Programul de studii: Managementul afacerilor [621907]

Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Programul de studii: Managementul afacerilor

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Conducător Științific,
Conf. univ.dr. ec. Radu Ogarcă

Absolvent: [anonimizat], 2017

1

Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Programul de studii: Managementul afacerilor

Analiza codului de etică al
SC FORD ROMÂNIA SA

Conducător Științific,
Conf. univ.dr. ec. Radu Ogarcă

Absolvent: [anonimizat], 2017

2
Cuprins
pag.
Introducere ………
Capitolul 1
Fundamente teoretice ale eticii în afaceri ………
1.1. Conceptul de etică în afaceri ………
1.2. Teorii standard și principiile etice în afaceri ………
1.2.1. Teoriile standard ale eticii în afaceri ………
1.2.2. Principile etice în afaceri ………
1.3. Etica – importantă pentru succesul în afaceri ………
1.4. Etica în lume – perspective interculturale ………
1.5. Etica la nivelul companiilor multinaționale ………
Capitolul 2
Evaluarea normelor de etică și modalități de aplicare în
cadrul Ford România SA ………
2.1. Istoricul și conceptul Ford ………
2.1.1. Caracateristicile companiei Ford România SA ………
2.1.2. Ford România SA în cifre ………
2.2. Principii de aplicare ale codului de conduită al
companiei ………
2.2.1. Mediul de lucru ………
2.2.2. Cadouri, conflicte de interes și beneficii ………
2.2.3. Activele corporației și siguranța datelor ………
2.2.4. Integritatea înregistrărilor financiare ………
2.2.5. Calitate, securitate și aspecte de protecți e a mediului ………
2.2.6. Proprietate intelectuală ………

3
2.2.7. Relația cu instituții le guvernamentale ………
2.2.8. Concurența și legislația antitrust ………
2.2.9. Practici internaționale în domeniul afacerilor ………
2.2.10. Tehnica Whistle blowing
2.3. Ford – exemplu pentru o etică de succes în afaceri ………
Concluzii ………
Bibiliografie ………

4

Introducere

Lucrarea de disertație se intitulează ”Analiza codului de etică al SC Ford România
SA” și studiază componentele mediului etic în cadrul companiei Ford România în contextul
unei dezvoltări economico – socială cu interacțiuni tot mai puternice în timp si spațiu.
Importanța temei derivă din creșterea rolului și responsabilității etice în interiorul marilor
corporații la nivel mondia l. Este vorba despre marile companii de la nivelul întregii lumi,
care apelează și adoptă tot mai des coduri de conduită internă bazate pe principii etice;
printre acestea, am găsit oportunitatea de a studia o companie de la nivel național care
îndeplineșt e aceste criterii, respectiv Ford.
Astfel, este interesant de studiat cum o firma națională include în principalele
regulamente si reguli interne principii etice în funcție de care se ghidează spre a își
desfășura afacerile într -un mod integru. În ciuda noilor teorii etice și în continuă schimbare,
Ford România reușește să prezinte un cod de conduită al corporației foarte amplu și explicit.
În prima parte a lucrării sunt prezentate e lemente de tip teoretic legate strict de
conceptul de etică în afaceri și ce presupune acesta. Sunt descrise căteva teorii de etică în
afaceri, principii de la care acest concept pornește. În paralel, se face trecerea către
importanța pe care acest concep t de etică îl are pentru succesul în afaceri. Consider că este
foarte important de abordat acest subiect în cadrul unui context al unei economii care din
destule puncte de vedere este instabil. Este vorba despre crea rea unui punct de plecare
comun în funcț ie de care personalul companiei, precum și compania în sine își poate ati nge
obiectivele într -o manieră corectă.
În cadrul celui de -al doilea capitol, se face referire la căteva date generale despre
conceptul Ford și cum acesta a luat naștere, precum și in formații generale și particularități
referitoare la sucursala Ford România. Este util să cunoaștem și compania în cifre pentru a
putea reflecta mărimea acesteia din punct de vedere economic. Sunt studiate și analizate
fiecare elemente care intră în compone nța codului de conduită al corporației. Către finalul
capitolului sunt explicate căteva sugestii care vin în sprijinul îmbunătățirii climatului etic al
companiei.
Astfel, părerea mea este că în România, o țară care încă din decembrie 1989 a trecut
prin mul tiple schimbări la nivelul tutoror domenilor (economie, politică, etc), este foarte
interesant de pus accentul pe studiul unor corporații internaționale care și -au găsit un loc și
în această țară.
Domeniul etic este și mai interesat de studiat în ciuda ma nifestării celei pe care o
putem numi chiar ”globalizarea” unor fenomene destul de grave, precum săracia,
urbanizarea necontrolată, inflație, șomaj, pierderea încrederii în instituțiile statului. Ford
România vine astfel cu concepții internaționale în cee a ce privește nu numai producția și
desfășurarea activității propriu – zise, ci chiar în domeniul mai amplu ce face referire la
etică si relații morale între indivizii și societate.
Totodată, teoriile etice conduc în viitor la teorii de reglare a procesel or de
globalizare rapidă și a principiilor sociale în funcție de care se desfășoară relațiile dintre
indivizi, precum și relațiile interumane de la locul de muncă.

5
Capitolul 1
Fundamente teoretice ale eticii în afaceri

1.1. Conceptul de etică în afaceri

Etica studiază mecanisme interioare ce influențează acțiunile umane,
comportamentul omului cu cei din jur. În ziua de astăzi, etica s -a extins în aproape toate
domeniile și și -a pus amprenta si pe domeniul business -ului.
Conceptul de etică în afaceri are o istorie destul de veche. În 1970 î.e.n. se vorbește
despre codul lui Hamurabi, un cod cioplit în piatră. Acesta conținea norme și reguli
referitoare la măsurători, prețuri, calitate, conduite ce trebuiau respectate de către vânzători
și producători.
În Austria, în secolul XV, s -a vorbit pentru prima oară de pedeapsa laptelului alterat.
Comerciantul care vindea lapte alterat era obligat să bea acest lapte. Despre acelați tip de
pedepse se vorbea și în Franța în secolul XVI, atunci când vânzătorii de ouă st ricate
sufereau acelați regim.
Acestea au fost tipuri de probleme, care devin și mai actuale în prezent, acum când
piața este într -o continuă schimbare și concurența este tot mai aprigă. Acțiunile neetice,
imoral sau lipsite de responsabilitate ale managerilor cu privire la calitatea produselor și
serviciilor oferite, protecția med iului, publicitate, mită, personal, aprovizioane, etc. sunt din
ce în ce mai ample și pot avea consecințe negative asupra oamenilor.
Etica în afaceri devine o temă tot mai importantă pentru companiile din întreaga
lume. Etica afacerilor se ocupă cu studiul principiilor și regulilor care guvernează procesele
de management, precum și o conduită corectă în mediul afacerilor. Este foarte dificil de
stabilit ce anume este și ce nu este etic în afaceri. Standardele morale sunt diferite de la un
individ la altul, precum și de la o comunitate la o alta. Acestea sunt influențate de valorile,
precum și de prioritățile care stau la baza lor.
Etica afacerilor are la bază concepte de corectitudine, respectarea cuvântului,
sinceritate, capacitate de funcționare pe piață î ntr-o manieră eficientă corespunzătoare
legislației în vigoare, regulilor și tradițiilor. Ea însumează interesele nu numai proprii firmei,
ci și a partenerilor, a societății, a consumatorilor.

Domeniile eticii în afaceri sunt următoarele:
– Clienți – calitatea produselor și a serviciilor oferite, preț, rezolvarea
reclamațiilor, oferirea informațiilor despre produse;
– Salariații – echitabilitate în rezolvarea problemelor de angajare sau de
promovare, precum și de concediere, premii oferite, sancțiuni;
– Acționar ii – informare corectă asupra situației patrimoniale, profit, riscuri;
– Concurenții – stimă reciprocă, metode echitabile de competițe;
– Comunitate – protecția mediului, oferirea sprijinului pentru sănătate, învățământ,
educație, cultură.

Etica în afac eri a devenit chiar o modă. Așa cum spune autoarea britanică Elaine
Sternberg, ”spre deosebire de Hoola Hoops sau Rubik Cubes, etica în afaceri nu este o modă
trecătoare.”

