PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ [614672]
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ
PSIHOLOGIE
LUCRARE DE LICENȚĂ
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Lect.univ.dr. Popescu Gabriela
ABSOLVENT: [anonimizat] 2020
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ
PSIHOLOGIE
FACTORII MOTIVAȚIONALI AI
CREATIVITĂȚII ÎN MEDIUL ORGANIZAȚIONAL
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Lect.univ.dr. Popescu Gabriela
ABSOLVENT: [anonimizat] 2020
1
CUPRINS
Rezumatul lucrării…………………………………………………………………………..2
Introducere………………………………………………………………………………….3
Capitolul 1. Aspecte teoretice privind problematica studiată………………………………5
Capitolul 2. Metodologia cercetări…………………………………………… ……………20
2.1. Obiectivele cercetări…………………………………………………..20
2.2. Ipotezele cercetări……………………………………………………..20
2.3. Subiecții/participanții cercetări…………………………… …………..21
2.4. Metode și instrumente utilizate………………………………… ……..21
Capitolul 3. Rezultatele cercetări și interpretarea lor………………………………………24
Capitolul 4. Concluziile cercetării………………………………………… ………………46
4.1. Validarea/invalidarea ipotezelor cercetării… …………………………46
4.2. Limite și recomandări pentru cercetările vii toare………………….47
Bibliografie………………………………………………………………………………..48
Anexe
2
REZUMATUL LUCRĂRI
Tema prezentei lucrări este ,,Factorii motivațional i ai creativității în mediul
organizațional”. ,,Creația începe fondator, simplu și colosal, cu o idee. Ideea, singurul minereu
necotat la bursă. Fără idee, viața ar fi un morman de steril mineral. Fără idee, toate cuvintele
acestei lumi s-ar transforma într-o masă informă de sunete și exclamații brutale. Doar creația
ne redă demnitatea și ne scoate din rândul primatel or fără grai. Doar creația poate deschide
mici ferestre în mințile oamenilor. Cei care se vor simți părăsiți își vor lua cu siguranță zborul”.
(Sorin Preda, Introducere în creativitatea publicit ară). În această cercetare ne propunem să
stabilim dacă există o relație între nivelul de cre ativitate și nivelul trebuințelor, gen, vârstă și
nivelul de studii. Am presupus că: în mediul organi zațional nivelul de creativitate crește direct
proporțional cu nivelul de pregătire educațională; departamentul IT este mult mai creativ
comparativ cu departamentul financiar-contabil; cre ativitatea scade în raport cu vârsta;
persoanele de gen feminin au nevoie de contacte soc iale mai ridicate față de persoanele de gen
masculin. Am ales un număr de 60 de subiecți cu văr sta cuprinsă între 30 și 35 de ani – 30
subiecți din domeniul IT cu studii superioare de ma ster, dintre care 12 persoane de gen feminin
și 18 persoane de gen masculin și 30 de subiecți di n domeniul financiar–contabil cu studii
superioare de licență, dintre care 22 persoane de ge n feminin și 8 persoane de gen masculin.
Pentru măsurarea creativități am folosit chestionar ul ,,Test de aptitudini creatoare” iar pentru
a măsura trebuințele am folosit ,,Chestionarul de m otivație personală”. Dintre ipotezele
prezentate în lucrare s-au validat toate patru rezu ltând și un rezultat suplimentar acesta
prezentând diferența dintre participanții cu diferi te tipuri de motivație dominantă în funcție de
nivelul de aptitudini creatoare.
3
INTRODUCERE
Tema prezentei lucrări este ,,Factorii motivațional i ai creativității în mediul
organizațional”. Lucrarea va fi alcătuită din patru capitole. În capitolul 1, subcapitolul unu voi
aminti aspectele teoretice privind problema studiat ă, controversele terminologice, definiții ale
creativității. Este foarte cunoscut faptul că, au f ost formulate multe definiții ale creativitătii
fiind studiată de mulți psihologi și cercetători la nivel mondial. Importanța creativității a fost
evidențiată de J.P. Guilford în jurul anului 1950. Voi aborda nivelurile creativității în viziuni
diferite amintind de modelul lui Irving Taylor și v oi aminti de taxonomia descriptivă a opt
tipuri de produse creative, perspectivă propusă de Sternberg. Voi face o clasificare a factorilor
creativității și voi aminti de cele 15 trăsături al e personalității autoactualizatoare evidențiate de
Maslow în anul 1954. În subcapitolul 1.2 voi face r eferire la importanța creativității în mediul
organizațional.
În această cercetare imi propun să stabilesc dacă există o relație între nivelul de
creativitate și nivelul trebuințelor, gen, vârstă ș i nivelul de studii. Generic am presupus că
nivelul de creativitate în organizație este mai mar e pe nivelul de pregătire educațională, pe
departamentul IT cu nivel de studii postuniversitar e, am presupus că nivelul de creativitate
scade pe măsură ce vârsta crește iar persoanele de gen feminin au o trebuință de contacte sociale
mai intensă decât persoanele de gen masculin. Studi ul va avea un număr de 60 de subiecți cu
vărsta cuprinsă între 30 și 35 de ani – 30 subiecț i din domeniul IT cu studii superioare de
master, dintre care 12 persoane de gen feminin și 1 8 persoane de gen masculin și 30 de subiecți
din domeniul financiar–contabil cu studii superioar e de licență, dintre care 22 persoane de gen
feminin și 8 persoane de gen masculin. Pentru măsur area creativități voi folosi chestionarul
,,Test de aptitudini creatoare” iar pentru a măsura trebuințele voi folosit ,,Chestionarul de
motivație personală”. Voi urmări validarea a patru ipoteze plecând de la ideea că participanții
cu aptitudini creatoare foarte bune lucrează în dep artamentul IT, că există un nivel de
creativitate mai ridicat în cazul persoanelor cu un grad mai crescut de pregătire educațională,
că odată cu înaintarea în vârstă creativitatea scad e datorită obișnuinței comportamentelor
indivizilor și că persoanele de gen feminin au treb uințe de afiliere mai intense decât cele de
gen masculin . Mă aștept ca toate cele patru ipote ze să se valideze.
4
Creativitatea constituie acțiunea care implică gene rarea unor idei noi ale cunoașterii, și
transformării lumii noi sau noi asocieri ale minții creative între idei sau concepte existente. În
mediul organizațional procesul de muncă trebuie să evolueze și să exerseze spiritul creativ al
angajaților. Preocuparea pentru condițiile de viață și de muncă ale oamenilor este o parte
inseparabilă a conducerii fiecărei organizații și r evine direct managerilor de la toate nivelurile
ierarhice. Adesea apare întrebarea ce forțe, factor i sau presiuni existente în contextul de muncă
sau în propria personalitate determină oamenii să a dopte un tip de comportament? Ce
necesități, scopuri, aspirații, dorințe, temeri, in tenții iî stimulează să se angajeze în anumite
acțiuni? Stimularea potențialului creativ al angaja ților reprezintă una dintre principalele
priorități în lume al managerilor la nivel superior . E necesară dezvoltarea creativități fiecărei
personalități, încă din momentul recrutării în orga nizație, așa încât viitori specialiști să poată
contribui la progresul organizației și a statului. În ultima vreme creativitatea ocupă un loc din
ce în ce mai important la nivel organizațional. Din ce în ce mai multe organizații renunță, puțin
câte puțin, la acel mediu de lucru fix și rigid, fa ră a avea dreptul la idei și păreri.
Economia din ziua de azi impune companiilor să găse ască noi modalități prin care să aibă
performanțe susținute, prin creșterea creativității angajaților. Schimbările rapide, competiția
globală și un mediu cu o cerere într-o continuă cre ștere a determinat organizațiile să își
dezvolte abilitățile de inovare, cruciale pentru pe rformanța acestora pe termen lung. Utilizarea
și dezvoltarea ideilor creative permit organizațiil or să răspundă oportunităților și, în același
timp, să se adapteze, să crească și să fie competit ive într-un mediu într-o continuă schimbare.
Pentru ca această trăsătură să fie dezvoltată în râ ndul angajaților, firmele trebuie să se preocupe
în permanență de stimularea acestora, prin crearea unui mediu de lucru plăcut și relaxant, în
care seriozitatea și umorul să se echilibreze, lucr uri ce stimulează în mod direct gândirea
creativă a personalului.
Am ales această temă din dorința de a cerceta cât d e importantă este creativitatea în
cadrul organizației în raport cu trebuințele angaja ților. Totodată am făcut și o cercetare în cadrul
aceleași instituții, dar pe departamente diferite: departamentul IT și departamentul financiar-
contabil, pentru a-mi valida ipoteza că angajații d epartamentului IT au un nivel de creativitate
crescut față de angajații departamentului financiar -contabil, pornind de la ideea că IT înseamnă
nou, inovație și financiar-contabil planuri deja stabilite ce trebuiesc respectate . Consider că
stilul de management influențează în mod direct cre ativitatea.
5
CAPITOLUL 1.
ASPECTE TEORETICE PRIVIND PROBLEMATICA STUDIATĂ
CREATIVITATEA
,,Prin originea ei, natura umană este creatoare. Om ul se justifică pe sine în fața creatorului
nu numai prin ispășire, ci și prin creație”. (N. Be rdiaev)
Creativitatea este fără îndoială dimensiunea fundam entală a spiritului uman. În concepția
cea mai largă, creativitatea este capacitatea omulu i de a da naștere unei noi realități, de a institui
valori noi pe terenul celor existente sau pe domeni i inedite.
CONTROVERSE TERMINILOGICE
S-a scris enorm de mult pe tema creativității. Prot agoniștii individuali sau instituționali ai
comunității creative vin din orizonturi epistemolog ice extrem de diferite, sugerând un domeniu
difuz, fie excesiv de permisiv amatorilor, fie reze rvat doar unora, supra-specializați pe cîte un
aspect al fenomenului creativ. Fenomenul creativită ții, implicit conceptul, sunt încă subiecte
de controversă. Cu aproape două decenii în urmă, J. Kathena făcea o sinteză a datelor privind
conceptul de creativitate, în termeni rămași încă v alabili: ,,Creativitatea este un fenomen
ambigu, cu o descriere incompletă și o măsurare nes igură. Datorită largii sale utilizări, termenul
a fost asociat cu comportamentul creativ și cu proc esele mintale care se distribuie pe un
continuum cognitiv-emoțional, complicat de diferite le opinii asupra sursei sale energetice.
Clasificările teoretice se referă la creativitate c a la un fenomen: cognitiv, rațional și semantic;
personal și ambiental relativ la practicile din cop ilărie; ca la un înalt nivel al sănătății mintale;
ca freudist; ca la un fenomen psihedelic; ca defin itoriu; ca behaviorist; ca dispozițional “
(Kathena, 1987, p.322).
6
DEFINIȚII ALE CREATIVITĂȚII
Cercetătorii care au studiat creativitatea au propu s diverse definiții ale termenului sau au
preluat acele accepțiuni care exprimau puncte de ve dere identice sau apropiate concepției lor.
Termenul de creativitate provine de la latinescu ,, creare” , ceea ce înseamnă a ,, zămisli”, ,,a
făuri”, ,,a naște”.
Având în vedere complexitatea fenomenului creativit ății Al. Roșca, în 1981, arată că este
greu de formulat o definiție unanim recunoscută. Te rmenul de creativitate a fost propus în
psihologie de către psihologul American G. W. Allpo rt, în 1937, pentru a desemna o formațiune
de personalitate, dar acesta îl readucea la atitudi nile, inteligența sau trăsăturile temperamentale.
Importanța creativității a fost evidențiată de J.P. Guilford în jurul anului 1950, care arăta
că , creativitatea are în vedere abilitățile pe car e le întâlnim la majoritatea oamenilor, fiindcă
acestea se referă de fapt la modul sui generis în c are se reunesc însușirile de personalitate la
nivelul fiecărui individ.
F. Galton, în Hereditary Genius, considera că facto rul determinant al forței creatoare este
ereditatea, neglijând astfel contribuția factorilor socio-educaționali (M. Roco, 1979). El
considera că oamenii geniali sunt înzestrați cu apt itudini intelectuale sau mental exceptionale.
S. Freud explică fenomenul creației pornind de la t eoria sublimării, considerând că acest
fenomen poate fi determinat, generat de tensiunea c auzată de tendințe, impulsurile refulate în
inconștient, tendințe ce pot apărea sub formă de de ghizare, în forme rezistente la existența
socială, acceptabile din punct de vedere social. Fr eud introduce următoarea nuanță: soluția
sublimării, deci a creației și sănătății mentale îi este accesibilă doar individului talentat, în timp
ce individul obișnuit nu este receptiv la fanteziil e și ideile izvorâte din inconștient, pe care le
reprimă, refulează, expunându-se astfel tulburărilo r psihice.
