PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ IFR [624136]
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” DIN CONSTANȚA
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ IFR
LUCRARE DE LICENȚĂ
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Prof. Univ. Dr. Mihai Gabriel
ABSOLVENT: [anonimizat]
2019
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” DIN CONSTANȚA
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ IFR
Patrimoniul de afectațiune al profesionistului – comerciant
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Prof. Univ. Dr. Mihai Gabrie l
ABSOLVENT: [anonimizat]
2019
Cuprins
(Pagina)
Introducere…………………………………………………………………………………………………… ……………… ……1
Cercetare a teoretica a institu ției patrimoniului , a noțiunii de comerciant și a maselor
patrimoniale de afecta te de acesta
I. Considera ții gene rale pri vind institu ția profesionistului ………………………………………….. ……… 2
I.1 Profesionistul ………………………………………………………………………………………………………. 2
I.2 Preci zări conceptuale la noțiunile de profesionist și comerciant …………………… ………… 2
I.3 Delimitări conceptuale ale reglementării noului Cod Civil cu priv ire la categor ia
persoanelor profesioniste, precum și la rapo rturile lor juridice, î n raport cu vec hea reglementare
a Codului com ercial și legislației
comerciale ……………………………………….. ………………………………………………………………….. …………. …5
I.4 Dome niul de aplicare al noului Cod Civil asupra persoanei profe sioniștilor …………….. 6
I.5 Publ icitatea dre pturilor, actelor și faptelor juridice ale persoanelor profesioniste …….7
II. Patrimoniul de afectațiune al profesionistulu i- comerciant ……………. …………….. ……………….. 9
II. 1 Patrimon iului ……………………………………………………………………………….. ……………….. ..9
II.2 Caracterele juridice ale patrimoniului ……………………………………………….. ……………… .11
II.3 Patrimoniul de afe ctațiune al profesionis tului – considera ții genera le……………. …….12
II.4 Patrimoniul de afec tațiune al profesio nistului ce desfăș oară o profesi e autorizat ă în
viziunea Noului Cod Civil ……………………………………………………. ………………………….. ……………….. 15
II.5 Patrimoniul de afectațiune al profes ionist ului ce desfăș oară activități economice în
temeiul O.U.G. nr. 44/2008, respectiv patrimoniile (de afectațiune) comerciale ;…………………….. 15
II.6 Masele patrimoniale fiduciare, respectiv patrimoniile (de afectațiune) fid uciare sau
fiducia ……………………………………………………………….. …………………………………………………………….. 17
II.7 Patrimon iul de afectațiune al societ ății simpl e………………………………………………. …….18
II.8 Fondul de c omerț al profesionistului comerciant privit ca patrimoniu de afectațiune
al profesionistului …………………………………… ………………………………………………………………. ……….20
Cercetare practică studi u de caz privind regimulu juridic al maselor patrimoniale de
afecțiune
III. Studiul de caz ………………………………………………………………………………………………….. ………..21
III.1 Analiza probleme lor privind natura juridică a fondului de comerț -patrimoniu de
afectațiu ne, în cazul profesionistul ui comerciant ……………………………………………………………. ……21
III.2 Înstrăinarea patrimoniul de afect ațiune in cazul profesioniști lor reglem entați de
OUG nr. 44/2008 ………………………………………………………………………………………………………….. ……24
III.3 Patrimoniul de afectaț iune in caz ul persoanelor ce practică o profe sie libera lă…….26
Concluzii ……………………….. ………………………………………… ………………………………………………………28
1
Introducere
Lucrarea de fată își propune să analizeze institu ția patrimoniului de afectațiune al
profesionistului , îndreptarea către această temă a fost determinat ă de importanța patrimoniulu i de
afectațiune al profesion istului și modul de constituire al acestuia , precum și regimului juridic al
masei patrimoniale nou create .
În cadrul lucr ării am subl iniat importanta și utilitatea patrimoniul ui de afectațiune în
raporturile dintre profesioniș ti, constatăm ca masa patrimonială afectată de unul dintre profesioniștii
prezentați în cuprinsul capitolului II , capătă caractere diferite , iar benefi ciile oferite de crearea unei
mase patrimoniale afectate exercitării unei profesii sunt distinc te în func ție de natura juridică a
profesionistului.
Studiul noțiunii de profes ioniști face obiectul capitolului I , profesionistul este noțiunea
fundamentală pe ntru deli mitarea unei ramuri speci ale în inter iorul dreptului privat. Simpla separație
pe care legea o fa ce în tre profesion iști și neprofesioniști relevă regi muri j uridice distincte, chiar
dacă prima uti lizare a noțiunii are scopul de a decreta unicitatea legii civ ile aplicabile tuturor
subiect elor de drept, inclusiv profes ioniștilor și rapor turilor juridice înche iate între aceștia și terți.
Capitolu l II al lucrării tratează instituia patrimoniului de afectațiune al profesionistului, în
actualul context l egal, caracteristicile și formele acestuia , mai cu seama patrimoniul de afectațiune –
fondul de comerț . În studiul instituție patrimoniului de afec tațiune co roborat cu institu ția
profesionistului încerc ăm sa explic am sistemul noului Cod Civil si locul OUG n r. 44/2008 privind
desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autori zate, întreprind erile
individuale și întreprinderile familiale în aces t siste m.
Articolul 31 alin. (3) noul Cod Civil enumeră ca fiind pat rimonii de afectațiune acele masele
patrimoniale fiduciare care pot fi constituite potrivit Titlului IV din Cartea a III -a din noul Cod
civil, acele mase patrimoni ale afectate în cadrul exercitării unei profesii autorizate, dar și alte mase
patrimoniale co nstituite potrivit legii. Pe lângă instituția fiducia ri, noțiunea patrimoniului de
afectațiune este evocată și în alte text e din cupr insul noului Cod civil român. Astfel, art. 214 alin.
(1) noul Cod Civil dispune că membrii organelor care administr ează o persoan ă juridică au obligați a
să asigure să mențină separația între patr imoniul ac esteia și patrimoniu propriu ; separația d e
patrimon ii, de natură să împiedice confuzia între patrimoniul persoanei juridice și patrimoniul
persoanelor fizice care, potrivit actului de întemeiere a perso anei juridice ori statutului, au calitatea
de membri a i organelor de administrare a activității acesteia.
Această analiză a regimului juri dic al patrimoniului de afectațiune al comerciantului
persoană fizică cu cel al maselor (patrimoniale de afectațiune) fiduciare constituite de comerc ianții
persoane juridice, dar și cu patrimoniile de afectațiune profesion ale, relevă deosebiri importante în
ceea ce privește protecți a oferit ă patrimoniului personal al profesioniștilor , dar și eficacitatea
constituirii une i mase patrimoniale de afectațiune .
Studiul de caz , prezentat în cuprinsul Capito lului III conturează unele repere cu privire la
calificarea regimului juridic al unei instituții ale dreptului comercial – fondul de comerț – o
important ă și controversa tă parte esenția lă a patrimoniului comerciantului.
În cad rul exercitării activității profesionale punem proble ma ca lificării regimului juridic al
unor imobilel or construite în scopul vânzării, comerci antul fiind căsătorit în regim de comunitate
legală .
Utiliza rea masei patrimoni ale de afectațiune ca o unealtă în derularea afacerilor nu poate fi
imaginat ă fără înstrăinarea lui prin acte între vii, ar trebui c a, în mod expres , prevede rile legii
român e să permită și comercianților o astf el de înstrăinare, reglemen tarea înstrăinării patrimoniilor
de afectațiune profesionale fiind punct ul de referință .
2
Capitolul I Considera ții gene rale pri vind institu ția
profesionistului
I.1 Profesionistul
Sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o într eprindere (art. 3 alin. 1 și 2 noul
Cod Civil ). Dispozițiile noului Cod Civil se aplică și raporturilo r din tre profesioniști , precum și
raportur ilor dintre aceștia și orice alte subiec te de drept civil .1
I.2 Preciz ări conceptuale la noțiunile de profesi onist și comerciant
La elaborarea noului Cod Civil a fost avut în vede re un număr semnific ativ de in strumente
normative naționale dar și internaționale . Astfel, noul Cod Civ il corelează dispoziții ce izvorăsc din
Codul Civil român din 1864 și a Codului Civil francez de la 1804 cu prevederile conținute de
instrumente co munitare și internaționale , cât și cu actualul cadru legislativ intern, filtrând normele
de bază în lum ina soluțiilor oferite constant de doctri nă și jurisprudență de-a lungul anilor.2
De la intrarea învigorare a Noului Cod civil, noțiunea de comerciant își pierde conținutul
stabilit prin Codul comercial . Astfel, preveder ea din noul Cod Civil se delimitează de reglem entare a
veche a Codului Comercial de la 1887 și a celui din 1939, care a p revăzut, cu titlu de regulă
generală, că „Sunt comercianți aceia care fac fapte de comerț , având comerț ul ca o profesiune
obișnuită și societățile come rciale” (art.7 , Cod Comercial ).
Potrivit reglementărilor apli cabile în privința come rcianților profesion iști, în continuare se
aplică legislația specială, în principal, pentru societățile comercial e, Legea societ ăților comerciale,
Legea registrul ui comerțului , cu unele modific ări intervenite prin Legea nr. 71/2011(L ege de punere
în aplic are a noului Cod civi l), iar în privința obligațiilor , contractelor, se vor aplica preveder ile
noului Cod civil.
Conform art.8 din Legea nr. 71/2011 cu modificări le și completările ulterioar e, de punere în
aplicare a noului Cod Civil, ‘’noțiune a de profesionist inclu de categ oriile de operator economic ,
comerciant, întreprinzător, precum și orice alte persoane autori zate să desfășo are activități
economice sau profesionale ’’3, astfel cum aceste noțiuni sunt regăsite în lege, la d ata intră rii în
vigoare a Codului civil . 4
În acest caz, al ”dreptului” profesioniștilor ( sub ramura a dreptului civil ) un procent
semni ficativ , specif ic și determinant o dețin raporturile juridice ale profesioniștilo r ce apar țin
categori ei socio -profesiona lă a comercianților , întreprinzătorilor și operatorilor economici (art. 8
alin. (1) din Legea nr. 71/2011, cu modificările și completă rile ulter ioare , raportat la art. 3 din
Codul civil) așadar, a profe sioniștilor comercianți .
Noul Cod Civil include în cadrul noțiunii de profes ionist mai multe c ategorii de persoane,
dintre care unele se apropie sau se identifică cu de natura jurid ică a noțiunii de com erciant, așa cum
este cazul persoan elor autorizate să desfă șoare activități economice, persoane comerciante
întreprin zătoare, operatorii economici , pe când alte categorii de persoane se situează în afara ariei
noțiunii de comerciant, așa cum est e cazul persoanel e autorizate să desfășoare activități profesionale
(notari, exe cutori j udecătorești, avocați) , acest e deosebiri prezintă o importanță semnifi cativ ă,
ridicând probleme în func ție de regimul juridic aferent fiecărei categorii de profesi oniști.
1 RIL admis referi tor la competența materia lă procesuală a tr ibunalel or/secțiilor speciali zate. Decizia ICCJ nr. 18/2016 ,
www .legalis.ro
2 Dive rse as pecte în le gătură cu adoptarea sistemului m onist de noul Cod Civil , Baroul Bucure ști, SCA Schoenhe rr și
Asociații
3 Art.8 din Legea n r. 71/2011
4 RIL admis referitor la compet ența materială proces uală a tribunalelor/ secțiilor specializate. Decizia I CCJ nr . 18/2016 ,
www.legalis.ro
3
Expre sia „persoane autorizate să desfășoare activități profesionale” aduce în abord area
juridică dificultăți pe viitor, deoarece identificăm în această categorie , perso ane fizic e organizate
individua l sau asociat e în scopul derulării unor prof esii fără a avea caracter economic , spre ex. ,
notar ii, avocații , lichidatorii, executorii judecătorești , experții etc., precum și subiecte de drept , cu
sau f ără perso nalitate j uridică, organizațiile neguvernamentale de pro movare a unor do menii
profesionale, societățile civile, asociațiile și fundațiile , sindicatele, uniunile profesionale , societățile
agricole, asoci ațiile agricole, etc.
O primă accepțiun e prive ște noțiunea de profesionist ca fiind acea categorie de persoane ,
care au ca domeniu de activitate , operațiun i din domeniul producției de bunuri, prestărilor de
servicii sau comerțului , dar și a categoriei de profesio nist ce desfășoară activități profesionale
(Notar, Executor judecătoresc ) reglementate de lege . Deși aceste două categorii sunt asimilate
noțiuni de profesionist, ace stea au un regim juridic aparte .
Având în vedere c ă o întreprinde re poate fi o întreprinde re civil ă sau una comer cială, rezult ă
faptul că profesi onistul care exploatează o întreprind ere comercial ă are calitatea de comerciant.
Din cuprinsul art. 3 alin. 2 noul Cod Civil se observă că legi uitorul definește „exploatare a
unei întrepri nderi”, dar nu definește „întreprinderea”.
Desig ur că regăsim în textul legii câteva e lemente definitorii pentru noțiunea de „întreprindere”:
– exercitare a sistemat ică, de către o persoană sau mai multe per soane, a unei activit ăți organizate ;
în accepțiunea ei economica -juridică, este o grupare de persoane și de capitalur i (forță de muncă și
sume de bani, alte mijloace materiale) care poate îmbrăc a forma ju ridică a unei societăți
profesionale , a unei entităț i cu personalitate ju ridică s au a unei societăți come rciale, leg iuitorul
renunțând în alte l ocuri la sintagma „ societate civ ilă” și utilizând chiar sintagma de „societate
profesională” (de exemp lu, , o so cieta te co nstituită în cadrul profesiei de notar , societate de
avocatură ).
– este d efinitoriu caracterul continuu al activității , nu izolat, care se realizează cu titlu de profesie.
– întreprindere este cea care a are personalitate juridi că (întrep rinde rea s ocietară) sau cea fără
personalitate juri dică, dar care posed ă un patri moniu de facto c u implicații din punct d e vede re
fiscal sau din punct de vedere economic , fisca l.
Se observ ă, așadar , că reglementarea instituției persoanelor profe sioniste d in noul Cod Civil
nu dispune exclusiv doar asupra categoriei persoanelor comerciante, ci disp une asup ra unui cadru
mai larg de subiecți , conside rați profesioniști , indiferent de modul de organizare și funcționare sau
de scopul lucrativ și carac terul patr imoni al al statutului profesionistu lui. 5
Dacă vechi ul Cod Comercial a considerat suficien t sa constate săvârșirea faptelor de comer ț
ca profesie obișnu ită sau simpla organ izare sub forma de societate comercială pentru a definii
noțiunea de come rciant, n oul Cod Civil consideră necesare calificări complementare în ceea ce
privește definirea noțiun ii persoanelor profesioniste ( nu toți profesioniștii sunt comercianți,
comerciant ul fiind mai degrabă o specie a comerciantului) , doar după eliminarea unor categ orii de
profesioniști lipsite de particularitatea comerciali tății putem identifica categoria sau mai bine spus
subcategoria profesionistului comerciant.
Intr-o primă delimitar e, identificăm în noțiunea de profesi onist , acea persoană ce are ca
domeniu de activ itate operațiuni din sfera comerțului , din sfera producției de bunuri, sau a prestări
de servicii, și profesio nistul ce derulează alte activități profesionale.
O a doua delim itare vizeaz ă defin irea profesionistului comerciant și a persoane i
neprofes ionis te comerciantă . Acest lucru este necesar deoarece , activitățile din cadrul sferei de
preocupare al profesionistului comerci ant (producerea de bu nuri, comerțul , administ rarea de bunuri
5 Recurs in interesul Legii admis refer itor la competenț a materială procesuală a t ribunale lor/secții lor specializate.
Decizia ICCJ nr. 18/20 16, www.legalis.ro
4
și prestările d e servici i) pot constituii obiectul activi tății și pentr u alte persoanele , care nu posedă un
statut de profesionist , dar nici abilitatea de a exploata o întreprindere. Putem oferi ca exempl u cazul
agricu ltorilor individuali, vânzăto rilor ambulanți , al meșteșugarilor, al persoanel or care întrepr ind
activită ți menționate mai sus în mod întâmplător sau fără caracter organizat.
