PROGRAMUL DE STUDII MASTERAT, ȘTIINȚE PENALE [608960]

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” DIN CONSTANȚA
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE
PROGRAMUL DE STUDII MASTERAT, ȘTIINȚE PENALE

LUCRARE DE DISERTAȚIE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
PROF. Univ. Dr. DRĂGHICI Vasile

ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” DIN CONSTANȚA
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE
PROGRAMUL DE STUDII MASTERAT, ȘTIINȚE PENALE

IMPACTUL MEDIATIZĂRII FAPTELOR CU CARACTER PENAL ÎN CONDUITA
SOCIALĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
PROF. UNIV. Dr. DRĂGHICI VASILE

ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

1

2
Cuprins

Argument ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 3
Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 4
Résumé ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 5
Cercetare teoretică a impactului difuzării faptelor cu caracter penal în conduita socială …6
I. Etica și practica jurnalistică ………………………….. ………………………….. …………………….. 6
I.1 Legislația actuală în difuzarea informațiilor ………………………….. ………………………….. 6
I. 2 Rolul jurnalistului/ canalului de difuzare în societate ………………………….. …………….. 8
II. Descrierea infracțiunilor analizate ………………………….. ………………………….. …………. 13
II. 1 Definirea termenului de „infracțiune” ………………………….. ………………………….. ….. 13
II. 2. Pedepsele aplicate în România vs. în Statele Unite ale Americii ………………………. 15
III. Impactul faptelor prezentate asupra comportamentului societății ………………………… 18
III.1. Principii criminologice ………………………….. ………………………….. …………………….. 18
III. 2. Rata criminalității ………………………….. ………………………….. ………………………….. 23
III. 3. Cazuri similare. Apariția imitatorilor ………………………….. ………………………….. …. 24
III. 4. Gradul de periculozitate ………………………….. ………………………….. ………………….. 25
Cercetarea aplicativă a știrilor care prezintă săvârșirea acestor fapte penale ………………. 26
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 30
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 32
Resurse web ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 33

3
Argument

Am ales această temă de cercetare datorită importanței și anvergurii pe care l -a avut. Cazul de
la Caracal a avut implicații sociale, penale, psihologice și a creat reacții în toate mediile
sociale. Am fost mai focusată și mai interesată de toate aceste im plicații decât de demersul
procesului penal, deoarece ancheta este încă în desfășurare. Însă media a avut un rol important
în crearea acestor reacții și valului de demisii de la nivel înalt, până la autoritățile din județul
Olt, unde s -au petrecut infracți unile. Sistemul mass -media și -a însuțit rolul de autoritate în
această anchetă, fiind prezentă chiar și la reconstituirile de la locul faptei. Implicare presei în
aproape toate aspectele învinuirii lui Gheorghe Dincă, supunând organele de cercetare unei și
mai mari presiuni. Pentru că datorit ă informațiilor dezvăluite peste tot, oamenii care au avut
acces la ele, au stârnit valuri de reacții, dorind ca cel care se face vinovat să plătească cât mai
repede pentru faptele comise, mai ales că vorbim despre două sau mai multe fete, tinere, mult
inferioare fizic bărbatului de 65 de ani, ceea ce le face practic incapabile în a se apăra.

Așadar, întreaga cercetare nu are rolul de analiza procedeele penale, legislația sau demersul
anchetei penale. Punctul central al cercetării este rolul implicării presei în aspectele legate de
ancheta penală, consecințele prezentării detaliilor comiterii a cestor infracțiuni și, implicit
impactul mediatizării faptelor cu caracter penal în conduita socială.

4
Rezumat

În prezenta lucrare vom cerceta două domenii care au impact direct asupra conduitei sociale.
Prin urmare, ramura jurnalistică face ca infracț iunile sau faptele cu caracter p enal să fie
vizibile pentru mase. Prin urmare vom analiza legislația în vigoare care permite difuzarea
informațiilor, dar în ce criterii și pe ce bază se realizează răspândirea acestora. Pe altă parte,
vom analiza legea pena lă care se referă la infracțiune și pedeapsa aplicată acelei infracțiuni.
Prin urmare, prin analiza concomitentă a acestor două componente, vom încerca să
demonstrăm dacă există o legătură între informațiile care ajung la oameni prin mijloacele de
comunica re în masă, și dacă acestea au influență asupra comportamentului social. De
exemplu, cazul Caracal și implicațiile sale.Vom supune analizei factorii care au dus la
săvârșirea acestor infracțiuni și, dacă odată cu mediatizarea tuturor detaliilor din timpul
anchetei penale, rata criminalității sau apariția infracțiunilor de același gen, a scăzut sau a
crescut.
Totodată, vom atinge și perspective legislative din Statele Unite ale Americii. Facem această
ușoară tranziție deoarece pedepsele aplicate în anumite regiuni, pentru infracțiuni grave și
deosebit de grave, pot ajunge până la pedeapsa cu moartea. Dorim să vedem astfel dacă
duritatea pedepselor primite reprezintă un factor în scăderea sau creșterea circumstanțelor
comiterii unei infracțiuni..
Prin urmare, scopul prezentei lucrări este de a observa prezența factorilor declanșatori a
înfăpturii unei infracțiuni pedepsită de legea penală , și dacă sistemul mass -media reprezintă
un factor care influențează, într -un fel s au altul, comportamentul social . Dacă inf ormația
comiterii unei crime, instalează teroare și activează instinctul de conservare și supraviețuire
sau dacă, aceeași informație activează comportmente negative, rezultând comiterea unei
infracțiuni de același fel, dar cu un alt autor.

5
Résumé

Dans ce document, nous examinerons deux domaines qui ont un impact direct sur le
comportement social. Par conséquent, la branche journalistique rend les crimes ou les actes
criminels visibles à la masse. Nous examinerons donc la loi en vigueur qui permet l a diffusion
de l’information, mais selon quels critères et sur quelle base ils sont effectués. D’un autre
côté, nous examinerons le droit pénal qui traite du crime et de la punition de ce crime. Par
conséquent, en analysant ces deux composantes ensemble, nous tenterons de démontrer s’il y
a un lien entre l’information qui atteint les gens par les médias et si elle a un impact sur le
comportement social. Par exemple, l’affaire Caracal et ses implications.Nous analyserons les
facteurs qui ont conduit à ces c rimes et, si, avec la couverture médiatique de tous les détails au
cours de l’enquête criminelle, le taux de criminalité ou la survenance de crimes similaires, a
diminué ou augmenté.

Nous réaliserons aussi des perspectives législatives aux États -Unis. Nou s facilitons cette
transition parce que les peines appliquées dans certaines régions pour des crimes graves et
particulièrement graves peuvent aller jusqu’à la peine de mort. Nous voulons voir si la dureté
des peines imposées est un facteur de diminution o u d’augmentation des circonstances de la
perpétration d’un crime.
Par conséquent, le but de ce travail est d’observer la présence des déclencheurs de la
perpétration d’un crime punissable par le droit pénal, et si le système médiatique est un
facteur qui i nfluence le comportement social d’une manière ou d’une autre. Si l’information
qu’un crime a été commis, installe la terreur et active l’instinct de préservation et de survie,
ou si la même information active le comportement négatif, résultant en un crime de la même
sorte mais avec un autre auteur.

6
Cercetare te oretică a impactului difuzării faptelor cu caracter penal în conduita socială

I. Etica și practica jurnalistică
I.1 Legislația actuală în difuzarea informațiilor

Potrivit nenumăratelor controverse legate de acest subiect, este arhicunoscut faptul că, în
timpul anchetei penale preliminare, nu se dezvăluie presei informațiile ardente despre caz. De
asemenea, nu se fac cunscuți nici autorii faptei, dacă ei nu sunt pri nși în flagrant delict. Presei,
mai ales celei de la nivel național, se fac cunoscute împrejurările în care a avut loc fapta
penală, autorul, dacă acesta a apărut în fața opiniei publice deja, precum și alte informații de
uz general, tocmai pentru a nu stâ rni panica la nivelul populației.
Pentru aceste aspecte, s -a elaborat un ghid în care se descrie relația dintre sistemul mass –
media și instanțele responsabile pe perioada fazei de cercetare penală, în procesul penal sau în
faza de judecată. Așadar, potriv it art. 20 și 21 din „Ghidul privind relația dintre sistemul
judiciar din România și mass media”1, se reflectă responsabilitatea ambelor părți. Mai exact,
instanțele au obligația de a comunica transparent informațiile, însă cu respectarea limitelor
judicia re stabilite prin actele normative existente, iar presa trebuie să își exercite funcția de
informare a publicului fără a aduce leziuni morale valorilor ocrotite de lege.
Art. 22 din același act normativ care reglementează activitatea sistemului de inform ații
specifică următorul fapt: „ Comunicarea Ministerului Public cu mass -media în timpul urmăririi
penale se realizează cu respectarea specificului acestei faze a procesului penal, care se
desfășoară fără publicitatea caracteristică judecății. ” Din această formulare extragem
esențialul, și anume orice informație care ar putea schimba sau, distorsiona în vreun fel,
parcursul anchetei penale, este strict interzis de către autorități.
Legislația din România nu este cu nimic diferită și nu contrazice aceste dis poziții venite
de la nivel european. Actul legislativ de bază al fiecărui stat este Constituția, care prevede în
compoziția sa anumite drepturi și obligații îndreptate spre stat sau către societate. Constituția
României a fost adoptată la data de 21 noiemb rie 1991 și a intrat în vigoare în urma
referendumului din data de 8 decembrie 1991. Articolul 30, alineatul 1, este dedicat „libertății