Societatea contemporană se caracterizează prin schi mbări radicale la locul de muncă, în
familie, în educație, în știință și tehnologie, în religie si aproape în orice aspect al vieții noastr e.
Omul din această societate este înzestrat cu adapta re și curaj, acestea fiind legate în mare
măsură de creativitate. Creativitatea nu înseamna d oar receptarea și consumul de nou, ci în
primul rând creearea noului.
7
Prin creativitate se înțelege capacitatea sau aptit udinea de a realize ceva original,
capacitatea umană de a produce ceva nou și care are valoare. Actul creator este însă un proces
de elaborare prin intervenție sau descoperire, cu a jutorul imaginației creatoare, a unor idei sau
produse noi, originale de mare valoare și aplicabil e în diferite domenii de activitate.
,,Creativitatea este un proces care duce la un anum it produs caracterizat prin originalitate
sau noutate și valoare sau utilitate pentru societa te” (Rosca, Al. 1981, p.17)
După C. Rogers (1961) adaptarea creativă naturală p oate fi singura posibilitate prin care
omul poate ține pasul cu schimbarea caleidoscopică a lumii sale. În condițiile ratei actuale a
progresului, științei, tehnicii și culturii, un pop or cu un nivel scăzut al creativității, cu o cultur ă
limitată nu va putea rezolva eficient problemele cu care se confruntă.
A creea înseamnă a face să existe, a cauza, a gener a, a aduce la viață, a produce, a fi primul
care interpretează rolul și dă viață unui personaj, a compune repede. Creativ este cel ce se
caracterizează prin originalitate si expresivitate .
După P. Popescu-Neveanu ,,creativitatea presupune o dispozitie generală a personalității
spre nou, o anumită organizare (stilistică) a proce selor psihice în proces de personalitate” (P.
Popescu-Neveanu, 1987, pag. 52).
Ca formațiune psihică deosebit de complexă, creativ itatea se caracterizează printr-o
multitudine de sensuri: utilitate, eficientă, produ ctivitate, valoare, ingeniozitate, noutate,
originalitate.
În sens general a fi creativ înseamnă a crea ceva n ou, original și adecvat realității. În sens
restrîns, putem distinge patru accepțiuni ale terme nului de creativitate (M. Zlate, 1994):
-creativitatea ca produs;
– creativitatea ca proces;
– creativitatea ca potențialitate general umană și abilitate socială;
– creativitatea ca dimensiune complexă a personali tății;
8
NIVELUL CREATIVITĂȚII ÎN VIZIUNI DIFERITE
În teoria psihologică a creativității cel mai adese a se evocă două modele de stabilire a
nivelului creativității.
1. Modelul propus de Irving Taylor în 1959, acesta fol osind două criterii:
a) Originalitatea socială a produsului
b) Personalitatea autorului
2. Al doilea consideră nivelul de originalitate a prod usului prin raportarea la dimensiunile
comunității sociale față de care produsul este nou și util (sfera socială față de care produsul este
original). Nivelul cel mai coborât este cel de crea tivitate individuală sau creativitate
psihologică, care nu propune un produs creativ în î nțelesul curent al termenului ,,original” sau
nou față de alte produse existente, ci nou doar pri n raportarea la individ, nu și la cei din jur.
În 1999, R. J. Sternberg (2003) a propus o noua perspectivă asupra nivelurilor
creativității, în ceea ce el a numit modelul propul siei pentru tipurile de contribuții creative
(Sternberg, 1999, p.83-100; Sternberg, Kaufman& Pre tz, 2002). Este o taxonomie descriptivă
a opt tipuri de produse creative:
1. Copia/Replică– sunt ,,clone” ale originalului – dup ă ce un produs are succes pe piață, alții
producători scot copii, cu variații minore.
2. Redefinirea – contribuția creativă constă într-o no uă perspectivă în care este văzut statutul
curent al domeniului.
3. Progresul – este nivelul de creativitate în care ,, contribuția” creativă reprezintă o încercare de
a deplasa domeniul către direcția în care se dezvol tă deja, iar contribuția aduce domeniul pâna
la punctul în care alții sunt pregătiți să acceadă.
4. Noutatea permanentă – contribuția ajunge mai depart e decât ceilalți sunt pregătiți să împingă
domeniul.
5. Redirecționarea – încercarea de a deplasa domeniul î ntr-o direcție nouă și diferită.
6. Reconstrucția – a deplasa domeniul înapoi la punctu l anterior ultimei deplasări.
7. Reinițierea – nivelul de creativitate în care produ sul creativ reprezintă o încercare de a deplasa
domeniul spre un punct diferit și încă neatins, apo i de a deplasa domeniul într-o nouă direcție
din acel punct.
9
8. Integrarea – este o încercare de a impulsiona domen iul prin asocierea a două sau mai multe
contribuții din trecut, care până atunci fuseseră c onsiderate distincte sau chiar opuse.
1. Creativitatea ca produs.
Majoritatea autorilor au privit creati vitatea din perspectiva caracteristicilor produsulu i
creator,cu trăsăturile specifice acestuia: noutate , originalitate, valoare, utilitate socială,
aplicabilitatea lui vastă. Margaret A. Baden vede î n creativitate realizarea de combinații
originale din ideile vechi. În privința primului cr iteriu, cel al noutății, opiniile sunt divergente,
existând autori care luau în considerare noutatea p entru subiect al produsului creator (Newell,
Shawm Simon, 1963), și alții care consideră esenția lă noutatea produsului pentru societate (Al
Roșca). Autorul român vede în creativitate ansamblu l ,,factorilor subiectivi și obiectivi care
duc la realizarea, de către indivizi sau grupuri, a unui produs original și de valoare” (Al Roșca,
1981).
2. Creativitatea ca proces
Creativitatea ca proces reprezintă o perspectivă ce reflectă caracterul procesual, fazic al
creativității. În privința numărului fazelor, exist ă o divergență de opinii.
G. Wallas, E.D. Hutchinson, R. Thompson identifică patru faze:
– pregătirea
– incubația
– iluminarea
– verificarea
Al. Osborn identifica șase faze:
– orientarea
– preparația
– analiza
– ideația
– sinteza
– evaluarea
10
Indiferent de succesiunea fazelor procesu lui creator, important rămâne caracterul
evolutiv, dinamic al creativității care devine crea ție trecând din potențialitate în aspect
manifest.
3. Creativitatea ca potențialitate general uman
În prezent a fost depășită concepția conform căr eia ereditatea are rolul principal în
creativitate (Fr. Galton) și se apreciază că aceast a este o capacitate general umană, existând în
diverse grade și proporții la fiecare individ, punc t de vedere care permite stimularea, educarea
și antrenarea creativității.
4. Creativitatea ca dimensiune complexă a personalităț ii
Putem spune că latura transformativ-cons tructivă a personalității integrează întreaga
activitate psihică și personalitatea individului și este în același timp una dintre cele mai
complexe dimensiuni ale personalității. Amintim def iniția dată de Paul Popescu-Neveanu:
,,creativitatea presupune o dispoziție generală a personalității spre nou, o anumită organizare
(stilistică) a proceselor psihice în sistem de pers onalitate” – Popescu Neveanu, 1987. Putem
spune că prin intermediul creativității, personalit atea umană se încadrează într-un spațiu
axiologic, omul valorizându-se pe el însuși.
Progresul omenirii nu este posibil fără activi tatea creatoare, teoretică sau practică a
oamenilor. Din aceste motiv activitatea cretoare es te considerată forma cea mai înaltă a gândirii
umane.
Specialiștii români au abordat studiul creativit ății în deceniul patru al acestui secol, prin
cercetări în aria individului superior dotat (Roșca Al) , în domeniul creativității artistice (Rusu
L), al filosofiei creației (Blaga L) sau al creativ ității tehnice (Odobleja Șt) . După 1956, reîncep
cercetările sistematice din domeniul creativități i (Roșca Al., 1967, 1981), evantaiul lor
cuprinzând abordări ale fenomenului creativității d in perspective variate, de la creativitatea
individual la cea de grup (Roco M., 1978), de la cr eativitatea elevilor (Bejat M. , Nicolae G.,
Liiceanu Perju Aurora, 1979, Stoica Ana, 1983) la c reativitatea tehnică (Belous V., 1986,1987;
Roco M. 1983)
11
DELIMITĂRI CONCEPTUALE
Întrucât există unele concepte care au fost confund ate cu cele de creativitate se impun
unele delimitări conceptuale:
Invenția – presupune găsirea noului care se adaugă cunoștin țele și obiectele deja existente;
Inspirația – o stare psihică, în cursul căreia se conturează viitoarea idee sau soluție nouă;
Inovația – are o conotație pragmatică și implică aplicarea noutății într-o formă de activitate de
domeniul economic;
Descoperirea – este dezvăluirea unor legități deja existente în realitate și înainte de relevare,
explicarea lor teoretică;
Talentul – este o formă superioară de manifestare a aptitud inilor, care poate duce la valori noi
și originale;
Geniul sau superdotarea – este treapta superioară de dezvoltare a aptitudi nilor care se
manifestă într-o activitate de importanță istorică pentru societate, pentru progresul cunoașterii
umane.
FACTORII CREATIVITĂȚII
,,Din ce în ce mai mulți specialiști consideră crea tivitatea o trăsătură esențială și definitorie
pentru existența individului și pentru evoluția soc ietății” (Rafaila. E, 2003 pag,30)
C. Rogers consideră că principalul motiv al creativ ității este tendința de a se actualiza, de
a devenii ceea ce este potențial. Principalele cate gorii de factori stimulativi pentru creativitate,
între care se stabilesc relații de interdependență, dominare sau compensare sunt: psihologici,
biologici, sociali.
Fiind o dimensiune a personalității atât de complex ă, creativitatea este nu numai
plurifazică, ci și multidimensională. Factori extre m de diverși ca natura, structura și valoarea
acționează asupra individului pentru a genera conte xtul propice funcționării ei. M.Zlate
vorbește de patru categorii principale de factori, care acționează în scopul de a crea mediul
favorabil manifestării creativității, ca fenomen mu ltidimensional.
12
1. Factorii interior-structurali – acești factori sunt de natură psihologică și sun t subdivizați în
trei categorii:
– Intelectuali – aici întâlnim inteligența și gândirea creatoare, cu forma ei esențială pentru
creativitate – gândirea divergentă;
– Afectivi motivaționali – aceștia dezlănțuie, susțin și orientează creativ itatea, creșterea tensiunii
motivationale, pasiunea, curiozitatea, tendința de a comunica sau nevoia de nou și claritate,
tendința de autorealizare;
– De personalitate – atitudinali, aptitudinali, temperamentali – ace știa cresc sau frânează
potențele creatoare ale individului;
2. Factorii exterior-conjucturali sunt legați de particularitățile sociale, istorice , de orânduire,
clasă socială, de grupul căruia îi aparține individ ul, de condiții materiale favorabile sau precare;
3. Factorii psiho-sociali – aceștia se referă la ambianța relațională, la cl imatul psiho-social în
care trăiește individul;
4. Factorii socio-educaționali – nivelul educațional, de prezența sau absența influențelor
educative ale familie, ale colectivelor de muncă, a le procesului de învățare ( M. Zlate, 2009,
p.308).
În lucrarea ,,Psihologie generală”, Andrei Cosmovic i (1996) clasifică factorii de
personalitate în: aptitudini, experiență, motivație și voință, inteligență, societate. El a interpreta t
creativitatea în relație cu imaginația , considerân d creativitatea o capacitate mai complexă , ce
face posibilă crearea de produse reale ori mentale, fiind o importantă resursă de progres.
Psihologul Alexandru Roșca consideră creativitatea ,,ansamblul unitar al factorilor
subiectivi și obiectivi care duc la realizarea , de către indivizi sau grupuri, a unui produs original
și de valoare”. Al. Roșca realizează o clasificare generală a factorilor de creativitate în:
– factori subiectivi sau însușiri ale personalității creatoare – intelectuali, aptitudini speciale,
motivație, temperament, caracter;
– factori obiectivi- condițiile socio- educative ( Al .Roșca, 1972);
În 1994, A. Munteanu face una dintre cele mai compl ete clasificări și vorbește de trei mari
categorii de factori: psihologici, biologici si soc iali.
În lucrarea de față accentul este pus pe factorii p sihologici considerându-i cei mai
importanți și motivanți în mediul organizațional.
13
A. Factorii psihologici intelectuali
Pornind de la modelul tridimensional al intelectulu i, ce îi aparține lui J.P.Guilford,
principalii factori amintiți în literatura de speci alitate sunt: gândirea divergentă, gândirea
convergentă, stilul perceptiv (aprehensiunea). Auto rul reprezintă structura multifactorială a
inteligenței sub forma unui cub pe ale cărui laturi sunt plasate operațiile, produsele și
conținuturile.
