PROGRAMUL DE STUDII: SILVICULTURĂ PROIECT DE DIPLOM Ă COORDONATOR STIINȚIFIC, ABSOLVENT, Conf. dr. ing Câmpu Vasile Răzvan Tóth Károly BRAȘOV 2017… [619578]
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
1
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE
PROGRAMUL DE STUDII: SILVICULTURĂ
PROIECT DE DIPLOM Ă
COORDONATOR STIINȚIFIC, ABSOLVENT: [anonimizat] Tóth Károly
BRAȘOV 2017
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
2
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE
PROGRAMUL DE STUDII: SILVICULTURĂ
Documentația de execuție a lucrărilor de
exploatare a l emnului din parchetul 27 Piatra
Craiului
COORDONATOR STIINȚIFIC, ABSOLVENT: [anonimizat] Tóth Károly
BRAȘOV 2017
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
3
CUPRINS
CAPITOLUL 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 5
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 5
CAPITOLUL 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 8
Caracteristicile condițiilor de lucru din parchetul 27 Piatra Craiului din UP 2 Piatra Craiului …………………….. 8
2.1 Amplasarea parchetului și situația teritorial administrativă ………………………….. ………………………….. ……9
2.2. Caracteristicile fizico -geografice a condițiilor de lucru ………………………….. ………………………….. ……… 10
2.2.1 Condiții Geomorfologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 10
2.2.2. Condiții Climatice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 12
2.2.3. Condiții Edafice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 16
2.2.4. Condiții Staționale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 17
2.3. Caracteristicile vegetației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 17
2.4. Caracteristicile silvotehnice aplicate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……19
2.5. Condițiile tehnico -economice de lucru ………………………….. ………………………….. ………………………….. …20
2.6. Actul de punere în valoare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 21
2.7. Schița parchetului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …22
2.8. Structura masei lemnoase de exploatare ………………………….. ………………………….. ………………………….. .22
CAPITOLUL 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 25
Alegerea variantei optime de colectare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 25
3.1. Aspecte generale privind procesul de productie ………………………….. ………………………….. ………………… 26
3.2. Stabilirea metodei de exploatare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 27
3.3. Stabilirea mărimii suprafețelor omogene ………………………….. ………………………….. …………………………. 29
3.4. Repartizarea masei lemnoase pe suprafețe omogene ………………………….. ………………………….. …………. 30
3.5 S tabilirea după criterii silvo -tehnice a variantelor de colectat ………………………….. ………………………….. 32
3.6. Alegerea variantei tehnologice optime de colectare ………………………….. ………………………….. …………… 35
CAPI TOLUL 4 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 36
Documentația tehnico -economică privind exploatarea masei ………………………….. ………………………….. ……….. 36
lemnoase ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 36
4.1. Proiectul tehnico -economic privind exploatarea masei lemnoase ………………………….. …………………….. 37
4.1.1. Evaularea costurilor lucrărilor tehnologice ………………………….. ………………………….. ………………… 38
4.1.2. Calculul distanțelor de scos, adunat și colectat ………………………….. ………………………….. …………… 40
4.1.3. Structura masei lemnoase exploatate ………………………….. ………………………….. …………………………. 44
4.1.4. Calculul necesarului de carburanți și lubrifianți ………………………….. ………………………….. ………….. 46
4.1.5. Calculul necesarului de muncitori, atelaje și utilaje ………………………….. ………………………….. …….. 48
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
4
4.1.6. Cheltuielile n ecesare pentru pregătire parchetului și desfășurarea lucrărilor tehnologice ………….. 50
4.1.7 Planificarea lucrărilor de exploatare lucrărilor de exploatare ………………………….. ……………………… 52
4.1.8. Tarife pentru exploatarea masei lemnoase ………………………….. ………………………….. …………………. 52
4.2. Proiectul de amenajare a drumurilor de vite ………………………….. ………………………….. ……………………… 53
4.3. P roiectul de amenajare a platformei primare ………………………….. ………………………….. …………………….. 55
CAPITOLUL 5 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 58
MĂSURI DE REDUCERE A PREJUDICIILOR ………………………….. ………………………….. ……………………….. 58
5.1. Măsuri de reducere a prejudiciilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 59
CAPITOLUL 6 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 62
MĂSURI DE PROTECȚIA MUNCII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 62
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 71
PIESELE DESENATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……72
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
5
CAPITOLUL 1
Introducere
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
6
Dealungul istoriei pădurea a avut un rol important în viața omului, care și -a folosit produsul
cel mai important al acestuia, lemnul, la multe lucruri: unelte, corăbii, pentru construirea caselor,ca
lemn de foc etc. În zile noastre are un triplu rol:
Cultural
Economic
Social
Prin noțiunea exploatarea pădurilor putem vorbi de cele două laturi ale activităților
specifice de punere în valoare a masei lemnoase, transformarea arborilor marcați destinate
exploatări i în piese cu dimensiuni și caracteristici cerute și transport ul acestora în locuri diferite.
Această activitate po ate fi definită în două moduri:
– Latura productiv ă
– Latura ștințifică
“Prin proiectarea lucrărilor de exploatare a pădurilor se înțelege activi tatea de stabilire a
soluției tehnologice optime și întocmirea documentației necesare pentru aplicarea acesteia, iar prin
organizarea lucrărilor de exploatare se înțelege un ansamblu de acțiuni prin care se asigură condițiile
de aplicare și desfăsurare a s oluție i adoptate”
Principiile care stau la baza organizării activității de exploat are a pădurilor sunt următoare:
Principiul conservării și dezvoltării fondului forestier
Princi piul integrării lucrărilor de exploatare în cerințele de gospodărire a
pădurilo r
Principiul valorificărilor integrale și superioare a lemnului
Principiul rentabilității economice
Procesele tehnologice prin care se realiz ează exploatare a sunt următoare le:
Recoltarea : prin care se realizează fragmentare a arborilor marcați, se desfă șoară
integral în interiorul parchetului. O perațiile specifice procesului de recoltare sunt:
doborârea, curățirea de crăci și secționarea arborelui.
Colectarea : este procesul tehnologic prin care masa lemnoasă rezultat în urma
recoltării este deplasat de la ci oată pe lângă o cale permanentă de transport. Căile
de colectare sunt alese în funcție de conditiile de lucru.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
7
Lucrări din platform a parchetului : în care se pregătește masa lemnoasă pentru
transport.
Transportul tehnologic prin care masa lemnoasă este tran sportată de la platforma
primară la centrele de preindustrializare.
Sortarea și fasonarea definitiv ă
Transportul commercial
Proiectul de execuție a lucrărilor de exploatare pentru parchetul 27 Piatra Craiului s-a
întocmit pe baza datelor reale din actul de punere în valoare și cu ajutorul schiței de parchet
întocmite în urma deplasării de pe teren.
Cele mai importante obiective au fost ob ținerea sortimentelor de lemn c ât mai valoroase
pentru cerințele pieței și asigurarea regenerării natural e cea ce înse amnă protejarea semințisului
utilizabil.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
8
CAPITOLUL 2
Caracteristicile condi țiilor de lucru din parchetul 27 Piatra Craiului
din UP 2 Piatra Craiului
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
9
2.1 Amplasarea parchetului și situația teritorial administrativă
Parche tul de exploatare a lemnului din 27 Piatra Craiului are o suprafață de 84,86
de ha,se află pe unitățiile amenajistice 64D, 65A, 68A care fac parte din Unitatea de
Producție II PC admin istrată de Ocolul Silvic Brașov.
Accesul în zonă este facili tat de drumurile naționale Brașov -Pitești (DN 73) și
Râșnov, Poiana Mărului -Șinca Noua (DN 73A) și de cele două drumuri județene Zărnești –
Bran (DJ 112H), Zărnești -Peștera(DJ 112G), la care se adaugă si o serie de drumuri
comunale și forestiere.
Vecinătăți , limite și hotare :
Tabel 2.2.1.
Puncte
cardinale Vecinătăți Limitele Hotare
Felul Denumirea
Nord
O.S. Făgăraș
naturele Culmea Cenu șii, Culmea
Taga, Muchia lui Crai Culmea, liziera pădur ii, borne,(teren agricol,
fond forestier de stat și privat)
Est
UP I Bucegi
naturale Culmea Colții Măgurii,
Culmea Secăture,
Culmea Ruget,
Culmea Hotarului Culmea, liziera pădur ii, borne,
(teren agricol, fond forestier de stat și privat)
Sud
O.S. C âmpulung
Muscel naturale Culmea Lerescu,
Culmea Tama șului,
Culmea Sirnei Culmea, liziera pădur ii, borne,
(teren agricol, fond forestier de stat și privat)
U.P. I Bucegi naturale Culmea Prăpăstiilor, Culmea
Colții Măgurii,
DN 73A Brașov -Pitești Traseul drumului, , liziera pădurii, borne,
(teren agricol, fond fo restier de stat și privat)
artificiale
Vest O.S. C âmpulung
Muscel
naturale Culmea Lerescu,
Culmea Tama șului Culmea, liziera pădurii, borne, (fond forestier
de stat și privat)
O.S. Făgăraș Culmea Văcaria
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
10
Amplasarea parchetului de exploatare 2 7 Piatra Craiului:
2.2. Caracteristicile fizico -geografice a condițiilor de lucru
2.2.1 Condiții Geomorfologice
Unitatea de Producție (UP II) Piatra Craiului, in suprafață 4449 ,38 ha este situată partial în:
1. Carpații Meridionali, în grupa Munțiilor Bucegi (Masivul Bucegi si M unții Piatra Craiului) și
grupa Munțiilor Făgărași;
2. Carpații Orientali, subunitatea Subcarpații de Curbură ( Munții Perșani – Munții Poiana Mărului);
3. Depresiunea Intramontană a Brașovului (Golful Zărneștilor).
Unitatea de relief caracteristică este versantul.
Configurația versanților este de regulă ondulată. Cea mai mare răspândire o au versanți cu înclinare
repede(42%) și foarte repede (42%), urmații de versa nții cu înclinare excesivă(14%) .
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
11
Clasa de altitudine:
Tabel 2.2 .1.1.
Dispunerea pe categorii de pantă este următoarea:
Tabel 2.2.2.2.
Categoria de pantă Suprafața
-ha- %
Înclinare moderată (<16ᴼ) 82.6 2
Înclinare repede (16ᴼ -30ᴼ) 1863,62 42
Înclinare foarte repede
(31ᴼ-40ᴼ) 1873,28 42
Înclinare excesiva (>40ᴼ) 629,72 14
TOTAL 4449,38 100 Clasa de altitudine Suprafata %
401-600 m 30,00 1
601-800 m 437,62 10
801-1000 m 720,54 16
1001 -1200 m 1290,40 29
1201 -1400 m 1342,05 30
1401 -1600 m 616,75 14
1601 -1800 m 12.02 0
TOTAL 4449.38 100
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
12
Parchetul de exploatare din unitățiile amen ajistice 64D, 65A, 68A se situiaz ă în
categoriile de altitudine 1001 -1200(65A), respectiv 1201 -1400 m (64D, 68A), iar pe
categorii de pantă se incadrează în categoria înclinării repede 16ᴼ -30ᴼ (64A, 65D, 68A).
Din punct de vedere geologic, U.P II Piatra Craiului se încadrează în unitatea
morfostructurală de orogen, suprapunându -se parțial peste:
unitatea carpatică muntoasă, subunitățiile cristalino -mezozoice ale Carpații
Meridionali, în grupa Munții Bucegi -Leota (M unții Piatra -Craiului) și grupa Munților
Făgărași (Munții Țaga). Structura pectografică a Pietrei Craiului este formată din
calcare, iar partea de nord -vest de unde începe lanțul făgărășan este alcătuită din
șisturi cristaline (micașisturi):
unitatea peric arpatică deluroasă, a Carpațiilor Orientali, subunitatea Subcarpații de
Curbură (Munții Perșani). Partea centrală este alcătuita din roci cristalino -mezozoice.
depresiune intramontană a Brașovului ( formată din Golful Zărneștilor) este de
origine tectonică formată prin f racturarea și scufundarea unui compartiment al masei
montane centrale a Carpaților de Curbură. Întreaga regiune este constituită din șisturi
cristaline intens cutate peste care sunt depuse formațiuni mezozoice ce prezintă
uneori variații bru ște de facies atât longitudinal și transversal.
