Programul de studii: Statistic ă și Previziune Economic ă [618359]
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Programul de studii: Statistic ă și Previziune Economic ă
Licență – 2016
CUNOȘTINȚE DE
SPECIALITATE
– GRILE –
Disciplinele cuprinse în volum
ECONOMETRIE
SONDAJ ȘI ANCHETE STATISTICE
DEMOGRAFIE
PREVIZIUNE ECONOMIC Ă
ANALIZ Ă ECONOMICO-FINANCIAR Ă
Autorii volumului
Prof.univ.dr. Vasile GEORGESCU
Conf.univ.dr. Ilie MUR ĂRIȚA
Prof.univ.dr. Carmen RADU
Prof.univ.dr. Ion ENEA-SMARANDACHE
Prof.univ.dr. Marian SIMINIC Ă
CRAIOVA, 2016
2
ECONOMETRIE
1. Ipotezele referitoare la eroarea i cerute de aplicarea metodei celor mai mici p ătrate ordinare
sunt:
(a) .0),( ; constant) Var(0;)( j i i i Cov E
(b) . ),( ; constant) Var(; )( nul Cov nul Ej i i i
(c) . 0),( ;0) Var(;0)( j i i i Cov E
(d) 0.),( ;0) Var(0;)( j i i i Cov E
(e) 0.),( ; ) Var(0;)(2 j i i i Cov E
2. În cazul modelului de regresie liniar ă simplă, expresia
n
iixxx
122 reprezint ă:
(a) dispersia erorilor; (b) dispersia rezidual ă;
(c) dispersia termenului liber a; (d ) dispersia coeficie ntului unghiular b;
(e) covarian ța dintre a și b.
3. În cazul modelului de regresie liniar ă simplă, expresia
n
iixx b
12 2) ( r e p r e z i n t ă:
(a) variația rezidual ă a lui Y;
(b) estima ția nedeplasat ă a dispersiei erorilor;
(c) variația lui Y explicat ă de regresie;
(d) estima ția dispersiei coeficient ului de regresie b;
(e) variația totală a lui Y.
4. În cazul modelului de regresie liniar ă simplă, expresia
n
iixx
122 1 reprezint ă:
(a) dispersia erorilor; (b) dispersia rezidual ă;
(c) dispersia termenului liber a; (d ) dispersia coeficie ntului unghiular b;
(e) covarian ța dintre a și b.
5. În cazul modelului de regresie liniar ă simplă, expresia
iiii
yyyy
22ˆ
reprezint ă:
(a) statistica testului lui Student; (b) coeficientul de determina ție;
(c) coeficientul de corela ție liniară simplă; (d) statistica testului lui Fisher;
(e) estimatorul nedeplasat al dispersiei erorilor.
6. Ce afirma ții sunt false cu privire la rela țiile
010
exe
:
(a) reprezint ă condiția de heteroscedasticitate ;
(b) exprim ă condiția de optim a problemei CMMPO;
(c) exprim ă relații de ortogonalitate;
(d) reprezint ă sistemul de ecua ții normale;
3(e) reprezint ă condițiile ca estimatorul CMMPO s ă fie nedeplasat.
7. În cazul modelului de regresie liniar ă multiplă, expresia 2yn XbXb reprezint ă:
(a) variabilitatea total ă; (b) variabilitatea rezidual ă;
(c) variabilitatea explicat ă de regresie; (d) dispersia rezidual ă;
(e) dispersia explicat ă de regresie.
8. În cazul modelului de regresie liniar ă multiplă, expresia knyXbyy / reprezint ă:
(a) variabilitatea total ă; (b) variabilitatea rezidual ă;
(c) variabilitatea explicat ă de regresie; (d) dispersia rezidual ă;
(e) dispersia explicat ă de regresie.
9. În cazul modelului de regresie liniar ă multiplă, expresia 22
ynyyyn XbXb
reprezint ă:
(a) statistica testului lui Student; (b) coeficientul de determina ție;
(c) coeficientul de corela ție liniară simplă; (d) statistica testului lui Fisher;
(e) estimatorul nedeplasat al dispersiei erorilor i.
10. În cazul modelului de regresie liniar ă multiplă, expresia mkn
yXbyyyn XbXb 2
reprezint ă:
(a) statistica testului lui Student; (b) coeficientul de determina ție;
(c) coeficientul de corela ție liniară simplă; (d) statistica testului lui Fisher;
(e) estimatorul nedeplasat al dispersiei erorilor.
11 În cazul modelului de regresie liniar ă multiplă, expresia
x XXx s sy~ ~11 2 2
ˆ reprezint ă:
(a) dispersia explicat ă de regresie.
(b) dispersia rezidual ă;
(c) variabilitatea explicat ă de regresie;
(d) estimatorul nedeplasat al dispersiei erorii de predic ție;
(e) estimatorul nedeplasat al dispersiei erorilor i.
12. Se consider ă modelul de regresie liniar ă multiplă n i exbxbbyi i ,,1 ;2 2 1 1 0 și
matricea XX asociată. Care dintre urm ătoarele afirma ții este adev ărată:
(a) Elementul (1,3) al lui XX este
x
iix
11; (b) Elementul (1,1) al lui XX este n;
(c) Elementul (2,3) al lui XX este
x
iix
12
1; (d) Elementul (1,3) al lui XX este
x
iix
12;
(e) Elementul (3,3) al lui XX este
x
ii ixx
12 1 ;
13. Se consider ă modelul de regresie liniar ă multiplă n i exbxbbyi i ,,1 ;2 2 1 1 0 și
matricea yX asociată. Care dintre urm ătoarele afirma ții este adev ărată:
(a) Elementul (1,3) al lui yX este
x
iix
11;
(b) Elementul (1,1) al lui yX este n;
(c) Elementul (2,1) al lui yX este
x
ii iyx
11 ;
4(d) Elementul (1,2) al lui yX este
x
iix
12
1;
(e) Elementul (1,1) al lui yX este
x
iiy
1;
Tabelul 1
Modelul de regresie: n i exbbyi i ,,1 ;1 1 0 ; 13n ;
n
iie
1213426.7387
452
1
x
iix 19828
12
x
iix
2034
1
x
iiy 82495
1
x
ii iyx
14. Plecând de la informa țiile din tabelul 1, estima țiile 0b și 1b ale coeficien ților de regresie sunt:
(a) (1.39689, 4.32952); (b) (26.01808, 0.66620);
(c) (2.18733, 4.29779); (d) (56.91006, 2.86321); (e) (-0.35573, 114.17586)
15. Plecând de la informa țiile din tabelul 1, estima țiile ) ( ˆ
0 0bstdb și ) ( ˆ1 1bstdb sunt:
(a) (1.39689, 4.32952); (b) (21.2772, 0.5448);
(c) (2.6747, 5.2554); (d) (56.91006, 2.86321); (e) (-0.35573, 114.17586)
16. Plecând de la informa țiile din tabelul 1, statisticile (rapoartele) Student
0t și 1t sunt:
(a) (1.39689, 4.32952); (b) (21.2772, 0.5448);
(c) (2.6747, 5.2554); (d) (56.91006, 2.86321); (e) (-0.35573, 114.17586)
17. Plecând de la informa țiile din tabelul 1, pentru o valoare critic ă a lui t2.201, să se specifice
care dintre urm ătoarele ipoteze sunt adev ărate:
(a) 0 :0 0H ; (b) 5 :0 0H ; (c) 0 :0 1H ; (d); 5 :0 1H ; (e) nici una
18. Plecând de la informa țiile din tabelul 1, dispersia explicat ă de regresie este:
(a) 4482.43590; (b) 4482.43590; (c) 33712.49027; (d) 64354.312; (e) 1825.15823
19. Plecând de la informa țiile din tabelul 1, estimatorul nedeplasat al dispersiei erorilor 2s este:
(a) 4482.43590; (b) 4482.43590; (c) 33712.49027; (d) 64354.312; (e) 1220.6126
20. Plecând de la informa țiile din tabelul 1, intervalul de încredere al lui 0b (pentru o valoare critic ă
a lui t2.228) este:
(a) (1.66408, 4.06234); (b) (10.07901, 103.74112);
(c) (2.18733, 4.29779); (d) (56.91006, 2.86321); (e) (-0.35573, 114.17586)
21. Plecând de la informa țiile din tabelul 1, intervalul de încredere al lui
1b (pentru o valoare critic ă
a lui t2.228) este:
(a) (1.66408, 4.06234); (b) (10.07901, 103.74112);
(c) (2.18733, 4.29779); (d) (56.91006, 2.86321); (e) (-0.35573, 114.17586)
22. Plecând de la informa țiile din tabelul 1, pentru o valoare critic ă a lui t2.201, să se specifice
care dintre urm ătoarele ipoteze sunt adev ărate:
(a) 0 :1 0H ; (b) 5 :1 0H ; (c) 5 :1 0H ; (d) 0 :1 1H ; (e) nici una
5
23. Plecând de la informa țiile din tabelul 1, eroarea standard a regresiei este:
(a) 7.21850; (b) 45.91888; (c) 32.75109; (d) 4.20785; (e) 34.93727
24. Plecând de la informa țiile din tabelul 1, coeficientul de determinatie este:
(a) 0.59282; (b) 0.88542; (c) 0.68927; (d) 0.71517; (e) 0.76070 25. Plecând de la informa țiile din tabelul 1, coeficientul de determinatie corectat este:
(a) 0.59282; (b) 0.88542; (c) 0.68927; (d) 0.71517; (e) 0.76070 26. Plecând de la informa țiile din tabelul 1, num ărul gradelor de libertate asociat testului lui Student
este: (a) 8; (b) 9; (c) 11; (d) 10; (e) 12 27. Plecând de la informa țiile din tabelul 1, statistica
F a testului lui Fisher este:
(a) 18.471; (b) 27.62; (c) 44. 313; (d); 45.377 (e) 37.513
28. Plecând de la informa țiile din tabelul 1, predic ția punctual ă 0y, pentru o valoare a predictorului
350x , este:
(a) 153.23; (b) 123.09; (c) 157.122; (d); 157.0547 (e) 134.24
29. Plecând de la informa țiile din tabelul 1, eroarea standard a predic ției este:
(a) 0.7124; (b) 0.3348; (c) 29. 472; (d) 33.987; (e) 41.619
30. Plecând de la informa țiile din tabelul 1, intervalul de predic ție pentru o valoare a predictorului
350x și o valoare critic ă a lui t2.201, este:
(a) (26.01808, 0.66620); (b) (1.39689, 4.32952);
(c) (155.55, 158.69); (d) (2.18733, 4.29779); (e) (59.5413, 254.7033)
Tabelul 2
Modelul de regresie: n i exbxbbyi i ,,1 ;2 2 1 1 0 ;
n
iie
121072.6338
4431 8751 2078751 20105 453207 453 13
'XX
39104827902035
yX
00170.0 00061.0 00599.000061.0 00045.0 00594.000599.0 00594.0 37908.0
'1XX
82596.1 650.0 4229.6650.0 47974.0 36613.64229.6 36613.6 6178.406
210
bbb
Cov Sb
31. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, numarul n al observa țiilor este:
(a) 453; (b) 207; (c) 4431; (d) 13; (e) 8751
32. Plecând de la informa țiile din tabelul 2,
x
iix
11 este:
(a) 13; (b) 207; (c) 4431; (d); 453 (e) 8751
633. Plecând de la informa țiile din tabelul 2,
x
iix
12 este:
(a) 453; (b) 207; (c) 4431; (d) 13; (e) 2035
34. Plecând de la informa țiile din tabelul 2,
x
iiy
1 este:
(a) 13; (b) 207; (c) 4431; (d); 453 (e) 2035
35. Plecând de la informa țiile din tabelul 2,
x
ii ixx
12 1 este:
(a) 20105; (b) 207; (c) 4431; (d) 2035; (e) 8751
36. Plecând de la informa țiile din tabelul 2,
x
iix
12
1 este:
(a) 8751; (b) 82790; (c); 2035 (d) 4431; (e) 20105
37. Plecând de la informa țiile din tabelul 2,
x
iix
12
2 este:
(a) 8751; (b) 82790; (c); 39104 (d) 4431; (e) 20105
38. Plecând de la informa țiile din tabelul 2,
x
ii iyx
11 este:
(a) 8751; (b) 82790; (c); 39104 (d) 4431; (e) 20105
39. Plecând de la informa țiile din tabelul 2,
x
ii iyx
12 este:
(a) 8751; (b) 2035; (c); 39104 (d) 4431; (e) 20105
40. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, )( ˆ0 0bstdb este:
(a) -6.36613; (b) -6.4229; (c); 20.16477 (d) 1.35128; (e) 0.69263
41. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, ) ( ˆ1 1bstdb este:
(a) -6.4229; (b) 0.69263; (c); 20.16477 (d) 1.35128; (e) -6.36613
42. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, ) ( ˆ2 2bstdb este:
(a) -6.36613; (b) -6.4229; (c); 20.16477 (d) 1.35128; (e) 0.69263
43. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, ) ,(1 0bb Cov este:
(a) -6.4229; (b) 20.16477; (c) -6 .36613; (d) 1.35128; (e) -0.650
44. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, ) ,(2 0bb Cov este:
(a) -6.36613; (b) 45.91888; (c) -6.4229; (d) 1.25172; (e) 4.20785
45. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, ),(2 1bb Cov este:
(a) -6.36613; (b) 45.91888; (c) -6 .4229; (d) 1.25172; (e) -0.650
46. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, 0b este:
7(a) 1.25172; (b) 45.91888; (c) -6 .4229; (d) 4.20785; (e) -0.650
47. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, 1b este:
(a) 1.25172; (b) 45.91888; (c) -6 .4229; (d) 1.80720; (e) 4.20785
48. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, 2b este:
(a) 1.25172; (b) 2.27718; (c) 3.11397; (d) 1.35128; (e) 4.20785
49. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, statistica (raportul) Student 0t este:
(a) 1.35128; (b) 2.27718; (c) 3.11397; (d) 1.35128; (e) 1.80720
50. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, statistica (raportul) Student 1t este:
(a) 0.69263; (b) 3.11397; (c) -6 .4229; (d) 1.80720; (e) 1.35128
51. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, statistica (raportul) Student 2t este:
(a) 0.69263; (b) 3.11397; (c) -6 .4229; (d) 1.35128; (e) 1.80720
52. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, suma total ă a pătratelor (SST) este:
(a) 43062.89272; (b) 4482.43590; (c) 53789.23077; (d) 64354.312; (e) 10726.33805
53. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, suma p ătratelor explicat ă de regresie (SSR) este:
(a) 43062.89272; (b) 4482.43590; (c) 53789.23077; (d) 64354.312; (e) 10726.33805
54. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, suma rezidual ă a pătratelor (SSE) este:
(a) 21531.44636; (b) 4482.43590; (c) 53789.23077; (d) 64354.312; (e) 10726.33805
55. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, num ărul gradelor de libertate asociat sumei totale a
pătratelor (SST) este:
(a) 13; (b) 2; (c) 11; (d) 10; (e) 12 56. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, num ărul gradelor de libe rtate asociat sumei p ătratelor
explicată de regresie (SSR) este:
(a) 13; (b) 2; (c) 11; (d) 10; (e) 12 57. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, num ărul gradelor de libertate asociat sumei reziduale a
pătratelor (SSE) este:
(a) 8; (b) 2; (c) 11; (d) 10; (e) 12
58. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, dispersia total ă a lui
y este:
(a) 21531.44636; (b) 4482.43590; (c) 53789.23077; (d) 64354.312; (e) 10726.63381
59. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, dispersia explicat ă de regresie este:
(a) 21531.44636; (b) 4482.43590; (c) 53789.23077; (d) 64354.312; (e) 1072.63381
60. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, estimatorul nedeplasat al dispersiei erorilor
2s este:
(a) 21531.44636; (b) 4482.43590; (c) 53789.23077; (d) 64354.312; (e) 1072.63381
61. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, limita inferioar ă a intervalului de încredere a lui 0b
(pentru o valoare critic ă a lui t2.228) este:
(a) 1.25172; (b) 0.99178; (c) -0 .29146; (d) 1.19720; (e) 2.79490
8
62. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, limita inferioar ă a intervalului de încredere a lui 1b
(pentru o valoare critic ă a lui t2.228) este:
(a) 90.84598; (b) 0.99178; (c) -0 .29146; (d) 1.19720; (e) 2.79490
63. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, limita inferioar ă a intervalului de încredere a lui 2b
(pentru o valoare critic ă a lui t2.228) este:
(a) 90.84598; (b) 7.21850; (c) -0 .29146; (d) 1.19720; (e) 2.79490
64. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, limita superioar ă a intervalului de încredere a lui 0b
(pentru o valoare critic ă a lui t2.228) este:
(a) 90.84598; (b) 7.21850; (c) 1. 19720; (d) 1.19720; (e) 2.79490
65. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, limita superioar ă a intervalului de încredere a lui 1b
(pentru o valoare critic ă a lui t2.228) este:
(a) 90.84598; (b) 0.99178; (c) 7. 21850; (d) 1.19720; (e) 2.79490
66. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, limita superioar ă a intervalului de încredere a lui 2b
(pentru o valoare critic ă a lui t2.228) este:
(a) 90.84598; (b) 7.21850; (c) 1. 19720; (d) 1.19720; (e) 2.79490
67. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, pentru o valoare critic ă a lui t2.228, să se specifice
care dintre urm ătoarele ipoteze sunt adev ărate:
(a) 0 :0 0H ; (b) 0 :1 0H ; (c) 0 :2 0H ; (d) 0 :0 1H ; (e) 0 :1 1H
68. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, eroarea standard a regresiei este:
(a) 7.21850; (b) 45.91888; (c) 32.75109; (d) 4.20785; (e) 45.91888
69. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, coeficientul de determinatie este:
(a) 0.81750; (b) 0.88542; (c) 32. 75109; (d) 0.80059; (e) 0.76070
70. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, coeficientul de determinatie corectat este:
(a) 0.81750; (b) 0.88542; (c) 32. 75109; (d) 0.80059; (e) 0.76070
71. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, num ărul gradelor de libertate asociat testului lui Student
este: (a) 8; (b) 9; (c) 11; (d) 10; (e) 12 72. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, num ărul gradelor de libertate asociat testului lui Fisher
este: (a) (2, 8); (b) (3, 9); (c) (1, 11); (d) (2, 10); (e) (3, 12)
73. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, statistica
F a testului lui Fisher este:
(a) 13.32; (b) 20.07; (c) 44. 31; (d); 45.37 (e) 37.51
74. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, predic ția punctual ă 0y, pentru un vector al valorilor
predictorilor 16350
20
1x x , este:
(a) 253.23; (b) 123.09; (c) 214.13; (d); 157.0547 (e) 234.24
75. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, eroarea standard a predic ției este:
9(a) 93.844; (b) 72.186; (c) 29. 472; (d) 33.987; (e) 41.619
76. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, limita inferioar ă a intervalului de predic ție pentru un
vector al valorilor predictorilor
16350
20
1x x și o valoare critic ă a lui F4.103, este:
(a) 90.8459; (b) 72.1850; (c) 89.3764; (d) 91.1974; (e) 81.3305
77. Plecând de la informa țiile din tabelul 2, limita superioar ă a intervalului de predic ție pentru un
vector al valorilor predictorilor
16350
20
1x x și o valoare critic ă a lui F4.103, este:
(a) 345.3153; (b) 198.7183 (c) 189. 5177; (d) 232.7789; (e) 283.3629
78. Modelul ) ,…,,(2 1 t t t t u YYf Y reprezint ă un:
(a) Model de ajustare local; (b). Model de ajustare global; (c). Model autoproiectiv
(d) Model explicativ static; (e) Model explicativ dinamic
79. Relațiile
tn
tn
tn
tn
tn
tt
yt tbtaytban
1 12
111
1 1 11
reprezint ă:
(a) Sistemul de ecua ții normale ale modelului liniar;
(b) Sistemul de ecua ții normale ale modelului exponen țial;
(c) Sistemul de ecua ții normale ale modelului log-liniar;
(d) Sistemul de ecua ții normale ale modelului hiperbolic;
(e) Sistemul de ecua ții normale ale modelului logistic;
80. Expresiile 2
2 313 12
2 321
1 22 1
11 ) (;) () (log1; logyyyyyyyyycycyycy
nbyyca reprezint ă:
(a) Parametrii modelului liniar;
(b) Parametrii exponen țial;
(c) Parametrii modelului log-liniar; (d) Parametrii modelului hiperbolic; (e) Parametrii modelului logistic;
SONDAJE ȘI ANCHETE STATISTICE
81. Dintre metodele de cercetare statistic ă, o metodă de observare total ă este:
a) sondajul statistic b) ancheta statistic ă
c) observarea p ărții principale
d) panelul e) recensământul
82. Dintre metodele de cercetare statistic ă, o metodă de observare par țială este:
a) recensământul
b) rapoartele statistice c) sondajul statistic d) observarea c ărții principale
e) cartelul
10
83. Dintre metodele de cercetare statistic ă, o metodă de observare par țială este:
a) recensământul
b) ancheta statistic ă
c) rapoartele statistice d) observarea h ărții principale
e) cronografia
84. Dintre metodele de cercetare statistic ă, o metodă de observare par țială este:
a) recensământul
b) rapoartele statistice c) indicatorii statistici d) observarea c ărții principale
e) panelul
85. Un domeniu în care nu este utilizat, de regul ă, sondajul statistic, ar fi:
a) mediu b) educație
c) biologie d) fizică
e) teologie
86. Sondajul statistic, comparat iv cu o cercetare total ă, prezintă o serie de avantaje, cum ar fi:
a) erori mai mari în culegerea datelor b) rapiditate în ob ținerea indicatorilor
c) cheltuieli mai mari
d) nu se poate utiliza în situa ții în care o cercetare total ă este posibil ă
e) rezultatele sondajului nu pot fi verificate prin alt sondaj
87. Referitor la organizarea sondajulu i, planul de sondaj nu cuprinde:
a) forma de colectare a datelor b) urmărirea modului de desf ășurare
c) perioada de colectare d) perioada de preferin ță
e) datele colectate 88.