1.Gândirea divergentă este o gândire de tip multidirecțional, de căutare a unor
alternative logice, variate, prin abordarea problem ei din diverse perspective. Este aceea
abilitate de a gândi în afara cutiei ,,thinks outsi de the box”. O persoană care gândeste divergent
va include toate posibilitațile pentru a ajunge la o solutie, venind cu idei creative pentru a o
face să funcționeze. Acest tip de gândire se manife stă liber, fără limită de timp sau bariere în
ce privește imaginația. Gândirea divergentă este st râns legată de creativitate și este întotdeauna
necesară în domeniul creativității. Acest tip de gâ ndire este deschisă, flexibilă și caută să vadă
ceea ce la prima vedere este invizibil sau chiar im posibil. Zona de confort este depășită mai
ușor, dacă ai acest tip de gândire și faci față cu succes noilor provocări ale vieții. Guilford
definește gândirea divergentă ca fiind ,,generarea de alternative logice care să fie
corespunzatoare unei situații date”(Guilford, 1987, p.49).
Gândirea divergentă presupune existența urmă toarelor aptitudini:
Fluența/fluiditatea /debitu l – reprezintă volumul și rapiditatea debitului aso c iativ, sau
numărul de răspunsuri obținute. Speciile fluenței s unt:
– Fluența verbală – evidențiată prin exerciții de gen ul enumerărilor de cuvinte care să respecte
anumite criterii;
– Fluența ideativă – un exercițiu / test de consecinț e posibile ale unei situații postulate
– Fluența asociativă
– Fluența expresivă – testul de creativitate a lui Me dnick (RAT, Remote Associațion Test) se
bazează pe fluența expresivă
Flexibilitatea – (facilitatea în schimbarea seturilor mintale) – reprezintă aptitudinea de
restructurarea a demersurilor gândirii în raport de noile cerințe, sau de varietatea răspunsurilor
formulate, presupunând apelul la centrări și decent rări succesive. Al. Roșca consideră
14
flexibilitatea ca fiind factorul cel mai important pentru creativitate, un indicator al acesteia fiind
ușurința cu care individul operează cu categorii co nceptuale. Flexibilitatea gândirii este un
comportament opus fixității funcționale, desemnând capacitatea de a abandona spontan o cale
sterilă, de a trece cu ușurință de la un cadru de r eferință la altul. Flexibilitatea este abilitatea d e
a schimba. Flexibilitatea este o condiție a origina lității. Se poate manifesta în percepție, gândire
sau comportament. Flexibilitatea gândirii poate fi ilustrată prin exerciții care activează un
stereotip, după care cerințele problemei necesită r enunțarea la acest algoritm și abordarea
diferită.
Originalitatea – reprezintă abilitatea unui subiect de a da răspun suri neobișnuite, neuzuale.
Originalitatea este dată și de relevanța sau de cor espondența cu cerințele realității. Poate fi
recunoscută prin produsul care trebuie să aibă urmă toarele calități: noutate, unicitate,
imprevizibilitate, efect de surpriză. Originalitate a este un factor atât de important, încât mulți
autori o extind la întreaga creativitate. Originali tate găndirii este evaluată prin intermediul
produsului și se recunoaște prin produsul care prez intă următoarele calități: noutate, unicitate,
imprevizibilitate și efect de surpriză.
Elaborarea – reprezintă acțiunea propriu-zisă de producere a u nor soluții inedite ce
presupune adăugarea unui număr mare de detalii, amă nunte, elemente concrete produsului
respectiv. În concepția lui Guilford, este calitate a gândirii care permite persoanei: să adauge
produsului un număr mare de detalii, amănunte, elem ente foarte ,,concrete” și să-l elaboreze
echilibrat și economic ,, astfel încât nimic să nu lipsească și nimic să nu fie de prisos”.
Sensibilitatea la probleme – reprezintă capacitatea de a vedea probleme acolo unde alții
nu le văd. Este o atitudine constructivă.
Redefinirea – reprezintă capacitatea de a folosi obiectele în m odalități neuzuale, mai
puțin neobișnuite.
2. Gândirea convergentă – permite focalizarea efortului cognitiv pe un răsp uns unic,
singurul posibil și existent, a indivizilor, atunci când au o problemă sau văd un scop. Văd un
număr limitat de soluții și tind să se blocheze în detalii. Această gândire este de tipul ,,albă sau
neagră”, niciodată nuanțe. Este un instrument cogni tiv important și folositor pentru că te ajută
să analizezi, să critici și să fii atent la detalii . Însă dacă te oprești la acest mod de a privi lume a
din jur, iți limitezi perspectivele și zona de conf ort este mică, depășind cu greu anumite situații
neprevăzute din viață.
15
3. Aprehensiune sau stilul perceptiv – este o dimensiune stilistică a intelectului care
reflectă modalitatea de reacție a proceselor cognit ive la problemele ce urmează a fi rezolvate.
Modelul tridimensional al creativității (R.J. Stern berg)
Robert J. Sternberg a abordat creativit atea în două moduri:
1. Indirect – prin teoria tridimensională a inteligenței (,,tr iarchic theory” , 1985).
Această teorie se înscrie în categoria teoriilor co gnitiv comportamentale, care studiază modul
în care operează procesele cognitive în diferite co ntexte environmentale. Componentele
inteligenței din acestă teorie sunt părți intercore late ale aceluiași sistem, idee care face ca teoria
inteligenței tridimensionale să fie compatibilă cu teoriile inteligenței generale. Aceste sunt:
inteligența analitică, inteligența creativă și inte ligența practică.
Inteligența creativă, ca dimensiune a inteligenței, constă în abilitatea de a utiliza
experiențele anterioare pentru a întelege (prin int uiție) noile situații și a le face față. Persoanele
cu inteligență creativă ridicată excelează în combi narea unor fapte aparent necorelate, pentru a
forma noi idei.
2. Direct – prin formularea modelului tridimensional al crea tivității (1988b) acest model
prezintă creativitatea ca pe ,,o intersectare speci fică între trei atribute psihologice: inteligența,
stil cognitiv și personalitate, în speță motivația” (Sternberg 1988b, apud Davis, 1992, p.41).
B. Factori psihologici nonintelectuali
În categoria acestor factori întâlnim: motivația, caracterul, afectivitatea,
temperamentul, rezonanța intimă.
1. Motivația este esențială pentru înlăturarea eventualelor obst acole ce pot apărea
susținând efortul creatorului. Pentru demersul crea tor motivația intrinsecă este foarte
importantă. Motivația este premisa subiectivă pentr u formarea unei atitudini, fiind formată din
nevoi care-l determină pe individ să aibă un anumit comportament. Vasile Pavelcu sintetizează
importanța motivației pentru creativitate astfel:,, Înțelegerea actului creator nu se poate
dezvălui decât în contextul și dinamica motivaționa lă a personalității”.(V. Pavelcu, 1974).
16
Motivația a fost abordată de mai multe o rientări esențiale din psihologie:
Teoria psihanalitică prezintă motivele inconștinte ca forțe dinamizatoa re ale
comportamentului uman. Concepția psihanalitică a c reativității este esențialmemte o concepție
a motivației, creației ( ne referim la creativitate ca proces). Un alt punct de vedere privește
creativitatea ca pe un produs al capacității indivi dului de a-și sublima impulsurile sexuale (K.
Abraham, A.A. Brill, și S.Freud).
Teoria umanistă – Abraham Maslow explică acțiunile umane prin inte rmediul unor
nevoi specifice (fiziologice, de siguranță, sociale , de statut, de autoactualizare). Se consideră
că nevoia de a crea este caracteristică unui număr redus de indivizi și se poate manifesta doar
după ce sunt satisfăcute celelalte nevoi. Carl Roge rs și Abraham Maslow definesc actualizarea
de sine ca fiind utilizarea tuturor talentelor pent ru a deveni ceea ce poți deveni, a-ți actualiza
potențialul. Persoana auto-actualizată este sănătoa să mintal, se acceptă pe sine, evoluează ,
functionează la toți parametrii, are spirit democra tic.
La oamenii aflați în procesul de actualizare a sin elui, creativitatea seamănă din mai
multe puncte de vedere cu cea a tuturor copiilor fe riciți și care se simt în siguranță. Este
spontană, lipsită de efort, inocentă, ușoară. Oamen ii aflați pe calea actualizării sinelui se tem
relativ puțin de necunoscut, de misterios, de enigm atic și sunt deseori atrași de aceste lucruri
sau le atrag intenționat ca să mediteze asupra lor, sa fie absorbiți de ele.
,,Creativitatea ca expresie a actualizăr i sinelui este ,,emisă” la fel ca radioactivitatea, și
atinge viața în toate aspectele sale, indiferent de problemele existente, așa cum un om vesel
emană veselie fără să-și propună, să aibă un plan ș i chiar fără a fi conștient. Este emisă precum
razele de soare; se împrăștie peste tot, face unele lucruri să crească (dintre cele care pot crește)
și este irosită pe pietre sau alte lucruri care nu pot să crească” (A. Maslow, 2013, p.372).
Când Maslow a făcut legătura între creativi tate și autorealizare a descris cele 15 trăsături
ale personalității auto-actualizatoare ( Maslow, 19 54). Oamenii de acest gen:
1. Percep realitatea într-un mod mai obiectiv și exact , nu se simt timorați față de necunoscut,
tolerează ambiguitatea;
2. Îi acceptă pe ceilalți și natura umană, se acceptă pe sine;
3. Sunt spontani, naturali, firești;
4. Sunt centrați pe problemă, non-egocentrici, au o fi lozofie asupra vieții și o misiune în viață;
5. Au nevoie de intimitate și solitudine;
17
6. Sunt independenți și autonomi, se descurcă singuri, nu vor laude și popularitate;
7. Au capacitatea de a prețui întotdeauna experientele simple, au capacitatea de a ține stresul sub
control, au umor;
8. Au propriile lor momente de intensă plăcere, exper iențe de vârf, fiind conștienți de acest lucru;
9. Au sentimente profunde de fratietate cu întreaga om enire, sunt altruiști;
10. Stabilesc legături puternice de prietenie cu puțini oameni fiind capabili de mare dragoste;
11. Sunt democratici, nepărtinitori;
12. Sunt etici si morali, într-un mod propriu, le place munca către atingerea unui scop;
13. Au un simț al umorului mai intelectualizat, orienta t constructiv;
14. Sunt originali, creativi, inventivi cu un mod proas păt, naiv, simplu si direct de a privi viața;
15. Sunt capabili să se detașeze de propria cultură, iș i pot însuși și ignora convențiile;
După C. Rogers – motivația creativității este ,,tendința omului de a se actualiza, de a
deveni ceea ce reprezintă potențialitățile sale” pot ențialul creativ există în fiecare și doar
așteaptă condițiile pentru a se exprima” (Rogers, 1 959, p.69).
Condițiile înăscute ale creativității sunt :
– Deschiderea la experiență;
– Locus-ul intern al evaluării;
– Abilitatea de a se juca cu elementele și concepțiil e;
Teoria lui Herzberg – prezintă ca factor motivațional fundamental sati sfacerea sau
insatisfacerea individului. Teoria motivațională a lui Frederick Herzberg este un concept
dezvoltat în anii 50-60, ca mijloc de întelegere a satisfacției angajaților. Conform teoriei,
factorii motivaționali (realizarea, recunoașterea, activitatea în sine, responsabilitatea,
avansarea, dezvoltarea profesională) sunt strâns l egați de satisfacția la locul de muncă, în timp
ce factorii extrinseci (politicile companiei și adm inistrarea, supervizarea, relațiile
interpersonale, condițiile de lucru&salariu, statut ul, siguranța) sunt asociați cu insatisfacția.
2. Caracterul – este stimulator pentru creativitate prin următoarel e tipuri de trăsături:
putere de muncă, perseverență, răbdare, conștiincio zitate, inițiativă, curaj, încrederea în sine,
independență, nonconformism, capacitatea de asumare a riscului (A. Munteanu,1994). A. Roe
crede că o trăsătură comună a creatorilor, indifere nt de domeniu, este tenacitatea în muncă.
3. Afectivitatea – asigură energizarea și valorificarea dimensiunilo r caracteriale, a celor
cognitive, a aptitudinilor speciale.
18
4. Temperamentul – nu putem vorbi de existența unui tip temperamenta l nepotrivit
pentru creativitate deoarece nu este un factor ce d iferențiază indivizii creativi de cei mai puțin
creativi, ci poate exista o adecvare după natura do meniului respectiv. Al Roșca crede că
temperamentul influențează mai ales stilul activită ții creatoare, continuu sau în salturi, care
poate influența productivitatea și eficiența. (Al R oșca, 1972).