2.2.2. Condiții Climatice
Din punct de vedere climatic, regiunea corespunde tipului de climat temperat de natură
montană carpatică, cu diverse caracteristici în funcție de altitudine, expoziție și înclinare a
versantului.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
13
2.2.2.1. Regimul termic
Regimul termic este caracterizat printr -o temperatură anuală de 5,0 ᴼC.
Temperaturile medii lunare sunt următoarele:
Tabel 2.2.2.1.1 .
1001 -1400
m Valori lunare Valori
anuale I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Temp erat
uri
medii -4,0 -3,4 -2,3 3,6 9,1 13,4 14,2 13,7 11,2 5,9 1,0 -2,2 5,0
Temperatura minimă absolută este de -38,5 , iar maxima absolută de +37,2.
Data medie a primului îngheț este 29 septembrie – 15 octombrie, i ar cea a ultimului este 1 – 31 mai.
Regimul termic la nivel de subparce lă este influențată de orografia terenului, în luncile principale și
în depresiuni, dar și în unele văi importante, la sfârșitul toamnei și iarna, se produc frecvente
inversiuni termice .
Pe expozițiile însorite, puieții ce nu beneficiază de protecția arboretului matern, pot suferi
arsuri de colet, iar exemplarele de fag expuse brusc în lumină pot suferi de pârlitura scoarței. În
general umiditatea relativă a aerului este moderată și cre ște din vale spre cumpăna apelor (doar
iarna, pe firul văilor, se poate produce o inversiune).
2.2.2.2. Regimul Pluviometric
Cantitatea medie anuală de precipitații este de 915,0 mm ( cu variații de la 600 mm în
depresiuni , până la 1200mm la 1700 m altitudine). Distribuția lunară a acestora este redată in tabelul
de mai jos:
Tabel 2.2.2.2.1 .
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
mm 50,6 54,4 52,5 76,4 105,6 137,1 111,3 89,3 64,0 64,9 50,6 58,3 915.0
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
14
Perioade sece toase nu apar decât ex cepțional la altitudini mai mari de 800 m, dar sunt
destul de frecvente la altitudini mai mici și în special spre extremitatea nord -vestică. Perioadele
secetoase se înregistrează toamna sau la sfârșitul verii.
Evapotranspirația potenț ială atinge o valoare medie de 538 mm/an, cu următoarea distribuție lunară:
Tabel 2.2.2.2.2.2 .
Complexitatea reliefului generează o distribuție cu t otul inegală a precipitațiilor din punct de vedere
cantitativ.
2.2.2.3. Regimul Eolian
Circulația atmosferică dominantă este cea din nord și nord -vest. Nu s -au înregistrat până in
prezent doborâturi de vânt în masă, ci doar la arbori izolați sau pe supr afețe restrânse. Ca efect al
contrastelor de temperatură și presiune ce apar între diferite sectoare ale reliefului, în urma încălzirii
inegale a suprafețelor subiacente active a versanților, văilor și culmilor înalte, se formează vânturi
locale: briza de vale (ziua) și briza de munte ( noaptea).
2.2.2.4. Indicatori sintetici ai datelor climatice
Indicele de ariditate Martonne are valoarea de 61, specifică zonei cu excendent moderat de
apă din precipitații în raport cu evapotranspirația, cu favorabilitat e ridicată pentru vegetația
forestieră.
Din analiza datelor climatice, se poate concluziona că factorii climatici prezintă
favorabilitate ridicată pentru dezvoltarea f agului, molidului și a bradului.
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
mm 0 0 4 37 77 98 110 99 65 38 10 0 538
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
15
2.2.2.5. Hidrografia
Din punct de vedere hidrologic, teritoriul unității face parte din provincia umidității
excendentare.
Teritoriul unității de producție se află situat în bazinul hidrografic al Râul Olt având ca aflue nt Râul
Bârsa, cu afluenții săi de stânga: Bârsa Groșețului, Bârsa lui Bucur, Bârsa Fier ului, Valea Brebina,
Valea Pleșii, și cu afluenții săi de dreapta: Pârâul Prăpăstiilor, Padina Călineț, Padina Șindrilei,
Padina Urșilor, Padina Chicera, Padina Calului, Pârâul Tămașului etc.
Rețeaua hidrografică este bogată, în special în z ona montană. Cea mai mare parte a
pâraielor au un caracter intermitent în sectorul superior. Alimentarea rețelei hidrografice se face atât
pe cale superficială cât și subterană. În zona forestieră doar rareori se produc viituri, în special în
timpul ploilo r torențiele , iar turbiditatea e ste redusă. În general pâraiele din zona forestieră nu sunt
poluate.
Regimul hidrologic este preponderent de tip percolativ. Pe solurile cu drenaj intern mai
slab, regimul este de tip percolativ stagnant, în luncile joase și în zonele cu izvoare de coastă
regimul este mixt (de precipitații și freatic), iar la altitudini joase regimul este exudativ în
perioadele secetoase.
Debitul apelor este relativ constant, cu excepția perioadelor cu ploi abundente și
îndelungate, precum și în timpul topirii zăpezilor.
Importanța ecologică a rețelei hidrografice și a caracteristicilor ei constă în modelarea și
fragmentarea reliefului, precum și în drenarea suprafețelor parcurse.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
16
2.2.3. Condiții Edafice
Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de sol
Tabel 2.2.3.1 .
Clasa de soluri Tipul do sol Subtipul do sol Codul Succesiunea
orizonturilor Suprafata
ha %
Protisoluri Aluvi osol distric 0401 Aodi -Cdi 1.77 –
Total tip do sol 1.77 –
Total protis oluri 1.77 –
Molisoluri Rendzina calcarica 1401 Am-AR-Rrz 769.95 18
cambica 1403 Am-AR-Rrz 179.23 4
Total tip do sol 949.18 22
Total moli soturi 949.18 22
Luvisoluri Luvosol tipic 2201 Ao-El-Bt-C 405,45 9
litic 2214 Ao-El-Bt-R 1,48 –
Total tip do sol 406,93 9
Total luvisoluri 406,93 9
Cam bisoluri Eutricambosol tipic 3101 Ao-Bv-C 1008.94 23
litic 3110 Ao-Bv-R 249.73 6
rendzinic 3116 Ao-Bv-RfZ 256.23 6
Total tip do sol 1514.90 35
Districambosol tipic 3201 Ao-Bv-R(C) 1045,81 24
litic 3206 Ao-Bv-R 148.96 3
Total tip do sol 1190.77 27
Total cambisoluri 2705,67 62
Spodisoluri Prepodzol tipic 4101 Aou-Bs-R 284,38 7
Total tip do sol 284.38 7
Total spodisoluri 284.38 7
Total U.P. 4347,93 100
Se remarcă predominanța cambi solurilor (62%). La nivel de subtip de sol, cel mai răspândit
este districambosolul tipic – 1041,81 ha (24%). Pe acest sol, format pe conglomerate și gresii, se află
predominant molidișuri, făgete pure, precum si amestec de fag cu rășinoase (molid, brad) d e
productivitate superioară și mijlocie, solul fiind de fertilitate mijlocie și superioară pentru brad, fag,
molid și principalele specii de amestec.
În parchetul 27 Piatra Craiului găsim Districambosol tipic cu orizonturile Ao -Bv-R(C)
(64D) și Eutricambo sol tipic cu orizonturile Ao-Bv-C.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
17
Districambosolurile s -au format pe material parental alcatuit din depozite de pantă formate
din dezagregarea și alterarea rocilor metamorfice și eruptive acide precum și a rocilor sedimentare
sărace sau lipsite de CaCO3. Relieful este in general de tip montan, cu versanți cu înclinări și
expoziții variabile, intotdeauna umbriți.
Eutricambosolul tipi c este format pe roci bogate in: minerale calcice și feromagneziene, pe
versanți cu e xpoziț ii variate și înclinări mijlocii spre moderate. Este slab la moderat acid (pH= 4.6 –
6,4), cu un conținut de humus ' 24% de tip mull și cu un raport C/N<15.
2.2.4. Condiții Staționale
Pădurile unității de producție sunt distri buite altitudinal între 550 m și 1800 m , o diferență
de nivel de 1250 m. Pe acest spațiu ecologic, condițiile pedoclimatice : vegetație au determinat
existența a patru etaje fitoclimatice, și anume:
-montan de molidișuri (FM 3) – 1113.56 ba (26%);
-montan de amestecuri (FM 2)-2149.96 ha (49%);
-montan premon tan de făgete (FM 1 +FD 4) – 800.00 ha (18%);
-deluros de gorunete. făgete și goruneto -făgete (FD 1) – 284,41 ha (7%)
Parchetul 27 Piatra Craiului se află în etajul (FM 2) montan de amestec . Montan de amestec
cu bonitate mijlocie, brun edafic mijlociu, c u Aspe rula-Dentaria (3332), inclusiv Montan de amestec
cu bonitate superioar ă(3333).
Codul tipurilor de stațiune: 3332 (65A, 68A) 3333 (64A).
2.3. Caracteristicile vegetației
Parchetul 27 Piatra Craiului se află în teritoriul unităților amenajistice 64D, 65A și 68A
cu o suprafață de 84,86 ha, în care tipul fundamental de pădure este de molideto -brădet normal cu
floră de mull (s) (1211) și amestec de răș inoase și fag pe soluri scheletice (m)(1341).
Caracteristicile dendrometrice și de structura ale arborete lor a fost preluat din
amenajament din ¸¸Descrierea parcelară’ ’ care este prezentat ă mai jos:
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
18
Descrierea parcelară u.a 64D
Descrierea parcelară u.a 65A
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
19
Descrierea parcelară u.a 68D
2.4. Caracteristicile silvotehnice aplicate
Pentru proiectare a și or ganizarea corespunzătoare a lucrărilor ce se desfă șoară în
șantierele de exploatare este necesar cunoașterea, din punct de vedere al satisfaceri cerințelor de
ordin ecologic, a caracteristicilor și restricțiilor silvicuturale privind aplicarea trata mentelor, prin
care se urmărește asigurarea condițiilor optime de dezvoltare și regenerare a arboretelor în
concordanță cu țelul de gospodărire propus.
Prin activita te de exploatare, în țara noastră, se ex ecută tăierile corespunzătoare:
răriturilor,din cad rul lucrărilor de îngrijire
tratamentelor, aplicate în regimele de codru și crâng
lucrări de îngrijire cu c aracter special, respective a tăierilor de produse accidentale și
de igienă.
În parchetul 27 Piatra Craiului arboretul a ajuns la vârsta exploatabili tății și se aplică
tratamentul tăierilor de conservare . Intervențiile propuse spre aplicare în cadrul acestor lucrări cu
caracter special sunt:
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
20
I. Lucrări de igienă, prin care se extrag arborii uscați sau în curs de uscare, rupți de vânt sau
zăpadă, bolnav i, atacați de dăunători, afectați de poluare etc.
II. Promovarea nucleelor de regenerare naturală existente, din specii valoroase, prin
efectuarea de e xtracții cu intensități reduse . Prin aceste lucrări se extrag, cu precădere, arborii
defectuoși, exemplar ele ajunse la limita longevității fiziologice, unele exemplare din specii mai
puțin valoroase. Recoltarea arborilor din alte categorii decât cele menționate se limitează la
strictul necesar pentru crearea unor condiții favorabile menținerii sau dezvoltării semințișurilor
valoroase instalate.
III. Îngrijirea semințișurilor și tinereturilor naturale valoroase, prin lucrări adecvate
(descopleșiri, recepări, degaj ări, curățiri) potrivit stadiului lor de dezvoltare.
IV. Împădurirea golurilor existente, folosind specii și tehnologii corespunzătoare stațiunii,
țelurilor de gospodărire urmărite și situației concrete din teren.
V. Introducerea speciilor de subarboret sau subetaj (spre exemplu, păducel, lemn câinesc,
sânger, corn, jugastru, arțar, carpen etc.) în pădu rile pure sau amestecate de cvercinee.
Tăierile de conservare presupun amplasarea unor ochiuri c u mărimea de maximum 500 -600
m2, fie pentru punerea în valoare a semințișurilor preexistente (nuclee de regenerare naturală)
valoroase, fie pentru deschiderea a ltora noi, instalate după un an bogat de fructificație.
Periodicitatea tăierilor de conservare este de 7 -10 ani.