6
Trebuie subliniată ideea că puterea, precum și influența firmelor asupra societății
este mai mare ca niciodată, politicile imorale sunt des întâlnite în mediul afacerilor și de
multe ori provoacă daune și prejudicii imense oamenilor, mediului și comunității.
În anii 1980, existau politici guvernamentale care scoteau în relief probleme al e eticii
în afaceri, care există și acum în etapa de tranziție a societății românești conducând spre o
economie de piață funcțională. Privatizarea a făcut ca numeroase companii aflate în
proprietatea statului să fie nevoite să se adapteze la cerințele de e ficiență și de rentabilitate
conform afacerilor comerciale. S -a pus întrebarea dacă firmele private ar fi trebuit să preia
toate responsabilitățile pe care statul le avea. Nu este suficient ca investitorii să vină cu
produse de calitate sporită pe piață sa u mai accesibile, ci aceștia trebuie să contribuie și la
susținerea altor sisteme, cum ar fi cel de sănătate, biologice, să protejeze monumente
istorice, arta, stiința sau educația.
Malversațiunile oamenilor din domeniul afacerilor au stârnit critici, reac ții negative
și comentarii din partea publicului, sporind în acest fel interesul populației vizavi de
moralitea sau imoralitatea agenților economici sau a funcționarilor din domeniul public cu
competențe exercitate într -o manieră dubioasă.
Creșterea interesului față de etică în d omeniul afacerilor este prezent și datorită
schimbării însăși a afacerilor din ultimele decenii. Procesul de globalizare își spune cuvântul
în acest sens. Apar probleme noi, certitudinile mediilor de afaceri sunt privite acum într-un
context multinațional, precum și multicultural. Conceptul de corectitudine moral se schimbă
rapid și diferă de la comunitate la comunitate.
Vitalitatea eticii în afaceri este dovedită și prin faptul că domeniul acesta a cunoscut
doar în ultimele do uă decenii unele evoluții tematice sesizabile, mai ales ținând cont de
procesul de globalizare, precum și a unui concept ceva mai nou, cel de sustenabilitate a
afacerii.
Unele controverse referitoare la etica în afaceri apar între critcii și apărătorii
capitalismului. Sorell și Hendry numesc această abordare ”esențialistă”. Acest concept
cuprinde o dimensiune cât mai largă a teritoriului moralității și ” se concentrează asupra
caracte risticilor morale semnificative ce sunt comune tututor afacerilor sau asu pra
caracteristicilor mo rale semnificative ce sunt esenț iale siste mului în care ope rează acestea.
De exemplu, dacă afacerile au drept trăsă tură definitorie urmărirea profitului și dacă este
ceva rău sub aspect moral în că utarea profitului, atunci se poa te spune ceva despre morali –
tatea tuturor afacer ilor comentând moralitatea trăsă turii lor esențiale: urmă rirea profitului" .1
De multe ori, aceste definiții formale au un efect nedorit în sensul că fac ca sensul
clar al unor termeni să devină de neînțeles. Astfel, la prima vedere, se poate înțelege cu
ușurintă că etica în afaceri este un domeniu ce urmărește clarificarea problemelor morale ce
se regăsesc în mod curent în a ctivitățile agenților economici într -o societate capitalistă, fiind
definită ca și o perspectivă etică, implicită în comportament sau enuntață într -o manieră
explicită a unei corporații sau a unei persoane care acționează în mediul afacerilor.
Interesant e ste faptul că în domeniul resurselor umane, acest concept al eticii a fost
destul de neglijat, de multe ori a căpătat o dimnesiunea mult prea teoretică și mai puțin
operațională. Din acest motiv, acest aspect a fost ușpr discreditat și nu i s -a oferit o
importanța reală.
Dar, pentru ca etica în afaceri să cuprindă toate domeniile unei companii, ea trebuie
înțeleasă în primul rând. Pentru a înțelege criteriile morale de conduită etică în afaceri este
foarte important să cunoaștem faptul că noile structuri organizaționale aduc cu ele noi
complicații cu privire la circulația informațiilor între colectivele de lucru, precum și la
nivelul organizației în ansamblu. Pentru acestea nu există antecedente trad iționale. O

1 Sorell & Hendry, pag.8

7
temeinică înțelegere a conceptului de etică în afaceri este absolut necesară pentru ca
delegarea în sfera angajaților să conducă la rezultate pozitive.
.
1.2. Teorii le standard și principiile etice în afaceri

În acest subcapitol propun să rezum principalele teorii ale eticii la care lucrările de
etică în afaceri fac cel mai des referire și marea majoritate de încercări de clarificare a
problemelor morale din mediul afacerilor își au baza , precum și principile etice pe care se
bazează etica în eco nomie .

1.2.1 Teoriile standard ale eticii în afaceri

Teoriile etice sunt denumite teorii etice standard. Acestea sunt teoria eticii virtuților,
a utilitarismului și etica datoriei.

a) Etica virtuțiilor
Este prima din categoria teoriilor standard ale eti cii în domeniul afaceri. Aceasta este
numită astăzi „virtue theory”, o variantă actualizată a ideilor pe care Aristotel le -a expus cu
multe secole în urmă în lucrarea sa „Etica nicomachică”. Atunci, Aristotel distingea dpuă
tipuri de valori: valori – scop, prețuite pentru ele însele, și valori – mijloc, prețuite pentru
atingerea unor altor scopuri mai înalte. Valoarea supremă considerată era fericirea, deoarece
orice om își dorește să fie fericit. Dar, calea spre fericire nu este așa de ușor de parcurs și
nici nu poate fi parcursă de oricine.
Cele mai importante sunt virtuțile etice, din punct de vedere moral. În limba greacă
„ethos” înseamnă obicei sau desprindere. La acea vreme, Aristotel formula principiul etic
general cu scopul orientării oamenilor cătr e luarea unor decizii corecte și automodelarea
acestora prin exercițiul virtuților. Virtutea era considerată „cale de mijloc dintre două vicii,
primul provocat de un exces, iar celălalt de insuficiență”.
În ciuda vechimii ideiilor lui Aristotel, acestea su nt pe cât posibil rezonabile chiar și
în momentul actual. Limita principală a eticii virtuțiilor aparține de fapt lumii în care acesta
trăia, lume de neregăsit în ziua de astăzi. Așa cum fericirea este rezultatul muncii de o viață,
tot în acest fel, profit ul solid, pe care agenții economici îl urmăresc nu se poate obține decât
prin fapte și acțiuni drepte, cinstite. Astfel, acesta este meritat, consistent, sigur pe termen
lung. Se realizează plecând de la produsele și serviciile cerute de către piață care trebuie să
îndeplinească condiții de calitate și să satisfacă consumatorii, să fie construite pe baza unor
relații solide cu furnizorii și cu creditorii, să prețuiască simpatia comunității sau să protejeze
mediul.
Ideea este valabilă în sine și în măsura în care este realizabilă. Din acest punct de
vedere, această etică a virtuților devine destul de vulnearbilă la momentul actual, datorită
lumii tot mai dinamice, care trece prin schimbare accelerată, expansiune economică, toate
acestea fiind asociate cu fenomenul de globalizare.
În ultimii treizeci și cinci de ani majoritatea celor care au contribuit la renașterea
eticii virtuții au lucrat într-un cadru neo -aristotelian . Cu toate acestea, alte forme de etică a
virtuții au început să apară. Teoreticienii au început să se adreseze uno r filoz ofi precum
Hutcheson, Hume, Nietzsche, Martineau și Heideg ger1 pentru resursele pe care le puteau
utiliza . Alții și -au îndreptat atenț ia către est, explorând tradițiile confucian e, budist e și
hindu se. Aceste explorări promit să deschidă noi căi pentru dezvoltarea eticii virtuții.

1 Virtue Ethics, Virtue Theory and Moral Theology, in van Hooft, 2014, pag. 88 -104

8
Deși conceptul de etică a virtuții a crescut remarcabil în ultimii treizeci și cinci de
ani, ea este destul d e mult în minoritate, în special în domeniul eticii aplicate. Mulți autori ai
unor colecții mari de cărți despre "probleme morale" sau "etică aplicată" încearcă acum să
includă articole reprezentative pentru fiecare dint re cele trei abordări normative .

b) Utilitarismul
Utilitarismul a fost inițiat de către Jeremy Bentham (1784 – 1832). A fost
restructu rat de către John Stuart Mill ( 1860 – 1870). Acesta din urmă a utilizat o perspectivă
consecvențialistă, astfel fapta bună nu se definea prin originile sale s au prin ceea ce urmărea
agentul economic, ci prin efectele și consecințele sale.
Utilitariștii consideră că actele morale sunt cele care fac să sporească în lume binele
prin consecințele lor. Cele imorale, sunt, contrar, cele care fac să sporească răul în lume.
Binele este considerat ,în conceptul utilitarismului, fericirea, iar răul, dimpotrivă,
nefericirea.
Imaginați -vă că Agenția centrală de informații americane stânește un complot pentru
lansarea unei bomb e nucleare într-un oraș american major. Agenții captează un suspect care,
cred ei, are informații despre locul în care este plantată bomba. Este permis ca ei să
tortureze suspectul pentru a dezvălui locul unde se află bomba? Poate fi încălcat ă
demnitatea unui individ pentru a salva multe altele?
Dacă a ți răs puns da, ați folosit probabil forma de raționament moral ă numită
"utilitarism". Deci, utilitarismul e ste un principiu moral care susține că cursul corect de
acțiune moral ă în orice situaț ie este cel care produce cel e mai mari beneficii versus
prejudi cii pentru toți cei afectaț i. Atâta timp cât curs ul unei acțiuni produce beneficii
maxime pentr u toată lumea, utilitarismul nu ține cont dacă beneficiile sunt generate de
minciună, manipulare sau coerciție.
Mulți dintre noi folosesc acest tip de raționament moral frecvent în deciziile noastre
zilnice. Când suntem rugați să explicăm de ce simțim că avem o datorie morală de a face
niște acțiuni, adesea indicăm binele care provine din acțiunea respectivă sau rău l pe care îl
va împiedica. Analiștii în afaceri, legiuitorii și oamenii de știință cântăresc zilnic beneficiile
și prejudiciile rezultate în urma deciziei, de exemplu, dacă să investească resurse într -un
anumit proiect public, să aprobe un nou medicament s au să interzică un anumit pesticid.
Utilitarismul oferă o metodă relativ simplă pentru a decide modul de acțiune corect
din punct de vedere moral pentru orice situație particulară în care ne aflăm. Pentru a
descoperi ce trebuie să facem în orice situație, identificăm mai întâi diferitele acțiuni pe care
le putem efectua. În al doilea rând, determinăm toate avantajele și prejudiciile previzibile
care ar rezulta din fiecare acțiune pentru toți cei afectați. În al treilea rând, alegem varianta
care oferă cele mai mari beneficii după luarea în considerare a costurilor.
De-a lungul anilor, principiul utilitarismului a fost extins și rafinat, astfel încât astăzi
există multe variații ale principiului. De exemplu, Bentham a definit beneficii și prejudicii în
ceea c e privește plăcerea și durerea. John Stuart Mill, o mare figură utilitaristă din secolul al
XIX-lea, vorbește despre beneficii și nu numai despre plăceri sau dureri , ci și despre ceea ce
înseamnă calitatea sau intensitatea unei astfel de acțiuni .
Utiliișt ii diferă, de asemenea, în opiniile lor cu privire la tipul de întrebare pe care ar
trebui să ne punem noi înșine atunci când luăm o decizie etică. Unii utilitariști susțin că, în
luarea unei decizii etice, trebuie să ne întrebăm: "Ce efect va avea acest l ucru în această
situație asupra echilibrului general al binele și al răului?" Dacă minciuna ar produce cele
mai bune consecințe într -o anumită situație, ar trebui să mințim. Alții susțin că trebuie să
alegem acel act care este conform regulii generale care ar conduce cele mai bune consecințe.
De exemplu, regula "a spune mereu adevărul" promovează, în general, binele tuturor și, prin
urmare, ar trebui să fie întotdeauna urmată, chiar dacă într -o anumită situație ar produce cele