5. Rezonanța intimă – este un factor stilistic al personalității. Rep rezintă modul în care
experiențele trăite se reflectă la nivel individual . M. Bejat a constatat că persoanele înalt
creative sunt ambiegal orientate (tipul centripeta l –orientat spre propria interioritate și tipul
centrifugal, orientat spre mediul exterior).
CREATIVITATEA ȘI MEDIUL ORGANIZAȚIONAL
În urmă cu mai multe decenii Octav Onicescu, savant român, adresa contemporanilor
săi un celebru îndemn: ,,Veți crea, veți avea, nu v eți crea, nu veți exista” Mesajul lui acredita
ideea supraviețuirii prin creație. Creativitatea în cetează a mai fi o preocupare științifică, ea
devine o preocupare cvasigenerală a societății desc hizându-se astfel noi perspective de
interpretare a fenomenului creativității. Dezvoltar ea economică depinde în mod esențial de
creativitatea umană, fiind necesară o înaltă educa re a creativității. Atitudinea creativă se
manifestă cu prioritate în domeniul activității de bază a indivizilor.
Creativitatea este importantă într-o mare măsu ră în viața organizațională. Creativitatea
managerilor este cea ce permite organizațiilor să a nticipeze schimbarea, să creeze noi
tehnologii, produse și noi metode operaționale. Cre ativiatatea se dezvoltă cel mai bine într-o
atmosferă dinamică și tolerantă. Pentru a încuraja și gestiona creativitatea, managerii trebuie
să înțelegă procesele creative, să cunoască cel mai adecvat mod de selecție a persoanelor cu
abilități creative, să fie capabili să stimuleze co mportamentul creativ și să furnizeze un climat
organizațional de cultivare a creativității. Resurs ele umane sunt unica resursă din cadrul
organizației care poate avea capacitatea de a-și mă ri valoarea sau nu, odată cu trecerea timpului,
care se uzează în timp – dacă nu fizic, atunci mora l.
Creativitatea reprezintă o sursă de putere și energ ie inepuizabilă, constituie un factor
esențial de progres în evoluția lumii contemporane și poate aborda orice problemă. Promovarea
19
creativității individuale, și în special a creativi tății colective, constituie soluția pe care omenire a
o are ca șansă de supraviețuire și de progres. Un b un manager, chiar dacă nu este creativ, trebuie
să știe foarte bine ce vrea să facă, să fie un bun strateg, să aibă abilitatea de a lua decizii și de
a-i monitoriza pe cei cu care lucrează și să nu-i l ipsească abilitatea de a-i asculta pe cei din jur.
Gradul de pregătire profesională și experiență repr ezintă o condiție necesară care face cu
putință obținerea de performanțe. Capacitatea de a identifica și a schimba modul tradițional de
gândire și comportament, capacitatea de a întelege și de a vedea lucrurile și din altă perspectivă
decât cea evidentă, capacitatea de a genera alterna tive și soluții diferite.
Atunci când potențialul creativ al angajaț ilor dintr-o organizație este ignorat, organizația
are un grad de inovare scăzut. Coeficientul de inov are al unei organizații depinde de capacitatea
managementului de a crea acest context de actualiza re a creativitatii.
20
CAPITOLUL II
METODOLOGIA CERCETĂRII
2.1 OBIECTIVELE CERCETĂRII
O1. În această cercetare ne propunem să stabilim d acă există o relație între nivelul de
pregătire educațională și nivelul de creativitate.
O2. În această cercetare ne propunem să stabilim d acă există nivel de creativitate mai mare
în departamentul IT față de departamentul contabili tate.
O3. În această cercetare ne propunem să stabilim d acă există o relație între vârstă și nivelul
de creativitate.
O4. În această cercetare ne propunem să stabilim d acă există o relație între trebuințele
sociale în funcție de gen.
2.2 IPOTEZELE CERCETĂRII
I1. Dacă nivelul de pregătire educațională este mai ridicat, atunci nivelul de creativitate
este mai mare.
I2. Presupunem că în organizație există niv el de creativitate crescut în departamentul IT
față de departamentul contabilitate.
I3. Cu cât vârsta este mai mare, cu atât nivelul d e creativitate este mai mic.
I4. Presupunem că persoanele de gen feminin au tre buințe de afiliere socială (contact
social) mai intense decât cele de gen masculin.
21
2.3 SUBIECȚII/ PARTICIPANȚII CERCETĂRII
În baza ipotezelor și obiectivelor formu late, am efectuat cercetarea la firma Strabag,
firma ce-și desfășoară activitatea la nivel multina țional. Activitatea de cercetare am organizat-
o plecând de la alegerea loturilor de subiecți din departamentul IT și departamentul financiar-
contabil. Am ales un numar de 60 de subiecți cu vâr sta cuprinsă între 30 si 35 ani, de sex
feminin și masculin și, cu un nivel de pregătire ed ucațional diferențiat. Perioada desfășurării
cercetării a fost cuprinsă între 1-15 mai 2020, tes tele fiind trimise participanților pe mail. Lotul
de subiecți a fost format din:
– 30 de subiecți din domeniul IT cu studii supe rioare de master, dintre care 12 persoane de
gen feminine și 18 persoane de gen masculine.
– 30 de subiecți din domeniul financiar–contabi l cu studii superioare de licență, dintre care
22 persoane de gen feminine și 8 persoane de gen ma sculin.
2.4 METODE SI TEHNICI DE CERCETARE
Am considerat că principala metodă potrivit ă în demersul meu metodologic este metoda
psihometrică.
Descrierea instrumentului
Metoda psihometrică – este o metodă care măsoară capacitățile psihice ale unei
persoane, pentru a concluziona cu privire la nivelu l lor de dezvoltare. Modelele psihometrice
sunt modalități de măsurare a capacităților psihice ale individului în vederea stabilirii prezenței
sau absenței lor și mai ales a nivelului și gradulu i de dezvoltare. Cea mai cunoscută dintre
metodele psihometrice este metoda testelor psiholog ice. Astăzi, testele sunt folosite în legătură
cu toate funcțiile psihice și în toate domeniile de activitate.
22
Tehnica testelor – Seconsideră testul ca fiind o formă standardizată, vizând determinarea
cât mai exactă a gradului de dezvoltare a unei însuș iri psihice sau fizice. Standardizarea constă
în obligația de a aplica exact aceași probă în exac t aceleași condiții psihologice utilizând un
test identic pentru toți subiecții. În majoritatea cazurilor se urmărește și standardizarea
interpretării rezultatelor, elaborandu-se criterii precise de apreciere și chiar etalonare.
Etalonarea ajută mult în obiectivarea rezultatelor. Testele etalonate mai sunt denumite si
psihometrice.
Testul este o probă relative scurtă, stan dardizată, care vizează determinarea cât mai
exactă a unor însușiri psihice. Testele au avantaje care rezidă din capacitatea de a măsura
obiectiv și standardiza o anumită capacitate psihic ă, dar și dezavantaje, deoarece nu iau în
considerare modul în care se obține rezultatul, ci d oar rezultatul.
În realizare acestei cercetări am folos it ca instrumente de lucru Chestionarul de
motivație profesională și Testul de aptitudini crea toare.
În acestă cercetare am folosit următoarele teste:
Chestionarul de motivație profesională adaptat de Mihaela Roco, după R. Bazin, și
prezentat în 2001 (p.214-215). Chestionarul aprecia ză motivele și trebuințele activității
profesionale și cuprinde 35 itemi. Completarea ches tionarului se poate realiza în două moduri:
1. Cei 35 de itemi sunt prezentați ca o listă cu trebu ințe și motive privind activitatea profesională.
Vor trebui ierarhizate în ordinea importanței subie ctului.
2. Cei 35 de itemi sunt împărțiți în 5 grupe:
I Fiziologice (organice)
II Securitate
III Contacte sociale(umane)
IV Stimă, considerație
V Realizare de sine (împlinire)
23
În fiecare grupă sunt repartizați un număr de itemi. Se determină în care din grupele
prezentate se află motivele cele mai importante (ce le situate pe primele locuri). Chestionarul
poate fi interpretat prin scala tip Likert (scală c u alternative așezate gradual).
Persoanele înalt creatoare au motivele cele mai însemnate plasate în grupa V (realizare de
sine, împlinirea).
Testul de aptitudini creatoare – de Ion Moraru.
Chestionarul este alcătuit din 76 itemi, cu variant e de răspuns nu, da (puțin, mult, foarte mult).
Varianta de răspuns sunt notate cu:
– nu = 0 puncte
– puțin = 1punct
– mult = 2 puncte
– foarte mult = 3 puncte
punctaj minim 0 și punctaj maxim 228
Evaluarea unei persoane se poate realiza prin următ oarele variante:
a. prin analiza comparativă în raport cu celelalte per soane din grup
b. prin raportarea rezultatului personal la următoarel e intervale:
I – 57% punct (25% din maximum) sau mai puțin de 57 puncte – subiectul este slab dotat pentru
creativitate
II – 114 puncte (50% din maximum) – dotare medie
III – 171 puncte (75% din maximum) – dotare bună
IV – 228 puncte (100% din maximum) dotare foarte bu nă
c. printr-un procedeu care include ambele variante: pr in raportarea individuală la ceilalți
participanți, prin stabilirea unei ierarhii valoric e și prin evaluarea lui în funcție de cele 4
intervale prezentate mai sus
În lucrare am aplicat varianta b.
24
CAPITOLUL 3
REZULTATELE CRECETĂRII ȘI INTERPRETAREA LOR.
Etapa de statistică descriptivă
Tabelul nr. 1. Tabel prezentând indicatorul statist ic descriptiv mod pentru
variabilele calitative ale studiului
Statistics
nivel_educational departament CMP_motivatie_
dominanta TAC_dotare_aptitudini_crea
toare
V
alid 60 60 60 60
M
issing 0 0 0 0
Mod
e 1.00a 1.00a 4.00 2.00
a. Multiple modes exist. The smallest value is show n
Din tabelul de mai sus se observă că:
– la variabila ,,nivel educațional”, modul cel mai mi c este Mo = 1, ceea ce
înseamnă un număr egal de participanți la cercetare cu studii de nivel universitar și respectiv
postuniversitar;
– la variabila ,,departament”, modul cel mai mic este Mo = 1, ceea ce înseamnă
un număr egal de participanți în cadrul fiecărui de partament;
– la variabila ,,motivație dominantă”, modul este Mo = 4, ceea ce înseamnă că
majoritatea participanților la cercetare au motivaț ia dominantă de tip stimă de sine;
– la variabila ,,dotare aptitudini creatoare”, modul este Mo = 2, ceea ce înseamnă
că majoritatea participanților la cercetare au nive l mediu de dotare aptitudini creatoare;
25
Tabelul nr. 2. Tabel prezentând distribuția partici panților la studiu în funcție de
variabila calitativă ,,nivel educațional”
nivel_educational
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Vali studii
postuniversitare 30 50.0 50.0 50.0
studii
universitare 30 50.0 50.0 100.0
Total 60 100.0 100.0
Din tabelul de mai sus se observă că un număr de 30 de participanți la cercetare au
studii de nivel universitar și restul de 30 au stud ii de nivel postuniversitar.
Reprezentarea grafică nr. 1. Grafic de tip pie (“plăcintă”) reprezentând distribuția
participanților la studiu în funcție de variabila c alitativă “nivel educațional”
Din graficul de mai sus se observă că un procent de 50% dintre participanții la
cercetare au studii de nivel universitar și restul de 50% au studii de nivel postuniversitar.
26
Tabelul nr. 3. Tabel prezentând departamentele din cadrul cărora au fost selectați
participanții la cercetare
departament
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid IT 30 50.0 50.0 50.0
contabilitate 30 50.0 50.0 100.0
Total 60 100.0 100.0
Din tabelul de mai sus se observă un număr egal de 30 de participanți la cercetare
din cadrul fiecarui department.
Reprezentarea grafică nr. 2. Grafic de tip pie (“plăcintă”) reprezentând
departamentele din cadrul cărora au fost selectați participanții la cercetare
Din graficul de mai sus se observă că un procent de 50% dintre participanți la
cercetare au fost selectați din departamentul IT si 50% din departamentul contabilitate.