Punerea în aplicare a preved erilor noului Cod Civil în cazul persoane lor și a categ oriilor de
activități întreprinse de comer cianții neprofesioniști ar urma să se impu nă, nu du pă cri teriul
includer ii acestora în clasa profesioniștilor ci, potrivit art. 2 alin.1 din noul Cod Civil , cu alte
cuvinte dispozițiile art. 2 alin.1 din noul Cod C ivil reglementează raport urile patrimon iale ale
comercianților neprofes ionișt i, clarific area exactă a statutului acestor persoan e rămânând, îns ă, în
afara reg lementării noului Cod Civil.
Profesionistul este noțiunea fundamentală pentru delimitarea unei r amuri speciale î n
interiorul dreptului privat. Simpla separație pe care legea o face î ntre profesion iști și neprofesioniști
relevă reg imuri j uridice distinct e, chiar dacă prima utilizare a noțiunii are scopul de a decreta
unicitatea legii civile aplicabile tuturor subiect elor de drept, inclusiv profes ioniștilor și rapor turilor
juridice înch eiate î ntre aceștia și terți.6
Noțiunea de profe sionist așa cum a fost definită de art. 3 din Codul civil, includ e două
subdiviziuni cu un regim juridic distinct , potri vit doctrinei .
O subd iviziune este reprezentată de întreprinzăt orilor , reglementată prin OU G nr. 44/ 2008
privind de sfășurarea activi tăților economice de că tre persoanele fi zice autori zate, întreprinderile
individuale și întreprinderile familiale. Catego ria întreprinzătorului înglobeaz ă și comerciantul , deși
exercita rea acestei ocupații nu nece sită o autorizare, în sensul reglementat OUG nr. 44/2008 .
A dou a subdiviziune, este reprezentată de liber-profesionișt i, și îi cuprinde pe aceia care exercită
așa-numitele profesii libe rale, având un statut determinat, reglemen tat de o lege proprie de
organizare. ( Lege a nr. 188/2000 privind exec utorii judecătorești, r epublicată, Legea n r. 184/2001
privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect, republicat ă, Ordonanța Guvernului nr.
124/1998 privind organizarea și funcț ionarea cabinetelor medicale , republi cată, Legea nr. 51 /1995
pentru o rganizarea și exercitar ea profesiei de avocat, republicată, Legea nr. 160/1998 pentru
organizarea și exercitarea profesiun ii de medic veterinar, republicată, Ordonanța Guvernului nr.
66/2000 privind organizar ea și exercitare a pro fesiei de consil ier în prop rietate industrială,
republicată, Legea nr . 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică ,
înființarea, organiza rea și funcționarea Colegiului Psihologilo r din România, Ordona nța de urgență
a Guve rnului nr. 86 /2014 privind organizarea activității practicienilor în insolvență .)
La nivel principia l, profesionistul este, în raport cu simplul par ticular, o persoană car e:
a) exercită o activitate organizată, în mod continuu, asumân du-și un risc;
b) es te supus obligației de î nmatriculare, autorizare, înscriere în re gistre publ ice, pentru
opozabilitate fată de terți și pentru protecția intereselor a cestora și
c) are un p atrimoniu afectat exercițiului întreprinde rii (patrimoniul pers oanei j uridice, separ at de cel
al constituențilo r acesteia, sau patrimo niul de afectaț iune profes ională, în cazu l profesioni stului-
persoană fizică) .7
Alături de comercia nți, ca specie a pr ofesionistului, putem identifica următoarele p ersoane
fizice și jur idice c a făcând parte din categori a profesionișt ilor:
a) persoanele f izice care întreprind activități economic e în mod indepe ndent (e.g. persoanele fizice
autorizate, î ntreprinzătorii individ uali și cei asociați în cadrul unei întrep rinderi familiale,
persoanel e care ex ercită profesii reglementate sau liberale);
6 Termenul „ profesi onist” (p rofes ionnel /professionnelle), substa ntiv, în opoziție cu termenul profan, d esemne ază o
persoană a cărei apartene nță la o pro fesie îi ad uce o calificar e coresp unzăt oare sau, în mater ia drept ului consu matorului ,
termenului de consumator i se opune t ermenul d e „pr ofesio nist – ca fiind orice per soană fizică sau juridică care, în
contractele de vânzare sau în contra ctele de prestări servicii, acționează în cadrul activității sale pro fesio nale pri vate sau
publice (D irecti va 93/13 CEE a CCE din 5 a prilie 1993).
7 S.D. Cărpinarul; Tratat de drept comercial român , Ed. Universul Juridic, 2016 , p. 4 1.
5
b) persoan ele juridice de drept priv at (e.g. societ ățile comercial e, organizațiile cooperatiste, regiile
autonome, societățile civil e cu personalitate juridică, grupurile de interes economic);
c) insti tuțiile p ublic e (e.g. regii publice, spit ale, universități);
d) entitățile fă ră personal itate juridică (e.g. f onduri d e pensii, societăți de avocați, notari, exe cutori
judecătorești);
e) grupurile de societăți , etc.8
Conclu zionăm astfel ca profe sionist ul, in lu mina noului Cod civil, nu poate înlocui complet
comerci antul, deoarece acesta rămâne o specie. In acest sens este si art. 8 alin. (1) din Legea
71/2011 pe ntru punerea in aplicar e a Legii nr. 287/2009 privind noul Codul civil , care menționează
că noțiunea de pro fesionist include categoriile de comerciant, întreprinz ător, operator economic,
precum dar și a altor persoane autorizate sa desfășoare activități economice sau profesionale, as tfel
cum aceste no țiuni sunt p revăzute de lege la data intrării în vigo are a noului Cod civil .9
În categoria profesion iștilor comercianți , pe rsoane fizice includem : persoane fizice
autorizate, întreprinderi individuale și întrep rinderi familiale , reglement ate de Ordonanța de Urgen ță
a Guvernului nr. 44/2 008, privind d esfășurarea activităților economice de către persoanele fizice
autorizate, înt reprinderile individuale și întreprinderile familial e;
Persoane juridice cu calitatea d e profesioniștii comercianț i, sunt: organizații cooperatiste,
societățile comerciale, comp aniile naționale, societăți naționale , regii autono me, societăți
cooperati ve, grupurile de interes economic, societățile europene, grupurile europene de inte res
econ omic , reglementați de Legea nr. 3 1/1990 privind societățile comerciale, re publicată și
modific ată; Legea nr . 26/1990 privind l a registrul comerțului , republicată și modificat ă; Legea nr.
85/2014 privind procedura insolvenței ; Legea nr. 161/2003 privind un ele măsuri pentru asig urarea
trans parenței î n exercita rea demnităților publice, a funcțiilo r publice și în m ediul de afaceri,
prevenirea și sancționarea corupției, numai în privința grupurilor de interes economic , comercian ții;
I.3 Delimitări conceptuale ale reglementării noului Cod Civil cu priv ire la categor ia persoanelor
profesioniste, precum și la rapo rturile lor juridice, î n raport cu vec hea reglementare a Codului
comercial și legislației comerciale
Participanții la raporturile juridice d e drept comercial, fie că sunt persoa ne fizice , fie că sunt
persoane juridice sunt s ubiecte în cadrul dreptul ui comer cial.
Potrivit Co dului civil, su biecte ale raportu rilor juridice comerciale pot fi atât comercianții
cât și necomercianții .
Profesi onistul nu se confunda cu comerciantul, întrucât ar însemna sa se conf unde genul cu
specia.
Profesionist, i n sensul art. 8 alin.1 din Legea 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr.
287/2009 privind noul Codul civil , înseamnă , întreprinzător , comerciant , operator economic,
precum si orice alta persoana a utoriz ata sa desfășo are activități economice sau prof esionale
(inclusiv profesii liberale). Noțiunea de comerciant nu este reprezintă profesionistul (definit de art. 8
alin. 1 din Legea 71/20 11), comerciantul este doar o specie de profesionist .10
Faptele și actele juridice ale persoanelor comerciante au fost definite de Codurile comerciale
din 1887 și 1939 ca fiind, gene ric desemnate, fa pte de comerț .
Prevederile vechiului Cod Comercial (art. 3, 4 și 56 Cod comercia l) diviza faptele de
comerț în trei categorii , și anume: fapte obiective, prevăzute expres de legea comercială; fa pte
subiective, prezumate ca fiind comerciale d atorită statutul ui de c omerciant a autorului l or; fapte
8 Diverse aspecte în legătură cu adoptarea sistemului monist de no ul Cod Civil , Baroul Bu curești, SCA Sc hoenherr și
Asocia ții
9 Concept e si tendințe actuale in legătura cu dreptul societăților comercia le, Cristina Floresc u, Pandecte nr. 10/2011
10 Despr e noul Cod (civil) comercial, Ghe orghe Piperea, www. JURIDICE.ro
https://www .juridice.ro/157402/despre -noul-cod-civil-comercial.html
6
unilaterale sau mixte, caracterizate pr in pa rticularitatea săvârșirii lor de către u n comerciant
împreună cu o persoană necomerciantă .
Noul Cod Civil înlocuiește noțiunea ”fapte de comerț ”, iar lege a de punere în aplicare a
acest uia revine asupra noțiunii , arătând că expresiile „acte de comerț ”, respectiv „fapte de comerț ”
se înlocuiesc cu expresia „activități de producție , comerț sau prestări de se rvicii”. Această soluție
îmbrățișată de legea de punere în aplicare dorește să speciali zeze, în privința persoanelor
comerciante, aceea noțiune de „exploatare a unei întreprinderi” pe c are noul Cod Civil o definește
ca fiind „exercitare a sistematică, de către una sau mai mu lte persoan e, a u nei activități organizate ce
constă în producere a, admi nistrare a ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii” (art. 3
alin.3 noul Cod Civil)11.
Specializarea noțiunii faptelor și actelor juridic e realiza te de comercianți a fost importantă ,
întru cât noțiunea „exploa tarea unei întreprinderi” a fost de finită la adresa tuturor profesionișt ilor,
așa cum rezul tă din art. 3 alin.2 din noul Cod Civil12, dar, așa cum am arătat deja, categoria
persoanelor p rofesioni ste nu se limitează doar la subspeci a profesion iștilo r comercianți.
Se constată că art.8 alin .2 din legea de punere în aplicare a noului Cod Civil nu es te
consecvent definiției date de art. 3 alin.3 din noul Cod Civil, privind explo atarea unei î ntreprind eri,
deoarece nu include activitățile de înstrăinare sau administrare de bunuri.
Pe de al tă par te, aceleași dispoziții , propunând o noțiune concretă a actelor și faptelor de
comerț , sub denumirea de activități de producție , comerț sau prestări d e servici i, nu oferă o definiție
a acestor activită ți, astfel că sarcina calificării lor jur idice re vine, din nou, legii comerciale.13
I.4 Dome niul de aplicare al noului Cod Civil asupra persoanei profe sioniștilor
Potrivit art. 2 alin. 2 din noul Cod Civil, totalitatea regulilor sale constituie dreptul comun
pentru toate domen iile la care face referire litera sau sp iritul dispoziț iilor sale.
Prin consecință , urmează a fi iden tificat domeniul reglementar, statuat c u titlu de drept
comun de noul Cod Civil, relat iv la categoria juridică a persoanelor profesioniste comerciante.
Acest lucru este necesar, cel puțin pentru a releva dispoziții le NCC cu pr ivire la p ersoanele fizice și
persoanele juridice14, din p erspectiva considerării acestora ca persoane profe sioniste comer ciante,
precum și pentru a constata acele dispoziții de drept comun, în ac eastă materie, de la care legea
comercia lă, în ca litate de lex speciali i, nu poate deroga.
În mater ia reglement ărilor din noul Cod Civil, constatăm că, în ce ea ce priv ește categori a
persoanelor profesioniste comerciante este incident un set important de dispoziții ale noului Cod
Civil, cum sunt cele referi toare la: identificar ea, reorganizarea și încetarea persoanei juridice ,
publicit atea drep turilo r, act elor și faptelor jurid ice; subiectele dre ptului civil (în special dispozițiile
privind capacitatea civilă a persoanei fizice, înființarea , capacitatea civilă ). Publicit atea dr epturilo r,
actelor și faptelor juridice prezentând interes în materia patrimoniului de afectaț iune.
I.5 Publ icitatea dre pturilor, actelor și faptelor juridice ale persoanelor profesioniste
Conf orm art.6 alin.1 din Legea nr. 71/2011 și art. 1 din Legea nr. 26/1990 cu priv ire la
registrul comerțului , persoanele profesioniste comerciante (persoan e fizice s au pe rsoane juridice )
sunt supu se obligaț iei de a se înregistrară în registrul comerțulu i. Drept urmare, acesto r persoane le
sunt pe deplin incidente p revederile art. 18 – art. 24 din noul Cod Civil.
11 Art.3 alin. 3 noul Cod Civil, Noul Cod civil definește nu întreprinderea, în sine, define ște exploatarea unei
întreprinderi, referindu -se la exercițiul unei activități cu caracter economic , cu sau fără obiectivul de a câștiga profit. .
12 Art.3 alin. 2 noul Cod Civil.
13 Curs universitar, www.a cademia.e du
14 Decretele nr. 31/1954 ș nr. 32/1954 au fost abrogate prin art. 230 alin.1 lit . n) și o) din Legea nr. 7 1/2011, pentru
punerea în aplicare a noului Cod Civil, cu modificările și completă rile ulte rioare .
7
Dispozițiile mai sus amintite reglem entează modul și obiect ul de realizare al publicității ,
efect ele public ității și condițiile de publicitate , prezumțiil e legale re feritoare la efectele publicării
sau nepu blicării, lipsa publicității și sancțiunile acestei omisiuni, dreptul de consultare a registre lor
public e și concursul între formele de publicitate .
a) Obiectul publicității este constituit , în ce îi priveșt e sfera comercianții profe sioniști , din
drepturi le, actele și faptele privitoare la starea și capac itatea persoanelor, cele în legătură cu
bunurile care aparțin acestora, precum și orice alte raporturi juri dice care sunt supuse publicității în
cazurile expres pre văzute de l ege (art.18 alin.1 noul Cod Ci vil).
b) Modalitatea de publicitate se realizează prin reg istrul comerțului (art. 18 alin.2 noul Co d
Civil), dar și prin alte forme prevăzute de legea specială (Monitorul Oficial al Român iei, în cazul
constituirii, modificării, reorganizării, t ransformări i, dizolvări i, radierii persoanelor comerciante;
Buletinul Procedurilor de Insolvență , în ipot eza persoa nelor comerciante supus e procedurii
insolvenței ).
c) Procedura și condițiile de pub licitate sunt prevăzute de legea specială, însă, cu luar ea în
consi derare a urm ătoarelor aspecte:
– îndeplinirea formalității de publ icitate poate fi cerută de orice per soană , chiar dacă este lipsită de
capacitatea de exercițiu ;
– orice renunțare sau r estrângere a dreptului de a îndeplini formalitatea de pub licitate, p recum și
orice clauză penală sau altă sancțiune stipulată pentru împ iedic area exercitării ace stui drept este
considerată nescr isă;
– nimeni nu poate invoca faptul că nu a cunoscut dreptu l, actul sau faptul supus publicității , dacă
formalitatea de publici tate a fost legal îndeplinită (art. 19 alin. 2 – 4).
d) Efectele publicității , potrivit noului Cod Civil, sun t:
– Publicitatea asigură opozabilitatea drept ului, actului, faptului, precum și a ori cărui alt raport
juridic supus publicității , stabilește rangul acest ora și, dacă legea prevede în mod expres,
condiționează constitu irea sau efectele lor jurid ice;
– Între pârți sau succesori i lor, universali ori cu titlu universal, după caz, drepturil e, actele sau
faptele juridice, precum și orice alte ra porturi jurid ice produc e fecte depline, chiar dacă nu au fost
îndeplinite formalitățile de pub licitate, afară de cazul în care prin lege se dispune altfel;
– Publicitatea nu validează dreptul, actu l sau faptul supus ori admis la publicitate. Cu toate
acestea, în ca zurile și condițiile expres prevăzute de lege, ea poate produce efect e achizitive în
favoar ea terților dobânditori de bună -credință;
– Publicitatea nu întrerupe cursul prescripției extinctive, afară de cazul în care prin lege se
dispune al tfel (art. 20 alin. 1 -4).
e) Prezumțiile legale relative la îndeplinirea sau, după caz, neînd eplinirea oblig ației de
publicitate sunt următ oarele:
– Dacă un drept, act sau fapt a fost înscris înt r-un registru public, se prezumă că el există, cât
timp nu a fost ra diat sau mod ificat în condițiile legii.
