diferențelor nefavorabile de curs valutar și a evaluării creanțelor în valută (230, 260, 409, 410, 456, 461);

– plățile datoriilor în valută (512, 531);

– decontarea avansurilor încasate în urma diferențelor de curs valutar (419);

– întocmirea declarațiilor privind impozitul pe profit, venitul microintreprinderii, inchiderea exercițiului financiar, disponibilitatea bancară în valută incluse și în casierie precum și alte valori de trezorerie în valută rezultate din evaluarea la sfarșitul perioadei si a diferențelor de curs valutar (512, 531, 542, 260, 500);

– lichidarea depozitelor și avansurilor de trezorerie în valută (260, 500, 542).

Contul 666 "Cheltuieli privind dobânzile"

Prin acest cont putem ține evidența cheltuielilor privind dobânzile.

Înregistrarea în debitul contului 666 se face prin:

– dobânzile ce sunt datorate, conform împrumuturilor și datoriilor (168);

– dobânzile ce sunt datorate ratelor de leasing financiar (400);

– dobânzile revenite acționarilor pentru disponibilitățile lăsate temporar la dispoziția entității (455);

– repartizarea dobanzilor pe cheltuieli privind operațiunile de cumpărare cu plata în rate (471);

– dobânzile plătite, conform creditelor date de către bănci în conturile actuale (512);

Contul 668 "Alte cheltuieli financiare"

Prin acest cont se ține evidența cheltuielilor ce privesc sconturile acordate clienților sau băncilor, a investițiilor financiare cedate precum a a altor cheltuieli.

Înregistrarea în debitul contului 668 se face prin:

– sumele date clienților, și debitorilor sau reținute de bănci (410, 461, 511, 512).

– decontarea diferențelor de curs furnizorilor, este efectuată în funcție de cursul unei valute, fiind rezultate la finalul lunii din evaluarea acestora sau la închiderea exercițiului financiar (400, 419, 462, 512);

– decontarea avansurilor date către furnizorii de imobilizări se face cu ajutorul cursului unei valute ce rezultă din evaluarea acestora la sfarșitul fiecărei luni sau la închiderea exercițiului (230);

– pierderea creanțelor imobilizate (260);

– imobilizările financiare scoase din activ (260);

– diferența ce reprezintă pierderea dintre suma contabilă a investițiilor financiare pe termen scurt și prețul lor de cesiune (500).

Aceasta genereaza urmatoarele inregistrari :

Tabel nr.8

Contabilizarea cheltuielilor privind sconturile acordate in cadrul relațiilor de decontări cu clienți se face astfel :

Tabel nr.9

Cheltuielile privind titlurile de plasament reprezinta diferenta nefavorabila intre pretul de concesiune si valoarea contabila de intrare a valorii mobiliare de plasament . Se contabilizeaza prin formula urmatoare:

Tabel. Nr 10

Cheltuielile privind diferentele de curs valutar au la baza următoarele:

– diferențele de curs nefavorabile de curs valutar, ele fiind rezultate în urma lichidării creantelor si datoriilor in devize ale intreprinderii

– diferențele de curs constatate la evaluarea la zi a disponibilitatilor bancare existente in casierie si credite deschise in devize.

In cazul creantelor si disponibilitatilor, diferentele nefavorabile de curs valutar apar in situatia in care valoarea contabila de intrare , din momentul derularii operatiei, este mai mare decat valoarea la cursul zilei din momentul incasari creantei sau evaluarii disponibilitatilor. Pentru datorii, diferentelor nefavorabile apar in situatia inversa.

Cheltuielile se inregistraza astfel :

Tabel nr. 11

Alte cheltuieli financiare. Se identifica, de regula, cu minus valorile create ca diferente intre valoarea contabila si valoarea de piata a titlurilor de plasament imediat negociabile, evaluate la valoarea de piata.

Intregistrarea care se face este sub forma de :

Tabel nr.12

C) Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere

Prin acest cont putem ține evidența cheltuielilor de exploatare ce au la bază amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere.

Înregistrarea în debitul contului 681 se face prin:

– suma primelor ce urmează a fi date către personal din profitul realizat (151);

– imobilizările necorporale și corporale amortizate (280, 281);

– suma modificărilor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale sau corporale ce sunt constituite sau majorate (290, 291, 293);

– suma modificărilor ce reprezintă deprecierea stocurilor și a producției în curs de execuție (390);

– ajustarea ce reprezintă deprecierea creanțelor neîncasabile a clienților rău platnici sau în litigiu (490).

Monografie contabilă privind funcționarea conturilor de cheltuieli

Se înregistrează în contabilitate următoarele operații :

Prime de asigurare achitate in numerar = 2.000 de lei;

Cheltuieli de protocol = 150 lei + TVA 19%

Valoarea facturii telefonice = 1.400 de lei + TVA 19%

Comisioane bancare platite = 350 lei

Impozit pe cladiri datorat = 600 lei;

Cheltuieli cu dobanzile achitate prin banca = 700 lei

Inchiderea conturilor de cheltuieli la sfarsitul lunii.

Tabel nr. 13

Se achizitioneaza materii prime in valoare de 1000 de lei si TVA = 19% .

Evidenta materiilor prime se tine la cost efectiv. Se dau in consum materii prime in valoare de 700 de lei. La sfarsitul lunii valoarea materiilor prime existente in stoc este de 400 de lei. La sfarsitul lunii se inchid conturile de cheltuieli. Sa se intregistreze in contabilitate aceste operatii in urmatoarele situatii : a) unitatea aplica metoda inventarului permanent; b) unitatea aplica metoda inventarului intermitent.

A)

Tabel nr. 14

B)

Tabel nr. 15

III) a) O societate comerciala inregistreaza cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor corporale folosind metoda cotelor de amortizare lineara, in valoare de 3000 lei

b) Se inregistraza factura de energie electrica in valoare de 500 de lei, TVA 24 %

c) Se achita factura de energie electrica, prin banca in valoare de 620 de lei

Se inregistreaza dobanda aferenta in valoare de 300 de lei

Societatea vinde marfuri in valoare de 100 000 de lei, TVA 24 %

Se inchid conturile de TVA

Se vireaza la buget TVA de plata in valoare de 23 880 lei

Se inchid conturile de cheltuieli.

IV) Nota contabila privind receptia marfii

Organizarea si conducerea contabilitati veniturilor

Veniturile constitue cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor, ori descresteri ale datoriilor care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor. Veniturile reprezinta expresia valorica a productiei stocate si/sau livrate. Ca metode de formare a acestora putem identifica cel putin patru modalitati principale :

obtinerea productiei fabricate in cadrul obiectului principal de activitate al unei intreprinderi productive. In acest moment al ciclului economic, evaluarea productiei obtinute se face la costuri efective de productie.

Livrarea (Facturarea) productiei fabricate, care constitue momentul transferului dreptului de propietate de la producator ( vanzator ) catre client ( cumparator). In acest moment al ciclului economic, evaluarea productiei vandute se face la pretul de vanzare inclusiv TVA- acolo unde este cazul.

Incasarea unor sume de bani, ca urmare a facturarii de produse, lucrari, prestatii si servicii care fac obiectul curent de activitate al intreprinderii, dar pentru care nu s-au inregistrat anterior creante fata de clienti (cumparatori).

Incorporarea (includerea) in veniturile curente ale exercitiului financiar expirabil a unor sume reprezentand venituri care au fost estimate ca probabile in exercitiile financiare anterioare, dar care au devenit certe in exercitiu financiar expirabil. Este vorba de venituri constatate in avans scadente si/sau de venituri din anularea provizioanelor pentru deprecieri, riscuri si cheltuieli, ramase fara obiect.

Venituri din exploatare. Sunt acele venituri realizate in momentul constatari sau incasarii, dupa caz. Tipurile principale de inregistrari sunt :

Tabel nr 16

Venituri financiare.

In aceasta categorie sunt incluse veniturile din : participatii,titluri de plasament, imobilizari financiare cedate, diferente de curs valutar, dobanzi cuvenite, sconturile obtinute si alte venituri financiare.

Tabel nr. 17

Monografie contabila privind functionarea conturilor de venituri.

I) La inceputul lunii stocul de produse finite este de 5.000 lei. In cursul lunii se obtin produse finite evaluate la cost efectiv de 10.000 lei. Se vand, apoi, produse finite la pretul de vanzare de 20.000 lei si TVA 19%, cu incasare ulterioara prin banca. Sa se inregistreze in contabilitate operatiile de mai sus si sa se inchida conturile de venituri in urmatoarele situatii:

a) pretul de inregistrare al produselor vandute este de 8.000 lei;

b) pretul de inregistrare al produselor vandute este de 13.000 lei.

Tabel nr. 18

II) Sa se inregistreze urmatoarele operatii atat in contabilitatea furnizorului, cat si in cea a clientului:- Facturarea unor lucrari de reparatii: 1.000 lei si TVA 19%;

– Facturarea unui proiect de cercetare: 600 lei si TVA 19%;

– Redevente privind chiria: 600 lei si TVA 19%;

– Facturarea unui comision de intermediere: 200 lei si TVA 19%;

– Valoarea facturii privind un transport de bunuri: 300 lei si TVA 19%;

– Valoarea facturii privind cazarea unui delegat: 400 lei si TVA 19%;

– Sconturi acordate de catre furnizor: 250 lei;

– Donatie in numerar: 700 lei;

– Despagubiri decontate prin banca: 100 lei.