În cursul exploatări i masei lemnoase trebuie acordat o atenție deosebită protejării
semințisului, respectiv reducerii prejudiciil or ce pot fi aduse acestuia.
2.5. Condițiile tehnico -economice de lucru
Volumul de masă lemnoasă din parchetul 27 Piatra Craiului va fii exploatată de o firma
privată din Brasov care dispune:
ferăstraie mecanice: Husqvarna 262 – 2 bucăți
utilaje: funicula r FP- 2
atelaje: cai 4 buc
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
21
camion de transportat lemne MAN
muncitori direct productivi: 10 persoane(cu calificare corespunzătoare muncii pre state)
muncitori i ndirect productivi: 3 persoane (forjor,cabanist,îngrijitor de cai)
2.6. Actul de punere în valoa re
În acest document este exprimat cantitatea și calitatea masei lemnoase din parchet.
Verificarea APV are următoarele segmente:
verificarea diametrelor incluși in lotul de sondaj
verificarea preciziei de determinare a clasei de calitate
verificarea corec titudini i măsurări înăltimilor a 10…15 exemplare cu diametere
apropiate de diametrul central stabilit la inventariere.
Numărul de arbori care intră în sondaj se stabilește în funcție de volumul total.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
22
2.7. Schița parchetului
Schița parchetului este înt ocmit cu ajutorul hărții amenajistice din care este luat u.a. 64D.
65A, 68A și este mărită de la scara 1:20000 la 1:2000, care este completat ulterior, în urma
deplasării pe teren la locul parchetului. Detalii ce sunt adăugate în urma măsurătorilor și a
observațiilor făcute sunt următoarele:
Delimitarea suprafețelor omogene (aceste suprafețe sunt caracterizate printr -o pantă
uniform ă, direcție unică de scurgere a apei și înscrierea direcțiilor liniilor de cea mai
mare pantă).
Înscrierea pe schiță a pantei i n grade
Stabilirea locului de amplasare a platformei primare
2.8. Structura masei lemnoase de exploatare
Tehnologia de exploatare aplicată într -un parchet depinde într -o mare măsură de structura
dimensională a masei lemnoase marcate,care se referă la vol umele de: lemn gros, lemn subțire,
lemn mărunt și consumuri tehnologice.
Structura masei lemnoase din parchetul 27 Piatra Craiului
Tabel 2.8.1.
Nr.
Crt Specificații UM Total Specia/grupa de specii
Brad Fag Larice Molid
1 Volum brut cu coajă m3 1670 252 176 92 1150
2 Coaja lemnului de lucru m3 105 20 4 16 65
Volumul brut fara coajă m3 1565 232 172 76 1085
a. Lemn de lucru gros m3 1045 185 90 65 705
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
23
3 b. Lemn de lucru subțire m3 1 0 0 0 1
c. Lemn de foc d>5 cm m3 448 31 73 11 333
d. Crăci d<5 cm m3 71 16 9 0 46
4 Volum brut la ha m3 20 3 2 1 14
5 Număr de arbori – total m3 708 88 69 38 513
– ha
m3 8 1 1 0 6
6 Volumul arborelui mediu m3 2.62 3.12 2.56 2.42 2.23
7 Taxa forestier ă – total lei 446280 57960 38720 27600 322000
– m3
lei
230 220
300 280
8 Consumuri tehnologice % – 3 2 3 3
Pierderi m3 50 8 4 3
35
9
Volumul brut cu coajă pentru
productie m3 1620 244 172 89
1115
10 Volumului lemnu lui mărunt % 12 17 14 4 12
m3 209 42 25 4
138
11 Volumul brut cu coaja m3 1411 202 147 85 977
a. Lemn gros m3 1410 202 147 85 976
b. Lemn subțire m3 1 0 0 0 1
12 Volum net comercial m3 1515 224 168 73 1050
a. Lemn gros m3 1305 182 143 69 911
b. Lemn subțire m3 1 0 0 0 1
c. Lemn de steri m3 138 26 16 4 92
d. Lemn de crăci m3 71 16 9 0 46
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
24
Structura masei lemnoase pentru parchetul 27 Piatra Craiului este redată în tabelul 2.8.1
Valorile înscrise în acest tabel s -au calculat astfel:
Volumele V1, V2, V4, V5 și V6 sunt preluate din APV
Volumul V3 se stabilește diferențiat:
o V3a reprezintă suma volumelor de lemn gros (G1+G2+G3) și lemnul
mijlociu(M1+M2)
o V3b reprezintă suma volumelor de lemn mijlociu(M3) și subțire (S) din actul de
punere în valoare
o V3c și V3d se preia din actul de punere în valoare
Valorile din rubrica 7 sunt preluate din actul de punere în valoare.
Valorile V8…..V12 se calculează astfel:
o Consumurile tehnologice (V8) se pot stabili în funcți e de condiții le de lucru (Anexa
2) sau se pot aprecia ca valori medii caracteristice pentru o anumită zonă de
lucru.Pentru cazul luat în parchetul nostru s-au folosit valori medii de 3% di n
volumul brut pentru rășinoase și 2% pentru foioase.
o Volumul V9 se calculează cu relația:
V9 = V1 – V8
o Volumul V10, adică volumul lemnului mărunt, se apreciază folosind pentru
aceasta modalitatea de calcul:
V10= 2 * V10d + 0.04 *V1, pentru produsele principale.
o Volumul V11 se calculează cu relația :
V11= V9 – V10 iar volumele V11a și V 11b cu relațiile:
V11a = (V11 * V3a) : (V3a + V3b)
V11b = (V11 * V3b) : (V3a * V3b)
o Volumul V12 se calculează cu relația:
V12a = V11 a – [V11a : (V11a + V11b)] * V2
V12b = V11 b – [V11b : (V11a + V11b)] * V2
V12c = V10 – V3d
V12d = V3d
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
25
CAPITOLUL 3
Alegerea variantei optime de colectare
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
26
3.1. Aspecte generale privind procesul de productie
Procesul de producție are ca scop să indeplinească obiectivele economice și culturale, din
această cauză, impune o organizare a procesului de producție specifică condițiilor de lucru
existente pe teren.
Procesul de producție începe cu punerea în valoare a masei lemnoase destinat exploatării,
obiectivul economic al exploatării, care începe cu transformarea arborilor marcați, printr -un
ansamblu de procese, în sortimente definitive cu formele și dimensiunile impuse de cererea pe
piața lemnului.
Activitatea de exploatare din punct de vedere economic trebuie să fie rentabilă, să nu
depășească un anumit nivel cea ce privește cheltuieliile, acesta impune ca lucr ările să fie căt mai
mecanizate, dar în ace laș timp, desfăsurarea lucrăriilor să fie organizată în așa fel încât prejudiciile
să nu depățească pragul de suportabilitate al ecosistemului. În multe cazuri prevenirea prejudiciilor
trage după sine cheltuieli m ai mari față de normal.
Procesul de producție cuprinde un ansamblu de etape, fiecare etapă având obiectivul
propriu și se desfăsoară în condițiile specifice în parchet sau în afara parchetului în platforma
primară.
Proiectul de p roducție are următoarele et ape:
Recoltarea : este prima etapă a procesului de producție prin care arborele
marcat este doborât, curățat și secționat, în piese cu forme și dimensiuni
corespunzătoare condițiilor de deplasare alese.
Colectarea : este procesul prin care lemnul este es te transportat de la cioată
până la platform a primară, lângă o cale permanent ă de transport.
Coectarea a re următoarele faze: adunat, scos și apropiat
Imaginea 3.1.1.
Doborârea arborelui
(Google)
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
27
Fasonarea : este procesul prin care materialul lemnos este fasonat în platform a primară,
corespunzător e condițiilor impuse de mijlocul de transport.
Încărcatul și transportul tehnologic : este
procesul prin care masa lemnoasă este încărcat și transportat la
beneficiar.
Imaginea 3.1.4 Transport de lemne (Google)
3.2. Stabilirea metodei de exploatare
Cea mai importantă etapă a activității de proiectare a lucrărilor de exploatare, este
alegerea variantelor optime de colectare. Ca alegerea să fie cea mai bună, trebuie să fie cunoscute
condițiile concrete de lucru în parchet, în funcție de aceste condiții s e stabilește metoda de
exploatare și în cadrul acesteia se stabilește tehnologia de exploatare.
La stabilirea tehnologiei optime de lucru, în afara de schița parchetului (Piese Desenate) ,
mai luăm informații suplimentare ce caracterizează condițiile de luc ru sub aspect silvotehnic
(tratament, felul tăierii, volumul arborelui mediu, volumul marcat la hectar) și tehnico -economic
Imaginea 3.1.2. Curățirea arborelui cu
ferăstrăul mec anic (Google)
Imagine a 3.1.3.Secționarea
arborelui (Google)
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
28
(volumul total extras, mărimea suprafeței parchetului, poziția și amplasarea parchetului) . Aceste
informații le găsim în actul de pu nere în valoare și pe harta amenajistică.
Metoda de exploatare reprezintă o modalitate prin care se efectuiază procesul de
producție, al exploatării lemnului sub aspect tehnologic,al cărui cel mai important element este
forma și dimensiunea sub care este deplasat ă masa lemnoasă la colectare.
Metoda de exploatare trebuie aleasă corespunzător, pentru că acest proces se înregistrează,
în general, prejudiciile și cheltuielile cele mai mari, care sunt legate direct de forma sub care se
deplasează masa lemnoasă .
Metode de exploatare uti lizate la noi sunt următoarele:
Colectare sub formă de sortimente definitive
Colectare sub formă de trunchiuri și catarge
Colectare sub formă de arbore și părți de arbore
Colectare sub formă de tocătură
etoda de exploatare adopt ata in parchetul Piatra Craiului 27 este metoda de exploatare in
trunchiuri si catarge . Argumentele concrete a alegerii sunt următoarele:
– Volumul arborelui med iu este ridicat (Br 3.11 , La 2.42 , Mo 2.23, Fa 2. 56)
– Tăierea aplicată este tăieri de conserva re
– Panta medie de 27%
– Parchetul se încadrează în grupa parchetelor fără restricții
Pentru o prezentare mai amănunțită, trunchiul este c aracteristic pentru foio ase, reprezintă
partea de arbore cuprinsă între tăietura de doborâre și tăietura de sectionar e sub prima cracă
groasă. Catargul este specific rășinoaselor, reprezintă partea de arbore cuprinsă între tăietura de
doborâre și secțiunea făcută la un diametru de 5 cm,pentru îndepărtarea vârfului.
Această metodă de exp loatare are următoare avantaje:
– Indice de valorificare a masei lemnoase superioară față de celelalte metode
– Reducerea cheltuielilor de exploatare
– Reducerea numărului de muncitori
– Creșterea productivității muncii
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
29
3.3. Stabilirea mărimii supraf ețelor omogene
Mărimea suprafețelor omogene sa stabil it în funcție d e datele din schița
parchetului și observațiile făcute pe teren. Pentru stabilirea acestora în parchetul 27 Piatra
Craiului s -a folosit metoda caroiajului, care este o metodă simplă ș i cu o precizie
corespunzătoare proiectării tehnologice a lucrărilor de exploatare.
La întocmirea schiței, datorită erorilor de redare și de citire a valorilor pentru
fiecare suprafață omogenă, trebuie să aplicăm o corecție a erorilor,astfel încât în final suma
surafețelor omogene să corespundă suprafeței parchetului.
Sa aplicat urmatoarea relație :
e =
S – suprafața cumulate
e – eroarea
SAPV – Suprafa ța din actul de punere in valoare
Mc1 = M1 ± e
Mc1 – mărimea compensată a fiecărei supr afețe omogene
M – mărimea suprafeței omogene măsurată prin metoda caroiajului
e – eroarea de măsurare
Repartizarea suprafe țelor omogene
Tabelul 3.3.1.
Numărul
suprafetei
omogene Mărimea
suprafeței
omogene Mărimea
copensată
a supr.
Omogene
1 3.42 3.31
2 1.65 1.61
3 1.6 1.56
4 1 0.96
5 7.5 7.25
6 2 1.25
7 3 2.55
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
30
3.4. Repartizarea masei lemnoase pe suprafețe omoge ne
Volumele de masă lemnoasă pe specii și grupe de specii, corespunzător fiecărei
suprafețe omogene în parchetul 27 Piatra Crai ului, se calculează cu relația:
Vdc =
*Stc
Vdc – volumul unui sortiment dimensiona t pentru producție (gros, sub țire, mărunt),
corespunzător fiecărei suprafețe omogene, în m3.