9
mai bune consecințe. Cu toate acestea, în ciuda acestor diferențe între utilitari ști, majoritatea
se bazează pe principiul general potrivit căruia moralitatea trebuie să depindă de
echilibrarea consecințelor benefice și dăunătoare ale comportamentului nostru.
În acest fel, utilitarismu l se concluzionează ca fiind o teorie morală ce permite
evaluarea acțiunilor indivizilor și care are două dimensiuni esențiale – criteriul binelui și al
răului, imperativ moral, ce maximează binele, precum și o regulă de evaluare a acțiunilor
morale sau im orale conform acestui criteriu.
Utilitarismul oferă răspunsuri la întrebări de tipul ”ce trebuie făcut”, ”cum e bine să
trăim”, ”ce trebuie admirat”, transpuse în economie prin termenii împrumutați de
maximizare a profitului.

c) Etica deontologică
Inițiatorul acestui concept a fost Immanuel Kant ( 1724 – 1804). Acesta apropus o
viziune cu totul și cu totul diferită. Generozitatea nu merită nici pe departe respect moral,
deoarece binele făcut altora este doar un mijloc prin care profiturile firmei pe termen mediu
și lung sunt maximizate. Pentru Kant, contează intenția, ci nu consecințele actului, pentru a
putea stabili o valoare morală.
Oamenii urmăresc o varietate imensă de scopuri, toate sunt determinate la nivel
empiric sau psihologic. Trebuie știu t care dintre acestea valorează cu adevărat din punct de
vedere al moralității. Kant nu neagă ideea de fericire naturală a indiviziolor sau dreptul
acestora spre a atinge fericirea. Acesta contestă faptul că înclinația acestora naturală se
poate construi p e o practică morală. Valoarea morală a actelor umane depinde în mod
exclusiv de intenția pe care o avem în vederea respectării anumitor reguli sau norme ce
contribuie la definirea unui comportament etic. Ne putem numi morali în momentul în care
nu contează cel mai mult dorința de a ne fi cât mai bine nouă, ci cea de a acționa conform
unor reguli și legi morale.
Kant recunoaște într -o măsură mai mare sau mai mică că trebuie să ne folosim unii
de alții. Spre exemplu, studenții se folosesc de profesorii săi, a ceștia fiind mijloace de
educație, un vânzător este de asemenea un mijloc comercial. Totuși, trebuie respectată
umanitatea, inclusiv propria ființă și avem datoria de a o proteja față de ceilalți.
Astfel, inițiatorul acestui din urmă principiu, este cel ma i aproape de fundamentarea
eticii ca și disciplină riguroasă teoretică. Teoriile sale au rămas definitv ca achiziții în
filiosofia morală.
Concluzionând, concret, etica deontologică are la bază următoarele principii:
– Fă lucrul corect;
– Fă-o pentru că este bine să faci acest lucru;
– Nu face lucruri greșite;
– Evită -i pe cei care greșesc.
Etica bazată pe datorie susține faptul că unele acțiuni sunt corecte sau greșite din
cauza felului în care sunt pornite, iar oamenii au datoria de a acționa în consecință,
indiferent de consecințele bune sau rele care ar putea fi produse.

1.2.2. Principiile etice în afaceri

Principiile etice fac referire la o conduită curentă, la atitudinile oamenilor și
obiceiurile acestora cu privire la concepte de bine și de rău sau de adevăr și de minciună,
echitate sau discriminare, constrângere și libertate. Etica se construiește în fun cție de
următoarele principii:
a) Egalitate în fața normelor:

10
Morala este făcută pentru oamenii obișnuiți, dar acest lucru nu înseamnă că sfinții,
eroii sau geniile nu trebuie să fie supuși normelor morale. Morala este regula, ci nu excepția.
Egalitatea dint re oameni se referă la egalitatea acestora din punct de vedere al principiilor și
al normelor morale, egalitate în fața legii. Pentru a fi posibil acest lucru, normele și
principiile morale trebuie să fe unele accesibile pentru a putea fi înțelese, indifer ent de
educația persoanelor; totodată, acestea trebuie sa poată fi practicate.
b) Claritate și clarificare ( a conceptelor și a pozițiilor):
Oamenii care trăiesc în societăți deschise își pot enunța clar părerea vizaci de o
problemă cu caracter moral și pot a cționa în acest sens. Neinteresul pentru binele public
blochează calea spre implicarea oamneilor, spre exemplu, în politică sau în administrațiile
publice.
Normele etice și principiile etice sunt diferite și sunt percepute în culturi diferite.
Totuși, există norme supuse principiului universalității care pot fi aplicate oricui, oricând și
oriunde. Acestea nu depind de sentimente, credințe sau obiceiuri partic ulare.
c) Comunicare onestă și tratament corect al clienților companiei:
Produsele oferite consumatorilor trebuie să fie sigure, de calitate, să conțină
instrucțiuni de utilizare, avertismente posibile. Totuși, privind relația cu consumatorii, de
multe ori, reclamele fac apel la minciuni, iluzii, astfel fiind încălcat principiul veridicității.
d) Comunicare onest ă și tratament corect oferit angaților:
De multe ori angajații sunt tratați ca o marfă, deși ei sunt ființe umane cu scopuri
proprii. Etica care defineș te relațiile între angajator și angajat introduce utilizarea
principiilor si normelor morale.
Există drepturi ale angajațiilor cu privire la loialitatea acestora față de companie. Ele
sunt foarte importante. Angajații nu trebuie tratați ca o piesă înocuibi lă sau ca pe un mijloc
fix. ”O slujbă nu e niciodată doar o slujbă.” 1 Întotdeauna există dimensiuni morale legate de
spiritul de echipă, produsele proprii, bunăstarea companiei, relația cu colegii de muncă.
e) Comunicare onestă și tratament corect aplicat acționarilor:
Acesta corespunde unui comportament etic corect, loial, de informare, de
confidențialiate și de transparență față de acționarii organizației.

1.3. Etica – importantă pentru succesul în afaceri

Un punct de pornire îl reprezintă probleme care se ridică la nivel de etică în afaceri și
examinarea ariilor pe care Codurile Etice ale diferitelor organizații le acoperă. Etica nu se
reduce doar la a respecta legea. Etica presupune gestionarea corectă a raporturilor dintre
indivizi și în comunitățile de o ameni.
Pentru a avea succes în afaceri, trebuie urmărit un echilibru între interesele
acționarilor si cele ale grupurilor afectate și implicate, respectiv a partenerilor, de la
furnizori la consumatori și societatea în ansamblul său. Ideea este simplă, astfel cu cât cei
care respectă un set de reguli sunt mai mulți, șansele de câștig pe piață se măresc. Firmele
sunt dependente unele de celelalte, ele nu mai sunt autonome. Acestea se prezintă în
societatea de astăzi ca niște noduri dintr -o rețea. Căderea sau falimentul uneia poate atrage
după sine căderea mai multora. De fapt, eșescul, precum și succesul sunt împărțite.
Trebuie subliniat faptul că o companie de succes este în primul rând una care
socializează.
Avantajele eticii în afaceri sunt multiple pornind de la aceste considerente. De -a
lungul timpului au existat opinii diferite, unele dintre ele se manifestă și acum, conform

1 Bowie Norman, Business Ethics, 1982

11
cărora, conceptul de etică nu poate fi asociat mediului afacerilor. Profitul este principalul
scop al unei afaceri ș i așa trebuie să și rămână. Totodată, acesta nu trebuie să fie singurul.
Companiile se confruntă cu măsuri etice care sunt considerate a diminua profitul. De
obicei, avantajele pe care etica le are în afacere nu se observă într -un timp prea scurt, dar ele
cu siguranța își vor face simțită prezența pe viitor.

Motive bazate pe principii etice pentru conducerea unei afaceri într -o manieră etică:

– Litigiile sau evitările acuzatoare: fără a acționa pe baza unor valori etice
puternice, corporațiile ajung foarte ușor la extremele legale, zone periculoase
unde evitarea, precum și încălcarea legilor conduc la procese și acuzații;
– Libertatea regulilor: atunci când predomină comportamente în afaceri
iresponsabile și neetice, rezultatul este formarea unei mai mari biro crații sau
înăsprirea legislației în vigoare;
– Acceptul public: o companie cu valori etice va atrage mult mai ușor publicul;
– Încrederea investitorilor: aceștia evită companiile care nu sunt responsabile sau
etice;
– Încrederea din partea furnizorilor și part enerilor: se cunoaște faptul că
parteneriatele de succes au la baza încrederea;
– Loialitatea clienților;
– Performanța angajaților: oamenii ajung la un randament maxim într -un mediu
creativ, deschis și etic, în timp ce companiile cu o proastă reputație atrag si
dificultăți în reținerea talentelor;
– Mândria personală: angajații, precum și liderii, se mândresc cu adevărat de
realizări dacă știu că nu au trișat sau că nu au făcut rău altor oameni în vederea
atingerii scopurilor.

De asemenea, OECD – Organizația pe ntru Cooperare și Dezvoltare Economică
prezintă și aceasta avantaje pe care etica aplicată în afaceri o are:
– Avantajele pe piață;
– Performanța maximă a angajaților;
– Reputația managementului;
– Avantaje de natură legală și financiară.