In contabilitatea furnizorului:

Tabel nr.19

b) In contabilitatea clientului:

Tabel nr.20

III) a) O societate comerciala vinde marfuri in valoare de 20 000 de lei, TVA 19%

Tabel nr.21

Se inregistreaza factura de chirie, in valoare de 400 de lei, TVA 19%

Tabel nr.22

Se inregistreaza dobanda aferenta, in valoare de 600 de lei

Tabel nr.23

Se inchid conturile de TVA

Tabel nr.24

Se inchid conturile de venituri si cheltuieli

Tabel nr.25

Tabel nr.26

IV) Nota contabila privind vanzarea marfii

Tabel nr.27

Sistemul de documente privind organizarea contabilitati sintetice a veniturilor si cheltuielilor

Operatiile economice care privesc veniturile si cheltuielile se intregistreaza in contabilitate pe baza unor documente justificative si centralizatoare specifice care in care sunt consemnate.

Jurnalul de vanzari este un formular tipizat și are rolul de:

A putea înregistra valorile vanzărilor de materiale sau a prestărilor de servicii;

A stabili în fiecare lună T.V.A.-ul colectat;

Operarea înregistrărilor in contabilitate;

Este nevoie doar de înregistrarea zilnică într-un singur exemplar elementele necesare pentru determinarea TVA-ului colectat. El se poate emite de programul de contabilitate ce are la bază borderoul de vanzare zilnic, facturile și bonurile fiscale de la casele de marcat.

Jurnalul de cumparari este un formular tipizat și are rolul de:

A putea înregistra valorile cumpararilor de materiale sau a prestărilor de servicii;

A stabili în fiecare lună T.V.A.-ul deductibil;

Operarea înregistrărilor in contabilitate;

Este nevoie doar de înregistrarea zilnică într-un singur exemplar elementele necesare pentru determinarea TVA-ului deductibil. Se poate emite de programul de contabilitate si are la bază facturile de la furnizori.

Se arhivează la compartimentul financiar – contabil si stă la baza întocmirii Decontului de TVA”

Factura ( furnizor/ client) este un formular tipizat pe hartie autocopiativă securizată și are rolul de:

A întocmi instrumentul de decontare a mărfurilor, a serviciilor prestate și a lucrărilor executate;

Document de insotire a marfii pe timpul transportului

Încărcare în gestiunea primitorului;

A înregistra operațiile în contabilitatea furnizorului si a cumparatorului .

Nu se poate întocmi factura în momentul livrarii, din cauza unor condiții obiective si cu totul exceptionale, produsele si marfurile livrate sunt insotite, pe timpul transportului, de avizul de insoțire a mărfii. Pentru bunurile livrate cu avizul de insotire a marfii, factura trebuie facută în cel mult 5 zile lucratoare de la data livrarii.

Extrasul de cont, in situatia unor plati direct din conturile deschise la banci, cum sun comisioanele retinute de unitatile bancare;

Listele si procesul verbal de inventariere, care reflecta lipsurile in gestiune imputabile sau neimputabile privind activele circulante;

Centralizatorul statelor de salarii pentru cheltuielile privind salariile, asigurarile sociale si protectia sociala;

1.5 Metodologia de control financiar a cheltuielilor si veniturilor

Definitia, obiectul si sfera controlului financiar

Controlul este:

– o analiza permanenta sau perioada a unei activitati, a unei situatii, pentru a urmari mersul si a lua masuri de imbunatatire;

– o supraveghere continua, morala sau materiala, stapanirea unei activitati, a unei situatii;

– o revedere, o inspectie atenta a corectitudinii unui act, o actiune de supraveghere a cuiva, a ceva, o examinare minutioasa sau puterea de a conduce, un instrument de reglementare a unui mecanism, a unui proces;

– o functie a managementului, un mijloc de cunoastere a realitatii si de corectare a erorilor;

– procesul prin care realizarea cantitativa si calitativa a sarcinilor sau lucrarilor si a performantelor se compara cu obiectivele programate si se indica masurile de corectie.

Controlul este o necesitate obiectiva si subiectiva, dar nu este un scop, ci un mijloc de perfectionare a activiatii executive, inclusiv a managementului.

Controlul are ca directii esentiale:

– organizarea mai buna a muncii;

– intarirea ordinii si disciplinei in organizarea si desfasurarea activitatii economice;

– gospodarirea mai eficienta a mijloacelor de munca, materiale si financiare;

– descoperirea operatiilor nereale, neeconomicoase si nelegale;

– preintampinarea aparitiei deficientelor, neregulilor si pagubelor;

– evaluarea eficientei rezultatelor obtinute;

– remedierea abaterilor constatate si perfectionarea activitatii viitoare, etc.

Controlul financiar, ca parte integranta a managementului si ca forma de cunoastere, constituie expresia unei necesitati obiective, ceea ce ii confera o sfera mai larga si cu semnificatii multiple, care depasesc interesul strict al entitatii economice.

Controlul financiar exercitat in cadrul agentului economic, are o tripla semnificatie, fiind: – un control pentru sine (control intern)

– un control pentru altii (control exterior)

– un control pentru stat (control public).

Obiectul controlului financiar consta in examinarea modului in care se realizeaza sau s-a realizat programul fixat anticipat si a modului in care se respecta principiile stabilite, cu scopul de a releva erorile, abaterile, lipsurile, deficientele pentru a le remedia si evita in viitor.

Functiile specifice ale controlului financiar sunt:

de prevenire si perfectionare

de constatare si corectare

de cunoastere si evaluare

educativa si stimulativa

de diagnosticare a erorilor financiare;

de revizuire a obiectivelor sau previziunilor viitoare

de a interveni in limita competentelor pentru redresarea sau solutionarea problemelor entitatilor economice

de reglare a activitatii

de invatare si autoinvatare a realitatilor.

Formele controlului financiar sunt:

a. Dupa momentul in care se exercita controlul, raportat la momentul desfasurarii activitatii sau efectuarii operatiilor ce se controleaza:

– anticipat sau preventiv;

– concomitent sau operativ-curent;

– post-operativ sau ulterior.

b. Dupa modul de corelare cu interesele economico-financiare pentru care este organizat si exercitat controlul financiar:

– control financiar-fiscal al statului;

– control financiar al entitatilor economice care, la randul sau este preventiv si ulterior.

Sistemul de evidenta reprezinta sursa esentiala de informatii pentru controlul financiar. Pentru a obtine o imagine fidela a activitatii economico-financiare controlate este necesar ca sursele de informatii ale controlului sa fie reale, legale, corecte, de calitate. Sistemul de documente si evidenta este atat obiect al controlului, cat si sursa de informatii pentru controlul activitatii economico-financiare.

Documentele primare sau actele justificative, constituie, de regula, surse de informatii pentru toate formele evidentei. In acelasi timp, documentele primare servesc pentru informarea operativa a conducerii agentilor economici.

Pentru contabilitate, documentele indeplinesc functia de acte justificative. In acest sens, este necesar ca fiecare document folosit ca act justificativ sa contina unele elemente obligatorii, si anume: denumirea; unitatea care il întocmeste; numarul si data intocmirii; mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiei (cand este cazul); datele cantitative si valorice ale operatiei efectuate; semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiei, ale celor care au sarcina executarii controlului financiar preventiv sau dreptul sa aprobe operatiile respective.

Din punct de vedere al formei, controlul documentelor are ca obiective: autenticitatea; exactitatea intocmirii si valabilitatea documentului; efectuarea corecta a calculelor.

Din punct de vedere al fondului (continutului), controlul documentelor are ca obiective: legalitatea – justetea, realitatea – exactitatea si eficienta, respectiv, necesitatea, economicitatea si oportunitatea operatiilor economice si financiare consemnate in documente.

Un obiectiv esential al controlului documentelor il constituie gestionarea, folosirea si evidenta formularului cu regim special si a celor personalizate si securizate, precum si circulatia documentelor justificative.

Prin inregistrarile, centralizarile si prelucrarile contabile se exercita un control contabil asupra activitatii economice, financiare si gestionare a agentilor economici. Controlul contabil este acel control asupra legalitatii, realitatii si eficientei operatiilor si activitatii economice si financiare, care se efectueaza cu ajutorul mijloacelor contabilitatii si instrumentelor specifice acestora, respectiv: inregistrari, conturi, balante de control contabil, situatii contabile, registrele contabilitatii sintetice si analitice, registrele operative ale gestiunilor in bani si materiale, corelatii bilantiere, etc.

Deoarece contabilitatea are la baza documentele primare si centralizatoare, controlul contabil este strans corelat cu cel documentar si se manifesta in unitate cu acesta ca procedeu de control documentar-contabil.

Pentru a sintetiza real si legal activitatea economica si financiara este necesar ca sistemul de evidenta sa fie exact, corect, real, legal si complet. Din acest motiv se executa, in primul rand, controlul asupra organizarii si conducerii evidentei tehnico-operativ si contabile.