– În cazul în ca re un drept, act sau fapt a fos t radiat, se prezumă că el nu există (art. 21 alin. 1 -2).
Prezumțiile astfel reglementate a u caracter legal (jure de jure ) și, totodată, relativ ( jurist tantum ),
în sensul că pot fi răsturnate, făcându -se dovada contrară că deși dreptul, ac tul sau fa ptul este înscris
în registru, nu ar e corespondent în realitate, în prima ipoteză, respectiv că, deși dreptul, actul sau
faptul nu este înscris în regis tru sau a fost radiat, ac esta există sau a fost radiat din eroare.
f) Sancțiunile lipsei publicității sunt inopozabilitatea dreptului, actu lui sau faptului
nepublicat în raport cu terții inocenți și de bună credință, respectiv opozabilitatea fată de terțul care
a cunos cut pe alte căi dreptul, actul sau faptul nepublicat.
Astfel, dacă formalitatea de public itate nu a fost realizată , iar aceas ta nu era prevăzută de
lege cu caracter constitutiv , drepturi le, actele, faptele sau alte raporturi juridice supuse publicității
sunt inopoza bile terților , afară de cazul în care se dovedește că aceștia le-au cunoscut pe altă cale.
8
Atunci când legea prevede că simpla cunoaștere de fapt nu suplinește lipsa de publicitate,
absența acesteia poate fi invocată de oric e persoană int eresată, in clusiv de terțul care a cunoscut, pe
altă c ale, dreptul, actul, faptu l sau rapo rtul juridic supus publicității .
În toate cazurile, însă, simpla cunoaștere a dreptului, actul ui, fap tului sau raportului juridic nu
suplinește lipsa de publicitat e fată de alte persoane decât terțul care, în fapt, le -a cunoscut (art. 22
alin. 1-3).
g) Conc ursul formelor de publicitate semnifică situația juridică izvorâtă din lege sau/ și actul
de înființa re sau de constituire, potrivit căreia dreptul, actul sau fap tul se supu ne la două sau mai
multe cerințe de publicitate, în registre și/sau publicații difer ite, care trebuie îndeplinite c umulativ
pentru valabilitatea formalității publicității , în întregul său.
În acest sens, noul Cod Civil prevede că î n situația în care un dre pt, act, fa pt sau orice raport juridic
este su pus î n același timp uno r formalit ăți de publicitate diferite, neefectuarea unei cerințe de
publicitate nu este acoperită de îndeplinirea alte ia (art. 23).
h) Consultarea registrelor pu blice este re glementată d e noul Cod Civil sub semnificația
exercitării a două categorii de dre pturi, și anume : dreptul de a consulta registrele și dreptul de a
obține extrase sau copii certificate de pe acestea.
Aceste dre pturi s unt recunos cute tuturor persoane lor, chiar dacă aceste a nu justi fică vreun
interes.
Credem că noul Cod Civil, ar fi trebuit , să dispu nă, cu titlu de normă generală, și în privința
obligați ei titularului deținător /administrator al registrului de a pe rmite e xercitarea efectivă a
dreptu lui generic la consult area registr elor public e.15
Întreprinzătorii sunt înregistrați în Registru l Com erțului , așadar s-a constat at necesar ca și
celelalte categorii de profes ioniști , profes ioniștii care desfășoară independent o profesie l iberală , să
aibă benefi ciul unui sistem de publicitate . În a cest scop și în aplicar ea art. 162 din Lege a nr.
36/1995 a notarilor publici și activității notariale, republicată, Uniu nea Națională a No tarilor Publici
din România a înființat recent Registrul Nați onal de Publicitat e a Maselor Patrimoniale afectat e
exerc itării profesiei , care funcționează potrivi t art. 11 7 lit. g) din Regulamentul de aplicare a legii
invocate anterior, ap robat prin Ordinul ministrului ju stiției nr. 2333/C/2013. Administrarea
registr elor intră în atri buțiile unui organism nou înfii nțat în temeiul legii, Centrul Național de
Administ rare a Re gistrelor Naționale Notariale , Infono t.( CNARNN -INFONOT )16
Înregistrarea în Registrul Națion al de Pu blicitate a Maselor Patrimoniale este permisă
profesio niștilor ce desfășoară o profesie autorizată, individual sau în asociere , data la care și-au
începu t activitatea neprezen tând interes. Masa patrimonial ă profesional ă înscrisă în Registrul
Națion al de Pu blicitat e a Masel or Patrimoniale se bucură de opozab ilitatea față de terți .
Profesion istul ce va desfă șura în mod independent o profesie liberală autorizată, va răspunde
limitat , bunuril e care fac obiectul mas ei patrimoniale afectată exercitării profesiei vor putea fi
urmărite doar de creditorii ale căro r creanțe au luat naștere în legătură cu profesia respectivă.
Creditorii nu vo r putea urmă ri celelalte bun uri personale ale debitorului chiar d acă creanța
lor nu este îndestulată prin executarea drepturilor care compun masă patrimonială afectată (art.
2324 a lin. (4) din Codul civil)17. De exemplu, da că un profesionist este țin ut să răspundă pentru o
culpă prof esion ală, cre ditorul urmărește numai acele bunuri ce fac parte din patrimoniul afectat
exercitării profesiei, credito rul nu -și poate extinde urmărirea ș i asupra bunuri lor care in tră în
componența altor mase patrimoniale (ale sale proprii sau cele deținu te în comunit ate cu celălalt soț).
Dacă profesionistul dorește își transfer e, în scopul exercitării unei profesii , o par te din
bunurile sale proprii în tr-o masă patrimonială nou con stituită, întrucât dreptu rile/bunurile nu ies din
15 Curs universitar, www. academi a.edu
16 http://www.c eccar bucuresti.ro/userf iles/Met odolo gie% 20mase %20patrimoniale%20R NPMP.pdf
17 http://www.ceccarbucuresti.ro/userfiles/Metod ologie%20mas e%20patrimoniale%20RN PMP.p df
9
patrimoniul său ci trec într-o masă patrimonială nou creat ( dintr-o masa patrim onială în alt a), chiar
dacă act ul constitutiv sau contractul de a sociere sunt întocmite de un profes ionist în domeniul
dreptul ui (notar public sau avocat) nu se va putea considera înstrăinare și nici t axat ori impozit at ca
atare; soluți a reiese din regleme ntarea art. 32 alin. (2 ) din Codul civil. Subliniem că în sensul art.
1624 din Cod ul civil , se statu ează că nu exită confuziunea dacă datoria și crea nța se găsesc în
interiorul aceluia și patrimo niu, dar sunt dispuse în mase de bunuri d iferite, datorită a cestei
reglement ări este posibil c a un profesion istul să aibă atât calitatea de creditor ( de exemplu î n cazul
trecerii unui bun din masa bunurilor sal e proprii în patrimoniul de afectațiune ), cât și pe ce a de
debitor (pentru plasarea bunului din masa bunurilor proprii , în masa afect ată exer citării profesiei) ,
această operați e este posibilă și în sens inve rs.
Capitolul II. Patrimoniul de afectațiune al profesionistulu i-
comerciant
II. 1 Patrimon iului
În fostul Cod civil român de la 1864 nu a existat o defini ție a noțiunii de patrimoniu. Ea nu
se regăsește clar și precis nici în reglementările cuprinse în noul C od civil .18
Simpla evoc are a unor mențiuni din legislația noastră civilă în vigoare p rivitoare la noțiunea
de patrimoniu ne conduce în chip netăgăduit la ideea că a cesta presupune, prin el însuși , o însumare
a drepturilor și obligați ilor ce au un conținut economic și aparțin unui subiect de drept, persoană
fizică sau juridică. C um s -a spus , patrimoniul „nu mai presupune luarea în consider are a drepturilor
și obligațiilor concre te pe care subiec tul de drept le ar e la un moment d at, ci ansamblul aces tor
drepturi și obligații, privite fără l uarea în conside rare a individualității lor”.19
Patri moniul poate fi defin i ca fiind totalitatea dreptu rilor și obligațiilor cu valoare economi că
ce aparțin unui subiect de drept .20
O definiție legală a patrimoniul ui este oferită de art. 31 noul Cod Ci vil, „potrivi t căruia orice
persoană fizică s au persoană juridică e ste titula ră a unui patrimoniu care inc lude toate drepturile și
datoriile ce pot fi evalu ate în bani și aparțin acesteia .„ 21
S-a afirma t că d iviziunea patrimoniului si afectațiunea patrimoniului, deși ar fi două noțiuni
diferite, sunt de fapt, s unt două perspective asupr a aceluiași fenomen . Afectațiunea este scopul
divizării, iar diviziunea es te mij locul, rezultatul acestei afectațiuni . (Prof. Valeriu St oica).22
La momentul adoptării noului Cod civil , doctrina admitea că nu reprezintă o contradicț ie
ideea de unitate a persoanei și a patrimoniului în raport cu ideea divizibilit ății patrimon iului, chiar
daca patrimoniul este divizat în cadrul mai m ultor mase de drepturi și obligații cu conținu t
economic, patrimoniul unicitatea patrimoniului nu este a fectată . Masele patri moniale reglementate
de art. 31 alin. (3) noul Cod Civil reprezintă rezultatul ac estei diviziuni. Ca urma re a divizării, nu
rezultă mai multe patrimonii al e unei persoane , rezultatul divizării patrimoniului este reprezentat de
mai multe mase pa trimon iale, denum ite patrimonii de afectațiun e, doar pentru a scoate în evidentă
18 În sens cont rar, a s e ved ea D. CIGAN, M. EFTIMIE, în Noul Cod civil. Comentari i, doctrină și jurispru dență . Vol. I.
Art. 1 -952, Ed. Hama ngiu, București , 2012 , p. 60 -61; în realitate, art. 31 NCC nu definește patrimoniul, ci îi determină
conținutul .
19 C. STĂTESCU, op. cit., p. 484
20 Efectele acestei separații de patrimonii sunt asemă nătoare cu cele pe care le pro duce aceeași separație reglementat ă de
art. 781 v echiul C. civ., care împie dica a se produce confuzia între patrimon iul lui de cuius și cel al moștenitorilor săi, în
benefic iul creditorilor personali ai ace stora.
21 Anghelescu Carla Alexandra, Bogdan Nazat, Gabriel Boroi, Curs de drept civil, Drepturile reale principale , 2013
pag,1
22 Prelegere prof. univ. dr. Valeriu Stoic a din 08 Septembri e 2011, www. inm-lex.ro
10
modul în care au fost integrate în teoria modernă a patrimoniului, eleme nte ale teoriei personaliste,
cât și elemente ale teoriei patrimoniului de afecta țiune.23
Sunt necesare trei element ele pentru a înțelege noțiunea de patrimoniu: dr epturile și
obligațiile care al cătuiesc patrimoniul au valoare economică, sunt pecuniare (ev aluabile în bani)24,
aceste drepturi și obligații patrimoni ale formează o uni versalit ate juridic ă, și nu în ultimul r ând,
patrimoniul este un atribut al personalități i. 25
Apreciem, că orice persoană este titulara unui patrimoniu ; patrimoniul unei persoane poate
cuprinde mai multe mase patrimo niale, stabilite în condiți ile legii, precum : masa pat rimon ială de
afect ațiune (care este ac ea div iziune a patrimoniului care cuprinde bu nurile afectate exercit ării unei
profesii autorizate ) și masa patrimonială fiduciară (care reprezintă acea diviziune a pa trimoniului în
cuprinsul căreia regăsim drepturile reale, de creanță, garanții ori alte d repturi patrimoniale
transf erate de către constituitor către unul sau mai mulți fiduciari , care le exercită într -un scop
determina t).26
II.2 Caracterele juridice ale patrimoniului
Am statuat că patrimoniul cuprinde drepturi le și obliga țiile cu conți nut economic c e aparțin
unui subi ect de drept, privite ca o universal itatea , fără a interesa identitat ea acelor d repturi și
oblig ații.
Patrimoniu l este creionat ca o universalitate juridică , rezultând :
a) drepturile și obligații le pecuniare ce intră în alcătuirea patri moniului sunt distincte de
universalitat e, universalitatea exista , în ansamblul ei, indiferent de schimbările care se
produc în interiorul ei și schimb ările care se produc în privința drepturilor și obligațiilor
cu con ținut ec onomic.
b) drepturile și obligațiile ce intră în alcătuirea patrimoniul sunt strâns legate în tre ele,
acestea formeaz ă un întreg , există și ipoteza în care , o grupare de mase patrimoniale , fiecare cu un
regim juridic distinct , să formeze patrimoniu l.
Patrimoniul trebui e privit ca o univers alitate juridică, o uni versalitate de drept, existența lui
fiind independent ă de voința titularului .
Această tră sătură de osebește patrimoniul de ceea ce se nume ște unive rsalit ate de fapt.
Atunci când discutăm de o universa litate de f apt, prin voința titularului , de regulă
propriet arul, unul sau mai multe bunuri sunt reunite in cadrul unei mase patrimoniale, aceasta
căpăt ând o anumită destina ție sau este privită ca at are. Oferim ca exemplu ; o persoa nă decide să
vândă un apartament ce îi aparține sau să îl doneze unei persoane , în ac eastă speță, apartamentul
formează o universalitate de fapt, pentru că nu privim fiecare camer ă în parte în mod individual,
apartamentul este privit c a totalitatea camerel or ce îl formeaz ă, bineîn țeles, camer ele a parținând
proprietarului . În orice caz, apartamentul este un element component al patrimoniului aceleia și
persoane. La fel se raționea ză pe exe mplul unor colecții de tablouri, colecții numisma tice s au alte
asemenea.27
„Import anța universalit ății de fapt, ca o caracteristică a patrimoniului unei persoane este
recunoscută în noul Cod civil român , care o consacră in terminism . Potrivit art. 541 alin. 1 noul Cod
23 V. Stoica , Drept civil. Drepturile reale principale, Ed. C.H. Beck , București, 2009, p. 9-10
24 C. Hamangiu, I. Rosetti -Bâlânescu, Al. Bâicoianu, Tratat de drept civil român, voi . I, E d. AII Beck, București, 1996,
p. 52 2
25 V. Stoica, Drepturile re ale , Drepturile re ale princip ale, Ed. C.H. B eck, Bucu rești, 2009, p. 9-11
26 U.N.N.P.R., Codul civil al Ro mâniei. îndrumar notarial, voi. I, Ed. Monitorul Oficial, București , 2011, p. 24
27 C. Bîrsan, Drept Civil. Drepturi reale principale , Ed. Hamangiu, București ,pag.9
11
Civil , universalitate a de fapt reprezintă ansamblul bunur ilor c are aparțin aceleia și persoa ne și au o
destinaț ie comună, sta bilită prin voința aceste ia ori prin l ege. A șadar, pentru a fi în prezenta unei
asemenea universalități , textul impune două condiții necesar e îi suficiente:
a) bunurile care o compun să aparțină aceleiași persoane;
b) ansa mblul acest or bunur i să aibă o destinație comună .„28
Orice p ersoană are un patrimon iu, calit atea de subiect de dre pt civil, de participant la
raporturile juridice civile a une i persoane fizice sau juridice se bazează și pe existen ta unui
patrimoniu. În caz ul persoanel e lor fizice, acest ca racter are valoare de axio mă. Indiferent de starea
de avuție a unei persoan e ,aceasta are un minimum de bu nuri ce îi alcătuiesc patrimoniul.
Persoanele juridice sunt titulare ale patrimoniului necesar exerci tării activității pentru c are a fost
înființată : economic , de asistent ă mutuală pentru m embrii lor, cultu ral, sportiv , de binefacere etc.