Vd – volumul fiecărui sortiment dimensional pentru producție (volumele V11a,
V11b și V10 din tabelul 4.1), corespunzătoare întregului parchet.
Sp – mărimea suprafeței parchetului, în ha.
Stc – mărimea fie cărei suprafețe omogene, în ha.
8 3.6 3.35
9 3.52 3.27
10 10.72 10.45
11 9.16 8.91
12 20.79 20.53
13 15.35 14.8
14 5.31 5.06
TOTAL 88.62 84.86
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
31
Repartizarea masei lemnoase pe suprafe țe om ogene este redat ă in
Tabelul 3.4 .1:
Nr
supra
fețelor
omoge
ne Mărimea
supraf
omogene Volumul de masă lemnosa
Specii sau grupe de specii
Total Molid Brad Fag Larice
Sortimente dimensionale pentru productie
g s m total g s m t g s m t g s m total
1 3.31 63.2 38.1 0.04 5.38 43.5 7.9 0 1.64 9.5 5.7 0 0.98 6.7 3.3 0 0.16 3.5
2 1.61 30.8 18.5 0.02 2.62 21.2 3.8 0 0.80 4.6 2.8 0 0.47 3.3 1.6 0 0.08 1.7
3 1.56 29.8 17.9 0.02 2.54 20.5 3.7 0 0.77 4.5 2.7 0 0.46 3.2 1.6 0 0.07 1.6
4 0.96 18.3 11.0 0.01 1.56 12.6 2.3 0 0.48 2.8 1.7 0 0.28 1.9 1.0 0 0.05 1.0
5 7.25 138.4 83.4 0.09 11.79 95.3 17.3 0 3.59 20.8 12.6 0 2.14 14.7 7.3 0 0.34 7.6
6 1.25 23.8 14.4 0.01 2.03 16.4 3.0 0 0.62 3.6 2.2 0 0.37 2.5 1.3 0 0.06 1.3
7 2.55 48.7 29.3 0.03 4.15 33.5 6.1 0 1.26 7.3 4.4 0 0.75 5.2 2.6 0 0.12 2.7
8 3.35 63.9 38.5 0.04 5.45 44.0 8.0 0 1.66 9.6 5.8 0 0.99 6.8 3.4 0 0.16 3.5
9 3.27 62.4 37.6 0.04 5.32 43.0 7.8 0 1.62 9.4 5.7 0 0.96 6.6 3.3 0 0.15 3.4
10 10.45 199.6 120.2 0.12 16.99 137.3 24.9 0 5.17 30.0 18.1 0 3.08 21.2 10.5 0 0.49 11.0
11 8.91 170.1 102.5 0.10 14.49 117.1 21.2 0 4.41 25.6 15.4 0 2.62 18.1 8.9 0 0.42 9.3
12 20.53 391.9 236.1 0.24 33.39 269.7 48.9 0 10.16 59.0 35.6 0 6.05 41.6 20.6 0 0.97 21.5
13 14.8 282.5 170.2 0.17 24.07 194.5 35.2 0 7.33 42.6 25.6 0 4.36 30.0 14.8 0 0.70 15.5
14 5.06 96.6 58.2 0.06 8.23 66.5 12.0 0 2.50 14.5 8.8 0 1.49 10.3 5.1 0 0.24 5.3
Total 84.86 1620 976 1 138 1115 202 0 42 244 147 0 25 172 85 0 4 89
g-gros,s-subțire,m -mărunt,t -total
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
32
3.5 Stabilirea după criterii silvo tehnice a variantelor de colectat
Alegerea variantei optime de colectare sa făcut în funcție de condițiile de lucru concrete
din parchetul analizat, soluțiile posibile de realizare a ace stui proce s tehnologic.
Pentru alegerea variantei optime sa luat în considerare:
Înclinarea terenului și categoria de material lemnos (lemn gros, subțire, mărunt)
Adunat: P>60% – lemn gros -corhănire
40%<P>60% – lemn gros -corhănire,atelaje
P<40% – lemn gros -atelaje
P>70% – lemn subțire -purtat pe brațe
P<70% – manu al purtat pe brațe ori ate laje
Scos și apropiat: 0-25% tractor universal
25-40% – TAF
P>40% – funicular
P>60% – atelaje pe L=200m
Distanța de adunat, scos -apropiat
Profilul versanțiilor
Efectele ecologice pe care le produce în urma deplasării materialului lemnos
În parchetul 27 Piatra Craiului, după analiza datelor din teren tra nspuse pe schi ță,
în continuare se va prezenta modul de alegere a variantelor de colectare, parchet fără
restricții, cu o durată maximă de recoltare și colectare de 5 luni, care poate fi executată între
1 IX – 31 VIII.
În parchetul luat în studiu 27 Piatra Craiului , procesul de colectare se va
desfăsura după cum urmează:
– Adunatul se va face pe toate suprafețele omogene 1…14
– Scosul si apropiatul se va face pe traseele A -H, E-G, F-H, G-H, D-C, H-B
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
33
La alegerea mijloacele de colectare s -au luat în consid erare, în funcție de condițiile fizico –
geografice, efectele ecologice și economice ale folosiri acestor mijloace.
Mijloacele de colectat ce pot fi folosite la scos și apropiat în parchetul 27 Piatra Craiului
Tabel 3.5.1.
a. Pe traseul A -H din cauza inclinatiei destul de mari de 29% se va folosi corhănirea ca
metodă de recoltare. Folosirea altor metode de colectare nu este recom andat ă si nici
rentabilă din cauza volumul de lemn de colectat fiind destul de mică (142.1 m3).
b. Pe traseele E -G, F-H, G-H, H -D se va folosii ca metod ă de colectare pentru adunat si scos
atelajele. Panta in aceaste trasee fiind intr -e 24-26%.
c. Pe traseul D -C se va folosi ca metod ă de colectare funicularele deoarece distanta mare de
scos (1080 m) si masa lemnoas ă destul de mare (771 m3).
d. Pe traseul H -B se va folosi ca metod e de apropiere funicularul din cauza masei mari de
material lemnos 1620 m3.
Traseul Lungimea
(m)
Înclinarea
terenului(%) Volumul de
colectat (m3) Mijloace de colectare
posibil de folosit
A-H 880 29 142.1 Corhănire
Atelaje
E-G 960 24 223.4 Corhănire
Atelaje
F-H 510 26 112.6 Corhănire
Atelaje
G-H 580 25 232.5 Corhănire
Atelaje
D-C 1080 24 771 Funicular
H-B 720
24 1620 Funicular
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
34
Mijloace de scos și apropiat ce corespund condițiilor d e lucru din parchetul 27 Piatra
Craiului
Tabel 3.5.2.
Traseul Variante de colectare
A-H Atelaje
E-G Atelaje
F-H Atelaje
G-H Atelaje
D-C Funicular
H-B Funicular
Mijloace de aduna t ce corespund condițiilor de lucru din parchetul 27 Piatra Craiului
Tabel 3.5.3
Nr.Suprafețe
omogene Mijloace de adunat pentru:
Lemn gros Lemn mărunt
1 Corhanire manu al purtat pe brațe ori atelaje
2 Ateleje manu al purtat pe brațe ori atelaje
3 Ateleje manu al purtat pe braț e ori atelaje
4 Ateleje manu al purtat pe brațe ori atelaje
5 Ateleje manu al purtat pe brațe ori atelaje
6 Atela je manu al purtat pe brațe ori atelaje
7 Atela je manu al purtat pe brațe ori atelaje
8 Atela je manu al purtat pe brațe ori atelaje
9 Atela je manual purtat pe brațe ori atelaje
10 Atela je manu al purtat pe brațe ori atelaje
11 Atela je manu al purtat pe brațe ori atelaje
12 Atela je manu al purtat pe brațe ori atelaje
13 Atela je manu al purtat pe brațe ori atelaje
14 Atela je manu al purtat pe brațe ori atelaje
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
35
3.6. Alegerea variantei tehnologice optime de colectare
După o analiză amănunțită a condițiilor de lucru pe teren și calcule făcute în subcapitolul
anterior sa adoptat următoarele soluții:
Operația Categoria de material
lemnos Traseul Soluția de
colectare
Adunat Lemn gros – Corhanit pe o suprafata, atelaje pe restul
suprafețelor
Lemn subțire și mărunt – Purtat pe
brațe+atelaje
Scos și apropiat – A-H Atelaje
E-G Atelaje
F-H Atelaje
G-H Atelaje
D-C Funiculare
H-B Funiculare
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
36
CAPITOLUL 4
Documentația tehnico -economică privind exploatarea masei
lemnoase
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
37
4.1. Proiectul tehnico -economic privind exploatarea masei lemnoase
Proiectul tehnico -economic se referă la lucrările tehnologice necesa re în desfăsurare
șantierului de exploatare. Are următoarele componente:
– Structura procesului tehnologic pe operații și faze
– Volumele de masă lemnoasă corespunzătoare fiecărei faze
– Distanțele de deplasare
– Normele de timp (NT), timpul în care un muncitor e fectuează o operațiune sau o fază
pentru o unitate de măsură
– Fondul de timp (Ft), timpul în care un muncitor ar efectua o operațiune sau fază
– Salariul orar mediu pentru muncitorul care efectuează operațiunea respectiv ă
– Manopera, suma exprimată în bani ce trebuie plătită pentru efectuarea fie cărei faze
sau operații
Pe lângă lucrările tehnologice necesare în șantier , în proiect se mai stabilesc alte
elemente ce se referă la:
Stabilirea necesarului forței de muncă și calcularea numărului de utilaje care sunt
necesare pentru terminarea lucrărilor în durata acordată
Amenajările necesare pentru pregătirea parchetului prevăzute de normele N.T.S și
P.S.I
Cumpărare de carburanți și lubrifianți pentru utilaje
Cheltuieli pentru intreținerea și repararea utilajelor
Plătirea muncitorilor indirect productivi
Cheltuielile pentru procurarea unor material ca anvelope, cabluri de sarcină,
echipament de lucru și protecție
Cheltuieli pentru repararea sculelor și uneltelor
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
38
4.1.1. Evaularea costurilor lucrărilor tehnologice
Evaluarea costurilor necesare pentru desfășurarea lucrărilor tehnologice din parchetul 27
Piatra Craiului sunt r eprezentate în tabelul 4.1.1.1.
Tabelul 4.1.1. 1.
Procesu l
tehnologic Operații și faze Grupa de
specii U.M Volum Distanța
medie (m) Norm a de
timp
(ore/U M) Fond de
timp (ore) Salariul
orar
mediu
al
formației
de lucru
(lei/ora) Manoperă
totală (lei) unitară,
în
lei/UM
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1.
Recoltat 1.1. D oborât
cu
ferăstrăul
mecanic Rășinoase m3 1448 – 0.07 101 11 1111 0.76
Foioa se m3 172 – 0.09 16 11 176 1.02
1.2. Curățat de
crăci cu
ferăstrăul
mecanic Rășinoase m3 1448 – 0.18 260 11 2860 1.97
Foioase m3 172 – 0.09 16 12 192 1.11
1.3. Secționat
cu ferăstrăul
mecanic Rășinoase m3 1162 – 0.05 58 11 638 0.54
Foioase m3 143 – 0.07 10 11 110 0.76
2.