1
http://portal.just.ro/90/SiteAssets/SitePages/informatii/Ghid%20privind%20rela%C5%A3ia%20dintre%20sistemul%20judici
ar%20din%20Rom%C3%A2nia%20%C5%9Fi%20mass –
media.pdf?fbclid=IwAR01UakKEVBXWEScnVH1yrophBmdHBr5d2p0PMgQEYQVwFT1XY8ukW -bujQ

7
de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea mijloacelor creațiilor de
orice fel, prin orice mijloace de comunicare în public, si catalogate drept inviolabile.” 2 Tot în
același articol se precizează cenzura, iar orice fel de cenzură este interzisă sub semnul legii.3
Mai mult, foarte mulți oameni de presă. solicită informații de la diferite inst ituții publice sub
umbrela unei alte legi care este destinată jurnaliștilor, și anume Legea 544/ 20014 privind
accesul liber la informațiile de interes public. Însă, acest text lege specifică clar condițiile și
circumstanțele solicitării unor diferite informații. Mai exact, prin acest act normativ se
urmărește transparetizarea procedurilor economico – finan ciare, traseul banilor proveniți din
taxe și impozite, nicidecum niște procedee specifice ramurii penale, care ar putea pericilita
siguranța persoanelor, sau mai grav, a țării. Revenind la Constituția României, libertatea
presei este delimitată de anumite articole, cel mai clar în aceste limitări este art. 12, care
stipulează următoarele: „ informațiile din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii
publice, dacă fac parte din categoriile informațiilor clasificate, potrivit legii; ” și următorul
aline at „informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se
periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol viața,
integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuat e sau în curs de
desfășurare; ”5. Aceste două alineate sunt extrem de recognoscibile în studiul de caz pe care îl
vom analiza, celebrul și mediatizatul „Caz Caracal”, în care protagonistul principal, Gheorghe
Dincă a fost pus în lumina reflectoarelor timp d e câteva luni.
Articolul 31 privind Dreptul la informație specifică în alineatul 4 faptul că „Mijloacele de
informare în masă, publice și private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei
publice. ”
Libertatea de exprimare a individului sau a presei este baza sistemului democratic,
deoarece prin aceste libertăți se pot identifica probleme sociale ardente, distribuite de jurnalist
la nivelul macro, chiar global și găsirea unei soluții care are ca scop final binele comun.
Dr. Frank Deaver în l ucrarea sa Etica în mass media susține că „O societate liberă
impune relativ puține limitări juridice procesului de comunicare.6”Altfel spus, cu cât societate
este mai liberă și mai avidă de informații, cu atât limitările juridice vor fi mai slab delimitate.

2 http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=2
3 Idem.
4 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/31413
5 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/31413
6 Frank Deaver, Etica în mass media, Editura SILEX, București, 2004, p. 166.

8
Însă, libertatea exprimării sau a presei are granițe bine definite. Două dintre acestea sunt
specificate în alcătuirea Codului Deontologic al Jurnalistului, și anume:„ Jurnalistul este dator
să respecte viața privată a persoanei7 ” și „ Jurnalistul este dator să nu discrimineze nici o
persoană pe motive de rasă, etnie, religie, sex, vârstă, orientare sexuală ori dizabilități și s ă nu
instige la ură și violență8 ”. Jurnalistul trebuie să fie păzitorul democrației și apărătorul
drepturilor tuturor cetățenilor unui stat, indiferent de caracteristicile genului sau apartenența la
un cult religios.
În aceeași lucrare, autorul F. Deaver redă afirmațiile lui George Reedy care spunea că
„Dacă sunt încătușat, nu contează dacă am fost încătușat de către Guvern (prin lege) sau de
către colegii mei (prin coduri) sau de către mine însumi (auto -reglementare); ideea este că mi –
a luată libertatea.” 9 Până aici nu este nimic greșit, însă libertatea de exprimare are limitele ei
și majoritatea acestora țin de propria conștiință, de puterea de decizie și balanța dintre bine și
rău. Ești liber ca individ într -o societate deschisă, democrată, însă aceasta nu trebuie să îți
creeze iluzia unei demiurg contemporan. Nu trebuie prin această libertate să denigrăm o altă
persoană, să îi furăm dreptul la imaginea publică sau să o jignim în vreun fel.

I. 2 Rolul jurnalistului/ canalului de difuzare în societate

Remy Rieffel subliniază în lucrarea sa Dictionnaire critique de la communication , faptul
că jurnalismul este perceput „atât ca meserie, cât și ca vocație”, ceea ce ar putea încetini
procesul de recunoaștere a acestuia ca meserie.10 O cauză a acestei dificul tăți este constituită
de eterogenitatea acestui câmp profesional, cu o legislație slab definită în cazul unor
repercusiuni penale. O altă cauză este faptul că, nu toți jurnaliștii au studii de specializare, ci
majoritatea provin din alte câmpuri profesiona le.
Mihai Coman dă amploare credințelor autorului citat mai sus și plusează prin afirmațiile
din care reies multitudinea de sarcini pe care o are un jurnalist. El spune că în această meserie
se coagulează un lider politic, rolul istoricului, activitatea d idactică, intenția unui actor de a

7 http://www.paginademedia.ro/2010/05/codul -deontologic -al-jurnalistului -elaborat -de-conventia –
organizatiilor -de-media .
8 Idem.
9 Frank Deaver , Etica în mass media , Editura SILEX, București, 2004, p. 167.
10 Remy Rieffel după Mihai Coman, Introducere în sistemul mass -media , Polirom, București, 2007, p. 238.

9
disimula, un activist social și un cercetător în științele sociale.11 Jurnalistul interferează cu
diferite poziții sociale: el trebuie să îndeplinească un rol de pedagog care educă audiența
pentru a respecta valorile soci ale si legale, un lider de opinie care este obligat să difuzeze
informațiile cu responsabilitate, un creator de cultură menit să îmbogățească această latură și
să promoveze valori din acest domeniu. 12
Caracterul eterogen provine și din multitudinea activităților incluse în domeniul
jurnalistic, o numește Coman „ o slabă identitate socială ”. Se identifică o oarecare fascinație a
publicului de a asocia jurnalistul cu un business man, un afacerist în căutarea profitului.
Nimic mai greșit, jurnalistul are misiunea de a informa și a face publice informații care ar
putea periclita statutul societății civile. Drept dovadă, a apărut definiția jurnalistului în
Statutul Federației Internaționale a Jurnaliștilor care descrie jurnalistul ca fiind „orice
persoană c are, în mod regulat și pe bază de remunerație, depune o activitate care constă în a
contribui prin cuvânt sau imagine la una sau mai multe forme mass -media.” 13
Însă revenim la afirmațiile lui Coman care spune că jurnalismul este și meserie, dar și
vocație . Vocația spre jurnalism trebuie să conțină curiozitate, noțiunea întrebărilor
permanente și aplecarea spre un bine comun. Binele comun care privește societatea în
ansamblul ei, informații care pot schimba ceva sau doar care trag un semnal de alarmă.
Codul Deontologic elaborat de Convenția Organizațiilor de Media , în perioada 9 – 11 iulie
2004, enunță în primul articol intitulat Rolul Jurnalistului faptul că „ Profesia de jurnalist
implică drepturi și obligații, libertăți și responsabilități ” 14. Prin ur mare, orice informație de
ordin public și care privește o majoritate de oameni implicți în demersul social, trebuie
organizată și distribuită cu simț de răspundere. Același Cod Deontologic conține o normă
legiferată și de Statul Român, și anume „Jurnalistu l este dator să exercite dreptul inviolabil la
libera exprimare, în virtutea dreptului publicului de a fi informat ” 15.

Suportul de distribuire al informațiilor la nivelul macro, și, chiar global, în unele cazuri, este
suportul media sau canalul de difuzare cum mai este cunoscut: televiziunea, presă scrisă,

11 Ibidem, p. 235.
12 Ibidem, pp.
13 Ibidem, p. 240.
14 http://www.paginademedia.ro/2010/05/codul -deontologic -al-jurnalistului -elaborat -de-conventia –
organizatiilor -de-media .
15 Idem.

