Programul de studii Statistică și Previziune Economică [608994]

Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Programul de studii Statistică și Previziune Economică

LUCRARE DE LICENȚĂ

Conducător Științific
Conf.univ. dr. ec. Ionașcu Costel Marian

Absolvent: [anonimizat], 2018

Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Programul de studii Statistică și Previziune Economică

Analiza statistică a șomajului la nivel național
în perioada 2006 -2016

Coordonator Științific
Conf.univ. dr. ec. Ionașcu Costel Marian

Absolvent: [anonimizat], 2018

1

CUPRINS

Introducere…………………………………………………………………………………………………… …………………. 2

CAPITOLUL I. ȘOMAJUL. ASPECTE CONCEPTUALE ………………………………………………3

1.1. Definiții. Caracteristici………………………………………………………………………………….. ……3

1.2. Aspecte teoretice………………………………………………………………………………………………..7

CAPITOLUL II. ANALIZA STATISTICĂ A ȘOMAJULUI LA NIVEL NAȚIONAL ……..16

2.1. Analiza dinamicii șomajului la nivel național, în per ioada 2006 -2016……………………..16
2.1.1. Șomeri înregistrați la sfârșitul lunii, pe categorii de șomeri, sexe,
macroregiuni, regiuni de dezvoltare …………………………………………………………………………..16
2.1.2. Șomeri înregistrați pe categorii de șomeri, sexe, macroregiuni, regiuni de
dezvoltare …………………………………………………………………………………………………………….. ..24
2.1.3. Șomeri înregistrați beneficiar i de drepturi bănești, pe grupe de vârstă, sexe și
nivel de pregătire …………………………………………………………………………………………………….28
2.1.4. Șomeri înregistrați beneficiari de drepturi bănești, după durata șomajului, pe
grupe de vârstă și sexe ……………………………………………………………………………………………..33

2.2. Analiza dinamicii ponderii șo merilor și persoanelor în curs de formare profesională, la
nivel național în perioada 2006 -2016………………………………………………. ………………………..37
2.2.1. Ponderea șomerilor înregistrați la sfârșitul lunii în totalul res urselor de
muncă, pe sexe, județe ………………………………………………………………………………………………37
2.2.2. Persoane cuprinse în cursurile de formare profesională ……………………………41

2.3. Analiza dinamicii ratei șomajului la nivel național, în perioada 2006 -2016………………45
2.3.1. Rata șomajului pe sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare …………………….45

Concluzii ………………………………………………. …………………………………………………………………………. 49

Bibliografi e…………………………………………………………………………………………… ………………………….52

2

Introducere

Lucrarea de față iși propune să prezinte principalele aspecte teoretice și conceptuale în
legătură cu analiza dinamicii șomajului, a ponderii șomerilor și persoanelor în curs de formare
profesională , dar și a ratei șomajului la nivel național, în perioada 2006 -2016 .
Am ales să fac prezenta cercetare p entru a cunoate toate aspectele referitoare la acest flagel
economic și totodată pentru a căuta soluții premergătoare stabilizării pieței muncii, precum și
politici de combatere șiamelior are a șomajului.
Conținutul lucrării prezintă problematica ocupării forței de muncă în activități le economico
sociale și a șomajului care reflectă modul cum funcționează piața muncii, într-o economie de piață,
la un moment dat. Raportul dintre cererea și oferta de forță de muncă determină cele două stări
opuse ale pieței muncii – ocuparea forței de muncă și șomajul. Problematica ocupării și șomajului
constituie o l atură importantă a echilibrului macroeconomic și o componentă indispensabilă a
politicilor ma croeconomice și sociale.

În acest sens primul capitol abordează aspectele teoretice cu privire la conceptele de șomaj ,
clasificarea șomajului în funcție de natura și cauzele acestuia , tipologia șomajului, informația
șomajului în teoriile economice și indicatori ai forței de muncă calculați în statistica națională .
În capitolul al -II-lea este realizată o analiză statistică a șomajului la nivel național, iar
aceasta fiind împarțită în următoarele:
1. Analiza dinamicii șomajului la nivel national, în perio ada 2006 -2016 – în acest subcapitol
sunt prezentați șomerii înregistrați la sfârșitul lunii, pe categorii de șomeri, sexe,
macroregiuni, regiuni de dezvoltare , beneficiari de drepturi bănești, pe nivel de pregătire, pe
grupe de vârst ă, dar și după durata ș omajului;
2. Analiza dinamicii ponderii șomerilor și persoanelor în curs de formare profesională, la nivel
național în perioada 2006 -2016 – aici sunt prezentat e următoarele: p onderea șomerilor
înregistrați la sfârșitul lunii în totalul resur selor de muncă, pe sexe, județe, dar și persoanele
cuprinse în cursurile de formare profesională ;
3. Analiza dinamicii ratei șomajului la nivel național, în perioada 2006 -2016 – în acest
subcapitol se găsește r ata șomajului înregistrat la sfarșitul lunii, pe sexe, macroregiuni,
regiuni de dezvoltare .
Consider că șomajul are un impact mare în special asupra persoanelor cuun nivel de trai
scăzut deoarece ajutorul de șomaj fiind net inferior salariilor practicate de angajatori, nu
acoperă în întregime cheltuieli le pentru un traidecent, situație ce duce la deteriorarea
propriilor standarde de viață. Este important de menționat faptul că atunci când singurul
susținător financiar al familiei pierde slujba va pierde și asigurarea medicală iar relațiile
familiale devin tot mai tensionate.

Consider că șomajul are un impact mare în special asupra persoanelor cuun nivel de trai
scăzut deoarece ajutorul de șomaj fiind net inferior salariilor practicate de angajatori, nu acoperă în
întregime cheltuielile pentru un t rai decent, situație ce duce la deteriorarea propriilor standarde de
viață.

3

1. ȘOMAJUL – ASPECTE CONCEPTUALE

1.1. Definiții. Caracteristici.

Șomajul este definit, în general, drept stadiul în care o persoană nu este capabilă să
desfășoare o muncă utilă, dar perceperea utilitații muncii este, în sens larg, rezultatul condițiilor
sociale. Conceptul de șomaj este privit ca o formă de subocupare, respectiv o manifestare specifică
de inactivitate, cuprinzând persoanele care cer de lucru, în schimbul sal ariului practicat în mod
normal sau chiar mai mic, însă această cerință nu poate fi satisfăcută pentru fiecare persoană, în
aceeași meserie și localitatea de reședință.
În general, șomajul este asimilat unei abateri apărute între efectivul populației realmente
utilizate și efectivul populației apte, care ar corespunde unei situații de utilizare deplină. J.M.
Keynes a definit “ocuparea deplin ă” ca fiind o situație “în care volumul global al ocupării ramâne
inelastic la creșterea cererii efective pentru producția care îi corespunde.“ Pentru J. Robinson,
ocuparea deplină este o “stare ideală, ce are puține șanse de a fi atinsă în economia actuală. “
Se consideră așadar că ocuparea deplină ar trebui sa aibă nu un prag, ci două limite. Între
aceste limite, care sunt ș i ele mobile, stabili te în raport cu nivelul dezvoltării economice, ar trebui să
se găsească, de fiecare dată , un optim stabilit al ocup ării astfel încât șomajul să nu fie prea mare .
O definiție riguroasă a șomajului nu se poate limita la referința privind utilizarea deplină și
la abate rea de la aceasta. Se va lua în considerare distincția dintre un ș omer și o persoană fără
ocupație, intenția de a munci și căutarea efectivă a unui loc de muncă . Opțiunile specifice care
creează statutul denumit șomer sunt următoarele
 decizia de a căuta activ o angajare ;
 decizia de a nu accepta șansele de angajare oferite .

Caracteristicile șomajului

1. Nivelul șomajului

Punctul de plecare în analiza șomajului îl reprezintă stabilirea diferenței între populația aptă
de muncă și forța de muncă (populația activă). Mărimea forței de muncă (populația activă ) include
persoanele ocupate (angajate) și ș omerii. Cei apți de muncă – și care nu sunt incluși în forța de
muncă – sunt fie batrânii, fie casnicel e, fie persoanele care doresc să lucreze, dar nu caută activ un
loc de muncă .
O persoană poate deveni ș omer prin mai multe modalităț i:
 este nou intrată pe piața muncii și caută, pentru prima dată, un loc de muncă ;
 persoana părăsește un loc de muncă în vederea căutării altuia, care să corespundă mai bine
aspiraț iilor sale;
 persoana este suspendată temporar din funcție de către angajator ș i se reîntoarce la locul de
muncă atunci când necesitățile de producț ie o vor cere;
 pierderea definitivă a slujbei, pentru că persoana a fost concediată sau firma a dat faliment.
Ieșirea din șomaj, ceea ce compensează total sau parțial creșterea numărului de șomeri, se
poate realiza în mai multe moduri:
 persoana este angajată la un nou loc de muncă ;
 rechemarea la lucru a persoanelor care, anterior, au fost trecute în concediu fără plată ;

4
 persoana aflată în șomaj încetează a mai căuta un loc de muncă și părăsește sfera de cuprindere
a forței de muncă.
Nivelul absolut al ș omajului existent la un moment d at poate fi exprimat prin rata șomajului,
calculată în raport cu populația activă . Aceasta poate vari a mult pe diferite grupe de forța de muncă ,
în raport cu sexul, vârsta, profesiunea, zona etc. Di ferențele în rata ș omajulu i pot fi studiate cu
ajutorul relației dintre ratele șomajului, corespunzatoare oricărui grup constitutiv al forței de muncă,
𝑢𝑖, și rata totală a șomajului. Rata totală a șomajului reprezintă media ponderată a ratelor parț iale,
pe grupe:

𝑢=𝑤1∙ 𝑢1 +𝑤2∙𝑢2+⋯+𝑤𝑛 ∙𝑢𝑛

unde w reprezintă ponderea grupei în totalul forței de muncă.
Dacă, de exemplu, populația activă masculină are o pondere de 50%, rata șomajului este de
6%, iar forța de muncă feminină reprezintă 30%(la o rată a șomajului de 12%), a tunci rata totală a
șomajului este :
𝑢=(0,50 ∙0,06)+(0,30 ∙0,12)=0,06
adică șomajul are o rată de 6%.

2. Durata șomajului

Durata perioadei de ș omaj poate fi defin ită ca fiind intervalul de timp cuprins între
mom entul pierderii locului de muncă și cel al reluă rii normale a lucrului sau al ieșirii din rândul
forței de muncă. Durata ș omajului este media lungimii perioadelor de șomaj. La o rată dată a
șomajului, cu cât durata șomajului este mai scurtă , cu atât fluxurile sunt mai mari.
Cu cât fluxurile de intrare în ș omaj sunt mai mari decât fluxurile de ieșire din șomaj, cu atât
nivelul șomajului va creș te. Cre șterea numă rului de pierder i involuntare a locului de muncă
(concedieri) și de abandonări ale slujbelor duc la creș terea fluxurilor de intrare în pi ața muncii. Nu
numai ca firmele î si reduc efectivul, dar continuă să facă noi angajă ri. La rândul lor, munci torii care
își pierd locul de muncă, caută altele, făcând astfel că șomajul să fluctueze mult. Toate acestea fac
ca fluxurile de intrare în șomaj și cele de ieșire din șomaj să fie intense.
Durata șomajului este influențată de o serie de factori, astfel :
 structura demografică a populației și, în special, a populației active ;
 numărul și tipul locurilor de muncă disponibile ;
 interesul șomerilor de a căuta un loc de muncă mai bun ;
 organizarea pieței muncii ;
 mărimea ajutorului de șomaj, în comparație cu salariul practicat pe piața muncii ;
 comportarea lucrătorilor etc.

3. Structura șomajului

Șomajul diferă de la un grup la altul, crescând odată cu vârsta. El este mai ridicat în rândul
tinerilor, decât al adulților. Aceste diferenț e sunt rezultatul deosebirilor de comportament al celor
tineri față de șomaj, în comparaț ie cu co mportamentul celor mai în vârstă .
În cazul persoanelor în vârstă, prin cipala cauză a ș omajului este pierderea locului de muncă;
la tineri, cauza ș omajului poate fi intrarea, pentru prima dată, în rândul forței de muncă sau
revenirea pe piața muncii, după o perioadă mai mare decât cea prevăzută în legislaț ia muncii pentru
a fi păstrați în rândul șomerilor.
La vârstnici, durata ș omajului este mai mare și se termină , de ob icei, prin retragerea de pe
piața muncii. La tineri, durata șomajului este mai scurtă și perioadele de șomaj se termină printr -o
angajare sau reangajar e. În g eneral, putem constata că, pe măsură ce vârsta creș te, rata șomajului
scade, dar durata șomajului manifestă tendinț a de sporire.

5

4. Formele șomajului

O primă delimitare a șomajului este aceea în șomaj voluntar și șomaj involuntar.
Șomajul voluntar există atunci când muncitorii refuză oportunit ățile de a se angaja în
anumite slujbe, la salariile existente pe piață.
Categoriile de persoane, care se încadrează în șomajul voluntar sunt:
 persoanele angajate care preferă să -și înceteze temporar activitatea, apreciind că ajutorul de
șomaj le poate asigura o existență ;
 șomerii care așteaptă locuri de muncă mai bune decât cele oferite de întreprinderi și instituții,
cât și față de cele pe care le -au deținut;
 gospodinele hotărâte, pe baza unui conse ns de familie, să se încadreze, dar ezită încă să se
încadreze în condițiile date (ca nivel de salariu, ca distanță de domiciliu etc.).
Șomajul involuntar există atunci când în economie sunt insuficiente locuri de muncă, la
salariile existente. Procentul șomerilor care sunt neangajați voluntar este cunoscut, potrivit unor
definiții, ca f iind rata naturală a șomajului. Separarea șomajului în voluntar și involuntar este una
din controversele majore din teoria economică. Economiștii keynesieni au afirmat că c ea mai mare
parte a șomajului din timpul crizelor economice din anii ‘30 și ‘80 s -au datorat defi citului cererii,
fiind deci, de natură involuntară.
Pe de altă parte, economiștii clasici ai teorie i așteptărilor raționale pleacă de la premisa că
piața mun cii ajustează imediat creșterile șomajului, prin scăderea s alariilor. Din punctul lor de
vedere, în anii ’30 erau locuri de munc ă suficiente, dar muncitorii au refuzat să le ia. Tot șomajul
din timpul crizelor economice era voluntar, menținându -se la rata sa naturală. Cel mai frecvent
sistem de clasificare are la bază împărțirea șomajului pe cauze în
următoarele mari tipuri: șomaj fricțional, structural, în timp ce după raportul cerere -ofertă, se
identifică șomajul sezonier și ciclic. S -a încercat și o grupare a acestor tipuri de șomaj în funcție de
caracterul lor voluntar sau involuntar: șomajul ciclic este considerat involuntar, în timp ce toate
celelate tipuri s unt considerate șomaj voluntar. .