Dintre principalele etape ale s ondajului statistic nu face parte:
a) stabilirea obiectivelor b) extragerea e șantionului
c) elaborarea chestionarului d) culegerea materiilor prime e) codificarea și prelucrarea primar ă a datelor
89. Dintre factorii utiliza ți pentru departajarea tipurilor de sondaje statistice nu face parte:
a) modul de organizare a popula ției de baz ă
b) varianta procedeului de retragere c) numărul de unit ăți extrase deodat ă din popula ția de bază
d) algoritmul de extragere a e șantionului
e) volumul e șantionului
90.
În funcție de modul de organizare a popula ției de baz ă, avem:
a) sondaj repetat
11b) sondaj nerepetat
c) o unitate simpl ă
d) popula ție neorganizat ă
e) o unitate complex ă sau serie
91. În funcție de varianta procedeului tip loterie folosit, avem:
a) sondaj nerepetat b) o unitate complex ă sau serie
c) sondaje mixte d) sondaje de volum redus e) sondaje în trepte
92.
În funcție de num ărul de unit ăți extrase deodat ă din popula ția de bază, avem:
a) populație organizat ă pe grupe
b) sondaj repetat c) o unitate simpl ă
d) sondaje de volum mare e) sondaje simple
93.
În funcție de algoritmul de extragere a e șantionului, avem:
a) populație neorganizat ă
b) sondaj repetat c) sondaj nerepetat d) o unitate simpl ă
e) sondaje dirijate
94.
În funcție de volumul e șantionului, avem:
a) sondaj nerepetat b) sondaje aleatoare c) sondaje de volum redus d) sondaje simple e) sondaje în trepte
95.
În funcție de num ărul etapelor parcurse la formarea e șantionului, avem:
a) sondaj repetat b) sondaj nerepetat c) sondaje mixte d) sondaje de volum mare e) sondaje în trepte
96.
Dintre principalele etap e ale procesului de e șantionare, nu face parte:
a) definirea popula ției țintă
b) stabilirea cadrului de e șantionare
c) alegerea metodei de e șantionare
d) determinarea structurii e șantionului
e) elaborarea și testarea procedurilor de e șantionare
97. Reprezentativitatea unui e șantion se exprim ă prin:
a) volumul popula ției (N)
b) nivelul de probabilitate (P) c) structura popula ției (T)
d) procedeul de selec ție ales (S)
12e) chestionarul folosit (C)
98. Dintre urm ătoarele, procedeu de selec ție al sondajului statistic nu este:
a) procedeul loteriei b) procedeul mecanic c) tabelele cu numere aleatoare d) procedeul loteriei pe baza schemei bilei revenite e) procedeul compara ției
99.
Dintre urm ătoarele, procedeu de selec ție al sondajului statistic nu este:
a) procedeul loteriei b) procedeul mecanic c) procedeul fizic d) procedeul loteriei pe baza schemei bilei nerevenite e) procedee nealeatoare
100.
Procedura de e șantionare elementar ă, în care nu exist ă operații prealabile de grupare a
unităților, unitățile din eșantion fiind alese în mod uniform și cu o probabilitate identic ă, este:
a) eșantionarea simpl ă aleatoare
b) eșantionarea stratificat ă
c) eșantionarea multistadial ă
d) eșantionarea multifazic ă
e) eșantionarea pe cote
101. Procedura de e șantionare utilizat ă atunci când colectivitatea investigat ă poate fi structurat ă
folosind diferite criterii (g eografice, demografice, co mportamentale etc.), este:
a) eșantionarea simpl ă aleatoare
b) eșantionarea stratificat ă
c) eșantionarea multistadial ă
d) eșantionarea multifazic ă
e) eșantionarea pe cote
102. Procedura de e șantionare în care populația poate fi privit ă ca fiind format ă din indivizii ce
aparțin unor grupuri, grupuri care, la rândul lo r, sunt formate din altele mai mici și așa mai
departe, pân ă se ajunge la nivelul individului, este:
a) eșantionarea simpl ă aleatoare
b) eșantionarea stratificat ă
c) eșantionarea multistadial ă
d) eșantionarea multifazic ă
e) eșantionarea pe cote
103. Factorii de care depinde m ărimea eșantionului sunt numero și, mai puțin:
a) mărimea erorilor de sondaj
b) legea numerelor mari c) metoda de programare d) numărul categoriilor prin care vor fi analizate datele
e) bugetul disponibil
104.
Pentru estimarea m ărimii eșantionului putem folosi rela ția:
a) n = z2 · 2 / e2
b) n = z2 · 2 · e2
c) n = z2 / p(1 – p) / e2
13d) n = z2 · / e2
e) n = z · p(1 – p) / e2
105. În funcție de sursele majore de erori, putem avea:
a) erori întâmpl ătore
b) erori brute c) erori inten ționate
d) erori neinten ționate
e) erori de observa ție
106. Din rândul erorilor întâlnite în cercet ările parțiale, nu fac parte:
a) erorile sistematice
b) erorile nete c) erorile brute d) erorile sigure e) erorile neinten ționate
107. Din rândul erorilor datorate construc ției chestionarului, nu fac parte:
a) erori produse de formularea întreb ărilor
b) erori generate de lipsa banilor
c) erori generate de num ărul și ordinea întreb ărilor în chestionar
d) erori generate de forma de r ăspuns
e) erori generate de construc ția grafică a chestionarului
108. Din rândul erorilor legate de anticipa țiile operatorului, fac parte:
a) anticipații de structur ă-atitudine
b) anticipa ții macroeconomice
c) anticipa ții de frecven ță
d) anticipa ții de calitate
e) anticipa ții de verificare
109. Dintre multiplele cauze ale er orilor datorate responden ților nu fac parte:
a) sensibilitatea la natura temelor b) dezirabilitatea social ă
c) limitele memoriei umane d) procesarea și interpretarea informa ției
e) vârsta operatorului
110. Dintre multiplele cauze ale er orilor datorate responden ților nu fac parte:
a) sensibilitatea la natura temelor b) dezirabilitatea social ă
c) formularea întreb ărilor
d) limitele memoriei umane e) procesarea și interpretarea informa ției
111. Dintre criteriile utilizat e pentru clasificarea ches tionarelor nu fac parte:
a) conținutul informa țiilor colectate
b) cantitatea informa ției
c) programele de prelucrare a datelor
d) forma întreb ărilor
e) modul de administrare
14
112. În funcție de conținutul informa țiilor colectate, chestionarele pot fi:
a) de date factuale b) speciale, cu o singur ă temă
c) omnibuz, cu mai multe teme d) cu întreb ări închise
e) cu întreb ări deschise
113. În funcție de cantitatea informa ției, chestionarele pot fi:
a) de date factuale b) omnibuz, cu mai multe teme c) cu întreb ări închise
d) publicate în reviste / Internet e) autoadministrate colectiv
114. În funcție de forma întreb ărilor, chestionarele pot fi:
a) cu întreb ări închise
b) administrate de c ătre operatori de interviu
c) poștale
d) publicate în reviste / Internet e) autoadministrate colectiv
115. Dintre regulile folosite la formularea întreb ărilor din chestionare nu face parte:
a) nu trebuie puse întreb ări compuse, care se refer ă simultan la mai multe aspecte
b) întrebările legate de vârst ă, ocupație, educație și venit trebuie puse cu mare grij ă
c) întrebările nu trebuie s ă fie lungi
d) întrebările nu trebuie s ă fie explicite
e) gradul de abstrac ție a întreb ării trebuie s ă fie rezonabil
116.
Dintre criteriile folosite pentru clasificarea întreb ărilor unui chestionar nu face parte:
a) tipurile de întreb ări conținute
b) conținutul informa ției vizate
c) vârsta operatorului d) subiectul de referin ță
e) prezența / absența sprijinului pe care îl ofer ă întrebările subiec ților
117.
Rolul pretest ării chestionarului rezult ă din următoarele, mai pu țin:
a) indică sursa erorilor de m ăsurare din întreb ările și chestionarele existente
b) examineaz ă oportunitatea revizuirii întreb ărilor și chestionarelor existente
c) examineaz ă tendințele macroeconomice
d) verifică nivelul instruirii anchetatorilor
e) verifică abilitatea responden ților de a oferi datele necesare
118. Principiile de baz ă ale interviev ării vizează următoarele, mai pu țin:
a) punerea întreb ărilor
b) stabilirea vitezei interviului
c) programarea
d) întărirea și recompensele
e) refuzurile
119. Efectele favorabile ale prezen ței operatorilor sunt urm ătoarele, mai pu țin:
a) operatorul poate proba și asigura informa ții suplimentare ob ținute prin întreb ări
15b) operatorul poate m ăsura veridicitatea r ăspunsurilor
c) prezen ța operatorului împiedic ă respondentul s ă schimbe r ăspunsurile date în func ție de
informațiile primite în ultimele întreb ări
d) prezența operatorului poate determina respondentul s ă inventeze r ăspunsuri
e) neînțelegerile responde ntului pot fi l ămurite de operator
120. În cazul sondajulu i simplu întâmpl ător, în varianta repetat ă, eroarea medie de
reprezentativitate se determin ă cu formula:
a) n2
0
Xs
b)
Nxx2
0 i
Xs
c)
nxx2
s i
Xs
d)
1nxx2
s i
Xs
e) Nn1n2
0
Xs
121. În cazul sondajului simplu întâmpl ător, în varianta repetat ă, intervalul de încredere, când
dispersia 2
0 asociată populației este cunoscut ă, se determin ă cu formula:
a)
1nxxx x2
s i
s 0
b)
ntx xs
2 1n s 0
;
c)
nxxx x2
s i
s 0
d)
nzx x0
s 0
e)
Nxxx x2
0 i
s 0
122. În cazul sondajului simplu întâmpl ător, în varianta repetat ă, intervalul de încredere, când
dispersia 2
0 asociată populației nu este cunoscut ă, se determin ă cu formula:
a)
1nxxx x2
s i
s 0
b)
ntx xs
2 1n s 0
;
c)
nxxx x2
s i
s 0
d)
nzx x0
s 0
e)
Nxxx x2
0 i
s 0
16
123. În cazul sondajului simplu întâmpl ător, în varianta repetat ă, eroarea limit ă admisă se
determină cu formula:
a) 1nNxxs
b)
sXzx
c) n1Nxxs
d)
nzxx0
s
e) N1nxxs
124. În cazul sondajului simplu întâmpl ător, în varianta repetat ă, volumul necesar al e șantionului
se determin ă cu formula:
a) Nxzn22
02
b) 22
0
xzn
c) 1xzn22
02
d) 22
02
xzn
e) xzn2
02
125. În cazul sondajului simplu întâmpl ător, în varianta repetat ă, nivelul totalizat al variabilei X
se determin ă cu formula:
a)
N
1is s i x xx x x ,
b) x xx xNxs sN
1ii
,
c) x xx xnxs s 0 ,
d)
N
1is s i x xx xkx ,
e) x xx x xs s 0 ,
126. În cazul sondajului simplu întâmpl ător, în varianta nerepetat ă, eroarea medie de
reprezentativitate se determin ă cu formula:
a) n2
0
Xs
b)
Nxx2
0 i
Xs
17c)
nxx2
s i
Xs
d)
1nxx2
s i
Xs
e) Nn1n2
0
Xs
127. În cazul sondajului simplu întâmpl ător, în varianta nerepetat ă, volumul necesar al
eșantionului se determin ă cu formula:
a)
Nzxzn2
02
22
02
b) 22
0
xzn
c)
Nzxzn2
022
02
d) 22
02
xzn
e) 2
02 22
02
z xzn
128. În cazul sondajului simplu nerepetat, estimatorul nedeplasat al dispersiei popula ției se
determină cu formula:
a)
N111nxx2
s i 2
s
b)
1nxx2
s i 2
s
c)
N11nxx2
s i 2
s
d)
N111nxxs i 2
s
e)
nxx2
s i 2
s
129. În cazul sondajului simplu repeta t, pentru variabila alternativ ă, estimatorul nedeplasat al
dispersiei popula ției se determin ă cu formula:
a) 1nnw1w2
s
b) N11 w1w2
s
c) N111nnw1w2
s
18d) N111nn2
s
e) 1NNw1w2
s
130. În cazul sondajului simplu nerepe tat, pentru vari abila alternativ ă, estimatorul nedeplasat al
dispersiei popula ției se determin ă cu formula:
a) 1nnw1w2
s
b) N11 w1w2
s
c) N111nnw1w2
s
d) N111nn2
s
e) 1NNw1w2
s
131. În cazul sondajului simplu repeta t, pentru variabila alternativ ă, eroarea medie de
reprezentativitate se determin ă cu formula:
a)
Nn1np1p
w) (
b) Np1p
w) (
c)
nN1np1p
w) (
d)
N11np1p
w) (
e) np1p
w) (
132. În cazul sondajului simplu nerepeta t, pentru variabila alternativ ă, eroarea medie de
reprezentativitate se determin ă cu formula:
a)
Nn1np1p
w) (
b) Np1p
w) (
c)
nN1np1p
w) (
d)
N11np1p
w) (
e) np1p
w) (
19
133. În cazul sondajului simplu repeta t, pentru variabila alternativ ă, volumul necesar al
eșantionului se determin ă cu formula:
a)
2
w2p1ptn
b)
w2p1pzn
c)
Np1pzp1pzn2
w2
d)
Np1pzp1pzn2
2
w2
e)
p1pzp1pzn2 2
w2
134. În cazul sondajului simplu nerepeta t, pentru variabila alternativ ă, volumul necesar al
eșantionului se determin ă cu formula:
a)
2
w2p1ptn
b)
w2p1pzn
c)
Np1pzp1pzn2
w2
d)
Np1pzp1pzn2
2
w2
e)
p1pzp1pzn2 2
w2
135. În cazul sondajului stratificat propor țional, în varianta repetat ă, estimatorul nedeplasat al
dispersiei popula ției se determin ă cu formula:
a)
N111nxx2
s i 2
s
b)
1nx x
hn
1i2
h hi
2
hh
c)
N11nxx2
s i 2
s
d)
h hn
1i2
h hi
2
hN111nx xh
20e)
h hn
1i2
h hi
2
hN11nx xh
136. În cazul sondajului stratificat propor țional, în varianta nerepetat ă, estimatorul nedeplasat al
dispersiei popula ției se determin ă cu formula:
a)
N111nxx2
s i 2
s
b)
1nx x
hn
1i2
h hi
2
hh
c)
N11nxx2
s i 2
s
d)
h hn
1i2
h hi
2
hN111nx xh
e)
h hn
1i2
h hi
2
hN11nx xh
137. În cazul sondajului stratificat propor țional, în varianta repetat ă, eroarea medie de
reprezentativitate se determin ă cu formula:
a) n2
0
Xs
b) n2
Xs
c)
Nn1n2
Xs
d)
1nxx2
s i
Xs
e) Nn1n2
0
Xs
138. În cazul sondajului stratificat propor țional, în varianta nerepetat ă, eroarea medie de
reprezentativitate se determin ă cu formula:
a) n2
0
Xs
b) n2
Xs
c)
Nn1n2
Xs
21d)
1nxx2
s i
Xs
e) Nn1n2
0
Xs
139. În cazul sondajului stratificat propor țional, în varianta repetat ă, volumul necesar al
eșantionului se determin ă cu formula:
a)
Nzxzn2
02
22
02
b) 22 2
xzn
c)
Nzxzn2
022
02
d) 22
02
xzn
e)
Nzxzn2 2
22 2
140. În cazul sondajului stratificat propor țional, în varianta nerepetat ă, volumul necesar al
eșantionului se determin ă cu formula:
a)
Nzxzn2
02
22
02
b) 22 2
xzn
c)
Nzxzn2
022
02
d) 22
02
xzn
e)
Nzxzn2 2
22 2
141. În cazul sondajului stratificat optim, alocarea optim ă a eșantionului pe stratu ri va fi definit ă
de relația următoare:
a)
hk
1ihhhhh
h
c NC
cNn
22b)
hhh
hcNn
c)
hk
1ihhh
c NCn
d)
h hhh
hcC
cNn
e)
hk
1ihhhh
h
c NC
NNn
142. În cazul sondajului stratificat propor țional repetat, pentru variabila alternativ ă, eroarea
medie de reprezentativitate se determin ă cu formula:
a)
Nn1np1p
w) (
b)
Nn1np1p
w
c)
nN1np1p
w) (
d)
np1p
w
e) np1p
w) (
143. În cazul sondajului stratificat propor țional nerepetat, pentru variabila alternativ ă, eroarea
medie de reprezentativitate se determin ă cu formula:
a)
Nn1np1p
w) (
b)
Nn1np1p
w
c)
nN1np1p
w) (
d)
np1p
w
e) np1p
w) (
144. În cazul sondajului stratificat propor țional repetat, pentru variabila alternativ ă, volumul
necesar al e șantionului se determin ă cu formula:
a)
2
w2p1ptn
23b) 22
p2
xzn
c)
Ntxzn2
p22
p2
d) xzn2
p2
e)
Ntxzn2
p2
22
p2
145. În cazul sondajului stratificat propor țional nerepetat, pentru variabila alternativ ă, volumul
necesar al e șantionului se determin ă cu formula:
a)
2
w2p1ptn
b) 22
p2
xzn
c)
Ntxzn2
p22
p2
d) xzn2
p2
e)
Ntxzn2
p2
22
p2
146. În cazul sondajului de serii, estimatorul nedeplasat al dispersiei popula ției se determin ă cu
formula:
a)
r111Rxxr
1g2
s g
2
s
b)
R111rxxr
1g2
s g
2
s
c)
R11rxxr
1g2
s g
2
s
d)
r111rxxr
1g2
s g
2
s
e)
Rr11rxxr
1g2
s g
2
s
24
147. În cazul sondajului de serii, eroarea medie de reprezentativitate se determin ă cu formula:
a) r2
Xs
b) 1RrR
R2
Xs
c) 1RrR
r2
Xs
d) R2
Xs
e) rR1R
r2
Xs
148. În cazul sondajului de serii, volumul necesar al e șantionului se determin ă cu formula:
a) 2 2 22 2
z xzRr
b) 2 2 22 2
z x1Rzr
c) 2 22 2
z x1RzRr
d) 2 2 22
z x1RzRr
e) 2 2 22 2
z x1RzRr
149. În cazul sondajului de serii, pentru variabila alternativ ă, eroarea medie de reprezentativitate
se determin ă cu formula:
a) 1RrR
R2
w
w
b) 1RrR
r2
w
w
c) r2
w
w
d) rR1R
r2
w
w
e) R2
w
w
150. În cazul sondajului de serii, pentru variabila alternativ ă, volumul necesar al e șantionului se
determină cu formula:
25a) 2
w2 22
w
z w1RzRr
b) 2
w22
w2
z w1RzRr
c) 2
w2 22
w2
z w1Rzr
d) 2
w2 22
w2
z wzRr
e) 2
w2 22
w2
z w1RzRr
151. Pentru analiza nivelului mediu al cheltuielilor destinate produselor alimentare se culeg date
pe un eșantion de 600 de familii, reprezentând 10% din colectivitatea general ă. Rezultatele vor
fi garantate cu o precizie de 95% (z=1,96) și vor fi calculate pentru e șantionarea repetat ă.