27
Tabelul nr. 4. Tabel prezentând variabila cantitati vă ,,CPM_motivație dominantă”
CMP_motivatie_dominanta
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid fiziologice 7 11.7 11.7 11.7
contacte 11 18.3 18.3 30.0
stima 42 70.0 70.0 100.0
Total 60 100.0 100.0
Din tabelul de mai sus se abservă că, din numarul t otal de 60 de participanți la
studiu:
– 42 subiecți au motivație dominantă ,,stima de sine”
– 11 subiecți au motivație dominantă ,,contacte socia le”
– 7 subiecți au motivație dominantă ,,necesități fizi ologice”
Reprezentarea grafică nr. 3. Grafic de tip pie (“plăcintă”) reprezentând variabila
cantitativă ,,CPM_motivație dominantă”
Din graficul de mai sus se observă că un procent de 70% au motivație dominantă
,,stima de sine”, 18,33% au motivație dominantă ,, contacte sociale” și un procent de
11,67% au motivația dominan ă ,,necesități fiziolog ice”
28
Tabel nr. 5. Tabel prezentând variabila cantitativă ,,dotare aptitudini creatoare,,
TAC_dotare_aptitudini_creatoare
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid slaba 2 3.3 3.3 3.3
medie 28 46.7 46.7 50.0
buna 20 33.3 33.3 83.3
foarte buna 10 16.7 16.7 100.0
Total 60 100.0 100.0
Din tabelul de mai sus se observă că, dintr-un numă rul total de 60 participanți,
– 10 subiecți au ,,dotare aptitudini creatoare” foart e bună
– 20 subiecți au ,,dotare aptitudini creatoare” bună
– 28 subiecți au ,,dotare aptitudini creatoare” medie
– 2 subiecți au ,,dotare aptitudini creatoare” slabă
Reprezentare grafica nr. 4. Grafic de tip pie (“plăcintă”) reprezentând distribuția
participanților la studiu în funcție de variabila c antitativă ,,dotare aptitudini
creatoare”
29
Din graficul de mai sus se observă
– un procent de 16,67% dintre subiecți au un nivel fo arte bun de ,,dotare aptitudini
creatoare”
– un procent de 33,33% dintre subiecți au un nivel bu n de ,,dotare aptitudini creatoare”
– un procent de 46,67% dintre subiecți au un nivel me diu de dotare aptitudini creatoare”
– un procent de 3,33% dintre subiecți au un nivel sla b dotare aptitudini creatoare”
Tabelul nr. 6. Tabel prezentând indicatorii statist ici descriptivi (ai tendinței centrale:
medie, mediană, mod; ai variabilității distribuției : amplitudine, dispersie, abatere
standard; ai formei distribuției: indicatorul de as imetrie skewness și cel de aplatizare
kurtosis ) pentru variabilele cantitative ale studiului
Statistics
CM
P_fiziologi
ce CM
P_securitat
e CM
P_contacte C
MP_stima CM
P_autoreali
zare TA
C_aptitudin
i_creatoare
N V
alid 60 60 60 60 60 60
M
issing 0 0 0 0 0 0
Mean 20.7
167 19.6
833 21.7
500 23.
9500 19.3
833 124.
4333
Median 20.0
000 21.0
000 21.0
000 24.
0000 20.0
000 114.
5000
Mode 18.0
0a 24.0
0 21.0
0 25.
00 20.0
0 114.
00a
Std.
Deviation 4.05
509 4.63
769 3.81
622 2.1
6619 3.38
537 43.8
3071
Variance 16.4
44 21.5
08 14.5
64 4.6
92 11.4
61 192
1.131
30
Skewness .006 –
.332 .360 –
.430 –
.855 .411
Std. Error of
Skewness .309 .309 .309 .30
9 .309 .309
Kurtosis –
.974 –
.952 .195 .18
1 .140 –
.666
Std. Error of
Kurtosis .608 .608 .608 .60
8 .608 .608
Range 15.0
0 18.0
0 18.0
0 10.
00 14.0
0 159.
00
Minimum 13.0
0 10.0
0 14.0
0 18.
00 10.0
0 55.0
0
Maximum 28.0
0 28.0
0 32.0
0 28.
00 24.0
0 214.
00
a. Multiple modes exist. The smallest value is show n
Din tabelul de mai sus se observă că:
– la variabila ,,trebuințe fiziologice”, media este m = 20,71 puncte, iar abaterea
standard este s = 4,05 puncte
– la variabila ,,trebuințe de securitate” media este m = 19,68 puncte , iar abaterea
standard este s = 4,63 puncte
– la variabila ,,trebuințe contacte” media este m = 2 1,75 puncte, iar abaterea
standard este s=3,81 puncte
– la variabila ,,stimă de sine” media este m = 23,95 puncte, iar abaterea standard
este s = 2,16 puncte
– la variabila ,,autorealizare” media este m = 19,38 puncte, iar abaterea standard
s = 3,38 puncte
– la variabila ,,TAC aptitudini creatoare” media este m = 124,43 puncte, iar
abaterea standard este s = 43,83 puncte
De asemenea, se observă că valorile indicatorului d e asimetrie skewness și ale celui
de aplatizare kurtosis se înscriu aproximativ în intervalul [-1; 1], ceea ce indică distribuții
31
cu forme relativ normale și permite trecerea ulteri oară la aplicarea testelor de statistică
inferențială.
Reprezentarea grafică nr.5. Grafic de tip histogram ă reprezentând distribuția
participanților la studiu în funcție de variabila c antitativă ,,trebuințe fiziologice”
Din graficul de mai sus se observă că distribuția p articipanților la studiu în funcție
de variabila cantitativă ,,trebuințe fiziologice” e ste relativ simetrică, graficul
concentrându-se în jurul valorilor medii între 17 ș i 24.
Reprezentarea grafică nr.6 Grafic de tip histogramă reprezentând distribuția
participanților la studiu în funcție de variabila c antitativă ,,trebuințe de securitate”
32
Din graficul de mai sus se observă că distribuția p articipanților la studiu în funcție
de variabila cantitativă ,,trebuințe de securitate” este relativ simetrică, graficul
concentrându-se în jurul valorilor medii între 13 ș i 25 puncte.
Reprezentarea grafică nr.7. Grafic de tip histogram ă reprezentând distribuția
participanților la studiu în funcție de variabila c antitativă ,,trebuințe contacte sociale”
Din graficul de mai sus se observă că distribuția p articipanților la studiu în funcție
de variabila cantitativă ,,trebuințe contacte socia le” este relativ simetrică, graficul
concentrându-se în jurul valorilor medii între 19 ș i 25.
Reprezentarea grafică nr. 8. Grafic de tip histogra mă reprezentând distribuția
participanților la studiu în funcție de variabila c antitativă ,,trebuințe stima de sine”
33
Din graficul de mai sus se observă că distribuția p articipanților la studiu în funcție
de variabila cantitativă ,,stima de sine” este rela tiv simetrică, graficul concentrându-se în
jurul valorilor medii între 22 și 26.
Reprezentarea grafică nr. 9. Grafic de tip histogra mă reprezentând distribuția
participanților la studiu în funcție de variabila c antitativă ,,trebuințe de autorealizare”
Din graficul de mai sus se observă că distribuția p articipanților la studiu în funcție
de variabila cantitativă ,,trebuințe de autorealiza re” este ușor asimetrică spre stânga,
graficul concentrându-se în jurul valorilor medii s pre mari între 20 și 24.
34
Reprezentarea grafică nr. 10. Grafic de tip histogr amă reprezentând distribuția
participanților la studiu în funcție de variabila c antitativă ,,TAC_aptitudini
creatoare”
Din graficul de mai sus se observă că distribuția p articipanților la studiu în funcție
de variabila cantitativă ,,aptitudini creatoare” es te relativ simetrică, graficul concentrându-
se în jurul valorilor medii între 80 și 120.
Etapa de statistică inferențială
I1. Dacă nivelul de pregătire educațională este mai ridicat, atunci nivelul de
creativitate este mai mare.
Tabelul nr. 7. Tabel prezentând diferențele dintre participanții cu studii universitare și
cei cu studii postuniversitare la variabila ,,creat ivitate”
Group Statistics
nivel_educational N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
TAC_aptitudini
_creatoare studii postuniversitare 30 135.8000 39.44564 7.20176
studii universitare 30 113.0667 45.66439 8.33714
Din tabelul de mai sus se observă că la variabila c reativitate participanții cu studii
postuniversitare au obținut o medie a scorurilor de m_P = 135,8 puncte, mai mare decât a celor
cu studii universitare, m_U = 113,06 puncte, iar di n tabelul următor aflăm dacă această
diferență este semnificativă statistic.
35
Tabelul nr. 8. Tabel prezentând semnificația statis tică a diferențelor dintre participanții cu
studii universitare și cei cu studii postuniversita re la variabila ,,creativitate”
Independent Samples Test
Levene's Test for Equality
of Variances t-test for Equality of Means
F Sig. t df Sig. (2-
tailed) Mean
Difference Std. Error
Difference 95% Confidence Interval
of the Difference
Lower Upper
TAC_aptitudin
i_creatoare Equal
variances
assumed .001 .971 2.063 58 .044 22.73333 11.01695 .68051 44.78615
Equal
variances not
assumed
2.063 56.800 .044 22.73333 11.01695 .67059 44.79608
Din tabelul de mai sus se observă că la variabila , ,creativitate” nivelul de semnificație
statistică este p = 0,044, mai mic decât nivelul α 1 = 0,05; coroborând cu datele din tabelul
anterior, rezultă că participanții cu studii postun iversitare au un nivel de creativitate
semnificativ statistic mai mare decât cei cu studii universitare, rezultat care validează ipoteza
de cercetare 1, potrivit căreia ,, Dacă nivelul de pregătire educațională este mai rid icat,
atunci nivelul de creativitate este mai mare ”.
36
Reprezentarea grafică nr. 11. Histogramă comparativ ă reprezentând semnificația
statistică a diferențelor dintre participanții cu s tudii universitare și cei cu studii
postuniversitare la variabila ,,creativitate”
Din graficul de mai sus se observă că participanții cu studii postuniversitare au obținut
mai multe scoruri cu valori mari la chestionarul de creativitate, între 150 și 210 puncte, în
vreme ce participanții cu studii universitare au ob ținut mai multe scoruri cu valori mici, între
50 și 110 puncte.
I2. Presupunem că în organizație există nivel de c reativitate crescut în
departamentul IT față de departamentul contabilitat e.
Tabelul nr. 9. Tabel prezentând diferențele dintre nivelurile de creativitate diferențiate
pe departamente
Group Statistics
departament N Mean Std. Deviation Std. Error
Mean
TAC_aptitudini_creatoare IT 30 135.8000 39.44564 7.20176
contabilitate 30 113.0667 45.66439 8.33714
Din tabelul de mai sus se observă că:
– la variabila ,,aptitudini creatoare” departamentu l IT a abținut o medie a scorurilor de
m = 135,8 puncte, mai mare decât a celor din depart amentul contabilitate m = 113,06 puncte,
iar din tabelul următor aflăm dacă această diferenț ă este semnificativă statistic.
Tabelul nr. 10. Tabel prezentând semnificația stati stică a diferențelor dintre participanții
din domeniul IT și participanții din domeniul conta bilitate la variabila ,,nivel de
creativitate”
37
Independent Samples Test
Levene's Test for
Equality of Variances t-test for Equality of Means
F Sig. t df Sig. (2-
tailed) Mean
Difference Std. Error
Difference 95% Confidence
Interval of the
Difference
Lower Upper
TAC_aptitud
ini_creatoare Equal
variances
assumed .001 .971 2.063 58 .044 22.73333 11.01695 .68051 44.78615
Equal
variances not
assumed
2.063 56.800 .044 22.73333 11.01695 .67059 44.79608
Din tabelul de mai sus se observă că:
– la variabila ,,aptitudini creatoare” nivelul de s emnificație statistică este p = 0,044, mai mic
decât nivelul α 1 = 0,05; coroborând cu datele din tabelul anterior, rezultă că participanții din
departamentul IT au un nivel de creativitate semnif icativ statistic mai mare decâ cei din
departamentul contabilitate, rezultat care valideaz ă ipoteza de cercetare 2, potrivit căreia ,, ,,în
organizație există nivel de creativitate crescut în departamentul IT față de departamentul
contabilitate”
38
Reprezentarea grafică nr. 12. Histogramă comparativ ă reprezentând semnificația
statistică a diferențelor dintre participanții din departamentul IT și cei din domeniul
contabilitate la variabila “creativitate”
Din graficul de mai sus se observă că participanții din departamentul IT au obținut
mai multe scoruri cu valori mari la chestionarul de creativitate, între 90 și 190 puncte, în
vreme ce participanții din departamentul contabilit ate au obținut mai multe scoruri cu valori
mici, între 50 și 160 puncte.
I3. Cu cât vârsta este mai mare, cu atât nivelul de creativitate este mai mic.
Tabelul nr. 9. Tabel prezentând corelația Pearson dintre variabila cantitativă ,,varstă”
și variabila calitativă ,,aptitudini creatoare” , p recum și semnificația statistică.
Correlations
varsta TAC_aptitudini_creatoare
varsta Pearson Correlation
Sig. (1 -tailed)
N
TAC_aptitudini_creatoare Pearson Correlation -.220*
Sig. (1 -tailed) .046
N 60
*. Correlation is significant at the 0.05 level (1-tailed).
