Programul de studii: Modulul de Formare Psihopedagogică [307765]

[anonimizat] (D.P.P.D.)

Programul de studii: Modulul de Formare Psihopedagogică

PORTOFOLIUL FINAL

Nivel I

Coordonator: Candidat: [anonimizat]

2018

Cuprins

Tema 1……………………………………………………………………………….3

Logo……………………………………………………………………..4

Afiș…………………………………………………………………………5

Tema 2……………………………………………………………………………….6

Argument……………………………………………………………….…..15

Tema 3………………………………………………………………………..…….17

Argument……………………………………………………….…………..18

Anexe……………………………………………………………..………..19

Tema 4………………………………………………………………………..……20

4.1. Tema 1………………………………………………………….……..20

Argument……………………………………………………………..……20

Sectiunea de Aur…………………………………………………….…….21

Șirul lui Fibonacci…………………………………………………………………………….23

Bibliografie……………………………………………………………………………………..24

Anexe……………………………………………………………………………………………..25

4.2 Tema 2 ……………………………………………………………….26

Anexe………………………………………………………………………31

TEMA 1

Formarea profesorilor de arte vizuale în cadrul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic

Argument

“Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic (D.P.P.D.) este o structură universitară autonomă în cadrul Facultății de Istoria și Teoria Artei.”

Conceptul de la care am pornit este următorul: un afiș relativ simplu în care să fie prezentată promovarea activităților din cadrul D.P.P.D. (într-un mod cât mai compact).

[anonimizat]-ul pentru D.P.P.D. [anonimizat]. Ideea inițială de stilou a fost concepută după semnificația pe care o transmite acest obiect: faptul că atât deținerea acestuia dar și utilizarea sa oferă o mare notă de unicitate.

[anonimizat],nu a [anonimizat] o [anonimizat]. Iar, [anonimizat].

Motivul pensulei este în schimb mai simplu de înțeles. Afișul a fost realizat pentru Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic din cadrul unei universități cu tema specifică (arte plastice și decorative).

[anonimizat]; [anonimizat], fiind un semn ușor de recunoscut (pensulă-pictură-arte).

[anonimizat]. De menționat este faptul că “motto-ul” pus pe afiș face parte din descrierea D.P.P.D. [anonimizat].

TEMA 2

[anonimizat] a programei școlare.[anonimizat] a cunoștințelor, [anonimizat] o [anonimizat].

Deși manualul digital ridică multe semne de întrebare, consider totuși că sistemul de învățământ merită o șansă la schimbare, o deschidere către viitor, având în vedere că trăim vremuri noi în care tehnologia aproape că nu are limite, cu alte cuvinte trăim deja în viitor.

În comparație cu manualul tradițional, nu trebuie dezvoltată ideea cum că manualul digital trebuie să ia locul manualului clasic, ci trebuie văzut mai mult ca pe o completare a acestuia.Astfel că, nu trebuie sa se ajungă la înlocuirea totală a manualului de pe băncile elevilor.

Personal consider că atât manualul clasic cât și cel digital prezintă o importanță majoră în educație, chiar dacă manualul în sine nu reprezintă un suport obligatoriu de pe care se poate preda.Manualul nu este decat un auxiliar al profesorului, un asistent al acestuia.

Acestea fiind spuse, manualul digital, poate reprezenta o sursă foarte bună de informații pentru elevi, deoarece prin el există posibilitatea de a accesa forme infinite de informații.

Manualul digital realizat reprezintă doar o încercare, “ o schiță”, fiind departe de un manual digital adevărat. Conceptul de la care am plecat este acela că, deși ne adaptam foarte ușor la nou și la tehnologie, un manual digital nu trebuie să fie o dublură a manualului tradițional. Cu alte cuvinte dacă se dorește o schimbare, aceasta ar trebui să fie vizibilă.

Pentru un manual digital mi-am închipuit o interfață simplă, dar plăcută, într-un stil ușor minimalist, culorile tinzând să fie deschise sau în pasteluri, cu scopul de a reda o energie pozitivă, cu un impact puternic plăcut vizual. Astfel, capitolul din manualul creat, respectând programa școlară, are la bază un fond geometric, în culori variate.