În funcție de natura și cauzele șomajului:

1. Șomaj con junctural , generat de reducerea vo lumului activității economice a
întreprinderilor ca urmare a deteriorării conjuncturii economice i nterne și/sau internaționale, a
variațiilor conjuncturale ale cererii și ofertei de bunuri și servi cii, care provoacă o reducere a
necesarului de forță de muncă.
2. Șomajul fricțional se circumscrie perioadei necesare în mod normal pentru a găsi un alt
loc de muncă. Este probabil cea mai răspândită formă de șom aj care poate apare chiar și în condiția
ocupării depline a forței de muncă. Șomajul fricțional apare deoarece piața muncii este inerent
dinamică, datorită imperfecțiunii fluxului de informații și deoarece trebuie să trea că un timp până
când șomerii și firmele ce oferă slujbe vacante să se găseasc ă unii pe alții. Nivelul șomajului
fricțional într -o economie este determin at de fluxurile existente la nivelul forței de muncă și de
viteza cu care șomerii își găsesc d e lucru. Această viteză depinde de instituțiile economice existente
și de modul în care aceste instituții acționează pe piața muncii. De exemplu, o creștere a alocațiilor
de șomaj va deter mina creșterea timpului necesar pentru ca șomerii să -și găsească de lucru.
3. Șomajul structural (șomaj de neadaptare) este consecința unui dezechilibru î ntre
structurile ocupțional -profesionale, teritoriale, demografice ale ofert ei forței de muncă și ale cererii.
Aceste neconcordanțe pot apare datorită: structurii sectori ale și teritoriale a economiei,
progresului tehnologic, structurii sistemului educați onal etc.
În perioadele de restructurări esențiale ale unei economi i, cum sunt cele ale tranziției de la
economia centralizată la economia de piață, șomajul structural reprezintă principala formă de șomaj.
Șomajul structural apare atunci când schimbări importante în cererea de muncă determină o

6
nepotrivire între calitățile și competențele profesionale ale muncitorilor, cerute și oferite pe piața
muncii. Dacă salariile ar fi complet flexibile și c osturile mobilității geografice și ocupaționale ar fi
reduse, atunci acest tip de șomaj ar fi rapid eliminat de ajustările pieței.
În practică, aceste condiții nu sunt întotdeauna îndeplinite, iar șoma jul structural poate apare
ca o problemă foarte serioasă. Într-un mod asemănător se pot analiza și dezechilibre le geografice în
căutarea forței de muncă. În aceste situații se identifică un șomaj regional .
Șomajul structural a fost atribuit, după cum s -a putu t constata, diferențelor dintre cererea și
oferta de forță de muncă în condițiile costurilor ri dicate de aj ustare a ofertei la necesitățile pieței.
Teorii economice dintre cele mai recente af irmă că cel puțin un segment al șomajului poate
fi atribuit comportamentului producătorilor de maximizare a profitului.
Concret, s -a demonstrat că șomajul structural poat e apare și dacă anumiț i producători plătesc
salarii mai mari decât salariul considerat eficient pentru a creșt e productivitatea și/sau reduce
deplasările de personal. Decizia voluntară a acestor producători este cea care menține salariul la un
nivel ridica t, și acesta nu va fi coborât nici dacă al ți muncitori de pe piața muncii (șomeri) își oferă
serviciile la un salariu mai mic.
Angajații cu salarii mici își vor dori să lucreze în firmele cu salarii mari și, atâta timp cât
există posibilitatea unor slujbe vacante pe viitor, ei se vo r “atașa” sectorului cu salarii mari,
preferând să aștepte apariția unui loc liber. Prin urmare, datorită acestui comportament, apare un
șomaj de așteptare.
În funcție de raportul cerere -ofertă pe diverse piețe și de impactul acestora asupra pie ței muncii,
teoria economică a pus în evidență două forme de șomaj:
1. Șomajul clasic , ca urmare a reținerii întreprinzătoril or de a produce o cantitate mai mare
de bunuri și servicii. Chiar dacă există cerere efectivă, întreprinzătorii nu sunt interesați în lărgirea
capacităților de producție și în angajarea de forță supl imentară de producție deoarece firmele fie
sunt în pierdere de competitivitate – ca urmare a costurilor de producție mai mare – fie că nu -și
asumă noi r iscuri; acest tip este numit și șomaj prin eficiență a producției.
2. Șomajul ciclic sau șomaj prin insuficiența cererii, ca re apare atunci când cererea de
bunuri și servicii din toate sectoarele economiei (economia reală, sectorul menaje sau restul lumii)
este mai mică decât oferta. Consecința este o ofertă de forță de muncă mai mare decât cererea.
Șomajul ciclic este asociat cu fluctuațiile în ciclul afacerilor și apare atunci când o scădere a cererii
agregate pe piața bunur ilor și serviciilor deter mină o scădere a cererii agregate de forță de muncă,
simultan cu inflexibilitatea salariilor reale.
3. Șomajul sezonier este similar celui ciclic, în sensul că este determinat de fluctuațiile
cererii de forță de muncă. În acest caz, fluct uațiile cererii de muncă pot fi anticipate și urmează un
model sistematic de -a lungul anulu i. De exemplu, cererea de muncă în agricultură sau const rucții
scade în lunile de iarnă1

1 Sursa – http://www.scritub.com/sociologie/resurse -umane/SOMAJUL -SI-OCUPAREA -FORTEI -DE-45213.php

7

1.2. Aspecte teoretice

1.2.1 Șomajul în teoria economică

Elaborarea conceptului de șomaj este relativ recentă în analiza economică . Când sunt
cercetate teoriile economice anterioare, șomajul se regăsește tratat implicit în raționamentele care se
ocupă mai ales de explicarea determină rii veniturilor sau a trece rii de la o activitate domestică, la o
ocupație salarială .

1.2.1.1 Teoria clasică a șomajului

Teoria clasică a folosirii mâini i de lucru s -a întemeiat pe două postulate fundamentale:

 salariul este egal cu produsul marginal al muncii, adică salariul unei persoane este egal cu
valoarea care se pierde daca volumul folosirii mâinii de lucru ar fi redus cu o unitate;

 utilitatea salariului, atunci când este folosit un volum dat de mâna de lucru, este egală cu
dezutilitatea marginală a acelui volum de folosire a mâinii de lucru, adică salariul real al
unei persoane ocupate este cel suficient pentru a atrage mâna d e lucru în cantitatea solicitată
de cererea globală . Aici dezutilitatea este înteleasă ca îng lobând motivele, de orice natu ră,
care pot determina un om (sau un grup) să prefere a nu lucra, decât să accepte un salariu al
cărui u tilitate, pentru el, se situează sub un anumit minim . Potrivit acestui postulat, toți cei
care se află la un anumit moment, în șomaj deși sunt dispuși s ă lucreze la salariul cur ent,
încetează să -și ofere serviciile, chiar și în cazul unei măriri de mici proporții a costului vieț ii.

Rigiditatea la reducere a salariulu i nominal ar fi principala cauză a șomajului, în viziunea
clasică . O reducere a salariul ui nominal ar duce la abs orbirea șomajului și la o creștere a producției,
atâta timp cât prețul rămâne constant. Dacă masa monetară este constantă, o creștere a producției
atrage, după sine, o scădere a preț ului.
Problema este următoarea : dacă scăderea p rețului este mai puternică decât cea a salariilor
nominale. Dacă scăderea este mai puternică , întreprinderile nu recurg la angajarea suplimentară și,
deci, se revine la situația initială de șomaj. Echilibrul implică o scădere mai mică a preț urilor decât
a salariilor, aceasta ducând la scă derea salariului real, la creșterea producției și la reducerea
șomajului.

Din analiza făcută reiese faptul că teoria clasică dă o explicație insuficientă apariției
șomajului, deoarece nu se poate concepe ca acesta să scadă dacă se diminuează simultan prețurile și
salariile. Explicația pe care o realizează se bazează pe ideea rigidității la o scădere a salariului ș i
care este fixat la un nivel mai ridicat decât ce l de echilibrul si, deci, sporește cererea de locuri de
muncă (adică crește oferta de muncă ).

1.2.2.2. Explicația marxistă a șomajului

Șomaju l marxist este rezultatul insuficienț ei de capital variab il, în raport cu rezerva de mână
de lucru. Alocarea neadecvată a resurselor și posibilităț ile tehnice limitate ale substituirii muncii
prin capita lul fix, fac ca partea variabilă a capitalului să nu fie în măsură să absoarbă mâna de lucru
disponibilă, chiar ș i atunci când stocul de capital total este integral.

8
În gândirea marxistă, ș omajul este rezultatul fie al u nei creșteri excesive a populaț iei în
raport cu capitalul, fie al unor nivele prea scă zute ale venitului, care determină un flux neadecvat al
economiilor, situație combinată cu o tehnologie rigidă. Economisirea redusă ș i cererea insuficient
de eficientă îm piedică dezvoltarea producț iei.
Șomajul este considerat ca un feno men specific economiilor de piață ș i este rep rezentat de
acea parte a populației active care nu poate găsi de lucru și devine "suplimentară ", nu absolut în
raport cu nevoile generale de mun că ale societății ș i cu posibilităț ile sale reale de a oferi locuri de
muncă , ci relativ în raport cu posibilit atea de valorificare profitabilă a capitalului. Rolul
suprapopulației relative constă în a fi rezerva de muncă a întreprinderilor ș i un factor de presiune
asupra condițiilor de ocupare ș i, în special, a salariilo r celor ocupaț i.

Marx considera că principalele cauze al e suprapopulației relative se gă sesc în modul specific
capitalist de aplicare a progresului teh nic, în ruinarea micilor producători și comercianți, ca urmare
a concurenței marilor firme ș i a cr izelor economice de supraproducție. În strânsă legatură cu aceste
cauze, suprapo pulația relativă se împarte în:
a) suprapopulația flotantă, reprezintă partea forței de muncă atrasă și respinsă d in activitatea datorită
dezvoltării inegale a ramurilor și a desfașură rii cicl ice a reproducț iei capitaliste;
b) suprapopulaț ia latentă , este formată din populația excedentară din agricultură și alte sectoare ale
micii producții de mă rfuri, care este tempo rar ocupată, de regulă în locuri de muncă necalificată și
slab remunerată ;
c) suprapopulația stagnantă , fiind formată din persoane care, permanent sau în cea mai mare parte a
anului, nu au de lucru, formând ș omajul cronic.
Marx vedea soluția problemei ș omajului într -o societate care să fie capabilă să organizeze stiinț ific
întreaga activitate economică astfel încât să absoarbă suprapopulația relativă .

1.2.2.3. Explicația keynesistă a șomajului

În concepț ia lui J.M. Keynes, ceea ce determină, în mod esențial, gradul de folosire a forței
de muncă este nivelul cererii efective. Ș omajul de tip keynesist a re drept fundament o insuficiență a
cererii efective, în ambele sale com ponente – consum și investiț ii.

*Sursa : http://www.scritub.com/sociologie/resurse -umane/SOMAJUL -SI-OCUPAREA -FORTEI -DE-45213.php –
accesat la data de 28.05.2018, ora 20:00

Graficul indică faptul că, atunci când prețul efectiv depășește prețul de echilibru, oferta
crește, iar cererea rămâne constantă sau chiar se poa te reduce. În cazul în care prețul pieț ei este p e,
oferta de bunuri este Q 0 și este superioară cantităț ii cerut e Q d la prețul respectiv. Există un exces de
ofertă pe piața bunurilor ș i dez echilibrul respectiv se reflectă pe piața muncii prin ș omajul
involuntar.

9
Datorită rigidității ofertei în raport cu prețurile sau a rigidităț ii salariil or în raport cu cererea
de muncă, excesul ofertei de muncă poate coexista cu o cerere excedentară pe piaț a bunurilor . În
plus, datorită rigidității prețurilor și salariilor (și care semnifică lipsa a acestora de elasticitate),
curba ofertei este aproape orizontală.
Rezul tă faptul că, în viziunea keynesistă, echilibrul dintre cerere și ofertă se poate stabili sub
nivelul folosirii depline a mâinii de lucru, a capitalului și a resurselor naturale. Soluț ia ac estei
probleme spinoase, este văzută de Keynes în deplasarea curbei cereri i spre nivelul utiliză rii depline
a resurselor. În condițiile unor prețuri ș i salarii rigide (sau insuficient de flexibil e), stimularea cererii
determină, în modelul keynesist, creșterea producț iei, apropiind -o astfel de potenț ialul real al
economiei.2

1.2.2. Indicatori ai forței de muncă calculați în statistica națională

Populația activă reprezintă totalitatea persoanelor care au vârsta mai mare decât o anumită
limită, stabilită legal, și o sursă proprie de venit.
Pentru determinarea populației activ e există numeroase diferențe între statele lumii, fapt care
implică probleme serioase atunci când se efectuează comparații internaționale.
Efectuarea acestor comparații ar fi facilitată de adaptarea, de fiecare țară în parte, a
metodologiei recomandate de oficiul de statistică al O.N.U.
Astfel, O.N.U. recomandă pentru calculul populației active:
a. populația obișnuită activă, în funcție de modul cum aceasta participă la crearea de bunuri
și servicii în decursul unui an;
b. populația current activă, în f uncție de par ticiparea la producția de bunuri și servicii în
decursul unei săptămâni.

Populația obiș nuit activă , cuprinde to ate persoanele care au depă șit o anumită vârstă , în
cazul României și a mai multor țăr i – 15 ani, ș i al că ror principal statut în ceea ce priveș te activitatea
în cursul unei lungi perioade (un an calendaristic) a fost “ocupat” sau “neocupat”.
Populația curent activă sau forț a de muncă cuprinde toate per soanele care îndeplinesc
cerinț ele pentru a fi incluse în categoria “ocupat” sau “neocupat”.
În categoria ocupat intră persoanele care au vârsta mai mare decât o anumitã limită și care în
timpul unei perioade de o săptămână sau o zi cuprins e în categoriile: angajat -plătit (preze nt la
muncă , cu un serviciu dar absent de la muncă ); angajat în p ropria unitate (prezent la muncă , cu
activitate dar absent de la muncă ).
În categoria neocupat intră toate persoanele care au depăș it o anumită vârstă ș i care în
timpul perioadei de referință sunt: fără loc de muncă, disponibil pentru muncă și în căutarea unui
loc de muncă .
Pe baza acestor categorii ale pop ulației active se pot determina urmă torii indicatori:
1. rata generală de activitate (RGA) :
𝑅𝐺𝐴 = 𝑃𝐴
𝑃̅∙100
unde:
PA = popula ția activă;
𝑃̅ = numărul mediu al populației țării respective.
2. rata de activitate a populației în vârstă de muncă (RAVM):
𝑅𝐴𝑉𝑀 = 𝑃𝐴
𝑃𝑉𝑀∙100, unde : PVM = populația în vârstă de muncă3;

2 Sursa – http://www.scritub.com/sociologie/resurse -umane/SOMAJUL -SI-OCUPAREA -FORTEI -DE-45213.php

3 Populația în vârstă de muncă cuprinde totatlitatea persoanel or a căror vârstă este cuprinsă între vârsta de intrare și
vârsta de ieș ire din activitate. Aceste limite sunt stabilite legislativ de la sară la sară pe sexe. Limitele vârstei de mu ncă
sunt determinate de nivelul de dezvoltare economică a fiecărei să ri.