Colectat 2.1. Adunat
lemn gros prin
Corhanire Rășinoase m3 57 120 0.64 37 13 481 8.43
Foioase m3 7 120 0.59
4 13 52 7.42
2.2. Pregatit si
dat dupa vite Rășinoase m3 1391 – 0.26 362 13 4702 3.38
Foioase m3 165 – 0.32 53 13 689 4.17
2.3. Adunat cu
atelaje Rășinoase m3 1391 376 0.80 1113 13 14469 10.40
Foioase m3 165 376 0.94 155 13 2015 12.21
2.4. Pregatit si
dat dupa vite
Rășinoase m3 634.8 – 0.26 165.05 13 2146 3.38
Foioase m3 75.48 – 0.32 24.15 13 314 4.16
2.5.Scos si
Apropiat
cu atelaje
Rășinoase m3 634.8 1719.49 1.52 964.9 13 12543.7 19.76
Foioase m3 75.48 1719.49 1.86 140.4 13 1825 24.17
2.6. Scos cu
funicularul
FP-2 Rășinoase m3 812.4 823.3 0.58 471.3 15.8 7446 9.16
Foioase m3 96.64 823.3 0.71 68.61 15.8 1084 11.21
3. Fasonat 3.1. Secționat
cu ferăstrăul
mecanic Rășinoase m3 387 – 0.03 11.61 16.5 192 0.5
Foioase m3 48 – 0.03
1.44 16.5 24 0.5
3.2. Stivuit
manual lemn
rotund Rășinoase
> 16 m3 1263 10 0.45 568.4 13 7389 5.85
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
39
Foioase >
16 m3 147 10 0.55
80.85 13 1051 7.15
3.3. Expeditia
lemnului rotund Rășinoase
> 16 m3 1263 – 0.05 63.15 13.5 852.52 0.65
Foioase >
16 m3 147 – 0.08 11.76 13.5 158.76 1.08
3.4. Fasonat
mecanic -manual
lemn de steri
despicat Rășinoase mts 79 – 0.78 61.62 14.5 893.49 11.31
Foioase mts 10 – 0.85
8.5 14.5 123.5 12.35
3.5. Stivuit
manual lemn de
steri Rășino ase mts 79 2…10 0.31 24.5 10 245 3.10
Foioase mts 10 2…10 0.40 4 10 40 4
3.6. Fasonat
manual c răci în
snopi, fără
dispozitiv de
strângere – mts 18 –
3.88
69.84 11 768 42.68
3.7 Stivu it manual
crăci în
snopi – mts 18 – 0.15 2.7 10 27 1.5
3.8. Expediat lemn
de steri și crăci în
snopi – mts 107 – 0.020 2.14 13 27.82 0.26
4. Încărcat 4.1. Încărcat
lemn rotund cu
trolii Rășinoase m3 1263 – 0.08 101.04 13 1313.52 1.04
Foioase m3 147 – 0.13 19.11 13 248.43 1.69
4.2 Încărcat
manual lemn de
steri și crăci în
snopi Rășinoase mts 79 – 0.30
23.7 11 260.7 3.3
Foioase mts 13 – 0.21 2.73 11 30.03 2.31
5. Curățirea parchetu lui de resturi de exploatare 84.86 ha x 22.40 ore/ha 17.65 1900.86 12.73 24197.95 285.15
Total 6977.36 – 90696.42 –
CAS – 23.6% – 21404.35 –
Șomaj –5% – 4534.8 –
Total – 116635.6 –
Acest tabel a fost întocmit cu ajutorul îndrumarului “Elemente de proiectare și organizare
a exploatării pădurilor ” scris de Arcadie Ciub otaru (1996), din anexele acestu i îndrumar sa luat
normele de timp în funcție de operația de lucru și grupa de specii.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
40
4.1.2. Calculul distanțelor de scos, adunat și colectat
Distanțele s -au calculat cu ajutorul schiței făcute, distanțele la a dunatul cu atelaje sa
calculate cu ajutorul relației următoare:
Li =
Li-este distanța corectată
do- distanța măsurată orizontal pe schiță
cosα – înclinarea măsurată în suprafața omogenă
Cs- coeficientul de sinuozitate car e este luat din tabelul următor :
Tabel 4.1.1.2.
Operația Mijlocul de colectare Coeficienți de
sinuozitate
Adunat Colectat manual purtat pe
brațe 1.5
Atelaje 1.63
Cablu de sarcină a
tractoarelor 1.24
Cablu de sarcină a
funicularelor 1.26
Corhănire 1.11
Scos și apropiat Atelaje 1.37
Tractoare 1.29
Funiculare 1.01
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
41
Ca-coeficientul de alungire care este scos din tabelul următor:
Tab.4.1.1.3.
Înclinarea terenului după linia de cea
mai mare pantă, în % Coeficientul de alungire
0…29 1.00
30….49 1.40
50…70 1.65
Pentru tabelul 4.1.1.1 Evaluarea costurilor tehnologice , trebuie calculat distanța me die la
adunatul cu atelaje, care sa calculat cu relația următoare:
dm=
dm – distanța medie de deplasare a lemnului cu un mijloc de transport
Li – distanța corectată
Vi – volumele corespunzătoare fiecărei suprafețe omogene, sau traseul de pe care se
colectează masa lemnoasă cu mijlocul de colectare, în m3.
Pentru parchetul 27 Piatra Craiului cu ajutorul elementelor din schiță și parchet sa întocmit
tabelul 4.1 .1.4. Calculul distanțelor de adunat cu atelaje:
Tabelul 4.1 .1.4
Nr
Supr.
Omog e
ne Inclina
re
teren
% Volumul lemnului in m3 Volu
m
Tota
l
m3 Distanta in m
Gros Marunt Total
R F R F R F Orizont
ala Corect
ata
2 26 23.9 2.80 3.5 0.47 27.4 3.27 30.7 40 100.79
3 26 23.2 2.70 3.4 0.46 26.6 3.16 29.8 50 125.98
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
42
4 28 14.3 1.70 2.1 0.28 16.4 1.98 18.4 34 62.76
5 24 108.0 12.60 15.7 2.14 123.7 14.74 138.4 60 230.56
6 26 18.7 2.20 2.7 0.37 21.4 2.57 24.0 40 100.79
7 25 38.0 4.40 5.5 0.75 43.5 5.15 48.6 40 65.78
8 25 49.9 5.80 7.3 0.99 57.1 6.79 63.9 80 131.56
9 25 48.7 5.70 7.1 0.96 55.8 6.66 62.4 70 115.11
10 24 155.6 18.10 22.7 3.08 178.2 21.18 199.4 90 345.84
11 24 132.6 15.40 19.3 2.62 151.9 18.02 169.9 100 384.27
12 27 305.6 35.60 44.5 6.05 350.1 41.65 391.7 200 365.87
13 26 220.2 25.60 32.1 4.36 252.3 29.96 282.3 300 755.8 9
14 26 75.3 8.80 11.0 1.49 86.3 10.29 96.6 140 352.75
TOTAL 1213
.9 141
.4 176
.9 24.
0 1390
.8 165
.4 1556
.2 1244 3137.95
dm= 376.5
Imaginea 4.1.2.1 Adunat cu atelaj (Google)
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
43
Pentru calculul distanțelor de scos si apropiat cu atelaje s-a intocmit tabelul 4.1.1.5.:
tabelul 4.1.1.5
Traseul Tason Suprafața omogenă sau traseul de pe
care provine materialul lemnos Volumul (Vi) în m3: Distanța de scos în m:
Răsinoase Foioase Total Orizontală Corectată(Li)
A-H T1 S1 56.5 6.7 63.2 1600 2506
T2 S2 27.4 3.27 30.67 1320 2067
T3 S3 26.6 3.16 29.76 1120 1754
T4 S4 16.4 1.98 18.38 1230 1926
F-H T7+8 S7 43.5 5.15 48.65 1020 1554 S8 57.1 6.79 63.89
E-G T6 S6 21.4 2.57 23.97 1680 2519
T10 S10 178.2 21.18 199.38 1190 1785
G-H T9 S9 55.8 6.66 62.46 1060 1602
T11 S11 151.9 18.02 169.92 860 1299
TOTAL 634.8 75.48 710.28
dm= 1719.49
Imaginea 4.1.2.2 Scos si apropiat cu atelaj (Google)
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
44
Pentru calculul distanțelor de scos si apropiat cu funiculare s -a intocmit tabelul 4.1.1.6.:
Traseul Tason Suprafața
omogenă sau
traseul de pe c are
provine materialul
lemnos Volumul (Vi) în m3: Distanța de scos în m:
Răsinoase Foioase Total Orizontală Corectată
(Li)
D-C T12 S12 350.1 41.65 391.75 780 862
T13 S13 252.3 29.96 282.26 900 995
T14 S14 86.3 10.29 96.59 500 552
H-B T5 S5 123.7 14.74 138.44 500 553
TOTAL 812.4
96.64
909.04
dm= 823.3
Imaginile 4.1.2. si 4.1.3. Cabluri de funicular (original)
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
45
4.1.3. Structura masei lemnoase exploatate
Proporția fiecărei categorii de material lemnos se stabil ește în funcție de structura
dimensio nală a masei lemnoase (tabelul 2 .8.1), de volumul crăciilor din APV și în func ție
de posibilitatea de valorificare pe care stabilește agentul economic.
Volumele din tabelul 1.8.1 s -au luat după cum urmează:
Pentru lemnu l rotund gros pentru producție sa luat V11a, iar pentru
comerciabil V12a
Pentru lemnul rotund subțire pentru producție sa luat V11b, iar
pentru comerciabil V12b
Pentru lemnul de steri pentru producție și comerciabil sa luat V12c
Pentru crăci în snopi sa lu at V12d și pentru producție si pentru
comerciabil
La ultimele două volume sa transformat din m3 în met rul steri cu relația următoare:
Vls =
; în care
Vls-volumul lemnului de steri în mst
Vlc-volumul lemnului de steri în m3
Fc-factorul de cu baj (0.68 la rășinoase, 0.62 la foioase, în cazul lemnului de steri și în cazul
crăcilor în snopi fără dispozitiv de stranger 0.25)
Procentele din tabelul următor sa calculat cu relația următoare:
P = Vp *
; în care
Vp – volumul pentru producție
V9 – volumul brut cu coajă pentru producție
Așa a rezultat structura masei lemnoase de exploatat din 27 Piatra Craiului:
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
46
Tabel 4.1.3.1
Categ. material
lemnos Specia sau
grupa de
specii % din
volumul
total Volum (m3/mts) Observatii
exploatat comerciab il
1. Lemnul
rotund gros Rășinoase 87 1263/ – 1162/ –
–
Foioase 85 147/- 143/-
2. Lemn de steri Rășinoase 8 122/179 122/179 Se livrează ca
lemn de foc Foioase 9 16/26 16/26
3. Crăci în snopi Rășinoase 4 62/248 62/248 Se livrează ca
lemn de foc Foioase 5 9/36 9/36
TOTAL 1619/489 1514/489 –
4.1.4. Calculul necesarului de carburanți și lubrifianți
Calcularea necesarului de carburanți și lubrifianți sa făcut cu ajutorul Anexei III, din
îndrumarul „Elemente de proiectare și organizar e a exploatării pădurilor”, de Arcadie Ciubotaru,
calculele sunt reprezentate în tabelul următor. Înainte de întocmirea tabelului pentru calcularea
necesarului de carbur anți si lubrifianți pentru parche tul 27 Piatra Craiului sunt necesare următoarele
precizări. Pentru executare a lucrărilor mecanizate cu
ferăstrăului mecanic Husqvarna 262: norma de consum sa
stabilit după locul în care este executat ă lucrarea și volumul
pe grupe de specii, iar necesarul de ulei sa luat din
normele în vigoare pentru ferăstraie de tip Husqvar na:
2% din cantitatea de benzină, pentru uleiul de
amestec,respecti v 16% pentru uleiul de ungere.
Pentru executarea lucrărilor mecanizate cu
funicularul FP -2 norma de consum sa calculat doar pentru scos și apropiat. Necesarul de ulei se
stabileste în funcție de numărul de ore de funcționare calculat în tabelul 4.1.1.1.(285 ore), es te
necesar un schimb de ulei (81 L ) după 250 de ore de funcționare.