Conform legii, existenta unui patrimoniu este una dintre condițiile esențiale pentru
constitui rea persoanei juridice. În acest s ens, art . 187 noul Cod Civil dispune că, orice per soană
juridică este ț inută să aibă un patrimoniu propriu, afectat realizării unui scop licit și moral, în acord
cu interesul general , pe lângă o organizare a de sin e stătă toare .29
Patrimoniu l este unic, fiecare subie ct de dr ept, persoană jurid ică sau p ersoană fizică , deține
un singur patrimoniu, indiferent cât de multe drepturi și oblig ații regăsim în cuprinsul acest uia.
Legislația rom ână nu permite acela și subiect de drept să fie titularul a mai multe patrimonii.
Dacă este posibil constituirea unei societăți comerciale cu răspunder e limitată cu un asociat unic n u
trebuie să rezulte o altă concluzie .30
Unicitatea patrimoniului , nu co nduce la indivizibilitatea lui , în sensul că to ate comp onentele
sale ar av ea unul și același regim juridic.
Trăsătura esențială a diviz ibilității patrimoniul este con sacrată cu valoare de principiu în art.
31 alin. (2) noul Cod Civil, care dispune în mod limpede că patrimoniul unui subi ect de drept,
persoană fiz ică sau juridică, poa te fac e obiect ul unei diviziuni sau unei afectațiuni , în cazurile și în
condiț iile prevăzute de leg e.31
Patrimoniul unui subiect de drept poate fi divizibi l în mai multe categorii, grupe sau mase de
drepturi și obligații, fieca re dintr e aceste a având un re gim ju ridic distinct, în raport cu scopul pen tru
care o astfel de di vizare a patrimoniului a fost r ealizată.32
Orice societate comercială, ca su biect de drept, a re un patrimoniu propriu care cuprinde mai
multe mase d e bunuri ( mobile, i mobile, fonduri băne ști), fiecare a vând un regim juridic distinct.
Sau o unitate administ rativ-teritorială, ca persoană juridică de drept pu blic, are un patrimoniu
propriu, supus și normelor juridice de drept civil, care cuprinde bunuri ce fac parte din do meniul
public de inte res lo cal și bunuri ce fac parte din domeniul privat al acesteia. În timp ce bu nurile din
domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile, c ele din domeniul privat sunt
supuse dispozițiilor de dr ept comun, dacă prin lege nu se prevede a ltfel (art. 11 9-120 din Legea
administrației publice locale nr. 215 din 23 apr ilie 2001, republicat ă).
În situa ția persoanelor căsătorite, fiec are dintre soți poate avea în patrimoniul său atât bunuri
proprii, cât și bunuri comune, pot rivit re gimului ma trimonial pe care soții și l-au ales. În
concord anță cu realitățile economic o-social e, spre deosebire de dispozițiile fostului Cod al familiei,
abrogat în mod expr es, ce prevedea ca unic regim matrimonial al soților comunitatea de bunuri a
acesto ra, art. 312 NCC statuează că viitorii soți au posibilitat ea să -și aleagă regimul matrimonial
dintre următoarele regimuri prevăzu te de text: comunitatea leg ală, comunitatea convențională sau
separația de bunuri .
28 E. CHELARU , Comentariu , în FL.A. BAIAS, E. CHE LARU, R. CONSTANTIN OVICI, I. MACO VEI, Noul Cod
civil. Comentariu pe a rticole. Art. 1 -2664 , Ed. C.H. Beck, București , 2012, p. 58 7.
29V. STOICA, D rept c ivil. Drepturile reale principale, Ed. C.H. Beck, București , 2009, p. 57 și urm.
30 C. Bîrsan, Drept Civil. Drepturi reale principale , Ed. Hamangiu , București ,pag.11
31 C. Bîrsan, Drept Civil. Drepturi reale principale , Ed. Hamangiu , București ,pag. 11
32 V. STOICA, Drept civil. Drepturile reale principale, Ed. C.H. Beck, Bucure ști, 2009 , p. 61 și urm
12
În cadrul unuia și aceluia și patrim oniu pot exista mai m ulte m ase de bunuri cu regim juridic
specific , se recunoa ște posibil itatea juridică pentru titular de a afecta una ori mai multe m ase
patrimoni ale realizării un ui scop determinat; acesta este sensul art. 31 al in. (2 ) NCC , potrivit cu c are
patrimoniul unei persoa ne poate face obiectul unei diviziuni s au unei afecta țiuni, dar numai în
cazurile și în condi țiile prevăzute de lege. A șadar, trăsătura divizibilității patrimoniului permite
crearea, înlăuntrul acestuia, de ma se patrimoniale dist incte, a nume patrimon iile d e afecta țiune.
II.3 Patrimoniul de afe ctațiune al profesionis tului – considera ții genera le
Consfin țirea în noua reglementare a Codulu i civil a patri monii lor de afectaț iune a fost o
necesitate impusă de evoluția economică a întregii societăți .
Noul Cod civil oferă o defin iție a patrimoniul din tr-o perspectiv ă personalistă: ” Orice
persoană fizică sau juridică este titulară a unui pa trimo niu care include drepturile și datoriile ce pot
fi evaluate în bani și aparțin aces tuia” (art. 31 alin. (1) C. civ. ).
”Afectațiunea este scopul divizării și, ca urmar e, su nt două p erspective diferite asupra
aceluiași fenomen. Nu este nicio disjuncție între cele două idei.”33
Masele patrim oniale regle mentate de Codul civil sunt: patrimoniile de afectațiune constituite
în vederea realizării u nui anum it scop (ex: exercitar ea un ei profesii) , masa patrimonială succesorală
(patrimoni ul succesora l) dar nu în ultimu l rând, masa bunurilor comune ale soților .
Rezultă c ă patrim oniul de afecta țiune reprezintă o tehnică de or ganizare a patri moniului , o
modalitat e de l imitare a răsp underi i titula rului pentru obligațiile profesion ale. În cazul obligației
profesionale , teme iul constituirii patrimoniului de afecta țiune este obținerea unui echilibru între
activitatea profesională sau economică și riscurile in erente ac estor activități , dar și necesitatea de a
protej a bunurilor personale ale întreprinzătorului .
Patrimoniul de af ectațiune nu reprezintă un patrimoniu origin ar, este o divizi une a
patrimoniu lui, astfel, patrimoniul de afectațiune este creat din patrimoniul general, prin voința
titularului patrimoniului general , în cazurile autorizate de lege (art. 31 noul Cod civil.).
Categoriile patrimoniul ui de afectațiun e, prevăzu te de lege s au determinate potrivit legii,
sunt:
a) masele patrimoniale afect ate în ca drul exercitării unei profesii autorizate de către
profesioni ști, respecti v patrimoniile (de afectațiune) profesionale ;
b) masele patrimo niale afectate de către opera torii economici desfășurării unei activități
economice în temeiul dispozițiilor O.U.G. n r. 44/2008 și Legea nr. 346/2004 ,
respectiv patrimoniile (de af ectațiune) comerciale ;
c) masele patrimon iale fiduciare, reprezentat e de patrimonii le (de afectațiune) f iduci are sau
fiducia
c) masele patrimoniale ale societăți i simple, patrimoniile (de afectaț iune) societ are.34
În c ategoria întreprinzăt orilor, reglement ată prin OUG nr. 44/2008 privind
desfășurarea activităților economice de către perso anele fizice autoriza te, î ntreprinderi le
individuale și întreprinderile familiale , este inclus și comerciantul (Constituie exploatarea unei
întreprinderi e xercitarea sistem atică, de către una sau mai multe persoane, a unei activități
organizate ce constă î n produce rea, înstrăi narea ori adminis trarea de bunuri sau în prestarea de
33 Prelegerea domnului pro f. univ. dr. Valeriu Stoic a din 08 Septembri e 2011, www. inm-lex.ro
34 https:/ /www.juridice .ro/425343/ patrimon iile-de-afectatiune -si-teoria -personalista -a-patrimoniulu i.html
13
servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ .), deși exercitarea aceste i îndeletniciri n u
necesită vreo autorizare, ca în cazul reglementat de actul normativ la care ne -am referit.
Abordarea naturii juridice a patrimoni ului și a caracteristicilor patrimoni ului de afectaț iune
const ă în acceptarea distincției între cele două noțiuni juridice: noțiunea de patrimoniul gene ral și
noțiunea de patrimoniul de afectațiune, patrimoni ul de afecta țiune nefiind un patrimo niu în sensul
clasic al noțiunii . În esență, nu există identitate între noțiunea de patrimoniul general și noțiunea de
patrimoniile de afectațiune .
În consecin ță, patr imoniul general reprezintă o creaț ie a legii, pe cân d noțiunea de
patrimo niul de afectațiu ne este c reația (prin constituire ) titularului patrimoniului general .
Rezultă că existența patrimoniilor de afectați une nu este i nsepa rabil legată de o persoană,
întrucât o persoană are libertatea de decizie î n sensul constitui rii sau nu a unui patrimoniu de
afectațiune , patrimoniul de afectaț iune se detașează de dogma patrimo niului general , prin urmare nu
este un atrib ut al pers onalită ții. Este vorba de spre un drept potestativ .
Preluată de la patrimoniul gene ral, caracteristica reprezenta tivă a patrimoniului de
afectațiune , o constituie faptul c ă patrimoniul de afectațiune reprezintă o universalitate juridică .35
Patrimon iul de afecta țiune nu reprezintă numai o universalitate juridică, patrimoniul de
afectațiune este și un bun, calificare obținută după a plicarea criteriului regăsit în cadrul art. 535 noul
Cod civil36, potrivit căruia orice creație, lucru, valoarea economică devine bun când constituie
obiect al un ui drept pa trimo nial.
Putem spune că patrimoniul de af ectațiune reprezintă un bun atunci când el constituie
obiectul unui drept patrimonial , patrimoniu l de afe ctațiune putând face obiectul unui drept de
administrare , unui drept de pr opriet ate, ș.a.m.d.
Calitatea de bun a patr imoniului de afectaț iune este strâns legată de (in )alienabilitatea
acestuia , între masa patrimonial ă de afecta țiune și titularu l patrimon iului de afectațiune nu există
această legătură strânsă și indestructibilă, patrimo niul de afectațiune nu rep rezintă un atri but a l
personalității, patrimoniul de afectațiune put ând fi înstrăinat prin acte în tre vii . Dreptul român n u
îngăd uiește înstrăinar ea patrimoniul general pe durata vieții titularului său , mulțumi tă legături i
insepar abile dintre persoană și patrim oniu, acest aspect dovedește inaliena bilitatea cu titlu univers al
prin acte într e vii a patrim oniulu i.
Drept urmare , patrimo niile de afectați une nu s unt (a priori) bunuri inalienabile și, în cadrul
prevede rilor art. 2329 alin. (2) noul Cod Civi l raportate și la art. 629 alin. (3) noul C od Civil, sunt
bunur i sesizabile .
Dar insesiza bilitatea și inalienabilitatea unui bun sunt stabilite prin lege ori printr-o
conve nție sau chiar prin t estament, dar cu excluderea actelor juri dice unilaterale (art. 2329 C. civ.
raportat la art. 627 alin. (1) C. civ.); chia r și în a ceste situații , inses izabi litatea opereaz ă numai în
favoarea dobânditorului bunului .37
Putem concluziona că, în condițiile în care patrimoniul de afectațiun e profesional și
patrimoniul de afectațiune comercial sunt constituie prin manifestare unila terală de voință, prin acte
juridice unilaterale, titularul patrimoniului astfel cons tituit nu își poate proteja patrim oniul de
afectațiune printr -o declarație uni laterală de insesizabil itate sau inalienabilitate a bunurilor, așa cum
am subliniat mai sus (art. 2329 C. civ. r aportat la art. 627 alin. ( 1) C. civ), legea rom ână nu
recuno aște va labilitatea un ui asemenea act.
Ca efect al constituiri patrimoniu lui de afectațiune, creditorii titularului patrimoniului de
afecta țiune ale căror creanțe nu s-au născut în legătu ră cu r espectivul pa trimoniu d e afectațiune (ex.
35Patrimoniile de afectațiun e și t eoria persona listă a patrimoniului – https://www.juridice.ro/42 5343/p atrimoniile -de-
afectatiune -si-teoria -personalista -a-patrimoniul ui.html
36 Potrivit art. 535 . C. Civil: Sunt bunuri lucrurile , corpor ale sau necorporale, care con stituie obie ctul unui drept
patrimonial .
37 Patrimoniile de afectațiun e și t eoria person alistă a patrimoniului -https://www.ju ridice.ro/42 5343/patrimoniile -de-
afectatiune -si-teor ia-perso nalista -a-patrimoniul ui.html
14
creditor ii perso nali), nu pot urmări, tempo rar sau definitiv, bunurile din respectivul patrimoniu de
afectațiun e, trebuie reținut că, pentru creditori i patrimoniului de afectațiune operează o
insesizabilit ate temp orară ( patrimoniul ui comercial) sau o insesizabilit ate definitivă (patrimo niului
profesion al) a bunurilor din patrimoniul p ersonal al titularului patrimoniului de afectațiune .38
Preciz ăm că , înstrăinarea patrimonii lor de afectațiune prin acte între vii nu contravine
teoriei subiectiv e a patrimoniul ui văzut ca atribut a l personalită ții, patrimoniile de afec tațiune nu
înglobează caracterul de inalienabilitatea a patrimoniului general.
II.4 Patrimoniul de afec tațiune al profesio nistului ce desfăș oară o profesi e autorizat ă în
viziunea Noului Cod Civil
Categoria profesio niștilor ce desfășoară o profesie autorizată este reprezentată de liber-
profesionișt i, și îi cuprinde pe aceia care exercită a șa-numi tele profesii liberale , avân d un statut
determinat, reglemen tat de o lege proprie de organizare. ( Lege a nr. 188/2000 privin d executor ii
judecătorești, republicată, Legea nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de
arhitec t, republic ată, Ordo nanța G uvernului nr. 124/1 998 privind organizarea și funcț ionarea
cabinetelor medicale, republicată, Lege a nr. 51/1 995 pe ntru organ izarea și exercitarea profesiei de
avocat, republicată, Legea nr. 160/1998 pentru organizarea și exercita rea profesi unii de m edic
veterinar, republicat ă, Ordonanța Guvernului nr. 66/2 000 privind organizarea și exercitarea
profesie i de consi lier în propriet ate industrială, republicată, Legea nr. 213/2004 privind exercitarea
profesiei de psiholog cu drept de li beră practi că, înfii nțarea, organizarea și fun cționarea Colegiulu i
Psihologilo r din România, Ordonanța de urgență a Guve rnulu i nr. 86/2 014 pr ivind orga nizarea
activității practicienilor în insolvență .)
Actul prin care se determin ă masa patrimonial ă afectat ă desfășură rii în mod indiv idual a
oricărei pr ofesii liberale se poartă nu mele de act constitutiv , acesta poate fi un act juridic unil ateral
în care titularul va distinge între drepturile și obligațiile sa le de natură patrimonială, dar și bunurile
asupra căror a poartă, fie un con tract d e asociere încheiat în condițiile art. 1890 noul Cod civil.
În ceea ce privește liberul-profe sionist, răspun derea acestuia se limitează la masa bunurilor
afectate de exerc itarea profesiei (Art. 2.324 alin. (4) din noul Codul civil .), creditorii ale
căror creanțe au luat naștere în leg ătură cu profesia respectivă nu pot urmări bunurile ce
aparțin debitorului , nici bunurile proprii (Art. 340 lit. (a) din noul Codul Civil ), nici pe acelea ce i s –
ar cuveni în urma lichidării comunității( Art. 357 din noul Codul civi l). Nici credito rii personali ai
profesionistului , nu-si pot extinde urmărirea complement ară asupra patrimoni ului profesional.
Constatăm că în sfera liber-profesionișt ilor, prin crearea unui patrimoniu de afecțiune ,
aceștia benefi ciază de o pro tecție a patrimoniul ui propriu în adevăratul s ens al cuv ântului.