Etica afacerilor este în acest fel esențială pentru a avea succes pe termen lung în
cadrul activității desfășurate. La nivel macroeconomic, etica influențează sistemul economic
în întregime. Comportamentul imoral poate să distorsioneze piața și conduce la alocări
ineficiente a le resurselor.
Din punct de vedere micoreconomic, etica se asociază deseori cu încrederea. Aceasta
este necesară, dar nu este și suficientă, pentru câștigarea încrederii furnizorilor,
consumatorilor, angajaților sau a întregii comunități. Literatura economică susține faptul că
încrederea este foarte importantă în relațiile de afaceri.
Așa cum am subliniat a nterior, etica în afaceri conduce la succes atunci când se
urmărește echilibrul dintre performanțele economice și performanțele sociale ale firmei.
Este extrem de importantă conducerea superioară a firmei, atitudinea acesteia prin
intermediul căreia să rei asă respectarea principilor etice prin acțiunile proprii ale
managementului, dar și din politicile pe care firma le adoptă, din sarcinile transmise,
deciziile luate, politicile salariale, modalitatea de aplicare a sancțiunilor, etc.
Trebuie subliniat și fa ptul că influența și puterea firmeor private asupra societății
este mai mare ca înainte, politicile morale se transformă în unele imorale. În consecință,

12
organizațiile care vor să atragă consumatori fideli care sunt din ce în ce mai critici, dar și
mai exi genți trebuie să ofere foarte multă atenție felului în care abordează probleme de etică
în activitatea desfășurată.
Deci, este oare benefică etica pentru companii? Există o concepție conform căreia
responsabilitatea socială și etica ar provoca doar costuri mediului de afaceri. În acest fel, se
consideră că doar companiile cu un capital semnificativ pot avea un comportament
responsabil și etic. Înțelesul conceptului de etică este greștit în acest caz, ea fiind nimic
altceva decât un element de caritate, la r ândul său dependent de unele sume de bani ce se
împart în luptă pentru cauze bune.
Dacă o companie respectă norme morale, acestea contribuie la maximizarea
capitalului său etic. Dar, așa cum am amintit și anterior, interesul pentru etica economică
este con dișionat de schimbările de la nivel mondial, întrucât companiile devin tot mai
complexe, transfrontaliere și dinamice decât până acum. Criteriile definitorii ale unei
corectitudine morale sunt diferite și suferă modificări rapide. Astfel, chiar unele probl eme
mai vechi ajung să fie mai greu de soluționat, companiile trebuie să reanalizeze principiile și
valorile care până de cuând erau considerate a fi înțelese de la sine.
Un alt argument ar fi cel al afacerilor și al dezvoltării durabile. Comerțul are cara cter
universal și este normal să aibă un interes maxim pentru întrega planetă. Activitatea
organizațiior internaționale, cu puternic caracter penetrant, acondus către internaționalizarea
grijilor și a atenției acordate solidarității dintre popoare. Unele d intre documentele adoptate
ce au pus în evidență conceptul de dezvoltare durabilă au fost Declarația de la Johanesburg
și Planul de punere în aplicare. Dezvoltarea durabilă a fost elementul principal din agenda
internațională, lupta împotriva sărăciei, fol osirea resurselor naturale și protecția mediului.
Cu alte cuvinte, conceptul de dezvoltare durabilă conține toate aceste aspecte,
devenind noțiune integratoare. Dar, cu toate acestea, fără o susținere și o abodare etica,
conceptul devine ”lipsit de finali tate”.1
Acestea fiind spuse, în domeniul business, etica s -a transformat într -un element care
setează liniile directoare și valori pe baza cărora angajatul și acțiunile sale sunt evaluate.
Normele coordonează și relația cu mediul extern, cu partenerii de a faceri și dictează
conduita părților implicate, precum și a felului de prestare a serviciilor.
Etica în afaceri este profitabilă pe termen mediu și lung, aceasta influențeză întreaga
imagine a companiei și pune accent pe importanța relațiilor cu mediul in tern, precum și cu
cel extern.

1.4. Etica în lume – perspective interculturale

Una dintre cele mai interesante provocări pentru companiile multinaționale este
diversitatea țărilor și a regiunilor din lume la nivel cultural. Nu există o rețetă universală, iar
unele probleme apărute țin de multe ori de spiritualitatea poporului respectiv, mai mult
decât de detaliile economice sau sociale.
Cultura unei societăți i nclude și normele morale ale acesteia. Într -o lume
multiculturală există multe concepții despre ceea ce înseamnă a fi moral. În practică este
necesară o diferențiere între universal și specific cultural unei națiuni pentru o analiză etică
la nivel internaț ional.
Cele mai mari diferențe s -a constat că apar între culturile de tip individualist, cum ar
fi cea americană, și cele de tip colectivist, precum Japonia. De asemenea, diferențe există și

1 Revista Certind, nr.1, 2014, pag.84

13
între națiuni îndreptate mai mult spre atingerea obiectivelor, cu m ar fi Anglia, respectiv
unele pentru care contează mai mult relațiile interumane, precum Franța.
Occidentalii pun accentul pe va lori de tipul libertății person ale, egalității dintre
indivizi sau respectul dintre oameni; pe de altă parte non – occidentali i prezintă o
multitudine de valori, de la binele comun, la îndeplinirea unor obligații moștenite sau
limitarea propriilor dorințe.
Lumea afacerilor devine tot mai globalizată și nu ar trebui neglijate unele
caracteristici particulare ale eticii din diverse le țări de pe glob. De fapt, acestea sunt cele
care stopează dezvoltarea afacerilor la niveluri multinaționale, transformându -se în bariere
socio – culturale, economice sau politice. Totuși, se observă de -a lungul timpului că între
culturi rămâne predomina ntă integritatea, respectul pentru viață, demnitatea oamenilor ce
sunt dincolo de aspecte economice.
Statele Uni te ale Americii este considerată mama eticii în afaceri. Un rol foarte
important în istoria sa l -a jucat caracterul de protestantism, întrucât n icio altă religie nu a
avut vreodată un impact așa de puternic în a determina atitutidinile și comportamentele
acestei nații pe plan economic și etic. Protestantismul, încă de la apariție conținea învățături
religioase și etice cu influențe în economie și comerț. Criticii americani caracterizează
sistemul drept un sistem care are la bază valori materiale dar și incosistente din punct de
vedere al moralității. Astfel, SUA are cea mai mare experiență practică și teoretică în
promovara eticii. Teoria etică predominantă este utilitarismul, concept amintit în
subcapitol ul 1.2.1.
Ordinea economică la nivelul islamic se bazează pe trei valori considerate
fundamentale: dreptate socială, corectitudine și moderație. Etica islamică se aseamănă cu
cea occidentală. Valoarea care ghidează societatea arabă este Cartea Sfântă a isl amicilor. În
funcție de aceasta, sforile se trag în domeniul etic și economic. Etica interzice investiții în
corporații implicate în probleme cu jocuri de noroc sau alcool, precum și în cele care obțin
profit în urma banilor dați cu împrumut.
În Australia, etica în domeniul afacerilor este un concept relativ nou. În ultimele
două decenii, au existat evenimente în domeniul sectorului public și al comerțului care au
atras atenția cetățenilor, în sensul că aceștia au remarcat necesară schimbarea m odului de
conducere a acestor tipuri de activități. A fost nevoie de o creștere a responsabilității sociale.
Majoritatea universăților au introdus cursuri și programe de educație de etică în afaceri.
Acest fenomen există în Australia datorită imigrației st răine puternice din aceste două
ultime decenii; a predominant îmbogățirea cu orice preț, iar unii au reușit chiar să facă avere
în timp scurt în acest fel. Populația a ignorat specificul național, iar pe de altă parte
Australia s -a luptat cu o cădere puter nică a sistemului juridic, existând multe cazuri de
corupție a magistraților.1
În Canada, țară cu o calitate a vieții foarte ridicată, etica afacerilor pune accentul pe
probleme din sfera globalizării, dereglementării, precum și a liberalizării comerțului.
Canada trăiește sub influența americanilor și a britanicilor, preluând din aceste culturi. Un
subiect delicat este și problema ”exportului” de slujbe plătite prost către țări de lumea a
treia, cum ar fi Mexicul. Totuși, un aspect pozitiv din punct de vede re etic este reprezentat
de protecția mediului și de durabilitate, deoarece economia Canadei este bazată în mare
parte pe extracția resurselor naturale.
În Europa, etica în afaceri are o istorie destule de scurtă, acest concept apărând în
scenă cam la jumă tatea anilor 80, ca și dicipl ină, dar și ca domeniu practic.
De fapt, primul centru european pentru cercetarea eticii în afaceri a fost
Universitatea Saknt Gallen din Elevția, în 1983. În 1984, s -a format prima catedră de etica