Imaginea 4.1.4.1. Ferăstrău mecanic
Husqvarna 262 (Google)
(
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
47
Calculul necesarul ui de carburanți și lubrifianți
Tabel 4.1.3.2
Felul combustibililor , tipul
utilajelor și lucrări executate Prestația efectuată Norma
de
consum
(l/UM) Cantitatea
necesară
(l) Valoarea, în lei
U.M totală
unitară totală
Benzină – ferăstraie mecanice
– doborâre m3 1619 0.0282 46 4.6 211.6
– curățire de crăci m3 1619 0.0689 112 4.6 515.2
– secționare
– în parchet m3 1184 0.0194 23 4.6 105.8
– în platforma primară m3 435 0.0216 10 4.6 46
– fasonat lemn de steri de:
– răsinoase mst 122 0.115 19 4.6 87.4
-foioase mst 16 0.1681 3 4.6 13.8
Total 213 4.6 979.8
Motorin ă
-Funicular FP -2 tkm 710 0.452 321 4.4 1412.4
Total 1412.4
Ulei
– ferăstrău mecanic
-amestec 4 18 72
– ungere 51 11 561
-funiculare 16 10 160
Total 75 13 793
TOTAL 3185.2
Prestațiile efectuate la scos și apropiat se exprimă î n tonekilometrice (tkm) și se calculează
cu relația:
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
48
P=(Vi*Gi)*dm
P – este prestația efectuată, în tkm
Vi – volumul pentru specia sau grupa de specii deplasată cu tractorul sau funicularul, în m3
Gi – masa specifică a lemnului verde (Anexa VII sau se poate folosi valorile medii de 750
kg/m3 pentru rășinoase și foioase moi, respective 1150 kg/m3 pentru foioase tari), în kg/m3
dm – distanța medie de apropiat, în km
4.1.5. Calculul necesarului de muncitori, atelaje și utilaje
Necesarul de muncitori, atelaje și utilaje sa calculat cu centralizarea activitățiilor din
procesul tehnologic din tabelul 3.2.1.1, după caracteristicile commune (formația de lucru, utilaj,
nivelul de calificare prevăzut în normele de timp din Anexa I), ș i gruparea activitățiilor ce se
desfăsoară în condiții asemănătoare. Pe baza fondului de timp calculate anterior se stabilește
numărul de muncitori cu relația:
m =
în care:
m – este numărul de muncitori necesari pentru efectuarea unei operaț ii sau grupe de activități
într-o perioadă de timp (în cazul dat durat a de exploatare este de 5 luni)
Ft – fondul de timp normat pentru o operație sau grupă de acti vități, din tabelul 4.1.1.1, în ore
Na – numărul de zile active din perioada acordată prin autorizație, în cazul parchetului 27
Piatra Craiului, N = 5 luni × 30 zile × 0.602 = 93 zile active
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
49
Calculul necesar de muncitori utilaje și atelaje:
Tabel 4.1.5.1.
Activitatea Fond de timp
calculate (Ft) Nr.
Muncitori
calculat Formația
de lucru
normată
pentru un
utilaj/atelaj Nr
utilaje
sau
atelaje
calculat Număr adoptat
utilaje sau
atelaje muncitori
1.Dobarât, curățat
de crăci și secționat cu
ferăstrăul
mecanic 461 0.619 2 1.238
2 2
2. Fasonat manual –
mecanic lemn de
steri 70 0.094 7 0.658
3. Corhanit 41 0.0551 – – – 2
4.Adunat și scos cu atelaje 2978 4.002 1 4.002 4 4
5.Scos cu funicularul 540 0.7258 4 2.9032 2.5 4
6. Stivuit și voltat manual
lemn rotund 650 0.873 – – – 3
7.Fasonat și stivuit lemn de
steri 99 0.133 – – – 2
8. Fasonat și stiviut crăci în
snopi 73 0.098 – – 1
9. Expediat
material lemnos
77 0.103 – – – 1
10.Încărcat material lemnos 147 0.197 – – – 1
11. Curățirea
parchetului 1900 2.553 – – – 1
TOTAL – 21 de muncitori
– 2 ferăstraie mecanic e
Husquvarn a
– 4 atelaje -cai
– 3 funiculare FP -2
*Funicularul trebuie să lucreze 50% din timpul disponibil de lucru; deci raportat la întreaga
perioadă revin 4 muncitori. *
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
50
4.1.6. Cheltuielile necesare pentru pregătire parchetului și desfășurarea lucrărilor
tehnolog ice
Toate cheltuielile făcute pentru amenajarea adecvată a parchetului, conform cerințelor
impuse de normele de protecția muncii și de pază contra incendiilor, sunt redate în tabelul 4.1.6.1.
la punctele A și B. Firma Kronforest trebuie să asigure muncito rilor echip ament de protecti e, să
existe truse sanitare de prim ajutor în caz de accidente,loc de dormit, loc de servit masa, apă
potabilă, grup sanitar și depozite pentru combustibil și alte material e.
Cheltuielile pentru întreținerea utilajelor sa calcul ate astfel:
Pentru ferăstrăul mecanic s -au acordat 2 ore săptămânal, cea ce înseamnă:
5luni×4săptămâni×2ore= 40 ore.
Pentru funiculare s -au acordat 2 ore săptămânal, cea ce înseamnă:
5luni×4săptămâni× 0.5funiculare× 2ore= 2 0 ore
Cheltuielile pentru personalu l indirect productiv sa calculate astfel:
Maistrul de parchet are un salariu de 2500 de lei pe lună, care va asigura
coordonarea lucrărilor pe timp de 5 luni .
Cabanista are un salariu de 1500 de lei lună . Aceeasta se justifică deoarece aceasta
trebuie să desfășoară o activitate zilnica de 7,62 ore. (20 muncitori * 0.381
ore/muncitori ).
Îngrijitorul de cai trebuie să desfășoară o activitate zilnică de 2.8 ore (4 cai × 0. 7
ore/animal/zi)
Fierarul (forjorul) trebuie să depună o activitate de 244.59 ore, c alculate cu relația
(0.195×4+0.450 ×3+0.03×15+0.01×5)×93 zile active=244.5 9 ore
Pentru alte amenajări sa întocmit separt documentația de evaluare a cheltuielilor
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
51
Evaluarea cheltuielilor necesare pentru alte activități impuse de pregătirea și desfășurarea lucrărilor
din parchetul 27 Piatra Craiului
Tabel 4.1.6.1
Specificații UM Cantități Norma de
timp(ore/Um) Fond de
timp(ore) Valori în lei
unitare totale
A.Lucrări de protecția muncii
Doborârea iescarilor – – –
Plantarea plăcuțelor
de av ertizare 8 10 80
Total A 80
B.Lucrări de P.S.I
Amenajarea depozitelor de
carburanți 48 11 528
Amenjarea locului de
masă 4 11 44
Total B 572
C.Întreținerea mijloacelor de muncă
Ferăs traie mecanice 40 17.5 700
Funiculare 40 17.5 700
Total C 1400
D.Personal indirect productiv
Maistru parchet luni 5 2500 12500
Cabanistă luni 5 1500 7500
Forjor ore 244.59 10.62 2598
Îngrijitor animale zile 150 2.8 120 8.5 1025.1
Total D. 23623.1
Total A+B+C+D 25675.1
CAS 23.6 % 6059.32
Șomaj 5% 1283 .8
Total 32973.22
E Alte cheltuieli
Montari -demontari
funiculare
Amenajarea platformei
primară 1606.5
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
52
Hrana animale
– in sezo n de vegetatie zile – –
-in sezon de repaus de
vegetatie zile 150 260 39000
Cabluri funiculare 43 6880
Acumlatori pentru
funiculare 173
Total E 47496.5
Total 80469.8
4.1.7 Planificarea lucră rilor de exploatare
La planificarea lucrărilor de exploatare are o influență importantă felul tratamentului care
se aplică în arboret. Planificarea trebuie făcut ă în perioade favorabile ca prejudiciile să fie căt mai
mici.
Durata de exploatare sa extras în funcție de zona geografică în care se află parchetul,
volumul de exploatat din parchet și în funcție dacă este sau nu un parchet cu restricții.
În cazul parchetului 27 Piatra Craiului care este un parchet fără restricții, durata de
exploatare este de 5 lu ni, se aplică tratamentul tăierilor de conservare, perioada idea lă pentru
executarea lucrărilor este între 1. X – 31. VIII.
4.1.8. Tarife pentru exploatarea masei lemnoase
În cazul parchetului 27 Piatra Craiului sa luat urmatoarele tarife:
Taxa forestieră din APV
Salarii pentru lucrările tehnologice
Cheltuieli pentru carburanți și lubrifianți
Cheltuieli pentru alte activități
Cheltuieli pentru reparații utilaje 6%
Chelt uieli de secție 7 %
Cheltuiei de desfacere 3%
Beneficiu 17%
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
53
Tabelul 3.2.7.1
Specific ații Valoare
1.Taxa forestieră 446280
2.Salarii pentru lucrări tehnologice 116635.6
3.Cheltiueli pentru carburanți si lubrifianți 3185.2
4.Cheltuieli pentru alte activități 125382.22
Total I 646570.52
5.Cheltu ieli reparații uti laje proprii 2 % 12931.41
6.Cheltuieli sectie 3 % 19397.12
Total II 34574.1 5
7.Cheltuieli desfacere 3 % 1037.23
8.Beneficiu 15 % 4849.27
Total III 5886.50
TOTAL 687031
4.2. Proiectul de amenajare a drumurilor de atelaje
În urma deplasării de pe teren în parchetul studiat sa cules și date pentru întocm irea
proiectului de amenajare a drumurilor de atelaje . După măsurarea pantei în fiecare suprafață
omogenă sa făcut o medie ponderată cu lun gimea drumului necesar de amenajat.
Săpătura manuală sa calculat cu relația următoare:
V= S × L
În care:
V-volumul de pământ săpat
S-suprafața care trebuie săpat pentru realizarea drumului,sa calculat cu panta și lățimea drumului
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
54
Antemăsurătoarea lucrărilor pentru execuție de tractor necesare:
Tabelul
4.2.1.
Nr.crt Simbolul și denumirea articolului de deviz U.M Cantitatea
1 TSG 06 BI Scoaterea cu mijloace manuale a cioatelor
de rasinoase si foaiase cu diametrul 31…50 cm buc 5
2 TSA 01CI Săpătură manuală de pământ în spații
întinse,cu aruncare laterală,în teren tare m3 1415
Calculul necesarului de manoperă și utilaj pentru amenajarea
Tabelul 4.2.2.
Nr.crt Simbolul
articolului de deviz UM Cantitatea Manoperă
Meseria N.T.(ore/UM) Fond de
timp(ore)
1 TSG 06 BI buc 5 Fas.man.cat.III 0.94 11.3
Munc.nec M.G 2.73 27.3
2 TSA 01 CI m3 1415 Munc.nec M.G 1.45 2051.8
Centralizator al
necesarului de manoperă
și evaluarea costurilor:
Tabel 4.2.3
Nr.Crt Meseria Fond de
timp(ore) Salariu
orar(lei/oră Valoarea
manoperei(lei)
1 Muncitor necalificat 2079.1 10 20791
2 Fasonator manual 11.3 12 135.6
Total 20926.6
CAS -23.6% 4938.68
Șomaj -5% 1046.3
Total 26911.61
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
55
4.3. Proiectul de amenajare a platformei primare
Proiectul de amenajare a platformei prim are trebuie întocmit așa fel încât să se asigure
condiții de stocare a masei lemnoase exploatate într -o anumită perioadă de timp.
În parchetul 27 Piatra Craiului dimensionarea platformei sa făcut pentru stocarea masei
lemnoase exploatate în 5 zile active. Structura acestei mase lemnoase este redată în tabelul 4.3.1.
Pe baza structurii calculate s -a dimensionat fiecare rampă de stocare necesară, pe specii și
categorii de material lemnos.
Suprafața necesară pentru stivuirea lemnului rotund s -a calculat cu rel ația următoare:
S =
în care:
S – suprafața de stivuire necesară pentru lemnul rotund, în m3
V – volumul de lemn rotund ce se stochează într -o stivă, în m3
h – înălțimea de stivuire, în m
c – coeficient de umplere a stivei
În cazul lemnului rot und, pentru stivuire, s – au adopta t valorile h=1.5; c=0.7; f=0.8.
Structuta masei lemnoase pentru dimensionarea platformei primare:
Tabel 4.3.1
Specificații UM Volum Suprafața de
depozitare
în m2 Numărul de
stive
Dimensiunile
stivei (Lxlxh)*,
m
1.Lem n rotund gros de rășinoase m3 68 80 2
11x4x1.5
2.Lemn rotund gros de foioase m3 4 5 1
5x4x1.5
3.Lemn de steri de rășinoase mts 11 11 1
8x1x1.5
4. Crăci în snopi (rășinoase) mts 6 6 1
10x1x1.5
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
56
Antemăsurătoarea lucrărilor necesare pentru amenajarea platformei
primare:
Tabel 4.3.2
Calculul necesarului de manoperă:
Tabel 4.3.3
Nr.
Crt Simbol art
de deviz UM Canti tatea Manoperă
Meseria N.T.