10
radio, și ultimul deceniu, platformele online. Democratizarea acces ului la mijloacele de
producție dar și democratizarea consumului de mărfuri culturale, a făcut din mijloacele
mediatice principalul instrument al culturii de masă.16 Comunicarea de masă respectă, din
punct de vedere structural, modelul general al comunicări i: emițător, receptor, canal, conținut .
În acest sens, putem explica structura anterior menționată prin faptul că în orice circumstanță,
emițătorul este comunicatorul/ jurnalistul specializat care explică în termeni universal
acceptați de către masa social ă; receptorul este orice cetățean care se află în fața unui
dispozitiv care redă mesajul transmis; canalul este mijlocul prin care mesajul emis ajunge la
public, iar conținutul este materialul propriu -zis elaborat de un specialist pe domeniul în care
s-a transmis mesajul.
Sistemul mass media îndeplinește mai multe funcții, însă cele mai r elevante pentru studiul de
caz p e care îl vom supune analizei, sunt cea de informare și cea de interpretare. Nevoia de
informații a omului este una dintre cele mai genera le și fundamentale. De asemenea, Ion
Deac, un autor și profesor în Științele Comunicării pe care l -am citat anterior, spune că
„Avînd acces la informații, indivizii pot controla mediul natural și mediul social în care
trăiesc, anticipâ nd anumite evenimente , tendințe, reacții. Dar nu toate informațiile au un astfel
de caracter pragmatic sau utilitarist. Alte informații pot avea caracter de avertizare, caracter
general. ” Difuzarea unor cazuri care prezintă fapte grave sau deosebit de grave, în anumite
interva le temporare, unde cele mai vulnerabile categorii de persoane pot privi și asimila
informațiile, pot căpăta efectul de „sabie cu două tăișuri”. Mai exact, chiar dacă mesajul este
de strictă necesitate pentru opinia publică pentru a aduce noi perspective as upra unei
infracțiuni, se poate instala teama în rândul receptorilor mesajului sau, din contră, poate stârni
sau activa comportamente sociale disfuncționale sau chiar identice cu ale autorului faptei
penale. Print re cele mai necesare informații se regăseșt e categora informațiilor de avertizare
sau de prevenire , care încearcă să sondeze în viitorul receptorului, încercând să i -l aducă mai
aproape. În același timp, informațiile de avertizare contribuie semnificativ la reducerea
incertitudinii, mai ales în sit uațiile în care mediul social sau mediul natural în care se află
receptorii este instabil și presupune asumarea unor riscuri.17 Difuzarea informațiilor de
prevenire are drept obiectiv reducerea panicii, furnizarea șansei de a apela la mijloace care să
reducă impactul evenimentelor negative asupra receptorilor. Deducem, prin urmare, că

16 Ion Deac, Introducere în sistemul mass media , pg. 9, format PDF.
17 Ibidem, pg. 34.

11
publicul receptor este foarte sensibil la astfe l de informații, le caută și, cel mai probabil,
reacționează în raport cu aprecierea proprie pe care o acordă informației de avertizare.

Industrializarea sistemului mass media , în primă fază, a impus o anumită împărțire a timpului
mediatic între perioade active și perioade lipsite de activitate. Chiar dacă după orele petrecute
la serviciu, oamenii erau nevoiți să petreacă o bună parte din zi ua rămasă, pentru rezolva alte
probleme soc iale sau personale, tot mai rămâ nea un timp ce putea fi dedicat citirii zi arului
(dimineața sau seara), ascultării unui concert la radio sau a unui episod de teatru radio –
foiletonic, vizionării știrilor de seară la televizo r. Așa că producătorii de conținut media au
căutat să sincronizeze apariția produselor lor cu perioadele de timp liber al consumatorilor
pentru ca receptorii să fie cât mai mulți, și astfel ei să obțină profit în schimbul efortului
profesional depus de jurnaliști.
În România, cele mai multe canale de difuzare a informațiilor au jurnale de știri în cele mai
importante părți ale zilei: dimineața, în intervalul orar 06:00 – 08:00, când majoritatea
oamenilor se pregătesc de o nouă zi de muncă, după amiaza la ora 12:00 sau 13:00 când
oamenii au pauza de prânz și seara, după ora 18:00, când majoritatea persoanelor își încheie
ziua de muncă. Un lucru important de luat în vedere, este liberalizarea informațiilor cu
ajutorul internetului. Cele mai multe canale tv au site de știri unde centralizează în mod
constant și în timp real , informațiile de la nivel național. Dacă s istemele clasice de difuzare a
a informațiilor, respectiv, ziarele, televiziunea și radioul sunt controlate de Consiliul Național
al Audiovizualului și sancționate în cazul unor derapaje, câmpul mediatic care se formează pe
internet nu prezintă reglementăr i clare. Tocmai de aceea pe internet se pot vehicula și
informații neverificate sau neadevărate, care pot da naștere fenomenului de „fake news”.
CNA – ul a luat naștere imediat după ieșirea României din comunism, când mai multe trusturi
de presă și -au înce put activitatea în acest domeniu. Este o autoritate publică autonomă
însărcinată cu apărarea interesului public în domeniul serviciilor de
programe audiovizuale (radio , televiziune ). CNA este subordonat Parlamentului României ,
căruia îi prezintă un raport anual și care numește cei 11 membri ai consiliului pe mandate de
câte 6 ani. Majoritate deciziilor care se iau în ședințele de consiliu se bazează pe două acte
legislative: Legea Audiovizualului nr. 504/ 2002 și Codul de reglementare a conținutului
audiovizual, adoptat de CNA în anul 2006.

12
Lege a Audiovizualului oferă cadrul general privind activitatea radiodifuzorilor și a
Consiliului Național al Audiovizualului din România.
Codul de reglementare a conținutului audiovizual detaliază obligațiile posturilor de radio și de
televiziune licențiate în România în ceea ce privește conținutul editorial, precum informarea
corectă, protecția demnității umane, dreptul la replică, protecția minorilor și respectarea
regimului publicității.18

18 http://www.cna.ro/ -Legisla -ie-.html

13
II. Descrierea infracțiunilor analizate
II. 1 Definirea termenului de „infracțiune”

În prezenta lucrare de cercetare, ne vom raporta la Codul Penal pentru a stabili infracțiunile pe
care le vom analiza și pedepsele care se pot aplica în cazul comiterii lor.
În cazul Caracal, se vehiculează comiterea mai multor infracțiuni care s -au succedat, și
anume: răpirea și lipsirea de libertate, viol, tortură, loviri și alte violențe și în final, omorul.
Vom începe prin a defini ceea ce înseamnă noțiunea de infracțiune potrivit C.P „Infracțiunea
este fapta prev ăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție, nejustificată și imputabilă
persoanei care a săvârșit -o.”
Răpirea, lipsirea de libertate, violul și omorul sunt infracțiuni deosebit de grave, încadrate din
punct de vedere legal la capitolul intitulat generic „Infracțiuni contra persoanei”. Le vom
defini ca atare, după stabilirea definițiilor din punct de vedere etimologic. Linvistic vorbind,
infracțiunile contra persoanei sunt cele mai generează efecte grave, fără posibilitatea de a
reinversa efectele psiholo gice, înainte de producerea lor. Social, efectele adverse se întind la
nivelul macro al maselor, iar aici le putem categorisi pe trei nivele: nivelul individual, unde
efectele se produc în unitatea psihologică a unei singure persoane; la nivel de grup, cup rins
începând cu un număr de trei persoane, unde efectele se vor mișca în funcție de
antecendentele fiecărui membru în parte, și la nivel de societate, unde deja efectele se pot
vedea la nivelul unitar. Un mare rol în producerea acestor efecte, indiferent de nivelul la care
se produce, îl are sistemul mass media, care este responsabilă cu informarea indivizilor dintr -o
societate democrată, pentru că numai într -o asemenea societate, presa are libertatea de
exprimare garantată de Constituție. Revenind la rolu l presei, în momentul în care un caz de o
mare anvergură și importanță ajunge în vederea reporterilor sau a realizatorilor de programe,
el va deveni piesa centrală a programului respectiv. În cazul audiovizualului, apare efectul de
heavy -rotation. Acest fe nomen constă în revenirea la subiectul fierbinte al programului, de