1 Gabriela Țigu – pag. 71 – 72

14
afacerilor, în Olanda. Cu ti mpul, au apărut multe alte cursuri de etica afacerilor pe întregul
teritoriu european. În 1987, s -a fondat Rețeaua europeană de etică a afacerilor care a adunat
mai mult de 750 de membrii în 11 ani de activitate.
La Bruxelles, în anul 1987, a avut loc un e veniment foarte important și anume, prima
Conferință Europeană în domeniul eticii afacerilor, la inițiativa președintelui catedrei de
etică a afacerilor din Olanda, de la The Netherlands School of Business. Multe instituții au
sprijinit acest concept, prin tre care și Fundația Europeană pentru Dezvoltarea
Managementului. Reprezentații au fost din Olanda, Anglia, Franța, Germania de Vest,
Elveția, Norvegia și Belgia. În cadrul acestui eveniment s-au pus bazele rețelei europene, în
ideea de a promova dezbateri legate de etica afacerilor pe teritoriul Europei, pentru schimb
de experiențe și informații în legătură cu etica europeană în afaceri. În 2000, existau deja
peste 25 de entități europene ded icate studiul eticii afacerilor.
În cadrul eticii europene, majoritatea temelor abordate fac referire la: drepturi și
obligații ale angajaților, furnizorilor, clienților, acționarilor, consecințe asupra mediului ale
activităților industriale, practici de publicitate și marketing. După anii 90, accentul a fost pus
pe: etica achizițiilor și fuziunilor, formarea socială a Uniunii Europene, formarea monetară a
acesteia, responsabilități internaționale ale diferitelor corporații, coduri morale și imorale,
audit și consultanță la nivel etic.
Exisă similitudini între U.E. și S.U.A. la nivelul eticii în afaceri: managementul
resurselor umane, al mediului, produsele financiare, calitatea produselor, practici de
marketing, tranzacții comerciale, tehnici contabile, cl imat moral. Spre deosebire de State,
Uniunea Europeană nu are măsuri punitive atât de drastice. Reglementările sunt mai blânde.
O principală problemă etică U.E. este discriminarea la nivelul relațiilor comerciale dintre
tările membre, debarierele netarifar e care compensează eliminarea taxelor vamale.
Între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii există și destule diferențe
legate de modul de înțelegere și rezolvare al problemelor etice. Europenii analizează
responsabilitatea unui individ într -un con flict împreună cu responsabilitatea colectivă. În
schimb, individualismul american este puternic dezvoltat.
Totodată, chiar în cadrul U.E., acțiunile si conceptele etice sunt de multe ori diferite
de la o țară la alta. Spre exemplu, în Germania, „mituirea ” este aprobată tacit de către
autoriăți din domeniul financiar. Corupția a devenit un domeniu din ce în ce mai profitabil și
atractiv, pornind de la nivelul local, al consiliilor locale, până la superiorii ierarhiei politice.
Acest lucru își are explicația simplă: mita este impozabilă. Inspectorii de la nivelul financiar
nu verifică decât dacă persoana care a primit mită a declarat ca venit banii primiți în scopul
impozitării. Acest aspect al poporului german a stârnit controverse vii.
România se confruntă cu două teorii referitoare la etica în afaceri. Există susținători
ai faptului că românii încearcă să copieze modelul Occidentului, iar etica afacerilor, ca și
disciplină, este predată chiar dacă nu avem un sistem economic asemănător cu cel al țărilor
capitaliste dezvoltate. Uneori, aceste considerente sunt considerate ridicole, întrucât se
încearcă incorporarea unor caracteristicii ale culturii occidentale moderne într -o națiune slab
dezvoltată, demodată.
Pe de altă parte, există adepți ai unei poziții ma i logice, care consideră că etica în
afaceri este necesară în România, deoarece corupția din societatea românească este
principalul factor inhibator spre atingerea obiectivelor unei economii funcțională,
competitivă și eficientă la nivel internațional.
Odată cu tranziția tării noastre la capitalism, mediul economic corupt a fost
favorizat. Acesta necesită, din această cauză, eforturi educaționale susținute pentru a
sublinia și pentru a scoate în evidență consecințele unui comportament neetic în afaceri.
Astfel, indivizii trebuie convinși că România nu ar putea deveni o societate democratică și
prosperă decât dacă s -ar reuși impunerea unor standarde etice stricte atât personal, cât și

15
partenerilor de afaceri. Progresul economiei României este inhibat și de co operarea
nepotrivită dintre companiile din interiorul țării cu investitorii puternici străini. Este
necesară o familiarizare cu standardele occidentale și codurile etice ale acestora, deoarece
companiile multi și transnaționale nu ar fi interesate în a fac e investiții în țări corupte. Ele
doresc reglementări stabile, clare pentru a putea obține profit legal conform legislației din
țara de origine.
Legislația instabilă și ambiguă, sistemul greoi de taxe, birocrația, decizii incerte
politice, lipsa infrastru cturii în telecomunicații și corupția sunt principalele motive
descurajatoare pentru investitorii străini în România.

1.5. Etica la nivelul companiilor multinaționale

O companie multinațională operează în medii culturale și operaționale diferite, ale
mai multor țări. Fiecare țară are propria sa infrastructură a culturii, responsabilitatea socială
fiind înrădăcinată în cultura națiunii. De aceea, este nevoie ca o corpora ție să își modeleze
programele detaliate de responsabilitate socială în funcție de așteptările și de nevoile unice
ale fiecărei țări. Subsidiarele trebuie să interacționeze cu mediile sociale ale țării gazdă și să
stabilească fiecare detaliu corespunzător unui program eficient social. Aceasta trebuie să
integreze așteptările numeroase ale părților implicate în desfășurarea activității din afara
țării mame.
Foarte multe unități subsidiare străine ale multinaționalelor experimentează
adevărate provocări în a face față diferențelor culturale ale țărilor gazdă. Diviziunea
culturală semnificativă dintre sediile centrale, unitatea subsidiară și mediul țării gazdei
prezintă complexități cu care se confruntă firma mamă.
În analiza culturii țărilor gazdă sunt utiliz ate dimensiunile culturale ale lui Hostfede,
respectiv evitarea incertutidinii, distanța față de putere, masculinitatea și feminitatea,
individualismul. Acestea sunt utili deoarece sunt considerate „cea mai amplă examinarea a
valorilor transnaționale într -un context managerial”.1 Aceste dimensiuni pot oferi o imagine
descriptivă destul de extinsă a societății unei țări. La nivelul central al multinaționalelor,
perspectivele eticii și responsabilității sociale pot fi largi, generale, universale și globale. L a
nivel de unitate subsidiară străină, perspectiva poate fi una relativă sau bazată pe un tip
contingent din mediul țării gazdă2. Valorile de bază ale eticii în afaceri și ale
responsabilității sociale trebuie să fie împărtășite în întreaga organizație pr in intermediul
internetului. ). Valorile fundamentale oferă un set de linii directoare pentru dezvoltarea unor
planuri de responsabilitate socială responsabilă și proactivă pentru mediul țării gazdă .
Literatura de afaceri internațională recunoaște faptul că firmele subsidiare trebuie să
se dezvolte la nivel al responsabilității sociale ca parte a strategiei globale. Succesul în
afaceri în domeniul politicii publice nu este mai puțin important decât cel din arena
economică. Firmele și -au extins în general eforturile pentru a lua cele mai bune decizii la
nivel social, iar în mod constant, pe plan mondial, multinaționalele încearcă să iți modeleze
politica condițiilor sociale prin care se dezvoltă. Acestea trebuie să fie proactive pentru a -și
putea atinge obiectivele. De exemplu, s -a constat că firmele americane se confruntă cu o
gamă largă de riscuri și potențiale provocări pe teritoriul Europei pe care trebuie să le
cunoască și să le analizeze în permanen ță.
În analiza aspectelor legate de etică în cadrul corporațiilor, responsabilitatea socială
poate fi descrisă pe larg sau la nivel general. La nivel central, o multinațională ar trebui să
urmărească „globalizarea” aspectelor și a valorilor pe care le cons ideră importante, pe lângă

1 K.Brouthers&L.Brouthers, 2001, pag.188
2 WorldatWord, 2010

16
anumite detalii care sunt de natură universale și sunt oricum aplicabile în majoritatea țărilor
din lume.
Abordarea părților interesate este utilă, se pot analiza ambele unități: sediul
corporației și fiecare unitate subsidiară s trăină. La nivelul sediului, părțile implicate ar putea
fi privite ca un ansamblu global. În cazul fiecărei unități de filială străină, acestea pot fi
evaluate în funcție de țara gazdă. Fiecare dintre subsidiare are o amprentă locală, dar trebuie
să reflec te simultan preferințele si aspectele generale, de bază ale responsabilității sociale a
sediului mamă. Obiectivele și programele de responsabilitate socială sunt reglate la
condițiile culturale și economice ale țării gazdă, astfel acestea devin mai eficien te.
Un sediu al unei multinaționale consideră cultura țării sale de origine punctul de
plecare pentru etica sa în afaceri, fondatoare a responsabilității sociale. Ulterior, aceasta
poate extinde domeniul de aplicare al eticii în afaceri pe măsură ce se ex tinde în diferitele
regiuni ale lumii. Pe măsura extinderii, aceasta promovează medii culturale și operaționale
noi.
În centrul valorilor fundamentale universale se află valorile comune celor mai mari
religii ale lumii, cum ar fi „noi toti suntem copii ai lui Dumnezeu, fi bun, tratați -i pe ceilalți
bine, faptele bune aduc recompense bune, fi bun cu cei săraci, etc. Aceste valori religioase și
morale sunt considerate universale și au devenit o bază pentru valorile globale fundamentale
ale unei companii mult inaționale. În funcție de aceștia, multe companii își fixează misiunea,
viziunea și strategia competitivă. Pentru filiale străine ale unei corporații adaptarea la
mediile culturale și de altă natură ale țării gazdă locale, viziunea, misiunea de bază,
obiec tivele, etica afacerilor, obiectivele de responsabilitate socială pot fi derivate din
misiunea de bază a companiei . De asemenea, filiale străine își pot stabili obiectivele
detaliate pornind de la etica în contextul de afaceri locale și sociale.
Conform ac cepțiunilor larg răspândite, etica afacerilor internaționale face referire la
dimensiunile etice ale relațiilor dintre mai multe țări sau parteneri privați din diferite state.
Valorile, principiile morale sunt variate și diferă de la o cultură la alta, cee a ce este
considerat a fi etic pe un anumit teritoriu poate să fie complet imoral într -o altă sferă
mondială. problemele etice pe care le au corporațiile multinaționale vizează aspecte
referitoare la mită și corupție sau la minori exploatați în țările săra ce. Nu se poate considera
un mediu sau un mod unic în care firmele internațioanle trebuie să acționeze, încât să aibă
un comportament moral. Organizația Internațională a muncii a formulat „Declarația
privitoare la firmele multinaționale și la politica lor socială” în anul 2006. Aceasta vizează
aspecte sociale legate de forța de muncă din interiorul multinaționalelor și oferă linii de
conduită corporațiilor de acest tip ce fac investiții în țări străine, având relații
guvernamentale cu țările gazdă. Multe co mpanii de acest fel au adoptat și au propus coduri
de conduită speciale pentru activitățile de la nivel internațional. Totuși, etica în acest
domeniu nu poate fi doar o extrapolare internațională a elementelor comerciale a unei
națiuni. Așa cum am amintit anterior, societățile subsidiare trebuie să aibă în vedere și
cultura țării gazdă și trebuie să projeze, în primul rând, drepturile omului, considerate
fundamentale.
Companiile multinaționale se confruntă cu problema alegerii uneia dintre cele două
politic i: respectarea cu strictețe a codului etic din țara de origine, indiferent de locul în care
operează în lume sau adaptarea politicilor la stilul de afaceri și tradițiile din fiecare țară
gazdă.
Prima variantă are avantajul de a menține reputația firmei și de a nu stârni obiecții
sau critici din partea consumatorilor. Astfel, se consolidează prestigiul firmei și pe plan
internațional. Ca și dezavantaj, se poate întâmpla ca pe unele piețe naționale să nu se poată
pătrunde dat fiind faptul că nu sunt acceptate practici discutabile etice sau ilegale.