II.5 Patrimoniul de afectațiune al profes ionist ului ce desfăș oară activități economice în
temeiul O.U.G. nr. 44/2008, respectiv patrimoniile (de afectațiune) comerciale
În baza O.U.G. nr. 44/2008 privind d esfășurarea activității economice de către persoane
fizice autorizate, înt reprind eri indi viduale și înt reprinderi familiale, publ icată în Monitorul Oficial,
Partea I, nr. l328 din data de 25 aprilie 2008 , cu modific ările și c ompletări le ulterioare ,
întreprinz ătorii ce de sfășoară activități economice ca persoane fizi ce autorizate , titularii
întreprinderii in dividuale sau ca membrii unei întreprinderi famil iale își pot constitui patrimoni i
afectate desfășu rării unei activități , patrimoniul nou cr eat fiind diferit de gajul general al
creditorilor personali ai acestora .
38Patrimoni ile de afectațiun e și t eoria persona listă a patrimoniului – https://www.juridice.ro/425 343/pat rimoniile -de-
afectatiune -si-teoria -personalis ta-a-patrim oniului. html
15
Patrimonii le de afectațiu ne consfințit e de O.U.G. nr. 44/2008 privind d esfășurarea activ ității
economice de către persoane fizice autorizat e, întreprinderi indiv iduale și întreprinderi fami liale,
publicată în M onitorul Oficial, Partea I , nr. l328 din data de 25 apri lie 200 8, cu mo dificările și
completă rile ulterioare , sunt patrimonii de afectațiune (come rciale), iar dintre acestea doar
patrim oniul de afectațiune a l întreprinderii famil iale pune problema titularității sale, deoarece
întreprinderea familială fiind constituită din doi sau m ai mulți membri ai unei familii, n u este o
persoană juridică (art. 30 alin. (1) O.U.G. nr. 44/2008 privind d esfășurarea activități i economice de
către p ersoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, pu blicată în
Monitorul Oficial, Partea I , nr. l 328 , din data de 25 aprilie 2008, cu modific ările și compl etările
ulterioare ). 39
Întreprinderea familiala nou creată nu dobânde ște personalitate juridica prin înregistrarea în
registrul comer țului și nu are un patrimo niu prop riu.
Spre exem plu obliga țiile contractat e în urma exploat ării întreprinderii familiale , membrii
întreprinderii fam iliale răspund solidar și indivizibil cu patrimoniul de afectațiune c ând acesta a fost
legal constituit și, în cazul în care creditori i nu s-au îndestulat , membrii întreprinderii fam iliale vor
răspunde cu întreg patrimoniul lor, c orespunzător cu cotele d e participare la venitur ile nete ale
întreprinderii (art. 31 din O.U.G. nr. 44/2008 privind d esfășurarea activității economice de către
persoan e fizice autor izate, înt reprinderi ind ividuale ș i întreprinderi f amiliale, publicată în Monitorul
Oficial, Partea I, nr. l328 din data d e 25 aprilie 2008 , cu modifi cările și completările ulterioare ).
Referitor la patrimoniul de afectaț iune al întreprinderi i familiale, problema titulari tății sale
prezintă similarități cu cea a patrimo niului societar .
În urma definirii patrimoniului de afect ațiune (co mercial) al întrepri nderii fam iliale
precizăm , că acesta aparține me mbrilor întreprinderi i familiale: patrimon iul de afectațiune
reprezintă totalitatea bunurilor , drepturilor și obligațiilor persoanei fizice autorizate, titularului
întreprinderii individuale sau membrilor întrep rinderii f amiliale, af ectate scopului exercitării unei
activit ăți economice, co nstituite ca o fracți une distinctă a patrimoniului persoane i fizice autorizate,
titularului întreprinderii individuale sau membrilor întreprinde rii familiale , separată de gajul general
al creditori lor personali ai acestora . (art. 2 lit. j) din O.U.G. nr. 4 4/2008 privind desfăș urare a
activității economice de către persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi
familiale, pub licată în Mon itorul Oficial, Part ea I, nr. l328 din dat a de 25 aprilie 2008 , cu
modific ările și completările ult erioare ). Textul lega l menționat statuează segregarea patrimoniilor
asociaților dar și a creditorilor acestor a.
Ca atare, întreprinderea familia lă nu este pr oprieta ra acest ui patrimoniul de afectaț iune.
Patrimoniul de afectațiune este cons tituit de membrii ai întreprind erii fa miliale și este afectat de
desfășur area activit ății întreprinderii familiale .
Prin urmare , patrimoniul întreprinderii fam iliale este u n patrimoniu (de afectațiune) comun
ce însum ează atât parti cipațiile inițiale ale membrilor săi, însă și bu nurile dobândite pentru
desfă șurarea activității întreprinderii (Art. 32 alin. (3) din O.U.G. nr. 44/2008: ” Actele prin care se
dobânde sc bunuri pen tru activitatea î ntreprinderii familiale se încheie de repr ezentant fără
autorizarea prealabilă a m embrilor , dacă valoar ea bunului cu privire la care se încheie actul nu
depășește 50% din valoarea bunurilor care au fost afectate exercitării ac tivității eco nomice a
întrepri nderii potriv it art. 30 alin. (2) și a sum elor de bani aflate la dispoziția întrepri nderii familiale
la data actului. Bunurile astfel dobândite sunt coproprietatea membrilor în cotele de participare la
beneficii, potrivit art. 29 alin. (1) , fiind incluse î n patrimoniul de afecta țiune, dacă acesta a fost
constituit .), 40 patrimoniu comun a supra căruia membrii întreprinde rii familiale au un drept de
39 CCCAR BUSINESS MAGAZINE, http://w ww.ceccarbusinessmag azine.ro/regimul -juridic -al-patrim oniului -de-afectatiune –
in-lumin a-codului -civil-a1324/
40 O.U.G. nr. 44/2008 privind d esfășu rarea a ctivității e conomice de către persoane fizice autorizate , întreprinderi
individu ale și întreprinderi fami liale, publicată în M. Of. Partea I nr. l 328 din data de 25 aprilie 2008, cu mod ificările și
completările ulterioare
16
proprietate comun, pe cote -părți stabilite prin acordul de constituire al întrepr inderii sau pr intr-un
act adiți onal„.41
Confor m art. 2324 alin . (3) noul Cod Civi l, creditorii ale căror creanțe au luat naștere în
legătură cu o anumită diviziune a patrimoniului autorizată de lege ( un meseriaș înscris în Registrul
Comerțului ca P.F.A ) pot să se îndrepte do ar asupra bunurilo r din acea m asă patrimonială cărei a i-
au fost afectați . În măsura în care ac estea nu sunt suficiente, creditorul se poate îndrepta și asupra
restului bunurilor din patrimoniu.
II.6 Masele patrimoniale fiduciare, respe ctiv patrimoniile (de afectațiune) fid uciare sau
fiducia
În cazul masei patrimoniale fiduc iare care se constituie , de regulă, prin contractul de fiducie,
și în care este permisă adăugarea unei clauze de inalienabilitate și de insesizabilitate , masa
patrim onial ă fiduciară fiind inalienabilă și insesizabil ă pe toată perio ada de timp cât ea face p arte
din patrimoniul fi duciarului . În cazul patrimoniul ui fiduciar, ce reprezintă un patrimoniu de
afectațiune , putem identifica titular ul.
Prin constituirea unui patrim oniului de afecta țiune, masele pa trimoniale f iduciare, cele
afectat e exercitării unei profes ii autorizate, pr ecum și alte patrimonii astfel determinate „gajul
general al creditorilor se specializează” .42 Cu alte cuvinte , patrimoniul de afecta țiune reprezint ă
gajul general doar pentru credi torii ale că ror crean țe s-au născu t în legătură cu acest patrimoniu
(credito ri profesiona li), profesionistul comerciant urmând să răspundă fa ță de ace știa cu bunurile
din acest patrimoniu .
Potri vit art.773 teza f inală din C. civ. masa patrimonială fiduciară es te un patrimo niu distinct
și autonom în cadrul patrimoniului general al fiduciarului. Prin urmare , titular al patrimoniului
fiduciar este fid uciar ul, independent de tipul de prop rietății fidu ciare: propriet ate ate nuată și
imperfectă 43sau proprietate condi țională .
Societatea comercială î și poate constitui patrimoni ul de afecta țiune, sub forma unei mase
patrimoniale fiduciare în calitate de cons tituitor persoană juridică, drept re cunoscut de art. 776 Cod
Civil., raportat la dispozi țiile art. 31 alin. (1 )-(3) Cod Civil.44
Prin constituirea masei pat rimoniale fiduciar e, societatea beneficia ză de toate avantajele
regimul juridic al patrimoniului de afecta țiune, ca instrument juridico -econo mic de der ulare a
contractelor comercial e.45
O societate comercială poate crea o masă patrimonială fiduciară pentru a garanta proprii le
obliga ții prezente sau viitoare, pentru :
a) garantarea unui credit46, în caz de nerestituire a creditului, fiduciarul – bene ficiar –
creditor păst rând pentru sine bunu rile primite în temeiul fidu ciei; 47
b) gesti onarea unei afaceri ce fac ob iectul său de acti vitate, constituitorul având dreptul
să fie, în acela și timp, și beneficiar ;
c) a ob ține resurse financiare prin utilizarea fiduciei ca vânzare cu pact de
răscumpărare .48
41 Patrimoniile de afectați une și teoria perso nalistă a patrimoniului – https:/ /www.juridi ce.ro/42 5343/pat rimoniile -de-
afectatiune -si-teoria-personalista -a-patrimoniu lui.html
42 L. Pop, I. -F. Popa, S. I. Vidu, Tratat ele mentar de drept civil. Obligațiile , Ed. Universul Juridic, Bucu rești, 2012 ,
pag. 756
43 M. Ha rosa, Scurte cons iderații as upra fid uciei în reglementarea noului Cod civil , Revista Română de Dr eptul
Afacerilor nr. 9/2013, nr. 3
44 Gh. Piperea, Simularea personalității juridice în Noul Cod Civil , RRDA nr. 1/2012 .
45 R. Damman n, Fiducia – garanție și conflic tul de legi , în Pand ectele Române nr. 6/2013 .
46 I. Tur cu, Se poartă fiducia , Revista de Note și Studii Juridic e, RRDA nr.11/2016, p. 31-59
47 D. Chirică, Noul Cod civil , Direcții de evoluție , în Pandectele Române nr. 4/2013
17
Societatea comercială î și poate c onstitu i patrimoni ul de afecta țiune, sub forma unei mase
patrimoniale fiduciare în calitate de constituitor persoană juridică, drept recunoscut de art. 776 Cod
Civil, rapo rtat la dispozi țiile art. 31 alin. (1) -(3) Cod Civil.
Sucursalel e, punctele de lucru și celelalte sedii secun dare ale so cietă ții cu persona litate
juridice nu pot fi calificate ca având n atura juridică a unor patrimonii de afecta țiune ale societă ții-
mamă . În fapt nu există o prevedere legală care să se reglementeze pos ibilitatea societă ților
comercia le să-și constituie patrimo nii de afecta țiune, în afară de masel e patrimoniale fiduciare ,
patrimoniile de afecta țiune pot fi constitui te în cazurile și în condi țiile legii, dispozi țiile art. 31 alin.
(2) și alin. (3) Cod Civil fiind imperative .
Remarca m faptul că în cazul creări i patrimoniului fiduciar pentru a garanta un credit,
„fiducia rul creditor este s ingurul care își obține realizare a creanței sale din bunul sa u masa
patrimo nială obiect al garanției, spre deosebire de garanțiile tradiționale în care atributul lor de
preferință poate expune pe titular concursului și chiar preeminen ței altor creditori pr eferabil i.49
Fiduci a devine opoza bilă prin me nționare a sa în Arhiva Electro nică de Garan ții Rea le
Mobiliare și înscrierea drepturilor reale imobiliare, inclusiv a g aranțiilor reale imobiliare, care fac
obiectul contractului de fiducie, și în cartea funciar ă, aferentă fiecărui drept în par te.
Pentru c omer ciantul pers oană ju ridică, patrimoniul de afectațiune nu reprezintă princ ipalul
instrument de protejare și limitare a răspunderii acestuia .
II.7 Patrimoniul de afectațiune al societ ății simple
Constituire a societ ății simpl e are loc în baza unui cont ract de societat e prin care: ”două sau
mai multe p ersoane se obligă reciproc să coopereze pentru desfășura rea unei activități și să
contribuie la aceasta prin aporturi băne ști, în b unuri, în cunoștințe specifice sau prestații , cu scopul
de a împărți benefi ciile sa u de a s e folosi de ec onomia ce ar putea r ezulta ” (art. 1881 alin. (1) C.
civ.).
Societatea simplă nu prezintă un patrimoniu propri u și nici personalitate juridică, d ar,
regăsi m multe din elem entele unui subiect de d rept: are o denumire, un patrimoniu s ocial , un capital
social, organe proprii precum : adunar ea asociaților și administratorii aceste ia, are a tribut fiscal și
este înregist rată la organele fiscale .50
Putem spune că, patrimoniu l societ ății si mple nu este altceva dec ât un patrimoniu de
afectațiun e comun constituit pentru a fi folosit de societatea simplă51, patrimoniu autonom aflat în
coproprietat ea asocia ților.
Trebuie mențion at faptul că prin art. 1883 alin. ( 1) teza a II -a C. civ. „se statuează că
aporturile la capitalul social al societății simple devin coproprie tatea aso ciaților, în afară de cazurile
în care au convenit, în mo d expr es, că vor t rece în folosin ța lor comună, iar regula e ste că partea
fiecărui aso ciat la beneficii și la pierderi este proporțională cu aportul său la capitalul social „ (art.
1902 alin. ( 2) C. civ. ).52
Astfel, bunu rile aduse ca ap ort sunt ”b unuri sociale” sau ”bunuri ale societății”, în sensul că
sunt folosite în interesul societății (art. 1904 C. ci v.). Aceste sinta gme sugere ază și ele exist ența
unei m ase patrimoniale distincte utilizată pentru activitate societății , datoriile unor terți față de
societate nu se po t compensa cu datori ile unui asociat față de terț ii respectiv i (art. 1907 alin.
(3) Căci.), ceea ce ne subliniază , din nou, existența patrimoniulu i societa r, diferit de patrimo niile
asociaților societății .
48 https://www.juridice. ro/353902/patrimoniu l-de-afectatiune -instrument -in-derularea -afacerilor.html
49 L. M. Harosa, Scurte considerații asupra fiduciari în reglementa rea nou lui Cod civ il, RRDA nr. 9/2013
50 https:/ /www.jur idice.ro /425343/patrimoniile -de-afectatiu ne-si-teoria -personalista-a-patrimoniului.html
51 Gh. Piperea în Fl. A. Baias și colab., Noul Cod civil, Ed. C.H Beck p. 1911 .
52 https://www.juridice.ro/35 3902/patrimoniul -de-afectatiune -instrument -in-derulare a-afacerilor.html
18
Asociații unei societă ți răspu nd cu p atrimoniul person al pentru pasivul social în subsidiar și
proporțional cu aportul lor la patrimoniul social, numai dacă creditori i social nu și -au îndestulat
creanțele prin urmărirea bunur ilor din patrimoniului societar (art. 1920 –art. 1947 C. Civ .).
Refe ritor la creditorii sociali (În C. civ. este utilizat ă și sin tagma: ”creditorii comun i ai asoci aților”,
ce face referire l a creditorii societății simpl e) vor urmări mai înt âi ”bunurile comune ale
asociaților”, respectiv bunuri le din pat rimoniul social și, în subsidiar, bunurile proprii ale
asociați lor, aceșt ia av ând benefi ciul de discuțiun e pentru a se apăra de urmărirea dire ctă a
creditorilor sociali .53
Conform art. 2324 alin. (3) C. civ., creditor ii ale c ăror crean țe au lu at nașt ere în legătură c u o
anumit ă diviziune a patrimoniului , în condițiile legii, trebuie să urmărească mai întâi bunurile care
fac obiectul acelei diviziuni de patrimoniu ( masa patrimoniala a fectat ă). Dacă aceste a nu sunt
suficiente p entru sati sfacerea creanț elor, pot fi urmă rite și celelalte bunuri ale debitoru lui.