14
mai multe ori în cadrul său, chiar dacă acesta durează, spre exemplu două ore. Ana Maria
Munteanu susține într -un articol științific că „Pentru fiecare individ , suma mesajelor primite
este superioară mesajelor emise. ” Cu alte cuvinte, pentru a ne justifica subiectul prezentei
cercetări, argumentăm că, fiecare individ al societății moderne, interpretează mesajele primite
în funcție de backgroundul său. Mai exact, știrea emisă inițial cu cara cter subiectiv, se
deformează în funcție de propriile trăiri ale receptorului. Ca de exemplu, în cazul unei relatări
al unei fapte penale, receptorul se poate identifica cu autorul faptei sau cu victima, chiar dacă,
să presupunem, în trecut a fost și el o victimă ale aceleași violențe.
Așa cum am menționat anterior, principalele infracțiuni pe care le vom analiza și dezbate în
prezenta lucrare de cercetare sunt; răpirea și lipsirea de libertate a persoanei, violul și omorul.
Subiectul argumentării nostre e ste reprezentat de celebrul caz de la Caracal, care a ajuns în
opinia publică în anul 2019. Potrivit anchetei penale , care este î ncă în desfășurare, Gheorghe
Dincă ar fi autorul a două sau mai multe crime, precedate de răpirea victimelor. lipsirea lor de
libertate, agresarea lor sexuală, ca mai apoi să le ucidă și să încerce să scape de cadavrele
victimelor.
În următoarele rânduri vom defini din punct de vedere legal aceste infracțiuni, dar vom aborda
semnificația lor și din punct de vedere social și moral.
Din punct de vedere legal, faptele menționate anterior se încadrează în partea specială a
Codului Penal19, Titlul I denumit generic Infracțiuni contra persoanei. Astfel, la art.205 se
descrie lipsirea de libertate în mo d ilegal „se consideră lipsire de libertate și răpirea unei
persoane aflate în imposibilitatea de a -și exprima voința ori de a se apăra”. De cele mai multe
ori, această infracțiune este însoțită de acte de violență, înfăptuită sub imperiul amenințărilor.
Art. 194 încadrează vătămarea corporală ca „fiind cauza următoarelor consecințe: infirmitate,
leziuni traumatice sau afectarea sănătății care necesită mai mult de 90 de zile de îngrijiri

19 CODUL PENAL, Ed. Rossetti International, Ediția 20 actualizată în septembrie 2019.

15
medicale sau cauzează un prejudiciu estetic grav și permanent”. După c um reiese din
cercetările organelor competente, cel puțin una dintre victime a fost violată, faptă prevăzută la
art. 218 ca fiind „raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoană. săvârșit prin
constrângere, punere în imposibilitatea de a se apăr a ori de a -și exprima voința sau proftând
de această stare, se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor
drepturi.”
Din puncte de vedere moral, oricare dintre aceaste fapte atrage după sine, asupra făptuitorului,
blamări și etichetări, uneori se recurge chiar la acte de violență asupra infractorului. Din punct
de vedere social, faptele acestea creează dezechilibre în rândul cetățenilor , împărțind în
diferite tabere oamenii care susțin anumite puncte de vedere. Mai mult, r evoltele împotriva
sistemului, chiar a conducerii țării se pot declanșa de la asemenea evenimente, care șochează
societatea. Cele mai vulnerabile persoane în fața acestor fapte sunt cu precădere victime le
acelorași infracțiuni , părinți care se tem pentru s iguranța copiiilor lor, iar dintr -o altă
perspectivă, alți infractori care au comis aceleași fapte și acum, societatea și mai ales media,
se vor raporta la ei ca fiind cei care au ajutat la crearea unor precedente.

II. 2. Pedepsele aplicate în România vs. în Statele Unite ale Americii

Am ales această comparație deoarece pedepsele aplicate sunt foarte diferite în cazul comiterii
acelorași infracțiuni. Din punct de vedere politic, și Rom ânia și SUA sunt state democrate
care își apără cetățenii conform Co nstituției și Codurilor Penale în vigoare. Totuși Statele
Unite ale Americii sunt cunoscute pentru pedepsele aspre pe care judecătorii le dau
făptuitorilor care au comis infracțiunile pe care le vom supune analizei în corpusul acetsei
lucrări. Răpirea, lip sirea de libertate, violul sau omorul sunt fapte pedepsite cu ani grei de

16
închisoare, sentință pe viață sau condamnare la moarte. În cazurile infracțiunilor deosibit de
grave precum acestea, se implica si guvernul federal în ancheta propriu -zisă. De altfel , în
cazul proceselor penale, juriul care este format din simplu oameni din diferite medii sociale,
decis asupra sentinței pe care o vor primi cei care comis infracțiunea. Așadar, în acest caz,
însuși societatea ajută la condamnarea unui infractor. Ba mai mult, Primul Amendament al
Constituției Americane stipulează concret faptul că deși presa are dreptul la exprimare,
participarea acesteia la procesele penale este decisă doar de procurorul de caz și în anumite
circumstanțe. 20 Aceste circumstanțe constă în apărarea victimelor sau a celor apropiați lor, și
de cele mai multe ori, și în apărarea infractorului, pentru că în unitățile de detenție americane,
rata infracționalității este una destul de ridicată. Revenind la situația pedepselor din România,
cele mai mari sentințe sunt date de magistrați tocmai pentru aceste pedepse. Lipsirea de
libertate se pedepsește pe teritoriul țării noastre cu sentințe privative de libertate cuprinse între
1 și 7 ani de închisoare, comiterea unui viol presupune o pedeapsă cu înc hisoarea cuprinsă
între 3 și 10, însă aceasta se poate extinde până la 18 ani, dacă victima își pierde viața din
cauza acestui act sexual neconsimțit. Omorul calificat este fapta prevăzută de C.P cu pedeapsa
cea mai aspră, cuprinsă între 15 și 25 de ani de închisoare, iar cu circumstanțe agravante se
poate ajunge și la o sentință pe viață.
Anumite state ale SUA au prevăzute în Codurile Federale pedepsele capitale pentru
infracțiunile împotriva persoanei. Așadar, lipsirea de libertate21, violul22 și omorul calificat23
presupun din start o pedeapsă exemplară pentru societate. Americanii susțin că, dacă cineva a
comis cu discernământ o faptă atât de gravă, mai mult a bănuit și și -a asumat consecințele sau
urmările faptei sale, acel om îți pierde drep turile pe care le -a dobândit prin naștere. În același
timp, am ales aceste două perspective, pentru a justifica și analiza psiho -comportamentală a

20 https://www.mtsu.edu/first -amendment/article/1547/access -to-courtrooms
21 https://legal -dictionary .thefreedictionary.com/kidnapping
22 https://legal -dictionary.thefreedictionary.com/rape
23 https://legal -dictionary.the freedictionary.com/murder

17
societății pe parcursul anchetei, prezentate de presă. Legea SUA interzice oraganelor de
cercetare să facă c unoscute detalii din ancheta unor fapte deosebit de grave, tocmai pentru a
reduce producerea unor reacții în rândul cetățenilor. Totuși, anumiți infractori găsesc plăcere
și recunoaștere în apariția publică a victimelor sau a detaliilor infracțiunilor comi se de ei.

18
III. Impactul faptelor prezentate asupra comportamentului societății
III.1. Principii criminologice

Profesorul Igor Ciobanu susține în lucrarea sa intitulată simplu Criminologie faptul că „Acolo
unde nu există norme și reguli nu există crime”24. Însă faptele care sfidează atât moralitatea,
cât și legalitatea sunt comise de oameni care sunt conștienți de gravitatea lor și de
consecințele acestora, însă le comit, chiar și în aceste condiții. De altfel, studierea
fenomenelo r criminale și a comportamentelor deviante există din aceeași perioadă ca și
celelalte științe sociale. Cuvântul care definește aceatsă știință este compus din cuvântul
latinesc „crimen” care înseamnă crimă sau infracțiune și grecescul „logos” care aici es te
folosit cu sensul de „stiință”.
Criminologia a început să prindă contur ca obiect de studiu în anul 1879, în Franța. Însă prima
etapă a acestei discipline este constituită de celebra lucrare a medicului militar italian Cesare
Lambroso, „Omul delicvent ”. Lambroso susține că infractorul este „ființa predestinată să
comită crime datorită unor stigmate fizice și psihice înnăscute”. În a doua etapă a consolidării
acestei științe s -a făcut remarcat profesorul de drept și sociologie Enrico Ferri, care în lucr area
sa „Sociologie criminală”, apărută în anul 1881, analizează rolul factorilor sociali în geneza
criminalității. Pentru acest motiv, Ferri este considerat întemeietorul criminologiei
sociologice. În societatea modernă, putem afirma că cei mai mulți infr actori se nasc cu
anumite gene deviante, dar care sub presiunea unor factori sociali, cum ar fi anturajul, un
mediu familial nefavorabil sau anumiți factori de stres, pot amplifica pornirile violente
dobândite prin naștere.
Părintele criminologiei americane, Edwin Sutherland afirmă că „criminologia este știința care
studiază procesele elaborării legilor, ale încălcării acestora și ale reacției sociale împotriva