Distribuția familiilor în func ție de nivelul cheltuielilor a fost (tabelul 1):
Tabelul 1
Cheltuieli pentru alimente (lei) Num ăr de familii
300 70
300-500 140
500-700 220
700-900 110
900 60
Total 600
Intervalul de încredere în care se va încadra nive lul mediu al cheltuielilor alimentare al familiilor
din lotul de baz ă va fi:
a) [466,17; 500,50] lei b) [565,24; 601,43] lei c) [566,17; 600,50] lei d) [265,54; 301,73] lei e) [765,44; 801,66] lei 152.
Pentru analiza nivelului mediu al cheltuielilor destinate produselor alimentare se culeg date
pe un eșantion de 600 de familii, reprezentând 10% din colectivitatea general ă. Rezultatele vor
fi garantate cu o preci zie de 95% (z=1,96) și vor fi calculate pentru e șantionarea nerepetat ă.
Distribuția familiilor în func ție de nivelul cheltuielilor a fost (tabelul 2):
Tabelul 2
Cheltuieli pentru alimente (lei) Num ăr de familii
300 70
300-500 140
500-700 220
700-900 110
900 60
Total 600
Intervalul de încredere în care se va încadra nive lul mediu al cheltuielilor alimentare al familiilor
din lotul de baz ă va fi:
a) [466,17; 500,50] lei
26b) [565,24; 601,43] lei
c) [566,17; 600,50] lei d) [265,54; 301,73] lei e) [765,44; 801,66] lei 153.
Pentru analiza nivelului mediu al cheltuielilor destinate produselor alimentare se culeg date
pe un eșantion de 600 de familii, reprezentând 10% din colectivitatea general ă. Rezultatele vor
fi garantate cu o preci zie de 95% (z=1,96) și vor fi calculate pentru e șantionarea nerepetat ă.
Distribuția familiilor în func ție de nivelul cheltuielilor a fost (tabelul 3):
Tabelul 3
Cheltuieli pentru alimente (lei) Num ăr de familii
300 70
300-500 140
500-700 220
700-900 110
900 60
Total 600
După efectuarea calculelor, se ia decizia organiz ării unui nou sondaj, în care dorim s ă reducem
eroarea limit ă admisă cu 20% fa ță de primul sondaj, iar probabilitatea s ă fie de 99,01% (z=2,58).
Volumul noului e șantion va fi:
a) n=624 de familii b) n=1521 de familii c) n=1776 de familii d) n=1326 de familii e) n=1624 de familii 154.
Pentru analiza nivelului mediu al cheltuielilor destinate produselor alimentare se culeg date
pe un eșantion de 600 de familii, reprezentând 10% din colectivitatea general ă. Rezultatele vor
fi garantate cu o preci zie de 95% (z=1,96) și vor fi calculate pentru e șantionarea nerepetat ă.
Considerând s ărace familiile care au cheltuieli alimentare sub 200 de lei (50 familii din
eșantionul de 600 observat), trebuie s ă se estimeze procentul familiilor s ărace pentru întreaga
colectivitate de 6.000 de familii. Rezulta tele sondajului sunt (tabelul 4):
Tabelul 4
Starea social ă a familiei Num ăr de familii
– sărăcie 50
– non-sărăcie 550
Total 600
Intervalul de încredere în care se va încadra ponderea familiilor aflate în s ărăcie din lotul de baz ă va
fi: a) [8,83%; 12,23%] b) [16,22%; 20,42%] c) [6,23%; 10,43%] d) [2,25%; 6,45%] e) [26,44%; 30,44%]
155.
Pentru analiza nivelului mediu al cheltuielilor destinate produselor alimentare se culeg date
pe un eșantion de 600 de familii, reprezentând 10% din colectivitatea general ă. Rezultatele vor
fi garantate cu o preci zie de 95% (z=1,96) și vor fi calculate pentru e șantionarea nerepetat ă.
Considerând s ărace familiile care au cheltuieli alimentare sub 200 de lei (50 familii din
27eșantionul de 600 observat) s ă se estimeze procentul familiilor s ărace pentru întreaga
colectivitate de 6.000 de familii. Rezulta tele sondajului sunt (tabelul 5):
Tabelul 5
Starea social ă a familiei Num ăr de familii
– sărăcie 50
– non-sărăcie 550
Total 600
După efectuarea calculelor, se ia decizia organiz ării unui nou sondaj, în care dorim s ă reducem
eroarea limit ă admisă cu 25% fa ță de primul sondaj, iar probabilitatea s ă fie de 99,01% (z=2,58).
Volumul noului e șantion va fi:
a) n=624 de familii b) n=1521 de familii c) n=1456 de familii d) n=1326 de familii e) n=1624 de familii
156. Din cei 5.000 de muncitori ai unei fi rme industriale (3.200 direct productivi și 1.800 indirect
productivi) se alc ătuiește la întâmplare, propor țional din fiecare grup ă, un eșantion de 500 de
muncitori. Rezultatele vor fi garantat e cu o precizie de 95% (z=1,96) și vor fi calculate pentru
eșantionarea repetat ă. Distribu ția acestora dup ă nivelul venitului salarial lunar este (tabelul 6):
Tabelul 6
Venitul salarial (lei/muncitor)
Muncitori – 600 600-700 700-800 800-900 900-1000 Total
– direct productivi 0 40 120 100 60 320
– indirect productivi 30 50 60 30 10 180
Total 30 90 180 130 70 500
Intervalul de încredere în care se va încadra ven itul salarial mediu lunar al celor 5.000 de muncitori
va fi: a) [1763,11; 1783,11] lei b) [464,44; 484,44] lei c) [361,33; 381,33] lei d) [962,99; 985,99] lei e) [765,23; 782,77] lei 157.
Din cei 5.000 de muncitori ai unei fi rme industriale (3.200 direct productivi și 1.800 indirect
productivi) se alc ătuiește la întâmplare, propor țional din fiecare grup ă, un eșantion de 500 de
muncitori. Rezultatele vor fi garantat e cu o precizie de 95% (z=1,96) și vor fi calculate pentru
eșantionarea nerepetat ă. Distribu ția acestora dup ă nivelul venitului salarial lunar este (tabelul 7):
Tabelul 7
Venitul salarial (lei/muncitor)
Muncitori – 600 600-700 700-800 800-900 900-1000 Total
– direct productivi 0 40 120 100 60 320
– indirect productivi 30 50 60 30 10 180
Total 30 90 180 130 70 500
Intervalul de încredere în care se va încadra ven itul salarial mediu lunar al celor 5.000 de muncitori
va fi: a) [1763,11; 1783,11] lei b) [464,44; 484,44] lei
28c) [765,68; 782,32] lei
d) [962,99; 985,99] lei e) [865,23; 882,77] lei 158.
Din cei 5.000 de muncitori ai unei fi rme industriale (3.200 direct productivi și 1.800 indirect
productivi) se alc ătuiește la întâmplare, propor țional din fiecare grup ă, un eșantion de 500 de
muncitori. Rezultatele vor fi garantat e cu o precizie de 95% (z=1,96) și vor fi calculate pentru
eșantionarea nerepetat ă. Distribu ția acestora dup ă nivelul venitului salarial lunar este (tabelul 8):
Tabelul 8
Venitul salarial (lei/muncitor)
Muncitori – 600 600-700 700-800 800-900 900-1000 Total
– direct productivi 0 40 120 100 60 320
– indirect productivi 30 50 60 30 10 180
Total 30 90 180 130 70 500
După efectuarea calculelor, se ia decizia organiz ării unui nou sondaj. Dac ă numărul muncitorilor
scade la 4.000 și dorim s ă reducem eroarea limit ă admisă cu 20% fa ță de primul sondaj, iar
probabilitatea s ă fie de 99,01% (z=2,58), volumul noului e șantion va fi:
a) 1.093 de muncitori b) 1.223 de muncitori c) 1.444 de muncitori d) 885 de muncitori e) 773 de muncitori 159.
La nivelul unei întrep rinderi se organizeaz ă un sondaj prin care se urm ărește analiza
cheltuielilor anuale cu securi tatea muncii. În unitate lucreaz ă 600 de muncitori împ ărțiți în
echipe de câte 12 muncitori. În cadrul s ondajului, sunt extrase la întâmplare și nerepetat 5
echipe. Rezultatele vor fi garantate cu o pr ecizie de 95% (z=1,96). Datele pentru e șantion sunt
următoarele (tabelul 9):
Tabelul 9
Numărul curent al echipei extrase Cheltuieli anuale cu securitatea muncii (lei)
21 34.200
13 37.200
11 35.400
2 37.800
36 35.400
Intervalul de încredere, în care se va încadra ni velul mediu anual al cheltuielilor cu securitatea
muncii pentru cei 600 de muncitori, va fi: a) [1.998,22; 2.222,44] lei b) [2.898,16; 3.101,84] lei c) [2.555,66; 3.000,66] lei d) [3.232,32; 3.401,43] lei
e) [2.676,76; 2.878,54] lei
160.
La nivelul unei întrep rinderi se organizeaz ă un sondaj prin care se urm ărește analiza
cheltuielilor anuale cu securi tatea muncii. În unitate lucreaz ă 600 de muncitori împ ărțiți în
echipe de câte 12 muncitori. În cadrul s ondajului, sunt extrase la întâmplare și nerepetat 5
echipe. Rezultatele vor fi garantate cu o pr ecizie de 95% (z=1,96). Datele pentru e șantion sunt
următoarele (tabelul 10):
29Tabelul 10
Numărul curent al echipei extrase Cheltuieli anuale cu securitatea muncii (lei)
21 34.200
13 37.200
11 35.400
2 37.800
36 35.400
După efectuarea calculelor, se ia decizia organiz ării unui nou sondaj. Dac ă numărul muncitorilor
scade la 540 și dorim s ă reducem eroarea limit ă admisă cu 20% fa ță de primul sondaj, iar
probabilitatea s ă fie de 99,01% (z=2,58), volumul noului e șantion va fi:
a) 13 echipe b) 15 echipe c) 11 echipe d) 8 echipe e) 7 echipe
DEMOGRAFIE
161. Care dintre urm ătorii indicatori se ob ține cu ocazia unui recens ământ al popula ției:
a) efectivul estimat al popula ției
b) efectivul prognozat al popula ției
c) efectivul mediu anual al popula ției
d) efectivul mediu trimestrial al popula ției
e) efectivul înregistrat al popula ției
162. În practica statistic ă a țărilor dezvoltate, efectiv ul mediu anual al popula ției este considerat
efectivul calculat:
a) la 1 ianuarie al fiec ărui an
b) pe baza mediei cronologice c) la 1 iulie al fiec ărui an
d) pe baza mediei aritmetice e) pe baza metodei indicelui mediu anual 163.
Care dintre urm ătoarele enun țuri este adev ărat pentru coeficientul de arealitate (a):
a) reprezint ă numărul locuitorilor ce revin, în medie, la o unitate de suprafa ță
b) presupune o reparti ție uniform ă a populației în teritoriu, fiecare persoan ă fiind plasat ă în centrul
unui pătrat cu latura egal ă cu densitatea general ă
c) reprezint ă mărimea medie a suprafe ței ce revine unui locuitor
d) se determin ă ca raport între efectivul popula ției unui teritoriu și suprafața acestuia
e) se exprim ă în metri liniari
164. Care dintre urm ătoarele enun țuri este adev ărat pentru distan ța medie dintre dou ă persoane
(d):
a) reprezint ă numărul locuitorilor ce revin, în medie, la o unitate de suprafa ță
b) presupune o reparti ție uniform ă a populației în teritoriu, fiecare persoan ă fiind plasat ă în centrul
unui pătrat cu latura egal ă cu coeficientul de arealitate
c) reprezint ă mărimea medie a suprafe ței ce revine unui locuitor
d) se determin ă ca raport între efectivul popula ției unui teritoriu și suprafața acestuia
30e) se exprim ă în hectare sau metri p ătrați
165.
Care dintre urm ătoarele enun țuri este adev ărat pentru densitatea general ă a populației (dg):
a) reprezint ă numărul locuitorilor ce revin, în medie, la o unitate de suprafa ță
b) presupune o reparti ție uniform ă a populației în teritoriu, fiecare persoan ă fiind plasat ă în centrul
unui pătrat cu latura egal ă cu densitatea general ă
c) reprezint ă mărimea medie a suprafe ței ce revine unui locuitor
d) se determin ă ca raport între suprafa ța unui teritoriu și populația aferentă acestuia
e) se exprim ă în metri liniari
166.
Fenomenul de acumulare a vârstelor afecteaz ă o serie de reparti ție a popula ției pe vârste,
atunci când coeficientul de acumulare a vârstelor (ka):
a) 1ak b) 0 ak c) 05 ,1ak d) 05 ,1 1ak e) 1 1ak
167. Care dintre urm ătoarele grafice este cel mai adecvat pentru studiul procesului de îmb ătrânire
demografic ă?
a) poligonul frecven țelor
b) historiograma c) diagrama de balan ță
d) diagrama polar ă
e) piramida vârstelor 168.
Care dintre urm ătoarele enun țuri este adev ărat pentru fenomenul de îmb ătrânire demografic ă
a populației?
a) este numit și senescen ță
b) este un fenomen ireversibil c) este un fenomen reversibil
d) este numit și longevitate
e) reprezint ă creșterea duratei medii de via ță
169.
Care dintre urm ătoarele enun țuri este adev ărat pentru fenomenul de întinerire demografic ă a
populației?
a) este numit și senescen ță
b) reprezint ă creșterea ponderii popula ției tinere pe seama sc ăderii ponderii popula ției celorlalte
două grupe demoeconomice
c) este un fenomen ireversibil d) este numit și longevitate
e) reprezint ă creșterea duratei medii de via ță
170.
Care dintre urm ătoarele enun țuri este adev ărat pentru longevitate?
a) este numit ă și senescen ță
b) reprezint ă creșterea ponderii popula ției tinere pe seama sc ăderii ponderii popula ției celorlalte
două grupe demoeconomice
c) este un fenomen reversibil d) reprezint ă creșterea duratei medii de via ță
e) reprezint ă uzura progresiv ă a organismului
171.
Care dintre urm ătoarele enun țuri este adev ărat pentru senescen ță?
a) este numit ă și speranță matematic ă de viață
b) reprezint ă creșterea ponderii popula ției tinere pe seama sc ăderii ponderii popula ției celorlalte
două grupe demoeconomice
c) este un fenomen reversibil
31d) reprezint ă creșterea duratei medii de via ță
e) reprezint ă uzura progresiv ă a organismului
172. Care sunt grupele demo-economice folo site în studiul pr ocesului de îmb ătrânire
demografic ă:
a) 0-19 ani; 20-59 ani; 60 ani și peste
b) 0-19 ani; 20-64 ani; 65 ani și peste
c) 0-14 ani; 15-64 ani; 65 ani și peste
d) 0-14 ani; 15-69 ani; 70 ani și peste
e) 0-14 ani; 15-59 ani; 60 ani și peste
173.
Ce formă a piramidei vârstelor caracterizeaz ă o popula ție în curs de întinerire din punct de
vedere demografic?
a) triunghi b) stog (c ăpiță) c) clopot d) amfor ă e) dreptunghi
174.
Ce formă a piramidei vârstelor caracterizeaz ă o popula ție tânără din punct de vedere
demografic?
a) triunghi b) stog (c ăpiță) c) clopot d) amfor ă e) dreptunghi
175.
Ce formă a piramidei vârstelor caracterizeaz ă o populație în curs de îmb ătrânire din punct de
vedere demografic?
a) triunghi b) stog (c ăpiță) c) clopot d) amfor ă e) dreptunghi
176.