Reluand intr-o forma sintetica cu caracter practic, principalele obiective ale controlului contabilitatii constau in:

– conducerea corecta si la zi a contabilitatii;

– intocmirea documentelor justificative pentru operatiunile patrimoniale;

– constituirea si evaluarea capitalului social si a elementelor de activ si pasiv;

– exactitatea si realitatea inregistrarilor contabile pentru stabilirea si indeplinirea obligatiilor financiare si fiscale fata de stat;

– inventarierea patrimoniului si valorificarea rezultatelor acesteia;

– intocmirea balantelor de verificare, a bilantului contabil si a contului de profit si pierdere;

– respectarea criteriilor minimale privind programele informatice utilizate în activitatea financiara si contabila si a conditiilor in care se pot intocmi, edita si arhiva electronic registrele, jurnalele si alte documente financiar-contabile.

Metodologia de exercitare a controlului financiar a cheltuielilor si veniturilor

Prin actiunea de control financiar se stabileste daca activitatea economica si financiara este organizata si se desfasoara conform normelor, principiilor sau regulilor stabilite. Orice operatie sau activitate economico – financiara se cerceteaza nu numai in sine, ci si in raport cu anumite criterii, respectiv o baza de comparatie.

Comparatia de control prezinta aspecte specifice in functie de natura operatiilor si activitatilor economico-financiare controlate, de metodologia de calcul si sistemul de evidenta.

Metodologic, controlul – ca proces de cunoastere si perfectionare a activitatii economico-financiare si sociale, impune urmatoarele momente:

_ cunoasterea situatiei stabilite;

_ cunoasterea situatiei reale;

_ determinarea abaterilor prin compararea situatiei reale cu cea

stabilita;

_ concluzii, sugestii, propuneri si masuri.

Competenta principala a metodologiei de control o constituie ansamblul procedeelor de cercetare, cunoastere si perfectionare a activitatii economice si financiare, si anume:

_ studiul general prealabil asupra activitatii ce urmeaza a se controla;

_ controlul documentar-contabil;

_ controlul faptic;

_ analiza economico-fonanciara;

_ controlul total si prin sondaj;

_ finalizarea (valorificarea) constatarilor controlului etc.

Avand in vedere rolul si obiectul controlului financiar, metodele de cercetare a acestora se concretizeaza intr-un sistem unitar de concepte si judecati de valoare, care asigura cunoasterea efectiva a fenomenelor economico-sociale si interpretarea corecta a lor.

Metoda controlului financiar exprima intreaga actiune de cunoastere si presupune utilizarea unor procedee de control specifice care la randul lor impun folosirea unor tehnici sau instrumente de control adecvate.

Procedeul de control reprezinta un ansamblu de reguli specifice, tehnici si instrumente care se aplica in vederea solutionarii concrete a problemelor supuse controlului.

Prin tehnica, modalitate sau instrument de control se intelege o categorie specifica unui domeniu restrans de activitate, care desemneaza mijlocul utlizat de organul de control sau profesionistul contabil si prin care solutioneaza in mod concret, problemele ce decurg din prerogativele functiei sale.

Procedeele de control trebuie sa fie utilizate intr-un sistem de interrelatii, printr-o imbinare rationala, dar sa constituie un tot unitar, in functie de particularitatile specifice ale entitatilor economice. Astfel, se poate vorbi de un control de calitate, avand o metodologie logica si unitara si o eficienta sporita.

Cele mai utilizate procedee de control, folosite in practica, sunt:

1. studiul general prealabil;

2. controlul documentar-contabil;

3. controlul faptic;

4. controlul total si prin sondaj.

1. Studiul general prealabil face posibila cunoasterea elementelor esentiale si specifice ale activitatii ce urmeaza a se controla si pe baza acestora orienteaza actiunea de organizare si exercitare in continuare a activitatii de verificare asupra: remedierii unor deficiente, lipsuri, abateri; mobilizarii unor rezerve de perfectionare a activitatii economice si financiare, de constituirea si utilizarea corecta a fondurilor, de cresterea rentabilitatii si eficientei economice.

2. Controlul documentar-contabil consta in aprecierea si analiza unor operatiuni, procese sau fenomene economice, pe baza documentelor justificative, a realitatii, legalitatii si a eficientei operatiilor si a activitatilor economice si financiare, prin examinarea documentelor primare si centralizatoare, a inregistrarilor in evidenta tehnico-operativa, financiara si contabila, a situatiilor contabile si bilanturilor.

Controlul documentar-contabil poate fi:

– preventiv, efectuat asupra documentelor de dispozitie;

sau

– ulterior, efectuat cu ajutorul documentelor de executie.

Controlul documentar-contabil se exercita printr-o serie de modalitati sau tehnici de control: control cronologic, control invers-cronologic, control sistematic sau pe probleme, control reciproc, control incrucisat, investigatia de control, examenul critic, analiza contabila, balanta de control contabila sintetica si analitica, tehnici de control specifice în conditiile sistemelor de prelucrare automata a datelor etc.

3. Controlul faptic este procedeul de stabilire a realitatii, existentei si miscarii mijloacelor materiale si banesti si a desfasurarii activitatilor economico-financiare.

Principalele modalitati sau tehnici de control faptic sunt: inventarierea; expertiza tehnica si analiza de laborator; observarea directa; inspectia fizica.

4. Controlul total si prin sondaj.

Controlul total cuprinde toate operatiile din cadrul obiectivelor stabilite si intreaga perioada supusa controlului. Controlul prin sondaj cerceteaza cele mai reprezentative documente si operatii, care permit obtinerea unor concluzii cu caracter general asupra

obiectivului urmarit. Eficienta controlului prin sondaj depinde de alegerea perioadei, operatiunilor si documentelor ce se controleaza si care dau posibilitatea generalizarii concluziilor si masurilor ce se impun.

Tehnicile de control se intrepatrund in forme multiple si variate, cum sunt: controlul simultan, controlul complet, controlul continuu sau permanent, controlul progresiv, controlul periodic, controlul direct, controlul executiei si controlul de conducere.

Controlul financiar nu se limiteaza la constatarea lipsurilor, deficientelor si abaterilor. Controlul de constatare este urmat obligatoriu de controlul de remediere definitiva a neajunsurilor si abaterilor constatate.

Astfel, se propun sau dispun masuri operative, in timpul desfasurarii controlului pentru inlaturarea deficientelor constatate si prevenirea repetarii lor.

Pe baza constatarilor si propunerilor organelor de control financiar, conducerea entitatii controlate si a organului care a dispus controlul, stabilesc o serie de masuri de remediere.

Pentru stabilirea raspunderii, ca modalitate de finalizare a controlului financiar, exista urmatoarele tipuri de raspundere: disciplinara, contraventionala, materiala si penala.

O actiune de control nu se considera incheiata pana nu se lichideaza toate deficientele constatate si se stabilesc masuri care duc la imbunatatirea practica a activitatii economico-financiare. Controlul actioneaza pentru solutionarea concreta, operativa a problemelor, iar acolo unde sunt abuzuri, unde sunt incalcate prevederile legale, in conformitate cu prevederile si drepturile legale, controlul ia masuri, inclusiv pentru sanctionarea celor vinovati.

Capitolul 2.

Contabilitatea rezultatului exercitiului si a repartizari profitului

Contabilitatea rezultatului exercitiului

Sub aspectul financiar – contabil, potrivit regulamentului de aplicare a Legii Contabilitatii nr. 82/1991, rezultatul exercitiului reprezinta diferenta dintre cheltuielile si veniturile aferente evenimentelor si tranzactiilor desfasurate in cursul anului.

Acesta se stabileste pe feluri de activitati, cumulat de la inceputul exercitiului financiar si apare sub forma excedentului/profitului, daca veniturile perioadei de gestiune sunt mai mari decat cheltuielile aceleiasi perioade, sau sub forma deficitului/pierderii, cand cheltuielile perioadei de gestiune depasesc veniturile aceleiasi perioade. In acest sens, conturile de cheltuieli si conturile de venituri in care se inregistreaza, in functie de natura lor, veniturile, respectiv cheltuielile, se inchid, provizoriu prin rezultatul exercitiului.

Din compararea cheltuielilor cu veniturile se determina rezultatul exercitiului,de unde reiese urmatoarea relatie:

(+)(-)Rezultatul exercitiului = Venituri totale – Cheltuieli totale

In contabilitate, profitul ( sau pierderea) se stabileste cumulat de la inceputul exercitiului financiar.

Din punct de vedere contabil, pentru stabilirea rezultatului exercitiului la inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli, prin transferarea soldurilor in contul 121 „Profit sau pierdere” astfel :

Inchiderea conturilor de cheltuieli pentru soldurile debitoare :

121 „Profit sau pierdere” = Cls 6 (conturi de cheltuieli)

Inchiderea conturilor de venituri, pentru soldurile creditoare :

Cls 7 (conturi de venituri) = 121 „Profit si pierdere”

Reflectarea profitului se poate observa prin soldul final creditor al contului 121 „Profit si pierdere” si se supune impozitării, iar pierderea se poate reflecta prin soldul final debitor al aceluiasi cont.

Profitul contabil brut rezultă acel profit care nu a fost influențat de venituri neimpozabile, cheltuielile nedeductibile sau alte sume nedeductibile, în vederea determinarii profitului fiscal impozabil si a impozitului pe profit.

PROFIT BRUT = VENITURI TOTALE – CHELTUIELI TOTALE

Veniturile totale reprezintă valorile încasate sau ce urmează a fi încasate din activități curente, cat si castigurile din orice alte surse, are la bază:

Venituri din expolatare;

Venituri financiare.