În cuprinsul capitolului s-au folosit culori pastelate și un negru brut, deoarece culorile în pastel tind să ofere un sentiment plăcut, relaxant, iar culoarea negru a fost folosită tocmai cu scopul de a echilibra tabloul vizual, fiind o culoare brută, aceasta iese foarte bine în evidență.

De asemenea, tot în cuprinsul capitolului descoperim la fiecare subcapitol butoane care trimit către fiecare lecție în parte, acestea fiind amplasate special pentru o navigare mai ușoară.

Totodată, acestea nu vor fi singurele butoane existente în manualul propus, butoanele se vor găsi și în fiecare subcapitol, acestea bineînțeles îndeplinind alte sarcini ( trimitere către linkuri ajutătoare, informații suplimentare sau propuneri și cerințe de lucru în funcție de ce oferă capitolul sau subcapitolul).

Elementele suplimentare adăugate ( ex. Sagețile din dreapta paginilor ) au fost gândite în scop estetic, iar scrisul a fost așezat în stânga paginii deoarece un lucru foarte bine știut este că suntem obișnuiți să citim sau să scriem un text din stănga foii,aproape niciodată, evident, din dreapta și de aceea am considerat că un text cel mai bine ar arăta așezat în partea dreaptă; ceva diferit oricum de manualul clasic.

În concluzie, sunt de părere că manualul digital prezintă o importanță foarte mare în educație, dar acest lucru nu înseamnă că trebuie să șii preia definitiv locul manualului clasic. Tind să cred că o inovație de acest gen adusă în învățământ ar însemna o deschidere către noi oportunități și moduri de învățare.

TEMA 3

Proiectarea unui spațiu de învățământ cu destinația: Atelier de arte vizuale

Argument

Spațiul realizat este unul destul de mare, deoarece așa profesorul poate sa verifice fiecare copil în parte foarte ușor..

Totodată, am considerat că o tablă reprezintă o necesitate,deoarace pe ea pot fi reprezentate forme sau idei în timp real, iar deasupra acesteia va fi proiectat un suport pentru imaginile sau ce vor fi proiectate( dacă este necesar) prin videoproiector.

În cazul în care nu toți copiii își vor aduce întotdeauna materialele necesare cu ei, un spațiu de depozitare a fost considerat și el necesar. Fiind așezat aproape de tablă,pentru a se evita diversele dificultăți( deschiderea ușii dulapului ar putea lovi tabla), corpul va avea uși pe șine sau fără uși deloc( doar rafturi)

De asemenea, atelierul va avea un perete destinat ferestrelor si a pervazului pe care se vor amplasa plante. Nu numai că existența plantelor este importantă pentru sănătate, dar acestea un aer de relaxare și liniște.

M-am gândit ca dimensiunea atelierului să fie aproximativ de 5m/6m, deoarece acesta trebuie să fie destul de spațios atât pentru amplasarea mobilierului dar și pentru mișcare.

TEMA 4

Teme de specialitate

„Repere interdisciplinare în predarea și exersarea structurilor compoziționale organizate pe baza raportului armonic al Secțiunii de aur. Raporturile geometrice ale dreptunghiului armonic. Dreptunghiuri dinamice. Structuri pentagramatice. Șirul lui Fibonacci sau Legea însumării și progresiei (Legea creșterii organice)

Argument

“Dacă elevii ar afla, din manualele după care învață, despre bazele pitagoreice ale muzicii, despre rolul geometriei în descoperirea perspectivei în pictura și despre regularitățile aritmetice care guvernează deopotrivă ritmurile naturii și pe cele ale existenței umane, atunci legătura la care vă referiți nu ar mai părea singulară, ci în firea lucrurilor. Arta de calculator, rolul geometriei fractale în știință și în artă deopotrivă, legăturile cu știinta haosului nu ar mai părea bizarerii la modă, ci fenomene care se așază în mod firesc într-o istorie milenară (a se vedea René Huygue, Formes et forces, 1970). Neînțelegerea acestor lucruri are mai multe surse, unele țin de o reprezentare defectuoasă a disciplinelor umaniste și sociale, altele țin de o relație falsă a matematicii cu publicul” – Solomon Marcus, matematician român.