10

3. rate specifice de activitate pe grupe de vârstă (RA i) :
𝑅𝐴 𝑖= 𝑃𝐴 𝑖
𝑃𝑖∙100

unde :
PA i = populația activă din grupa de vârstă “i”;
Pi = populația totală a grupei de vârstă “i”;

4. rata de de pendență economică (RDE) :
𝑅𝐷𝐸 = 𝑃𝐴𝑉𝑀
𝑃𝑉𝑀
unde:
PAVM = populația în afara vârstei de muncă;

5. rata de întreținere (RI):
𝑅𝐼= 𝑃𝐼𝐴
𝑃𝐴
unde:
PIA = populația inactivă
În ceea ce priveș te gradul de neocupar e al populaț iei trebuie definit conceptul de neocupare.
Neocuparea este definită ca fiind numă rul de persoane care caută un loc de muncă .
Ocupaț ii sunt persoanele care au loc de muncă .
Neocupaț ii sunt persoanele care nu au lo c de muncă și care caută loc de muncă, numiți ș omeri.
Nivelul șomajului poate fi exprimat ș i în cifre absolute, însă în acest caz nu prezintă semnificație în
domeniul comparațiilor i nternaț ionale.
Tabelul 1.2.2
Numărul șomeril or și rata șomajului în România în perioada 2006 -2016
Anul Număr șomeri (pers.) Rata șomajului (%)
2006 548022 6,1
2007 477309 5,3
2008 383989 4,2
2009 444907 4,9
2010 740982 8,1
2011 614976 6,8
2012 473569 5,4
2013 513349 5,7
2014 529132 5,9
2015 493415 5,5
2016 430027 4,9
*Sursa : Baza de date TEMPO – Insitutul National de Statistica – http://statistici.insse.ro

Din punct de vedere al eficien ței utilizării forței de muncă la nivel macroeconomic se
impune indicatorul productivitatea muncii (W), obținut prin agregarea indicatorului calculat la
nivelul ramurilor economice:

11
𝑊̅= 𝑃𝐼𝐵
𝑃𝑂=∑𝑊𝑖∙𝑃𝑂 𝑖
∑𝑃𝑂 𝐼=∑𝑊𝑖∙𝑔𝑖𝑃𝑂
unde:
P.I.B. = produsul intern brut;
Wi = productivitatea muncii din ramura „i ”;
𝑔𝑖𝑃𝑂=𝑃𝑂 𝑖
∑𝑃𝑂 𝑖 = ponderea pe ramuri a popula ției ocupate.
Dinamica productivității munci se determină după relația:
𝐼𝑊̅=𝑊̅1
𝑊̅0=𝑃𝐼𝐵 1
𝑃𝑂 1:𝑃𝑂 0
𝑃𝐼𝐵 0=𝑃𝐼𝐵 1
𝑃𝐼𝐵 0:𝑃𝑂 1
𝑃𝑂 0=𝐼𝑃𝐼𝐵
𝐼𝑃𝑂
Rezult ă că pentru creș terea pr oductivităț ii muncii trebuie ca di namica produsului intern brut
să fie mai mare decât dinamica populaț iei ocupate:
IPIB > IPO → creșterea productivităț ii muncii
Pe baza relaț iilor de mai sus se pot efectua analize statistice ale influențelor diferiț ilor factori
asupra variabilelor dependente.

Definirea indicatorilor statistici ai șomajului4

Din punct de vedere statistic, indicatorii prin care se apreciază șomajul sunt de două feluri:
 indicatori absolu ți;
 indicatori relative.
Indicatorii absoluți sau indicatorii de nivel se referă la numărul efectiv de șomeri. Ei se
exprimă în “persoane” (“mii persoane”) și se determină pentru anumite perioade de referință: lunar,
trimestrial sau anual. Numărul ș omerilor se calculează și în corelație cu anumite variabile
demografice, ca: vârstă, sex, stare civilă, dar și ținând cont de pregătirea profesională, de nivelul
studiilor sau de repartiția teritorială.
O caracteristică aparte urmărită în ceea ce priveșt e analiza șomajului este durata acestuia.
Din acest punct de vedere, se identifică un șomaj de scurtă durată (sub un an) și un șomaj de lungă
durată (pe o perioadă mai mare de un an).
Șomerii, a doua componentă a populației active, reprezintă o categorie economică a cărei
definire a suscitat numeroase abordări.
În statistica românească, efectivul șomerilor se determină în două variante:
Șomerii înregistrați sunt persoanele care au declarat că în perioada de referință erau înscrise
la Oficiile forței de muncă și șomaj, indiferent dacă primeau sau nu alocație de sprijin, ajutor de
șomaj, sau alte forme de protecție socială.
Șomerii în sens B.I.M. sunt persoa nele de 15 ani și peste care în decursul perioadei de
referință îndeplinesc simultan următoarele condiții:
 nu au un loc de muncă și nu desfășoară o activitate în scopul obținerii unor venituri;
 sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diferite metode
pentru a -l găsi: înscrierea la Oficiul de forță de muncă și șomaj sau la agenții
particulare de plasare, demersuri pentru a începe o activitate pe cont propriu,
publicarea de anunțuri sau răspunsuri la anunțuri, apel la rude, prie teni, sindicate etc;
 sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s -ar găsi imediat un
loc de muncă.
Indicatorul relativ prin care se apreciază intensitatea șomajului este unul din cei mai
importanți indicatori macroeconomici: rata șom ajului. Aceasta se determină prin raportarea
numărului total de șomeri la populația activă și se exprimă în procente. Nivelul ratei șomajului și
evoluția acesteia reprezintă unul din barometrii în funcție de care se iau anumite măsuri de protecție
socială sau decizii de politică economică.

4 Sursa – http://www.asecib.ase.ro/Roman/am/cap6.pdf

12
Ca relație generală de calcul, rata șomajului se determină prin raportarea unui indicator care
exprimă șomajul (numărul de șomeri -Ș) și un alt indicator care măsoară populația de referință, cel
mai adesea populația acti vă (Pa):
𝑅Ș=Ș
𝑃𝐴∙100

Rata naturală a șomajului5

Rata naturală a șomajului corespunde funcționării normale a pieței muncii și este asociată cu
ocuparea totală a forței de muncă. Șomajul poate fi considerat excesiv, în orice țară, dacă depășește
nivelul său natural. Definirea ratei naturale a șomajului este destul de dificilă, dar există câteva
abordări în acest sens. În continuare vom face o succintă sinteză a definițiilor date în teoria
economică ratei naturale a șomajului.
Unii economiști definesc ra ta naturală a șomajului ca fiind rata la care atât salariile cât și
inflația sunt fie stabile, fie la nivele acceptabile. După alți autori rata naturală a șomajului este rata
șomajului pentru care locurile vacante de muncă sunt egale cu numărul de șomeri. O altă definiție
afirmă că rata naturală a șomajului este nivelul șomajului la care orice creștere în cererea agregată
nu determină reducerea șomajului. Potrivit unei variante a acestei ultime definiții rata naturală a
șomajului este rata la care toți șome rii sunt voluntari, adică există doar șomaj ciclic și, eventual,
sezonier. În cele din urmă, o recentă definiție dată de James Tobin afirmă că rata naturală este rata
șomajului la care nivelul acestuia este neschimbat și atât fluctuațiile existente la nive lul masei de
șomeri cât și durata șomajului sunt normale.
Toate aceste definiții încearcă să sintetizeze într -un mod specific conceptul mai general al
“ocupării totale“ a forței de muncă. Dacă presupunem că șomajul fricțional și sezonier există chiar
și atunci când piața forței de muncă este în echilibru este evident că rata naturală a șomajului este
afectată de factori ca: mișcarea voluntară a angajaților, mișcările în și în afara forței de muncă,
durata de timp în care șomerii își găsesc slujbe acceptabi le. Acești ultimi factori variază mult în
cadrul grupurilor demografice, astfel încât rata naturală a șomajului este puternic afectată de
compoziția demografică a forței de muncă.
Atunci când o economie este în echilibru pe termen lung, șomajul va fi la r ata sa naturală.
Din moment ce rata naturală a șomajului este un concept teoretic, ea nu poate fi direct
observată, și, prin urmare, trebuie estimată. Economiștii au două modalități diferite pentru a estima
rata naturală a șomajului. În primul rând ei det ermină o ecuație prin care corelează șomajul agregat
de rata inflației. Conceptual, rata naturală a șomajului este prezentă atunci când rata șomajului nu
crește și nici nu scade. Astfel, atunci când inflația este constantă, ecuația ce stabilește legătura î ntre
rata inflației și șomaj furnizează un estimator pentru rata naturală a șomajului. A doua metodă de
estimare a ratei naturale a șomajului se bazează pe datele istorice legate de rata șomajului de -a
lungul unor perioade mari de timp. Aceste date sunt di ferite în funcție de grupurile demografice. Se
estimează ratele șomajului pentru aceste grupuri demografice și apoi se agregă aceste estimări.
Rata naturală a șomajului este analizată și din perspectiva legăturii șomajului cu inflația:
atunci când rata inflației este stabilă, constantă, se vorbește de rata naturală a șomajului, numită și
NAIRU, ( “ Non Accelerating Inflation Rate of Unemployment” ).

5 Sursa – http://www.asecib.ase.ro/Roman/am/cap6.pdf

13

Consecințe microeconomice ale șomajului6

Identificarea și măsurarea consecințelor explicite și implicite ale șomajului a constituit ș i
constituie o provocare permanență pentru economiști. Realitatea economică ș i socială ne relevă
numeroasele consecințe pozitive și negative pe care șomajul le provoacă în rândul muncitorilor și
patronilor, a familiilo r lor, în rândul economiei ș i soci etății privite î n ansamblul lor.
Dintre conse cințele pretins pozitive ale acestui fenomen consemnă m urmatoarele:
 prin muncitorii disponibilizați, se creează o rezervă de persoane pe piața muncii
potențial dispuse să lucreze;
 intrarea în ș omaj aduce persoanelor respective timp l iber, apreciat de unii specialiș ti
drept un facto r pozitiv, ce poate contribui, într -o oarecare măsură la îmbunătățirea
calității vieț ii lor;
 în principiu, poate avea loc o creș tere a pro ductiv ității muncii, o întărire a disciplinei
și punctualității celor angajaț i (de teama viitoarelor concedieri);
 crește interesul pentru muncă și sporește competitivitatea lucrătorilor existenț i;
 promovarea a unei practici de menț inere a salariilor la un nivel scăzut, în felul acesta
obținâ nd un profit mai mare.
Consecinț ele negative pe care le generează șomajul sunt numeroase ș i grave. În primul rând
el constituie o povară atât pentru șomeri ș i familiile lor, cât și pentru bugetul fiecărei țări, el costă,
iar atunci când depășește un anumit nivel costă mult. Costurile pe care le avem î n vede re pot fi
personale, familiale și naționale, unele avâ nd un caracter implicit, altele, un caracter explici t.
Costul individual (personal) al ș omajului este unul pecuniar, egal cu salariul real pe c are
salariatul l -a pierdut odată cu intrarea în ș omaj, dac a nu va beneficia de ajutor de șo maj sau de alte
forme de sprijin acordate ș omerilor.
Șomajul este costisitor și pentru lucrătorii salariați care participă la constituirea ș i
aliment area fondurilor destinate acordării ajutoarelor de șomaj. Pe lângă aceștia, sumele plătite
drept ajutor de șomaj se alimentează și din contribuțiile întreprinder ilor ș i ale statului. Alocațiile
pentru șomaj au ca destinație principală consu mul pentru cei care le primesc ș i pot fi numite costuri
explicite de ș omaj . Deoarece aceste sum e presupun scutiri de impozite ș i CAS, se poate determina
cuantumul acestora care reprezi ntă, în fapt, o parte a costurilor implicite ale ș omajului . În plus,
aceste din urmă costuri includ în ele și beneficiile economice și sociale pe care o țară le -ar putea
obține dacă ar investi productiv aceș ti bani (e vorba de conceptul de cost de oportunitate). Astfel,
costurile sociale ale șomajului includ atât costurile explicite, cât ș i cele implicite pe care le -am
menț ionat.
În rândul consecințelor negative ale ș omajului c onsemnate de teoria ș i practica economică se
înscriu urmatoa rele:
 șomajul este o formă de inutilizare a celui mai important factor de producție – forța
de muncă – de aici decurgând risipă ș i pierderi;
 șomajul poate provoca sărăcie, întrucât duce la scă derea nivelului de trai, a calității
vieții;
 sunt afectați în mod direct indivizii aparținând populaț iei active subocupate,
deoarece îi privează de posibilitatea de a munci, de a -și folosi aptitu dinile proprii
drept mijloc de întreținere și de dezvoltare a vieț ii;
 populația ocupată este cea care suportă , din plin, importantele costuri sociale;
 somajul este un dovada incontestabila ca economia nu este in stare sa se ocupe si sa
valorifice eficient si permanent una din bogatiile nestocabile – forta de munca;

6 Sursa – http://www.rasfoiesc.com/business/management/resurse -umane/CONSECINTE -ALE-SOMAJULUI -IN-
RO15.php

14
 somajul genereaza stress atat somerilor cat si familiilor lo r, putand duce la
deteriorarea relatiilor familiale, inmultirea si agravarea neintelegerilor in familie,
pierderea increderii in sine si in societate;
 apare si se dezvolta munca pe piata neagra (salarii mai mici decat salariul minim pe
economie, inexistent a unui contract de munca);
 indemnizatiile de somaj „permit” intreprinzatorilor sa recurga relativ mai usor la
concedierea muncitorilor;
 concedierile reprezinta si obstacole in calea relansarii economice, in calea cresterii si
dezvoltarii economice;
 somajul reprezinta si o sursa potentiala pentru actiuni si fapte criminale si
antisociale;
 se genereaza si se amplifica starile de dezacord intre populatia care munceste si cea
cu un anumit grad de subocupare.