Din tabelul de mai sus se observă că avem o corelaț ie negativă.
– la variabila ,,aptitudini creatoare” nivelul de s emnificație statistică este p = 0,046, mai mic
decât nivelul α 1 = 0,05; coroborând cu datele din tabelul anterior, rezultă că participanții cu
vârstă mai mare au un nivel de creativitate mai mic , rezultat care valideaza ipoteza de
cercetare numarul 3, potrivit căreia ,,Cu căt vârsta este mai mare, cu atât nivelul de
creativitate este mai mic.
39
Reprezentarea grafică nr. 13 Grafic de corelație în tre variabilele cantitative ,,vârstă” și
,,aptitudini creatoare”
Din graficul de mai sus se observă că între variabi lele cantitative ,,aptitudini creatoare”
și ,,vârstă” există o corelație negativă, ceea ce r ezultă din panta descendentă a dreptei de
corelație, respectiv că nivelul acestei corelații e ste mic, ceea ce rezultă din unghiul relativ mic
pe care această dreaptă îl face cu axa orizontală O x.
I4. Presupunem că persoanele de gen feminin au treb uințe de afiliere sociale (contact
social) mai intense decât cele de gen masculin.
Tabelul nr. 10. prezentând diferența dintre partici panți în funcție de variabila
calitativă ,,gen” și variabila cantitativă ,,CPM_mo tivație dominantă”
Group Statistics
gen N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
CMP_fiziologice masculin 26 20.5000 3.67967 .72164
feminin 34 20.8824 4.36768 .74905
CMP_securitate masculin 26 18.6923 5.39458 1.05796
40
feminin 34 20.4412 3.87839 .66514
CMP_contacte masculin 26 20.6154 3.52224 .69077
feminin 34 22.6176 3.85349 .66087
CMP_stima masculin 26 23.7308 2.35894 .46263
feminin 34 24.1176 2.02656 .34755
CMP_autorealizare masculin 26 18.6154 3.62300 .71053
feminin 34 19.9706 3.11871 .53486
Din tabelul de mai sus se observă că:
– la variabila ,,contacte” participanții de gen fem inine au obținut o medie a scorurilor
de m_F = 22,61 puncte, mai mare deacât a celor de g en masculine, m_M =20,61 puncte, iar
din tabelul următor aflăm dacă această diferență es te semnificativă statistic.
Tabel nr.11. prezentând semnificația statistică a p articipanți în funcție de variabila
calitativă ,,gen” și variabila cantitativă ,,CPM_mo tivație dominantă”
Independent Samples Test
Levene's Test
for Equality
of Variances t-test for Equality of Means
F Sig. t df Sig.
(2-
taile
d) Mean
Differenc
e Std.
Error
Differen
ce 95% Confidence
Interval of the
Difference
Lower Upper
CMP_fiziologi
ce Equal variances assumed 1.805 .184 -.359 58 .721 -.38235 1.06434 -2.51286 1.74815
Equal variances not assumed -.368 57.407 .715 -.38235 1.04012 -2.46484 1.70013
CMP_securitat
e Equal variances assumed 5.140 .027 -1.461 58 .149 -1.74887 1.19677 -4.14447 .64673
Equal variances not assumed -1.399 43.518 .169 -1.74887 1.24968 -4.26822 .77048
CMP_contacte Equal variances assumed .018 .894 -2.069 58 .043 -2.00226 .96768 -3.93928 -.06525
Equal variances not assumed -2.094 56.102 .041 -2.00226 .95598 -3.91725 -.08727
CMP_stima Equal variances assumed 1.513 .224 -.682 58 .498 -.38688 .56692 -1.52169 .74793
Equal variances not assumed -.669 49.289 .507 -.38688 .57863 -1.54951 .77576
CMP_autoreali
zare Equal variances assumed 1.797 .185 -1.555 58 .125 -1.35520 .87156 -3.09983 .38942
Equal variances not assumed -1.524 49.354 .134 -1.35520 .88934 -3.14207 .43166
41
Din tabelul de mai sus se observă că:
– la variabila ,, contacte” nivelul de semnificație statistică este p = 0,043, mai mic decât nivelul
α1 = 0,05; coroborând cu datele din tabelul anterior, rezultă că participanții de gen feminin au
o trebuință de afiliere semnificativ statistic mai mare decât persoanele de gen masculin, rezultat
care validează ipoteza de cercetare , potrivit căre ia ,,persoanele de gen feminin au trebuințe
de afiliere mai intense decât cele de gem masculin”
Reprezentarea grafică nr. 14. Histogramă comparati vă reprezentând semnificația
statistică a diferențelor dintre participanții de g en feminine și participanții de gen
masculine la variabila ,,contacte”
Din graficul de mai sus se observă că participanții de gen feminin au obținut mai multe
scoruri la variabila ,,CMP_contacte , între 20 și 27 puncte, în vreme ce participanții de gen
masculin au obținut mai multe scoruri la variabila ,,CMP_contacte , între 15 și 20 puncte.
42
Rezultate suplimentare
Tabelul nr. 12. Tabel prezentând diferența dintre p articipanții cu diferite tipuri de
motivație dominantă în funcție de nivelul de aptitu dini creatoare
CMP_motivatie_dominanta * TAC_dotare_aptitudini_creatoare Crosstabulation
TAC_dotare_aptitudini_creato
are Total
slaba medie buna foarte
buna
CMP_m
otivatie_
dominan
ta fiziolo
gice Count 0 5 1 1 7
% within CMP_motivatie_dominanta 0.0% 71.4% 14.3% 14.3% 100.0%
% within
TAC_dotare_aptitudini_creatoare 0.0% 17.9% 5.0% 10.0% 11.7%
% of Total 0.0% 8.3% 1.7% 1.7% 11.7%
contac
te Count 1 7 2 1 11
% within CMP_motivatie_dominanta 9.1% 63.6% 18.2% 9.1% 100.0%
% within
TAC_dotare_aptitudini_creatoare 50.0
% 25.0% 10.0% 10.0% 18.3%
% of Total 1.7% 11.7% 3.3% 1.7% 18.3%
stima Count 1 16 17 8 42
% within CMP_motivatie_dominanta 2.4% 38.1% 40.5% 19.0% 100.0%
% within
TAC_dotare_aptitudini_creatoare 50.0
% 57.1% 85.0% 80.0% 70.0%
% of Total 1.7% 26.7% 28.3% 13.3% 70.0%
Total Count 2 28 20 10 60
% within CMP_motivatie_dominanta 3.3% 46.7% 33.3% 16.7% 100.0%
% within
TAC_dotare_aptitudini_creatoare 100.0
% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%
% of Total 3.3% 46.7% 33.3% 16.7% 100.0%
Din tabelul de mai sus se observă că:
-dintre participanții care au motivație dominantă d e tip trebuințe fiziologice, la nivelul slab de
dotare cu aptitudini creatoare există 0%, în vreme ce la nivelul de dotare mediu 71%, iar la
nivelurile bun și foarte bun se află câte 14%;
43
-dintre participanții care au motivație dominantă d e tip trebuințe contacte, la nivelul slab de
dotare cu aptitudini creatoare există 9,1%, la nive lul de dotare mediu 63,6%, la nivelul bun
18,2% și la nivelul foarte bun 9,1%;
-dintre participanții care au motivație dominantă d e tip stimă, la nivelul slab de dotare cu
aptitudini creatoare există 2,4%, la nivelul de dot are mediu 38,1%, la nivelul bun 40,5% și la
nivelul foarte bun19,00%;
Tabelul nr. 13. Tabel prezentând semnificația stati stică a diferențelor dintre participanții
cu diferite tipuri de motivație dominantă în funcți e de nivelul de aptitudini creatoare
Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2-
sided)
Pearson Chi-Square 6.409a 6 .379
Likelihood Ratio 6.536 6 .366
Linear-by-Linear
Association 1.867 1 .172
N of Valid Cases 60
a. 8 cells (66.7%) have expected count less than 5. The minimum expected count is
.23.
Din tabelul de mai sus se observă că nivelul de sem nificație statistică este p = 0,379,
mai mare decât nivelul α 1 = 0,05, prin urmare nu există diferențe semnificat ive între
participanții cu diferite tipuri de motivație domin antă în funcție de nivelul de aptitudini
creatoare.
44
Reprezentarea grafică nr. 15. Grafic de tip bar rep rezentând diferența dintre
participanții cu diferite tipuri de motivație domin antă în funcție de nivelul de aptitudini
creatoare
Din graficul de mai sus se observă că la nivelul me diu de dotare cu aptitudini creatoare
există mai mulți participanți care au motivație dom inantă de tip trebuințe fiziologice sau
contacte, în vreme ce la nivelul de dotare bună și foarte bună mult mai puțini participanți au
motivație dominantă de tip trebuințe fiziologice sa u contacte, având aproape integral
trebuințele de stimă și statut ca motivație dominan tă.
Reprezentarea grafică nr. 16. Grafic de tip bar rep rezentând diferența dintre
participanții cu diferite tipuri de motivație domin antă în funcție de nivelul de aptitudini
creatoare
45
Tabelul nr. 14 Tabel prezentând semnificația statis tică a diferențelor dintre participanții
cu studii universitare și cei cu studii postunivers itare la variabila “dotare aptitudini
creatoare”
Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2-sided)
Pearson Chi-Square 5.486a 3 .139
Likelihood Ratio 6.299 3 .098
Linear-by-Linear Association 3.733 1 .053
N of Valid Cases 60
a. 2 cells (25.0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 1.00.
Din tabelul de mai sus se observă că la variabila d otare aptitudini creatoare nivelul de
semnificație statistică este p = 0,139, mai mare de cât nivelul α 1 = 0,05 nesemnificativ statistic;
coroborând cu datele din tabelul anterior, rezultă că participanții cu studii postuniversitare au
un nivel dotarea aptitudinilor creatoare semnificat iv statistic mai mare mare decât cei cu studii
universitare, rezultând ipoteza ,, persoanele cu st udii postuniversitare au o dotare mai buna a
aptitudinilor creatoare față de persoanele cu studi i universitare.
Reprezentarea grafică nr. 17 Grafic de tip bar repr ezentând diferența dintre participanții
cu diferite tipuri de dotare în funcție de nivelul de dotare al aptitudinilor creatoare.
46
CAPITOLUL 4.
CONCLUZIILE CERCETĂRII
4.1 Validarea/invalidarea ipotezelor cercetării
Faptul că s-a validat prima ipoteză a cercetării, potrivit căreia ,, Dacă nivelul de
pregătire educațională este mai ridicat, atunci niv elul de creativitate este mai mare” ,
consider că se poate explica psihologic prin impact ul pe care studiile îl au asupra nivelului de
creativitate, datorită ocaziei pe care o oferă pers oanei de a absorbi mai multe informații și de a
își crea o viziune mai amplă asupra lumii și vieții .
Faptul că s-a validat cea de a doua ipoteză a cercetării, potrivit căreia ,, În organizație
există nivel de creativitate crescut în departament ul IT față de departamentul
contabilitate ”, consider că se poate explica psihologic prin nat ura muncii. IT înseamnă nou,
inovație și financiar-contabil planuri de conturi si reguli clar stabilite (rutina muncii).
Faptul că s-a validat cea de a treia ipoteză a cercetării, potrivit căreia ,, Cu cât vârsta
este mai mare, cu atât nivelul de creativitate scad e” consider că se poate explica psihologic
prin faptul că, pe măsură ce înaintăm în vîrstă ne creem obișnuințe și o zonă de confort unde
ne simțim bine și renunțăm să încercăm ceva nou.
Faptul că s-a validat cea de a patra ipoteză potrivit căreia ,, Persoanele de gen feminin
au trebuințe de afiliere socială (contact social) m ai intense decât cele de gen masculine”
consider că se poate explica psihologic prin caract eristicile specifice ale dezvoltării interioare
dintre cele două sexe.
47
4.2 Limitele cercetării și recomandări pentru cerce tări viitoare
Această cercetare a fost făcută exclusiv pe perioad a pandemiei, și după cum au
demonstrat-o unele studii, în timpul pandemiei pers oanele sunt mult mai vulnerabile decât de
obicei.
Am avut un număr mic de participanți deoarece în or ganizația unde am efectuat studiul,
tot din cauza pandemiei, nu s-a mai lucrat zi de zi .
Chestionarele folosite în această cercetare au fost pe suport de hârtie.
Recomand pentru cercetările viitoare un număr mult mai mare de subiecți, un lot cu o
medie de varstă mai mare, cu un nivel de studii dif erențiat precum și o cercetare între nivelurile
ierarhice.