24 Ciobanu A. Igor, Criminologie , pag. 4, ed. Carthdidact, Iași, 2007.

19
acelora care le încalcă”25. Pe acest princ ipiu ne bazăm prezenta l ucrare de cercetare, pentru că
punctul central al acesteia nu este definit de infractor sau de fenomenul de criminalitate
propriu -zis, ci de reacție pe care o stârnește criminalitatea/ infracțiunea în rândul celor care
sunt supuși zilnic, la diferite inter vale de timp, să îi facă față.
Ca știință, criminologia supune cercetării:
– reacția soc ială împotri va criminalității;
– cercetarea problematicii profilaxiei și terapeuticii sociale a criminalității;
– investigarea metodelor și procedeelor de prevenire și combatere a crimei și criminalității;
– apărarea socială împotriva crimei.
Criminalitatea, obiectul de studiu al criminologiei, desemnează ansamblul comportamentelor
umane considerate infracțiuni, incriminate și sancționate de legea penală. În contextul
comiterii unei infracțiuni se îmbină mai multe aspecte printre care anturajul, aspecte sociale,
la care contribuie foarte mult personalitatea infractorului și anumite particularități bio -psiho –
sociale ale individului, caracterul, aptitudinile și temperament ul său, care pot influența
comportamentul deviant. Doi cercetători români, Gheorghe Nistoreanu și Costel Păun
consideră că obiectul de studiu al criminologiei inlcude criminalitatea ca fenomen social,
infracțiunea, infractorul, victima și reacția socială î mpotriva criminalității.26
Pentru opinia publică, acest fenomen pare alcătuită dintr -o mulțime de factori eterogeni, de la
crime la infracțiuni mărunte. Însă acesta este cât se poate de unitar, pentru că toate
infracțiunile au o trăsătură comună: toate repr ezintă un pericol social grav și generează reacții
sociale puternice, cel mai adese a de protest. Un ilustru penalist italian, Cesare Beccaria a
conchis în cea mai importantă lucrare a sa denumită „Despre infracțiuni și pedepse” faptul că
trebuie să existe o echitate între infracțiune și pedeapsă. 27

25 Ibidem, pag. 9.
26 Ibidem, pag. 26.
27 ibidem, pag. 107.

20
Unul dintre precursorii criminologiei, Lombroso susține că criminalitatea este susținută de
anumite anormalități organice ce se transmit ereditar: stigmate anatomice (nesimetria
chipului, urechi detașate de crani u, ochi mici, tulburi și fără expresie, buze sau dinți
deformați); stigmate fiziologice (stângăcia, tulburări ale unor reflexe, ș.a); criminalul este
înnăscut și este diferit antropologice față de un om normal, iar comportamentul lui este
transmis ereditar prin atavism, comunicându -se la urmași, chiar și la generații viitoare. El a
descris faptul că aproximativ 40% dintre criminali se nasc cu această predispoziție și că
aceștia suferă de nebunie morală. Pe de altă parte, Enrico Ferri a simțit nevoia unei cl asificări
a infractorilor, astfel a luat naștere următoarea scală de clasificare28:
 infractorii nebuni/ alienați care se disting de cei născuți astfel, din această categorie
fac parte cei care sunt în stare de crime odioase.
 infractorii din obișnuință sunt cei care recurg la vechile obiceiuri atunci când după
executarea unei pedepse privative de libertate, nu își găsesc locul în societate.
 infractorii înnăscuți/ instinctivi sunt cei care nu au simț moral, de obicei sunt cinici și
cruzi. Ferri susține că pen tru aceștia închisoarea nu este o pedeapsă, ci un risc al
„meseriei” pe care trebuie să și -l asume.
 infractorii de pasiune/ pasionali posedă un simț moral slab, acționează sub impulsul
momentului, fără a filtra decizia luată.
 infractorii de ocazie care au o moralitatea solidă, însă recurg la astfel de acte din cauza
mediul social sau a lipsurilor economice.

Extrapolând toate aceste principii criminologice care sunt susținute și descrise de renumiți
cercetători în sfera criminologie, putem schița un portret al autorului faptelor pe care le vom
analiza în următoarele secțiuni ale lucrării. Este vorba despre Ghe orghe Dincă, un locuitor al

28 Ciobanu A. Igor, Criminologie , ed. Carthdidactica, Iași, 2007.

21
orașului Caracal, din județul Olt. În urmă cu aproximativ un an de zile, opinia publică și
societatea română a fost șocată de dispariția unei adolescente din localitatea Dobrosloveni, din
județul Olt. Gheorghe Dincă este un meca nic auto, în vârstă de 65 de ani care făcea și curse de
taximetrie ilegală. Nu sunt multe detalii despre trecutul lui pentru că aceste detalii fac parte
din ancheta penală și nu se fac publice. Însă știm că înainte de a pleca în străinătate, a lucrat
timp de 8 ani de zile pe post de geamgiu29. Martorii acelor vremuri susțin că era un bun
meseriaș, dar dezordonat. Kevin Dutton, un renumit doctor psihiatru din SUA a lansat, în
celebra sa lucrare Înțelepciunea psihopaților, conceptul de psihopat funcțional. Așa dar acesta
susține că acest tip de psihopat este cel care se încadrează și în normele sociale, are un loc de
muncă, o familie, își construiește un cămin și urmează un sens normal al vieții, dar au și o
latură ascunsă. Dutton a schematizat formula „matemati că” a psihopatului astfel că
„psihopatul funcțional=psihopat – factor de decizie slab care depinde de context”30. Cu alte
cuvinte, într -o situație stresantă dispare rațiunea și logica, și în func ție de decizia pe care o ia
în acel moment, individul respectiv devine un psihopat funcțional. În cazul lui Dincă putem
aplica principiile criminologice expuse anterior, elaborate de Lombroso și Ferri.

Figură 1- Gheorghe Dincă

29 https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/noi -detalii -despre -trecutul -lui-gheorghe -dinca -ce-spune -directorul –
spitalului -din-caracal -unde -a-lucrat -1166140
30 Dutton Kevin, Înțelepciunea psihopaților , pag. 131, Ed. Globo, București, 2013.

22
În fig. 1 este o fotografie a lui Dincă, presupusul autor al ma i multor infracțiuni care au ieșit la
iveală în luna iulie a anului trecut. Principiile italianului Lombroso, legate de aspectul fizic se
pot aplica doar parțial. Cea mai evidentă trăsătură fizionomică a acestuia sunt ochii, care sunt
ușor umbriți de sprân cene, dar par și goi, fără a avea expresie. Buzele sunt în permanență
strânse, ca și când este furios, dar și subțiri, trăsătură care este ce mai probabil ereditară. Însă,
putem observa o oarecare simetrie a trăsăturilor sale, fapt care contrazice puțin pr incpiul
strigmatelor fizice. Revenind la principiile criminologice, potrivit spuselor lui Enrico Ferri, pe
Dincă îl putem încadra în două categorii descrise de autor: în categoria celor nebuni/alienați și
în cea a infractorilor înnăscuți/ instinctivi. De c e aceste două categorii? Pentru că, având în
vedere că există cel puțin două victime, îl putem numi „criminal în serie”, așadar este el în
stare de crime odioase, cum ar fi uciderea și incedierea cadavrelor, și este instinctiv pentru că
a acționat deși ști a că, dacă va fi găsit vinovat, riscă pedeapsa cu închisoare. De aici putem
deduce că a fost un risc asumat.
Un alt italian ilustru în a descrie disciplina criminologiei este Raffaie Garofalo. Deși a activat
mult timp în cariera sa de procuror în orașul N apoli, el a căutat tot timpul cauze și soluții ale
fenomenului de criminalitate. Astfel, el a dat naștere „teoriei anormalității morale”, care este
și cea mai plauzibilă în cazul de studiu actual. Garofalo pare să admită, în urma nenumăratelor
cercetări în acest domeniu, faptul că „infractorii sunt ființe aparte”31. Aici putem îmbina
acestă teorie a penalistului italian cu teoria sociologului american John Ray, care în anii `80
dezvolta ideea că „psihopații nu par să manifeste anxietate.”32 Această lipsă a anxietății îi
plasează net superior populației de rând, iar Ray numește această lipsă a emoției fricii ca fiind
asemănătoare „imuniății”.
Revenind la Gheorghe Dincă, cunoscuții acestuia au susținut că era un individ restras, tăcut,
care nu prea avea prieteni, fapt confirmat și de familia lui . Referitor la familia sa, este
cunoscută doar cea pe care acesta și -a întemeiat -o, respectiv soția și cei doi copii. Deși legal
sunt încă căsătoriți, aceștia nu locuiau împreună, ba mai mult, fiica aces tuia întrerupsese orice
legătură cu tatăl său. La momentul izbucnirii acestui scandal, fiul lui Dincă a avut o ieșire
foarte violentă în fața presei. De aici putem deduce faptul că, într -o oarecare măsură,
agresivitatea și genele violente se transmit eredi tar în acest caz , ceea ce confirmă teoriile lui
Ferri, Garofalo și a lui John Ray. Pe această premisă putem merge mai departe și putem