Patrimoniul social al societății simple are toate caracte rele unei mase pat rimoniale autonome
afectată de desfășurarea activități i societății simple, și ne regăsim în preze nța unui p atrimoni u de
afectațiune aflat în propriet atea comună a asociaților s ocietății, asocia ții dețin ând o cotă -parte din
aceasta, proporțional cu aportul său la capitalul social, în spe ță la patrimoniul soci al.
Concluzion ăm prin a spune că patrimoniu l societar este un patrim oniu de afectațiu ne comun
al asociaților unei societăț ii simple .
Putem tra ge concluzia că patrimoniul societății simple și cel al întreprinderii familiale sunt
patrimon ii de afectațiune c omune , ”stăpânite în comun de titul arii a d ouă sau ma i multe patrimo nii
distincte”54, asupra căr ora asociații au un drept d e proprietat e comună pe cote -părți, fiecare asociat
fiind titularul unei cote -părți din patrimoniul de afectațiune .
Conform art. 2324 al in. (3) C. civ. ordine a de prioritate a urmăririi bunurilor din diviziuni le
patrimoniale ale întreprinzătorului de către creditorii profesion ali: a) mai întâi s unt urmărite
bunurile existente în patrimon iul afecta t desfăș urării activității profe sionale și, dacă acestea su nt
insufic iente, b) pot fi urmărite și bunurile din patrimoniul personal .
O excepție de la regulă o reprezint ă diviziunea pat rimoniului generat ă în urma exercit ării
unei profesii autoriz ate, credi torii acestora , ale căror crean țe s-au năs cut în legătură cu acel
patrimoniu de afecta țiune sau creanțe legate de acea profesie, au dreptul de a urmări numai bunurile
patrimoniului de afecta țiune. Excepț ia a fost instituită prin art. 2324 alin. (4) C. civ., și are valoare
de principiu în materia răspunderii profesioni știlor autoriza ți (profesie autorizată) pentr u obliga țiile
lor profesionale patr imoniale , regulă c onfirmat ă prin art. 727 alin. (1 ) teza I, Cod procedură civilă.
Creditorii personali ai întreprinzătorului nu au acces la bunurile din patrimoniul
de afecta țiune, este exclus concursu l creditorilor pers onali ai debitorului asupra patrimo niului d e
afectațiune al a cestuia . Concisă și precis, în doc trină, se aprecia ză ca fiin d crean țe sau datorii
profesionale acele datorii sau crean țe ce rezultă din exploatarea unei întreprinderi55, distin cția dintre
credito rii profesionali și cei personali fiind rea lizată pri n raport are la acest criteriu .
Drept urmar e, patrimoniul de afecta țiune este intangibil dinspre exterior, respectiv este
relativ independent de patrimoniul pers onal care î și men ține pe rmeabilitatea rapor tată la urmăririle
creditorilor pro fesiona li ai comer ciantulu i perso ană fizică .56
O altă teză a dreptului nostru este aceea că numai persoanele juridice sau fizice au un
patrimoniu . Ca o urmare a acestui principi u, nu poate exista p atrimoniu fără stăpân, fără titular.
Astfel , patrimoniile de afecta țiune, oricare ar f i tipul lor, nu reprezi ntă e xcepți i de la
caracterul unic al patrimoniului genera l.
53 https://www.j uridice. ro/42534 3/patrimoniile -de-afectat iune-si-teoria -personalista -a-patrimoniului.html
54 V. Stoica, Drept civil 2013 , p. 20 -21 și p. 27 8
55 Gh. Pipere a, Diviziunile patrimoniale și confuzia de patrimonii – noi motive de contestație la executa re, 2013, Ed.
C.H. Bec k p. 56 4
56 https://w ww.jur idice.ro/3539 02/patrimoniul -de-afectatiune -instrument -in-derula rea-afacerilor.html
19
Observăm asemănări între patrimoniul societății simple și patrimoniul întreprinderii
familia le , ambele reprezintă patrimonii de afectațiune comune .
Membrii între prinderii familiale asociații, respectiv asociații societății simple sunt
coproprietarii acesto r mase patrimoniale de afectațiune .
Titularitatea patrimoniului de afectațiune societar af ectat exercitării activi tății unei societății
simple are ca punct de ple care pr ezentarea pe scurt a regimul ui juridic al acestei e ntități colective .
Fără echivoc , principiul inalienabilității pa trimoniului se referă doar la patrimoniul general
ca universal itate (art. 31 alin. (1) Cod Civil.), cu excluder ea patrimoniilor de afectațiu ne.57
Nu putem să asimil ăm patrimoniile de afectațiune cu patrimoniu general, diferențele fiind
semnifica tive și concretizate în regimur i juridice dist incte, vom aprecia ca racterul de unicitate al
patrimoniului doar din prisma patrimoniului genera l, el fiind unic . Lato sensu , consid erăm că o
persoană poate poseda mai multe p atrimonii , unul general și o masă sau mai multe mese
patrimo niale de af ectați une.
Dar nu orice formă asociativă sau societară de desfășurare a unei activităț i implică limitarea
răspunderii asociaților , doar societățile ce beneficiază de persona litate juridică. Oferim ca exemplu
societatea simplă, o entitate fără personalitate juridic ă, care beneficiază de un patrimoniu, dar
implic ă răspund erea subsidiară și nelimitată a asociaților săi pentru obligațiile fată de creditorii
societății , conform art. 1920 al in. (1) noul Cod civil. Menționăm c ă, în cazu ri limitativ prevăzute de
lege, nici personalitatea juridică a societății nu înlătură răs pundere a nelimitată și solidară a
asociaților pentr u obligați ile sociale .
După cum am specificat mai sus, în cazul s ociet ății simple , patrimoniul de afectațiune nu
atrage protecția patrimoniul propriu al asociaților , dar are importanț ă în cazul execut ări oblig ațiilor,
astfel creditorii personal i nu au posibilitatea urm ăriri bunuri lor din patrimoniul de afecta țiune, este
exclus conc ursul creditorilor personali ai debitorului asupra patr imoniului de afecta țiune al acestuia .
Patrimoniul de afecta țiune relativ indepe ndent de patrimoni ul personal care î și men ține
permeabilitat ea raporta tă la urmăririle cr editorilor profesionali a i comer ciantului persoană fizică .
II.8 Fondul de c omerț al profesionistului comerciant privit ca patrimoniu de afectațiune
al profesionistul ui
Fondu l de comerț a fost definit ca ” un ansamblu de bunu ri mobile si imobile corporal e și
incor porale pe care un come rciant le afectează de sfășurării unei activit ăți econom ice, în scopu l
atragerii clientelei și, implici t, obținerii de profit.”58
Aprecie m că, în studiul regimului juridic al patrimoniului de afectațiune, un real interes îl
reprezint ă natura juridică a fondului de comer ț. Comerc iantul profes ionist , este titular al unui fond
de comer ț și interesul s ău est e ca bunurile ce au ca destinație desfășurarea activit ății sale, să se
bucure de protec ția legii, în cursul desfășu rării activi tății comerci ale dar și la încetarea activi tății
comerci ale.
Privind prin p risma terț ilor, terții sunt i nteresa ți să cunoască condi țiile în c are drepturile lor
se bucură de protecție , în cazu l nerespect ării obliga țiilor asumate de profe sionistul comerciant .
Fondul de comerț este o univ ersalitate de bunur i, are o identitate proprie, care nu s e reduce
la bunurile ce intr ă in compon ența sa . Prin voința profesionistului comercia nt, aceste bunuri au o
destinație comună , fiind afectate acelei ași activități .
Fondul de comerț:
a) poate reprezenta obiectul contr actelor de lo cațiune, al contractelor de vânzare -cumpărare ,
obiect al unor garanții reale mobiliare, al aportului l a const ituirea unei societăți , poate fi lăsat
moștenire și poate face ob iectul la majorarea capitalului socia l.
57 Irina Sferdian , Patrimoniul p rofesional individu al afect at desfășurării unei profesii lib erale în reglementar ea Codul ui
Civil (Legea nr. 287/20 09), în Revista Drept ul nr. 7/2012, p. 5 0; E. Chelaru, în Baias și cola b., Noul Cod civil, p. 35
58 I. L. G eorgescu, Drept comercial rom ân, vol. 1, Ed. Socec, Bucureșt i, p. 516-512
20
b) explică subrogația reală a bunur ilor car e îl compun (spre exemplu, mărf urile pot fi
înlocuite cu bani în momentul vânzării lor, emblema poa te fi modificată) ;
c) reprezintă o universalitate de fapt . Prin voința c omerciantului , bunurile ce intră în
comp onența unui fond de comerț , devin afectate exercitări i activități i economice; (precum
patrimoniu l de afectațiune)
d) conferă în beneficiul titularului său un drept exclusiv de exploatare , legea oferă protecți a
acest uia prin acțiuni privind concurența , potri vit Legii 11/1991 privind combaterea co ncurenței
neloiale, cu modif icările și completăr ile ulterioare;
e) este un bu n mobil necorporal , în com ponența sa prevaleaz ă bunurile mobile, necorporale
sau corporale , prepo nderent ca valoare fiind cele necorpor ale.
Fondul de comerț reprezint ă un ansamblu d e bunuri ( necorporal e, mobile, imo bile, cu
dreptu rile lor corespunzătoare) , aceste bunuri aparțin p rofesionistului comerciant, în timp
ce patrimoniul de afectațiune este o fracție (o masa patrimoniala) din cadrul patrimoniul (ci vil) al
profe sionistul ui, ca re are în componența sa, pe lângă bunuri, reprezenta te de dr epturi (reale), și
drepturi de creanță și obligații .
Capitol ul III – Studiul de caz
III.1 Analiza problemelor privind natura juridică a fondului de comerț -patrimoniu de
afectațiu ne, în cazul profesionistul ui comerciant
Analiza problemelor privind n atura juri dică a fondului de comerț -patrimoniu de afectațiune
face obiectul acestui stu diu de caz , fiind exp rimate pe larg concepțiile tradiționale , cu arg umentele
și criticile care au fost aduse la adresa lor .
Ne propunem sa prezentăm pe la rg concepția O.U.G. nr. 44/2008 privind patrimoniul de
afectațiune și implicațiile sale în scopul determinării natur ii juridice a fon dului de comerț ,
Întreaga problemat ică a cărei analiză n e-am p ropus-o are ca punct de pleca re instituția
patrimoniulu i, mai precis a pat rimoniului de afec țiune al comerciantului .
În speța analizată, soțul car e vinde în mod repetat imobile are calitate de întreprinzător, nu
de liber profesio nist, iar imobilele c onstru ite în scopul vânzării consti tuie elemente ale fondului său
de comerț, ce intră în c omunitatea matrimonială de bunu ri.
Există o posibilitate ca imobilele, e lemen te ale fondului de comerț ce fac obiectul
comunit ății matrimonial e, să fie vândute doar de căt re soțul comerciant, fără
consimțământul celuilalt soț ?
Răspunsul este unul afirmat iv, acest lucru fiind posibil dacă soții își vor modific a regimul
matrimonial .
În cazu l imobilele edificate de un întreprinzător, în scopul vânz ării, aceste imobile consti tuie
elemente ale fondului de comerț ce i ntră în comuni tatea matrimonială .
Ridic ăm problema calificării regimului juridic al imobilelor construite în scopul vânzării,
comercia ntul din speță este căsătorit în regim de comunitate legală.
Fondul de com erț constituie o universalitate de fapt, acesta cuprinde un a nsamblu de bunuri ,
corporale și incorporale, mobile și imobi le, pe care comerciantul le afectează în cad rul
desfășurări i activității sal e.
În spe ța dată , între elementele fondului de comerț fa ță de care se va restrânge comunita tea se
vor include atât bunuri prezente – imobilele dej a construite, ce se vor identif ica în mod
corespunzător, cât și ce le ce urmea ză a se constru i în scopul vânză rii. Prin diminuarea comunității
față de aceste elemente, imobi lele vo r putea să fi e înstră inate și grevate cu sarcin i reale doar de
către soțul c omerciant, fără a mai fi necesa r consimțământul celuilalt soț.
21
Bunurile desti nate exercitări i unei profesiei de către unul din soți constituie bu nuri ale sale,
propri i, dac ă nu su nt elemente ale unui f ond de comerț care face pa rte din comunitatea de bunuri
(art. 340 li t. c) din Codul ci vil).
Conform art. 327 din Codul civil, fiecar e soț este libe r să exercite o profesie și să dispună
de veniturile încasate. Soții au obligați a să co ntribuie, în raport cu mijloacele fiecăruia, la
cheltuielile căsăto riei, dacă prin conve nție matrimonială nu s-a prevăzut altfel . 59
În regim de comunitat e convențională sau legală , fiecare soț dispune liber doar de bunur ile
sale proprii (așa cum p revede art. 342 din Codul civ il.), pe care are dreptul să le folosească și să le
administrez e.
Dovada că un anumit bun este propriu se poate face, între soți, p rin orice mijlo c de
probă( Art. 3 43 alin. (2) din noul Codul civil .).
În ceea ce privește imob ilele care co nstituie bun comun , actele de înstrăinare sau de
grevare cu dreptur i pot f i încheiate cu acordul ambilo r soți.( Art. 346 alin. (2) și (3) din Cod ul civil
dispun e: „Cu toate acestea, oricare dintre soți poate dispune s ingur, cu ti tlu on eros, d e bunuril e
mobile comu ne a căror înstrăinare nu este supusă, potriv it legii, anumitor formalități de publicitate.
Dispozițiile art. 345 alin. (4) sunt aplicabile. (3) S unt, de asemenea, exceptate de la prevederile alin.
(1) daruril e obișnuite .” Art. 347 p reved e: „(1) Actul înc heiat fără consimțământul expres al ce luilalt
soț, atun ci când el este necesar potrivit legii, e ste anulabil. (2) Terțul dobânditor care a depus
diligența necesară pentru a s e informa cu privire la natura bunul ui este apă rat de efecte le nulității.
Dispoziț iile art. 345 alin. (4) ră mân aplicabi le.”
Orica re dintre soți poate cere să se menționeze î n cartea funciară apartenența unui imobil la
comu nitate ( Art. 344 din Codul ci vil.), iar calitatea de bun comun nu trebuie să fi e doved ită.
Prin modificarea regimului matrimonial, mai precis, prin restrângerea co munității în privința
unor elemente ale fon dului de comerț, îi va permite soț ului comerciant să încheie singur actele de
dispoziție referitoare la aceste imo bile, ne mai având ne voie de consimțământul soției.
Daca soții vor pr oceda la restrânge rea comuni tății matrimoniale față de aceste elemente ale
fondului de comer ț (imobilele construite în vederea vânzării) , în urma ace stui demers, imobilele
edificate cu scopul de a fi vândute vor tr ece din masa co munității matrimoniale în cea a bunurilor
proprii ale soțului comerciant.
În situația in care ne-am afla în prezența unei „restrâng eri a comunităț ii față de toate
imobilele”, nu este riguros exactă și nici profi tabilă pe ntru s oți.
Consideră m ar fi excesiv să se procedeze la restrâ ngerea comunității în privinț a
tuturor imobilelor deja dobândite de cătr e soți, imobile dob ândite in timpu l căsătoriei , și a celor ce
se vor dobândi î n viitor.
În situația în care toate imobilel e vor constitui bun propr iu al soțului comerciant, un imobil
va putea aparține c omunității doar dacă dobândirea imobilulu i se face, p otrivit voinței
dispunătorului, pr in donație sau legat .
Restrângerea regimul ui matrimonial , prezintă o singura l imită imp usă de legiui tor, și face
referire la datorii le față de care nu poate fi diminua tă comunit atea matrimoniala , obligațiile asumate
de soți pentru cheltuielil e obișnuite ale căsătoriei [art. 351 lit. c)].
Operațiun ea de trecere a imobilelor construit e de so țul come rciant, ca ele mente ale fondu lui
de comerț, din comunit atea matrimonial ă în masa bunurilor proprii ale soțului comerciant poate
fi oprită de creditorii comuni ai soților declan șând urmărirea silită a bunu rilor ce le aparțin.
În cazul prezen tat trecerea im obilelor const ruite în masa patrimonială afectată exercitări
activității a soțului comerciant reprezintă un instrument în deru larea afacerilor , astfel comercian tul
poate să îș i desfășoare activitatea.