48
Bibliografie:
1.Constantin, A. S. (2004). Creativitatea pentru studenți și profesori. Iași: Institutul European
2.Cosmovici, A.(1996). Psihologie generală . Iași: Editura Polirom
3.Malsow, A (2013). Motivație și personalitate . București: Editura Trei
4.Munteanu, A. (1994). Incursiuni în creatologie . Timișoara: Editura Augusta.
5.Popescu, G.F. (2010). Introducere în psihologia creativității. București: Editura Fundației
România de Mâine
6.Popescu-Neveanu, P. (1978). Dicționar de psihologie . Editura Albatros.
7.Preda, S. (2011). Introducere în creativitatea publicitară. Iași: Polirom
8.Rafailă, E. (2002). Educarea creativității la vârstă preșcolară. București: Editura Aramis
9.Roco, M. (2001). Creativitate și inteligența emotională . Iași: Editura Polirom
10.Roco, M. (1979). Creativitatea individuală și de grup . Bucuresti: Editura Academiei
Române.
11.Roco, M. (1985). Stimularea creativității tehnico-stiințifice . București: Editura Didactică și
Pedagogică
12.Sternberg, R.J. (2005). Manual de creativitate . Iași: Editura Polirom
13.Wilson, E.(2019). Originile creativitatii umane . Bucuresti: Editura Humanitas
14.Zlate, M.(2009). Fundamentele psihologiei . Iași: Polirom
Anexa 1.
Chestionar de motivație profesională
(M. Roco, adaptat după R. Bazin)
Lista trebuințelor și motivelor profesionale
1. Un loc de muncă permanent și sigur.
2. Respect de sine, ca persoană.
3. Program fix de lucru, perioade de repaus, distracți i.
4. Salariu ridicat.
5. Insituție (firmă) cu o bună reputație (prestigiu).
6. Condiții fizice bune pentru muncă.
7. Avantaje în natură (de exemplu, transport gratuit).
8. Posibilitatea de a face o muncă de calitate.
9. Un loc de muncă în care să faci carieră.
10. Bună înțelelegere cu ceilalți colegi.
11. O comunicare bine organizată.
12. Posibilitatea asumării riscurilor.
13. Poziție, statut înalt în instituție (firmă).
14. Posibilități de promovare.
15. Muncă stimulativă, interesantă.
16. Pensionare avantajoasă, în bune condiții.
17. Asigurarea unor servicii: sport, călătorii.
18. Instituție solidă, care dăinuie în timp.
19. Să nu fii nevoit să muncești din greu.
20. Să cunoști ce se pretrece în insituție (firmă).
21. Să ai sentimentul că faci un lucru important.
22. Să fii membru în organisme de reprezentare pe lângă conducerea insituției.
23. Post de muncă clar definit.
24. Să ai un patron/șef care apreciază munca bine făcut ă.
25. Să poți stabili ușor contacte sociale.
26. Să lucrezi într-o instituție dinamică.
27. Să asiști la cât mai multe ședințe de lucru.
28. Să fii de acord cu obiectivele insituției.
29. Să ai libertate în activitatea profesională.
30. Oportunități pentru dezvoltarea personală.
31. Sancționarea lucurilor prost făcute.
32. Să ai un superior competent.
33. Posibilitatea de a alege data concediilor.
34. Îndrumare nemijlocită și permanentă.
35. Locul de muncă să fie lângă casă.
Anexa 2. TEST DE APTITUDINI CREATOARE
Nr.
crt.
Întrebarea
Nu Da
Puțin mult Foarte
mult
1 Posedați însușirea de a înțelege repede și
corect întrebările ce vi le pun alții? inteligenta
2 Acceptați uneori și punctele de vedere ale
altora? Social
3 Aveți un plan în rezolvarea problemelor? Intelige nta
4 Folosiți experiența trecută în rezolvarea
problemelor? inteligenta
5 Sunteți perseverent în rezolvarea
problemelor? Inteligenta
6 Aveți înclinația de a munci din greu în
rezolvarea problemelor? Inteligenta
7 Posedați aptitudinea de a înțelege
esențialul? inteligenta
8 Aveți o memorie de lungă durată bună? Memorie
9 Posedați însușirea de a domina
împrejurimile? Inteligenta
emotional
/ social
10 Aveți o sănătate deplină? Fizice
11 Puteți să vă concentrați mult timp asupra
unui lucru? Atentie
12 Doriți să deveniți creator? Creativitate
13 Practicați adevărul? Social
14 Gândiți altfel decât gândesc alții? Creativitate
15 Sunteți o fire curioasă să aflați lucruri noi
în profesia dvs., în știință, tehnică, artă? Creativitate
16 Vă place să vă întreceți cu alții în
activitatea profesională? Opus
Inteligenta
emotional
17 Obișnuiți să vă imaginați anumite lucruri
înainte de a le construi? Creativitate
18 Vă place să căutați căi noi pe care nu au
mai mers alții? Creativitate
19 Aveți o voință puternică? Inteligenta
emotionala
20 Posedați uneori înclinația de a nu vă lua
uneori în serios și de a nu-i lua nici pe alții? Creativitate
21 Vă puteți stapâni emoțiile? Inteligenta
emotional
22 Vă gândiți frecvent la stările dvs.
sufletești? Inteligenta
emotional
23 Vă mirați frecvent de anumite lucruri,
fenomene? Creativitate
24 Vă place lucrul de migală? Opus
creativitate
25 Tolerați o ușoară dezordine în ideile dvs și
ale altora? Creativitate
26 Aveți curaj să abordați probleme foarte
dificile? Creativitate
27 Preferați varietatea? Creativitate
28 Aveți idealuri? Social
29 Vă place să gândiți simultan în termeni de
da și nu? Opus
creativitate
30 Obișnuiți să vă informați și dincolo de
limitele profesiei dvs? Creativitate
31 Aveți inițiativă? Creativitate
32 Aveți încinație către gândirea abstractă? Opus
Creativitate
/
inteligenta
33 Vă place să fiți admirat? social
34 Obișnuiți să vă imaginați fenomene
nebuloase? Creativitate
35 Aveți încredere în forțele proprii? Inteligenta
emotional
36 Doriți să schimbați ambianța? Creativitate
37 Vă plac lucrurile complicate? Creativitate
/
inteligenta
38 Obișnuiți să meditați îndelung asupra
lucrurilor? Inteligenta
39 Vă asumați riscuri? Creativitate
40 Vă place să publicați? Social
41 Doriți să contribuiți la dezvoltarea științei? I nteligenta
42 Doriți să vă explicați anumite fenomene? Intelig enta
43 Sunteți înclinat să practicați cercetarea
științifică? Inteligenta
44 Doriți să ocupați un loc onorabil în rândul
oamenilor de știință? Inteligenta
45 Vă place să adunați informații științifice și
să le catalogați ? Inteligenta
46 Simțiți nevoia să asociați idei sau
fenomene diferite între ele? Creativitate
47 Aveți înclinația de a combina mental idei
diferite, lucruri deosebite sau părți ale
altora? Creativitate
48 Practicați reflecția adâncă asupra
propriilor gânduri? Inteligenta
49 Criticați ideile altora? Opus
Creativitate
50 Simțiți impulsuri interioare către
activitatea creatoare? Creativitate
51 Puteți vedea o idee personală? Creativitate
52 Puteți transpune o idee în practică? Creativitat e
53 Vedeți obiectele în spațiu? Creativitate
54 Prevedeți desfășurarea fenomenelor în
timp? Inteligenta
55 Înclinați să vă cenzurați ideile proprii? Opus
Creativitate
56 Vă plac enigmele? Creativitate
57 Aveți disponibilitatea de a vă schimba
repede ideile, în funcție de împrejurări? Creativitate
58 Suportați să vă fie criticate punctele dvs de
vedere? Inteligenta
emotional
59 Aveți și alte pasiuni, preocupări în afara
profesiei? Creativitate
60 Vă place să practicați meșteșugurile, să
reparați, să construiți? Creativitate
61 Vă puteți învinge teama de greșeală în
rezolvarea problemelor? Creativitate
62 Gândiți asupra problemelor profesionale și
când stați de vorbă cu prietenii? Inteligenta
63 Vi s-a întâmplat să vă vină în minte o
soluție la o problemă, brusc, aparent pe
nepregătite? Creativitate
64 Vi s-a întîmplat să intuiți clar rezolvarea
viitoare a unor probleme ? Creativitate
65 Aveți înclinația de a fi nemulțumit de un
anumit lucru, idee, teorie și de a dori să le
perfecționați? Inteligenta
66 Vi s-a întâmplat vreodată să găsiți soluția
unei probleme în somn? Creativitate
67 Practicați jocurile și activitățile distractive
(rebus, colecționarea de timbre și alte
obiecte, pescuit vânătoare etc)? Creativitate
68 Practicați profesia cu pasiune? Inteligenta
emotional
69 Obișnuiți să discutați cu alte personae
despre o problemă a cărei rezolvare vă
crează dificultăți? Social
70 Vă place să lucrați cu muzică? Creativitate
71 Criza de timp e stimulativă pentru dvs în
rezolvarea problemelor? Creativitate
72 Vă favorizează norocul în rezolvarea
problemelor? Creativitate
73 Când citiți o lucrare sunteți uneori în
dezacord cu autorul? Creativitate
74 Când citiți o lucrare obișnuiți să
transpuneți unele idei din ea în scheme,
grafice, calcule? Inteligenta
75 Eșecul în rezolvarea problemelor vă
mobilizează? Inteligenta
emotional
76 Obișnuiți să lucrați la rezolvarea
problemelor și în parc, autobuz, stradă? Creativitate
Interpretare
Nu – 0 puncte
Da – puțin – 1 punct
– mult – 2 puncte
– foarte mult – 3 puncte
pentru intrebarile cu sens opus: mai intai se resco reaza intrebarea astfel:
0 devine 3,3 devine 0, 1 devine 2, 2 devine 1
puctajul minim – 0 puncte
punctajul maxim – 228 puncte
Evaluarea unei persoane se poate realiza prin urmă toarele variante:
a. prin analiza comparativă în raport cu celelalte per soane din grup;
b. prin raportarea rezultatului personal la următoarel e intervale (prezentate mai jos);
c. printr-un procedeu care include ambele variante: pr in raportarea individuală la ceilalți participant,
prin stabilirea unei ierarhii valorice și prin eval uarea lui în funcție de cele 4 intervale:
I – 57 puncte (25% din maximum) sau mai puțin de 57 puncte – subiectul este slab dotat pentru
creativitate;
II – 114 puncte (50% din maximum) – dotare medie
III – 171 puncte (75% din maximum) – dotare bună
IV – 228 puncte (100% din maximum) – dotare foarte bună
Când scorul se plasează între aceste interval se p rocedează astfel: dacă subiectul a
deposit, fie și cu o unitate cifra intervalului ant erior, îl considerăm inclus în clasa următoare. De
exemplu: un subiect cu 58 puncte tinde spre o dotar e aptitudinală medie, dar e mai aproape de
limita anterioară a scalei; dacă are 113 puncte, îl considerăm la fel, dar mai aproape de limita
ulterioară a scalei.
Anexa 3. Diferențele dintre tipurile de trebuințe î n funcție de departament
Tabelul nr. 9 Tabel prezentând diferențele dintre t ipurile de trebuințe
diferențiate pe departamente.
Group Statistics
departament N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
CMP_fiziologice IT 30 21.2333 3.91005 .71387
contabilitate 30 20.2000 4.19688 .76624
CMP_securitate IT 30 20.3000 4.64721 .84846
contabilitate 30 19.0667 4.62328 .84409
CMP_contacte IT 30 21.9667 3.69980 .67549
contabilitate 30 21.5333 3.98041 .72672
CMP_stima IT 30 23.9333 2.47656 .45216
contabilitate 30 23.9667 1.84733 .33728
CMP_autorealizare IT 30 19.3333 3.62304 .66147
contabilitate 30 19.4333 3.19140 .58267
Din tabelul de mai sus se observă că:
– la variabila ,,trebuințe fiziologice” departament ul IT a abținut o medie a scorurilor
de m = 21,23 puncte, mai mare decât a celor din dep artamentul contabilitate m = 20,20
puncte;
– la variabila ,,trebuințe de securitate” IT a abți nut o medie a scorurilor de m = 20,30
puncte, mai mare decât a celor din departamentul co ntabilitate m = 19,06 puncte;
– la variabila ,,trebuințe de contacte,, IT a abțin ut o medie a scorurilor de m = 21,96
puncte, mai mare decât a celor din departamentul co ntabilitate m = 21,53 puncte;
– la variabila ,,stimă de sine” IT a abținut o medi e a scorurilor de m = 23,93 puncte,
mai mică decât a celor din departamentul contabilit ate m = 23,96 puncte;
– la variabila ,,autorealizare” IT a abținut o medi e a scorurilor de m = 19,33 puncte,
mai mică decât a celor din departamentul contabilit ate m = 23,43 puncte;
Din tabelul următor aflăm dacă aceste diferențe sun t semnificative statistic.