31 R. Garofalo, Criminologie , pag. 6.
32 Kevin Dutton, Înțelepciunea psihopaților , pag. 132, Ed. Globo, București, 2013.l

23
afirma că, în ciuda lipsei de informații referitoare la familia lui, este posibil ca și el să fi
moștenit la rândul său g enele violente și psihopate ale unui membru al familiei.
Teoriile moderne ale criminologiei se bazează foarte mult pe trăsăturile psihologice și pe
backgroundul social al individului.
III. 2. Rata criminalității

Potrivit unor statistici realizate de soci ologi , România a ocupat din anul 2017 până în anul
2019, ultimele locuri în clasamentul european al criminalității/ infracționalității. De altfel,
zona Oltului, județul unde au avut aceste fapte a avut o rata a criminalității destul de scăzută.
Însă acest fapt nu exlcude comiterea unor fapte atât de grave. Potrivit unei statistici
EuroStat33, în anul 2016, țara noastră era poziționată pe locul 4 în Europa în clasamentul ratei
infracționalității. În anul 2017, județul Olt, zona analizată în acest corpus, a avut printre cele
mai mici rate ale infracționalității cu doar 99 de fapte comise. La nivel național, în anul 2018
s-au comis 232 de infracțiuni de omor, iar toți cei care le -au comis au fost con damnați
definitiv la pedepse privative de libertate. În anul 2019, a crescut din nou nivelul
infracționalității la nivel național, dar Oltul se afla pe locul 30 cu o rată de 60%, încadrându –
se astfel la un județ cu nivel scăzut de periculozitate34.
Un rapo rt arată că rata omuciderilor a scăzut dramatic în România ultimelor două decenii, de
la 561, în anul 1998 până la 286 în anul 201835. Desigur, nu exclude comiterea unor fapte
abominabile, cum ar fi răpirea a mai multe adolescente și uciderea lor, apoi înce rcarea de a
scăpa de dovezile comiterii crimelor, prin incendierea probelor incriminatorii și a trupurilor
neînsuflețite.
Din toate aceste informații , din rapoartele efectuate de cercetătorii de la nivel național, cât și
de la nivel european, putem conchi de că per ansamblu rata criminalitîții se află într -o ușoară
pantă descendentă pe teritoriul țării noastre. Însă infracțiunile răsunătoare se întâmplă. Chiar
dacă nu frecvent sau la un anumit interval de timp, ele au loc. Cel mai frapant lucru este că
aceste crime au avut loc în zona unde criminalitatea este redusă chiar spre deloc. Desigur,
asemenea fapte provoacă panică în rândul locuitorilor, dar poate stârni și revolte. Revolta este
mecanismul de apărare al societății împotriva crimei, respectiv împotri va criminalului.

33 https://ec.europa.eu/eurostat/web/main/home
34 https://www.analizaris cbraila.ro/wp -content/uploads/2020/Coeficienti_criminalitate_nationala_2019.pdf
35 https://knoema.com/atlas/Romania/topics/Crime -Statistics/Homicides/Homicides

24
III. 3. Cazuri similare. Apariția imitatorilor

În următoarele rânduri, vom face o scurtă o recapitular e a faptelor similare care au avut loc pe
teritoriul României.
Potrivit unei definiții oferite de cercetătorii FBI, un „criminal în serie este cel care a comis
două sau mai multe crime, înfăptuite în același mod și după același tipar de acționar, dar la
intervale de timp diferite.”36 Acum, conform definiției și a unei documentări scurte pe site –
urile specializate, aflăm că pe teritoriul României sunt cunoscuți 28 de astfel de tipologii de
criminali. Putem conchide că aceștia sunt imitatori ai unui criminal în serie, și de asemenea,
că numărul lor ar putea fi mai mare decât cel expus opiniei publice.
Vom trece în revistă doar numele celo r mai cunoscuți și mei vehiculați criminali în serie,
printre care37: Ion Sîrcă (anul 1943, 8 victime; toate erau tinere, iar înainte de a fi ucise erau
abuzate), Ion Rîmaru (care este de departe cle mai cunoscut criminal în serie român din toate
timpurile, între 1970 – 1971 a violat 4 femei înainte de a le mutila și, în final, a le omorî),
Florea Rîmaru (tatăl lui Ion, a fost descoperit ca fiind autorul a mai multor crime, mai exact
5 la număr, toate victimele fiind persoane de sex feminin). Ultimele două ca zuri ne arată atât
ereditatea genelor violente si criminogene, cât și importanța mediului familia și social în
formarea personalității criminale. Romulus Vereș ( a acționat între anii 1972 – 1974 ucigând 8
persoane, majoritatea femei). Unul dintre cei mai r ecenți și celebri criminali în serie din
România este Marius Csampar . El acționat începând cu anul 1996 și a făcut 4 victime. A
fost condamnat la închisoare pe viață, însă recent, autoritățile a decis să îl elibereze pentru că
a dat dovadă de un comportament corectat în anii de detenție. Acestui grup se alătură acum
Gheorg he Dincă , un mecani din Caracal, în vârstă de 65 de ani, care a ucis 2 adolescente cu
vârste cuprinse între 16 și 19 ani. Autorul a declarat că ar fi vorba despre mai multe victime,
pe care înainte de a le ucide, le -ar fi abuzat sexual. Psihologii spun că, prin acest abuz asupra
victimei, criminalii urmăresc depersonalizarea victimelor, umilirea lor pentru că în acest fel,
ei își dovedesc dominanța și superioritatea față de acestea38.
Reamintim că scopul prezentei lucrări nu este de dovedi eficacitatea sist emului judecătoresc
din România, ci de a vedea impactul acestor fapte asupra comportamentului societății.

36 https://www.psychologytoday.com/us/blog/the -superhuman -mind/201705/what -defines -serial -killer
37 https://www.mediafax.ro/social/care -sunt -cei-mai-cunoscuti -10-criminali -romani -din-toate -timpurile –
18262490
38 https://www.psychologytoday.com/us/blog/the -superhuman -mind/201705/what -defines -serial -killer

25
III. 4. Gradul de periculozitate

Având în vedere cruzimea și modul de operare al autorului, gradul de periculozitate este
foarte ridicat. Mai ales în cazul lui Gheorghe Dincă, cel care este acuzat de uciderea mai
multor tinere, abuzarea lor sexuală și apoi incendierea cadavrelor într -un butoi din curtea din
spate a locuinței lui. Corneliu Havârneanu consideră că acest grad de periculozitate depinde și
de „evaluarea riscului de violență”.39 Cu alte cuvinte, aceste două componente sunt
interdependente pentru că riscul de violență pentru societate, dezvoltă gradul de periculozitate
al făptuitorului. Cu cât riscul de violență al autorului este mai ridicat, c u atât gradul de
periculozitate pentru posibilele victime este mai ridicat. În aceeași lucrare citată mai sus este
menționat un alt autor John Monahan care contrazice acest termen, și anume „grad de
periculozitate”, pentru că îngreunează deseori decizia ma gistraților de a deosebi riscul pe care
îl presupune un anumit făptuitor. Astfel a luat naștere riscul de violență40. Și anume, dacă
infracțiunea este una cu un risc mai mic pentru societate (furt, evaziune fiscală, ș.a) pedeapsa
este una rezonabilă. Însă, dacă infracțiunea comisă presupune un risc deosebit de ridicat,
atunci pedeapsa este una pe măsura gradului de periculozitate, și nu a riscului de violență.
Predicțiile statistice referitoare la comportamentul violent se realizează de obicei folosind
proba bilități, în funcție de trecutul individului, de vechile ieșire violente, de istoricul familial
și de alți factori sociali: anturaj, îndeletniciri, studii sau cultură. Alți factori care sunt luați în
considerare sunt: comportament violent anterior, vârsta la care a avut prima infracțiune,
instabilitatea în orice fel de relații, tulburare de comportament sau mentală, inadaptare
timpurie sau tulburări de personalitate41.

Însuși Aristotel susținea în agora grecească faptul că „Omul, perfectat, este cel mai bu n dintre
animale, însă când se separă de lege și justiție, este cel mai groaznic.”

39 Havârneanu Corneliu, Psihologia riscului, format pdf:
https://books.google.ro/books?id=Vy6TDwAAQBAJ&pg=PT225&dq=gradul+de+periculozi tate+al+infractorilor&
hl=en&sa=X&ved=0ahUKEwiZh8Cf8dbpAhVykosKHfWmDT8Q6AEIRzAD#v=onepage&q=gradul%20de%20pericu
lozitate%20al%20infractorilor&f=false
40 Ibidem.