59 Dacă obligația de a contribui la sarcinile căsătoriei nu este executată voluntar, în cazul unor neînțelegeri între soți
îndeplinirea ei poate fi asigurată prin constrângere juridică .
22
Privind contextul legislativ , fondul de comerț coincide unei realită ți economice deosebite :
cea a micii între prinderi comerciale , cu struc tură individua lă sau familial ă. Și cazul în care
întreprinderea comercial ă este organizat ă după o tehnic ă societar ă, unipersonală sau pluriperso nală,
fondul de comer ț este cel ma i impor tant subansambl u în sânul patrimoniului s ociet ății.
Din def iniția dat ă de către doctrinari , fondul de comerț rep rezintă o universalitatea a
drepturilo r și obligațiil or cu valoare patrimonia lă, universalitate ce a rezultat din divizarea
patrimoniului propriu a l comerciant ului și afectată de către ace sta desfășurării ac tivității sale
profesionale, organizată în așa fel pentru atragerea și dezvoltarea clie ntelei, cu scopul de a obține de
profit .
În concluzie noțiunea de patrimon iu de afectați une se aseamă nă cu fondul de comer ț prin
afectarea bunurilor unei activită ți lucrative și prin destinația comun ă a bunurilor ce îl compun.
Patrimoniul de afectațiune este o masă pa trimonială , ce ia na ștere prin acordul de constituire
al comer ciantului, și este afecta tă exerci tării unei ac tivităț i economice .
Privin d cele două univers alități juridice, patrimoniul și patrimoniul de af ectațiune-fondul de
comer ț, observăm anumite diferen țe:
a) Reținem că patrimoniul este o adev ărată universalitate jur idică, patri moniul afecta țiune
(fondul de comer ț) este o universalitate a fectat ă exercit ării unei prof esii, reprezentând o
diviziune a patrim oniului , cu un regim juridic determi nat de scopul căruia îi este
afectat.
b) Izvorul com un atât al patrimoniului ge neral cât și al patrimoni ului de afecta țiune îl
reprezintă legea , dar în cazul patrimoniu lui de afecta țiune, pentru ca acesta să existe este
nevoie de voința persoanei de a -l cons titui, pe când în cazul patrimoniului gen eral,
elementul voin ță nu este neces ar, pentru c ă fiecare persoană juridică sau persoană fizică
are un patrim oniu.
c) În com ponenț a patrimon iului general care reprezintă o realitat e intelectual ă, intr ă toate
drepturil e și obliga țiile patrimoniale ( privite ca elemente intelectuale), prezente și
viitoare ap arținând unei persoane , iar nu bunu rile care formeaz ă obiectu l acestora, iar în
cazul patrimoniul de afecta țiune-fondul de comer ț, în conformitate cu defini ția legal ă,
intră totalita tea drepturilor și obliga țiilor dar și a bunurilor, afectate exercit ării unei
activit ăți econom ice.
d) Tot ra portat la compone nța masei patrimoniale , în cadrul patrimoniul general nu regăsim
drepturi pers onal nepatrimoniale (nume, reputa ție), pe când în ma sa patrimoniul de
afecta țiune-fond de comer ț regăsim firma, em blema, reput ație etc.
e) În cazul patrimoniul -universalitate juridic ă, aces ta exist ă de-a lung ul întregi i existen țe a
persoanei fizice sau a per soanei juridice, pe când patrimoniul de afecta țiune prezintă un
caracter tempo ral, determinat de scopul pentru car e s-a realiz at divizarea.
f) Patri moniul este i nalienabil, acesta nu poat e fi desprins de titular, caracterul de
inalienabilitatea nu o regăsi m în cadrul masei patrimoni ale de afe ctațiune-fond d e comer ț
(ca mas ă patrimon ială afectat ă unui scop economic), masa patrimon iala de afect ațiune-
fond de comer ț poate fi înstr ăinat dac ă legiuitorul o permit e.
g) Creditorii personali ai întreprinzătorului nu au acces la bunurile din patrimoniul
de afecta țiune, este exclus concursu l cre ditorilor personali ai debitorului a supra
patrim oniului d e afectațiune al acestuia. Concisă și precis , în doc trină, se aprecia ză ca
fiind crean țe sau datorii profesionale acele datorii sau crean țe ce rezultă din exp loatarea
unei î ntreprinderi60, distin cția dintre creditorii profesionali și cei personali fiind rea lizată
prin raportare la a cest criteriu .
60 Gh. Piperea, Diviziunile patrimoni ale și c onfuzia de p atrimonii – noi motive de contestație la executare , Curierul
Judiciar , nr.9/2012 , p. 56 4
23
Potrivit au torilor doctrinari, consider ăm că, în situa ția constituirii de c ătre comerciantul
persoan ă fizică sau juridică 61 a unui p atrimoniu de afecta țiune, în conformitate cu condi țiile
stabil ite de lege, natura jurid ică a fon dului de come rț este cea a masei patrim oniului de afectați une,
întru cât:
a) Patrimoniul de afecta țiune – patrim oniu scop profesional aplicat materie i comerciale,
servește drept c oncept natu rii juridice a fondului de comer ț.
b) Fondul de co merț este constituit ca expresie a voinței comerciantului, pr intr-un act
unilat eral, în condițiile legii, prin divizarea din p atrimoniul s ău a unei mase bine definit e
de bunuri afe ctate unui scop profesion al, și așa cum am ar ătat în prezenta lucrare, este
recunoscut ă ca unive rsalitate jur idică-patrimoniu de afecta țiune.
c) Fondul de co merț repre zintă o universalitate juridic ă, nu posedă personalitatea juridic ă,
nefiind s ubiect de drept ; în cuprinsul fondului de comer ț se găsesc bunurile, drepturi le și
oblig ațiile care pr ivesc activitatea econ omic ă.
d) Fondul de comer ț constituie gajul gen eral exclu siv al creditorilor ale c ăror crean țe s-au
născut în legătură cu activitatea economic ă desfășurată de comerciant , înt rucât el
reprezint ă o frac țiune dist inctă a patr imoniului per sonal.
În situa ția în care comerciantul pers oană fizică creează un fond de comerț , fără crearea unui
patrimoniu de afecta țiune, consider ăm că natura juridică a fondul ui creat este cea a propri etății
incorporale:
a) Pentru comercia ntul care și-a constitui t un fond de comer ț pentru atragerea clientelei,
drept ul de propriet ate garant ează și asigur ă protec ția juridic ă contr a uzurp ărilor.
b) Considerăm c ă propri etatea este inc orporal ă, deoarece greveaz ă asupra unui bun
incorporal care c onsti tuie o crea ție a comerci antul ui, re zultat ă din organiz area
creativ ă a elemen telor fondului de comer ț.
c) Obiectul dreptul ui de proprietate incorporal ă este reprezentat d e fondul de comerț
(bun mobil prin det erminarea legii.).
d) Exploatarea fondului trebuie să se încadreze în criteriile comercia lității, iar
exercitarea profesiei poate fi v ăzută ca ex ploatarea fondul ui de comerț.
Reprezentând un drept de proprietate i ncorpo rală, înstrăinarea sa este specific ă regimului juridic al
transmite rii de drepturi incorporale.
III.2 Înstrăinarea patrimoniul de afect ațiune in cazul profesioniști lor reglem entați de
OUG nr. 44/2008
În studiul instituție patrimoniului de afectațiu ne co roborat cu institu ția profesionistului
încerc ăm sa explic am sistemul NCC si locul OUG nr. 44/2008 privind desfășurarea activitățil or
economice de către persoanele fi zice aut orizate, întreprinderile individuale și întreprind erile
familiale în acest si stem.
Analiz ând situația imobilul ui cumpărat și înscris în c artea fun ciară, înscris pe numele
persoan ei fizice autorizate (T.E), imobi l folosit pentr u desfășurarea activității comerciale a
persoanei fizice autorizate (T.E), astfe l că nu este necesar consi mțămân tul soției la momentul
înstrăinării bunului, î ntrucât bunul nu f ace parte din patr imoniul comun al soților.
Achizi ționarea spațiului în temeiul legii de către come rciantul înregistrat ca persoana fizic ă
autorizată , nu confer ă o imagine complet ă a reg imului bunului i n cauza .
Unicitatea patrimoniului r ămâne un principiu nealterat , Noul C od civil nu mo difica acest
principiu : orice pat rimon iu necesit ă un titular (art. 777 si art . 792 NCC ) și orice persoan ă este
titulara unui (si ngur) patrimoniu (art. 31 alin. (1) NCC ). Ceea ce consacra Noul cod civil , este
61„ În sensul c ă teoria patrimoni ul de afecta țiune este cons acrat ă legislativ numai în privin ța come rciantului perso ană
fizică, Gh. Piperea, Diviziuni le patrimoni ale și confuzia de p atrimonii – noi motive de contestație la executare , Curierul
Judiciar , nr.9/2012 , p. 56 4
24
posibilitatea de a stabili diviziu ni ale patrimo niului. Masele patrim oniale pot const itui patrimonii de
afectațiun e (art. 31 NCC ). Patrimoniul de afecta țiune poate fi ; (a) comercial (art. 2 pct. (j) OUG nr.
44/2008 ); (b) profesional (art. 33(1) NCC ); si ( c) fiduciar (art . 773 NCC ).
Fata d e aceste clasificări , paratul T.E. d in speța avea un patrimoni u (unic) divizat in trei mase
patrimoniale distincte :
masa bunurilor comune ( în devălmășiei cu soția T.S.);
masa bunurilo r prop rii personale ;
masa bunurilor proprii profesiona le constituit ă drept patrimoniu afectat exercitării activităților
come rciale aut orizate .
Tribunalul București a admis excepția lipsei calității procesuale activ e a reclamantei pentru
motivul d e nulitate relativă și excepția lipsei de interes pentru motivul de nulitate absol ută și în
consecință a respins cerer ea formulat ă de reclamanta T.A. împotriva pârâților T.E., B.P. și B.S.
Instanța de fond a ap reciat lipsa i nteresului în promovarea acțiuni i întrucât dacă această acțiune ar fi
admisă, bunul s -ar întoarc e în patrimoniul p ersoanei fizic e autorizate, care est e distinct de ce l al
patrimoniului soților .
În ce prive ște motivul de nulitate relative a reținut lipsa calității procesuale active, întru cât
bunul nu face parte din patrimoniul comun al soților , astfel că nu era necesar și consimțămâ ntul
reclamantei la în străinarea acest ui bun .
Curtea de Apel Bucure ști, a adm is apelul formulat de către reclamant ă, a desființa t hotărârea atacată
și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe .
Referitor la soluționa rea a celor două excepții , insta nța de apel a reține că hotărârea instanței
de fond este criticabil ă pentru c ă excepția lipsei de interes a fost soluționată înainte de lămurirea
regimulu i juri dic al bun ului promis, în lipsa unui probatoriu concludent și că instanț a de fond se
întemeiază pe argumentul că perso ana fizică autor izată are statut de entitate juridică d istinct de cel
al persoanelor fizice, ca și pe argu mentul că persoana fizică autori zată are p atrimoniu propriu, fără a
face trimitere la o dispoziț ie legală care să consacre acest e argumente.
Împotriva acestei de cizii a declara t recurs pârâtul B. P. solicit ând admiterea recursului, mod ificarea
deciziei în s ensul respingerii apelului recla mantei .
Recurentul susține că instanța a considerat greșit că ex istă identitate de patrimonii în tre o
persoană fizică autorizată și o persoană f izică , drept consec ință, soția pârâtului are un drept de
proprietate în devălmăș ie asupra bunului aparțin ând exclusiv pers oanei fizice autorizate; spațiul
comercial a fost dobâ ndit de către pers oana fizică au torizată în temeiul legii în cali tatea de
comer ciant, iar nu de că tre T.E., căsătorit cu T.A.; lipsa identități i între patrim oniul unui individ
persoan ă fizi că și cel al unei persoane fizice autorizate trebuie privită și prin prisma altor dispoziții
legale, art.31 Codu l fami liei;
Înalta Cu rte de Casație și Justiție a admis recu rsul ca fiind fondat .
Legiuitorul prin O.U.G. nr.44 /2008 a reglementat regimu l juri dic al per soanelor fizice
autorizate.
Potrivit dispozițiilor art.2 pct. (j) din ace st act normat iv, bunurile, drepturi le și oblig ațiile persoane i
fizice autorizate , afectate scopului exercitării unei activități economice repr ezintă un patrimoniu de
afectați une.
Prin art.20 se prevede că PFA (persoana fizică autorizată) răspunde pentru obligațiile sale cu
patrimoni ul de afectațiune , dacă acesta a f ost constituit și în completa re cu întreg patrimoniul .
În speță s-a lămurit regim ul juridic al bunului pro mis ace sta făcân d parte din patrimoniul de
afectațiune al persoanei fi zice autorizate – T.E., în condi țiile în care acest bu n a fost do bândi t de
către persoana fizică au torizată T .E. în calitatea sa de com erciant prin încheierea co ntractului de
vânzare – cumpărar e în teme iul dispozițiilor Legii nr.550/2002, a fost înscris în Cartea Funciară pe
numele perso anei fizice autorizate – T.E. și a fos t folosit pentru desfășurarea activităț ii comerciale a
persoanei fizice autorizate – T.E. A cest imobil nu a făcut ni ciodată parte di n patrimoniul comun al
soților T.
25
Persoana fizică auto rizată T.E. a cumpă rat imobilul în considerarea calită ții sale de
come rciant și în scopul desfășură rii în ace st imobil a activității comerciale pentru care era înființat .
Ca atare spațiu l nu fa ce parte din patrimoniul comun al celor doi soți însă face part e din
fondul de comerț al persoa nei fizice autorizate motiv pentr u car e nu este necesar consimțămân tul
soției la momentul înstrăinării bunului, astfel că reclama nta nu are calitate proce suală a ctivă.
Am exemplificat că, în spiritul legii, comercianții persoane fizice au dre ptul de a afe cta o
fracți e a patrim oniului personal în scopul ui exercitării activității economice, prin constitui rea unui
patrimoniu de afecta țiune, în oricare din modurile de desfășu rare a unei activități economice
reglementate de lege .
Prin constituir ea patrimoniului de afectațiune , comer ciantul sistează dreptul creditorilor
persona li de a -i urmări toate bunurile, creditorii personali se vor l imita la un drept de gaj general
asupra p atrimoniului personal, și în situația în care bunurile acestui patrimoniu nu sunt sufi ciente
pentru îndestul area creanț elor acestora. Creditorii personal i ai comer ciantului nu pot emite pretenții
asupra bunurilor di n patrimoniul de afectați une, această limitare legală nu poate fi îndepărtată prin
voința titularului patrimoniulu i de afecta țiune.
Dreptul de limita re a urmări rii patrimon iului de afectațiune al comerci antului persoană
fizică nu funcționează în privința creditorilor profesionali ai comerciant ului.
Creditorii profesionali își pot motiva acțiunea prin insuficiența bunurilor din patrimoniul de
afectațiu ne, credito rii profesion ali p utând urmări bunurile pers onale ale comerciantului persoană
fizică.
Într-o asemenea situație , creditor ii perso nali ai comerciantu lui pot invoca beneficiul de discuțiune
contra creditorilor pr ofesion ali.
III.3 Patrimoniul de afectaț iune in caz ul persoanelor ce practică o profe sie libera lă
Normele speciale ce reglementează statutul celor ce practică asemenea pro fesii prevăd că
bunuri le din patrimoniul acestor persoane primesc o destinație specială, ca patrimoniu de
afectațiune ; bunur ile constit uite ca patrimon iu de afectațiune vor servi la exercitarea profesiei , dar și
la eventuala îndestulare a creditorilor , dacă creanțe le s-au născut în legătură cu exercita rea profesiei .