Măsuri de diminuare a șomajului și a efectelor sale7

Fiind un fenomen care afectează, în diferite proporții toate țările, șomajul s -a impus atenției
guvernelor și forț elor sociale, diminuarea lui devenind obiectiv major al acestora. Pe term en scurt se
pune problema atenuării inensificării consecinț elor sale, i ar pe termen mediu și lung, obiectivul î l
constituie diminuarea sau chia r resorbirea resurselor de muncă aflate în șomaj. Acestea formează
obiectul unor reglementări sau orientări care, î n totalitatea lor, s unt cunoscute ca politici sau mă suri
de di minuare a șomajului ș i a efectelor sale.
Prin conținutul lor, măsurile anti -șomaj au efecte directe ș i indirecte asupra economiei
(majoritatea pozitive, ceea ce nu exclude, însă, apariția unor necorelări și a unor urmă ri contrare
celor ant icipate). Politi cile utilizate în lupta împotriva ș omajulu i pot fi grupate în două mari
categorii: pasive ș i active.
Politicile pasive se referă la acordarea indemnizației de șomaj și la reducerea numărului
populaț iei active (prin pre -pensionari, creș terea perioadei de forma re a tinerilor s.a.). Indemnizația
de șomaj nu reduce numărul ș omer ilor, ci scade presiunea fiscală ce apasă asupra ș omerului.
Politicile active se concretizează în diverse intervenții pe piața muncii, influențând nivelul
ocupării, prin: subvenț ii acordate firmelor pentru reducerea costului sala rial al acestora și pentru
promovarea creării de noi locuri de muncă ș i organizarea d e stagii de formare profesională .
Șomajul nu este o problemă cu o singură soluț ie ci presupune un complex de soluții care să
vizeze șomerii, sindicatele muncitoreș ti, patr onii și sindicatele lor, piața muncii ș i diferite institutii
publice si sociale. In ultimele decenii a sporit rolul parghiilor economice, in special al pietei muncii
si al institutiilor care se ocupa cu formar ea si miscarea fortei de munca.
Măsurile care p rivesc direct ș omerii se concretizează în măsuri de organizare a pregătirii și
calificării celor care caută un loc de muncă, precum și facilităț i acordate de stat pentru crearea de
noi întreprinderi ce oferă locuri de muncă ș i pentru crearea de noi locuri de muncă în activități
publice. În ultimii ani au apărut ș i s-au dezvoltat noi forme d e ocupare: angajare pe timp parț ial sau
cu orar atipic, angajare provizorie cu contract pe durată determinată, stagii sau contracte de muncă
de tipuri deosebite, ce nu ex istau în trecut. În general, aceste mă suri selective au ca rezultat
asigurarea unor salarii mai mici decat cele normale. Există și o reglementare juridică conform căreia
se radiază din rândul ș omerilor cei care până la pensionare mai au o perioadă egală cu perioada
pentru care se acordă indemnizație de ș omaj. As tfel, oficiile de plasare a forței de muncă
diminuează numărul ș omerilor pe termen scurt, realizâ nd o orientare a locurilor de mu ncă spre alte
categorii sociale.
Între măsurile care privesc populația activă ocupată remarcă m ace lea care au ca scop
prevenirea ș omaju lui printr -o calificare adecvată și cele care diminuează ș omajul prin crearea de

7 Sursa – http://www.rasfoiesc.com/business/management/resurse -umane/CONSECINTE -ALE-SOMAJULUI -IN-
RO15.php

15
posibilităț i suplimentare de angajare (prin reduc erea timpului de muncă și a duratei vieții active,
prin îndepărtarea imigranților și revenirea lor în țările de origine). Se încearcă și soluția unui nou
sector î n economie – cel destinat activităților de ut ilitate colectivă și socială – care funcționează în
Franța, având ca obiective atât crearea de locuri de muncă suplimentare, cât și ră spunsul la o serie
de probleme vizâ nd nevoi sociale.
Diminuarea reală a șomajului nu poate fi decât în strânsă legătură cu crearea de noi locuri de
muncă care să fie însoț ite de rezultate benefice corespunzătoare. În țările care au reușit să creeze în
ultimii ani un numă r mare de locuri de muncă s -a constatat urmă toarele :
 crearea de noi locuri de muncă este legată de sporirea activităților existente în
economia ță rii;
 deși ponderea industriei în economie tinde să scadă, aceasta este ramura unde s –
au crea t cele mai multe locuri de muncă ;
 cu cât piața muncii este mai flexibilă, cu atât crește și se diversifică oferta de
locuri de muncă în procesul dezvoltării activităț ilor din economie;
 are loc o reconsiderare a ocupării nesalariate și neagricole a forței de muncă,
sporind capacităț ile micilor firme de a anga ja efective mai mari de salariaț i.
In final vom aminti și acț iunile concrete, de tipul politicii stop and go care presupun
alternarea politicilor pro puse pe plan macroeconomic: creștere economică, ocupare deplină,
stabilitatea prețurilor ș i echilibrul exterior.
Pe plan mondial strategiile anti -șomaj numite și soluț ii-bloc vizează următoarele măsuri, în
funcție de tipul ș omajului:
 pentru ș omaj clasic – reducerea ratei de creș tere a salariilor;
 pentru ș omajul st ructural – formarea profesională ș i evaluarea nevoilor sociale;
 pentru șomajul fricțional – îmbunătățirea fu ncționării serviciilor în privința utilizării
forței de mun că;
 pentru ș omajul keynesian – stimularea cererii globale.
Lupta împotriva șomajului constă în practici, de obicei de durată, care să stimuleze nu doar
cererea de muncă ci și oferta de muncă, realizându -se o investiție dublă: în capitalul uman și î n
produc ție.

16

2. ANALIZA STATISTICĂ A ȘOMAJULUI LA NIVEL NAȚIONAL

2.1. Analiza dinamicii șomajului la nivel național în perioada 2006 -2016

2.1.1. Șomeri înregistrați la sfârșitul lunii, pe categorii de șomeri, sexe, macroregiuni,
regiuni de dezvoltare

Tabelul 2.1.1.1.
Numărul șomerilor înregistrați pe macroregiuni,
regiuni de dezvoltare în perioada 2006 -2016
Regiuni Nord –
Vest Centru Nord –
Est Sud-
Est Sud-
Muntenia București –
Ilfov Sud-Vest
Oltenia Vest
2006 42934 66988 82878 61316 81209 25399 64285 35486
2007 35901 53425 67317 48485 65517 20416 47307 29470
2008 40230 56949 70479 51712 65518 20372 64540 33641
2009 84109 105439 114086 93018 120303 30055 97523 64850
2010 72918 87504 102272 88047 111116 29331 84595 51177
2011 53094 64959 73290 64419 80188 24396 69252 31415
2012 54710 68656 78203 69572 87880 25069 75565 34120
2013 51327 69915 85343 72038 94740 25261 79142 34567
2014 46201 60251 82958 72714 89831 24296 72839 29248
2015 41046 50232 77786 68896 79267 23021 70352 25642
2016 38963 47739 78073 67573 74177 20581 69048 22083
*Sursa : Baza de date TEMPO – Institutul Național de Statistică – http://statistici.insse.ro

Figura 2.1 .1.1.
020000400006000080000100000120000140000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Numărul șomerilor înregistrați pe macroregiuni,
regiuni de dezvoltare (2006 -2016)
Nord-Vest
Centru
Nord-Est
Sud-Est
Sud-Muntenia
București -Ilfov
Sud-Vest Oltenia
Vest

17
În perioada 2006 -2016 cel mai mare număr de șomeri s -a înregistrat în regiunea Sud -Muntenia,
unde numărul șomerilor a crescut între anii 2009 -2010 cu 120.303 de persoane (în anul 2009),
respectiv 111.116 de persoane (în anul 2010), ceea ce rezultă un grad foarte ridicat de șomaj în
comparație cu celelalte regiuni. În regiunea București -Ilfov și cea de Vest s -au înregistrat un nivel
de șomaj scăzut în perioada 2006 -2016, ceea ce relevă faptul că acestea sunt cel mai puțin afectate
de acest fenomen.
Cauzele care au condus la creșterea statistică a șomajului în regiunea Sud -Muntenia,
perioada 2009 -2010, sunt următoarele:
 Pierderea locurilor de muncă de către o parte a populaț iei ocupate ;
 Creșterea ofertei de muncă în condițiile în care cererea de muncă nu se modifică în aceeași
direcție și cu același ritm. Avem următoarele aspecte în vedere: creșterea ofertei prin
intrarea în piaț a muncii a noi generații de vârstă leg ală pentru a se angaja: intrarea în piața
muncii a unei părți din populația activă disponibilă care nu a mai lucrat niciodată și care
caută un loc de muncă; creșterea numărului de femei care vor să aibe o activitate sala rială;
ruinarea unor mici producător i și intrarea lor pe piața muncii; deplasarea populației
disponibile dintr -o țară î n alta, respectiv presiunea pe piața muncii a unor țări a imigraț iei.8

Tabelul 2.1.1.2
Analiza indicilor numărul ui șomerilor înregistrați pe macroregiuni,
regiuni de dezvoltare în perioada 2006 -2016
Anul Nord –
Vest Centru Nord –
Est Sud-
Est Sud-
Muntenia București -Ilfov Sud-
Vest
Oltenia Vest
2006 89.29 84.73 89.83 87.02 87.19 98.49 93.31 78.39
2007 83.62 79.75 81.22 79.07 80.68 80.38 73.59 83.05
2008 112.06 106.60 104.70 106.66 100.00 99.78 136.43 114.15
2009 209.07 185.15 161.87 179.88 183.62 147.53 151.10 192.77
2010 86.69 82.99 89.64 94.66 92.36 97.59 86.74 78.92
2011 72.81 74.24 71.66 73.16 72.17 83.17 81.86 61.38
2012 103.04 105.69 106.70 108.00 109.59 102.76 109.12 108.61
2013 93.82 101.83 109.13 103.54 107.81 100.77 104.73 101.31
2014 90.01 86.18 97.21 100.94 94.82 96.18 92.04 84.61
2015 88.84 83.37 93.77 94.75 88.24 94.75 96.59 87.67
2016 94.93 95.04 100.37 98.08 93.58 89.40 98.15 86.12

În tabelul 2.1.1.2. s -au analizat indicii numărului de șomeri înregistrați pe macroregiuni,
regiuni de dezvoltare în perioada 2006 -2016, iar acestea fiind următoarele: regiunea Nord -Vest,
regiunea Centru, regiunea Nord -Est, regiunea Sud -Est, regiunea Sud -Mun tenia, regiunea București –
Ilfov, regiunea Sud -Vest Oltenia și regiunea Vest.
Mai jos se vor prezenta grafice cu indicii pe fiecare regiune în parte , unde v -a fi calculată
linia de trend previzională.

8 Sursa http://www.qreferat.com/referate/economie/Formele -si-cauzele -somajului937.php – accesat la data de
10.06.2018, ora 21:40

18

Figura 2.1.1.2a. Figura 2.1.1.2b.

Figura 2.1.1.2c. Figura 2.1.1.2d.

y = -0,7924×2+ 8,244x + 85,676
R² = 0,0761
6080100120140160180200
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016Centru
Centru
Poly. (Centru)y = -0,7658×2+ 7,0871x + 94,9
R² = 0,0728
6080100120140160180200220
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016Nord -Vest
Nord-Vest
Poly. (Nord-Vest)
y = -0,4763×2+ 5,6425x + 88,608
R² = 0,0362
6080100120140160180
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016Nord -Est
Nord-Est
Poly. (Nord-Est)y = -0,7509×2+ 8,6605x + 84,918
R² = 0,0635
6080100120140160180200
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016Sud-Est
Sud-Est
Poly. (Sud-Est)

19

Figura 2.1.1.2e. Figura 2.1.1.2f.

Figura 2.1.1.2g. Figura 2.1.1.2h . y = -0,883×2+ 9,7979x + 82,743
R² = 0,0848
6080100120140160180200Sud-Muntenia
Sud-Muntenia
Poly. (Sud-
Muntenia)y = -0,5262×2+ 5,5224x + 90,234
R² = 0,0992
708090100110120130140150160
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016București -Ilfov
București -Ilfov
Poly. (București –
Ilfov)
y = -0,9007×2+ 9,1297x + 84,564
R² = 0,0831
6080100120140160180200
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016Vest
Vest
Poly. (Vest)y = -0,203ln(x) + 102,47
R² = 4E -05
708090100110120130140150160
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016Sud-Vest Oltenia
Sud-Vest Oltenia
Log. (Sud-Vest
Oltenia)

20

În figurile 2.1.1.2a., 2.1.1.2b., 2.1.1.2c, 2.1.1.2d., 2.1.1.2e., 2.1.1.2f., 2.1.1.2h. se observă c ă
linia de trend are o formă de tip convexă, ceea ce putem spune că previziunea anului 2017 va
înregistra o tendință de scădere în comparație cu anii precedenți. În figura 2.1.1.2g. linia de trend
are o formă de tip plană din care reiese faptul că previziune a 2017 va fi un a constantă la fel ca anii
anteriori.

Tabelul 2.1.1.3 .
Numărul șomerilor de sex feminin înregistrați pe macroregiuni,
regiuni de dezvoltare în perioada 2006 -2016
Regiuni Nord –
Vest Centru Nord –
Est Sud-
Est Sud-
Muntenia București –
Ilfov Sud-Vest
Oltenia Vest
2006 17867 28663 30911 26023 32659 13401 26105 15820
2007 15913 23999 27197 22416 29337 11625 21527 14612
2008 18824 26004 29493 24169 30729 11780 29196 17033
2009 36111 45068 44683 40759 49549 15267 40452 30235
2010 30965 37225 40202 37727 45643 14419 35321 22899
2011 23906 28435 31085 28382 34373 12701 30100 14695
2012 23928 29057 30799 29684 36611 13464 31391 15861
2013 22248 30241 32883 30008 38546 13292 32573 15990
2014 20168 25061 31851 29790 36906 12610 29769 13730
2015 18202 21233 30381 28573 32962 12287 28825 12275
2016 16532 19756 29837 27486 30019 10952 27943 10657
*Sursa : Baza de date TEMPO – Institutul Național de Statistică – http://statistici.insse.ro

Figura 2.1.1.3.
În tabelul și figura 2.1.1.3 . s-a analizat numărul șomerilor de sex feminin înregistrați în
perioada 2006 -2016 pe următoarele regiuni de dezvoltare: Nord -Vest, Centru, Nord -Est, Sud -Est,
Sud-Muntenia, București -Ilfov, Sud -Vest Oltenia și Vest.
În perioada 2006 – 2007 s-au înregistrat următoarele informații în legătură cu numărul
șomerilor de sex feminin: în regiunea Nord -Vest – 17867 persoane, în regiunea Centru – 28663
persoane, în regiunea Nord -Est – 30911, în regiunea Sud -Est – 26023 persoa ne, în regiunea Sud –
Muntenia – 32659 persoane, în regiunea București -Ilfov – 13401persoane, în regiunea Sud -Vest
Oltenia – 26105 persoane și regiunea Vest – 15820, iar anul 2007 s-au înregistrat următoarele: în
regiunea Nord -Vest – 17867 persoane, în regiu nea Centru – 28663 persoane, în regiunea Nord -Est –
30911, în regiunea Sud -Est – 26023 persoane, în regiunea Sud -Muntenia – 32659 persoane, în 0100002000030000400005000060000Numărul șomerilor de sex feminin înregistrați pe
macroregiuni, regiuni de dezvoltare (2006 -2016 )
Nord-Vest
Centru
Nord-Est
Sud-Est
Sud-Muntenia
București -Ilfov
Sud-Vest Oltenia
Vest

21
regiunea București -Ilfov – 13401persoane, în regiunea Sud -Vest Oltenia – 26105 persoane și
regiunea Vest – 15820 .
În anul 2009 s -a înregistrat o tendință de creștere a numărului șomerilor de sex feminin în
următoarele regiuni: în regiunea Nord -Vest – 36111 persoane, în regiunea Centru – 45068 persoane,
în regiunea Nord -Est – 44683, în regiunea Sud -Est – 40759 persoane, în regiunea Sud -Muntenia –
49549 persoane, în regiunea București -Ilfov – 15267persoane, în regiunea Sud -Vest Oltenia –
40452 persoane și regiunea Vest – 30235.

În tabelul următor s -au analizat indicii și ritmul n umărul ui total al șomerilor de înregistrați
pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare în perioada 2006 -2016 .

Tabelul 2.1.1.4.
Analiza indicilor numărul ui șomerilor de sex feminin înregistrați pe macroregiuni,
regiuni de d ezvoltare în perioada 2006 -2016
Anul Nord –
Vest Centru Nord –
Est Sud-
Est Sud-
Muntenia București –
Ilfov Sud-
Vest
Oltenia Vest
2006 85.75 84.47 90.93 85.93 85.08 96.55 95.40 76.98
2007 89.06 83.73 87.98 86.14 89.83 86.75 82.46 92.36
2008 118.29 108.35 108.44 107.82 104.74 101.33 135.63 116.57
2009 191.83 173.31 151.50 168.64 161.25 129.60 138.55 177.51
2010 85.75 82.60 89.97 92.56 92.12 94.45 87.32 75.74
2011 77.20 76.39 77.32 75.23 75.31 88.09 85.22 64.17
2012 100.09 102.19 99.08 104.59 106.51 106.01 104.29 107.93
2013 92.98 104.07 106.77 101.09 105.29 98.72 103.77 100.81
2014 90.65 82.87 96.86 99.27 95.75 94.87 91.39 85.87
2015 90.25 84.73 95.38 95.91 89.31 97.44 96.83 89.40
2016 90.83 93.04 98.21 96.20 91.07 89.13 96.94 86.82

Figura 2.1.1.4a.
y = -0,7434×2+ 6,7737x + 94,705
R² = 0,097
7090110130150170190210
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Nord -Vest
Nord-Vest
Poly. (Nord-Vest)

22

Figura 2.1.1.4 b. Figura 2.1.1.4 c.