Înregistrarea cheltuielilor curente ale perioadelor efectuate în decursul exercițiului financiar, și anume:

Cheltuielile de exploatare, respectiv cheltuielile cu materiile prime, materiale si marfuri, cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de teri, cheltuielile cu personalul și impozitele, cheltuieli cu primele de asigurare care privesc activele fixe si circulante, cheltuieli cu primele de asigurare pentru personal impotriva accidentelor de munca, alte cheltuieli de exploatare;

Cheltuieli financiare și anume cheltuieli ce privesc titlurile de plasament cedate, din diferențe de curs valutar, pierderi din creante legate de participatii, alte cheltuieli financiare;

Profitul impozabil se poate calcula ca diferența între venituri obținute din livrarea bunurilor mobile, serviciilor prestate, din vanzarea bunurilor imobile si cheltuielile ce se efectuează pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal și din care se scad veniturile neimpozabile apoi se adaugă cheltuielile nedeductibile.

Tabel nr 28

Profitul impozabil (fiscal) se supune impozitarii cu cota de impozit pe profit care este de 16%, cu exceptiile prevazute de lege. Impozitul pe profit se poate calcula prin aplicarea cotei de impozit pe profit asupra profitului fiscal impozabil.

Tabel nr.29

Din profitul impozabil, scazand impozitul pe profit se obtine profitul fiscal net. Pentru a se calcula profitul contabil net, adica profitul ce trebuie repartizat se scade din profitul contabil brut, impozitul pe profit determinat.

Tabel nr.30

Documente de reflectare a rezultatului. Intocmirea situatiilor financiare

Documentul de reflectare a rezultatului activitatii desfasurate este CONTUL DE PROFIT SI PERDERE sau CONTUL DE REZULTATE.

Practica contabila contemporana permite conturarea unei tipologii de prezentare a contului de profit si pierdere care are la baza doua criterii :

Clasificarea conturilor de rezultate dupa forma de prezentare;

Clasificarea conturilor de rezultate dupa continutul informational.

Dupa forma de prezentare acestea se prezinta sub forma de tablou bilateral sau sub forma de lista, iar dupa continutul informational se distinge contul de rezultate cu prezentarea destinatiei cheltuielilor si veniturilor.

Directiva a IV a europeana institue scheme obligatorii pentru prezentarea contului de profit si pierdere dar datorita diferentelor de cultura si traditie contabila din tarile comunitare, aceasta da posibilitatea de optiune in mai multe scheme de cont de profit si pierdere. Directiva a IV a europeana propune doua scheme diferentiate in functie de criteriul ales pentru structurarea cheltuielilor si veniturilor, cel al naturii sau cel al functiilor (destinatiei). Pentru asigurarea compatibilitati informatiei contabile, Directiva a IV a europeana prevede ca fiecare post din contul de rezultate sa prezinte valori pentru exercitiul curent cat si pentru exercitiul precedent.

Țările care au adoptat modelul franco – german prefera prezentarea cheltuielilor si veniturilor dupa natura lor economica in contul de profit si pierdere. Aceasta clasificare a cheltuielilor asigura facilitatea prelucrari informatiilor contabile, pentru ca inregistrarile in contabilitate se fac plecand de la natura operatiei consemnate in documente, independent de destinatia interna a cheltuielilor. Aceasta structura a contului de profit si pierdere prezinta informatii globale asupra intreprinderii privind capacitatea acesteia de a genera o valoare adaugata la intrarile in ciclul de exploatare, ca urmare a mijloacelor proprii utilizate in procesul de productie si de distrbutie si creeaza posibilitatea unor analize globale privind performanta intreprinderii.

Schema de cont de rezultate propusa de Directiva a IV a europeana cu analiza cheltuielilor dupa originea sau natura lor, in forma lista se prezinta astfel :

Marimea neta a cifrei de afaceri;

Variatia stocurilor de produse finite si lucrari in curs de executie;

Lucrari efectuate de intreprindere, pentru sine, si inregistrate in avans;

Alte venituri din exploatare;

Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile;alte cheltuieli externe;

Cheltuieli de personal – salarii si alte drepturi de personal;cheltuieli sociale cu mentionarea separat a celor care acopera pensiile;

Corectarile de valoare privind cheltuielile de constituire, imobilizari corporale si necorporale; corectarile de valoare privind elementele activului circulant, in masura in care se depasesc corectarile normale de valoare in cadrul intreprinderii;

Alte cheltuieli de exploatare;

Venituri care provin din participatii, cu mentionarea separata a celor ce provin de la intrprinderiile legale;

Venituri care provin din alte venituri mobiliare si din alte creante ale activului imobilizat, cu mentionarea separata a celor ce provin de la intreprinderile legale;

Alte dobanzi si venituri asimilate , cu mentionarea separat a celor ce provin de la intreprinderile legale.

Corectarile de valoare privind imobilizarile financiare si valorile mobiliare apartinand activului circulant;

Dobanzi si cheltuieli asimilate, cu mentionarea separata a celor ce vizeaza intreprinderile legale;

Impozitul asupra rezulatului care provine din activitatile ordinare;

Rezulatul care provine din activitati ordinare , dupa impozitare;

Alte impozite care nu figureaza in posturile anterioare;

Rezultatul exercitiului.

Schema de cont de rezultate propusa de Directiva a IV a europeana cu analiza cheltuielilor dupa originea sau natura lor, in forma cont se prezinta astfel, conform tabelului nr 22:

Tabel nr. 31

Cu acest model de cont de profit si pierdere se poate studia consumul intrarilor raportand diferite cheltuieli clasate dupa natura lor la productia exercitiului.

Pe aceasta cale se pot aprecia bogatia creata si repartitia sa. Intreprindera are un dublu rol de indeplinit si anume sa creeze bogatie si sa participe in egala masura la distribuirea acestei bogatii sub forma de salarii, impozite si taxe , dobanzi, amortismente, rezultate, toate aceste distribuiri reprezentand remunerarea factorilor care au contribuit la crearea bogatiei.

Contul de profit si pierdere, alcatuit pe criteriul naturii veniturilor si cheltuielilor prezinta inters pentru factorii de productie participanti la crearea si distributia bogatiei.

Tarile care au adoptat modelul anglo – saxon, privilegieaza abordarea cheltuielilor si veniturilor pe functii ale intreprinderii.

Aceste tari au un sistem contabil de intreprindere de tip monist, in care contabilitatea financiara este conectata la contabilitatea de gestiune.

Aceasta forma de prezentare a contului de profit si pierdere raspunde mai bine nevoilor informationale ale managerilor, deoarece ofera in mod direct datele necesare gestiunii firmei.

Schema lista de cont de profit si pierdere alcatuita dupa functia cheltuielilor asa cum este formulata de Directiva a IV a europeana, se prezinta astfel :

Marimea neta a cifrei de afaceri;

Costul productiei prestatiilor furnizate , pentru realizarea cifrei de afaceri;

Rezulatul brut care provine din cifra de afaceri;

Costurile de distributie;

Cheltuieli generale administrative;

Alte venituri din exploatare;

Venituri care provin din participatii, cu mentioanarea separata a celor care provin de la intreprinderile legale;

Veniturile care provin din alte valori mobiliare si din creante ale activului imobilizat cu mentionarea separata acelor care provin de la intreprinderile legale;

Alte dobanzi si valori asimilate, cu mentionarea separata acelor care provin de la intreprinderile legale;

Corectarile de valoare privind imovilizarile fiananciare si valorile mobiliare apartinand activului circulant;

Dobanzile si cheltuielile asimilate, cu mentionarea separata a celor care provin de la intreprinderile legale;

Impozitul asupra rezultatului care provine din activitatile ordinare;

Rezultatele care provin din activitatile ordinare, dupa impozitare;

Alte impozite care nu figureaza la posturile anterioare;

Rezultatul exercitiului.

Structura contului de profit si pierdere sub forma tabelara se prezinta astfel, conform tabelului numarul 23 .

Modelul de cont de rezultate propus de Directiva a IV a europeana, cu analiza cheltuielilor dupa functia lor ofera posibilitatea studierii gestiuniifunctiilor intreprinderii raportand costurile diferitelor functii de la productia vanduta; in acest fel constatandu-se eficienta gestiunii. Acest model de cont de profit si pierdere reprezinta interes informational pentru investitorii de capital care un calitatea lor de ofertanti de capital sunt preocupati de riscul atasat si profitul adus de investitia lor. In cadrul acestora actionarii sunt interesati si de informatii care sa le serveasca la evaluarea capacitatii intreprinderii de a plati divdende.

Tabel nr. 32

Prezentarea celor doua modele de privind contul de rezultate a ridicat problema analizei comparative cu redarea valentelor informationale.

Astfel prin opozitie se aprecieaza ca modelul prin natura cheltuielilor si veniturilor permite evidentierea consumurilor intrate si repartizarea bogatiei create, in schimb ce modelul prin functii desvaluie ponderea functiilor in crearea bogatiei si calitatea gestiunii lor.

Directiva a IV a europeana prevede ca optiunea pentru un model sau altul apartine fiecarei tari, iar daca tara nu a optat pentru unul din acestea, este transferata la nivelul societatilor comerciale. Un asemenea comportament are o determinare obiectiva; intreprinderea ca entitate patrimoniala se dezvaluie in toata plenitudinea sa, in doua laturi, si anume :

Latura globala, care descrie in principal raporturile intreprinderii cu ceilalti agenti economici;

Latura analitica, care se preocupa de consecintele interne ale acestor raporturi precum si cu evenimentele care survin in interesul intreprinderii.