Tabelul nr. … Tabel prezentând semnificația stati stică a diferențelor dintre
participanții din domeniul IT și participanții din domeniul contabilitate la variabila
,,tipuri de trebuințe”
Independent Sampl es Test
Levene's Test for
Equality of Variances t-test for Equality of Means
F Sig. t df Sig. (2-
tailed) Mean
Difference Std. Error
Difference 95% Confidence
Interval of the
Difference
Lower Upper
CMP_fiziolo
gice Equal
variances
assumed .183 .670 .987 58 .328 1.03333 1.04726 -1.06298 3.12964
Equal
variances not
assumed
.987 57.712 .328 1.03333 1.04726 -1.06320 3.12987
CMP_securit
ate Equal
variances
assumed .009 .923 1.031 58 .307 1.23333 1.19682 -1.16236 3.62903
Equal
variances not
assumed
1.031 57.998 .307 1.23333 1.19682 -1.16236 3.62903
CMP_contac
te Equal
variances
assumed .014 .906 .437 58 .664 .43333 .99217 -1.55272 2.41938
Equal
variances not
assumed
.437 57.693 .664 .43333 .99217 -1.55294 2.41961
CMP_stima Equal
variances
assumed 1.616 .209 -.059 58 .953 -.03333 .56409 -1.16249 1.09582
Equal
variances not
assumed
-.059 53.643 .953 -.03333 .56409 -1.16444 1.09777
CMP_autore
alizare Equal
variances
assumed .419 .520 -.113 58 .910 -.10000 .88150 -1.86452 1.66452
Equal
variances not
assumed
-.113 57.091 .910 -.10000 .88150 -1.86512 1.66512
Din tabelul de mai sus se observă că:
– la variabila ,,trebuințe fiziologice” nivelul de semnificație statistică este p = 0,328,
mai mare decât nivelul α 1 = 0,05; coroborând cu datele din tabelul anterior, rezultă că
participanții din departamentul IT au un nivel de creativitate nesemnificativ statistic mai mic
decâ cei din departamentul contabilitate.
– la variabila ,,trebuințe de securitate” nivelul d e semnificație statistică este p = 0,307,
mai mare decât nivelul α 1 = 0,05; coroborând cu datele din tabelul anterior, rezultă că
participanții din departamentul IT au un nivel de creativitate nesemnificativ statistic mai mic
decâ cei din departamentul contabilitate.
– la variabila ,,contacte” nivelul de semnificație statistică este p = 0,664, mai mare
decât nivelul α 1 = 0,05; coroborând cu datele din tabelul anterior, rezultă că participanții din
departamentul IT au un nivel de creativitate nesemn ificativ statistic mai mic decâ cei din
departamentul contabilitate.
– la variabila ,,stimă” nivelul de semnificație sta tistică este p = 0,953, mai mare decât
nivelul α 1 = 0,05; coroborând cu datele din tabelul anterior, rezultă că participanții din
departamentul IT au un nivel de creativitate nesemn ificativ statistic mai mic decâ cei din
departamentul contabilitate.
– la variabila ,,autorealizare” nivelul de semnific ație statistică este p = 0,910, mai
mare decât nivelul α 1 = 0,05; coroborând cu datele din tabelul anterior, rezultă că
participanții din departamentul IT au un nivel de creativitate nesemnificativ statistic mai
mic decâ cei din departamentul contabilitate.
Anexa 4. nivelul superior de creativitate nu contur ează o trebuință de realizare de sine
mai mare.
Tabelul nr. 11 Tabel de corelație între variabilele cantitative ,,aptitudini
creatoare” și “trebuințe de autorealizare”
Correlations
TAC_aptitudini_cre
atoare CMP_autoreal
izare
TAC_aptitudini_cre
atoare Pear
son
Correlation
Sig.
(1-tailed)
N
CMP_autorealizare Pear
son
Correlation -.147
Sig.
(1-tailed) .131
N 60
Din tabelul de mai sus se observă că între variabil ele cantitative ,,aptitudini creatoare”
și ,,trebuințe de autorealizare” există o corelație negativă mică lipsită de semnificație
statistică (coeficient de corelație Pearson r = -0, 147; nivel de semnificație statistică p = 0,131,
mai mare decât nivelul α 1 = 0,05).
Reprezentarea grafică nr. 13 Grafic de corelație în tre variabilele cantitative
“aptitudini creatoare” și ,,trebuințe de autorealiz are”
Din graficul de mai sus se observă că între variabi lele cantitative ,,aptitudini creatoare”
și ,,trebuințe de autorealizare” există o corelație negativă, ceea ce rezultă din panta descendentă
a dreptei de corelație, respectiv că nivelul aceste i corelații este mic, ceea ce rezultă din unghiul
relativ mic pe care această dreaptă îl face cu axa orizontală Ox.
Anexa 5. Persoanele cu motivația dominantă de tip s timă au un grad mai înalt de creativitate
decât cei cu motivație dominantă de alte tipuri.
Tabelul nr.12
Group Statistics
CMP_mo
tivatie_dominant
a_stima Me
an Std.
Deviation Std.
Error Mean
TAC_aptitudini_
creatoare da
2 13
1.1190 42.9
2489 6.62345
nu
8 10
8.8333 43.0
7620 10.1531
6
Tabel 13.
Independent Samples Test
Levene's
Test for Equality
of Variances t-test for Equality of Means
F S
ig. f S
ig. (2-
tailed) M
ean
Differen
ce S
td. Error
Differen
ce 95%
Confidence
Interval of the
Difference
L
ower U
pper
TAC_aptitudini_creatoare
Equal
variances
assumed .
899 .
347 .841 8 .
071 2
2.28571 1
2.10523 –
1.94553 4
6.51696
Equal
variances
not
assumed
.838 2.13
5 .
075 2
2.28571 1
2.12257 –
2.40309 4
6.97452
Cu tendință de semnificație statistic
Reprezentarea grafică nr. 14
Anexa 6. Vârsta nu corelează cu nivelul de trebuinț e
Correlations
varsta CMP_fiziol
ogice CMP_secur
itate CMP_cont
acte CMP_stim
a CMP_autor
ealizare
varsta Pearson
Correlation
Sig. (1 -tailed)
N
CMP_fiziolo
gice Pearson
Correlation -.148
Sig. (1 -tailed) .129
N 60
CMP_securit
ate Pearson
Correlation -.195 .608**
Sig. (1 -tailed) .068 .000
N 60 60
CMP_contact
e Pearson
Correlation .045 .413** .615**
Sig. (1 -tailed) .365 .001 .000
N 60 60 60
CMP_stima Pearson
Correlation -.096 .284* .643** .460**
Sig. (1 -tailed) .233 .014 .000 .000
N 60 60 60 60
CMP_autorea
lizare Pearson
Correlation -.132 .154 .550** .535** .671**
Sig. (1 -tailed) .157 .120 .000 .000 .000
N 60 60 60 60 60
**. Correlation is significant at the 0.01 level (1 -tailed).
*. Correlation is significant at the 0.05 level (1-tailed).
Anexa 8. Nivelul de aptitudini creatoare nu variază în funcție de gen
Group Statistics
gen N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
TAC_aptitudini_creatoare masculin 26 126.9615 34.71194 6.80757
feminin 34 122.5000 50.13028 8.59727
Independent Samples Test
Levene's Test for
Equality of Variances t-test for Equality of Means
F Sig. t df Sig. (2-
tailed) Mean
Difference Std. Error
Difference 95% Confidence
Interval of the
Difference
Lower Upper
TAC_aptitud
ini_creatoare Equal
variances
assumed 5.807 .019 .388 58 .700 4.46154 11.50211 -18.56243 27.48551
Equal
variances not
assumed
.407 57.511 .686 4.46154 10.96614 -17.49354 26.41662
Anexa. 7. Baza de date
IT MOTIVATIE
TREBUINTE
Nr.crt N.P gen varsta MF MS MCS MSC MRS
1 H.C m 30 22 25 19 25 21
2 O.F m 32 18 25 24 28 23
3 O.A f 33 24 22 25 23 22
4 D.V m 31 24 17 22 26 16
5 H.B m 30 25 17 20 22 18
6 I.N f 34 21 19 25 26 23
7 T.D m 35 28 27 27 28 21
8 M.S m 33 25 28 26 28 22
9 C.E m 32 27 24 21 25 20
10 P.C f 33 13 18 23 26 22
11 D.V m 30 18 21 21 25 20
12 T.D m 30 23 23 19 24 23
13 J.S m 31 24 24 26 24 18
14 E.S f 3 27 24 21 25 20
15 H.A m 31 22 25 25 24 23
16 F.O f 33 24 23 25 25 22
17 P.N f 32 19 24 24 24 23
18 B.E f 33 26 25 32 24 19
19 R.I m 31 20 19 26 25 24
20 H.I f 32 16 21 22 26 21
21 H.H m 35 18 12 17 23 20
22 I.G m 35 17 13 20 20 15
23 R.N f 35 15 14 17 22 17
24 B.C f 34 23 20 23 24 20
25 I.M f 32 19 16 18 18 10
26 M.C m 34 17 21 17 22 13
27 E.D.B m 31 22 13 20 21 15
28 M.C m 32 18 13 19 20 16
29 T.I m 33 18 14 16 20 12
30 I.A f 30 24 22 19 25 21
CONTA
MOTIVATIE
TREBUINTE
Nr.crt N.P gen varsta MF MS MCS MSC MRS
1 E.O m 33 22 17 15 22 11
2 D.I m 31 18 16 16 22 15
3 R.P m 32 19 11 19 23 16
4 H.C f 33 16 14 21 22 16
5 D.T m 30 16 10 17 22 20
6 O.P f 30 24 22 25 23 22
7 G.U f 32 24 22 25 23 22
8 J.L f 33 18 17 14 26 17
9 H.A f 30 24 22 19 25 21
10 M.D f 32 17 13 20 20 15
11 V.D f 35 23 23 19 24 23
12 M.R f 35 26 25 32 24 19
13 S.I m 35 18 12 17 23 20
14 R.A f 34 24 17 22 26 16
15 B.D f 34 27 24 21 25 20
16 M.D f 32 18 21 21 25 20
17 B.S f 33 15 14 17 22 17
18 A.V f 35 20 19 26 25 24
19 V.D m 34 23 20 23 24 20
20 A.M m 35 18 21 21 25 20
21 R.L f 30 16 21 22 26 21
22 F.L f 30 28 27 27 28 21
23 E.O f 31 19 24 24 24 23
24 G.U f 32 13 18 23 26 22
25 B.G f 33 20 19 26 25 24
26 G.U f 35 17 13 20 20 15
27 I.P f 31 27 24 21 25 20
28 P.M m 33 13 18 23 26 22
29 M.S f 32 19 24 24 24 23
30 I.G f 33 24 24 26 24 18
IT APTITUDINI CREATOARE
Nr.crt N.P gen varsta scor
1 H.C m 30 118
2 O.F m 32 116
3 O.A f 33 150
4 D.V m 31 160
5 H.B m 30 107
6 I.N f 34 169
7 T.D m 35 114
8 M.S m 33 95
9 C.E m 32 113
10 P.C f 33 190
11 D.V m 30 130
12 T.D m 30 171
13 J.S m 31 200
14 E.S f 3 201
15 H.A m 31 114
16 F.O f 33 116
17 P.N f 32 85
18 B.E f 33 58
19 R.I m 31 95
20 H.I f 32 101
21 H.H m 35 120
22 I.G m 35 116
23 R.N f 35 150
24 B.C f 34 212
25 I.M f 32 111
26 M.C m 34 101
27 E.D.B m 31 130
28 M.C m 32 160
29 T.I m 33 181
30 I.A f 30 190
CONTA APTITUDINI CREATOARE
Nr.crt N.P gen varsta scor
1 E.O m 33 115
2 D.I m 31 114
3 R.P m 32 201
4 H.C f 33 95
5 D.T m 30 75
6 O.P f 30 111
7 G.U f 32 116
8 J.L f 33 114
9 H.A f 30 200
10 M.D f 32 214
11 V.D f 35 116
12 M.R f 35 114
13 S.I m 35 160
14 R.A f 34 170
15 B.D f 34 59
16 M.D f 32 98
17 B.S f 33 55
18 A.V f 35 58
19 V.D m 34 116
20 A.M m 35 114
21 R.L f 30 160
22 F.L f 30 180
23 E.O f 31 99
24 G.U f 32 101
25 B.G f 33 57
26 G.U f 35 61
27 I.P f 31 66
28 P.M m 33 65
29 M.S f 32 89
30 I.G f 33 99
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ [614672] (ID: 614672)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.