Figura 2.1.1.4 d. Figura 2.1.1.4 e.

y = -0,7099×2+ 7,1691x + 87,437
R² = 0,0861
7090110130150170190Centru
Centru
Poly. (Centru)
y = -0,6152×2+ 6,8529x + 88,4
R² = 0,0606
7090110130150170190Sud-Est
Sud-Est
Poly. (Sud-Est)y = -0,3407×2+ 3,642x + 94,042
R² = 0,0333
7090110130150170
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016Nord -Est
Nord-Est
Poly. (Nord-Est)
y = -0,7266×2+ 7,8406x + 86,04
R² = 0,1064
7090110130150170
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016Sud-Muntenia
Sud-Muntenia
Poly. (Sud-Muntenia)

23

Figura 2.1.1.4 f. Figura 2.1.1.4 g.

Figura 2.1.1.4 h. y = -0,7221×2+ 7,0652x + 88,475
R² = 0,0789
507090110130150170190Vest
Vest
Poly. (Vest)y = -0,4205×2+ 4,4653x + 91,002
R² = 0,1349
708090100110120130140
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016București -Ilfov
București -Ilfov
Poly. (București –
Ilfov)y = -0,3459×2+ 3,0588x + 99,177
R² = 0,0657
708090100110120130140150Sud-Vest Oltenia
Sud-Vest Oltenia
Poly. (Sud-Vest
Oltenia)

În tabelul 2.1.1.4. s -au analizat indicii numărului de șomeri de sex
feminin înregistrați pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare în perioada 2006 –
2016, iar acestea fiind următoarele: regiunea Nord -Vest, regiunea Centru,
regiunea Nord -Est, regiunea Sud -Est, r egiunea Sud -Muntenia, regiunea
București -Ilfov, regiunea Sud -Vest Oltenia și regiunea Vest, acestea fiind
urmate de grafice realizate pe baza datelor din tabel, unde a fost calculată linia
de trend previzională astfel:
– Din figurile 2.1.1.2a., 2.1.1.2b., 2. 1.1.2c, 2.1.1.2d., 2.1.1.2e.,
2.1.1.2f., 2.1.1.2h. reiese că linia de trend are o formă de tip
convexă, ceea ce putem spune că previziunea anului 2017 va
înregistra o tendință de descreștere în comparație cu anii
precedenți.

24
2.1.2. Șomeri înregistrați pe categorii de șomeri, sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare

Tabelul 2.1.2
Numărul șomerilor înregistrați pe categorii de șomeri, la nivel național, în perioada 2006 -2016
Categorii de șomeri 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Primar, gimnazial și
profesional 369808 290340 311904 502995 441603 321265 346431 356013 357372 335542 333069
Liceal și postliceal 73197 61713 70819 156352 135588 101028 110147 119813 92050 78641 67884
Universitar 17490 15785 20718 50036 49769 38720 37197 36507 28916 22059 17284
Beneficiari de indemnizație de
șomaj(șomeri cu experiență în
muncă) și b eneficiari de
indemnizație de șomaj(șomeri
fără experiență în muncă ), din
care:
166657 121389 143549 435497 329639 182538 194473 199626 140955 108533 90111
Primar, gimnazial și
profesional 106112 74249 86056 262026 178728 83576 87694 85467 63322 47165 42357
Liceal și postliceal 49359 37781 44650 131855 110052 71017 79595 87277 59251 47771 37454
Universitar 11186 9359 12843 41616 40859 27945 27184 26882 18382 13597 10300
Beneficiari de indemnizație de
șomaj (șomeri cu experiență în
muncă ), din care: 137723 102906 131662 390656 283987 143271 150247 152202 107391 83730 75314
Primar, gimnazial și
profesional 93836 67637 81505 254538 172401 81610 86594 84362 60405 45324 40627
Liceal și postliceal 37744 29966 33864 107934 83578 44919 45864 48587 33583 27527 26237
Universitar 6143 5303 6293 28184 28008 16742 17789 19253 13403 10879 8450
Beneficiari de indemnizație de
șomaj (șomeri fără experiență
în muncă ), din care: 28934 18483 21887 44841 45652 39267 44226 47424 33564 24803 14797
Primar, gimnazial și
profesional 12276 6612 4551 7488 6327 1966 1100 1105 2917 1841 1730
Liceal și postliceal 11615 7815 10786 23921 26474 26098 33731 38690 25668 20244 11217

25
*Sursa : Baza de date TEMPO – Institutul Național de Statistică – http://statistici.insse.ro

Figura 2.1 .2.1. 050000100000150000200000250000300000350000400000450000500000
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016Beneficiari de indemnizație de șomaj(șomeri cu
experiență în muncă) și beneficiari de indemnizație
de șomaj(șomeri fără experiență în muncă)
Universitar
Liceal și postliceal
Primar, gimnazial și
profesionalUniversitar 5043 4056 6550 13432 12851 11203 9395 7629 4979 2718 1850
Persoane care nu beneficiază
de drepturi băneș ti, din care: 293662 246328 259892 273886 297320 278475 299302 312707 337383 327709 328126
Primar, gimnazial și
profesional 263613 216027 225848 240969 262874 237689 258737 270546 294050 288377 290712
Liceal și postliceal 23759 23884 26169 24497 25536 30011 30552 32536 32799 30870 30430
Universitar 6290 6417 7875 8420 8910 10775 10013 9625 10534 8462 6984
În tabelul 2.1.2 numărul șomerilor a fost secționat pe
următoarele categorii de șomeri:
 Beneficiari de indemnizație de șomaj(șomeri cu experiență în
muncă) și beneficiari de indemnizatție de șomaj(șomer i fără
experiență în muncă;
 Persoane care nu beneficiază de drepturi bănești.
Din graficul alăturat reiese faptul că numărul șomerilo r
beneficiari de indemnizație de șomaj (șomeri cu experiență în muncă)
și beneficiari de indemnizație de șomaj (șomeri fără experiență în
muncă), are o tendință de creștere în anul 2009 în comparație cu
ceilalți ani.

26

Figura 2.1.2.2 .

Din Figura 2.1.2.2 . cel mai mare număr de persoane având gradele de instruire primar,
gimnazial și profesional, liceal si postliceal, universitar, care nu beneficiază de drepturi bănești s -a
înregistrat în anul 2014.
În an ul 2007 s -a înregistrat o tendință de scădere a persoanelor care nu beneficiază de
drepturi bănești având aceleași grade de instruire.

Tabelul 2.1.2.3.
Analiza indicilor numărului șomerilor înregistrați pe categorii de șomeri,
la nivel național, în perioada 2006 -2016
Anul Categorii șomeri
Beneficiari de indemnizație de șomaj(șomeri cu
experiență în muncă) și beneficiari de indemnizație de
șomaj(șomeri fără experiență în muncă Persoane care nu beneficiază
de drepturi bănești
2006 77.46 95.45
2007 72.84 83.88
2008 118.26 105.51
2009 303.38 105.38
2010 75.69 108.56
2011 55.38 93.66
2012 106.54 107.48
2013 102.65 104.48
2014 70.61 107.89
2015 77.00 97.13
2016 83.03 100.13

050000100000150000200000250000300000350000400000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Persoane care nu beneficiază de drepturi bănești
Universitar
Liceal și postliceal
Primar, gimnazial și
profesional

27

Figura 2.1.2.3.

În tabelul 2.1.2.3. s -au analizat indicii numărului de șomeri înregistrați pe categorii de șomeri, la
nivel național, în perioada 2006 -2016, acestea fiind următoarele:
1. Beneficiari de indemnizație de șomaj (șomeri cu experiență în muncă) și beneficiari de
indemnizație de șomaj (șomeri fără experien ță în muncă);
2. Persoane care nu beneficiază de drepturi bănești.
Acest tabel fiind urmat de o reprezentare grafică (Figura 2.1.2.3.) a acestor indici, și din care reiese
faptul că s -a înregistrat o creștere în anul 2009, fiind urmată de o descreștere în anu l 2011.
0,0050,00100,00150,00200,00250,00300,00350,00400,00450,00
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Analiza indicilor numărului șomerilor înregistrați pe categorii de
șomeri, la nivel național, în perioada 2006 -2016
Persoane care nu
beneficiază de drepturi
bănești
Beneficiari de indemnizație
de șomaj(șomeri cu
experiență în muncă) și
beneficiari de indemnizație
de șomaj(șomeri fără
experiență în muncă

28

2.1.3. Șomeri înregistrați beneficiari de drepturi bănești, pe grupe de vârstă, sexe și nivel de pregătire

Tabelul 2.1.3.
Numărul șomerilor înregistrați beneficiari de drepturi bănești, pe grupe de vârstă, sexe și nivel de pregătir e, perioada 2006 -2016

Grupe de vârstă Nivel de pregătire 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Sub 25 de ani Primar, gimnazial
și profesional 4453 41699 7700 19410 10519 3957 3088 2619 3881 2393 2631
Liceal și postliceal 12461 18042 11931 31010 28758 26300 33900 38592 25655 20084 11986
Universitar 3645 5476 5112 11374 9912 8266 7276 5854 3765 1994 1497
25-29 ani Primar, gimnazial
și profesional 5800 24964 5068 17195 7959 4286 4786 3998 2958 1843 2219
Liceal și postliceal 2608 4634 2425 10189 5815 3712 4047 4138 3327 2383 2693
Universitar 2232 3507 2391 9071 7674 5425 5063 4486 3185 2206 1518
30-39 ani Primar, gimnazial
și profesional 27692 81251 22131 69747 40419 19649 20172 17691 11935 7744 7252
Liceal și postliceal 13067 14866 10303 31792 22362 12566 12165 11295 7683 5670 5196
Universitar 1547 2315 1818 8841 9046 6157 6357 6593 4722 3735 2614
40-49 ani Primar, gimnazial
și profesional 31023 74756 27152 82958 62030 28502 30804 31109 22626 17502 14521
Liceal și postliceal 13238 15531 13140 38919 33820 17466 17475 18589 12350 10155 8664
Universitar 1899 2261 1719 6435 7277 4623 4626 5429 3588 2884 2286
50-55 ani Primar, gimnazial
și profesional 19758 43911 16471 48480 35763 14634 14519 14016 10527 7898 7777
Liceal și postliceal 6090 6238 5123 14666 13768 6871 7350 8350 6254 5314 4974
Universitar 1336 1509 1246 3957 4299 1954 1898 2088 1488 1227 1154
Peste 55 ani Primar, gimnazial
și profesional 7469 23759 7534 24236 22039 12548 14325 16034 11395 9785 7957
Liceal și postliceal 1974 2402 1728 5279 5529 4102 4658 6313 3982 4165 3941
Universitar 541 717 557 1938 2651 1520 1964 2432 1634 1551 1231
*Sursa : Baza de date TEMPO – Institutul Național de Statistică – http://statistici.insse.ro

29

Figura 2.1.3.1

Figura 2.1.3.2.
Din cele două figuri reiese faptul că:
 În Figura 2.1.3.1. cel mai mare număr de șomeri sub vârsta de 25 ani s -a înregistrat în anul
2007, resprectiv anul 2009, unde se regăsesc persoane cu studiile primar, gimnazial și
profesional (în anul 2007), si persoane cu studiile liceal și postliceal (în anul 2009). Cel mai
scăzut număr de șomeri sub vârsta de 25 ani se regăsește în anii 2006, 2008, respective a nul
2016. Mai put em spune că în anul 2013 s -a înregistrat cel mai ridicat nivel de șomaj cu
persoanele care au studiat în ciclul liceal si postliceal, respectiv în anul 2016 cel mai scăzut
nivel de șomaj cu persoane care au studiat până -n ciclul universita r.
 În Figura 2.1.3.2. cel mai ridicat nivel de șomeri se regăsește la cei în vârstă de 25 -29 ani,
acesta înregistrându -se în anii 2007 si 2010. Aici se observă faptul că în anul 2007 și 2009
cel mai ridicat nivel de șomaj îl au persoanele c are au studi at în ciclul primar, gimnazial și
profesional , respectiv anul 2016 unde s -a înregistrat cel mai scăzut nivel de șomaj cu
persoanele care au studiat în ciclurile prezentate mai sus.

010000200003000040000500006000070000
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016În vârsta sub 25 de ani
Universitar
Liceal și postliceal
Primar, gimnazial și
profesional
0500010000150002000025000300003500040000
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016În vârsta de 25 -29 ani
Universitar
Liceal și postliceal
Primar, gimnazial și
profesional

30

Figura 2.1.3.3.

Figura 2.1.3.4.

Din Figura 2.1.3.3. relevă faptul că în anul 2007, respectiv anul 2009, s -a înregistrat o
tendință de creștere a nivelului de șomaj cu pers oanele cuprinse între vârsta de 30-39 de ani, fiecare
având studii doar în ciclul primar, gimnazial și profesional, acesta fiind ce l mai crescător. Se
observă faptul că în anul 2009 cel mai ridicat număr de șomeri s -a înregistrat doar la cei cu studii în
ciclurile universitar, liceal și postliceal, primar, gimnazial și profesional. Mai putem sp une că cel
mai scăzut nivel de șomaj cu persoane care au studiat în toate cele trei ciclur i, s-a înregistrat în anul
2016.

În Figura 2.1.3.4. s -a înregistrat o creștere în anul 2009 a nivelului de șomaj cu persoane
cuprinse între vârsta de 40 -49 ani având studii în ciclurile primar, gimnazial și profesional, liceal și
postliceal, universitar. În anul 2016 se observă o tendință de scădere a numărului de șomeri, având
studii în ciclurile enumerate mai sus.

020000400006000080000100000120000140000
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016În vârstă de 40 -49 ani
Universitar
Liceal și postliceal
Primar, gimnazial și
profesional020000400006000080000100000120000
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016În vârsta de 30 -39 ani
Universitar
Liceal și postliceal
Primar, gimnazial și
profesional

31

Figura 2.1.3.5.

Figura 2.1.3.6.

Din cele două figuri reiese faptul că:
 În Figura 2.1.3.5. cel mai mare număr de șomeri aflați cu vârsta cuprinsă între 50 -55 de ani
se regăsește în anul 2009, unde se includ persoanele care au urmat studii în ciclurile primar,
gimnazial și profesional, liceal și postliceal, universitar. În anul 2015, respectiv 2016, se
înregistrează o tendință de scădere a numărului de șomeri care au urmat studii în ciclurile
prezentate anterior.
 În Figura 2.1.3.6. cel mai ridicat nivel de șomeri se regăsește în anul 2009, resp ectiv 2010, la
cei cu vârsta de peste 55 ani . Se observă faptul că în anul 2007 și 2009 este o creștere a
numărului de șomeri cu persoanele care au studii în ciclul primar, gimnazial și professional,
iar în anul 2006 și 2008 se regăsește o tendință de scăd ere.