Modelul de cont de profit si pierdere prevazut in reglementarile contabile romanesti se prezinta sub forma de lista cu prezentarea veniturilor si cheltuielilor dupa natura lor economica. Normele contabile romanesti nu dau posibilitatea de alegere intre mai multe modele de prezentare a contului de profit si pierdere, aceasta fiind explicata prin faptul ca situatiile financiare romanesti sunt orientate catre satisfacerea intereselor informationale ale statului.

Potrivit Ordinului Ministerului Finantelor pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV a europeana si cu Standardele Internationale, Contul de profit si pierdere trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele elemente :

Cifra de afaceri neta;

Variatia stocurilor de produse finite si produse in curs de executie;

Productia efectuata in scopuri proprii si capitalizata;

Alte venituri din exploatare;

Cheltuielile cu materiile prime si consumabile; alte cheltuieli din afara;

Cheltuieli cu personalul – salarii datorate; cheltuieli cu asigurarile sociale, cu mentionarea distincta a celor referitoare la pensii;

Ajustarea valorilor imobilizarilor corporale si necorporale; ajustarea valorii activelor circulante;

Alte cheltuieli de exploatare; profitul sau pierderea din exploatare;

Venituri din interes de participare;

Venituri din alte investitii financiare si imprumuturi care fac parte din activele imobilizate, cu mentionarea separata a celor generate de societati din cadrul grupului;

Venituri din dobanzi si alte venituri similare, cu mentionarea separata a celor generate de societati din cadrul grupului;

Ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor financiare detinute ca active circulante;

Cheltuieli cu dobanzi si alte cheltuieli similare, cu mentionarea separata a celor generate de societati din cadrul grupului;

Profitul sau pierderea din activitatea curenta;

Impozitul pe profit;

Alte impozite care nu apar in elementele de mai sus;

Rezultatul exercitiului financiar.

Contul de profit si pierdere se deosebește printr-un formular distinct al documentelor de sinteză, cum ar fi: „Bilanțul Contabil” .

El se pune în evidență printr-o forma analitică rezultand activitatea întreprinderii prin prisma raportului de echilibru dintre venituri și cheltuieli.

Este prezentat în cadrul unei liste care grupează veniturile si cheltuielile dupa natura activitatii desfasurate, iar in cadrul lor pe elemente primare de venituri si cheltuieli.

Informatiile prezentate în contul de profit si pierdere se fac cu date comparative pentru exercitiul financiar precedent.

Contul de profit si pierdere se împarte în doua parti, și anume : activitatea de exploatare,activitatea financiara.

Reflectă veniturile, cheltuielile si rezultatele obtinute pe fiecare tip de activitate si in final, modul de obtinere a rezultatului brut al exercitiului ( profit sau pierdere), cheltuielile cu impozitul pe profit aferent ( in cazul obtinerii de profit) si profitul net.

Contul de profit și pierdere este structurat astfel:

Venituri din exploatare ce se pot grupa în venituri din vanzarea marfurilor, venituri din productia stocata/vandută, venituri din productia de imobilizari corporale/necorporale, venituri din subventii de exploatare;

Cheltuieli din exploatare, au la bază: cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile, mărfuri vandute, cheltuieli cu combustibil/energie/apa, cheltuieli materiale, cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti, cheltuieli cu impozite si taxe, cheltuieli cu asigurari, cheltuieli cu salarii.

Pe baza acestor date se pot calcula urmatorii indicatori:

Cifra de afaceri = Venituri din vanzari de marfuri + Venituri din productia vanduta

Rezultatul din exploatare = Total venituri din exploatare – Total cheltuieli din exploatare

Contul de profit si pierdere se mai poate structura și astfel :

Venituri financiare grupate in venituri din titluri si creante imobilizate, venituri din titluri de plasament , venituri din diferente de curs valutar, alte venituri financiare sub forma de dobanzi, venituri din anulări de provizioane pentru activitatea financiara;

Cheltuieli financiare grupate in cheltuieli privind creantele imobilizate, cheltuieli din diferente de curs valutar, dobanzi si sconturi acordate, cheltuieli cu amortizari pentru primele privind rambursarea obligatiunilor si cheltuieli cu constituirea de provizioane pentru activitatea financiara. De aici rezultă următorii indicatori :

Rezultatul fianaciar = Total venituri fianaciare – Total cheltuieli fianaciare

Rezultatul curent al exercitiului = Rezultatul din exploatare +/- Rezultatul financiar

Sau

Rezultatul curent al exercitiului = Total venituri din exploatare + Total venituri financiare –Total cheltuieli din exploatare – Total cheltuieli financiare

Alte informatii cuprinse in structura contului de profit si pierdere se refera la :

Impozitul pe profit = Rezultatul exercitului x Cota de impozit pe profit ( 16%)

Rezultatul net = Rezultatul exercitiului – Impozitul pe profit

IAS 29 „Raportarea financiara in economiile hipperinflationiste” ne arata ca o prezentare a rezultatului, fara retratare, intr-o moneda locala, nu este utila.

Banii isi pierd puterea intr-o asemenea masura, incat compararea sumelor ce rezulta din tranzactii ce au avut loc la momente diferite chiar in aceeasi perioada, induce in eroare.

Acest standard nu stabileste o rata absoluta de la care o economie devine inflationista. Rezultatul exercitiului deci trebuie retratat, in conformitate cu acest standard, in puterea de cumparare de la finele exercitiului. Trebuie retratat, de asemenea si contul de profit si pierdere cu toate elementele sale. Tot aici apare notiunea de castig sau pierdere din pozitia monetara neta, care este inclus in rezultatul net.

De asemenea, tot legat de rezultat in IAS 8 „Profitul net su pierderea neta a perioadei” se prevede ca toate elementele de venituri si cheltuieli recunoscute intr-o perioada trebuie incluse in determinarea rezultatului net.

Rezultatul net corespunzator perioadei contine urmatoarele elemente, fiecare trebuind sa fie prezentate in contul de profit si pierdere :

Profitul sau pierderea corespunzatoare activitatii obisnuite;

Elemente extraordinare;

Obiectivul IAS 33”Rezultatul pe actiune” consta in stabilirea principiilor necesare pentru determinarea si prezentarea rezultatului pe actiune, care va permite o mai buna cumparare a indicatorilor de performanta a diferitelor societati in cadrul aceleiasi perioade, precum si a indicatorilor aceleasi societati, de la o perioada la alta. Desi datele privind rezultatul pe actiune au o utilitate limitata din cauza diferitelor politici contabile aplicate, in scopul determinarii rezultatului, acuratetea raportarii financiare este marita, daca numitorul se determina prin metode consecvente.

Societatile trebuie sa prezinte rezultatul pe actiune, de baza si diluat, in contul de profit si pierdere, pentru fiecare clasa de actiuni comune care are asociat un drept diferit, ca procentaj, asupra profitului net aferent exercitiului.

Impozitul pe profit curent sau cel amanat trebuie sa fie recunoscut ca venit sau ca si cheltuiala in profitul net sau pierderea neta aferenta perioadei, cu exceptia cazului in care acel impozit apare din o trenzactie sau un eveniment, care sa fie recunoscute direct in capitalul propriu, in aceeasi perioada sau in una diferita, sau combinari de intreprindere care sunt reprezentate de o achizitie.

Valoarea diferentei dintre cheltuiala cu impozitul pe profit pentru exercitiul financiar curent si pentru exercitiile financiare anterioare, pe de o parte, si valoarea impozitului ramas de plata aferent acelor ani, pe de alta parte, se va prezenta in notele explicative daca aceasta diferenta este semnificativa pentru scopul calcularii impozitelor viitoare.

Contabilitatea Rezultatului Reportat

Pentru evidentiere in contabilitate a elementelor referitoare la rezultatul reportat si rezultatul exercitiului sunt utilizate conturile existente in Planul general de conturi la grupa 10 „Capital si rezerve” si grupa 12 „Rezultatul exercitiului”. Din grupa 10 este utilizat contul 107 „Rezultatul reportat”

Contul 117 „Rezultatul Reportat” tine evidenta rezultatului sau partii din rezultatul exercitiului a caror repartizare a fost amanata de adunarea generala a actionarilor sau asociatilor.

Contul este bifunctional si inregistreaza in debit urmatoarele :

pierderile contabile realizate in exercitiul precedent;

profitul net realizat in exercitiile precedente, repartizat pentru rezerve;

participarea salariatilor la profit;

varsaminte din profitul net al regiilor autonome;

dividente cuvenite actionarilor si asociatilor;

rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile.

Iar in credit inregistraza urmatorele :

pierderile contabile ale exercitiilor precedente acoperite din profitul exercitiului curent;

pierderile contabile ale exercitiilor precedente acoperite din rezerve;

pierderile realizate in exercitiile precedente care reduc capitalul social;

profitul net realizat in exercitiul precedent si nerepartizat;

rezultatul favorabil din corectarea erorilor contabile.

Soldul contului poate fi debitor si reprezinta pierderea neacoperita, sau creditor si reflecta profitul nerepartizat.

Din grupa 12 sunt utilizate conturile 121 „Profit si pierdere” si 129 „Repartizarea Profitului”

Contul 121”Profit si pierdere” evidentieaza repartizarea profitului realizat in anul curent. Contabilitatea analitica a acestui cont se tine pe destinatiile profitului, stabilite potrivit legii.