Ce formă a piramidei vârste lor caracterizeaz ă o popula ție îmbătrânită din punct de vedere
demografic?
a) triunghi b) stog (c ăpiță) c) clopot d) amfor ă e) dreptunghi
177. Care dintre urm ătoarele valori ale ponderii popula ției vârstnice (gv) definesc o popula ție
îmbătrânită demografic?
a) % 7vg b) % 12vg c) % 12 %7vg d) % 14vg e) % 5vg
178. Care dintre afirma țiile de mai jos, referitoare la culoarul vârstei sau duratei calendaristice
dintre dou ă evenimente univoc determinate din diagrama Lexis, sunt adev ărate:
a) este orizontal b) este vertical c) es te oblic d) este limitat de nivelurile t i-1 și ti
e) este limitat de nivelurile z i-1 și zi
179.
Care dintre afirma țiile de mai jos, referitoare la culoarul anului na șterii sau observ ării
fenomenului din diagrama Lexis, sunt adev ărate:
a) este orizontal b) este vertical c) este oblic d) este limitat de vârstele exacte x i-2 și
xi
e) este limitat de vârstele exacte x i-1 și xi
180.
Care dintre afirma țiile de mai jos, referitoare la culoarul genera ției sau demografic din
diagrama Lexis, sunt adev ărate:
a) este orizontal b) este vertical c) es te oblic d) este limitat de nivelurile t i-1 și ti
e) este limitat de nivelurile z i-1 și zi
181. Din genera ția anului 2008 au provenit 3000 de persoane decedate la vârsta de 1 an, 2000 de
decese fiind înregistrate în anul 2009 și 1000 de decese fiind înregistrate în anul 2010. Ce tip de
colectivitate reprezint ă în diagrama Lexis?
a) colectivitate principal ă de deceda ți de gradul I
b) colectivitate principal ă de deceda ți de gradul II
32c) colectivitate principal ă de deceda ți de gradul III
d) colectivitate principal ă de supravie țuitori de gradul I
e) colectivitate principal ă de supravie țuitori de gradul II
182.
Efectivul de supravie țuitori, la data de 1 ianuarie 2011, la vârsta de 2 ani a fost de 250000
persoane. Ce tip de colectivitate reprezint ă în diagrama Lexis?
a) colectivitate principal ă de supravie țuitori de gradul I
b) colectivitate principal ă de supravie țuitori de gradul II
c) colectivitate principal ă de deceda ți de gradul I
d) colectivitate principal ă de deceda ți de gradul II
e) colectivitate principal ă de deceda ți de gradul III
183.
În anul 2010 au decedat la vârsta de 3 ani 4000 de persoane, 1000 provenind din genera ția
2006 și 3000 provenind din genera ția 2007. Ce tip de colectivitate reprezint ă în diagrama Lexis?
a) colectivitate principal ă de deceda ți de gradul I
b) colectivitate principal ă de deceda ți de gradul II
c) colectivitate principal ă de deceda ți de gradul III
d) colectivitate principal ă de supravie țuitori de gradul I
e) colectivitate principal ă de supravie țuitori de gradul II
184.
Efectivul de supravie țuitori la data de 1 iulie 2011, în vârst ă de 3 ani a fost de 300.000
persoane. Ce tip de colectivitate reprezint ă în diagrama Lexis?
a) colectivitate principal ă de supravie țuitori de gradul I
b) colectivitate principal ă de supravie țuitori de gradul II
c) colectivitate principal ă de deceda ți de gradul I
d) colectivitate principal ă de deceda ți de gradul II
e) colectivitate principal ă de deceda ți de gradul III
185.
Efectivul de supravie țuitori provenind din genera ția 2004, care au aniversat în anul 2010
vârsta de 6 ani, a fost de 150000 persoa ne. Ce tip de cole ctivitate reprezint ă în diagrama Lexis?
a) colectivitate principal ă de supravie țuitori de gradul I
b) colectivitate principal ă de supravie țuitori de gradul II
c) colectivitate principal ă de deceda ți de gradul I
d) colectivitate principal ă de deceda ți de gradul II
e) colectivitate principal ă de deceda ți de gradul III
186.
Efectivul de supravie țuitori provenind din genera ția 2007, care au aniversat în anul 2010
vârsta de 3 ani, a fost de 200000 persoa ne. Ce tip de cole ctivitate reprezint ă în diagrama Lexis?
a) colectivitate principal ă de deceda ți de gradul III
b) colectivitate principal ă de supravie țuitori de gradul II
c) colectivitate principal ă de deceda ți de gradul I
d) colectivitate principal ă de deceda ți de gradul II
e) colectivitate principal ă de supravie țuitori de gradul I
187.
Din genera ția anului 2005 au provenit 8000 de persoa ne decedate la vârs ta de 4 ani; 3500
dintre decese au fost înregistrate în a nul 2009. Ce tip de colectivitate reprezint ă în diagrama
Lexis?
a) colectivitate principal ă de deceda ți de gradul III
b) colectivitate elementar ă de deceda ți
c) colectivitate principal ă de deceda ți de gradul I
d) colectivitate principal ă de deceda ți de gradul II
e) colectivitate principal ă de supravie țuitori de gradul I
33
188. Din genera ția anului 2005 au provenit 8000 de persoa ne decedate la vârs ta de 4 ani; 4500
dintre decese au fost înregistrate în a nul 2010. Ce tip de colectivitate reprezint ă în diagrama
Lexis?
a) colectivitate principal ă de deceda ți de gradul III
b) colectivitate elementar ă de supravie țuitori
c) colectivitate principal ă de deceda ți de gradul I
d) colectivitate principal ă de deceda ți de gradul II
e) colectivitate elementar ă de deceda ți
189.
În anul 2010 au decedat la vârsta de 5 ani 5000 de persoane, 3000 provenind din genera ția
2004 și 2000 provenind din genera ția 2005. Ce tip de colectivitate reprezint ă în diagrama Lexis?
a) colectivitate principal ă de deceda ți de gradul III
b) colectivitate principal ă de deceda ți de gradul II
c) colectivitate principal ă de deceda ți de gradul I
d) colectivitate principal ă de supravie țuitori de gradul I
e) colectivitate principal ă de supravie țuitori de gradul II
190.
În anul 2010 au fost înregistra ți 6000 de deceda ți provenind din genera ția 2007, dintre care
4000 la vârsta de 2 ani și 2000 la vârsta de 3 ani. Ce tip de colectivitate reprezint ă în diagrama
Lexis?
a) colectivitate principal ă de deceda ți de gradul III
b) colectivitate principal ă de deceda ți de gradul II
c) colectivitate principal ă de deceda ți de gradul I
d) colectivitate principal ă de supravie țuitori de gradul I
e) colectivitate principal ă de supravie țuitori de gradul II
191. Generația este o cohort ă al cărei eveniment origine este:
a) nașterea b) c ăsătoria c) divor țul d) decesul e) înscrierea la o școală
192.
Promoția este o cohort ă al cărei eveniment origine este:
a) nașterea b) c ăsătoria c) divor țul d) decesul e) emigrarea
193.
Promoția este o cohort ă al cărei eveniment origine este:
a) nașterea b) schimbarea domiciliului stabil c) divor țul d) decesul
e) înscrierea la o școală
194.
Pentru eliminarea influen ței structurii pe vârste asupra rate i generale de mortalitate în cazul
comparațiilor în timp și spațiu, se folosesc:
a) metoda mortalit ății standard b) probabilit ățile de deces
c) rata de mortalitate infantil ă d) rata general ă de mortalitate e) diagrama Lexis
195.
Pentru eliminarea influen ței structurii pe vârste asupra rate i generale de mortalitate în cazul
comparațiilor în timp și spațiu, se folosesc:
a) rata de mortalitate infantil ă b) probabilit ățile de deces
c) rata general ă de mortalitate d) diagra ma Lexis e) metoda popula ției standard
196.
Raportul de mortinatalitate se determin ă ca:
a) sumă a ratelor mortalit ății neonatale și postneonatale
b) raport între num ărul născuților morți și totalul n ăscuților (vii sau mor ți)
c) raport între num ărul născuților morți și cel al născuților vii
d) ca diferen ță între rata mortalit ății perinatale și rata mortalit ății endogene
34e) ca sum ă a ratelor mortalit ății endogene și exogene
197.
Rata general ă a mortalit ății infantile se determin ă ca:
a) sumă a ratelor mortalit ății neonatale și postneonatale
b) raport între num ărul născuților morți și totalul n ăscuților (vii sau mor ți)
c) raport între num ărul născuților morți și cel al născuților vii
d) ca diferen ță între rata mortalit ății perinatale și rata mortalit ății endogene
e) ca diferen ță între rata mortalit ății endogene și cea a mortalit ății exogene
198.
Rata mortinatalit ății se determin ă ca:
a) suma ratelor mortalit ății neonatale și postneonatale
b) raport între num ărul născuților morți și totalul n ăscuților (vii sau mor ți)
c) raport între num ărul născuților morți și cel al născuților vii
d) ca diferen ță între rata mortalit ății perinatale și rata mortalit ății endogene
e) ca sum ă a ratelor mortalit ății endogene și exogene
199.
Rata mortalit ății perinatale se determin ă ca:
a) diferen ță între rata mortalit ății endogene și cea a mortalit ății exogene
b) sumă a ratelor mortinatalit ății și mortalității endogene
c) sumă a ratelor mortinatalit ății și mortalității exogene
d) diferen ță între rata mortinatalit ății și cea a mortalit ății materne
e) sumă a ratelor mortalit ății exogene și mortalității endogene
200. Conform metodei analizei biometrice, rata mortalit ății exogene (exogm ) se determin ă astfel:
a) endog exogm m 24,1 b ) antilaexogm minf 42,1
c) ala postneonatexogm m 42,1 d) ala postneonatexogm m 24,1 e) antilaexogm minf 24,1
201. Care dintre urm ătoarele cauze de deces ale copiilor în primul an de via ță aparține grupei
deceselor endogene?
a) otrăviri b) leziuni c) accidente d) malforma ții congenitale e) bol i ale aparatului
respirator 202.
Care dintre urm ătoarele cauze de deces ale copiilor în primul an de via ță aparține grupei
deceselor endogene?
a) boli ale aparatului circulator b) boli ale aparatului digestiv c) otr ăviri
d) boli ale aparatului respirat or e) traumatisme cauzate de na ștere
203.
Care dintre urm ătoarele cauze de deces ale copiilor în primul an de via ță aparține grupei
deceselor exogene?
a) boli ale aparatului digestiv b) malforma ții congenitale
c) traumatisme cauzate de na ștere d) noxe ale gravidit ății e) tare ereditare
204.
Care dintre urm ătoarele cauze de deces ale copiilor în primul an de via ță aparține grupei
deceselor exogene?
a) malforma ții congenitale b) tare ereditare c) boli ale ap aratului respirator
d) traumatisme cauzate de na ștere e) tare ereditare
205.
Frecvența deceselor datorate unei anumite cauze (fi), numit ă și mortalitate propor țională pe
cauze de deces, se determin ă ca:
a) raport procentual între decesele datorate unei anumite cauze și efectivul mediu al popula ției
b) raport procentual între decesele datorate unei anumite cauze și numărul total de decese
35c) raport între decesele dato rate unei anumite cauze și efectivul mediu al popula ției, exprimat la
100000 de persoane d) produs între decesele da torate unei anumite cauze și numărul total de decese, exprimat în promile
e) produs între decesele datorate unei anumite cauze șiefectivul mediu al popula ției, exprimat în
promile 206.
Ratele de mortalitate pe cauze de deces (mi), se determin ă ca:
a) raport procentual între decesele datorate unei anumite cauze și efectivul mediu al popula ției
b) raport procentual între decesele datorate unei anumite cauze și numărul total de decese
c) raport între decesele dato rate unei anumite cauze și efectivul mediu al popula ției, exprimat la
100000de persoane d) produs între decesele da torate unei anumite cauze și numărul total de decese, exprimat în promile
e) produs între decesele datorate unei anumite cauze șiefectivul mediu al popula ției, exprimat în
promile 207.
În funcție de intervalul de vârst ă pentru care se construie ște, tabela de mortalitate poate fi:
a) transversal ă sau longitudinal ă b) demografic ă sau actuarial ă
c) prospectiv ă sau retrospectiv ă d) pe ani de vârst ă sau pe grupe cincinale de vârst ă
e) pentru o genera ție ipotetic ă sau pentru o genera ție reală
208.
În funcție de optica analizei demografice, tabela de mortalitate poate fi:
a) transversal ă sau longitudinal ă b) demografic ă sau actuarial ă
c) complet ă sau prescurtat ă d) pe ani de vârst ă sau pe grupe cincinale de vârst ă
e) prospectiv ă sau retrospectiv ă
209.
În funcție de tipul popula ției pentru care se întocme ște (popula ție totală sau popula ție
selectată), tabela de mortalitate poate fi:
a) transversal ă sau longitudinal ă b) demografic ă sau actuarial ă
c) complet ă sau prescurtat ă d) pe ani de vârst ă sau pe grupe cincinale de vârst ă
e) prospectiv ă sau retrospectiv ă
210.
O populație în care un so ț poate avea simultan mai multe so ții se nume ște:
a) monogam ă b) endogam ă c) poliandr ă d) poligamă
e) exogam ă
211.
În funcție de existen ța anumitor caracteristici comune ale so ților (sociale, fizice, psihice),
căsătoriile pot fi:
a) endogame și exogame b) homogame și heterogame c) mature și târzii
d) precoce și timpurii e) simple și mixte
212.
O populație în care o so ție poate avea simultan mai mul ți soți se nume ște:
a) monogam ă b) endogam ă c) poliandr ă d) poligam ă
e) exogam ă
213.
În funcție de modalitatea de alegere a partenerului (în cadrul aceleia și comunit ăți sau în
afara comunit ății), căsătoriile pot fi:
a) endogame și exogame b) homogame și heterogame c) mature și târzii
d) precoce și timpurii e) simple și mixte
214.
Rata nupțialității nete se determin ă ca:
a) sumă a ratelor specifice de divor țialitate pe vârste (pentru întreaga popula ție sau numai pentru
cea căsătorită)
36b) raport între num ărul căsătoriilor și populația medie anual ă
c) diferen ță între rata general ă de nupțialiate și rata general ă de divorțialitate
d) raport între num ărul căsătoriilor și populația medie nup țiabilă
e) raport între num ărul primelor c ăsătorii și populația medie nec ăsătorită
215.
Rata total ă de divorțialitate se determin ă ca:
a) sumă a ratelor specifice de divor țialitate pe vârste (pentru întreaga popula ție sau numai pentru
cea căsătorită)
b) raport între num ărul căsătoriilor și populația medie anual ă
c) diferen ță între rata general ă de nupțialiate și rata general ă de divorțialitate
d) raport între num ărul căsătoriilor și populația medie nup țiabilă
e) raport între num ărul primelor c ăsătorii și populația medie nec ăsătorită
216.
Fertilitatea este:
a) capacitatea fiziologic ă a femeii sau a cuplului conjugal de a na ște copii vii
b) manifestarea efectiv ă a fecundit ății
c) incapacitatea fiziologic ă a femeii sau a cuplului conjugal de a na ște copii vii
d) manifestarea efectiv ă a sterilității
e) întreruperea cursului normal al sarcinii 217.
Fecunditatea este:
a) capacitatea fiziologic ă a femeii sau a cuplului conjugal de a na ște copii vii
b) manifestarea efectiv ă a fecundit ății
c) incapacitatea fiziologic ă a femeii sau a cuplului conjugal de a na ște copii vii
d) manifestarea efectiv ă a sterilității
e) întreruperea cursului normal al sarcinii
218. Pentru eliminarea influen ței structurii pe vârste asupra rate i generale de fertilitate în cazul
comparațiilor în timp și spațiu, se folosesc:
a) metoda mortalit ății standard b) metoda fertilit ății standard c) rata total ă de fertilitate
d) rata brut ă de reproducere e) diagrama Lexis
219.
Pentru eliminarea influen ței structurii pe vârste asupra rate i generale de fertilitate în cazul
comparațiilor în timp și spațiu, se folosesc:
a) metoda mortalit ății standard b) rata brut ă de natalitate c) rata total ă de fertilitate
d) metoda popula ției standard e) diagrama Lexis
220.
Infertilitatea este:
a) capacitatea fiziologic ă a femeii sau a cuplului conjugal de a na ște copii vii
b) manifestarea efectiv ă a fecundit ății
c) incapacitatea fiziologic ă a femeii sau a cuplului conjugal de a na ște copii vii
d) manifestarea efectiv ă a sterilității
e) întreruperea cursului normal al sarcinii 221.
Sterilitatea este:
a) capacitatea fiziologic ă a femeii sau a cuplului conjugal de a na ște copii vii
b) manifestarea efectiv ă a fecundit ății
c) incapacitatea fiziologic ă a femeii sau a cuplului conjugal de a na ște copii vii
d) manifestarea efectiv ă a sterilității
e) întreruperea cursului normal al sarcinii 222.
Născutul prematur este:
37a) produsul concep ției expulzat sau extras din corpul mamei dup ă cel puțin 28 de s ăptămâni de
gestație care, dup ă separație prezintă semne de via ță
b) fătul expulzat sau extras complet din corpul mamei dup ă o perioad ă de gestație de cel pu țin 28
săptămâni care nu prezint ă nici un semn de via ță
c) copilul n ăscut cu 3-4 s ăptămâni înainte de terminarea perioadei de sarcin ă, care are o greutate
mai mică de 2500 grame
d) stadiul de embri on al produsului concep ției
e) stadiul de zigot al produsului concep ției
223.
Născutul mort este:
a) produsul concep ției expulzat sau extras din corpul mamei dup ă cel puțin 28 de s ăptămâni de
gestație care, dup ă separație prezintă semne de via ță
b) fătul expulzat sau extras complet din corpul mamei dup ă o perioad ă de gestație de cel pu țin 28
săptămâni care nu prezint ă nici un semn de via ță
c) copilul n ăscut cu 3-4 s ăptămâni înainte de terminarea perioadei de sarcin ă, care are o greutate
mai mică de 2500 grame
d) stadiul de embri on al produsului concep ției
e) stadiul de zigot al produsului concep ției
224.
Născutul – viu este:
a) produsul concep ției expulzat sau extras din corpul mamei dup ă cel puțin 28 de s ăptămâni de
gestație care, dup ă separație prezintă semne de via ță
b) fătul expulzat sau extras complet din corpul mamei dup ă o perioad ă de gestație de cel pu țin 28
săptămâni care nu prezint ă nici un semn de via ță
c) copilul n ăscut cu 3-4 s ăptămâni înainte de terminarea perioadei de sarcin ă, care are o greutate
mai mică de 2500 grame
d) stadiul de embri on al produsului concep ției
e) stadiul de zigot al produsului concep ției
225.
Vârsta de reproducere sau vârsta fertil ă pentru femei este:
a) 18 – 54 ani b) 15 – 49 ani c) 20 – 50 ani d) 20 – 45 ani e) 18 – 49 ani 226.
Care dintre urm ătorii indicatori caracterizeaz ă longevitatea în cadrul Indicelui Dezvolt ării
Umane (conform metodologiei actuale)?
a) rata mortalit ății infantile b) VNB pe locuitor ($ SUA PPC)
c) numărul mediu de ani de școală d) speran ța de viață școlară
e) speranța de viață la naștere
227.