41 Ibidem.

26

Cercetarea aplicativă a știrilor care prezintă săvârșirea acestor fapte penale

În luna iulie a anului 2019, ajungea în atenția opiniei publice dispariția unei adolescen te din
localitatea Dobrosloveni, Caracal . Alexandra Măceșanu, o adolescentă în vârstă de 19 ani, a
fost dată dispărută pe data de 24. Potrivit presei, aceasta a mers să scoată niște bani de la
bancomat, fapt suprins de camerele de supraveghere, însă de la ieșirea din sucursala băncii,
Alexandra a fost de negăsit. La un moment dat, aceasta a sunat la numărul unic de urgență
112 de trei ori, însă locația apelului nu a fost redată cu exactitate. Odată cu mediatizarea
acestui caz, România a fost împărțită în ma i multe tabere.
Ziua de 25 iulie a venit cu apeluri la Poliția în speranța de a fi găsită. Alexandra a relatat la
telefon faptul că a luat o mașină la ocazie pentru a se întoarce acasă, dar că a fost sechestrată,
violată și este închisă într -o cameră de răpitorul său. Ser viciul de Telecomunicații Speciale nu
a putut localiza adresa exactă a victimei. În cursul nopții de 25 spre 26 iulie, polițiștii au
identificat locul unde se află Alexandra, însă au așteptat ca procurorul să emită un mandat de
percheziție pentru a descind e în casă. În doar 6 ore, cât organele de cercetare au așteptat acel
mandat, adolescenta a fost ucisă, și probabil incinerată, așa cum presupun anchetatorii. În
urma interogatoriului la care a fost supus, Gheorghe Dincă a recunoscut crima comisă, o altă
crimă și a mărturisit că ar fi omorât și alte adolescente. Cealaltă fată dată dispărută în luna
aprilie 2019, în aceeași zonă, era Mihaela Luiza Melencu, în vârstă de 19 ani.
Anchetatorii i -au realizat profilul psihologic. Dincă avea o viață retrasă, trăia s eparat de
familia sa, avea o gospodărie dezordonată, aproape mizerabilă. Pentru a scuza faptele sale,
acesta a declarat că fetele ar fi venit cu el de bunăvoie, dorind să întrețină relații intime. Însă,
la un moment dat, pe parcursul călătoriei, între ei s -a iscat un conflict spontan și s -au certat. În
vâltoarea conflictului, Dincă ar fi lovit -o pe tânără, aceasta ar fi căzut și s -a lovit. Rana i -ar fi
provocat în cele din urmă decesul42. Probabil, sfătuit de un avocat, acesta află că dacă declară
că i-a pro vocat victimei lovituri cauzatoare de moarte și că nu i -a dorit intenționat decesul, va
primi o pedeapsă mai mică. Însă acest a cedat în cele din urmă, și -a schimbat comportamentul
și a scris într -un jurnal pe care l -a început în luna noiembrie a anului tr ecut, toate detaliile

42 https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/marturia -lui-gheorghe -dinca -m-a-infierbantat -doream -doar –
sex-criminalul -din-caracal -a-vrut-sa-le-plateasca -pe-fete-1231655

27
ororilor prin care au trecut cele două tinere până să le ucidă. A povestit cu lux de amănunte și
modul în care a scăpat de cadavre sau de dovezile care l -ar fi putut incrimina.
Timp de mai bine jumătate de an, cazul de la Caracal a ți nut primele pagini ale tuturor
publicațiilor din România, dar și din afara țării noastre. În mod evident, s -au format mai multe
tabere: unele erau împotriva sistemului din țară, altele împotriva lui Gheorghe Dincă.
Imediat după ce faptele autorului au aju ns publice, locuitorii din Bold, vecinii lui Dincă s -au
adunat în fața casei acestuia pentru a -și manifesta furia față de el, dar și revolta față de modul
de operare al autorităților43. Aceste fapte au fost relatate de mai multe publicații online,
precum M ediafax, Agerpress, StirilePROTV și altele. Locuitorii au scandat zicale, precum:
”Scoateți -l afară, să -i dăm cu acid” , adresate celui care era suspectat de uciderea celor două
tinere, sau „ Nepăsarea voastră ucide vieți” , afirmație care se referă la reacția întârziată a
jandarmilor și a polițiștilor. Mai târziu în acea zi de vineri, după cercetarea la fața locului și a
reconstituirii acțiunilor lui Dincă, suspectul împreună organele de cercetare au părăsit domiciliul
acestuia. Mulțime furioasă aproape l -a linșat pe presupusul criminal, iar jandarmii au reușit cu
greu să îl protejeze.
Pe 27 iulie 2019, Mediafax publică raportul procurorului de caz. 44 Sursele judiciare susșin că
mandatul de percheziție domiciliară a fost em is la ora 3:00 dimineață. Pentru că datele privind
locația Alexandrei era neconcludentă, a durat mai mult timp până polițiștii au putu descinde la
domiciliul indicat după câteva ore. Abia la primele ore ale dimineții, locația a fost exactă, iar
atunci vic tima nu mai era în viață, a declarat procurorul de caz. Un alt detaliu din raportul
judiciar relevă faptul că ultimele cuvinte ale adolescentei către operator 112 au fost „Vine,
vine..”. Înainte acestor ultime cuvinte, victima a reuțit să descrie împrejură rile casei unde etse
ținută captivă. Sursele citate au scris în raport „Singurele detalii date de fată au fost că vede pe
geam un brad, un nuc, niște câini, o mașină și un gard roșu.”45
Pe 30 iulie a apărut în mediul online, pe o rețea socială o declarație explozivă a Iulianei Tobă,
fost angajat al STS. Această declarație consideră raportul psihiatric oferit presei „praf în ochi”,

43 https://s tirileprotv.ro/stiri/actualitate/revolta -la-casa -suspectului -din-caracal -gheorghe -dinca -scos -cu-greu –
de-jandarmi.html
44 https://www.mediafax.ro/social/caracal -raport -procuror -de-caz-cand -s-a-aflat -potentialul -autor -victima -nu-
mai-era-in-viata -18252304
45 Ibidem.

28
o manevră menită să scuze comportamentul deviant al suspec tului de dublu omor46. Mai mult,
Tobă presupune că Dincă ar fi parte dintr -o rețea de traficanți de carne vie, care ar fi fost
dezbinată în anul 2012, dar care s -ar fi reunit între timp.
După cum am menționat și mai sus, cazul acesta a surprins mai multe p erspective psiho -sociale.
Traian Berbeceanu, fostul șef al Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Alba Iulia, a
lansat o ipoteză șoc. Între șeful unui clan interlop din Olt și anumiți lucrători ai poliției din județ
ar exista o relație nefireasc ă de prietenie. Mai mult, acesta ar fi trimis organele de cercetare în
percheziție la domiciliu altui interlop, un clan rival.47
O știre apărută pe 26 iulie, ziua în care Alexandra și -ar fi pierdut viața, STS a ieșit în fața
opiniei publice cu explicații, datorită vâlvei pe care au stârnit -o operatorii instituției, cu
lentoarea ritmului cu care au localizat -o pe apelanta serviciului unic de urgență. Purtătorul de
cuvânt al STS, Mariana Pop a susținut că personalul a procedat corect având în vedere detaliile
minime descrise de victimă.48
Cele mai recente articole pe această temă descriu evoluția anchetei penale, dovezile care îl
incriminează pe Dincă, dar și statutul pe care acesta îl are în arest, acolo unde plasat încă de la
aflarea infracțiu nilor comise de el.
Unul dintre cele mai recente articole de presă îl înfățișează pe Dincă în postura de victimă.
Evenimentul Zilei susține că suspectul acuză organele de cercetare că l -ar fi torturat și bătut
pentru a recunoaște și a -și asuma uciderea Al exandrei Măceșan și a Luizei Melencu.49 Mai
mult, ar fi apărut supoziții că ultima presupusă victimă a mecanicului auto ar fi în viață, dar s -ar
afla în afara granițelor țării , traficată de o rețea specializată în astfel de acțiuni.
Aflat sub lumina reflec toarelor, cazul său fiind extrem de mediatizat în ultimul an, Dincă s -a
simțit în centrul atenției. Acesta este un alt motiv pentru ca psihologii criminaliști l -au catalogat
drept un sociopat cu deviații extreme, un psihopat cu o inteligență peste medie, c apabil să
disimuleze comportamente normale pentru o societate funcțională. Însă aceasta „celebritate” a
sa, i-a adus lui Dincă și experiențe mai puțin plăcute. Acesta ar fi fost abuat și agresat, pentru a

46 https://www.activenews.ro/stiri/Fosta -angajata -STS-sustine -ca-Gheorghe -Dinca -face-parte -dintr -o-retea -de-
trafic -de-persoane -Informatiile -privind -internarile -lui-la-nebuni -au-fost-aruncate -in-media -pentru -a-justifica –
mai-apoi-toate -ciudateniile -si-chestiile -ilogice -din-dosar -157142
47 https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/cazul -caracal -ce-spune -traian -berbeceanu -despre -relatia -dintre –
politisti -si-interlopi -1185538
48 https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/sts -despre -cazul -de-la-caracal -am-procedat -corect -fara-nicio –
abatere.html
49 https://evz.ro/cazul -caracal -dialog -halucinant -ignorat -de-procurori -stii-unde -e-alexandra.html

29
trăi aceleași experiențe ca ale victimelor sale. Ac esta s -a simțit alungat, îndepărtat de ceilalți
colegi care l -au determinat să se autoizoleze. 50
Gheorghe Dincă este în arest preventiv din luna iulie a anului 2019. Acesta a fost trimis în
judecată cu 8 capete de acuzare, și anume: tra fic de persoane, trafic de minori, viol – 2
infracțiuni, omor calificat – 2 infracțiuni și profanare de cadavre sau morminte.
Acesta este ținut izolat de ceilalți colegi de detenție, pentru că prezența sa în alte celule
înconjurat de ceilalți. stârnește fur ia și revolte în rândul deținuților, care consideră că pedeapsa
sa este una „umană”, el fiind denumit generic Monstrul din Caracal.