01000020000300004000050000600007000080000
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016În vârstă de 50 -55 ani
Universitar
Liceal și postliceal
Primar, gimnazial și
profesional
05000100001500020000250003000035000
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016Peste vârsta de 55 ani
Universitar
Liceal și postliceal
Primar, gimnazial și
profesional

32
Tabelul 2.1.3.6.
Numărul total al șomerilor înregistrați beneficiari de drepturi bănești, pe grupe de vârstă,
sexe și nivel de pregătire, perioada 2006 -2016 (raportat la tabelul 2.1.3.)
*Sursa : Baza de date TEMPO – Institutul Național de Statistică – http://statistici.insse.ro

Tabelul 2.1.3. 7.
Analiza indicilor numărului total al șomerilor înregistrați beneficiari de drepturi bănești, pe
grupe de vârstă, se xe și nivel de pregătire, perioada 2006 -2016
Grupe de
vârstă 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Sub 25 de
ani 68.00 213.41 37.94 249.74 79.60 78.32 114.90 106.33 70.76 73.48 65.85
25-29 ani 69.71 311.14 29.86 302.78 58.83 62.58 103.52 90.83 75.03 67.92 99.97
30-39 ani 77.95 232.67 34.80 116.25 65.07 53.42 100.84 91.95 68.41 70.46 87.83
40-49 ani 77.48 200.49 45.39 52.30 80.37 49.06 104.57 104.20 69.95 79.20 83.40
50-55 ani 85.75 190.03 44.21 46.87 80.22 43.58 101.31 102.89 74.71 79.04 96.30
Peste 55 de
ani 104.48 269.21 36.53 0.00 96.08 60.13 115.28 118.29 68.65 91.12 84.70

Figura 2.1.3.7.

În tabelul 2.1.3.7. au fost analizați indicii numărului total al șomerilor înregistrați beneficiari
de drepturi bănești, pe grupe de vârstă, sexe și nivel de pregătire, perioada 2006 -2016 , acesta fiind
urmat de o reprezentare grafică (Figura 2.1.3.7.) din care reiese ca în anul 2007 s -a înregistrat o
tendință de creștere, fiind precedată de o descreștere în anul 2008.
0,00500,001000,001500,00Analiza indicilor numărului total al șomerilor
înregistrați beneficiari de drepturi bănești, pe grupe
de vârstă, sexe și nivel de pregătire,
perioada 2006 -2016
Peste 55 de ani
50-55 ani
40-49 ani
30-39 ani
25-29 aniGrupe de
vârstă 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Sub 25 de ani 30559 65217 24743 61794 49189 38523 44264 47065 33301 24471 16114
25-29 ani 10640 33105 9884 36455 21448 13423 13896 12622 9470 6432 6430
30-39 ani 42306 98432 34252 110380 71827 38372 38694 35579 24340 17149 15062
40-49 ani 46160 92548 42011 128312 103127 50591 52905 55127 38564 30541 25471
50-55 ani 27184 51658 22840 67103 53830 23459 23767 24454 18269 14439 13905
Peste 55 de ani 9984 26878 9819 31453 30219 18170 20947 24779 17011 15501 13129

33

2.1.4. Șomeri în registrați beneficiari de drepturi bănești, după durata șomajului, pe grupe de
vârstă și sexe
Tabelul 2.1.4. 1.
Numărul șomerilor de sex masculin înregistrați
beneficiari de drepturi bănești, după durata șomajului (1 zi – 27 luni), pe grupe de vârstă
Grupe
de
vârstă 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Sub
25 ani 15532 9453 11002 32509 25541 19214 23058 25946 15004 12336 7923
25 de
ani și
peste 76253 51423 – 214531 161670 73720 83425 85498 62460 44607 39920
25-29
ani 5112 3238 4430 18552 10152 5539 6568 6056 8779 3649 3002
30-39
ani 22676 14149 15690 58577 37852 17355 19462 18167 14167 9552 6995
40-49
ani 24266 16849 19539 69652 56680 25266 28544 29950 22792 14229 13725
50-55
ani 15734 10728 11985 40870 32115 12550 13461 13847 13139 7793 7513
Peste
55 ani 8465 6459 7864 26880 24871 13010 15390 17478 3583 9384 8685
*Sursa : Baza de date TEMPO – Institutul Național de Statistică – http://statistici.insse.ro

Figura 2.1.4 .1.

Din Figura 2.1.4.1. reiese faptul că în anul 2009 se regăsește o creștere a numărului
șomerilor de sex masculin înregistrați beneficiari de drepturi bănești, după durata șomajului (1 zi –
27 luni), pe grupe de vârstă, iar scăderea se înregistrează în anul 200 8.
050000100000150000200000250000300000350000400000450000500000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Numărul șomerilor de sex masculin înregistrați
beneficiari de drepturi bănești, după durata șomajului
(1 zi –27 luni), pe grupe de vârstă
Peste 55 ani
50-55 ani
40-49 ani
30-39 ani
25-29 ani
25 de ani și peste
Sub 25 ani

34
Tabelul 2.1.4.2.
Analiza indicilor numărul ui șomerilor de sex masculin înregistrați
beneficiari de drepturi bănești, după durata șomajului (1 zi – 27 luni), pe grupe de vârstă
Grupe
de
vârstă 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Sub
25 ani 63.88 60.86 116.39 295.48 78.57 75.23 120.01 112.52 57.83 82.22 64.23
25 de
ani și
peste 0.00 67.44 0.00 0.00 75.36 45.60 113.16 102.48 73.05 71.42 89.49
25-29
ani 62.49 63.34 136.81 418.78 54.72 54.56 118.58 92.20 144.96 41.57 82.27
30-39
ani 78.32 62.40 110.89 373.34 64.62 45.85 112.14 93.35 77.98 67.42 73.23
40-49
ani 77.65 69.43 115.97 356.48 81.38 44.58 112.97 104.93 76.10 62.43 96.46
50-55
ani 82.35 68.18 111.72 341.01 78.58 39.08 107.26 102.87 94.89 59.31 96.41
Peste
55 ani 103.12 76.30 121.75 341.81 92.53 52.31 118.29 113.57 20.50 261.90 92.55

Figura 2.1.4.2.

În tabelul 2.1.4.2. au fost analizați indicii numărului șomerilor de sex masculin înregistrați
beneficiari de drepturi bănești, după durata șomajului (1 zi – 27 luni), pe grupe de vârstă , acesta
fiind urmat de o reprezentare grafică (Figura 2.1.4.2.) din care reiese faptul că în anul 200 9 s-a
înregistrat o creștere în comparație cu ceilalți ani, iar aceasta fiind precedată de o descreștere în
anul 20 11.

0,00500,001000,001500,002000,002500,00
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Analiza indicilor numărului șomerilor de sex masculin
înregistrați beneficiari de drepturi bănești, după durata
șomajului (1 zi –27 luni), pe grupe de vârstă
Peste 55 ani
50-55 ani
40-49 ani
30-39 ani
25-29 ani
25 de ani și peste
Sub 25 ani

35
Tabelul 2.1.4. 3.
Numărul șomeri lor de sex feminin înregistrați
beneficiari de drepturi bănești, după durata șomajului (1 zi – 27 luni), pe grupe de vârstă
Grupe
de
vârstă 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Sub
25 ani 15027 10713 13741 29285 23648 19309 21206 21119 12668 12135 8191
25 de
ani și
peste 60021 49800 – 159172 118781 70295 66784 67063 50823 39455 34077
25-29
ani 5528 4412 5454 17903 11296 7884 7328 6566 3887 2783 3428
30-39
ani 19630 15636 18562 51803 33975 21017 19232 17412 9508 7597 8067
40-49
ani 21894 18833 22472 58660 46447 25325 24361 25177 19623 16312 11746
50-55
ani 11450 9457 10855 26233 21715 10909 10306 10592 11175 6646 6392
Peste
55 ani 1519 1462 1955 4573 5348 5160 5557 7316 6630 6117 4444
*Sursa : Baza de date TEMPO – Institutul Național de Statistică – http://statistici.insse.ro

Figura 2.1.4.3 .
În Figura 2.1.4.3 . s-a înregistrat o tendință de creștere în anul 2009 a numărului șomerilor de
sex feminin înregistrați beneficiari de drepturi bănești, după durata șomajului (1 zi – 27 luni), pe
grupe de vârstă, dar și o scădere care se regăsește în anul 2008. 050000100000150000200000250000300000350000400000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Numărul șomerilor de sex feminin înregistrați
beneficiari de drepturi bănești, după durata șomajului (1 zi –27 luni),
pe grupe de vârstă
Peste 55 ani
50-55 ani
40-49 ani
30-39 ani
25-29 ani
25 de ani și peste
Sub 25 ani

36
Tabelul 2.1.4. 4.
Analiza indicilor numărul ui șomerilor de sex feminin înregistrați
beneficiari de drepturi bănești, după durata șomajului (1 zi – 27 luni), pe grupe de vârstă

Figura 2.1.4.4.
În tabelul 2.1.4.4. au fost analizați indicii numărului șomerilor de sex feminin înregistrați
beneficiari de drepturi bănești, după durata șomajului (1 zi – 27 luni), pe grupe de vârstă , acesta
fiind urmat de o reprezentare grafică (Figura 2.1.4. 4.) din c are re levă faptul că în anul 2009 s -a
înregistrat o tendință de creștere în comparație cu ceilalți ani, iar aceasta fiind precedată de o
descreștere în anul 2011 . 0,00200,00400,00600,00800,001000,001200,001400,001600,001800,00
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Analiza indicilor numărului șomerilor de sex feminin
înregistrați beneficiari de drepturi bănești, după durata
șomajului (1 zi –27 luni), pe grupe de vârstă
Peste 55 ani
50-55 ani
40-49 ani
30-39 ani
25-29 ani
25 de ani și peste
Sub 25 aniGrupe
de
vârstă 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Sub
25 ani 72.87 71.29 128.26 213.12 80.75 81.65 109.82 99.59 59.98 95.79 67.50
25 de
ani și
peste – 82.97 – – 74.62 59.18 95.01 100.42 75.78 77.63 86.37
25-29
ani 78.04 79.81 123.62 328.25 63.10 69.79 92.95 89.60 59.20 71.60 123.18
30-39
ani 77.52 79.65 118.71 279.08 65.59 61.86 91.51 90.54 54.61 79.90 106.19
40-49
ani 77.30 86.02 119.32 261.04 79.18 54.52 96.19 103.35 77.94 83.13 72.01
50-55
ani 90.89 82.59 114.78 241.67 82.78 50.24 94.47 102.78 105.50 59.47 96.18
Peste
55 ani 112.77 96.25 133.72 233.91 116.95 96.48 107.69 131.65 90.62 92.26 72.65

37
2.2. Analiza dinamicii ponderii șomerilor și persoanelor în curs de formare
profesională, la nivel național în perioada 2006 -2016
2.2.1. Ponderea șomerilor înregistrați la sfârșitul lunii în totalul resurselor de muncă, pe
sexe, județe
Tabelul 2.2.1. 1.
Ponderea șomerilor înregistrați la sfârșitul lunii în totalu l resurselor de muncă,
pe sexe, județe (u.m. – procente)
*Sursa : Baza de date TEMPO – Institutul Național de Statistică – http://statistici.insse.ro Județe 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Alba 7.7 5.7 6.5 7.7 5.7 4.2 4
Arad 4 2.5 2.7 2.4 2.1 1.8 1.8
Argeș 5.1 3.8 4.3 5 4.2 3.6 3.5
Bacău 4.4 3.2 3.6 4.1 3.8 3.6 3.7
Bihor 4.9 3.3 3.3 2.9 2.9 2.7 2.6
Bistrița -Năsăud 4.4 3.2 3.3 3.4 3.1 2.3 2.6
Botoșani 4.1 2.3 2.9 3.5 3.3 3 3.4
Brașov 4.8 3.3 3.3 3.3 3.1 2.8 2.8
Brăila 6.1 3.8 4.5 5 5.2 5.1 4.8
Buzău 7.2 5.8 5.9 6.7 7.6 7.6 7.1
Caraș -Severin 5.6 3.3 3.5 3.6 2.8 2.6 1.3
Călărași 5.8 3.8 4.6 5.3 5.2 4.2 4.3
Cluj 4 2.8 3 2.9 2.3 1.8 1.7
Constanța 3.1 2.2 2.5 2.4 2.1 1.9 2.1
Covasna 6.9 6 5.6 5.3 4.5 4 3.6
Dâmbovița 6 4.3 5.3 5.8 5.5 4.8 4.6
Dolj 7.4 6.4 7.1 7.3 7.1 6.9 7.2
Galați 5.9 4.2 5.1 5.3 5.5 5 5.4
Giurgiu 5.2 3.3 3.5 3.7 3.9 3.5 3.1
Gorj 6.5 4.9 5 5.5 4.8 4.9 5
Harghita 6.6 4.6 5.7 5.3 4.3 4 4.3
Hunedoara 5.5 3.7 4.2 4.8 4.2 3.8 3.5
Ialomița 6.8 4.9 5.4 5.2 5.7 5.1 5
Iași 4.6 3.3 3.3 3.3 3 2.6 2.6
Ilfov 2.1 1.2 1.3 1.4 1.1 0.9 0.8
Maramureș 4 2.6 2.7 2.6 2.2 2.3 2
Mehedinți 7.5 6.8 7.3 7.9 7.3 7.9 6.3
Mureș 5.9 4.3 4.6 4.1 4.4 3.6 3.4
Neamț 4.8 3 3.5 4 3.9 3.7 3.7
Olt 5.8 4.5 5.5 6 6 5.6 6
Prahova 5.6 3.5 3.5 3.9 3.4 2.7 2.9
Satu Mare 4.3 3.1 3.5 3.3 3.1 2.7 2.9
Salaj 6.6 4.8 5.1 5 4.7 4.2 4.4
Sibiu 4.2 2.9 3.4 3.6 3.5 2.8 2.6
Suceava 4.8 2.8 3.5 4 4.1 3.8 3.6
Teleorman 9.1 7.2 8.3 9.4 9.6 9.5 8.4
Timiș 2.8 1.3 1.4 1.3 1.1 0.9 0.8
Tulcea 4.7 3.2 3.6 3.6 3.4 3.5 3.4
Vaslui 8 6.3 6.9 7.2 7.3 6.8 6.8
Vâlcea 5.8 3.7 4.7 5.1 4.1 3.3 3.4
Vrancea 5.4 3.7 3.9 4.3 4.2 3.8 3.8
Mun. București 1.8 1.5 1.4 1.5 1.5 1.5 1.3

38

Figura 2.2.1. 1.