Care dintre urm ătorii indicatori caracterizeaz ă accesul la cunoa ștere în cadrul Indicelui
Dezvoltării Umane (conform metodologiei actuale)?
a) rata mortalit ății infantile b) VNB pe locuitor ($ SUA PPC)
c) numărul mediu de ani de școală d) PIB pe locuitor ($ SUA PPC)
e) speranța de viață la naștere
228.
Care dintre urm ătorii indicatori caracterizeaz ă accesul la cunoa ștere în cadrul Indicelui
Dezvoltării Umane (conform metodologiei actuale)?
a) rata mortalit ății infantile b) VNB pe locuitor ($ SUA PPC)
c) PIB pe locuitor ($ SUA PPC) d) speran ța de viață școlară
e) speranța de viață la naștere
38229. Care dintre urm ătorii indicatori caracterizeaz ă un standard decent de via ță în cadrul
Indicelui Dezvolt ării Umane (conform metodologiei actuale)?
a) rata mortalit ății infantile b) VNB pe locuitor ($ SUA PPC)
c) numărul mediu de ani de școală d) speran ța de viață școlară
e) speranța de viață la naștere
230.
Indicii specifici fiec ărei dimensiuni a dezvolt ării umane se determin ă cu ajutorul formulei:
a)
minmin max
V VV VI
realas b)
realasVV VImin max c)
min maxmin
V VV VIreala
s
d)
minmax
VV VIreala
s e)
maxmin
VV VIreala
s
231. Din anuarul statistic al României se cunosc urm ătoarele informa ții referitoare la regiunea de
dezvoltare Sud-Vest:
efectivul popula ției la 1 iulie 2009 = 2250565 locuitori
suprafața teritoriului = 29212 km2.
Să se determine și interpreteze distan ța medie dintre dou ă persoane în aceast ă regiune ( d).
a) 136,7 metri b) 0,013 metri c) 156 metri d) 77,04 metri e) 92,45
metri 232.
Din anuarul statistic al României se cunosc urm ătoarele informa ții:
efectivul popula ției la 1 iulie 2009 = 21469959 locuitori
suprafața teritoriului = 238391 km2.
Să se determine și interpreteze coeficient ul de arealitate din țara noastr ă (a).
a) 90,06 hectare/locuitor b) 1, 11 hectare/locuitor c) 0,09 km2/locuitor
d) 10,1 hectare/locuitor e) 111 hectare/locuitor 233.
Se cunosc urm ătoarele date cu privire la popula ția României:
Indicatori Anul
2000 2009
Născuți-vii 234521 222388
Născuți-morți 1393 969
Decedați la 0 ani, din care: 4370 2250
0-6 zile 1457 824
7-29 zile 730 465
1-2 luni 988 444
3-4 luni 555 237
5-6 luni 303 130
7-8 luni 172 80
9-11 luni 165 70
Să se determine indicele dinamicii mortalit ății neonatale în perioada 2000-2009.
a) 1,62 b) 0,62 c) 0,46 d) 2,16 e) 1,34 234.
Se cunosc urm ătoarele date cu privire la popula ția României:
Indicatori Anul
2000 2009
Născuți-vii 234521 222388
Născuți-morți 1393 969
Decedați la 0 ani, din care: 4370 2250
0-6 zile 1457 824
397-29 zile 730 465
1-2 luni 988 444
3-4 luni 555 237
5-6 luni 303 130
7-8 luni 172 80
9-11 luni 165 70
Să se determine indicele dinamicii mortalit ății postneonatale în perioada 2000-2009.
a) 1,62 b) 0,6 c) 0,46 d) 2,16 e) 1,34 235.
Se cunosc urm ătoarele date cu privire la popula ția României:
Indicatori Anul
2000 2009
Născuți-vii 234521 222388
Născuți-morți 1393 969
Decedați la 0 ani, din care: 4370 2250
0-29 zile 2187 1289
1-11 luni 2183 961
Să se determine indicele dinamicii ratei mortalit ății exogene în perioada 2000-2009.
a) 1,62 b) 0,62 c) 0,46 d) 2,16 e) 1,34 236.
Se cunosc urm ătoarele date cu privire la popula ția României:
Indicatori Anul
2000 2009
Născuți-vii 234521 222388
Născuți-morți 1393 969
Decedați la 0 ani, din care: 4370 2250
0-29 zile 2187 1289
1-11 luni 2183 961
Să se determine indicele dinamicii ratei mortinatalit ății în perioada 2000-2009.
a) 1,37 b) 0,73 c) 0,46 d) 2,16 e) 1,34 237.
Se cunosc urm ătoarele informa ții referitoare la n ăscuții-vii din țara noastr ă, în anul 2009:
Rangul născutului viu (k i) 1 2 3 4 5 6 7 8
Nr. născuți vii (N i) 115000 65000 20000 8000 4000 2500 1000 2000
Determina ți rangul mediu al n ăscutului viu și alegeți rezultatul corect:
a) 1,82 b) 2,5 c) 1,96 d) 2,3 e) 1,5 238.
Se cunosc urm ătoarele informa ții referitoare la ratele de fertilitate din țara noastr ă, în anul
2009:
Grupa de vârst ă a mamei (ani) 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49
Ratele de fertilitate f x – 0/00 39,3 67,5 82,7 59,4 22,1 4,7 0,2
Determina ți rata total ă de fertilitate (indicatoru l conjunctural al fertilit ății), f t, și alegeți rezultatul
corect: a) 1,31 copii/femeie b)
1,38 copii/femeie c) 1,96 copii/femeie
d) 2,3 copii/femeie e) 1,29 copii/femeie
239. Se cunosc urm ătoarele date referitoare la indicatorii dezvolt ării umane din România pentru
anul 2010:
indicele speran ței de viață = 0,842
indicele educa ției = 0,798
40 indicele ven itului = 0,672
Să se determine Indicele Dezvolt ării Umane (IDU) din România, conform metodologiei acruale.
a) 0,670 b) 0,828 c) 0,867 d) 0,770 e) 0,767 240.
Se cunosc urm ătoarele date referitoare la dimensiunea demografic ă a dezvolt ării umane din
România, pentru anul 2010:
Indicator Speran ța de viață la naștere
Valoarea minim ă 20 ani
Valoarea maxim ă 83,2 ani
Valoarea pentru România 73,2 ani
Să se determine indicele specific al speran ței de viață la naștere pentru țara noastr ă.
a) 0,842 b) 0,500 c) 1,180 d) 0,863 e) 0,640
PREVIZIUNE ECONOMIC Ă
241. Sistemul teoretic al științei previziunii economice cuprinde:
a) variabilele endogene. b) programul de guvernare al partidului care a câ știgat alegerile
c) variabilele rezultative. d) concluziile desprinse în urma analizei retrospective. e) coeficien ții cheltuielilor materiale directe.
242.
Pentru influen țarea și orientarea agen ților economici, pia ța concuren țială dispune de
instrumente ca:
a) prevederi ferme pentru ex ecutarea unor comenzi de stat.
b) funcții de produc ție.
c) balanța legăturilor dintre ramuri.
d) funcții de extrapolare.
e) prevederi obligatorii pentru domeniile și produsele atractive și profitabile.
243.
Proprietatea privat ă, libertatea de ac țiune și concuren ța au nevoie de planificare din
următoarele considerente:
a) suficien ța informa țiilor.
b) alocarea totdeauna optim ă a resurselor economice.
c) imposibilitatea mecanismelor pie ței de a asigura totdeauna o alocare optim ă a resurselor.
d) lipsa unor variabile de decizie unanim acceptate e) existen ța unei structuri piramidale a de ținătorilor puterii economice.
244.
Planificarea este util ă în economia concuren țială atunci când:
a) subestimeaz ă pârghiile economico-financiare.
b) reduce gradul de certitudine. c) reduce num ărul variabilelor de decizie.
d) înlătură mecanismele pie ței liberalizate.
e) multiplic ă șansele prin con știentizarea riscurilor.
245.
În economiile cu gestiune liberalizat ă, planul are rolul de:
a) fundamentare a progn ozelor normative.
b) accentuare a dezechilibrelor. c) multiplicator de șanse economice.
d) generator de incertitudini.
41e) evitarea și controlul riscurilor.
246.
Planificarea orientativ ă se particularizeaz ă prin:
a) caracterul obligatoriu. b) centralizarea excesiv ă a deciziilor.
c) organizarea institu țională.
d) metodologia elabor ării modelului deconomico-ma tematic de planificare
e) caracterul normativ. 247.
Instrumentarul macroeconomic al planific ării indicative cuprinde:
a) metoda rentabilit ății comparate.
b) metoda bilan țului actualizat.
c) contabilitatea na țională.
d) balanța legăturilor dintre ramuri.
e) metoda ra ționalizării opțiunilor bugetare.
248.
Estimatorii statistici de eval uare a gradului de siguran ță a prognozei sunt:
a) produsul intern brut calculat prin metoda cheltuielilor.
b) coeficientul de concentrare (Gini) c) abaterea medie p ătratică procentual ă.
d) indicatorii varia ției.
e) media geometric ă ponderată.
249.
Funcțiile de satura ție sunt:
a) funcțiile hiperbolice, logaritmice și logistice.
b) funcțiile liniare, logaritmice, hiperbolice.
c) funcțiile parabolice, logaritmice și Tornqvist.
d) funcțiile logaritmice, logistice și Tornqvist.
e) funcțiile de corela ție, de trend și de produc ție.
250.
Caracterul de interdependen ță dintre diferi ții indicatori economici și sociali genereaz ă:
a) înviorarea. b) prosperitatea. c) recesiunea. d) depresiunea. e) un efect de propagare în economie. 251.
Printre modalit ățile principale de implicare a statului în reglarea și orientarea economiei se
numără:
a) elaborarea planului na țional unic de dezvoltare economic ă și socială.
b) elaborarea previziunilor macroeconomice. c) interven ția în mecanismul pie ței.
d) conceperea și aplicarea unor strategii și politici economico-sociale cu caracter general, regional
sau sectorial. e) evaluarea marjei de risc provocat ă de evoluțiile probabile și de factorii imprevizibili.
252.
Coeficien ții matricei 1AE comparativ cu cei ai matricei A sunt:
a) egali.
b) mai mici numai pe diagonala principal ă.
c) mai mari numai pe diagonala principal ă.
d) mai mici. e) mai mari.
42
253. În sistemul de ecua ții al unui model economico-matematic intervin:
a) variabilele de stare, parametrii op ționali, func ția obiectiv.
b) variabilele de stare, func ția obiectiv și factorul timp.
c) funcția obiectiv, parametrii op ționali și factorul timp.
d) variabilele exogene, vari abilele endogene, parametrii op ționali.
e) factorul timp, variabilele exogene și funcția obiectiv.
254.
Sistemul de ecua ții:
ylnt )ykln(t tctblnyln )ykln( tcblnn
2 permite calculul parametrilor func ției:
a) teL KAy .
b) ctbe1ky .
c) ctbe1ky , k fixat.
d) kbe1yct .
e) btaky , k fixat.
255. Dintre metodele structurale de previziune fac parte:
a) metoda extrapol ării.
b) metoda analizei și sintezei.
c) metoda lui Lagrange. d) metoda balan țelor previzionale.
e) metoda model ării economico-matematice.
256.
Forma de planificare în care obiectivele cuprin se în plan sunt stabilite pe cale democratic ă și
înfăptuirea lor este sus ținută de autoritatea politic ă prin acordarea de avantaje acelor agen ți
economici care particip ă efectiv la îndeplinirea obiectivelor stabilite și penalizarea acelora care
nu se încadreaz ă în obiectivele planului este:
a) planificarea de tranzi ție.
b) planificarea indicativ ă sau orientativ ă.
c) planificarea strategic ă.
d) planificarea imperativ ă.
e) planificarea incitativ ă.
257. Între variabilele de previziune pot exista urm ătoarele tipuri de rela ții:
a) de nedeterminare; b) de saturare; c) econometrice; d) de calcul al coeficien ților;
e) de structur ă.
258.
După metodele folosite la elaborarea lor, previziunile se clasific ă în:
a) tradiționale;
b) explorative sau intuitive; c) sintetice sau ra ționale;
d) normative; e) economice.
43
259. Variabilele de previziune se clasific ă astfel:
a) matematice sau previzionabile; b) hiperbolice; c) parabolice; d) normative și logistice;
e) independente sau factoriale. 260.
Intensitatea leg ăturilor dintre variabilele de previziune se testeaz ă cu ajutorul indicatorilor:
a) abaterea medie patratic ă procentual ă;
b) deflatorul; c) coeficientul de corela ție simplă;
d) rata șomajului;
e) indicele pre țurilor de consum.
261.
Cu ajutorul func țiilor de produc ție se calculeaz ă următorii indicatori de eficien ță economic ă:
a) rata medie a infla ției;
b) coeficien ții aij ;
c) coeficien ții xij ;
d) necesarul de capital fix; e) valoarea coeficien ților de elasticitate.
262.
Cadranul al II-lea al Balan ței legăturilor dintre ramuri cuprinde:
a) coeficien ții aij ;
b) soldul balan ței comerciale;
c) coeficien ții xij ;
d) formarea brut ă de capital fix;
e) coeficien ții Aij .
263. Cu ajutorul rela ției
2 2 2 2y ynx xny x xynr
se calculeaz ă:
a) coeficientul de corela ție liniară simplă;
b) raportul de corela ție;
c) limita inferioar ă a intervalului de previziune;
d) coeficientul de corela ție parțială;
e) coeficientul de corela ție multipl ă.
264.
Coeficientul de corela ție multipl ă liniară în cazul a doi factori de influen ță se determin ă cu
relația:
a) 2
xx2
yx xyx yx yx2
yx
xx/y
212 21 2 1 1
21r1r r rr2 rR ;
b)
2
xx2
yxxx yx yx
xx/y
21 221 2 1
21r1 r1r r rR
;
c)
2
xx2
yxxyx yx yx
xx/y
21 121 1 2
21r1 r1rr rR
;
d)
2
yx2
yx2
yx yx
xx/y
1 22 1
21r1 r1r rR ;
44e)
22'
/21
211
yyyyR
ixx i
xxy .
265. După metodele folosite la elaborarea lor, previziunile se clasific ă în:
a) economice; b) raționale și intuitive;
c) raționale sau analitice;
d) normative sau ra ționale;
e) raționale sau sintetice.
266.
Principalele tipuri de modele bazate pe func ții de produc ție sunt:
a) cu coeficien ți de elasticitate de tip for ță de muncă aditivă;
b) cu coeficien ți de elasticitate de tip capital fix combinat;
c) cu coeficien ți de elasticitate complementari;
d) cu coeficien ți de elasticitate de tip Solow;
e) cu coeficien ți de elasticitate elementari.
267.
Pentru alegerea func ției de extrapolare se folosesc urm ătoarele metode:
a) metoda celor mai mici p ătrate;
b) metoda interpol ării;
c) metoda reprezent ării grafice;
d) metoda ritmului mediu anual; e) metoda arborelui de pertinen ță.
268.
Sistemul de ecua ții:
yxxbxay1xb na
2 permite calculul parametrilor func ției:
a) cxbe1ky .
b) bxay .
c) bxa1y .
d) xlnbay .
e) xlogbay .
269. Sistemul de ecua ții
xy1
x1
ka
x1
k1y1
x1
ka
k1n
2 permite calculul parametrilor func ției:
a) ctbe1ky ;
b) axkxy ;
c) y = a + kx;
d) 2kxa y ;
e) kxaxy .
45
270. În cadrul proceselor de continuitate deosebim:
a) procese de maturizare; b) procese de transformare; c) procese de înlocuire sau de substitu ție;
d) procese de amplificare a evolu ției trecute;
e) procese native. 271.
Sistemul teoretic al științei previziunii economice cuprinde:
a) modelele de previziune folosite. b) coeficien ții cheltuielilor materiale totale.
c) fluxurile comer țului extern.
d) variabilele factoriale. e) ipotezele formulate privind evolu ția în viitor a vie ții economice.
272.
Prognozarea economic ă are funcții ca:
a) să decidă asupra obiectivului de realizat.
b) să elaboreze variante ale dezvolt ării viitoare.
c) să întocmeasc ă planuri obligatorii.
d) să domine mecanismul pie ței concuren țiale.
e) să servească la finalizarea planului unic de deyvoltare
273.
În economia concuren țială, planificarea urm ărește:
a) să asigure o competi ție corectă și fair play.
b) să dezvolte și să perfecționeze instrumentele, tehnicile și pârghiile pentru desf ășurarea
competiției pe piață.
c) să suprasolicite pârghiile administrativ-birocratice.
d) să subestimeze pârghiile economico-financiare.
e) să elaboreze planuri supracentrallizate.
274.
Planificarea este util ă în economia concuren țială atunci când:
a) mărește gradul de incertitudine.
b) nu anticipeaz ă și nu orienteaz ă corelații esențiale pentru viitorul competi ției.
c) asigură instrumentele de gestiune și control în situa țiile de criz ă.
d) reduce gradul de incr edere în mecanismul pie ței liberalizate.
e) reduce gradul de certitudine. 275.
Necesitatea planific ării a fost impus ă de:
a) caracterul întâmpl ător al muncii.
b) lipsa cooper ării în munc ă.
c) absența diviziunii muncii.
d) accentuarea complexit ății activității umane.
e) caracterul ra țional al deciziilor din activitatea economic ă.
276.
Planificarea orientativ ă se particularizeaz ă prin:
a) metodele și tehnicile de elaborare și executare a planului.
b) caracter normativ. c) caracter obligatoriu. d) modalitatea de impunere a planului. e) centralizare excesiv ă a deciziilor.
277.
Instrumentarul macroeconomic al planific ării indicative cuprinde:
46a) metoda ra ționalizării opțiunilor bugetare.
b) modelele macroeconomice. c) metoda rentabilit ății comparate.
d) metoda bilan țului actualizat.
e) metoda celor mai mici p ătrate.
278.
Modelul func ției de produc ție cu progres tehnic și coeficien ți de elasticitate
necomplementari este:
a) teL KAy .
b) L KAy .
c) LKAy .
d) 2 2L K hKL2 y .
e) 1L KAy .
279. Prognozele care prefigureaz ă evoluția fenomenelor și proceselor economico-sociale pornind
de la evolu ția trecută a acestora, f ără a impune nici o restric ție asupra valorilor ce urmeaz ă a fi
luate în viitor sunt:
a) sintetice. b) explorative. c) normative. d) raționale.
e) analitice. 280.
După specificul fenomenelor investigate exist ă:
a) prognoze macroeconomice. b) prognoze ale cercet ării științifice.
c) prognoze ecologice. d) prognoze pe produse sa u grupe de produse.
e) prognoze ra ționale.
281.
Pornind de la modelul func ției de produc ție 1L KAy , cu relația
1
KLA se
determină:
a) productivitatea marginal ă a muncii.
b) productivitatea muncii stabilit ă ca mărime medie.
c) productivitatea (randa mentul) medie(-u) a(l) capitalului fix.
d) productivitatea marginal ă a capitalului.
e) rata marginal ă de substitu ție a unei p ărți din forța de munc ă cu capital fix.
282.