50 https://www.impact.ro/exclusiv -gheorghe -dinca -batut -si-violat -in-inchisoare -detinutii -l-au-pedepsit -exact –
cu-ce-le-a-facut -el-alexandrei -si-luizei -24523.html

30
Concluzii

Este cert faptul că mediatizarea Cazului de la Caracal a zguduit opinia publică din România.
Cele mai relevante concluzii ale acestei lucrări de cercetare sunt:
1. Potrivit martorilor, Gheorghe Dincă era un tip apatic, ducea o viață aparent retrasă , sărind
uneori în ajutorul consătenilor săi, prin a le oferi curse de ocazie spre diferite locații. Trăia
izolat, separat de soția și copiii săi, însă se pare că în secret nutrea comportamente deviante de o
violență puternică și expozantă. De aici putem c onchide că datorită vieții retrase pe care ducea,
dar cu porniri deviante, acesta îndeplinește condițiile a ceea ce specialiștii în domeniu numesc
„psihopat funcțional”. Simon Montefiore consideră că „ucigașii în serie au o personalitate și
emoții care tră dează retardarea emoțională, agresivitate neobișnuită, consecvență în acțiuni,
inteligență peste medie și lipsa completa de conștiință ”51.
2. În cazul unei crize de această anvergură, se produc schimbări la nivel înalt, datorită societății
care pune presiu ne pe organele administrativ – locale, pe autorități și pe organele de cercetare.
Astfel, în urma acestor evenimente au fost demiși ministrul afacerilor interne Nicolae Moga;
inspect orul general al Poliției Române, Ioan Buda; la nivelul județean a fost demi s prefectul
județului Olt, Petre Neacșu, dar și alți oficiali.
3. Președintele Klaus Iohannis a promulgat o lege prin care forțele de ordine pot intra descinde
în casa cuiva fără mandat, în condițiile în care au informații sigure că acolo se află cineva a
cărui viața este în pericol.
4. Serviciul de Telecomunicații S peciale a investit în echipamentele de detectare a locației
persoanelor prin GPS, pentru a nu mai irosi timp în misiunile de salvare.
5. Din aceste capitole reiese faptul că un asemenea eveniment propagă un ecou de reacții în
fiecare domeniu important pentru o societate funcțională. În sistemul judecătoresc, în sistemul
de urgență care asistă persoanele aflate în primejdie , cu precădere în sistemul social. Oamenii
care sunt revoltați împotriva acestor fapte sunt capabili de a schimba echilibrul în soci etatea din
care fac parte , prin presiunile pe care le fac sub impulsul momentului. Furia și revolta acestora
au schimbat de -a lungul timpului chiar și regimuri politice.

51 Montefiore Sebag Simon, Monștr i, pag. 488, Ed.Litera, București, 2019.

31
6. Impactul știrilor care prezintă fapte penale este unul foarte puternic. Prin mediti zarea acestor
fapte, oamenii își pot lua măsuri de precauție, organele abilitate întăresc vigil ența asupra
populației. În fața unui scop care presupune binele comunității, oamenii se pot uni pentru a
înlătura pericolul, iar infractorul este pedepsit. În ac est caz, Dincă este pedepsit și de legea
penală, dar și de „legea deținuților” , care i -au aplicat suspectului același tratament la care au fost
supuse victimele suspectului.

Așadar, mediatizarea unor fapte cu caracter penal poate deveni o sabie cu două tăișuri în
comportamentul și conduita socială. Poate avea efecte benefice aducând un suflu nou sistemelor
vitale ale societății, prin schimbarea polilor de putere sau adoptarea unor alte legi. De asemenea,
oamenii pot deveni precauți și își pot spori măsur ile de siguranță, a propriei persoane sau a celor
din jur. Totodată, mediatizarea excesivă, precum și publicarea anumitor informații din cadrul
anchetei penale, pot avea un efect negativ asupra celor care au deja un comportament deviant,
iar informațiile n egative aduse în prim plan, pot duce la producerea unor alte eveniment de acest
gen. Pot apărea imitatori ai autorului inițial, pot stârni reacții violente care să ducă la agresarea
infractorului chiar uciderea lui pentru a da un exemplu ori a se face „dre ptate”, cum consideră
unii cetățeni.

Notă personală.

Dacă aș putea propune schimbarea ori modificarea unor legi penale, acestea ar fi articolele care
presupun acte de violență extremă, care duc la mutilarea emoțională sau fizică a victimei, lăsând
sechele irecuperabile. Nu propun legi mai aspre, ci aș schimba condițiile de detenție în cazul
infractorilor care prezintă un risc ridicat de violență. Perioada de privare de libertate să rămână
cea prevăzută de Codul Penal în vigoare, însă dacă condițiil e ar fi mai riguroase, șederea în
închisoare nu ar mai fi atât de plăcută pentru făptuitorii infracțiunilor violente.

32

Bibliografie

CODUL PENAL, Ed. Rossetti International, Ediția 20 actualizată în septembrie 2019.

CIOBANU, A. Igor, Criminologie , ed. Carthdidact, Iași, 2007.

DEAVER, Frank, Etica în mass media, Editura SILEX, București, 2004

DEAC, Ion, Introducere în sistemul mass media , format PDF.

DUTTON, Kevin, Înțelepciunea psihopaților , Ed. Globo, București, 2013.

GAROFALO, Rafalle, Criminologi e, format PDF.

HAVÂRNEANU Corneliu, Psihologia riscului , format PDF.

MONTEFIORE Sebag Simon, Monștr i, Ed.Litera, București, 2019.

Remy Rieffel după Mihai Coman, Introducere în sistemul mass -media , Polirom, București,
2007.

33
Resurse web

 http:/ /portal.just.ro/90/SiteAssets/SitePages/informatii/Ghid%20privind%20rela%C5
%A3ia%20dintre%20sistemul%20judiciar%20din%20Rom%C3%A2nia%20%C5%9
Fi%20mass –
media.pdf?fbclid=IwAR01UakKEVBXWEScnVH1yrophBmdHBr5d2p0PMgQEYQ
VwFT1XY8ukW -bujQ
 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/31413
 http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=2
 http://www.paginademedia.ro/2010/05/codul -deontologic -al-jurnalistului -elaborat -de-
conventia -organizatiilor -de-media .
 http://www.cna.ro/ -Legisla -ie-.html
 https://www.mtsu.edu/first -amendment/article/1547/access -to-courtrooms
 https://legal -dictionary.thefreedictionary.com
 https://www.digi24.ro/st iri/actualitate/noi -detalii -despre -trecutul -lui-gheorghe -dinca –
ce-spune -directorul -spitalului -din-caracal -unde -a-lucrat -1166140
 https://ec.europa.eu/eurostat/web/main/home
 https://www.analizariscbraila.ro/wp –
content/uploads/2020/Coeficienti_criminalitate_nationala_2019.pdf
 https://knoema.com/atlas/Romania/topics/Crime -Statistics/Homicides/Homicides
 https://www.psychologytoday.com/us/b log/the -superhuman -mind/201705/what –
defines -serial -killer
 https://www.mediafax.ro/social/care -sunt-cei-mai-cunoscuti -10-criminali -romani -din-
toate -timpurile -18262490
 https://www.psychologytoday.com/us/blog/the -superhuman -mind/201705/what –
defines -serial -killer
 https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/marturia -lui-gheorghe -dinca -m-a-
infierbantat -doream -doar-sex-criminalul -din-caracal -a-vrut-sa-le-plateasca -pe-fete-
1231655
 https://www.activenews.ro
 https://stirileprotv.ro
 https://www.mediafax.ro
 https://www.impact.ro