Se poate spune că arta și matematica sunt legate prin mai multe moduri. Matematica a fost considerată o artă frumoasă, iar despre aceasta s-a mai discutat în cadrul mai multor domenii, precum: muzică, dans, pictură, arhitectură dar și sculptură. Astfel, între artă și matematică există o relație istorică de lungă durată. Artiștii au început să folosească matematica odată cu secolul al IV-lea î.Hr.

De ce sunt importante aceste afirmații în Educația Plastică? Cu ce îi ajută pe elevi la această disciplină, să cunoască legătura dintre matematică și artă? Personal consider că elevii ar da o mai mare importanță ambelor materii. Matematica pe de o parte, pentru majoritatea tinerilor nu reprezintă cea mai relaxantă materie, în schimb, este considerată drept extrem de importantă, deși elevii se întreabă zilnic „La ce ne va folosi ?”. Pe de altă parte Educația Plastică reprezintă fix opusul în viziunea tinerilor. Poate fi relaxantă, în schimb elevii nu ii acordă atât de multă atenție. Este foarte important de văzut numitorul comun dintre cele două. Un exemplu de numitor comun îl reprezintă “Secțiunea de Aur”, Raportul de aur, Proporția de aur sau Numărul de aur.

Secțiunea de Aur

Secțiunea de Aur sau Raportul de Aur este de obicei marcat cu litera greacă Phi (φ), inițială a numelui lui Fidas (sculptor din antichitatea greacă care a creat Statuia Colos a lui Jupiter, una dintre minunile lumii), reprezentând un număr irațional (egal aproximativ cu 1.6180339887). Raportul de aur mai este numit și “Secțiunea de Aur”, “Proporția de Aur” sau “Numărul de Aur”, fiind primul număr irațional aflat în istorie.

Primind denumirea de “Secțiunea de Aur” în secolul al XIX-lea, acest număr este știut încă din antichitate, iar în jurul anului 300 î.Hr., i-a fost atribuită prima definiție clară de către părintele geometriei, anume Euclid din Alexandria.

Numerele infinite i-au intrigat pe oameni încă din antichitate. Forța de atracție a Secțiunii de Aur provine din faptul că prezintă o capacitate enormă de a fi descoperită acolo unde nu se va aștepta nimeni. Astfel, înțelegerea faptului că există numere precum Φ, care se repetă la infinit fără a prezenta nici o repetiție sau regularitate a dezvoltat o adevărată criză filozofică.

În lucrarea sa “Despre viața lui Pitagora” (cca. 300 î.Hr.) filozoful și istoricul Iamblichos, descendent al unei familii de nobili sirieni, afirmă: “Ei spun că primul om care le-a dezvăluit natura incomensurabilității celor nedemni de a o cunoaște a fost atât de detestat, încât nu numai că a fost exclus din asociația si modul de viață al pitagoreicilor, ci i s-a construit și mormântul, ca și cum fostul lor coleg ar fi plecat dintre cei vii.”

Pitagoreicii erau extrem de siguri că existența numerelor precum Phi era un lucru dezastruos și înfiorator și că cel mai probabil acestea nu erau decat o eroare, un lucru despre care nu ar fi trebuit să se afle niciodată.

“Spunem că un segment de dreaptă a fost împărțit în medie și extremă rație atunci când segmentul întreg se raportează la segmentul mai mare precum se raportează segmentul cel mare la cel mai mic.“- Euclid

Dacă  (a + b) / a = a / b, atunci segmentul a+b a fost împărțit într-o Secțiune de Aur cu simbolul Φ, sau : fie a,b două numere oarecare, iar x,y numere aparținând mulțimii numerelor întregi și y≠0; dacă , oricare ar fi x și y, atunci a și b sunt numite numere incomensurabile.

Astfel, Fhi definit ca o proporție are însușirile plăcute ale unei armonii estetice, foarte multi artiști și arhitecți proporționandu-și operele de arta conform Raportului de Aur, considerând că acesta conferă lucrării un limbaj vizual extrem de frumos.