În Figura 2.2.1. 1. este reprezentată ponderea șomerilor înregistrați la sfârșitul lunii în totalul
resurselor de muncă , pe sexe , județe și localități , aceasta regăsindu -se în județul Teleorman , unde s –
a înregistrat o creștere în anul 2010 – o pondere de 9 ,1%, 2011 – o ponde re de 7 ,2%, 2012 – o
pondere de 8 ,3%, 2013 – o pondere de 9 ,4%, 2014 – o pondere de 9 ,6%, 2015 – o pondere de 9 ,5%
și în 2016 – o pondere de 8 ,45%.
Se mai observă că și în județul Mehedinți s -a înregistrat o creștere în anul 2010 – o pondere
de 7,5%, 2011 – o pondere de 6 ,8%, 2012 – o pondere de 7 ,3%, 2013 – o pondere de 7 ,9%, 2014 – 050100150200250
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Ponderea șomerilor înregistrați la sfârșitul lunii
în totalul resurselor de muncă, pe sexe, județe
Vrancea
Vaslui
Vâlcea
Tulcea
Timiș
Teleorman
Suceava
Sibiu
Satu Mare
Salaj
Prahova
Olt
Neamț
Mureș
Mun. București
Mehedinți
Maramureș
Ilfov
Iași
Ialomița
Hunedoara
Harghita
Gorj
Giurgiu
Galați
Dolj
Dâmbovița

39
o pondere de 7 ,3%, 2015 – o pondere de 7 ,9% și în anul 2016 – o pondere de 6 ,3%, dar cu un nivel
mai scăzut în comparație cu județul Teleorman .
Mai putem spune faptul că în județele Ilfov , Mureș , dar si în Tulcea s -a înregistrat o tendință
de scădere a ponderii șomerilor , acestea fiind următoarele:
 În județul Ilfov s -au înregistrat următoarele ponderi: în anul 2010 – o pondere de 2 ,1%, 2011
– o pondere de 1 ,2%, 2012 – o ponder e de 1 ,3%, 2013 – o pondere de 1 ,4%, 2014 – o
pondere de 1 ,1%, 2015 – o pondere de 0 ,9%, iar în anul 2016 – o pondere de 0 ,8%;
 În județul Mureș s -au înregistrat următoarele ponderi: în anul 2010 – o pondere de 5 ,9%,
2011 – o pondere de 4 ,3%, 2012 – o pondere de 4 ,6%, 2013 – o pondere de 4 ,1%, 2014 – o
pondere de 4 ,4%, 2015 – o pondere de 3 ,6%, iar în anul 2016 – o pondere de 3 ,4%;
 În județul Mureș s -au înregistrat următoarele ponderi: în anul 2010 – o pondere de 4 ,7%,
2011 – o pondere de 3 ,2%, 2012 – o pondere de 3 ,6%, 2013 – o pondere de 3 ,6%, 2014 – o
pondere de 3 ,4%, 2015 – o pondere de 3 ,5%, iar în anul 2016 – o pondere de 3 ,4%.

40
Tabelul 2.2.1. 2.
Analiza indicilor ponderii șomerilor înregistrați la sfârșitul lunii în totalu l
resurselor de muncă , pe sexe , județe
Judete 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Alba 7.7 74.03 114.04 118.46 74.03 73.68 95.24
Arad 4 62.50 108.00 88.89 87.50 85.71 100.00
Argeș 5.1 74.51 113.16 116.28 84.00 85.71 97.22
Bacău 4.4 72.73 112.50 113.89 92.68 94.74 102.78
Bihor 4.9 67.35 100.00 87.88 100.00 93.10 96.30
Bistrița -Năsăud 4.4 72.73 103.13 103.03 91.18 74.19 113.04
Botoșani 4.1 56.10 126.09 120.69 94.29 90.91 113.33
Brașov 4.8 68.75 100.00 100.00 93.94 90.32 100.00
Brăila 6.1 62.30 118.42 111.11 104.00 98.08 94.12
Buzău 7.2 80.56 101.72 113.56 113.43 100.00 93.42
Caraș -Severin 5.6 58.93 106.06 102.86 77.78 92.86 50.00
Călărași 5.8 65.52 121.05 115.22 98.11 80.77 102.38
Cluj 4 70.00 107.14 96.67 79.31 78.26 94.44
Constanța 3.1 70.97 113.64 96.00 87.50 90.48 110.53
Covasna 6.9 86.96 93.33 94.64 84.91 88.89 90.00
Dâmbovița 6 71.67 123.26 109.43 94.83 87.27 95.83
Dolj 7.4 86.49 110.94 102.82 97.26 97.18 104.35
Galați 5.9 71.19 121.43 103.92 103.77 90.91 108.00
Giurgiu 5.2 63.46 106.06 105.71 105.41 89.74 88.57
Gorj 6.5 75.38 102.04 110.00 87.27 102.08 102.04
Harghita 6.6 69.70 123.91 92.98 81.13 93.02 107.50
Hunedoara 5.5 67.27 113.51 114.29 87.50 90.48 92.11
Ialomița 6.8 72.06 110.20 96.30 109.62 89.47 98.04
Iași 4.6 71.74 100.00 100.00 90.91 86.67 100.00
Ilfov 2.1 57.14 108.33 107.69 78.57 81.82 88.89
Maramureș 4 65.00 103.85 96.30 84.62 104.55 86.96
Mehedinți 7.5 90.67 107.35 108.22 92.41 108.22 79.75
Mureș 5.9 72.88 106.98 89.13 107.32 81.82 94.44
Neamț 4.8 62.50 116.67 114.29 97.50 94.87 100.00
Olt 5.8 77.59 122.22 109.09 100.00 93.33 107.14
Prahova 5.6 62.50 100.00 111.43 87.18 79.41 107.41
Satu Mare 4.3 72.09 112.90 94.29 93.94 87.10 107.41
Salaj 6.6 72.73 106.25 98.04 94.00 89.36 104.76
Sibiu 4.2 69.05 117.24 105.88 97.22 80.00 92.86
Suceava 4.8 58.33 125.00 114.29 102.50 92.68 94.74
Teleorman 9.1 79.12 115.28 113.25 102.13 98.96 88.42
Timiș 2.8 46.43 107.69 92.86 84.62 81.82 88.89
Tulcea 4.7 68.09 112.50 100.00 94.44 102.94 97.14
Vaslui 8 78.75 109.52 104.35 101.39 93.15 100.00
Vâlcea 5.8 63.79 127.03 108.51 80.39 80.49 103.03
Vrancea 5.4 68.52 105.41 110.26 97.67 90.48 100.00
Mun. București 1.8 83.33 93.33 107.14 100.00 100.00 86.67

41

Figura 2.2.1.2.

În tabelul 2.2.1.2. au fost analizați indicii ponderii șomerilor înregistrați la sfârșitul lunii în
totalul resurselor de muncă , pe sexe , județe , acesta fiind urmat de o reprezentare grafică (Figura
2.2.1.2.) , unde s -a înregistrat o tendință de creștere în județul Olt , astfel: în 2010 – un indice de 5 ,8,
în anul 2011 – un indice de 77.59 , în anul 2012 – un indice de 122.22 , în anul 2013 – un indice de
109.09 , în anul 2014 – un indice de 100 , în anul 2015 – un indice de 93.33 , iar în anul 2016 – un
indice de 107.14.
Această creștere fiind precedată de o descreștere înregistrată în județul Cluj astfel: în 2010 –
un indice de 4 , în anul 2011 – un indice de 70 , în anul 2012 – un indice de 107.14 , în anul 2013 – un
indice de 96.67 , în anul 2014 – un indice de 79.31 , în anul 2015 – un indice de 78.26 , iar în anul
2016 – un indice de 94.44.

0100200300400500600700Analiza indicilor ponderii șomerilor înregistrați la sfârșitul lunii în totalul
resurselor de muncă, pe sexe, județe
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010

42

2.2.2. Persoane cuprinse în cursurile de formare profesională

Tabelul 2.2.2. 1.
Persoane cuprinse în cursurile de formare profesională , perioada 2006 -2016

Categorii de persoane cuprinse în
cursuri organizate de pregătire 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Din care șomeri: 55931 53651 50622 41306 37979 52788 46643 36124 37438 40371 26264
Persoane care beneficiază de
servicii gratuite de formare
profesională 5452 6007 5307 1346 825 1014 431 427 439 632 573
Persoane care nu beneficiază de
servicii gratuite de formare
profesională 3648 4435 3774 1695 1183 949 659 398 1923 2086 1840
Au încheiat cursurile de pregătire 54906 45731 44490 36586 30692 50906 35043 82617 84152 91688 61650
Șomeri care au urmat cursuri
finanțate din bugetul asigurărilor
pentru șomaj 33215 26601 25241 24910 23480 33713 18640 31321 29754 25099 26194
Persoane care beneficiază de
servicii gratuite de formare
profesională finanțate din bugetul
asigurărilor pentru șomaj 3359 3531 3504 659 413 608 267 36551 37877 41187 26898
Persoane care au început
cursurile în anul anterior 13169 11942 11643 9035 4297 5776 8158 9544 8731 10072 8423
La cererea persoanelor fizice
interesate 3280 2016 1513 960 601 506 382 390 99 58 65
La cererea agenților economici 253 209 331 111 199 93 5 8 7 – –
Șomeri din cursuri organizate din
alte fonduri 1630 1432 2258 911 1702 10210 7591 4803 7684 15272 70
În pregătire 3508 12910 9912 4533 6391 9848 9374 10092 8564 9933 8259
Au întrerupt cursurile 5150 3508 3681 2301 1406 2180 2219 1855 1804 1915 1556
*Sursa : Baza de date TEMPO – Institutul Național de Statistică – http://statistici.insse.ro

43

Figura 2.2.2. 1.

Persoanele cuprinse în cursurile de formare profesională sunt clasificate astfel:
 Persoane care beneficiază de servicii gratuite de formare profesională ;
 Persoane care nu beneficiază de servicii gratuite de formare profesională ;
 Au încheiat cursurile de pregătire ;
 Șomeri care au urmat cursuri finanțate din bugetul asigurărilor pentru șo maj;
 Persoane care beneficiază de servicii gratuite de formare profesională finanțate din bugetul
asigurărilor pentru șomaj ;
 Persoane care au început cursurile în anul anterior ;
 La cererea persoanelor fizice interesate ;
 Șomeri din cursuri organizate din al te fonduri ;
 În pregătire ;
 Au întrerupt cursurile.
În Figura 2.2.2. am analizat nivelul cel mai ridicat al persoanelor cuprinse în cu rsurile de
formare profesională în perioada 2006 -2016 , iar acesta înregistrându -se la acelea care au încheiat
cursurile de pregătire , acestea fiind : 54906 persoane în anul 2006 , 45731 persoane în anul 2007 ,
44490 persoane în anul 2008 , 36586 persoane în anul 2009 , 30692 persoane în anul 2010 , 50906
persoane în anul 2011 , 35043 persoane în anul 2012 , 82617 persoane în anul 2013 , 84152 persoane
în anul 2014 , 91688 persoane în anul 2015 și 61650 persoane în anul 2016. Cel mai scăzut nivel s -a
înregistrat la categoria “La cererea agenților economici” astfel: 253 persoane în 2006 , 209 persoane
în 2007 , 331 persoane în 2008 , 111 persoane în 2009 , 199 persoane în 2010 , 93 persoane în 2011 , 5
persoane în 2012 , 8 persoane în 2013 , 7 persoane în 2014 , iar în anii 2015 și 2016 numărul
persoanelor fiind 0.

0100000200000300000400000500000600000700000Persoane cuprinse în cursurile de formare profesională,
perioada 2006 -2016
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
2007
2006

44

Tabelul 2.2.2.2
Analiza indicilor numărului de p ersoane cuprinse în cursurile de formare profesională , perioada 2006 -2016
Categorii de persoane cuprinse în cursuri
organizate de pregătire 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Din care șomeri: 105.38 95.92 94.35 81.60 91.95 138.99 88.36 77.45 103.64 107.83 65.06
Persoane care beneficiază de servicii gratuite de
formare profesională – 110.18 88.35 25.36 61.29 122.91 42.50 99.07 102.81 143.96 90.66
Persoane care nu beneficiază de servicii gratuite
de formare profesională – 121.57 85.10 44.91 69.79 80.22 69.44 60.39 483.17 108.48 88.21
Au încheiat cursurile de pregătire 145.03 83.29 97.29 82.23 83.89 165.86 68.84 235.76 101.86 108.96 67.24
Șomeri care au urmat cursuri finanțate din
bugetul asigurărilor pentru șomaj 147.40 80.09 94.89 98.69 94.26 143.58 55.29 168.03 95.00 84.36 104.36
Persoane care beneficiază de servicii gratuite de
formare profesională finanțate din bugetul
asigurărilor pentru șomaj – 105.12 99.24 18.81 62.67 147.22 43.91 13689.51 103.63 108.74 65.31
Persoane care au început cursurile în anul
anterior 105.66 90.68 97.50 77.60 47.56 134.42 141.24 116.99 91.48 115.36 83.63
La cererea persoanelor fizice interesate 224.04 61.46 75.05 63.45 62.60 84.19 75.49 102.09 25.38 58.59 112.07
La cererea agenților economici 43.92 82.61 158.37 33.53 179.28 46.73 5.38 160.00 87.50 0.00 0.00
Șomeri din cursuri organizate din alte fonduri 198.54 87.85 157.68 40.35 186.83 599.88 74.35 63.27 159.98 198.75 0.46
În pregătire 23.10 368.02 76.78 45.73 140.99 154.09 95.19 107.66 84.86 115.99 83.15
Au întrerupt cursurile 141.06 68.12 104.93 62.51 61.10 155.05 101.79 83.60 97.25 106.15 81.25

45

Figura 2.2.2.2.

În tabelul 2.2.2.2. au fost analizați numărului de persoane cuprinse în cursurile de formare
profesională , perioada 2006 -2016 , acesta fiind urmat de o reprezentare grafică (Figura 2.2. 2.2.),
unde s -a înregistrat o creștere la persoane le care beneficiază de servicii gratuite de formare
profesională finanțate din bugetul asigurărilor pentru șomaj , astfel: în anul 2006 – un indice de 0.00 ,
în anul 2007 – un indice de 105.12 , în anul 2008 – un indice de 99.24 , în anul 2009 – un indice de
18.81 , în anul 2010 – un indice de 62.67 , în anul 2011 – un indice de 147.22 , în anul 2012 – un
indice 43.91 , în anul 2013 – un indice de 13689.51 (aici fiind cel mai crescător în comparație cu
ceilalți ani) , în anul 2014 – un indice de 103.63 , în anul 2015 – un indice de 108.74 , iar în anul 2016
– un indice de 65.31.
Această creștere fiind urmată de o descreșter e înregistrată la persoanele aflate în categoria “La
cererea agen ților economici ”, astfel: în anul 2006 – un indice de 43.92 , în anul 2007 – un indice de
82.61 , în anul 2008 – un indice de 158.37 , în anul 2009 – un indice de 33.53 , în anul 2010 – un
indice de 179.28 , în anul 2011 – un indice de 46.73 , în anul 2012 – un indice 5.38, în anul 2013 –
un indice de 160.00 , în anul 2014 – un indice de 87.50 , iar în anii 2015 și 2016 un indice de 0.00.

0,002000,004000,006000,008000,0010000,0012000,0014000,0016000,00Analiza indicilor numărului de persoane cuprinse în cursurile de formare
profesională, perioada 2006 -2016
2016
2015
2014
2013
2011
2010
2009
2008
2007
2006

46

2.3. Analiza dinamicii ratei șomajului la nivel național , în perioada 2006 -2016

2.3.1. Rata șomajului pe sexe , macroregiuni , regiuni de dezvoltare

Tabelul 2.3.1. 1.

Rata șomajului pe sexe (masculin) , macroregiuni , regiuni de dezvoltare (u.m. – procente)
Regiuni Nord –
Vest Centru Nord –
Est Sud-
Est Sud-
Muntenia București –
Ilfov Sud-Vest
Oltenia Vest
2006 4 6,6 7,5 6 7,2 1,9 7,8 4,3
2007 3,1 5 5,7 4,4 5,3 1,4 5,2 3,1
2008 3,3 5,2 5,8 4,5 5,1 1,3 7 3,4
2009 7,4 10,1 9,9 8,8 10,4 2,3 11,5 7,3
2010 6,5 8,5 8,9 8,6 9,6 2,4 10 6,1
2011 4,6 6,3 6,4 6,4 7 1,8 8,3 3,7
2012 4,7 6,6 7 6,9 7,5 1,8 9,1 3,9
2013 4,4 6,5 7,7 7,3 8,3 1,9 9,6 3,9
2014 3,9 5,9 7,6 7,5 8 1,8 9,1 3,3
2015 3,5 4,9 7,2 7 7,2 1,6 8,9 2,8
2016 3,4 4,6 7,4 7,1 6,9 1,3 9,1 2,4
*Sursa : Baza de date TEMPO – Institutul Național de Statistică – http://statistici.insse.ro

Figura 2.3.1.1.