Astfel , art. 60 lit . h) d in Legea nr. 9 5/2006 privind reform a în domeni ul sănătății 62, cu
modificările și completăr ile ulterioare, prevede că „p atrimoniul de afectațiune profesională”
cuprinde „totalitatea bunurilor, drepturilor și obligațiilor medicului afectat e scopului ex ercită rii
profesiei sale”, acesta fiind constituit „ ca o fracțiune distinctă” a patrim oniului să u, „separată de
gajul general al credito rilor acestuia”, iar lit. i) a acelui ași articol dispune că , „patrimoniu de
afectațiune profesională” împre ună cu client ela cabinetului și bunurile afectate exe rcitării pro fesie i,
aflate în proprietatea sau în folosi nța medicului alcătuiesc , compun ceea ce textu l define ște a fi
„praxisul de m edicină de familie”, o masa patrimonială distinctă de masa bunurilor p ersonale ori de
altă natură ale m edicului. „Art. (1) din Legea n r. 95 /2006 – Praxisul de medicină de familie ,
denumit în continuare praxis, reunește patri moniul de afectațiune profesion ală, infrastructura
cabinetului și c lientela reprezentată de pacienți și alți benef iciari ai serviciilo r oferite de cabinet .„63
Legea română permite înstrăinarea patrimon iului profesional al medicilor de familie .
Înstrăinarea patrimoniului de afecta țiune al medicului de familie se realizeze prin acte între vii, cu
titlu gratu it sau cu tit lu oneros, însă treb uie menționate expres actele ju ridice ce pot av ea ca obiect
patrimoniul de afectațiune profesional. În conformitate cu dispozițiilor art. 5 din Ordinul
Ministerului Sănătății Publice nr. 1322 din 2 noiembrie 200 6, „obiect ul preluării activi tății unui
praxis îl reprezintă pat rimoniul de afectațiune profesională, iar modalitățile de preluare a activității
unui prax is pot fi: vânzarea, schimbul, donația , legatul, locațiunea , comodatul, uzufructul, aportul la
62 Monitorul Oficial. nr. 372 din 28 aprilie 2006
63 Ministerul s ănătății publice , Ordinul nr. 1322/2006 privind aprobarea norm elor de st abilire a cri teriil or și
metodologiei de preluare a a ctivității unui praxis existent
26
capitalul social” . Legea speci ală stabilește modal ități particulare de înfăptuire a publicității preluă rii
praxisulu i.
Publici tatea generală a transferului praxis -ului medicilor de familie se realizează de medicul
cedent , cât și de către noul deținător . prin înștiințarea autoritățilo r de sănătate public ă teritoriale,
Casei de Asigurăr i de Sănătate dar și a pacienților .
Problema tica unui asemenea transfer sunt generate de obligațiile patrimoniului de
afectațiune și de dreptul creditorilor de a urmări i patrimoniul de afecta țiune în legă tură c u care au
luat naștere unele crean țe. Drepturi le creditorilor nu sunt afectate p rin înstră inarea patrimoniului de
afectațiune , fiind leg ate de patrimoniu, nu de titula rul acestuia. 64
Caracterul nelimitat al răspunderii subsidiare a comer ciantului ced ent al patrimoniulu i de
afectațiune rămân e neatins .
Înstrăinarea pa trimoniului de afectațiune nu poate duce la modificare a drepturilor
creditorilor profesionali , însă, nu se exclude posibilitatea ca, prin tr-o convenție de înstrăinare,
cesio narul se obli gă să preia și oblig ațiile ce privesc pat rimoniul de afectațiune al cedentului .
În funcție de fondul patrimoniului de afectațiune și de natur a operațiunilor juridice implic ate
în transferul acestuia, actul de transfer se va contura sub forma forma înscris ului s ub
Pentru ca cesiunile de creanțe sa devină o pozab ile faț ă de debitor, este nec esară comu nicarea
actului de transfer către toți debitor ii cedentului65(art. 1579 noul C od Civil), iar în vederea
acceptării cesiunii contractelor, este nece sară comunica rea ac tului de trans fer cu-
contractanțilo r.(arta, 1315 al in. (1) nou l Cod Civil) .
64 https://www .juridice .ro/353902/patrimoniul -de-afectatiun e-instrument -in-derularea -afacerilor.html
65 C. Haman giu, I. Rosetti -Bălănescu, Al. Băicoianu, op. cit ., p. 52 3. C. Bîrsan , Drept Civil. Drep turi reale principale ,
Ed. Hamangiu, București , 2007, pp. 10 -11.
27
Concluzii
Noțiunea de profe sionist așa cum a fost definită de art. 3 din Codul civil, include două
subdiviziuni cu un regim juridic distinct , potriv it doctrinei , o subdiviziune este reprezentată
de întreprinzăt orilor, regle mentată prin OUG nr. 44/2008 privi nd de sfășu rarea activi tăților
economice de că tre persoanele fi zice autori zate, întrepr inderile individuale și întreprinderile
familiale , și subdiv iziune a reprezentată de liber-profesionișt i, și îi cuprinde pe aceia care e xercită
așa-numitele profesii libe rale, avân d un statut determinat, reglemen tat de o lege proprie de
organizare.
Conclu zionăm astfel ca profesionistu l, in lumina noului Cod c ivil, nu poate înlocui complet
comer ciantul, deoarece acesta rămâne o specie. In a cest sens este si art. 8 alin. (1) din Legea
71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil , care menționează că
noțiunea de profesionist include catego riile de comerciant, întrepri nzător, operator economic,
precum dar și a altor persoane autorizate sa desfășoa re activit ăți economice sau profe sionale, astfel
cum aceste no țiuni sunt p revăzute de l ege la data intrării în vigo are a noului Cod civil .
Studiere a categorii lor de profesioni ști și determinarea statului juridi c al fiecăru ia dintre ei
prezintă o deosebită importanță , pentru studiul realiz at în privin ța patrimoniului de afec țiune.
Patrimoniu l de afectațiune nu este un patrimoniu general, ci es te o creație nouă, a cărei
existență este hotăr âtă de titularul patrim oniului gene ral în cazurile autorizate de lege .
Acea sta înseamnă că existența p atrimoniilor de afectațiune nu este indisolubil legată de o
persoană, întrucât o persoană are libertatea să decidă dacă constituie sau nu a un patrimoniu de
afectațiune. Este vo rba despre u n drept potestativ.
Pe acest funda ment putem stabili și accepta at ât natura juridică duală a patrimoniului de
afectațiune : universalitatea juridică și bun mobil incorporal, p recum ș i caracterele speciale ale
acestuia, printre care se remarcă al ienabilitate sa.
Putem concluziona că, în con dițiile în care patrimoniul de afe ctațiune profesional și
patrimoniul de afectațiune comercial sunt constituie prin manifestare unilaterală d e voinț ă, prin acte
juridice unilate rale, titularul patrimoniului astf el cons tituit nu își poate proteja patrimoniu l de
afect ațiune printr -o declara ție unilater ală de insesizabil itate sau inalienabilita te a bunurilor, pentru
că, așa cum am arătat mai sus (art. 2329 C. civ. rapor tat la art. 627 alin. ( 1) C. civ), legea română nu
recunoa ște va labilitatea un ui asemenea act.
Prin s epararea patrimoniilor comerciantului persoană fizică (a patrimoniului de afectațiune
fată de cel personal) este imperfectă, iar patrimoniul personal al comerciantului poate fac e obiec tul
urmări ri creditorilor pro fesionali , însă, creditorii vor ur mării mai întâi bunurile din patrimoniul
afect at exercit ării profesiei.
Ca efec t al constituiri patrimoniu lui de afectațiune, în cazul patrimoniului c omercial se
creea ză o insesizabilit ate temp orară sau definitivă în cazul patrimoniului profesion al și a ce lui
fiduciar .
Profesioniștii din categoria profesiilor liberale , având un statu t determinat, reglemen tat de o
lege proprie de orga nizare se bucură de o protecție reală a patrimoniului propriu, prin constituirea
unui patrimoniu de afecta țiune, limitând creditorii profe sionali la urmărirea patrimoniului
profesion al, în acest caz , const ituirea patrimoniul ui de afectațiune reprezen tând un mod eficace de
protejare a patrimoniului personal.
Dreptul de limitare a urmări rii patrimon iului de afectațiune al comercia ntului persoană
fizică nu funcționează în privința creditorilor profesionali a i comerciant ului, în cazul acesta,
creditorii profesional i își pot motiva acțiunea prin insuficiența bunurilo r din patrimoniu l de
afectațiune , creditorii profesion ali p utând urmă ri bunurile personale ale comerciantului persoană
fizică.
28
Constituirea un ei m ase patrimoniale de afectațiune în vederea desfășur ării activității
economice poate repreze nta instru mentul i deal de manageme nt a patrimoniului, de limitare a
răspunderii în unel e cazuri și poate servi ca protecție a patrimoniului personal al comercianțil or..
Studiul compara tiv al regimului juridic al patrimoni ului de afectațiune al comerciantu lui
persoa nă fizic ă cu cel al mase lor fiduciare (comercianții persoane juridice ), și mai cu seamă
patrimoniile de afectațiune profesionale, relevă diferențe importan te sub aspectul protecției oferite
patrimoniu lui personal .
Observ ând că O.U.G. nr. 44/2008 nu statuea ză o mod alitate predeter minată de constituire a
patrimoniului de afectațiune în ceea ce privește persoanele fizice autorizate și titularul întreprinderii
individuale, mulțumindu -se cu declara ția pe p roprie răspu ndere la registrul comerțului pent ru
înscrie rea menț iunii de constit uire a patrimoniului de afect ațiune, apreciem că de l ege ferenda se
cere aducerea de completări cu privir e la o modalitate legală predeterminată de constituire a
patrimoniului de afectați une, cu dispozi ții mai riguroase în privința modul ui în care bunuri le ce vor
fi supuse unui regim special de deținere și de gestiune.
29
Bibliografie
A. Cărți, tratate , cursuri, monografii
1. Anghelescu Carla Alexandra, Bogdan Nazat, Gabriel Boroi, Curs de drept civil, Drepturile reale
principale , 2013 ;
2. C. Bîrsan, Drept Civil. Drepturi reale principale , Ed. Hamangiu, București, 2007 ;
3. C. Hamangi u, I. Rosetti -Bălănescu, Al. B ăicoianu, Tratat de drept civil , Ed. All Beck, Vol. I,
1998
4. E.CHELARU, Comentariu, în FL. A. BAIAS, E. CHELARU, R. CONSTANTINOVICI, I. 5.
MACOVEI, Noul Cod civil. Comentariu pe articole. Art. 1 -2664, E d. C.H.Beck, București, 2012 ;
6. E. Chelaru, în Baias și coordonatorii ., Noul Cod civil , Ed. C.H Beck , 2014 ;
7. Gh. Piperea în Fl. A. Baias și coordonatorii ., Noul Cod civil ; Ed. C.H Beck, București,
8. Gh. Piperea, Diviziunil e patrimoniale și confuzia de patrimonii – noi motive de contestație la
executare ; Ed. C.H. Beck , 2013 ;
9. Hamangiu, I. Ros etti-Bâlânescu, Al. Bâicoianu, Tratat de drept civil român , Ed. AII Beck,
București, 1996 ;
10. I.L. Georgescu, Drept comercial român, vol. 1 , Ed. Socec, București ;
11. L. Pop, I.-F. Popa, S.I. Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligațiile , Ed. Universul Jurid ic,
București, 2012 ;
12. U.N.N.P .R., Codul civil al României. Îndrumar notarial, vo l.I, Ed. Monitorul Oficial, București,
2011;
13. S.D. Cărpinaru l; Tratat de drept comercial român , Ed. Universul Juridic, 2016 ;
14. V.Stoica, Drepturile reale, Drepturile reale principale , Ed.C.H.Beck, Buc urești, 2009 ;
15. V.Stoica, Drept c ivil. Drepturile reale principale , Ed. C.H. Beck, București, 2009 ;
16. V. Stoic a, Drept civil , Ed. C.H. Beck , 2013 ;
B. Articole și lucrări conferințe
1. Cristina Florescu; Concepte si tendințe actuale in legătura cu drept ul societăților comerciale, în
revista Pandecte , nr.10/20 11;
2. D. Chirică, Noul Cod civil , Direcții de evoluție , în Pandect ele Române nr. 4/2013 ;
3. Diverse aspecte în legătură cu adopt area sistemului monist de noul Cod Civil , Baroul Bu curești,
SCA Schoenherr și Asociații ;
4. Gh. Piperea ; Diviziunile patrimoniale , Curierul Judiciar, nr.9/2012 ;
5. Gh. Piperea, Simularea personalit ății juridice în Noul Cod Civil , RRDA nr. 1/2012 ;
6. I. Turcu, Se poartă fiduci a, Revista de Note și Studii Juridice , RRDA nr. 11/2016 ;
7. L.M.Harosa, Scurte considerații asupr a fiduciari în reglementarea noului Cod civil , RRDA nr.
9/2013 ;
8. M. Harosa, Scurte considerații asupr a fiduciei în reglementarea noului Cod civil , Revista
Română de Dreptul Afacer ilor nr. 9/2013, nr. 3;
9. R. Damma nn, Fiducia – garanție și conflictul de legi , în Pandectele Româ ne nr. 6/2013 ;
Irina Sferdian, Patrimoniul profesional individual afectat desfășurării unei profesii liberale în
reglementarea Codului Civi l(Legea nr. 287/2009) , în revista Dreptul nr.7/2012
30
C. Legislație
1. Directiva 93/13 CEE a CCE din 5 aprilie1993
2. Legea nr. 3 1/1990 Republicată privind societățile comerciale, cu modificările și completările
ulterioare
3. Legea nr. 9 5/2006 privind reform a în domeni ul sănătății , cu modificările și completările
ulterioa re
4. Legea nr. 36/1995 Republicată, cu modificările și completările ulterioa re
5. Legea nr. 26/1990 Republic ată privind registrul comerțului , cu modificările și completările
ulterioare
6. Legea nr. 215/2001 Republicată
7. O.U.G .nr. 44/2008 privind d esfășurarea activității economice de către persoane fizice autorizate,
întreprinderi individuale și întreprinderi familiale
8. Ordinul nr. 1322/2006 privind aprobarea normelor de stabilire a criteriilor și metodologiei de
preluare a activității unui praxis existent , Ministerul sănătății publice
9. Noul Cod Civil , (Legea nr. 287/2009 ) republicat, actualizat la zi și co nsolidat
10. Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civi l
D. Resurse web
1.Curs universitar, www.academia.edu
2.CCCAR BUSINESS MAGAZINE, http://www.ceccarbusinessmagazine.ro/regimul -juridic -al-
patrimoniului -de-afectatiune -in-lumina -codului -civil-a1324/
3.CECCAR BUSINESS MAGAZINE , Registrului național de publicitate a maselor patrimoniale
afectate exercitării unei profesii autorizate în mod individual sau sub forma unei asocieri (societăți
profesionale fără per sonalitate juridică, abreviat RNPMP)
http://www.cecc arbucuresti.ro/userfiles/Metodologie%20mase%20patrimoniale%20RNPMP.pdf
4.Decizia ICCJ , nr.18/ 2016, www.legalis.ro
https://www.legalis.ro /2017/04/07/ril -admis -referitor -la-competenta -materiala -procesuala –
tribunalelorsectiilor -specializate -decizia -iccj-nr-182016/
5.Despre noul Cod(civil) comercial, Gheorghe Piperea, www.JURIDICE.ro
https://www.juridice.ro/157402/despre -noul-cod-civil-comercial.html
6.Patrimoniile de afectațiune și teoria personalistă a patrimoniului –
https://www.juridi ce.ro/425343/patrimoniile -de-afectatiune -si-teoria -personalista -a-
patrimoniului.html
7. Patrimoniul de afectațiune – instrument în derularea af acerilor
https://www.juridice.ro /353902/patrimoniul -de-afectatiune -instrument -in-derularea -afacerilor.html
8.Patrimoniile de afectațiune și teoria personalistă a patrimoniului
https://www.juridice.r o/425343/patrimoniile -de-afectatiune -si-teoria -personalista -a-
patrimoniului.html
9. Prelegerea domnului pro f. univ. dr. Valeriu Stoic a din 08 Septembri e 2011, www. inm-lex.ro
10. Recurs în interesul legii a dmis referitor la competența materială procesuală a tribunalelor/
secțiilor specializate.
https ://www.juridice.ro/353902/patrimoniul -de-afectat iune-instrument -in-derularea -afacerilor.html
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ IFR [624136] (ID: 624136)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.