(ore/UM) Fond de timp
(ore)
1 TSE 01 / D1 100m2 10 Muncit.săpăt.
categ III 14.04 140,4
Centralizator al necesarului de manoperă și evaluarea co sturilor:
Tabel 4.3.4
Nr. Crt Meseria Fond de
timp Salariu
orar
(lei/oră) Valoare
manoperă
(lei)
1 Muncitor săpător 140 8.5 1190
Total 1190
CAS – 23.6% 280.84
Șomaj – 5% 59.5
TOTAL 1530.34
Nr.
Crt Simbolul și denumirea articolul de deviz UM Cantitatea
1 TSE 01 D1 – Nivelarea manuală a terenului 100 m2 10
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
57
Platforma primară se a mplasează astfel încât să fie accesibi l pentru autocare care transportă
materialul lemnos. Stivuirea lemnului rotund se face cu mijloace manuale sau mecanice, astfel încât
într-o rampă de stocare să se asigure, cel puțin un volum de material lemnos corespunzător
capacității de încărcare a mijl oacelor de transport.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
58
CAPITOLUL 5
MĂSURI DE REDUCERE A PREJUDICIILOR
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
59
5.1. Măsuri de reducere a prejudiciilor
În urma exploatării masei lemnoase prejudiciile sunt aproape inevi tabile, care
pot fi aduse pădurii. Prejudiciul este modificarea stării fiziologice, naturale a arborilor a solului sau
a semințișului utilizabil, care afectează în semn negativ dezvoltarea ulterioară a pădurii.
În cadrul tratamentelor care promovează regenerare a naturală, nu constituie
prejudiciu distruge re sau vătămarea semințisului ca urmare a desfăsurării normale a procesului de
exploatare, în limita maximă de 8% din suprafața cu semințis prevăzut în procesul – verbal de
predare a parchetului, în cazul tăieril or de dezvoltare ori de lărgirea a ochiurilor, și de cel mult 12%
în cazul tăierilor definitive sau de racordare după legea 46/2008 -Codul silvic cu modificările și
completările ulterioare (Ordinul nr.1540 din 3 iunie 2011 pentru aprobarea Instrucțiunilor p rivind
termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport).
Pe suprafețele cu semințis prejudiciat peste limite precizate și pe taluzurile
drumurilor de tractor , ocolul silvic efectuează, după caz, lucrări de împădurir e până la realizarea
stării de masiv, receparea puieților prejudiciați, consolidări, nivelări, cu fondurile constituite din
cauțiune depusă de titularul autorizației, pe bază de deviz după legea 46/2008 -Codul silvic cu
modificările și completările ulterioa re (Ordinul nr.1540 din 3 iunie 2011 pentru aprobarea
Instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport).
Cauțiune ce trebuie depusă este 5% din valoarea contractului.
În urma exploatării pădurilor prejudicii le pot fi clasificate în următorul fel:
1. Prejudicii aduse arborilor pe picioare sunt: cojirea trunchiului sau a rădăcinilor, zdrelirea
trunchiului sau a rădăcinilor și dezrădăcinarea .
Cojirea trunchiului de cele mai multe ori este cauzată de cablul de sarci nă, în urma deplasării
materialului lemnos pe cai sinuoase, la colectat. Aceste prejudicii pot fi evitate cu folosirea
scripeților.
2. Prejudicii aduse solului:tasarea -modificarea structurii solului, grăparea -îndepărtarea litierei,
frământarea -îndepărtarea to tală a litierei și partial a orizontului A, rănirea -îndepărtarea totală a
orizontului A, denudarea -îndepărtarea solului până la roca mama.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
60
3. Prejudicii aduse semințișului utilizabil: ruperea vârfului, zdrelirea scoarței ruperea unor
crăci, așchierea și smulg erea din sol.
În parchetul 27 Piatra Craiului se aplică tratamentul tăierilor conservatorii cea ce înseamnă că se va
acorda o atenție deosebită se mințișului utilizabil existent.
Pentru prevenirea și reducerea prejudiciilor se vor lua următoarele măsuri:
În pădurile de amestec mai întâi se doboară arborile de rășinoase și după acea
foioasele
Colectatul și apropiatul se va face pe căile amenajate stabilite, și vor fi folosite a ceste
căi de colectare și la următoarea tăiere
Tăierea arborilor se va face căt mai jos posibil, înălțimea cioatei să nu depășească o
treime din diametrul secțiunii acestuia, la arbori mai groși de 30 de cm înălțimea
cioatei să nu depășească 10 cm
În perioadele în care precipitațiile sunt abundente este interzis exploatarea
Pe ter enuri c u portanță redusă se utilizează tractoare echipate cu semișenile
Arborii nemarcați care se găsesc dealungul căilor de acces, se protejează cu
gărdulețe, manșoane, țărusi
Resturile de exploata re se așează de regulă pe cioate unde nu există semințis
utiliza bil
Se va evita eventuale scurgeri de
benzină, motorină, ulei datorită
efectului poluant pe care are o
asupra mediului înconjurător .
Cioatele de brad se cojesc prin
curelare, cele de molid se cojesc
în întregime.
Imaginea 5.1.1. Cioat ă în curs de cojir e
Agentul economic care execută lucrarea
de exploatare are obligația de a curăța parchetul de resturile de exploatare.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
61
În cazul parchetelor cu restricții, în urma tăierilor de produse principale, resturile de
exploatare se strâng în grăme zi pe cioate, în afara ochiurilor ocupate de semințis fără a se
ocupa suprafețe mari.
În urma tăierilor rase resturile de exploatare se strâng in șiruri numite martoane, de 20 de
metri lungime, care sunt direcționate spre linia de cea mai mare pantă.
La tă ieri în parchete fără restricții resturile de exploatare se lasă pe loc.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
62
CAPITOLUL 6
MĂSURI DE PROTECȚIA MUNCII
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
63
Șeful de parchet răspunde pentru toate activitățiile ce se desfășoară în șantierul de
exploatare și de întregul personal muncitor.
Prevenirea accidentelor de muncă reprezintă o sarcină de primă importanță pentru
întregul personal muncitor și în primul rând a personalului de conducere din întreprinderi, unități,
secții, sectoare și parchete de exploatare.
Reducerea numărului și a gravității accidentelor de muncă prin ridicarea nivelului general
al activității de protecție a muncii este o obligație prevăzută de legislația în vigoare, Legea
316/2006 (Legea protecției muncii) cu completările și modificările ult erioare.
Pe teren se vor identifica potențiali factori de risc ,cum ar fi arbori aninați, iescari, parțial
dezrădăcinați, și locurile cu pericol deosebit ca alunecările de teren, pericole de surpare a stânci i în
poziții instabile.
În APV -ul parchetul 27 Pi atra Craiului nu au fost indicate astfel de pericole și nici nu sa
identificat în urma deplasării pe teren.
Măsurile cu caracter general de protecția muncii în exploatări forestiere au în vedere
următoarele:
Se va face un instructaj prin demonstrații pract ice, iar introduce rea muncitorilor în producție
se va face după ce și -a însușit normele de protecție a muncii.
La repartizarea muncitorilor în procesul de producție se va ține cont de calificarea, starea
fizică, vârsta acestora, de gradul de peric ulozitate și complexitatea operația .
Purtarea obligatorie a echipamentului de protecție prevăzut în NTS (cască, palmare și
imbrcăminte adecvate) de către toți muncitori în timpul lucrărilor
Delimitarea cu semne vizibile a zonelor periculoase de muncă
Măsurile de p rotecție a muncii la lucrările de recoltare a lemnului se referă la:
Direcția de doborâre trebuie stabilită astfel încât arborele în cădere să nu se anine
și să nu cadă peste alți arbori doborâți:
1. tapa se va face până la adâncimea de 1/3 din grosimea arbor elui
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
64
2. când arborele dă semne de mișcare, doborâtorii vor scoate ferăstrăul din
tăietură și vor da semnalele convenționale, pentru a preveni muncitorii din
vecinătate. Ei se vor îndepărta la o distanță de 15 metri de trunchiul arborelui,
pe direcție laterală și înapoi față de direcția de cădere a arborelui (la circa 45
de grade) spre a nu fi loviți de arborii în cădere ori de bucăți de lemn sau
crăci.
La secționarea trunchiurilor aflate pe pante mai mari de 10 % se va ține
seama de următoarele reguli:
1. înainte de începerea operației de secționat tru nchiurile vor fi sprijinite cu
țăruși sau proptele bine fixate la ambele piese ce vor rezulta prin secționare;
2. este interzis a se sprijini bușteanul cu corpul sau cu picioarele;
3. pe terenuri în pantă secționarea trunc hiurilor se va face numai din amonte
Este interzisă doborârea arborilor înclinați sau a celor cu coronamentul într -o
parte, în direcția opusă înclinării sau aceleia în care este dezvoltat coronamentul.
La începutul tăierii ferăstrăul se reazămă cu gheara de sprijin de trunchiul
arborelui. Nesprijinirea ferăstrăului și introducerea bruscă a lanțului tăietor în lemn produc
izbituri periculoase atât pentru utilaj cât și pentru muncitor.
Pentru a nu bloca lanțul tăietor al ferăstrăului cât și pentru o mai bună dirijare
a căderii arborelui, se vor folosi pene din lemn.
În cazul ruperii lanțului tăietor se oprește imediat motorul ferăstrăului.
Eliberarea ferăstrăului din tăietură, la sfârșitul tăierii, trebuie să se facă lin,
fară smucituri, pentru a se evita căd erea sau ruperea lanțului.
În timpul căderii arborelui, retragerea motoristului spre locul de refugiu se
face cu motorul oprit sau cu turație redusă.
Dezaninarea arborilor agățați se face de către o echipă instruită în mod
special, condusă de maistrul sau gestionarul de parchet și dotată cu dispozitive (tirfor,
cabluri).
Înainte de începerea lucrului arborele va fi cercetat dacă nu este arcuit, în caz
afirmativ, se va înlătura arcuirea și se va asigura rădăcina cu cablu, contra rostogolirii, iar
numai după aceea se va trece la fasonare.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
65
Transportul ferăstrăului cu benzină se poate face pe umăr numai când are motorul
oprit. Dacă motorul este încălzit se va avea grijă ca toba de eșapament să nu se atingă de hainele
sau de părți ale corpului muncitorului.
Curăț irea tru nchiului de crăci se va face pe cât posibil din amonte, asigurând
trunchiul contra rostogolirii.
Secționarea lemnului se face mecanic din amonte, asigurându -se fiecare secțiune
contra rostogolirii. Unde există pericolul rostogolirii rădăcinii, aces at se va ancora cu un cablu și
se va lăsa la rădăcină o bucată de trunchi de 1,5 – 2 metri sau cât este necesar să nu se permită
rostogolirea rădăcinii.
Curățirea de crăci la un arbore se face de un singur muncitor, iar în terenuri cu
pante mari se va asig ura arborele cu țăruși împotriva rostogolirii, interzicându -se orice activitate
în partea din aval a locului unde se curăță arborii de crăci.
Crăcile se curăță începând cu cele de la baza trunchiului și terminând cu cele
de la vârf. Muncitorii trebuie să s tea în parte opusă părții arborelui de pe care se curăță
crăcile.
Îndepărtarea cioturilor usc ate prin lovituri date cu muchia toporului este
interzisă, operația făcându -se cu tăișul toporului.