17
Cea de -a doua variantă permite penetrarea pe piețele dominante a multinaționalelor,
indiferente dacă acestea au practici dubioase. Dezavantajul derivă din opinia publică din țara
de origine și criticile aferente.
Există și probleme referitoare la angajarea forței de muncă și la aspecte legate de
personalul companiilor de acest gen, cum ar fi salarizarea angajaților locali ai
multinaționalelor din tări slab dezvoltate comparativ cu țările de origine. Odată cu mutarea
forței de muncă în țările mai puțin dezvoltate, crește șomajul în țările dezvoltate.
Transnaționalele sunt acuzate de adoptarea unor politici egoiste, privind
maximizarea profitului, creând prejudici salariaților din țara de origine. Aceștia pierd
locurile de muncă, odată cu transferul investițiilor pe teritoriul altor țări. Pe de altă par te,
angajații din țările bine dezvoltate au avantajul legilor pieței și a competitivității.
Există și alte critici aduse corporațiilor ce activează la nivel mondial. Ele sunt
considerate a activa imoral prin exploatarea mâinii de lucru ieftine și a resurs elor naturale în
țările slab dezvoltate. În acest fel, pot obține profituri extraordinare. Multe firme de
dimensiuni mari transferă industriile polante și dăunătoare pe teritoriul unor țări mai puțin
dezvoltate sau în curs de dezvoltare. De asemenea, multe dintre ele pot reprezenta cauza
sărăciei din țările în curs de dezvoltare, dar și a tulburării de ordin social din aceste țări.
Atunci când o companie dintr -o țară dezvoltată își desfășoară activitatea într -una
asemănătoare, legile din țara gazdă sunt ac operitoare pentru a preveni orice tip de exploatare
ilegală. Atunci când standardele țării gazdă scad, nu este nevoie de implementarea
standardelor celor mai înalte pentru că nu ar mai fi respectate tradițiile culturale din
respectiva țară gazdă. Acesta nu este un motiv pentru ca unele companii multinaționale să
își ascundă comportametele imorale în spatele unor nivele de dezvoltare economică mai
slabe.
Există motive întemeiate pentru ca o multinațională să fie etică prin comportamentul
său internațional de afaceri. Un comportament de afaceri neetic ar afecta grav reputația
companiei, dar și a persoanelor cheie ale acesteia din cadrul sediului central, filialei străine
și țării sale de origine. Practicile neetice pot provoca pagube importante și pot fi costi sitoare,
în ceea ce privește daunele aduse relațiilor publice. Orice companie etică profită de un
avantaj competitv pe termen lung.

18

Acestea fiind spuse, ca și
recomandări pentru ca o multinațională , și nu numai, să urmeze practici etice și responsabile
din punct de vedere social, se pot aminti:
– Dezvoltarea valorilor, obiectivelor de responsabilitate etică și socială care sunt
sănătoase din punct de vedere social. Această abordare împiedică frauda, mit a,
denaturarea și înșelăciunea și stopează cheltuieli inutile pentru daunele cauzate
de dezamăgirea publică,a clienților, a furnizorilor, precum și imposibilitatea de
extindere ulterioară ;
– Executivii de la toate nivelurile trebuie să colaboreze îndeaproape cu
subordonații și echipele lor pentru a examina îndeaproape toate riscurile
potențiale de comportament neetic și social iresponsabil. Discuțiile frecvente
care privesc greșelile altor firme pot aduce la suprafață aceste probleme și pot
sensibiliza toți a ngajații cu privire la ispitele și efecteșe negative ale
comportamentului neetic în afaceri ;
– Crearea unei culturi etice și responsabile din punct de vedere social în cadrul
organizației, urmărind strategii care să conducă la durabilitatea practicilor
respo nsabile din punct de vedere social și ecologic. Acestea pot avea costuri pe
termen scurt, dar pot avea beneficii pe termen lung în termeni atât monetari, cât
și nemonetari, de exemplu practici care ar conduce la o îmbunătățire a imaginii
unei firme din pun ct de vedere ecologic, o imagine etică impecabilă în toate
regiunile lumii ;
Figura 1.1. Sistemul companiilor
multinaționale

19
– Formularea obiectivelor și strategiilor corporative în concordanță cu cele mai
înalte standarde de etică în afaceri și responsabilitate socială;
– familiarizarea tuturor persoanelor implicate cu normele și reglementările
guvernamentale din industrie și din regiunile în care funcționează MNC și
filialele sale din străinătate;
– Transferarea celor mai bune practici dintr -o parte centrală a multinaționalei către
toate celelalte părți străi ne și adaptarea acestora în funcție de necesități ;
– Colaborarea cu mediul local și cu autoritățile guvernamentale pentru
îmbunătățirea relațiilor cu autoritățile locale .

20
Capitolul 2
Evaluarea normelor de etică și modalități de aplicare în cadrul Ford
România SA

2.1. Istoricul și conceptul Ford

Ford Motor Company s -a născut la 16 iunie 1903 în Detroit, într -o fabrică de
vagoane care a fost transformată ulterior. Ca și mijloace fixe, aceasta deținea instalații,
scule, mașini, proiecte, patente, specifi cații, planuri, dar și 28.000$ din partea a 12
investitori. Mai târziu, peste 5 ani, Henry Ford, fondatorul, la început inginer șef și mai apoi
președinte, a operat un program global de dezvoltare și producție ce a condus la mutarea
firmei într -o clădire d e dimensiuni mai mari, tot în Detroit.
În primele 15 luni de la înființare s -au produs 1.700 de automobile, primele variante
au fost Modelul A. Pe parcursul a 5 ani, din 1903 până în 1908, inginerii împreuna cu Henry
Ford au trecut rapid prin alfabet – de la Modelul A la Modelul S – chiar dacă multe dintre
ele au fost doar modele experimentale și nu au ajuns către public. Poate că cel mai de succes
a fost Modelul N – un autovehicul ușor, mic, lansat la prețul de 500$ pe piață.
La finele lui 1913, Ford Motor Company ajunsese să producă jumătate d in totalul
automobilelor fabricate în State. Aici a fost nevoie de lansarea unei producții în masă.
Henry Ford considera că fiecare angajat are locul său stabilit și sarcini foarte clare de
îndeplinit, iar în acest fel, un automobil se va construi mult mai repede, decât în cazul
mutării dintr -o secție în alta, fără economii de ore de muncă. În anul 1914, Henry Ford a
șocat pe toată lumea susținând că salariul minim de la acea dată la Ford Company era de
5$/zi, ceea ce însemna dublul salariului minim în acea perioadă. Acesta considera că cei 5$
pe zi pentru o muncă de opt ore a fost cea mai deșteaptă mișcare pentru reducerea costurilor
pe care ar fi putut -o vreodată realiza.
Cel de -al doilea război mondial a adus de la sine o stare critică a companiilor la a cel
moment. Henry Ford II, președinte la acel moment, conducea linia de asamblare a primului
automobil fabricat după război, existând deja planuri de descentralizare a companiei. Ford
Motor Company a pierdut sume de ordinul milioanelor de dolari pe lună și a fost nevoită să
își reia poziția dinainte de război, poziția dominantă pe piață, de putere în industria auto.
Tânărul Henry Ford II a pornit misiunea de constituire de la zero compania de automobile.
În anul 1948, toate companiile de automobile au venit cu schimbări majore ale
ultimelor modele oferite pe piață. După trei ani productivi, Statele Unite ale Americii erau
pregătite de revoluție în domeniul de design auto. În 1949, Ford a vândut aproximativ
807.000 de automobile și a ajuns la un profit de 177 milioane de dolari, cu 83 milioane de
dolari mai mult decât anul precedent.
Din punct de vedere al diversificării, programul de reorganizare de după război al lui
Henry Ford II a restabilit sănătatea companiei și a condus -o spre extinere. Aceasta s -a
concretizat în 44 de fabrici producătoare de autovehicule, 18 de asamblare, 32 de depozite,
13 centre de proiectare, 2 terenuri mari de testare în S.U.A. totodată, compania s -a extins și
spre activitatea de service, piese de schimb, sticlă, sectorul aerosp ațial, închirieri auto,
asigurări.
Succesul pe piață s -a datorat în specal realizările lui Henry Ford care, de -a lungul
anilor a întâmpinat și dificultăți, pe timp de pace sau de război, Ford Motor Company s -a
dezvoltat, prin intermediul unui singur om, vi ziunea acestuia, un mic garaj, cunoscând o
forță schimbătoare a naturii mobilității personale.
Un alt punct forte, considerat astăzi un lucru firesc, a fost accesibilitatea
automobilului. Acest aspect a contribuit la dezvoltarea economică extraordinară și la