Modelul economico-matematic ce pune în coresponden ță consumul de factori și rezultatul
util obținut, în condi țiile funcționării normale a unui sistem de produc ție este:
a) funcția obiectiv.
b) balanța legăturilor dintre ramuri.
c) funcția logistic ă.
d) funcția de produc ție.
e) funcția de trend.
283.
Funcție de elementul informa țional care primeaz ă în elaborarea previziunilor se disting
metodele:
a) extrapol ării și interpolării.
47b) fundamentale și intuitive.
c) explorative și normative.
d) fundamentale și explorative.
e) de proiectare pe elemente și normative.
284.
Printre principiile de baz ă ale elabor ării previziunilor se num ără:
a) comparabilitatea indicatorilor în timp și spațiu.
b) punerea în valoare a componentei spa țiale a economiei.
c) structura standard a indicat orilor de caracterizare a calit ății vieții.
d) raționalizarea ob țiunilor bugetare.
e) utilizarea indicatorilor strategiilor economice interna ționale.
285.
Instrumentele principale de influen țare a economiei sunt:
a) politica fiscal ă și politica monetar ă.
b) prognoza și planificarea macroeconomic ă.
c) politica fiscal ă și prognoza macroeconomic ă.
d) planificarea imperativ ă și interven ția statului în economie.
e) politica monetar ă și politica social ă.
286. Sistemul de ecua ții
y)'x( )'x(c)'x(ay'x )'x(by )'x(c na
2 4 222
se utilizeaz ă pentru calculul parametrilor
funcției:
a) y = a + bx + cx2;
b) 2cxbay ;
c) y = a + bx + cx2 în ipoteza 0x,
i ;
d) 2cx bxa1y în ipoteza 0x,
i ;
e) bxa1y .
287. După rolul lor în fundamentarea și elaborarea instrumentelor gestiunii previzionale,
metodele de previziune se clasific ă în:
a) metode instrumental-opera ționale;
b) metode normative; c) metode structurale; d) metode mixte; e) metode ra ționale.
288.
După sfera de cuprindere, previziunile se clasific ă în:
a) normative; b) explorative; c) sectoriale; d) probabilistice; e) ecologice. 289.
După metodele folosite la elaborarea lor, previziunile se clasific ă în:
a) sintetice sau ra ționale;
b) explorative; c) normative sau intuitive; d) economice;
48e) econometrice.
290.
Variabilele de previziune se clasific ă astfel:
a) dependente; b) dependente sau rezultative; c) opționale sau factoriale;
d) factoriale; e) independente și factoriale.
291.
Intensitatea leg ăturilor dintre variabilele de previziune se testeaz ă cu ajutorul indicatorilor:
a) indicele pre țurilor de consum;
b) indicele infla ției;
c) deflatorul; d) raportul de corela ție;
e) sporul mediu anual al cre șterii PNB.
292.
Cu ajutorul func țiilor de produc ție se calculeaz ă următorii indicatori de eficien ță economic ă:
a) necesarul de for ță de muncă;
b) randamentul mediu al capitalului fix;
c) coeficien ții aij ;
d) coeficien ții Aij ;
e) necesarul de capital fix. 293.
Cadranul al II-lea al Balan ței legăturilor dintre ramuri cuprinde:
a) amortizarea capitalului fix; b) coeficien ții de elasticitate;
c) coeficien ții
(E-A)-1 ;
d) coeficien ții Aij ;
e) exportul net. 294.
Covarianța se calculeaz ă cu ajutorul rela ției:
a)
2
i2'
x i
y yy y1 covi;
b) yyxxn1)y,x cov(i i ;
c) cov = y T = f(a, y 0, x, u) ;
d)
n
1i ii1yKlnn1
21nc cov ;
e) ctbe11cov .
295. Pentru alegerea func ției de extrapolare se folosesc urm ătoarele metode:
a) metoda compara țiilor interna ționale;
b) metoda celor mai mici p ătrate;
c) metoda extrapol ării;
d) metoda statistic ă;
e) metoda interpol ării.
296.
Printre elementele valorii ad ăugate brute se num ără:
a) consumurile de natura obiectelor muncii; b) amortizarea capitalului fix;
49c) valoarea de inventar a capitalului fix;
d) consumurile materiale totale; e) consumul final public. 297.
Cadranul al III -lea al Balan ței legăturilor dintre ramuri cuprinde:
a) PIB dup ă metoda de calcul a veniturilor;
b) PIB dup ă metoda de calcul a cheltuielilor;
c) coeficien ții consumurilor materiale directe;
d) coeficien ții consumurilor materiale totale;
e) cererea final ă.
298.
Elaborarea previziunilo r cu ajutorul func țiilor de extrapolare pr esupune parcurgerea mai
multor opera ții, între care:
a) calculul coeficien ților tehnologici;
b) parametrizarea func țiilor de produc ție;
c) determinarea perioadei pe ntru analiza retrospectiv ă;
d) calculul coeficien ților consumurilor intermediare;
e) calculul coeficientului de corela ție multipl ă.
299.
În relația YT = f(a, y 0, x, u) procesele native sunt acelea:
a) în care x tinde la zero;
b) în care a tinde la zero;
c) în care y0 = 0;
d) în care u tinde la zero;
e) în care y0 = 0 și x tinde la infinit.
300. Procesele de completa re au în vedere:
a) definirea limitelor ce tr ebuie atinse în perspectiv ă;
b) eșalonarea în timp sau întârzierea necesar ă;
c) apariția unor nevoi suplimentare;
d) evoluția variabilei dependente sub influen ța unor factori noi;
e) modificarea activit ăților de transformare în ceea ce prive ște mijloacele folosite.
301.
Necesitatea planific ării a fost impus ă de:
a) caracterul întâmpl ător al activit ății umane.
b) caracterul limitat al resurselor. c) absența unei modalit ăți adecvate de coordonare a activit ăților.
d) lipsa cooper ării în munc ă.
e) caracterul simplu al muncii. 302.
Instrumentarul microeconomic al planific ării indicative cuprinde:
a) metoda celor mai mici p ătrate.
b) schița de creștere.
c) metoda contabilit ății comparate.
d) metoda rentabilit ății comparate.
e) modelele macroeconomice. 303.
Instrumentarul macroeconomic al planific ării orientative cuprinde:
a) metoda ra ționalizării opțiunilor bugetare.
b) metoda rentabilit ății comparate.
c) proiecțiile.
d) strategia de urmat.
50e) metoda bilan țului actualizat.
304.
Planificarea macroeconomic ă orientativ ă se particularizeaz ă prin:
a) metodologia elabor ării și executării planului, organizarea institu țională, metodele și tehnicile
folosite în elaborarea și executarea planului.
b) rolul statului, metodologia de planificare, organizarea institu țională.
c) metodologia elabor ării și executării planului, orizontul de timp, metodele și tehnicile folosite în
elaborarea și executarea planului.
d) metodologia elabor ării și executării planului, rolul statului corectarea mecanismului pie ței.
e) orizontul de timp, ro lul statului, metodele și tehnicile folosite în elaborarea și executarea
planului. 305.
Funcție de ponderile cu care ac ționează elementele deterministe și cele aleatoare asupra
evoluției fenomenelor distingem:
a) previziuni în condi ții de incertitudine.
b) previziuni macroeconomice. c) previziuni condi ții de certitudine.
d) previziuni pe termen mediu. e) previziuni pe termen lung. 306.
Cadranul I al modelului Balanței legăturilor dinte ramuri reflectă:
a) consumurile intermediare. b) structura cererii finale. c) coeficien ții tehnologici.
d) valoarea ad ăugată brută.
e) cheltuielile materiale de produc ție.
307.
În extrapolarea analitic ă pe baza func țiilor matematice intervin:
a) variabilele independente și funcția obiectiv.
b) variabila endogen ă și variabilele independente.
c) variabila endogen ă și parametrii op ționali.
d) variabilele exogene, endogene și parametrii op ționali.
e) funcția obiectiv și parametrii op ționali.
308. Relația ctbe1ky se utilizeaz ă în special pentru previzionarea:
a) costului pe unitatea de produs.
b) vânzărilor de m ărfuri, bunuri de consum, produse de lux.
c) gradului de înzestrare a popula ției cu bunuri de folosin ță îndelungat ă.
d) produsului intern brut func ție de gradul de înzestrare tehnic ă a muncii.
e) cererii finale func ție de necesarul de investi ții.
309.
În cazul planific ării incitative obiectivele cuprinse în plan sunt:
a) bazate pe o concep ție filosofico-economic ă strategică.
b) stabilite pe cale democratic ă.
c) impuse de autoritatea central ă.
d) coordonate separat de administra țiile publice și întreprinderile private.
e) coercitive.
310.
Relația
2
xx2
yxxx yx yx
x/yx
21 221 2 1
2 1r1 r1r r rR
se utilizeaz ă pentru:
a) calculul coeficientului de corela ție multipl ă dintre y și x1 și x2 ;
51b) calculul raportului de corela ție multipl ă;
c) calculul coeficientului de corela ție parțială dintre y și x2 cu excluderea influen ței lui x1 ;
d) calculul coeficientului de corela ție parțială dintre y și x1 cu excluderea influen ței lui x2 ;
e) calculul coeficientului de corela ție simplă.
311. Sistemul de ecua ții
y)'x()'x(c)'x(ay'x)'x(by1)'x(c na
2
4 222
se utilizeaz ă pentru calculul parametrilor
funcției:
a) y = a + bx + cx2;
b) 2cxbay ;
c) y = a + bx + cx2 în ipoteza 0x,
i ;
d) 2cx bxa1y în ipoteza 0x,
i ;
e) bxa1y .
312. După specificul fenomenelor investig ate, previziunile se clasific ă în:
a) de finalitate;
b) explorative; c) ale dezvolt ării științei și tehnologice;
d) probabilistice; e) normative. 313.
După sfera de cuprindere, previziunile se clasific ă în:
a) economice; b) ecologice; c) sociale; d) sintetice; e) ale dezvolt ării științei și tehnologice.
314.
Intensitatea leg ăturilor dintre variabilele de previziune se testeaz ă cu ajutorul indicatorilor:
a) ritmul mediu anual al cre șterii PIB;
b) raportul de corela ție;
c) deflatorul; d) indicele infla ției;
e) indicele pre țurilor de consum
315.
Cu ajutorul func țiilor de produc ție se calculeaz ă următorii indicatori de eficien ță economic ă:
a) coeficien ții Aij ;
b) coeficien ții xij ;
c) necesarul de capital fix; d) productivitatea marginal ă a muncii;
e) parametrii func ției de trend.
316.
Cadranul al III -lea al Balan ței legăturilor dintre ramuri cuprinde:
a) coeficien ții de elasticitate;
b) coeficien ții tehnologici;
52c) PIB dup ă metoda de calcul a cheltuielilor;
d) excedentul net de exploatare; e) variația stocurilor.
317.
Elaborarea previziunilo r cu ajutorul func țiilor de extrapolare pr esupune parcurgerea mai
multor opera ții, între care:
a) calculul coeficien ților consumurilor intermediare;
b) calculul indicilor de sezonalitate; c) calculul coeficien ților tehnologici;
d) alegerea variabilelor independente; e) parametrizarea func țiilor de produc ție.
318.
Elaborarea previziunilo r cu ajutorul func țiilor de extrapolare pr esupune parcurgerea mai
multor opera ții, între care:
a) calculul coeficien ților consumurilor intermediare;
b) calculul componentei ciclice; c) calculul coeficien ților tehnologici;
d) testarea calit ății funcției de extrapolare;
e) parametrizarea func țiilor de produc ție.
319.
Elementele cheltuielilor materiale totale pe ramuri sunt:
a) valoarea ad ăugată;
b) consumul final privat; c) consumul final guvernamental; d) exportul net; e) consumurile intermediare.
320.
Funcția de trend parabolic ă de ordinul II pe baza c ăreia se va efectua calc ulul de previziune
este:
2'
i'
i'
t t036,0t32,3 57,113y
Seria retrospectiv ă este format ă din 7 termeni. Valoarea previzionat ă y12 va fi:
a) 174,29
b) 139,75
c) 126,98
d) 145,69
e) 142,43
ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIAR Ă
321.Care din urm ătoarele variante reprezint ă indicatori de activitate?
a) Rezultatul din exploatare;
b) Productivitatea muncii și randamentul utilajelor;
c) Rata rentabilit ății economice și rata rentabilit ății financiare;
d) Cifra de afaceri, valoarea ad ăugată și producția exercițiului;
e) Cheltuielile totale și cheltuielile din exploatare.
322.
Producția exercițiului unei firme cuprinde:
a) Valoarea produc ției vândute, stocate și imobilizate;
b) Valoarea mijloacelor fixe vândute de întreprindere;
c) Veniturile din relu ări de provizioane;
53d) Dobânzile încasate;
e) Veniturile din vânzarea m ărfurilor.
323. Cifra de afaceri marginal ă reprezint ă:
a) Încasarea medie pe unitatea de produs vândut ă;
b) Variația încasărilor unei întreprinderi generat ă de variația cu o unitate a cantit ăților vândute;
c) Acel nivel al cifrei de afaceri care asigur ă acoperirea în totalita te a cheltuielilor f ără să se obțină
profit;
d) Totalitatea veniturilor din produc ția vândută;
e) Nivelul maxim al cifrei de afacer i realizate de o întreprindere.
324. Coeficientul de concentrare Gini -Struck, calculat pentru o firm ă, poate avea urm ătoarele
valori și semnifica ții:
a) G = 0.9 și semnific ă o distribu ție uniform ă a cifrei de afaceri pe sortimente;
b) G = 0.1 și semnific ă un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;
c) G = 1.2 și semnific ă un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;
d) G = -0.7 și semnific ă o distribu ție uniform ă a cifrei de afaceri pe sortimente;
e) G = 0.9 și semnific ă un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri.
325.
Indicele Herfindhal, ca lculat pentru o firm ă care realizeaz ă cinci produse, poate avea
următoarele valori și semnifica ții:
a) H = 0 și semnific ă o distribu ție uniform ă a cifrei de afaceri pe sortimente;
b) H = 0.2 și semnific ă o distribu ție uniform ă a cifrei de afaceri pe sortimente;
c) H = 0.1 și semnific ă un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;
d) H = 1.2 și semnific ă un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;
e) H = 0.9 și semnific ă o distribu ție uniform ă a cifrei de afaceri pe sortimente.
326. Cifra de afaceri este influen țată, într-un sistem f actorial, de urm ătorii factori direc ți, în
următoarea ordine:
a) Nr. de salaria ți, productivitatea muncii, gradul de valorificare a produc ției fabricate;
b) Volumul produc ției vândute, structura produc ției, costul de produc ție;
c) Nr. de salaria ți, înzestrarea tehnic ă a muncii, productivita tea muncii, eficien ța mijloacelor fixe,
gradul de valorificare a produc ției fabricate;
d) Volumul produc ției vândute, structura produc ției, costul de produc ție, prețul de vânzare;
e) Nr. de salaria ți, productivitatea munc ii, înzestrarea tehnic ă a muncii, eficien ța mijloacelor fixe,
gradul de valorificare a produc ției fabricate.
327. Indicele cifrei de afaceri = 103%; Indicele num ărului de salaria ți = 105%; Indicele gradului de
valorificare a produc ției marfă fabricate = 101%; Indicele gr adului de înzestrare tehnic ă a
muncii = 95%. Aceasta semnific ă:
a) A crescut productivitatea muncii, s-a redus eficien ța utilizării mijloacelor fixe și stocul de
produse finite;
b) Au crescut productivitatea muncii și eficiența utilizării mijloacelor fixe, dar s-a redus stocul de
produse finite;
c) Au scăzut productivitatea muncii, eficien ța utilizării mijloacelor fixe și stocul de produse finite;
d) A scăzut productivitatea muncii, a crescut eficien ța utilizării mijloacelor fixe și s-a redus stocul
de produse finite;
e) A crescut cifra de afaceri și productivitatea muncii, dar s-a redus eficien ța utilizării mijloacelor
fixe.
54328. Indicele num ărului de salaria ți = 95%; Indicele productivit ății muncii = 98%; Indicele
gradului de valorificare a produc ției marfă fabricate = 96%; Indicele gradului de înzestrare
tehnică a muncii = 99%. Aceasta semnific ă:
a) A crescut cifra de afaceri și eficiența utilizării mijloacelor fixe, dar s-a redus stocul de produse
finite;
b) A scăzut cifra de afaceri și a crescut eficien ța utilizării mijloacelor fixe și stocul de produse
finite;
c) A scăzut productivitatea muncii, a crescut eficien ța utilizării mijloacelor fixe și s-a redus stocul
de produse finite;
d) Au scăzut productivitatea muncii, eficien ța utilizării mijloacelor fixe și stocul de produse finite;
e) Au scăzut cifra de afaceri și eficiența utilizării mijloacelor fixe, dar a crescut stocul de produse
finite.
329. Analiza structural ă a valorii ad ăugate presupune:
a) Stabilirea factorilor ce influen țează valoarea ad ăugată;
b) Măsurarea influen ței factorilor asupra modific ării valorii ad ăugate;
c) Stabilirea consecin țelor modific ării valorii ad ăugate asupra principal ilor indicatori economico-
financiari;
d) Stabilirea modului de repartizare a valorii ad ăugate pe elemente componente;
e) Calculul modific ării absolute și procentuale a valorii ad ăugate.
330. Analiza factorial ă a valorii ad ăugate presupune:
a) Compararea valorii ad ăugate brute cu valoarea ad ăugată netă;
b) Stabilirea consecin țelor modific ării valorii ad ăugate asupra principal ilor indicatori economico-
financiari;
c) Stabilirea factorilor ce influen țează valoarea ad ăugată și măsurarea influen ței acestora;
d) Stabilirea contribu ției fiecărui element component la ob ținerea valorii ad ăugate;
e) Calculul modific ării absolute și procentuale a valorii ad ăugate.
331. Influența cu semnul plus a gradului de valorificare al produc ției fabricate asupra cifrei de
afaceri semnific ă:
a) Reducerea gradului de valorificare al produc ției fabricare;
b) Creșterea stocurilor de produse finite;
c) Reducerea stocurilor de produse finite;
d) Reducerea stocurilor de produc ție neterminat ă;
e) Creșterea stocurilor de produc ție neterminat ă.
332. Care din urm ătoarele elemente se includ în cifra de afaceri?
a) Veniturile din dobânzile aferente disponibilit ăților bănești de la bănci;
b) Veniturile din vânzarea produselor, executarea lucr ărilor și prestarea serviciilor c ătre terți;
c) Veniturile din vânzarea unor mijloace fixe care nu mai sunt utilizate în întreprindere;
d) Veniturile înregistrate în avans;
e) Veniturile din diferen țele de curs valutar.
333. Indicele produc ției exerci țiului = 108%; Indi cele valorii ad ăugate = 105%; Indicele
productivit ății anuale a muncii (calculat ă pe baza produc ției exerci țiului) = 97%. Aceasta
semnifică:
a) Creșterea num ărului de personal și reducerea ponderii cons umurilor de la ter ți;
b) Scăderea num ărului de personal și reducerea ponderii cons umurilor de la ter ți;
c) Creșterea num ărului de personal și a ponderii consumurilor de la ter ți;
d) Sporirea productivit ății muncii și reducerea num ărului de personal;
e) Scăderea num ărului de personal și a productivit ății muncii.