Concepția acestei proporții perfecte, în Evul Mediu, este diferită de cea a antichității greco-romane preluată de renascentiști. Înainte compoziția se baza mai mult pe formele piragoreice, iar pentagonul regulat făcea parte din determinarea propoției de aur, astfel că limbajul geometric era foarte respectat. Artiștii au abordat aceste construțtii, ți folosesc Secțiunea de Aur, doar repartizând liniile și suprafețele în asa fel încât să nu urmeze o figură geometrică clară.

„Prin stabilizarea raporturilor dintre diferitele forțe ale unui sistem vizual artistul își clarifică exprimarea”- Rudolf Arnheim

Opera de artă nu este decât un album foarte restrâns ce se oferă privitorului, activitatea artistica fiind cea care motiveaza artistul dar si privitorul operei de arta, participland astfel la dobandirea echilibrului.

De aceea de multe ori o lipsă de echilibru într-o compozitie, poate să determine privitorul să o considere nejustificată, astfel că prea mulă ambiguitate într-un tablou poate să ducă la o confuzie, deși există și cazuri când artistul își explică intențiile.

De asemenea, Secțiunea de Aur poate fi foarte bine observata în celebra opera a lui Leonardo da Vinci, „Mona Lisa” unde acesta folosește acest raport în mod intenționat, creând una dintre cele mai renumite tablouri din lume.

Aceasta capodopeă a fost atent analizată, specialiștii concluzionând că Secțiunea de Aur a fost folosită cu mare atenție, pentru că din orice punct ar privi, spectatorul va rămâne profund uluit de senzația că ochii Mona Lisei îl urmăresc.

Totodată, distanța între degetul drept și fruntea Mona Lisei este de 1,618 ori distața dintre degetul drept și clavicula acesteia. Partea dreaptă a obrazului este în „raport de aur” cu latura mică a „dreptunghiului de aur” original.

Având în vedere aspirația omului către estetic, putem concluziona că utilizarea „Raportului de Aur” a condus la crearea unor capodopere ale căror nume vor rămâne întotdeauna în istorie și în memoria oamenilor.

Important de menționat este că “Secțiunea de Aur” se găsește și în operele artiștilor români , așa cum este cazul lui Constantin Brâncuși (1876 –1957), sculptor român de renume internațional în ale cărui lucrări se amestecă simplitatea și sofisticarea, acesta fiind un predecesor pentru mai mulți sculptori. Un număr mare din sculpturile sale moderniste au fost în principal reprezentări clasice ale formei umane. Câteva dintre lucrările sale excepționale sunt: „Sărutul”, „Coloana Infinitului” și „Poarta Sărutului”.

Șirul lui Fibonacci

“Numerele lui Fibonacci apar în numeroase probleme de știință, pornind de la fizica clasică, chimie, matematică, până la cele mai moderne domenii ale cunoașterii (sinergetica, teoria fractalilor, teoria haosului, în calculatoarele neuronale și automatele celulare), sunt utilizate în generatorii pseudo aleatori de numere, precum și în diverse procedee și metode de optimizare.

Ele se regăsesc în analiza algoritmului lui Euclid de determinare a celui mai mare divizor comun a două numere întregi, în rezolvarea problemei lui Hilbert, în teorema lui Zeckendorf, etc. În muzică, numerele Fibonacci se utilizează deseori pentru realizarea acordajelor” (Numerele lui Fibonacci și Proporția de Aur, Thraxus Ares, 2015)

Șirul lui Fibonacci reprezintă un fragment de numere în care fiecare număr se obține din suma precedentelor două din șir, primele zece numere ale acestui șir fiind : 1,1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55. Șirul Fibonacci în matematică, se referă la explicațiile metafizice ale codurilor din universul din care facem parte, dar numerele lui Fibonacci reprezintă totodată o modalitate de măsurare a divinului. Astfel că aceste numere apar peste tot în natură, de la modul în care sunt aranjate frunzele, până la zidurile Piramidelor.