21
stabilitatea companiei pe plan mondial. Spiritul fondatorului său este întruchipat și în
prezent, Ford Company venind cu soluții inovatoare legate de design, tehnologie și
fabricație. Tradiția de familie continuă și astăzi, William Clay Ford Jr., străne potul
fondatorului, conduce compania. Corporația acționează în peste 200 de piețe din întreaga
lume.
Ford Motor Company este orientată pe lansarea pe piață a unor produce de cea mai
înalta calitate, respectând principii ale responsabilității mondiale, a po sibilătăților de
susținere și a corporației în sine. Pentru clienți, nivelul maxim de calitate asigurat este
fundamental și reprezintă chiar un preț de intrare pe piață. În secolul 20, nicio altă companie
nu are un impact așa de mare asupra oamenilor din î ntreaga lume. Lumea s -a schimbat de
când Henry Ford a lansat producția în masă a autovehiculelor fiabile ce puteau fi cumpărate
de familii cu venituri medii.
Ford este cea de -a doua companie producătoare de autovehicule ca mărime din lume.
Aceasta are pest e 350.000 de salariați, pe teritoriul a 6 continente. Mărcile produse de Ford
sunt Ford, Land Rover, Mazda, Volvo, Aston Martin, Lincoln, Mercury, Jaguar. În Europa,
Ford esre prezent pe 42 de piețe, cu peste 60.000 de angajați.
În 2006, compania și -a majo rat capacitatea de împrumut la aproape 25 de miliare de
dolari, plasând toate activele corporative substanțiale ca și garanții. William Clay Ford Jr.,
cunoscut ca și Bill Ford, a declarat că „falimentul nu este o opțiune”.
Compania a raportat cea mai mare pierdere anuală din istoria sa în anul 2016, de
12.7 miliarde de dolari și a estimat că nu va reveni la rentabilitate până în anul 2009. Totuși,
Ford a surprins Wall Street în cel de -al doilea trimestru din 2007, cu un profit de 750 de
miliaone de dolari. Anul s -a încheiat până la urmă cu o pierdere de 2,7 miliarde de dolari,
datorată restructurării financiare Volvo.
În 2008, Ford Motor Company și -a vândut acțiunile Jaguar și Land Rover către Tata
Motors pentru suma de 2,3 miliarde de dolari. În acest an al crizei economice mondiale,
Ford a declarat că ”noi, Ford, avem speranța că avem suficientă lichiditate, dar trebuie să
fim pregătiți pentru perspectiva deteriorării condițiilor economice”. De asemenea, compania
a susținut că prăbușirea unuia dintre concur enți ar avea un impact sever asupra Ford. Ford
Motor Company, împreună cu Chrysler și General Motors, au prezentat planuri de acțiune
pentru sustenabilitatea industriei. Pe termen scurt, Ford nu avea nevoie de împrumuturi
guvernamentale, însă a solicitat o linie de credit de 9 miliarde dolari pentru o protecție în
plus față de condițiile economice care păreau să se agraveze.
În ianuarie 2009, Ford a raportat o pierde de 14,6 miiarde dolari din anul precedent,
reprezentând un record pentru companie. Aceasta și-a păstrat o lichiditate suficientă pentru
a-și putea acoperi și finanța operațiunile curente. Cu toate acestea, Ford a reușit să obțină un
profit de 2,7 miliarde de dolari în anul fiscal 2009, primul profit din ultimii 4 ani.
În 2012, acțiunile compani ei au fost reînnoite la gradul de investiții, permițând
îmbunătățiri durabile. În octombrie 2012, Ford a vândut producția componentelor sale de
climatizare către Detroit Thermal Systems LLC, la un preț necunoscut.
La 3 ianuarie 2017, CEO -ul Ford Motor Comp any, că printr -un „vot de încredere”
cauzat de climatul pro -business încuraj în mare parte de președintele ales, Donald Trump,
compania și -a anulat planurile de a investi 1,6 miliarde pe teritoriul Mexicului pentru
fabricarea modelului Ford Focus. Acest mo del va fi fabricat în continuare în fabricile deja
existente din Mexic, în schimb Ford va investi 700 de milioane de dolari în Michigan,
locație unde va crea 700 de noi locuri de muncă.
Ca și inovații aduse de Ford în compania sa sunt amintite:
– Salariul de 5 dolari pe zi oferit de Ford era de două ori mai mare decât salariul
standard din aeasta ramură și le permitea salariaților companiei să cumpere

22
autovehiculele produse chiar de către ei. Ford considera că în acest fel, beneficiul
companiei est e împărțit cu oamenii care ajută la obținerea acestui beneficiu.
– Posilibitatea de angajare a persoanelor cu dificultăți mintale și fizice în câmpul
muncii
– Programe diversificate de instruire la locul de muncă, pornite de la cursurile de
engleză în 1914, of erite la uzina Ford Highland Park, atunci când Henry Ford a
înțeles că oamenii săi au nevoie de ajutor pentru studierea limbii, în special
imigranții.

Ford însuși și -a rezumat principiile de afaceri:
– Lipsa fricii de viitor sau de venerație a trecutului: c el care se teme de viitor, cel
care se teme de eșec își limitează activitățile. Eșecul este doar o ocazie de a
începe din nou într -o manieră mai inteligentă, nu există o rușine în eșecul cinstit,
dar există o rușine în teama de a eșua. Ceea ce este în trec ut este util pentru că
sugerează căi și mijloace pentru progresul viitor.
– Respectarea concurenței: este de acuzat încercarea de a crea o afacere profitabilă
doar pentru un câștig personal, compania trebuie să domine prin forță, nu prin
inteligență artifici ală.
– Serviciile oferite înaintea profitului: fără profit, afacerile nu se pot extinde, nu
este nimic greșit să ajungi la profituri, dar acesta trebuie să fie ca o recompensă a
unui serviciu oferit de calitate.
– Forța de muncă nu este cumpărată la un preț scăzut și nici nu se vinde ieftin:
aceasta este corelată cu cumpărarea materielor într -o manieră echitabilă, cu cea
mai mică adăugire posibilă a costurilor.

II. Respectarea
concurenței

IV. Forța de muncă
nu se cumpără și
nici nu este vândută
ieftin
III. Serviciile oferite
înaintea profitului I. Lipsa fricii de
viitor sau de
venerație a
trecutului

23
Figura 2.1. Principiile Ford Motor Company
Fordismul este un concept ce d escrie un sistem economic și social modern ce are la
bază producția industrializată și standardizată de masă, dar și consumul de masă. Conceptul
este denumit după Henry Ford și este utilizat în teoria economică, socială și de mangament
privind producția, consumul, condițiile de lucru, fenomenele conexe.
Conceptele fordismului, odată cu revoluția tehnologică, au permis forței de muncă să
înflorească. Ce a mai importantă contribuție a fost descompunerea sarcinilor complexe în
unele mai simple cu ajutorul specializării. A fost permisă o flexibilitate adaptabilă, s -a creat
o linie de asamblare care putea schimba componentele în funcție de nevoile produsului de
asamblat.
Astfel, succesul major al acestui concept a derivat din trei principii importante:
1. Standardizarea produsului – nimic nu este lucrat manual, se folosesc mașini,
matrițe de către muncitorii necalificați;
2. Se utilizează linii de asamblare cu unelt e și echipamente speciale ce permit
angajaților să contribuie la produsul finit;
3. Muncitorii sunt plătiți cu salarii mai mari, pentru a -și putea permite să cumpere
produsele fabricate.

2.1.1 . Caracteristicile companiei Ford România SA

Istoria Ford în România începe în anul 1928, atunci când secretarul Legației
România la Washington, Andrei Popovici i -a decernat un înalt ordin al Casei Regale lui
henry Ford ca „binefăcător pentru dezvoltarea industriei, omenirii, a relațiilor de ordin
social și internaționale”.
Ford deschide în 1931 o firmă comercială pe teritoriul României, iar în 1932, filiala
din Anglia care patrona firma din țara noastră, este anunțată că există disponibilitate în a
deschide o linie de asamblare la București.
Astfel, Ford a cumpărat un teren în cartierul Floreasca și a construit o uzină dotată cu
cea dintâi linie de montaj din Europa de Est de tip operațional, cu peste 100 de angajați,
putând să asambleze 2.500 de autovehicule anual. Ford a organizat cursuri pe ntru inginerii
săi în vederea specializării. Piesele erau fabricate și montate în fabrica bucureșteană sub
observațiile stricte ale specialiștilor. În 1939 au fost trimise la Detroit chiar mostre, șuruburi,
acumulatori și alte feluri de repere ce se fabric au în România pentru examinare. Acestea se
întorceau cu observații corespunzătoare.
Al doilea război mondial a afectar și activitatea Ford din România. În 1940 lipsa de
lichidități era evidentă. Ford Romînia a vândut în primul trimestru al anului toate
automobilele de pe stoc, urmând apoi chiar epuizarea stocului de camioane. Nu mai existau
importuri din Statele Unite ale Americii, fabrica începea să furnizeze comenzi exclusiv
armatei române. Totodată cu intrarea în sfera de influență a nemților, fabrica d in București a
onorat cererile armatei române și germane. După încetarea războiului, filiala din Marea
Britanie a încercat sa reia legătura cu Ford din România, însă deprecierea monedei naționale
și instaurarea comunismului au suspendat aceste activități î n anul 1946, septembrie.
Abia în perioada postbelică, anul 1966, Ford a încercat să vină din nou în România
cu ajutorul filialei germane, printr -o propunere de tip joint -venture. Profilul uzinei a fost
schimbat în aparatură automatizată, funcționând între timp firma Automatica care a
construit și alte noi hale. De fapt, hala de asamblare a autovehiculelor Ford a supraviețuit
chiar până în zilele noastre.