55
334. Valoarea ad ăugată se determin ă ca:
a ) Diferen ța dintre produc ția exercițiului și consumurile provenind de la ter ți;
b) Diferen ța dintre produc ția exercițiului și cheltuielile salariale;
c) Rezultatul favorabil al exerci țiului;
d) Diferen ța dintre excedentul brut din exploatare și amortizare;
e) Diferen ța dintre cifra de afaceri și suma amortiz ării.
335.
Care din urm ătoarele elemente se includ în valoarea ad ăugată:
a) Cheltuielile cu salariile;
b) Cheltuielile cu serviciile telefonice;
c) Cheltuielile cu materiile prime;
d) Valoarea m ărfurilor vândute;
e) Costul mărfurilor vândute.
336. Influența cu semnul plus a modific ării structurii produc ției asupra valorii ad ăugate presupune:
a) Scăderea ponderii produs elor cu valoare ad ăugată pe produs mai mare decât media pe
întreprindere;
b) Scăderea valorii ad ăugate pe produse;
c) Creșterea ponderii produs elor cu valoare ad ăugată pe produs mai mic ă decât media pe
întreprindere;
d) Scăderea ponderii produselor cu valoare ad ăugată pe produs mai mic ă decât media pe
întreprindere;
e) Scăderea valorii ad ăugate totale.
337. Indicele valorii ad ăugate (I VA) este mai mare decât indicele produc ției exerci țiului (I Qex).
Aceasta reflect ă:
a) O creștere a profitului;
b) O creștere a ponderii consum urilor de la ter ți în produc ția exercițiului;
c) O reducere a ponderii consumurilor de la ter ți în produc ția exercițiului;
d) O creștere a productivit ății muncii;
e) O utilizare mai bun ă a timpului de lucru al muncitorilor.
338. Indicele valorii ad ăugate (I VA) este mai mic decât indicele produc ției exerci țiului (I Qex).
Aceasta reflect ă:
a) O creștere a productivit ății muncii;
b) O creștere a profitului;
c) O reducere a ponderii consumurilor de la ter ți în produc ția exercițiului;
d) O utilizare mai bun ă a timpului de lucru al muncitorilor.
e) O creștere a ponderii consum urilor de la ter ți în produc ția exercițiului.
339. Influența cu semnul minus a modific ării structurii produc ției asupra valorii ad ăugate
presupune:
a) Scăderea ponderii produsel or cu valoare ad ăugată pe produs mai mare decât media pe
întreprindere;
b) Creșterea valorii ad ăugate pe produse;
c) Creșterea ponderii produselor cu valoare ad ăugată pe produs mai mare decât media pe
întreprindere;
d) Scăderea ponderii produselor cu valoare ad ăugată pe produs mai mic ă decât media pe
întreprindere;
e) Creșterea valorii ad ăugate totale.
56340. Valoarea ad ăugată este influen țată, într-un sistem factorial, de urm ătorii factori direc ți, în
următoarea ordine:
a) Volumul fizic al produc ției, prețul de vânzare și cheltuielile materiale pe produs;
b) Producția exercițiului și valoarea ad ăugată medie la 1 leu produc ție a exerci țiului;
c) Volumul fizic al produc ției și valoarea ad ăugată pe produs;
d) Structura produc ției, prețul de vânzare și cheltuielile materiale pe produs;
e) Volumul fizic al produc ției, structura produc ției, costul pe produs și prețul de vânzare.
341.
Influența cu semnul plus a cheltuielilor cu mate rialele pe unitatea de produs asupra valorii
adăugate semnific ă:
a) Reducerea valorii ad ăugate;
b) Creșterea cheltuielilor cu materialele pe unitatea de produs;
c) Reducerea cheltuielilor cu mate rialele pe unitatea de produs;
d) Creșterea ponderii produse lor cu o valoare ad ăgată mai mare decât media pe întreprindere;
e) Creșterea ponderii produse lor cu o valoare ad ăgată mai mică decât media pe întreprindere.
342.
Consumurile intermediare (provenind de la ter ți) cuprind:
a) Valoarea stocurilor de materii prime și materiale;
b) Cheltuielile cu materiile prime și materialele;
c) Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe;
d) Cheltuielile cu impozitele și taxele;
e) Cheltuielile cu amenzile și penalitățile;
343.
Indicele num ărului de salaria ți = 102%; Indicele produc ției fabricate = 103% ; Indicele cifrei
de afaceri = 101%. Aceasta semnific ă:
a) A crescut productivitatea muncii și a scăzut stocul de produse finite;
b) A scăzut productivitatea muncii și stocul de produse finite.
c) A crescut productivitatea muncii și stocul de produse finite;
d) A scăzut productivitatea muncii și a crescut stocul de produse finite;
e) A crescut num ărul de salaria ți și a scăzut productivitatea muncii;
344.
Productivitatea marginal ă a muncii reprezint ă:
a) Eficiența cu care este utilizat ă forța de munc ă în activitatea productiv ă;
b) Cantitatea de produse ob ținută de un muncitor într-o zi;
c) Sporul de produc ție la o cre ștere cu o unitate a timpului lucrat;
d) Sporul de produc ție generat de noile investi ții productive;
e) Nivelul minim acceptat al productivit ății muncii unui muncitor.
345. Pentru analiza utiliz ării extensive a mijloacelor fixe se urm ărește:
a) Gradul de utilizare a capacit ății de produc ție;
b) Gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil;
c) Randamentul utilajelor;
d) Corelația dintre dinamica cifrei de afaceri și dinamica valorii mijloacelor fixe;
e) Ponderea mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe;
346.
Pentru analiza utiliz ării intensive a mijloacelor fixe se urm ărește:
a) Modul de utilizare a regimulu i schimburilor utilajelor;
b) Timpul efectiv lucrat de mijloacele fixe;
c) Randamentul utilajelor;
d) Coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe;
e) Ponderea mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe;
57347. Influența cu semnul plus a modific ării structurii venitu rilor totale asupra ch eltuielilor la 1000
lei venituri totale semnific ă:
a) Scăderea ponderii venitur ilor din exploatare;
b) Creșterea ponderii veniturilor cu ch eltuieli la 1000 lei venituri pe categorii, mai mici decât
media pe întreprindere;
c) Creșterea ponderii veniturilo r cu cheltuieli la 1000 lei venitu ri pe categorii, mai mari decât
media pe întreprindere;
d) Reducerea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale;
e) Majorarea cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare.
348. Cheltuielile la 1000 le i CA sunt influen țate de urm ătorii factori direc ți, în următoarea ordine:
a) Cantitate, pre ț, cost;
b) Cantitate, cost, structur ă;
c) Structură, preț, cost;
d) Cost, structur ă, preț;
e) Structură, cost, pre ț.
349. Influența cu semnul minus a pre țului de vânzare asupra ch eltuielilor la 1000 lei cifr ă de
afaceri semnific ă:
a) Creșterea cheltuielilo r la 1000 lei cifr ă de afaceri;
b) Creșterea costurilor pe produse;
c) Scăderea prețului de vânzare;
d) Creșterea prețului de vânzare;
e) Creșterea volumului produc ției vândute.
350. Influența cu semnul plus a pre țului de vânzare asupra che ltuielilor la 1000 lei cifr ă de afaceri
semnifică:
a) Scăderea costurilor pe produse;
b) Creșterea costurilor pe produse;
c) Scăderea prețului de vânzare;
d) Creșterea prețului de vânzare;
e) Scăderea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri.
351. Influența cu semnul minus a structurii produc ției asupra cheltuie lilor la 1000 lei cifr ă de
afaceri semnific ă:
a) Creșterea ponderii produselor cu un nivel al ch eltuielilor la 1000 lei mai mic decât media pe
întreprindere;
b) Reducerea ponderii produselor cu un nivel al ch eltuielilor la 1000 lei mai mic decât media pe
întreprindere;
c) Creșterea ponderii produselor cu un nivel al chel tuielilor la 1000 lei mai mare decât media pe
întreprindere;
d) Creșterea cifrei de afaceri;
e) Creșterea cheltuielilo r la 1000 lei cifr ă de afaceri.
352. Influența cu semnul plus a structurii produc ției asupra cheltuielilor la 1000 lei cifr ă de afaceri
semnifică:
a) Creșterea ponderii produselor cu un nivel al ch eltuielilor la 1000 lei mai mic decât media pe
întreprindere;
b) Creșterea ponderii produselor cu un nivel al chel tuielilor la 1000 lei mai mare decât media pe
întreprindere;
c) Creșterea cifrei de afaceri;
58d) Reducerea ponderii produselor cu un nivel al ch eltuielilor la 1000 lei ma i mare decât media pe
întreprindere;
e) Reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifr ă de afaceri.
353. Pe baza rela ției 1000pqcq1000pqcq
0000
0101
se determin ă influența:
a) Cantității asupra cheltuielilor la 1000 lei cifr ă de afaceri;
b) Structurii asupra cheltuielilor la 1000 lei cifr ă de afaceri;
c) Cantității asupra ratei rentabilit ății resurselor consumate;
d) Costului asupra cheltuielilor la 1000 lei cifr ă de afaceri;
e) Structurii asupra ratei rentabilit ății resurselor consumate.
354.
Influența cu semnul minus a costurilor pe pro duse asupra cheltuielilor la 1000 lei cifr ă de
afaceri semnific ă:
a) Creșterea cheltuielilo r la 1000 lei cifr ă de afaceri;
b) Creșterea costurilor pe produse;
c) Scăderea costurilor pe produse;
d) Creșterea prețului de vânzare;
e) Creșterea volumului produc ției vândute.
355. Indicele veniturilor din expl oatare = 106%; Indicele cifrei de afaceri = 104%; Indicele
cheltuielilor aferente cifrei de afaceri = 102%. Aceasta semnific ă:
a) A crescut profitul aferent cifrei de afaceri și cheltuielile la 1000 lei cifr ă de afaceri;
b) A scăzut cifra de afaceri și s-au redus cheltuie lile la 1000 lei cifr ă de afaceri;
c) A crescut ponderea produc ției stocate și imobilizate în veniturile din exploatare;
d) A scăzut ponderea produc ției stocate și imobilizate în veniturile din exploatare;
e) A scăzut profitul aferent cifrei de afaceri și au crescut cheltu ielile la 1000 lei cifr ă de afaceri.
356. Cheltuielile variabile totale se modific ă odată cu modificarea volumului de activitate astfel:
a) Cresc odat ă cu creșterea volumului de activitate;
b) Scad odat ă cu creșterea volumului de activitate;
c) Nu sunt influen țate de volumul de activitate;
d) Cresc odat ă cu reducerea volumului de activitate;
e) Au un caracter relativ constant.
357. Cheltuielile variab ile pe unitatea de produs se modific ă odată cu modificarea volumului de
activitate astfel:
a) Cresc odat ă cu creșterea volumului de activitate;
b) Scad odat ă cu creșterea volumului de activitate;
c) Scad odat ă cu reducerea volumului de activitate;
d) Cresc odat ă cu reducerea volumului de activitate;
e) Au un caracter relativ constant.
358. Cheltuielile fixe totale se modific ă odată cu modificarea volumului de activitate astfel:
a) Cresc odat ă cu creșterea volumului de activitate;
b) Scad odat ă cu creșterea volumului de activitate;
c) Scad odat ă cu reducerea volumului de activitate;
d) Cresc odat ă cu reducerea volumului de activitate;
e) Au un caracter relativ constant.
359. Cheltuielile fixe pe unita tea de produs se modific ă odată cu modificarea volumului de
activitate astfel:
59a) Cresc odat ă cu creșterea volumului de activitate;
b) Scad odat ă cu creșterea volumului de activitate;
c) Scad odat ă cu reducerea volumului de activitate;
d) Nu sunt influen țate de modificarea volumului de activitate;
e) Au un caracter relativ constant.
360. Indicele productivit ății muncii (calculat ă pe baza veniturilor din exploatare) este mai mare
decât indicele salariului mediu. Aceasta are ca efect:
a) Reducerea profitu lui din exploatare;
b) Creșterea cheltuielilo r cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare;
c) Creșterea cifrei de afaceri;
d) Reducerea cheltuielilor cu salariil e la 1000 lei venituri din exploatare;
e) Creșterea cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare.
361. Indicele productivit ății muncii (calculat ă pe baza veniturilor din exploatare) este mai mic
decât indicele salariului mediu. Aceasta are ca efect:
a) Reducerea cifrei de afaceri;
b) Creșterea cheltuielilo r cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare;
c) Creșterea profitului din exploatare;
d) Reducerea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare;
e) Reducerea cheltuielilor la 1000 le i venituri din exploatare.
362. Modificarea absolut ă a fondului de sala rii este influen țată de următorii factori direc ți, în
următoarea ordine:
a) Productivitatea muncii și salariul mediu;
b) Numărul de personal și salariul mediu;
c) Numărul de personal, productivitatea muncii și salariul mediu;
d) Salariul mediu și productivitatea muncii;
e) Volumul produc ției și timpul lucrat de un salariat.
363. Modificarea relativ ă a fondului de sala rii este influen țată de următorii factori, în urm ătoarea
ordine:
a) Nr. de salaria ți, timpul lucrat de un salariat și salariul mediu orar;
b) Nr. de salaria ți, productivitatea orar ă a muncii și salariul mediu orar;
c) Volumul de activitate , productivitatea orar ă a muncii și salariul mediu orar;
d) Volumul de activitate, timpul total lucrat și fondul de salarii;
e) Productivitatea orar ă a muncii și salariul mediu orar;
364. Influența cu semnul minus a productivit ății muncii asupra modific ării cheltuielilor cu salariile
la 1000 lei venituri di n exploatare reflect ă:
a) O reducere a cheltuielilor cu salariile;
b) O creștere a cheltuielilor cu salariile;
c) O reducere a productivit ății muncii;
d) O creștere a productivit ății muncii;
e) O creștere a cheltuiel ilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare.
365. Indicele fondului de salarii = 102%; Indicele veniturilor din exploa tare = 104%; Indicele
salariului mediu = 108%. Aceasta semnific ă:
a) A crescut num ărul de personal și productivitatea muncii;
b) A crescut num ărul de personal și fondul de salar ii la 1000 lei venituri din exploatare;
c) A crescut fondul de salarii și productivitatea muncii, dar s-a redus fondul de salarii la 1000 lei
venituri din exploatare;
60d) A scăzut productivitatea muncii, și numărul de personal;
e) A crescut productivitatea muncii și fondul de salarii la 1000 le i venituri din exploatare.
366. Indicele fondului de salar ii = 96%; Indicele veniturilor din exploatare = 88%; Indicele
productivit ății muncii = 98%. Aceasta semnific ă:
a) A scăzut productivitatea muncii și a crescut num ărul de personal;
b) A crescut num ărul de personal și a crescut fondul de salarii la 1000 lei ven ituri din exploatare;
c) A scăzut fondul de salarii și salariul mediu;
d) A crescut salariul mediu, dar s-a redus productivitatea muncii;
e) A crescut productivitatea muncii și a scăzut numărul de personal.
367. Costul marginal reprezint ă:
a) Costul cu materiile prime și materialele aferente ultimei unit ăți de produc ție realizate;
b) Sporul de cheltuieli generate de cre șterea volumului de activitate cu o unitate;
c) Costul previzionat de realizare a produselor;
d) Costul minim posibil de realizare a produselor;
e) Acel nivel al costului de produc ție egal cu pre țul de vânzare.
368. Care dintre urm ătorii indicatori se folose ște pentru caracterizarea rentabilit ății?
a) Producția exercițiului;
b) Valoarea ad ăugată;
c) Cifra de afaceri;
d) Rezultatul din exploatare;
e) Productivitatea muncii;
369. Excedentul brut de exploatare se calculeaz ă cu relația:
a) Producția exercițiului – consumurile provenind de la ter ți;
b) Valoarea ad ăugată + Subven ții de exploatare – Cheltuieli cu amortiz ările și provizioanele;
c) Valoarea ad ăugată + Subven ții de exploatare – Impozite, taxe și vărsăminte asimilate – cheltuieli
cu personalul;
d) Producția exercițiului – Cheltuielile cu amortiz ările și provizioanele;
e) Partea din rezultatul exerci țiului utilizat ă pentru dezvoltarea întreprinderii.
370.
Rezultatul total al exerci țiului se stabile ște cu relația:
a) Venituri totale + Cheltuieli totale;
b) Venituri din exploatare – Cheltuieli din exploatare;
c) Rezultatul din exploatare – Rezultatul financiar;
d) Rezultatul total al exerci țiului – Rezultatul din exploatare;
e) Rezultatul din exploatare + Rezultatul financiar.
371. Rezultatul exploat ării se poate determina cu rela ția:
a) Excedentul brut de exploatare + Venituri din provizioane din e xploatare + Alte venituri din
exploatare – Cheltuieli cu personalul – Alte cheltuieli de exploatare;
b) Excedentul brut de exploatare + Venituri dive rse de exploatare – Cheltuieli cu amortizarea și
provizioanele din exploa tare – Cheltuieli di verse de exploatare;
c) Valoarea ad ăugată + Subven ții de exploatare – Impozite, taxe și vărsăminte asimilate – cheltuieli
cu personalul;
d) Cheltuielile din exploatare – Veniturile din exploatare;
e) Veniturile din exploatare + Cheltuielile din exploatare.
372. Influența cu semnul plus a pre țului de vânzare asupra profitu lui aferent cifrei de afaceri
semnifică:
61a) Scăderea profitului aferent cifrei de afaceri;
b) Creșterea costurilor pe produse;
c) Scăderea prețului de vânzare;
d) Creșterea prețului de vânzare;
e) Creșterea volumului produc ției vândute.
373. Influența cu semnul minus a modific ării costului pe produs asupra profitului aferent cifrei de
afaceri semnific ă:
a) Creșterea profitului aferen t cifrei de afaceri;
b) Scăderea ponderii produselor cu costuri mai mici;
c) Creșterea costului pe produs;
d) Reducerea costului pe produs;
e) Creșterea ponderii produselor cu costuri mai mici.
374. Influența cu semnul plus a modific ării costului pe produs asupra pr ofitului aferen t cifrei de
afaceri semnific ă:
a) Creșterea ponderii produselor cu costuri mai mari;
b) Scăderea profitului aferent cifrei de afaceri;
c) Creșterea costului pe produs;
d) Creșterea ponderii produselor cu costuri mai mici;
e) Reducerea costului pe produs.
375. Influența cu semnul plus a structurii produc ției asupra profitului aferent cifrei de afaceri
semnifică:
a) Creșterea ponderii produselor la care rentabilitatea este mai mare decât media pe întreprindere;
b) Creșterea ponderii produselor pentru care rentabilitatea este mai mic ă decât media pe
întreprindere;
c) Reducerea ponderii produselor la ca re rentabilitatea este mai mare decât media pe întreprindere;
d) Creșterea rentabilit ății pe produs;
e) Reducerea costului pe produs.