BIBLIOGRAFIE

Md. Akhtaruzzaman*, Amir A. Shafie, Geometrical Substantiation of Phi, the Golden Ratio and the Baroque of Nature, Architecture, Design and Engineering http://article.sapub.org/pdf/10.5923.j.arts.20110101.01.pdf

Golden Sections

http://powerretouche.com/golden-sections.htm

Prof.dr. Luminita STATE, Universitatea Pitesti Conf.dr. Viorica STEFANESCU, asist.. Catalina-Lucia COCIANU Academia de Studii Economice Bucuresti Lect.. Catalin BALESCU, Academia de Arta Bucuresti, Parametri de calitate în analiza estetica a imaginii artistice

http://revistaie.ase.ro/content/17/cocianu.pdf

ANEXE

4.2. Modalități de valorificare a creațiilor artistice plastice ale elevilor : galeria școlii, galeria de artă, expoziția virtuală, spații neconvenționale de expunere.

Societatea noastră contemporană este supusă unor modificări majore în toate domeniile și în primul rând modificări sociale, schimbări de mentalități ale tuturor categoriilor sociale dar mai ales a tinerilor și în special a elevilor.

Începând de la vârste fragede, chiar de la grădiniță, continuând cu cei de la învățământul primar, gimnazial sau liceal, elevii sunt supuși unor valuri de informații, de experiențe, de sentimente, de trăiri. Ei sunt asaltați de tot felul de influențe din familie, de la prieteni, de la televizor, internet care pot fi benefice uneori dar în unele cazuri pot fi influențe negative asupra comportamentului lor.

Acestea pot conduce la manifestări ostile în societate , cu manifestări de revoltă față de familie și școală.

În acest context, rolul nostru, ca profesori, este să canalizăm toate trăirile lor spre ceva frumos, creativ, care să-i motiveze să-și însușească din școală noțiuni, cunoștințe de bază , să-și formeze capacități necesare pentru întreaga sa viață.

Un rol deosebit ar trebui acordat educării creativității elevilor asfel încât ei să poată înțelege arta, să poată transpune pornirile lor sufletești în lucrări , poate la început naïve, dar care, prin perseverență, să devină adevărate opera de artă.

Elevii, de la cea mai mica vârstă, au capacități de înțelegere intuitivă și pot crea lucrări frumoase și originale, inspirate din viața de zi cu zi, pot fi ajutați să se dezvolte creativ prin desen.

În contextul curricumului national, disciplina Educație plastică are un rol important privind dezvoltarea elevilor. La aceste ore ei pot să-și dezvolte și să-și manifeste imaginația transpunând-o în desene, picturi valoroase sau pur și simplu să-și exprime afectivitatea, sentimentele și trăirile interioare având o influență bună asupra formării personalității lor.

Recunoașterea muncii lor, marcată de inspirație, talent, creativitate trebuie exprimată atât în cadrul restrâns al activității școlare dar și intrun cadru mai larg prin diverse concursuri și modalități de expunere.

Obiectivele organizării unor concursuri/expoziții școlare ar putea fi :

Stimularea timpurie a creativității și a exprimării originale prin activități specific domeniului esthetic și creative

Învățarea și exersarea emoțiilor , realizarea autocontrolului prin interrelaționarea în condiții competitive

Dezvoltarea de parteneriate educaționale cu diverse instituții pentru promovarea lucrărilor elevilor

Aceste concursuri/ expoziții pot avea anvergură locală, regională sau chiar națională , organizate prin intermediul școlii , prin organizații neguvernamentale sau în asociere cu instituții ale statului.

Prin acestea pot fi descopetiți copii talentați care pot fi stimulați moral și chiar financiar și care pot fi îndrumați să-și urmeze talentul în cadrul cercurilor de pictură, a școlilor de artă sau a altor modalități de manifestare artistică.

De asemeni elevii sunt antrenați în activități atractive bine evaluate care să-i motiveze să-și exprime sentimentele și să-și dorească să se afirme.

Aceste activități artistice au o influență pozitivă și asupra comunității, creând modalități de relaxare, de relaționare cu persoane de vârste și preocupări diferite.

Creațiile artistice plastice ale elevilor pot fi o sursă de inspirație pentru persoane care desfășoară alte activități în mod current, dar care, participând la acest gen de manifestări artistice își pot descoperi afinități legate de artă și pot ei înșiși să-si dorească și să întreprindă activități legate de educația plastică.