În Figura 2.3.1.1. s-a înregistrat o tendință de creștere a ratei șomajului a persoanelor de sex
masculin în anul 2009 , aceasta regăsindu -se la următoarele regiuni: regiunea Nord -Vest – o rată a
șomajului de 7 ,4%, regiunea Centru – o rată a șomajului de 10 ,1%, regiunea Nord -Est – o rată a
șomajului de 9 ,9%, regiunea Sud -Est – o rată a șomajului de 8 ,8%, regiunea Sud-Muntenia – o rată
a șomajului de 10 ,4%, regiunea Sud -Vest Oltenia – o rată a șomajului de 11 ,5%, regiunea Vest – o 01020304050607080
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Rata șomajului pe sexe (masculin), macroregiuni, regiuni de
dezvoltare
Vest
Sud-Vest Oltenia
București -Ilfov
Sud-Muntenia
Sud-Est
Nord-Est
Centru
Nord-Vest

47
rată a șomajului de 7 ,3%, iar regiunea București -Ilfov având un nivel al ratei șomajului scăzut în
perioada 2006 -2016 în comparație cu c elelalte regiuni.
În anul 2007 se observă o scădere a nivelului ratei șomajului pentru fiecare regiune în parte:
regiunea Nord -Vest – o rată a șomajului de 3,1%, regiunea Centru – o rată a șomajului de 5%,
regiunea Nord -Est – o rată a șomajului de 5,7%, regiunea Sud -Est – o rată a șomajului de 4,4%,
regiunea Sud -Muntenia – o rată a șomajului de 5,3%, regiunea București -Ilfov – o rată a șomajului
de 1 ,4%, regiunea Sud -Vest Oltenia – o rată a șomajului de 5,2%, regiunea Vest – o rată a
șomajului de 3,1%.

Tabelul 2.3.1. 2.

Analiza indicilor ratei șomajului pe sexe (masculin) , macroregiuni , regiuni de dezvoltare
Regiuni Nord –
Vest Centru Nord –
Est Sud-
Est Sud-
Muntenia București –
Ilfov Sud-Vest
Oltenia Vest
2006 90.91 84.62 91.46 86.96 90.00 95.00 91.76 81.13
2007 77.50 75.76 76.00 73.33 73.61 73.68 66.67 72.09
2008 106.45 104.00 101.75 102.27 96.23 92.86 134.62 109.68
2009 224.24 194.23 170.69 195.56 203.92 176.92 164.29 214.71
2010 87.84 84.16 89.90 97.73 92.31 104.35 86.96 83.56
2011 70.77 74.12 71.91 74.42 72.92 75.00 83.00 60.66
2012 102.17 104.76 109.38 107.81 107.14 100.00 109.64 105.41
2013 93.62 98.48 110.00 105.80 110.67 105.56 105.49 100.00
2014 88.64 90.77 98.70 102.74 96.39 94.74 94.79 84.62
2015 89.74 83.05 94.74 93.33 90.00 88.89 97.80 84.85
2016 97.14 93.88 102.78 101.43 95.83 81.25 102.25 85.71

Figura 2.3.1.2.

În tabelul și figura 2.3.1.2. au fost analizați indicii ratei șomajului pe sexe (masculin) ,
macroregiuni , regiuni de dezvoltare , acestea fiind: regiunea Nord -Vest, Centru , Nord -Est, Sud-Est,
Sud-Muntenia , București -Ilfov , Sud-Vest Oltenia și regiunea Vest. Din Figura 2.3.1.2. reiese că în
anul 2009 s -a înregistrat o creștere în următoarele regiuni: în regiunea Nord -Vest – un indice de
224.24 , în regiunea Centru – un indice de 194.23 , în regiunea Nord -Est – un indice de 170.69 , în
regiunea Sud -Est – un indice de 195.56 , în regiunea Sud -Muntenia – un indice de 203.92 , în
regiunea București -Ilfov – un indice de 176.92 , în regiunea Sud -Vest Oltenia – un indice de 164.29 ,
iar în regiunea Vest – un indice de 214.71. 0,00200,00400,00600,00800,001000,001200,001400,001600,001800,00Analiza indicilor ratei șomajului pe sexe (masculin),
macroregiuni, regiuni de dezvoltare
Vest
Sud-Vest Oltenia
București -Ilfov
Sud-Muntenia
Sud-Est
Nord-Est
Centru
Nord-Vest

48
În anul 2011 s -a înregistrat o tendință de scădere în următoarele regiuni: în regiunea Nord –
Vest – un indice de 70.77 , în regiunea Centru – un indice de 74.12 , în regiunea Nord -Est – un indice
de 71.91 , în regiunea Sud -Est – un indice de 74.42 , în regiunea Sud -Muntenia – un indice de 72.92 ,
în regiunea București -Ilfov – un indice de 75.00 , în regiunea Sud -Vest Oltenia – un indice de 83.00 ,
iar în regiunea Vest – un indice de 60.66.

Tabelul 2.3.1. 3.

Rata șomajului pe sexe (feminin) , macroregiuni , regiuni de dezvoltare (u.m. – procente)
Regiuni Nord –
Vest Centru Nord –
Est Sud-
Est Sud-
Muntenia București –
Ilfov Sud-Vest
Oltenia Vest
2006 3,1 5,6 4,9 5,1 5,5 2,5 6,1 3,8
2007 2,8 4,7 4,4 4,4 4,9 2 5 3,5
2008 3,3 5,1 4,8 4,8 5,3 1,9 6,8 4,2
2009 6,1 8,9 7,2 8 8,3 2,6 9,3 7,4
2010 5,3 7,5 6,5 7,5 7,8 2,3 8,4 5,8
2011 4,2 5,8 5,1 5,8 5,9 2,1 7,1 3,8
2012 4,1 5,8 5 5,9 6,2 2,2 7,2 4
2013 3,9 6,1 5,4 6 6,6 2,1 7,7 4
2014 3,5 5,1 5,4 6,1 6,5 2 7,2 3,5
2015 3,3 4,4 5,4 6,1 6 2 7,3 3,1
2016 3 4,2 5,5 6,1 5,7 1,7 7,4 2,8
*Sursa : Baza de date TEMPO – Institutul Național de Statistică – http://statistici.insse.ro

Figura 2.3.1.3 .

Din Figura 2.3.1.3 . reiese faptul că în anul 2009 s -a înregistrat o creștere a ratei șomajului a
persoanelor de sex feminine în următoarele regiuni: regiunea Nord -Vest – o rată a șomajului de
6,1%, regiunea Centru – o rată a șomajului de 8,9%, regiunea Nord -Est – o rată a șomajului de
7,2%, regiunea Sud -Est – o rată a șomajului de 8%, regiunea Sud -Muntenia – o rată a șomajului de
8,3%, regiunea București -Ilfov – o rată a șomajului de 2,6%, regiunea Sud -Vest Oltenia – o rată a
șomajului de 9,3%, regiunea Vest – o rată a șomajului de 7,4%. 012345678910
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Rata șomajului pe sexe (feminin), macroregiuni, regiuni de
dezvoltare
Nord-Vest
Centru
Nord-Est
Sud-Est
Sud-Muntenia
București -Ilfov
Sud-Vest Oltenia
Vest

49
Se observă ca în anul 2007 s -a înregistrat o tendință de scădere a ratei șomajului în
următoarele regiuni: regiunea Nord -Vest – o rată a șomajului de 2,8%, regiunea Centru – o rată a
șomajului de 4,7%, regiunea Nord -Est – o rată a șomajului de 4,4%, regiunea Sud -Est – o rată a
șomajului de 4,4%, regiunea Sud -Muntenia – o rată a șomajului de 4,9%, regiunea București -Ilfov –
o rată a șomajului de 2%, regiunea Sud -Vest Oltenia – o rată a șomajului de 5%, regiunea Vest – o
rată a șomajului de 3,5%.

Tabelul 2.3.1.4.
Analiza indicilor ratei șomajului pe sexe ( feminin ), macroregiuni , regiuni de dezvoltare
Regiuni Nord –
Vest Centru Nord –
Est Sud-
Est Sud-
Muntenia București –
Ilfov Sud-Vest
Oltenia Vest
2006 86.11 83.58 94.23 86.44 85.94 86.21 96.83 77.55
2007 90.32 83.93 89.80 86.27 89.09 80.00 81.97 92.11
2008 117.86 108.51 109.09 109.09 108.16 95.00 136.00 120.00
2009 184.85 174.51 150.00 166.67 156.60 136.84 136.76 176.19
2010 86.89 84.27 90.28 93.75 93.98 88.46 90.32 78.38
2011 79.25 77.33 78.46 77.33 75.64 91.30 84.52 65.52
2012 97.62 100.00 98.04 101.72 105.08 104.76 101.41 105.26
2013 95.12 105.17 108.00 101.69 106.45 95.45 106.94 100.00
2014 89.74 83.61 100.00 101.67 98.48 95.24 93.51 87.50
2015 94.29 86.27 100.00 100.00 92.31 100.00 101.39 88.57
2016 90.91 95.45 101.85 100.00 95.00 85.00 101.37 90.32

Figura 2.3.1.4 .
Din Figura 2.3.1.4. reiese că în anul 2009 s -a înregistrat o tendință de creștere în următoarele
regiuni: în regiunea Nord -Vest – un indice de 184.85 , în regiunea Centru – un indice de 174.51 , în
regiunea Nord -Est – un indice de 150.00 , în regiunea Sud -Est – un indice de 166.67 , în regiunea
Sud-Muntenia – un indice de 156.60 , în regiunea București -Ilfov – un indice de 136.84 , în regiunea
Sud-Vest Olteni a – un indice de 136.76 , iar în regiunea Vest – un indice de 176.19. În anul 2011 s -a
înregistrat o descreștere în următoarele regiuni: în regiunea Nord -Vest – un indice de 79.25 , în
regiunea Centru – un indice de 77.33 , în regiunea Nord -Est – un indice de 78.46 , în regiunea Sud –
Est – un indice de 77.33 , în regiunea Sud -Muntenia – un indice de 75.64 , în regiunea București –
Ilfov – un indice de 91.30 , în regiunea Sud -Vest Oltenia – un indice de 84.52 , iar în regiunea Vest –
un indice de 65.52 .
0,00200,00400,00600,00800,001000,001200,001400,00Analiza indicilor ratei șomajului pe sexe (feminin),
macroregiuni, regiuni de dezvoltare
Vest
Sud-Vest Oltenia
București -Ilfov
Sud-Muntenia
Sud-Est
Nord-Est
Centru
Nord-Vest

50

Concluzii

În lucrarea de față am încercat să analizez evolu ția șomajului la nivel național pe o perioada
de 11 ani , adică 2006 -2016 , din care să rezulte atât creșterea cât și scăderea acestuia pe categorii de
șomeri , sexe, macroregiuni și regiuni de dezvoltare.

Din primul capitol reiese faptul că șomajul se poate define ca o stare de inactivitate
economică , fie totală sau partial , proprie celor care nu au loc de muncă , sau care sunt în căutarea
unuia , dar nu -și pot găsi de lucru ca salariați , iar șomerii sunt persoanele din cadrul populației active
disponibile care doresc sa lucreze si cauta un loc de munca retribuit deoarece nu au un astfel de loc
in mod curent.9

În al doilea capitol s -a realizat o analiză statistică a șomajului la nivel na tional , având la
bază următoarele subcapitole:

1. Analiza dinamicii șomajului la nivel national , în perioada 2006 -2016 – din ac est subcapitol
reiese faptul că în regiunea Sud -Muntenia s -a înregistrat o creștere în perioada 2006 -2016,
aceasta fiind cea mai af ectată de acest fenomen, dar în regiunile București -Ilfov și Vest s -a
observat o scădere, ceea ce putem spune că acestea se bucură de o populație activă în muncă
față de celelalte regiuni, iar vârsta persoanelor șomere înregistrându -se între vârsta de sub 25
de ani și 49 de ani, unde cele mai expuse la șomaj fiind de sex masculin, în comparație cu
cele de sex feminin.

2. Analiza dinamicii ponderii șomerilor și persoanelor în curs de formare profesională , la nivel
național în perioada 2006 -2016.
Din cea de -a doua parte a acestui capitol a rezultate o creștere în județul Teleorman a
ponderii șomerilor, acesta fiind cel mai afectat de șomaj. Trebuie menținut faptul că în
județele Ilfov, Mureș și Tulcea s -a înregistrat o scădere, dar județul cu ponderea cea mai
mica fiind în Ilfov.

3. Analiza dinamicii ratei șomajului la nivel național , în perioada 2006 -2016 – în acest
subcapitol s -a remcarcat o creștere în anul 2009, acesta fiind un an cu cel mai ridicat nivel al
ratei șomajului, dar și o descreștere în anul 2007.
Regiunea Sud -Vest Oltenia a fost cea mai afectată de șomaj, mai ales în rândul
persoanelor de sex masculine comparative cu acelea de sex feminin .
Regiunea București -Ilfov bucurându -se de o scădere a ratei șomajului, aici
regăsindu -se persoanele de sex masculin, acestea fiind cele mai avantajate în comparație cu
sexul feminin.

În concluzie , anul cel mai vulnerabil la acest fenomen , a fost anul 2009 , unde s -au înregistrat
o mulțime de scăderi pe fiecare categorie de șomeri , macroregiuni si regiuni de d ezvoltare în parte .
Motivele care au dus la această creștere au fost: lipsa forței de muncă , pierderea locurilor de muncă
de către o parte a populaț iei ocupate , emigrarea persoanelor , criza economică , etc.

9 Sursa – http://invatamaiusoreconomie.blogspot.com/2012/01/somajul.html – accesat 26.06.2018 – ora 22:06

51
Măsurile pentru diminuarea șomajului ar fi următoarele:
– persoanele care sunt în căutarea unui loc de muncă sa aibă pregatiri
profesionale și califcări pentru a face față noi tehnici și tehnologii;
– crearea de noi întreprinderi care oferă locuri de muncă;
– angajare pe timp parțial;
– angajare provizorie cu contract , iar acesta fiind pe durată determinată , etc.

52

Bibliografie

1. Liviu Begu – Statistică macroeconomică și internaț ional ă

2. Vasile Georgescu – Econometrie . teorie și aplicații, Ed. Reprograph, Craiova, 2002

3. Vasile Georgescu – Bazele teoretice ale statisticii, Ed. Reprograph, Craiova, 2002

4. Baza de date TEMPO – Institutul Național de Statistică – http://statistici.insse.ro

5. http://www.asecib.ase.ro/Roman/am/cap6.pdf

6. http://invatamaiusoreconomie.blogspot.com/2012/01/somajul.html – accesat 26.06.2018

7. http://www.qreferat.com/referate/economie/Formele -si-cauzele -somajului937.php – accesat la
data de 10.06.2018 , ora 21:40

8. http://www.scritub.com/sociologie/resurse -umane/SOMAJUL -SI-OCUPAREA -FORTEI –
DE-45213.php – accesat la data d e 28.05.2018 , ora 20:00

9. http://www.rasfoiesc.com/business/management/resurse -umane/CONSECINTE -ALE –
SOMAJULUI -IN-RO15.php