376. Influența cu semnul minus a structurii produc ției asupra profitului aferent cifrei de afaceri
semnifică:
a) Menținerea structurii produc ției;
b) Reducerea ponderii produselor la ca re rentabilitatea este mai mic ă decât media pe întreprindere;
c) Creșterea profitului aferen t cifrei de afaceri;
d) Creșterea ponderii produselor la care rentabilitatea este mai mare decât media pe întreprindere;
e) Creșterea ponderii produselor la care rentabilitatea este mai mic ă decât media pe întreprindere.
377. Creșterea prețurilor de vânzare are ca efect:
a) Creșterea cheltuielilo r la 1000 lei cifr ă de afaceri;
b) Reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifr ă de afaceri;
c) Reducerea cifrei de afaceri;
d) Reducerea profitului aferent cifrei de afaceri;
e) Reducerea ratei rentabilit ății comerciale.
378. Creșterea costurilor pe unitat ea de produs are ca efect:
a) Creșterea ratei rentabilit ății resurselor consumate;
b) Reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifr ă de afaceri;
c) Creșterea profitului aferen t cifrei de afaceri;
d) Reducerea profitului aferent cifrei de afaceri;
e) Creșterea ratei rentabilit ății comerciale.
62
379. Rentabilitatea exprim ă:
a) Eficiența generală a activității comerciale a întreprinderii;
b) Plusul de valoare adus de activitatea întreprinderii;
c) Veniturile totale realizate de întreprindere;
d) Capacitatea unei întreprinderi de a realiza profit;
e) Raportul dintre eforturile depuse și rezultatele ob ținute.
380. Rata rentabilit ății resurselor consumate este influen țată de urm ătorii factori direc ți, în
următoarea ordine:
a) Cantitate, pre ț, cost;
b) Cantitate, structur ă, preț, cost;
c) Preț, structură, cantitate;
d) Structură, preț, cost;
e) Structură, cost, pre ț.
381. Rata rentabilit ății vânzărilor (comerciale) este influen țată de următorii factori direc ți, în
următoarea ordine:
a) Cantitate, cost, pre ț;
b) Structură, cost, pre ț;
c) Cantitate, structur ă, cost, pre ț;
d) Structură, preț, cost;
e) Preț, cost.
382.
Rata rentabilit ății resurselor consumate s-a modificat de la 15% în perioada de baz ă, la 10% în
perioada curent ă. Aceasta poate semnifica:
a) Cheltuielile aferente cifrei de af aceri au crescut mai mult decât pr ofitul aferent ci frei de afaceri;
b) Cheltuielile aferente cifrei de afaceri au crescut în acela și ritm cu profitul aferent cifrei de
afaceri;
c) Cheltuielile aferente cifrei de af aceri au crescut într-un ritm inferi or profitului aferent cifrei de
afaceri;
d) Creșterea ratei rentabilit ății resurselor consumate;
e) Reducerea pre țurilor de vânzare.
383. Creșterea volumului fizic al produc ției are ca efect:
a) Scăderea profitului aferent cifrei de afaceri;
b) Creșterea ratei rentabilit ății resurselor consumate;
c) Scăderea ratei rentabilit ății resurselor consumate;
d) Scăderea cifrei de afaceri.
e) Creșterea profitului aferen t cifrei de afaceri;
384. Condiția ca rata rentabilit ății financiare s ă crească prin folosirea îndator ării este:
a) rentabilitatea economic ă să fie mai mare decât nivelul infla ției și rata dobânzii s ă fie mai mic ă
decât cota de impozit pe profit;
b) rentabilitatea economic ă să fie mai mare decât cota de impozit pe profit și mai mare decât rata
inflației;
c) rentabilitatea economic ă să fie mai mare decât zero, iar rapo rtul datorii/capitalul propriu s ă fie
subunitar;
d) rentabilitatea economic ă să fie mai mare decât rata dobânzii;
e) rentabilitatea economic ă să fie mai mare decât raportul datorii / capital propriu.
63385. Indicele cifrei de afaceri = 106%; Indicele profitului aferent cifr ei de afaceri = 108%; Indicele
ratei rentabilit ății resurselor consumate = 104%. Aceasta semnific ă:
a) A crescut profitul aferent cifrei de afaceri și au scăzut cheltuielile și rata rentabilit ății
comerciale;
b) Au crescut cheltuielile și a scăzut rata rentabilit ății resurselor consumate;
c) Au crescut rata rentabilit ății resurselor consumate și cheltuielile la 1000 lei cifr ă de afaceri;
d) Au scăzut cheltuielile și a crescut rata rentabilit ății comerciale;
e) Au scăzut cheltuielile la 1000 lei cifr ă de afaceri și a crescut cifra de afaceri;
386. Indicele profitului = 103%; Indicele veniturilor = 105%. Aceasta semnific ă:
a) Au crescut veniturile și a scăzut profitul ;
b) Au crescut veniturile și au scăzut cheltuielile la 1000 lei venituri;
c) Au crescut veniturile și au crescut cheltuiel ile la 1000 lei venituri;
d) Au scăzut veniturile și au scăzut cheltuielile la 1000 lei venituri;
e) Au crescut veniturile și a crescut rata rentabilit ății veniturilor.
387. Când cota de impozit pe profit este egal ă cu zero, care este corela ția între rata rentabilit ății
economice (Re), rata medie a dobânzii la creditele co ntractate (Rd) și rata rentabilit ății
financiare (Rf), pentru a ac ționa efectul pozitiv de levier financiar?
a) Rf > Rd > Re;
b) Rf > Re > Rd;
c) Rd > Re > Rf;
d) Rd > Rf > Re;
e) Re > Rf > Rd;
388. Pragul de rentabilitate semnific ă:
a) Acel nivel al volumului de activitate la care veniturile sunt egale cu cheltuielile;
b) Acel nivel al volumului de activitate la care firma ob ține profitul maxim;
c) Acel nivel al productivit ății muncii egal cu salariul mediu;
d) Acel nivel al prof itului care asigur ă distribuirea unor divide nde stimulative pentru ac ționari;
e) Acea parte a profitului care r ămâne la dispozi ția firmei dup ă distribuirea dividendelor.
389. Indicele cheltuielilor aferente cifrei de afaceri = 98%; Indicele profitului aferent cifrei de
afaceri = 105%; Indice le ratei rentabilit ății comerciale = 103%. Aceasta semnific ă:
a) A crescut profitul aferent cifrei de afaceri și au scăzut cheltuielile și rata rentabilit ății resurselor
consumate;
b) Au crescut cheltuielile și rata rentabilit ății resurselor consumate;
c) Au crescut cifra de afaceri și cheltuielile la 1000 lei cifr ă de afaceri;
d) Au crescut cheltuielile la 1000 lei cifr ă de afaceri și rata rentabilit ății resurselor consumate;
e) Au scăzut cheltuielile la 1000 lei cifr ă de afaceri și a crescut cifra de afaceri;
390.
Riscul de exploatare es te mai mare atunci când:
a) Diferența dintre cifra de afaceri efectiv ă și pragul de rentabilitate scade;
b) Diferența dintre cifra de afaceri efectiv ă și pragul de rentabilitate cre ște;
c) Rata rentabilit ății economice cre ște;
d) Necesarul de fond de rulment scade;
e) Firma se finan țează numai prin surse proprii;
64391. Se cunosc urm ătoarele date:
Indicatori An baz ă An curent
Producția exercițiului (mii lei) 10000 14000
Consumurile provenind de la ter ți (mii lei) 6000 8000
Numărul mediu de personal 100 110
Timpul total efectiv lucrat (ore) 160000 181500
Influența timpului lucrat de un salariat asupra valorii ad ăugate este:
a) 175,5 mii lei; b) -175,5 mii lei; c) 537,5 mii lei; d) 137,5 mii lei; e) 272,3 mii lei; 392.
Se cunosc urm ătoarele date:
Produsele Cantitatea (buc) Pre țul de vânzare (mil. lei)
An bază An curent An baz ă An curent
A 200 300 5 6
B 500 300 8 9
C 700 800 3 4
Total * * * *
Coeficientul de concentrare GINI-STRUCK (G) și indicele HERFINDHAL (H), calcula ți pentru
anul de baz ă, iau valorile:
a) G = 0,270; H = 0,425;
b) G = 0,160; H = 0,350;
c) G = 0,160; H = 0,575;
d) G = 0,370; H = 0,425;
e) G = 0,370; H = 0,350;
393. Se cunosc urm ătoarele date:
Indicatori An baz ă An curent
Cifra de afaceri 2000 2300
Cheltuieli materiale 1200 1400
Producția vândută în perioada
curentă exprimat ă în:
– prețul perioadei de baz ă
– cheltuielile materiale pe produs ale perioadei de baz ă
– –
1800 1300
Influența producției fizice și a structurii produc ției asupra valorii ad ăugate este:
a) +150 mii lei și +220 mii lei;
b) + 120 mii lei și -220 mii lei;
c) -80 mii lei și -220 mii lei;
d) -80 mii lei și +500 mii lei;
e) -300 mii lei și -120 mii lei;
394. Pe baza datelor:
Natura activit ății Venituri (mii lei) Cheltuieli (mii lei)
An bază An curent An baz ăAn curent
Exploatare 8000 10000 6000 7500
Financiar ă 500 300 1000 1400
Total 10000 12000 8000 10000
65Influența structurii veniturilor totale asupra ch eltuielilor la 1000 le i venituri totale și asupra
profitului total este de:
a) -14,9 lei și +366,7 mii lei;
b) -30,6 lei și + 155,3 mii lei;
c) -14,9 lei și + 155,3 mii lei;
d) -37,12 lei și -829,41 mii lei;
e) +25.7 lei și -222,2 mii lei;
395.
Se cunosc urm ătoarele:
Indicatori An baz ă An curent
Fondul de salarii (mii lei) 750 1020
Numărul mediu de salaria ți 50 60
Veniturile din exploatare (mii lei) 5000 9000
Timpul total lucrat (ore-om) 87500 108000
Influențele productivit ății orare a muncii și a salariului mediu orar asupra "Modific ării relative a
fondului de sala rii" sunt de:
a) -424,3 mii lei și +94.3 mii lei, și se apreciaz ă nefavorabil deoarece productivitatea orar ă a
muncii a sc ăzut, iar salariul mediu orar a crescut;
b) -533,3 mii lei și +203.3 mii lei, și se apreciaz ă favorabil deoarece productivitatea orar ă a muncii
a crescut într-un ritm superior cre șterii salariului mediu orar;
c) -533,3 mii lei și +203.3 mii lei, și se apreciaz ă nefavorabil deoarece productivitatea orar ă a
muncii a sc ăzut, iar salariul mediu orar a crescut;
d) -424,3 mii lei și +94.3 mii lei, și se apreciaz ă favorabil deoarece productivitatea orar ă a muncii a
crescut într-un ritm superior cre șterii salariului mediu orar;
e) +120,5 mii lei și -450,5 mii lei, și se apreciaz ă favorabil deoarece productivitatea orar ă a muncii
a crescut, iar salariul mediu orar a sc ăzut.
396. Se cunosc urm ătoarele:
Indicatori An baz ă An curent
Fondul de salarii (mii lei) 2000 3000
Numărul mediu de salaria ți 50 60
Veniturile din exploatare (mii lei) 5000 9600
Timpul total lucrat (ore-om) 87500 108000
Influența productivit ății anuale a muncii asupra "Fondului de salarii la 1000 le i venituri din
exploatare" și asupra profitului din exploatare este:
a) -50 lei și 1440 mii lei;
b) -150 lei și 820 mii lei;
c) -50 lei și 1020 mii lei;
d) -150 lei și 1440 mii lei;
e) +150 lei și 820 mii lei;
397. Se cunosc urm ătoarele:
Indicatori An baz ă An curent
Fondul de salarii (mii lei) 2000 3000
Numărul mediu de salaria ți 50 60
Veniturile din exploatare (mii lei) 5000 9600
Timpul total lucrat (ore-om) 87500 108000
Influența salariului mediu anual asupra "Fondului de salarii la 1000 lei ven ituri din exploatare" și
asupra profitului din exploatare este: a)
a) -50 lei și -1440 mii lei;
b) b) +62.5 lei și -600 mii lei;
66c) c) -50 lei și +1020 mii lei;
d) d) +150 lei și -600 mii lei;
e) +62.5 lei și +1020 mii lei;
398.
Se cunosc urm ătoarele:
Indicatori An baz ă An curent
Cifra de afaceri 4000 7000
Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 3000 4200
Producția vândută în perioada curent ă exprimat ă în:
– prețul perioadei de baz ă
– costul perioadei de baz ă
– –
5000 3500
Influența structurii produc ției asupra cheltuielilor la 1000 lei cifr ă de afaceri și asupra profitului
aferent cifrei de afaceri este de: a)
-50 lei și +150 mii lei;
b) -100 lei și +250 mii lei;
c) + 50 lei și +250 mii lei;
d) + 100 lei și -700 mii lei;
e) -50 lei și +250 mii lei.
399. Se cunosc urm ătoarele:
mii lei
Indicatori An baz ăAn curent
Cifra de afaceri 6200 10800
Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 4600 7500
Producția vândută în perioada curent ă exprimat ă în:
– prețul perioadei de baz ă
– costul perioadei de baz ă
– –
8500 6200
Influența volumului produc ției asupra profitului aferent cifrei de afaceri și a structurii produc ției
asupra ratei rentabilit ății resurselor consumate este de:
a) +593.55 mii lei și +2.31%;
b) +382.36 mii lei și +12.37%;
c) +382.36 mii lei și -5.47%;
d) +593.55 mii lei și +12.37%;
e) -485.64 mii lei și +2.31%;
400.
Se cunosc urm ătoarele:
Produsele Cantitatea Pre ț vânzare
(mii lei) Cost unitar
(mii. lei) Cheltuieli fixe totale
(mii lei)
A 2000 5 4 3000
B 1500 10 9 4500
Total * * * 7500
Știind că valoarea activelor totale este de 10000 mii lei, nivelul cifrei de afaceri care permite
atingerea unei ra te a rentabilit ății economice a activului de 20% este:
a) 21591 mii lei;
b) 17045 mii lei;
c) 25000 mii lei;
d) 37930 mii lei;
e) 12232 mii lei;
67RĂSPUNSURI CORECTE
BAREM – ECONOMETRIE
Nr. întreb. R ăspuns Nr. întreb. R ăspuns Nr. întreb. R ăspuns Nr. întreb. R ăspuns
1 b, e 21 a 41 b 61 b
2 e 22 d 42 d 62 c
3 c 23 e 43 c 63 d
4 d 24 d 44 c 64 a
5 b 25 c 45 e 65 e
6 a, e 26 c 46 b 66 b
7 c 27 b 47 a 67 b, d
8 d 28 c 48 e 68 c
9 b 29 a 49 b 69 d
10 d 30 c 50 d 70 e
11 d 31 d 51 b 71 d
12 b, d 32 d 52 c 72 d
13 c, e 33 b 53 a 73 b
14 d 34 e 54 e 74 d
15 b 35 e 55 e 75 d
16 c 36 e 56 b 76 e
17 c 37 d 57 d 77 d
18 c 38 b 58 b 78 c
19 e 39 c 59 a 79 d
20 b 40 c 60 e 80 e
BAREM – SONDAJ ȘI ANCHETE STATISTICE
Nr. întreb. R ăspuns Nr. întreb. R ăspuns Nr. întreb. R ăspuns Nr. întreb. R ăspuns
81 e 101 b 121 d 141 a
82 c 102 c 122 b 142 d
83 b 103 c 123 b 143 b
84 e 104 a 124 d 144 b
85 e 105 e 125 b 145 e
86 b 106 d 126 e 146 b
87 d 107 b 127 a 147 c
88 d 108 a 128 a 148 e
89 b 109 e 129 a 149 b
90 d 110 c 130 c 150 e
91 a 111 c 131 e 151 b
92 c 112 a 132 a 152 c
93 e 113 b 133 a 153 d
94 c 114 a 134 d 154 c
95 e 115 d 135 b 155 c
96 d 116 c 136 d 156 e
97 b 117 c 137 b 157 c
98 e 118 c 138 c 158 a
99 c 119 d 139 b 159 b
100 a 120 a 140 e 160 c
68
BAREM – DEMOGRAFIE
Nr. întreb. R ăspuns Nr. întreb. R ăspuns Nr. întreb. R ăspuns Nr. întreb. R ăspuns
161 e 181 a 201 d 221 c
162 c 182 b 202 e 222 c
163 c 183 c 203 a 223 b
164 b 184 b 204 c 224 a
165 a 185 a 205 b 225 b
166 c 186 e 206 c 226 e
167 e 187 b 207 d 227 c
168 c 188 e 208 a 228 d
169 b 189 a 209 b 229 b
170 d 190 b 210 d 230 c
171 e 191 a 211 b 231 a
172 c 192 b 212 c 232 b
173 c 193 e 213 a 233 b
174 a 194 a 214 c 234 c
175 d 195 e 215 a 235 c
176 b 196 c 216 b 236 b
177 b 197 a 217 a 237 a
178 a 198 b 218 b 238 b
179 b 199 b 219 d 239 e
180 c 200 d 220 d 240 a
BAREM – PREVIZIUNE ECONOMIC Ă
Nr. întreb. R ăspuns Nr. întreb. R ăspuns Nr. întreb. R ăspuns Nr. întreb. R ăspuns
241 d 261 e 281 c 301 c
242 a 262 d 282 d 302 d
243 c 263 a 283 c 303 c
244 e 264 a 284 b 304 a
245 c 265 b 285 a 305 a
246 c 266 c 286 c 306 a
247 c 267 c 287 a 307 b
248 c 268 c 288 c 308 c
249 d 269 b 289 b 309 b
250 e 270 c 290 b 310 d
251 d 271 e 291 d 311 d
252 e 272 b 292 b 312 c
253 d 273 b 293 e 313 d
254 c 274 c 294 b 314 b
255 e 275 d 295 d 315 d
256 e 276 a 296 b 316 d
257 c 277 b 297 a 317 d
258 d 278 a 298 c 318 d
259 e 279 b 299 b 319 e
260 c 280 c 300 c 320 e
69
BAREM – ANALIZ Ă ECONOMICO-FINANCIAR Ă
Nr. întreb. R ăspuns Nr. întreb. R ăspuns Nr. întreb. R ăspuns Nr. întreb. R ăspuns
321 d 341 c 361 b 381 b
322 a 342 b 362 b 382 a
323 b 343 c 363 e 383 e
324 e 344 c 364 d 384 d
325 b 345 b 365 c 385 e
326 a 346 c 366 d 386 c
327 d 347 c 367 b 387 b
328 e 348 c 368 d 388 a
329 d 349 d 369 c 389 e
330 c 350 c 370 e 390 a
331 c 351 a 371 b 391 d
332 b 352 b 372 d 392 d
333 c 353 b 373 c 393 c
334 a 354 c 374 e 394 d
335 a 355 c 375 a 395 d
336 d 356 a 376 e 396 d
337 c 357 e 377 b 397 b
338 e 358 e 378 d 398 e
339 a 359 b 379 d 399 a
340 b 360 d 380 e 400 a
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Programul de studii: Statistic ă și Previziune Economic ă [618359] (ID: 618359)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.