In legea contabilitati se prevede ca profitul si pierderea se stabilesc lunar.

Profitul impozabil si impozitul pe profit se calculeaza si se evidentieza lunar cumulat de la inceputul anului fiscal. Intrucat contabilitatea este conectata la fiscalitate, calculul si evidenta nu se pot realiza decat prin contabilitate.

La inchiderea exercitiului situatia in contul 121 „Profit si pierdere”, fara inregistrarea cheltuielilor si veniturilor pe luna decembrie se prezinta astfel :

La inchiderea exercitiului financiar contul 121 „Profit si pierdere” incorporeaza cheltuielile pe luna decembrie, inclusiv impozitul calculat pe luna decembrie si veniturile realizate pe aceeasi luna.

Se precizeaza ca marimea impozitului pe profit pe luna decembrie este egala cu impozitul calculat pe luna noiembrie.

Modul specific de calcul si impozitare a profitului in Romania genereaza la inchiderea exercitiului financiar definirea pe plan teoretic a relatiei de calcul a rezultatului contabil.

In componenta cheltuielilor corespondente veniturilor realizate se include si cheltuielile cu impozitul pe profit calculat si evidentiat ( platit) in cursu exercitiului.

De aceea se poate aprecia ca rezultatul contabil inainte de impozitare este caracterizat prin formula :

Rezultatul contabil inainte de impozitare = ( Venituri realizate – Cheltuielile corespondente veniturilor realizate) + Cheltuielile cu impozitul pe profit calculat si evidentiat in cursul exercitiului.

In cazul rezultatului contabil anual, trebuie avute in vedere urmatoarele procese :

Stabilirea balantei conturilor inainte de inventariere;

Inventarierea generala a patrimoniului;

Contabilitatea operatiilor de regularizare privind diferentele de inventar, amortizarile, provizioane pentru deprecieri, provizioane pentru riscuri si cheltuieli, diferentele de conversie si diferentele de curs valutar, delimitarea in timp a cheltuielior si veniturilor;

Stabilirea balantei conturilor dupa inventariere;

Determinarea rezultatului exercitiului si distribuirea profitului sau finantarea pierderii;

Intocmirea bilantului contabil.

In raport de natura structurilor de activ si de pasiv, inventariate, regularizarea diferentelor de inventar genereaza urmatoarele tipuri de inregistrari, conform tabelului nr 24:

Tabel nr.33

Pentru minusurile de inventar neimputabile, cu exceptia minusurilor de casa, inregistrarile sunt de sens invers cu cele prezentate in cazul plusurilor.

Contul 129 -”Repartizarea Profitului” este un cont de activ care inregistraza in debit urmatoarele :

– rezervele constituite din profitul realizat in anul curent;

– acoperirea pierderilor contabile realizate in exercitiile precedente din profitul realizat in exercitiul curent;

– sumele repartizate pentru participarea salariatilor la profit;

– dividende;

– profitul net al regiilor autonome;

– surse proprii de finantare.

Iar in credit inregistreaza profitul net rezalizat in exercitiul precedent, care a fost repartizat pe destinatiile legale.

Soldul contului reprezinta profitul repartizat aferent anului in curs.

Operatiile specifice contabilitatii rezultatului se pot grupa in doua categorii si anume :

Inregistrari efectuate pe baza bilantului contabil – inregistrarea sumelor reprezentand constituirea rezervelor legale in procent de 5 % din profitul brut dar nu mai mult de 20% din capitalul social :

129 „Repartizarea Profitului” = 1061 „Rezerve legale”

Si

inregistrarea sumelor reprezentand repartizarea din profit a facilitatilor fiscale acordate la plata impozitului pe profit :

129”Repartizarea Profitului” = 1068 „Facilitati fiscale la plata impozitului pe profit”

Inregistrari care se efectueaza dupa data bilantului in exercitiul financiar urmator:

Tabel nr 34

Astfel in luna decembrie se efectueaza urmatoarele inregistrari contabile :

6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele” = 1518 „Alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli”

121 „Profit si pierdere” = 6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele”

In exercitiul financiar urmator, la momentul distribuirii sumelor respective catre salariati se reflecta obligatia bruta fata de salariat :

641 „Cheltuieli cu salariile personalului” = 424 „Prime reprezentand participarea personalului”

Si concomitent anularea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli :

1518 „Alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli” = 7812 „Venituri din provizioane pentru riscuri si cheltuieli”

In cazul in care o entitate inregistreaza pierdere intr-un exercitiu financiar, in luna ianuarie a anului urmator se reflecta pierderea neacoperita a exercitiului financiar recent incheiat:

1171 „Rezultatul reportat” = 121 „Profit si pierdere”

Concomitent se efectueaza reglarea de rulaj cu suma in rosu :

121 „Profit si pierdere” = 121 „Profit si pierdere”

Codul conceptual IASC privind elaborarea si prezentarea situatiilor financiare arata ca „informatiile despre rezultatul intreprinderii, in special profitabilitatea acesteia sunt necesare pentru evaluarea modificarilor potentiale de resurse economice pe care intreprinderea le va putea controla in viitor. Informatiile despre variabilitatea rezultatelor, sunt importante in aceasta privinta. Informatiile despre rezultate sunt utile in a anticipa capacitatea intreprinderii de a genera fluxul de lichiditati cu resursele existente. Sunt utile si pentru formularea rationamentelor despre eficienta cu care intreprinderea poate utiliza noi resurse „

Monografie contabila privind functionarea conturilor de rezultate

O societate platitoare de impozit pe profit incheie in data de 02.02.N un contract de sponsoriazare in calitate de sponsor, in valoare de 12 000 lei. La 31.03.N situatia se prezinta astfel :

Venituri din vanzarea marfurilor = 230 000 de lei

Venituri din dobanzi = 20 000 de lei

Total cifra de afaceri = 230 000 de lei

Total Venituri = 230 000 lei + 20 000 lei = 250 000 lei

Cheltuieli privind marfurile = 90 000 de lei

Cheltuieli cu personalul = 25 000 lei

Alte cheltuieli de exploatare = 45 000 lei, din care sponsorizare = 12 000 lei

Total cheltuieli = 90 000 lei + 25 000 lei + 45 000 lei = 160 000 lei

Rezolvare:

Rezultat fiscal aferent trimestru I = 250 000 lei – 160 000 lei + 12 000 lei = 102 000 lei

Impozitul pe profit inainte de scaderea cheltuielilor cu sponsorizarea: 102 000 x 16% = 16320 lei

Conditii : – (3/1000) x 230 000 = 690 lei

– 20% din impozitul pe profit inainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare : 20% x 16 320 lei = 3 264 lei

Suma de scazut din impozitul pe profit este 690 de lei

Impozitul datorat este de : 16 320 lei – 690 lei = 15 630 lei

O societate prezinta in evidenta contabila la sfarsitul lunii septembrie N, urmatoarea situatie :

Venturi totale = 10 000 lei, din care venituri din dividende = 1500 lei , venituri din desfasurarea unui memorandum = 1000 lei;

Cheltuieli totale = 6000 lei, din care cheltuieli cu impozitul pe profit = 1200 lei, cheltuieli de protocol = 200 de lei, cheltuieli din desfasurarea unui memorandum = 800 lei

Cheltuiala cu impozitul pe profit este cea inregistrata pentru semestrul I N. Pentru trimestrul III cheltuiala se stabileste dupa ce se scad cheltuielile deductibile de protocol.

Rezolvare :

Se calculeaza baza pentru cheltuielile de protocol care, sunt admise limitat:

Ch. protocol admise = ( V.t. – V.neimpoz.) – ( Ch.t. – Ch. protoc. – Ch.imp.prof curent-Ch.afer.venit.neimpoz.)

( 10 000 – 1 500 – 1000) – ( 6 000 – 1 200 – 200 – 800) = 7 500 – 3 800 = 3 700 lei x 2% = 74 lei

Dupa ce s-a calculat limita deductibila a cheltuielilor de protocol se determina profitul impozabil :

( 10 000 – 6 000) – 1 000 – 1 500 + 1 200 + ( 200 – 74 ) = 2 826 lei x 16 % = 452, 16 lei

Din suma de 452, 16 lei de plata, se scad sumele achitate in primele doua trimestre si ceea ce rezulta este de plata sau de recuperat, dupa caz.

O societate comerciala prezinta urmatoarea situatie :

Profitul brut = 10 000 lei

Deduceri fiscale – 300 lei

Cheltuieli nedeductibile fiscal = 1000 lei

Sa se calculeze impozitul pe profit.

Profit impozabil = Profit brut – Deduceri fiscale + Cheltuieli nedeductibile fiscal = 10 000 – 300 + 1000 = 10 700 lei

Impozitul pe profit = profitul impozabil x cota de impozit pe profit = 10 700 x 16 % = 1712 lei

Profit net = Profit brut – impozit pe profit = 10 000 – 1712 lei = 8288 lei

691” Cheltuieli cu impozit pe profit” = 441 „Impozit pe profit” 1712 lei

121 „Profit si pierdere” = 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” 1712 lei

IV) Nota contabila privind inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli

Tabel nr.35

Capitolul 3.