De asemeni se pot crea legaturi mai strânse cu propria familie participând impreună la astfel de manifestări, care poate astfel să înțeleagă mai bine preocupările tinerilor din familie și să-i aprecieze și să-i susțină în demersul lor.

Temele acestor concursuri și expoziții pot fi diverse, pot fi abordate subiecte din toate domeniile:

Domenii istorice, aniversări, comemorări, evenimente reprezentative pentru istoria țării noastre cum ar fi Centenarul Unirii,

Peisaje și obiective de interes local, regional, national

Personaje din viața culturală a României,

Omagierea unor artiști consacrați ai României

Participarea elevilor la astfel de manifestații culturale îi fac conștienți de valorile acestei țări, de moștenirea frumoasă pe care o avem, de rolul lor viitor de a transmite generațiilor viitoare a acestor moșteniri .

De asemeni, vor avea satisfații sufletești prin recunoașterea valorii lor artistice prin exprimarea unor laude la adresa lor, obținerea unor diplome sau chiar a unor premii .

Modalitățile de expunere a lucrărilor elevilor pot fi:

galeria școlii,

galeria de artă,

expoziția virtuală,

spații neconvenționale de expunere.

Galeria școlii

La galeria școlii pot expune elevii care au efectuat lucrări în cadrul orelor de ,,Educție plastică,, cu teme bine determinate dar și lucrări efectuate în timpul liber cu un conținut liber ales.

Lucrările pot fi expuse :

pe pereții claselor ,

pe holurile școlii ,

în curte pe diverse suporturi sau chiar pe gardul școlii.

Pot fi făcute expoziții cu lucrările elevilor:

dintr-o singură clasă

expoziții mixte cu elevi din mai multe clase

expoziții mixte cu elevi din mai multe școli

Recunoașterea talentului elevilor poate fi făcută prin nominalizarea lor într-o întâlnire organizată cu toți participanții, cu profesorii coordonatori, cu alte oficialități sau personalități culturale locale.

Pot fi inmânate diplome de participare, de excelență sau premii care să recompenseze talentul elevilor.

Galeria de artă

Galeriile de artă sunt spații speciale de expunere a operelor de artă atât pentru artiști consacrați dar și pentru aspiranți, talente în devenire așa cum sunt și elevii.

Expozițiile pot fi cu anumite tematici :

Domenii istorice, aniversări, comemorări, evenimente reprezentative pentru istoria țării noastre cum ar fi Centenarul Unirii,

Peisaje și obiective de interes local, regional, national

Personaje din viața culturală a României,

Omagierea unor artiști consacrați ai României

Expozițiile pot fi

doar ale elevilor

comune elevi și pictori consacrați

Recompensa principală în cazul expunerii într-o galerie de artă este însăți participarea la un astfel de eveniment, mediatizarea lui prin mijloacele de comunicare, și renumele creat.

Expoziția virtuală

Prezentarea unor lucrări în mediul virtual este facilă pentru majoritatea tinerilor din ziua de astăzi. Ei sunt familiarizați cu astfel de modalități de expunere creându-și

situri,

paginile de socializare,

bloguri personale

Aici pot expune lucrări inspirate chiar din mediul on –line, pe lângă cele tradiționale.

Pot primi feed-back imediat , comentarii, aprecieri sau critici.

De asemenea în spațiul virtual sunt situ-ri specializate pe domeniul artistic unde elevii pot expune lucrările lor și unde pot găsi persoane interesate să le achiziționeze lucrările ceea ce reprezintă o motivație serioasă.

Spații neconvenționale de expunere.

Spațiile neconvenționale cuprind foarte multe posibilități de expunere:

Holuri și birouri ale unor instituții cum ar fi primăriile, consiliile județene

Holuri și birouri ale unor societăți

Parcuri

Cinematografe

Clădiri abandonate

Expozițiile organizate în colaborare cu instituții ale statului pot fi organizate cu ocazia unor aniversări ale localității, în parteneriat cu primăriile.

Expozițiile organizate împreună cu unele societăți pot fi benefice atât pentru elevi cât și pentru salariați. Un exemplu în acest sens este expoziția efecuată in parteneriat cu Electrica.