Măsurile de protecție a muncii la lucrările de colectare a lem nului include
următoarele:
Colectarea lemnului cu atelaje:
Toate animalele împreună cu inventarul necesar destinate unui parchet se află în
gestiunea maistrului de exploatare care răspunde de asigurarea unor condiții corespunzătoare de
exploatare și într eținere a acestora;
Fiecare atelaj se încredințează unui conducător de atelaj (vizitiu) care trebuie să fie
echipat și instruit cu privire la normele de exploatare și întreținere a atelajelor;
caii se admit la lucru numai dacă sunt în stare corespunzătoare de sănătate,
obișnuite la ham sau jug și potcovite (de iarnă sau de vară). Este interzisă încredințarea temporară
a atelajelor altor persoane și în cazul schimbării conducătorului de atelaj, acesta va fi instruit și
avertizat asupra năravurilor animalelor ;
atelajul complet, format din tânjeala, o pereche de vite înhămate sau înjugate
trebuie să îndeplinească condițiile: tânjeala să fie confecționată din lemn rezistent, de lungime
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
66
2,5 metri și grosime 10 -12 cm, atelajul să aibă pentru prinderea lemnului lan țuri, pene și
cioflânge, dar și țapină, ciocan pentru baterea penelor și lanț de rezervă;
la trasul cu caii se va păstra distanța între atelaje care nu va fi mai mică de 20m pe
terenuri plane;
la coborârea pe drumuri cu pantă mare se va păstra distanța de cel puțin 50m între
atelaje, iar când panta este periculoasă atelajul următor nu va începe coborârea înainte ca cel din
față să fie ajuns la piciorul pantei;
este interzisă trecerea peste bușteni în timpul mersului;
în timpul legării bușteanului muncitorul va sta lateral și în amonte. Este interzisă
staționarea între bușteni și vite;
este interzisă folosirea atelajelor în pădure pe timp de furtună, ploaie cu descărcări
electrice sau viscol;
apropierea îngrijitorilor de cai se va face întotdeauna pe partea l aterală a
animalului, în dreptul spetei, pentru a evita loviturile sau mușcăturile;
când adăpatul cailor se face cu găleata, la grajd se va evita lovirea găleților
pentru a nu speria animalele;
este interzisă staționarea muncitorilor în spatele cailor.
este interzisă desfacerea tasonului prin scoaterea buștenilor de la bază pentru
evitarea unor accidente ce s -ar putea produce prin dezechilibrarea materialului supus mișcării.
În toate cazurile tasoanele se vor desface prin antrenarea buștenilor de deasupra, legându -se cu
cabluri suficient de lungi
la scosul buștenilor din tasoane cu ajutorul cailor se vor folosi cabluri cu
lungimi corespunzătoare spre a evita rostogolirea buștenilor peste animale sau peste
muncitori
vizitiul va fi atent ca la înhămare să nu f ie lovit de animale;
la lucrul cu atelajele se interzice: trecerea atelajelor prin vad când apa are peste
0,5m adâncime, urcarea pe sarcină atât în timpul mersului cât și atunci când atelajul este oprit,
forțarea animalelor sau lovirea violentă a acestora;
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
67
Colectarea lemnului cu funiculare:
Pentru instalarea de funiculare, înlăturarea vegetației forestiere de pe culoar se
realizează cu avizul emitentului autorizației, titularul fiind obligat să respecte următoarele
condiții:
lățimea culoarului la nivelul sarcinii, poate fii de maximum 4 m la funicularele
cu două cărucioare și 6 m la cele cu un singur cărucioar ;
punctele de încărcare și descărcare a sarcinii se amplasează în afara suprafețelor
cu semințiș;
arborii folosiți pentru ancorare nu pot fi elagaț i și vor fi protejați prin manșoane,
iar arborii -suport se pun în valoarea odată cu marcarea traseului de funicular.
Traseele de funicular și cele ale drumurilor de tractor folosite pentru scos –
apropiatul masei lemnoase reprezintă căi de acces interior și nu schimbă categoria de folosință
silvică a terenurilor pe care se amplasează.
Montarea și demontarea instalatiilor cu cablu se vor efectua de către o echipă
specializată și condusă de o persoană desemnată în acest scop, având calificarea de funicularist.
Se interzic montarea, demontarea și exploatarea instalației cu cablu:
a) în condiții meteorologice nefavorabile și cu vizibilitate redusă;
b) dacă nu s -a asigurat comunicarea prin telefon sau prin semnale între personalul de
deservire a instalatiei.
Înaint e de montarea instalației cu cablu se va verifica starea tehnică, conform
prescripțiilor din Cartea tehnică a instalației.
Este interzisă punerea în exploatare a unei instalatii cu cablu înainte ca aceasta
să fi fost autorizată de către conducerea agențilo r economici.
Montarea sau demontarea unei instalații cu cablu se va face respectând ordinea
operațiilor prevăzute în proiect.
Starea tehnică a cablurilor aflate în exploatare se va verifica zilnic de către
mecanicul funicularist. Totodată se va verifica și fixarea capetelor cablului purtător și a
ancorelor.
În cazul folosirii de piloni artificiali se vor respecta prevederile din proiectul de
instalare a instalatiei cu cablu.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
68
La montarea suporților cablului purtător, a ancorelor și scripeților ajutători se
vor folosi dispozitive de urcare certificate, iar angajații vor fi echipați pentru lucrul la
înăltime.
Pentru evitarea ieșirii cablului purtător din șanțul lamei suportului trebuie
fixate siguranțe la toți suporții.
Cablul transversal de susținere a suporți lor cablului purtător trebuie trecut prin
scripeți ajutători (gambeți) fixați de arbori.
Lungimea cablului trăgător al unei instalații de funicular, se va stabili astfel
încât pe tambur să mai rămână înfășurate, în mod obligatoriu, cel puțin la spire de ca blu.
Remedierea prin matisare a cablurilor se interzice atunci când uzura nu mai
permite folosirea acestora în continuare.
Întinderea cablului purtător se va face numai cu palanele din dotarea instalației,
utilizându -se pentru aceasta grupul de acționare, dispozitivul de tracțiune sau troliul de la un
tractor forestier.
Cablul purtător al oricărei instalatii trebuie legat la priza de pământ, în
conformitate cu reglementările în vigoare.
Pentru circulația de -a lungul instalației și la grupul motor, se va con strui în mod
obligatoriu o potecă de acces. Aceasta se va executa și se va trasa astfel încât să se evite
trecerea pe sub instalație.
În cazuri speciale, pe porțiunea de sub linia de intrare a funicularului se vor
monta placarde avertizoare. Cu cel puțin 2 0 m înainte de aceasta, se vor extrage toți arborii
marcați astfel încât să se poată urmări trecerea cărucioarelor instalației.
Conducerea grupului de acționare a instalațiilor cu cablu, de orice tip, se va
face numai de angajați calificați în meseria de f unicularist.
În timpul autotractării, grupul motor va fi condus numai de mecanicul
funicularist, care trebuie să execute comenzile permise. Arborii sau cioatele ce se aleg
pentru ancorare trebuie să fie sănătoși, fără putregai și cu înrădăcinare puternică.
Autotractarea se va face pe distanțe de 50 -100 m și numai după verificarea stării tehnice a
cablului.
Se interzice urcarea pe grupul motor în timpul autotractării.
Traseul pe care se efectuează autotractarea trebuie amenajat prin îndepărtarea
obstacolelo r și nivelarea terenului.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
69
În timpul lucrului cu instalațiile cu cablu este interzisă:
a) punerea în mișcare a căruciorului de către mecanic, până nu primește comanda
telefonică sau vizuală convenită, de la legător sau dezlegător;
b) coborârea căruciorului cu sarcina având o viteză mai mare decât cea prevăzută în
instrucțiunile de exploatare;
c) încărcarea pe cărucior a unor sarcini peste cea nominală, stabilită în cartea
tehnică a instalației.
Zilnic, înainte de începerea lucrului, mecanicul funicularist tr ebuie să verifice
grupul de acționare și toate subansamblele auxiliare și să înlăture defecțiunile constatate.
Mecanicul funicularist trebuie să urmărească înfășurarea cablului pe tamburul
troliului, spiră lângă spiră. Este interzisă dirijarea cu mâna a în fășurării cablului pe tambur.
Legarea arborilor cu coroană și a părților din arbori se va face în așa fel încât
capătul sarcinii, atunci când este suspendată, să fie cu 10 -15 cm mai jos decât cârligul de
agățare.
Legătorii de sarcină, în timpul deplasării sarcinii și ridicării acesteia la cărucior,
vor sta în amonte față de direcția de tractare și ridicare, staționarea lor sub sarcină sau în
aval este strict interzisă. Distanța dintre sarcină și angajați va fi de cel puțin 20 m.
La plecarea căruciorului din stația de sus, cu sarcina, angajații de la rampa de
descărcare se vor retrage la o distanță de peste 20 m lateral de locul de unde se face
descărcarea.
După sosirea căruciorului la rampa de descărcare, angajații dezlegători se vor
apropia de cărucior pent ru a efectua dezlegarea, numai după ce a fost slăbit cablul trăgător
de sarcină sau ridicător, în funcție de tipul instalației.
După desprinderea sarcinii și legarea ciochinarelor, semnalul de tragere a
Căruciorului la deal se va da numai după ce angajații s-au retras din zona periculoasă.
Pe timp nefavorabil cu descărcări electrice și vânt puternic este interzis lucrul
cu instalațiile cu cablu, angajaț i fiind obligați să se retragă la adăpost.
Accesul angajaților sau al a ltor persoane în zona instalați ei cu cablu nu este
permis decât pe potecile de acces, destinate în acest scop.
În cazul colectării laterale a materialului lemnos angajații vor sta în amonte față
de direcția de mișcare a sarcinii, la distanță minimă de 20 m și vor urmări cu atenție
sarcina î n deplasare, semnal izând imediat oprirea instalați ei în cazul agățării arborilor de
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
70
cioate. La acest semnal, pe care toți trebuie să -l cunoască, angajații se vor îndepărta din
zona periculoasă.
În zilele cu temperaturi scăzute sub -20°C, lucrul la instalat iile cu cablu este
interzis.
În fața clemelor de ancorare se vor fixa repere cu ajutorul cărora se va urmări,
în perioada de probă a instalați ei și apoi periodic, dacă a alunecat prin clemă cablul
purtător.
Este interzisă folosirea de instalatii cu cablur i care nu sunt în stare tehnică
corespunzătoare și nu sunt certificate.
Zonele periculoase ale instalației cu cablu vor fi delimitate și marcate cu
panouri de avertizare.
Zilnic, înainte de începerea lucrului, mecanicul funicularist trebuie să verifice
starea tehnică a instalației și să înlăture defecțiunile constatate.
Legătorii de sarcină vor urmări permanent dacă sarcina se agată de arbori sau
de cioate și vor da semnalul de oprire a instalației. Numai după oprirea acesteia legătorii
vor interveni pentru deblocarea sarcinii.
Măsuri de protecție a muncii la lucrările din platforma primară:
secționarea arborilo r sau trunchiurilor, în funcție de capacitate a mijlocului de
transport se face la locurile însemnate după ce din zonă au fost degajate crăcile și
trunchiurile așezate stabil pe sol;
pregătirea lemnului pentru încărcare cu autotroliu se va face prin voltare cu
țapina sau prin manipularea materialului lemnos de către muncitorii care lucrează
în platforma primară;
Toate cele prezentate în acest capitol s unt în concordanță cu Legea 316/2006 – Legea
protecției muncii și cu “Normele unice de protecție a muncii în exploatări și transporturi
forestiere ”.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
71
BIBLIOGRAFIE
1. Ciubotaru, A., 1996: Elemente de proiectare și organizare a exploatării pădurilor , Ediți a a
II-a, Editura Lux Libris, Brașov.
2. Spârchez, Gh., Târziu, D.R., Dincă, L., 2013: Pedol ogie cu elemente geologice și
geomorfologice , Ediția a II -a, Editura Universității Transilvania din Brașov.
3. Spârchez, Gh ., Dincă, L. , 2014: Soluri și stațiuni forestie re, Editura Universității
Transilvania din Brașov
4. XXX, Clima României Volumul II , Date climatice, INMH, București.
5. XXX, Amenajamentul unității de producție 27 Piatra Craiului
6. XXX, Legea 90/1996, Legea protecției muncii .
7. XXX, 2000 – Normele tehnice privind al egera și aplicarea tratamentelor, Ministerul
Apelor, pădurilor și Protecției Mediului
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
72
PIESELE DESENATE
1. Amplasarea parchetului 27 Piatra Craiului
2. Schița parchetului 27 Piatra Craiului
3. Schița variantelor optime de colectare
4. Schiț a de organizare a platform ei primare
1. Amplasarea parchetului 27 Piatra Craiului
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
73
2. Schița parchetului 27 Piatra Craiului
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
74
3. Schița variantelor optime de colectare
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ SI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOM Ă
75
4. Schița de organizare a platform ei primare
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: PROGRAMUL DE STUDII: SILVICULTURĂ PROIECT DE DIPLOM Ă COORDONATOR STIINȚIFIC, ABSOLVENT, Conf. dr. ing Câmpu Vasile Răzvan Tóth Károly BRAȘOV 2017… [619578] (ID: 619578)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.