Reflectarea cheltuielior si veniturilor in contabilitatea societati comerciale

SC ALY-DANY TRADING IMPEX SRL

Cadru Legal – scurt istoric

Cadru Legal:

Firma a fost infiinta in anul 2015

Ultima inregistrare la ANAF – 01 august 2015;

Agent comercial inregistrat ca platitor de impozit pe profit inregistrat la data de 01.08.2015;

Este platitoare de TVA incepand cu data de 01.09.2016;

Numar mediu de salariati pentru anul 2016– 2 angajati.

Societatea “SC ALY-DANY TRADING IMPEX SRL”, este o societate comerciala cu raspundere limitata ce isi are sediul in Mun.Giurgiu. Firma are are ca principal obiectiv satisfactia si confortul clientului, oferind cele mai bune si calitative produse in materie de imbracaminte.

Societatea comerciala, desi a luat nastere abia la inceputul anului 2015, cu un numar de doi angajati ce urmau ordinele directe ale patronului, a avut succes si s-a dezvoltat rapid.

Domeniul de activitate principal este:

Comert cu ridicata al produselor textile, cod CAEN 4641

3.2. Obiectivele firmei

Principalele obiective ale societății care se desprind sunt:

– investigarea, analiza și evaluarea cereri pe piața;

– analiza și pronosticarea tendințelor de dezvoltare a pieței în viitor, inclusiv poziția concurenților;

– determinarea sortimentului producției companie în funcție de cerere; participarea la elaborarea produselor, formelor de prezentare noi;

– organizarea comercializării producție, relațiile cu clienții;

– asigurare serviciilor comerciale (depozitare, transport, aproviziona-re, infrastructuri, etc.)

– dirijarea activității punctelor de vânzare;

– promovarea producției pe piață, reclama;

– relațiile publice, relațiile cu clienții, responsabilitatea de reclamații sugestii etc.

– formarea, promovarea și menținere imaginii companiei;

– organizarea și participarea la expoziții, târguri, diverse foruri de specialitate în domeniul de producție și comerț;

– participarea la elaborarea unei politici adecvate a prețului;

3.3. Misiunea firmei

Misiunea firmei este de a preîntâmpina, a satisface cerințele clienților, și pentru aceasta oferă o gamă variată de produse și servicii prin rețeaua de magazine existente în principalele orașe din țară. Clientul este cea mai mportantă persoană pentru firmă, scopul ei ei fiind acela de a anticipa și de a satisface dorințele consumatorilor. Reușind acest lucru, firmă va putea obține un profit cât mai mare, deoarece acesta depinde în mare parte de clienți.

Calitatea, dedicarea către clienți, valoarea, originalitatea, menținerea obligațiilor către salariați, furnizori, distribuitori, parteneri de comerț și către comunitate, sunt direcțiile spre care se va îndepărta în viitor firma “SC ALY-DANY TRADING IMPEX SRL”.

Consumatorul reprezintă factorul principal în conturarea strategiilor firmei. Alături de diversele siteme de vânzare cu plata în rate, adaptate condițiilor economice acuale, firma oferă transport gratuit pentru unele produse achiziționate.

Principalele obiective pentru anul 2015 sunt:

consolidarea poziției pe piață;

extinderea lanțului de magazine;

creșterea cotei de piață.

Firma a fost infiintata cu scopul de a veni in intampinarea dorintelor si nevoilor clientilor, intr-un mod cat mai professional si mai placut cu putinta. Astfel echipa de angajati incearca mereu sa inteleaga nevoile clientilor sai sis a priveasca situatia sin punctual de vedere al acestora.

In ceea ce priveste concurenta, firma concureaza cu marci international, cum ar fii “Fashion Day” dar si cu retele de magazine locale.

La constituirea capitalului social subscris si varsat al societatii este de 200.00 lei, din care 200.00 lei aport in numerar fiind impartit intr-un numar de 20 parti sociale, cu o valoare nominal de 10 lei/parte sociala, apartinand in totalitate asociatului unic.

SC ALY-DANY TRADING IMPEX SRL”este o microîntreprindere plătitoare de impozit pe venit 1%.

Analiza veniturilor si cheltuielilor la SC. ALY-DANY TRADING IMPEX SRL

Analiza cheltuielilor in functie de activitati

Analiza cheltuielilor se realizeaza prin respectarea principiului conectarii la venituri si vizeaza evolutia acestora si factorii determinati în vederea identificarii posibilitatilor de diminuare a lor pentru cresterea rentabilitatii întreprinderii. Pentru aceasta analiza se utilizeaza indicatorul "Cheltuieli la 1000 lei venituri" (C) determinat ca raport între Cheltuielile totale (CT) si Veniturile totale (VT).

C = (CT/VT) x 1000

Tabel nr.36

P0/2016 – P2015 = – 824,66 lei

P1/2016 -P0/2016 = 193,33 lei

În 2016 s-au inregistrat 800,00 lei cheltuieli la 1000 lei venituri, ceea ce înseamna o programare optimista fata de 2015 când s-au înregistrat 832,66 lei cheltuieli la 1000 lei venituri. Economistii au mizat pe reducerea cheltuielilor de exploatare prin cresterea rentabilitatii si prin urmarirea stricta a celorlalte categorii de cheltuieli.

În realitate aceasta reducere a cheltuielilor nu a avut loc într-o asemenea masura, ci doar în valoare de 193,33 lei la 1000 lei venituri, acest lucru fiind explicat prin influentele structurii veniturilor si a nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri pe categorii de venituri.

Se evidentiaza faptul ca s-a avut în vedere amplificare eficientei cheltuielilor mai ales pe seama eficientei pe categorii de venituri, care însa a înregistrat o evolutie inversa.

Grafic nr. 1 Structura cheltuielilor in 2015

Grafic nr. 2 Structura cheltuielilor in 2016

Grafic nr. 3 Structura cheltuielilor 2015 -2016

Structura cheltuielilor ocazionate in 2016, comparativ cu 2015 evidentiaza faptul ca ponderea cea mai mare o au cheltuielile cu marfa, respectiv 53% în 2015 si 90% în 2016 .

În ceea ce priveste evolutia cheltuielilor se poate analiza pe baza graficului urmator:

Grafic nr.4 Evolutia cheltuielilor 2015 – 2016

În perioada 2015-2016, cheltuielile de exploatare au înregistrat o evolutie importanta, relevata grafic si valoric dupa cum urmeaza: în anul 2015 au înregistrat o valoare 122.393 mii lei, iar în anul 2016 o valoare de 134.165 mii lei, deci au crescut cu 9 %.

Variatia veniturilor si cheltuielilor in anul 2016 la SC ALY-DANY TRADING IMPEX SRL

Grafic nr. 5

Valoarea cheltuielilor esalonata lunar in 2016

Conform graficului de mai sus, luna decembrie 2016 atinge apogeul cu o crestere de 110% fata de luna Ianuarie 2016, in mare parte aceasta crestere este datorata cresterii vânzării mărfurilor.

Din luna ianuarie 2016 pana in luna iunie 2016, graficul ne arata o crestere și descreștere a cheltuielilor, în funcție de vânzarea mărfurilor. Această creștere a cheltuielilor cu marfa o determină descărcarea din gestiune a acestora.

Error: Reference source not found

Grafic nr. 6

Valoarea veniturilor din vanzari esalonata lunar in 2016

Conform graficului numarul 6, societatea prezinta un apogeu al vanzarilor in luna decembrie 2016, cand valoare vanzarilor de marfa atinge valoare de 140.568,74 de lei.

Aceasta crestere este datorata in mod special dezvoltarii companiei, prin sporirea numarului de clienti, si a sortimentelor de marfa si crearii de noi filiale.

Conform graficului, valoarea cea mai mica a vanzari este intregistrata in luna ianuarie 2016, atingand o valoare de 12.723 lei ( cea mai mica valoare din an). Aceasta scadere s-a datorat in mare parte, începutului de an.

La sfarsitul exercitiului financiar societatea prezinta cheltuieli totale in valoare de 460.619,86 de lei si venituri totale de in valoare de 463.711,97 de lei

Rezultatul exercitiului = VT – CHT = 463.711,97 lei – 460.619,86 lei = 3.092,11 lei

Grafic nr. 7.

Evolutia procentuala Total Venit – Total Cheltuieli

La finele exercitiului financiar, firma a prezentat un rezultat net in valoare de 3092,11 lei

Analiza Veniturilor in functie de activitati

Veniturile obtinute în cursul perioadei 2015 -2016 din activitatile de exploatare, financiara si exceptionala au înregistrat evolutia prezentata în graficul care urmeaza:

Grafic nr. 8 Evolutia veniturilor pe anii 2015-2016

Veniturile din exploatare au înregistrat o crestere de 315 %, fata de anul precedent.

3.5 Monografie contabila la SC ALY- DANY TRADING IMPEX SRL

Operatia nr.1

Societatea achizitioneaza marfă din import in valoare de 122.361,28 de lei

Se evidențiază transportul de marfă

Se evidențiază plata T.V.A-ului din import

Operatia nr. 2

Se plateste prin casă chiria catre propietar pentru spatiul inchiriat, in valoare de 903,3 lei

Operatia nr. 3

Se inregistreaza cheltuieli cu salarii in valoare de 2.500 de lei

Operatia nr. 4

Se inregistreaza retinerile salariatilor din salariu, dupa cum urmeaza :

4372 „Contributia personalului la fondul de somaj” = 12 lei

4312 „Contributia personalului la asigurarile sociale” = 262 lei

4313 „Contributia personalului la asigurarile sociale de sanatate” = 138 lei

444 „Impozitul pe vanituri de natura salariilor” = 238 lei

Rezolvare :

Operatia nr. 5

Se inregistreaza cheltuielile unitatii, dupa cum urmeaza :

6451” Contributia unitatii la asigurarile sociale” = 500 de lei

6453 „Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate” = 699 lei

6452. Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj „ = 357 lei

635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate” = 800 lei

Rezolvare :

Operatia nr. 6

Se achizitioneaza marfuri in valoare de 361.090,48 de lei

Operatia nr. 7

Se vand marfuri in valoare de 168.682.50 de lei, TVA 20%.

Operatia nr.8

Se ridică numerar din contul de la bancă suma de 7000,00 lei

Operatia nr 9

Se încasează prin bancă o factura de la un client

Operatia nr. 10

Se achită un furnizor prin bancă

Operatia nr. 11

Se încasează prin casă facturile emise către clienți

Operatia nr. 12

Se evidențiază descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute

Operatia nr. 13

La sfarsitul exercitiului financiar se inchid conturile de TVA

Operatia nr. 14

La sfarsitul exercitiului financiar se inchid conturile de cheltuieli

Operatia nr. 15

La sfarsitul exercitiului financiar se inchid conturile de venituri:

Concluzii si propuneri

Avand in vedere ca unul din obiectivele sistemului informational – contabil, priveste gestiunea fiscala, iar informatia contabila este utilizata ca baza pentru determinarea impozitelor, taxelor si a altor obligatii sociale sau fiscale, se desprinde concluzia precum ca intre fiscalitate si contabilitate, exista atat raporturi de integrare cat si de neutralitate. Aceste raporturi sunt primordiale pentru elaborarea strategiei de dezvoltare a intreprinderii.

Pentru aceasta ar trebui sa se respecte si sa se tina seama de urmatoarele puncte :

Trebuie gasite solutii optime privind obiectul impunerii, cotele de impozit pe profit, termenele de plata si obligatiile fiscale si sociale, care dupa parerea mea, aceastea reprezinta un prim pas spre o dezvoltare continua a firmei;

Trebuie profitat de facilitatile oferite / prevazute de lege, precum scutirile, amanarile, esalonarile sau reduceri de la plata impozitelor si taxelor, sau a altor obligatii;

Trebuie tinuta sub control, ponderea impozitelor, taxelor si altor obligatii in totalul operatiilor de trezorerie, respectiv total active sau cifra de afaceri;

Trebuie evaluat impactul fiscal asupra rezultatelor financiare, a eventualelor sanctiuni de natura fiscala, ca urmare a nerespectarii unor reglementari fiscale datorita recunoasterii acestora, sau ca urmare a unei abilitati fiscale extreme la care sunt nevoiti sa apeleze agentii economici pentru a supravietui in conditiile unei fiscalitati excesive.

In conditiile actuale in Romania, unde contabilitatea este reglementata, politicele contabile, chiar daca sunt importante, nu sunt hotaratoare in evaluarea deciziilor manageriale intrucat impactul reglementarilor fiscale asupra mediului de afaceri dar si asupra organizarii contabilitatii este negativ, cel putin din urmatoarele considerente :

Lipsa de coerenta a diferitelor prevederi legislative care reglementeaza acelasi domeniu sau sector de activitate;

Instabilitatea legislativa datorita frecventelor modificari ale reglementarilor fiscale;

Modificarea frecventa a prevederilor unor legi organice prin ordonante de urgenta sau hotarari ale guvernului;

Aplicarea diferentiata in teritoriu a unor reglementari fiscale sau aplicarea cu intarziere ori retroactiva a acestora;

Imposibilitatea transpunerii in practica a unor legi, hotarari sau ordonante pana la aparitia uneori cu mare intarziere a instructiunilor, normelor si prezicerilor privind aplicarea acestora.

Dupa parerea mea, dezvoltarea si prosperitatea firmei, este de asemenea strans legata si de structura sociala, formata dintr-un grup de oameni, care impreuna actioneaza pentru realizarea scopurilor firmei.

Consider ca sucucesul firmei este conditionat si de masura in care personalul actioneaza unitar pentru indeplinirea scopurilor acesteia. Acest lucru presupune transmiterea si invatarea unui tip de comportament care trebuie sa devina o obisnuinta pentru angajati. Managerii sunt cei care trebuie sa impuna un comportament exemplar, in modul acesta angajatii vor adopta un comportament identic.

SC ALY-DANY TRADING IMPEX SRL, este o companie orientata catre respectarea principiilor etice, a valorilor promovand in felul acesta o atitudine orientata catre client. Cele mai importatnte valori promovate de catre SC ALY-DANY TRADING IMPEX SRL sunt satisfactia clientilor, promovarea unui comportament etic si corect, promovarea produselor de cea mai buna calitate.

Situația financiară a societății este satisfăcătoare. Trebuie să precizez faptul că nivelul realizat al indicatorilor de eficiență este denaturat datorită diminuării datoriilor la buget cu o sumă considerabilă și înregistrarea acestora ca venituri excepționale conform aprobării Ministerului Finanțelor, ca măsură premergătoare privatizării societății prin ofertă publică de vânzare a activelor.

Pentru creșterea rentabilității activității și în vederea realizării obiectivelor de asigurare a competitivității întreprinderii, managerii acesteia trebuie să aibă în vedere o serie de direcții de acțiune privind:

a) Activitatea de exploatare, și anume:

-creșterea gradului de utilizare a capacităților de producție fie prin mai buna utilizare a capacității de producție existente, fie prin realizarea de investiții în vederea modernizării acestora sau achiziționării de echipamente de producție noi, mai performante;

-creșterea productivității muncii;

-o mai bună gestionare a gamei de produse, în vederea reducerii cheltuielilor de stocaj;

-asigurarea ritmicității în aprovizionarea cu materii prime și materiale, asigurarea calității corespunzătoare a acestora prin alegerea acelor furnizori care răspund cerințelor întreprinderii în ceea ce privește calitatea și termenele de livrare;

b)Activitatea comercială:

-asigurarea desfacerii produselor realizate de întreprindere;

-găsirea de noi clienți;

-creșterea puterii de negociere cu clienții;

-asigurarea lichidităților necesare întreprinderii prin încasarea clienților într-un termen mai scurt decât termenul de plată al furnizorilor.

c)Politica financiară

-alegerea surselor de finanțare a activității astfel încât finanțarea să se facă la cel mai mic cost și cu cel mai mare randament;

-o mai bună fundamentare a politicii financiare a întreprinderii în vederea reducerii cheltuielilor financiare (finanțarea investițiilor din surse durabile, iar a activității curente din surse pe termen scurt).

Prin adoptarea măsurilor propuse mai sus, precum și printr-o mai mare motivare atât a salariaților cât și a echipei manageriale, prin creșterea implicării acestora în realizarea obiectivelor societății, aceasta poate obține rezultate care să-i asigure recunoașterea competitivității pe plan intern, dar, mai ales, pe plan internațional.

BIBLIOGRAFIE

Băluța Aurelian-Virgil, – Contabilitate și gestiune fiscală, Editura Fundației România de Mâine, București, 2009.

Coman Florin, Contabilitatea financiară a societăților comerciale, Editura Fundației România de Mâine, București, 2009.

Corneliu Russu, Mădălina Albu, Diagnosticul și strategia firmei, Editura Tribuna Economică, București, 2009

D.A. Constantinescu, A.M. Ungureanu, Mirela Dimofte, Adina Ghenciu, Emilia Breban, Management strategic,Colecția Națională, București, 2009

Dumitru Mărgulescu, Gheorghe Vâlceanu, Irina Daniela Cișmașu, Claudia Șerban, Analiza economico-financiară, Editura Fundației România de Mâine, București. 2008

Feleaga Niculae, Feleaga (Malciu) Liliana, Contabilitate financiară – o abordare europeană și internațională, vol. I și ÎI, Editura Infomega, București, 2008.

IASB, Standardele Internaționale de Raportare Financiară, traducere din limba engleză, Editura CECCAR, București, 2007.

Ilincuta Lucian-Dorel, Chivu Ramona-Maria, Gadau Liana, Contabilitatea financiară. Aplicații practice și teste grila pentru autoevaluare, Editura Fundației România de Mâine, București, 2015.

Ionescu Cicilia – Contabilitate – baze și proceduri, Ed. Fundației România de Mâine, București, 2007.

Ionescu Cicilia – Sisteme contabile moderne, Ed. Fundației România de Mâine, București, 2005.

Mereuță, Calotă Crișan, Analiza diagnostic a societăților comerciale în economia de tranziție, Editura Tehnică, București, 2015

Ristea Mihai si colab., Contabilitatea societatilor comerciale, vol. I si II, Editura Universitara, Bucuresti, 2009 sau editiile anterioare

Popescu Lucian, Băluța Aurelian-Virgil, Metode și procedee de calculație a costurilor, Editura Fundației România de Mâine, București, 2007.

Ristea Mihai și colab., Contabilitatea societăților comerciale, vol. I, Editura Universitară, București, 2009 sau edițiile anterioare.

Staicu, Florea în articolul Diagnosticul intern-premisă a investiției unei firme, publicat în revista “Tribuna economică”, nr. 13/2012

Zorlențan T., Burduși E., Căprărescu G., Managementul Organizației, Editura economică, București, 2008