24
Un nou început pentru Ford Motor Company în România a fost în anul 2007, atunci
când a venit la Craiova, moment în care a cumpărat pachetul majoritar al acționarilor
Automobile Craiova. Astfel, după 74 de ani de la fabricarea primului Ford în România, în
2009, septembrie, a ieșit din linia de fabricație craioveană primul Ford Transit Connect.
Aceasta avea cu loara albă și a fost donat către spitalul municipal Craiova.
În prezent, Ford România își are sediul în Craiova , pe strada Henry Ford, la numărul
29 și este subsidiara companiei americane Ford Motor.
Uzina în care își desfășoară astăzi activitatea a fost î nființată în 1976 ca societate
mixtă româno – franceză, și anume Oltcit. În 1991, Oltcit a devenit Automobile Craiova și,
împreună cu Daewoo s -a format compania Daewoo România.
În anul 2007, Ford a venit cu oferta de 57 de milioane de euro pentru 72,4% di n
acțiunile deținute de Automobile Craiova. După semnarea contractului, Comisia Europeană
a pornit o investigație conform căreia Ford experimentase un ajutor de stat ilegal. În 2008,
Comisia Europeană a cerut României să recupereze 27,5 milioane de euro de la Ford, ca și
ajutor de stat ilegal.
În martie 2008, Ford a preluat Automobile Craiova în mod oficial. A început cu
proiecte de modernizare și s -a angajat că va produce minim 200.000 de mașini în cel de -al
patrulea an de la momentul privatizării, că va investi 800.000 de milioane de euro și ca va
păstra toți salariații.
În anul 2010, Ford realiza un împrumut de 400.000 de milioane de euro oferit de
banca Europeană de Investiții pentru care statul român oferea garanții în proporție de 80%.
Creditul urma să fie folosit pentru proiecte de dezvoltare ale unor motoare cu emisii de
dioxid de carbon reduse în cadrul uzinei din Craiova.
Producția în Craiova a început în septembrie 2009, în ritm destul de scăzut,
aproximativ 10 automobile/zi, până la sfârșitul a nului existând apropae 1.000 de unități
produse.
Ca și misiune, făcând parte dintr -o companie multinațională, este important să dețină
un set de standarde prin care se poate evalua cu ușurință eficiența companiei, și prin care să
poată fi evaluați externi. Aceste standarde sunt numite de companie viziune, misiune și
valori.
Viziunea Ford România este de a deveni lideri mondiali în sfera produselor și
serviciilor industriei de automobile. Misiunea pornește de la nivelul global, fiind o familie
diversificată, dețin o moștenire de care sunt mândri și cu ajutorul căreia s -au ridicat cu
pasiune în furnizarea serviciilor si produselor remarcabile. Valorile companiei se
concretizează în a face ceea ce este corect pentru oamenii din interiorul companiei, pentru
medi ul din care fac parte, dar mai presus de orice, pentru clienții corporației.
O companie care își dorește succesul pe piața de astăzi trebuie să cunoască
diversitatea societății în carea aceasta funcționează. Trebuie să își dezvolte o diversitate
proprie, o ferind un exemplu pozitiv și de zero toleranță pentru un comportament
discriminatoriu și angajaților săi. Ford este angajată ferm față de diversitate, un avantaj și un
element cheie în construirea unor optimizări viitoare. Diversitatea Ford România implică
toți angajații companiei, dealerii și fiecare dintre clienți. Oamenii sunt abordați ca și
personalități individuale ce trebuie tratați cu demnitate și respect așa cum fiecare dintre noi
merităm. Cerințele oamenilor trebuie depășite cu orice ocazie.
Guvernul României a făcut importanți pași pentru a îmbunătăți mediul local de
afaceri și a fost felicitat de către Ambasada Americană în România pentru Masterplanul de
transport adoptat în vederea creării unei Românii mai atractivă pentru investitorii stră ini.
Ambsadorul american în România a susținut că există trei obstacole ce blochează investițiile
în România: corupția, accesul la resurse umane, precum și calitatea guvernării. Majoritatea

25
investitorilor acuză lipsa forței de muncă calificate și infrastru ctura de transport ce stă în
calea creșterii activităților specifice.
În prezent, uzina Ford din Craiova se pregătește pentru lansarea în producție a noului
model EcoSport, programat pentru această toamnă. De asemenea, în ultimii ani, Ford s -a
confruntat c u concedieri masive, ca urmare a unei activități optimizate, dar și a crizei
economice ce a condus la reducerea cererii pe piețele europene. Din acest motiv, pentru
redresare, în acest an, Ford ar fi preconizat angajări în masă pe bază de selecții la care
oricine s -ar putea înscrie online. Probabil că angajările vor crește și în momentul în care
producția modelului EcoSport va începe, pentru ca personalul să poată face față unui ritm al
producției crescut.

2.1.2 . Ford România SA în cifre

Cunoașterea datelor financiare ale unei companii ajută la identificarea eficienței
acesteia, concretizată în utilizarea resurselor umane, financiare și materiale. De asemenea,
aceste date furnizează informații și despre dimensiunile firmei și, la nivel general, cifrel e
angrenate în activitatea pe care o întreprinde.
În tabelul următor sunt prezentate câteva date din raportările Ford România, conform
indicatorilor Contului de profit și pierdere al companiei.

Indicatori din
Contul de Profit si
Pierdere 2011 2012 2013 2014 2015
Cifra de afaceri 797.674.088 2.479.148.106 4.843.240.327 4.053.284.595 3.756.336.413
Total venituri 1.137.987.786 2.895.195.588 5.197.629.457 4.520.928.138 3.985.944.589
Total cheltuieli 1.609.338.774 3.375.876.598 5.128.769.771 4.495.569.521 4.067.463.560
Profit brut -471.350.988 -480.681.010 68.859.686 25.358.617 -81.518.971
Profit net -471.350.988 -480.681.010 68.859.686 25.358.617 -81.518.971
Numar salariati 3.501 3.745 3.448 3.143 2.668

26
Moneda: lei
Tabelul 2.1. Indicatorii contului de profit și pierderi Ford România SA 2011 – 2015
Sursa: www.doingbusiness.ro
Cifra de afaceri reprezintă totalitatea veniturilor obținute din activitatea comercială
curentă, fiind unul dintre indicatorii cei mai importanț i pentru măsurarea performanțelor
economice ale unei companii. C ifra de afaceri permite o determinare a poziției pe piață și
oferă informații despre activitatea sa în manieră dinamică.
Ford România s -a confruntat cu oscilații foarte mari la nivelul acestor indicatori în
ultimii ani prezentați în tabel. Cifra de afaceri a fost în creștere la început, ca mai apoi să se
mențină la un nivel constant. Cu toate acestea, compania a înregistrat pierderi în anii 2011,
2012 și 2015, datorită unui nivel al cheltuielil or mai mare decât cel al veniturilor.
Astfel, pentru anul 2015, Ford România reflectă că a avut un an mai slab în producția
de motoare și mașini față de anii anteriori. Cea mai mare cifră de afaceri înregistrată de când
se află în Craiova a fost în 2013, r espectiv 4,843 miliarde de lei. Practic, în 2015, volumul
afacerii Ford s -a diminuat cu 23%. Evoluția cifrei de afaceri se observă în graficul de mai
jos.

Grafic 2.1. Evoluția cifrei de afaceri a Ford România

La vremea respectivă, anul 2013, exista o producție de 380 de mașini pe zi și
aproximativ 1.000 de motoare. Din anul 2015 încoace, producția s -a diminuat la 280 de
mașini și aproape 700 de motoare. În anul 2013, fabrica Ford Craiova a vândut aproximativ
68.500 de mașini, conform datelor statistic e publicate, în 2014, în Europa, s -au vândut
53.900 de autovehicule, urmând ca în 2015, compania să înregistreze circa 46.000 de
vehciule B -Max vândute. Datele cu privire la anul 2016 sunt mai puțin cunoscute. În
primele 6 luni ale anului 2016 au fost vândute în Europa 16.151 de autovehicule B -Max, iar
în luna martie compania s -a confruntat cu un record al vânzărilor lunare – 5.600 de mașini
livrate exter n.
Evoluția numărului de salariați ai companiei din Bănie este creionată în graficul de
mai jos. 797,674,088 2,479,148,106 4,843,240,327
4,053,284,595
3,756,336,413
01,000,000,0002,000,000,0003,000,000,0004,000,000,0005,000,000,0006,000,000,000
2011 2012 2013 2014 2015 CIFRA DE AFACERI – LEI

27

Grafic 2.2. Evoluția numărului de salariați ai Ford România
În intervalul 2011 – 2015, Ford România s -a folosit de măsuri pentru eficientizarea
activității ce au condus la o reducere semnificativă a numărului angajaților. A fost introdus
în compania conceptul de plecări voluntare, conform căruia salariații care doreau renunțarea
la locul de muncă primeau până la 23 de salarii compensatorii, toate în funcție d e vechimea
pe care o aveau în fabrică. Astfel, se poate observa o scădere a numărului de angajați ai
Ford. În 2013 erau 3.448 de persoane, iar la finele lui 2015, compania a mai rămas doar cu
2.668 de angajați.

2.2. Principii de aplicare ale codului de c onduită al companiei

Pentru Ford România, responsabilitatea socială a organizației înseamnă ajutorul
acordat celor din jur și conștientizarea problemelor de mediu și de acceptare a diversității
sociale. Compania se bucură și este onorată de a fi desemnată printre cele 132 dintre cele
mai etice companii din lume. În acest clasament, corporația este singura producătoare de
autovehicule, pentru 6 ani consecutivi.
Evaluarea cele mai etice companii din lume are la bază o structură dezvoltată de
către Institul Ethisphere pentru a stabili cât de performantă este o companie privită în
manieră obiectivă, standardizată și consistentă.
Distincția în interiorul clasamentului se face pornind de la evaluarea următoarelor
cinci categorii:
– Etica și conformitatea;
– Cetățenia corporativă și responsabilitatea;
– Cultura eticii, leadership -ului și guvernării;
– Inovația;
– Reputația.
Ford acordă foarte mare interes consumatorilor și dorințelor acestora. Modul de
conducere a unei afaceri are aceeași importanța ca produsele și serviciile oferite.
Ca și organizație globală, Ford înțelege și acceptă responsabilitatea socială ce îi
revine, precu și angajamentul său față de persoanele din întreaga lume. Compania a elaborat
chiar un program care să promoveze egalitatea de șanse, to leranța și care sprijină protecția
mediului și protecția socială.
Fiind o companie globală, dar cu rădăcini locale, aceasta are o responsabilitate față
de fiecare comunitate în care operează și mediu specific. Ford România este în căutarea
permanentă a noi modele de autovehicule prin care să reducă impactul asupra mediului, cu
ajutorul tehnologiei și prin acțiunea de conservare a resurselor. De accea, este primul 3,501
3,745 3,448
3,143
2,668
2,0002,5003,0003,5004,000
2011 2012 2013 2014 2015 NUMĂR DE SALARIAȚI

28
producător de mașini care a adoptat standarul mediului ISO 14001, la nivel global. Mai
mult, to ți furnizorii importanți sunt certificați.
Ford consideră angajații săi sursa puterii. Persoanele care lucrează aici sunt talentate,
calificate, performanțele companiei reflectă chiar o diversitate a competențelor precum și a
culturilor.
Strategia compani ei este de sustenabilitate ca și întreg și reflectă sistemul complex
care leagă elementele corporației, produsele, oamenii, etc.
Dincolo de dimensiunea etică a sustenabilității, etica pentru Ford România face parte
din strategia esențială a companiei care asigură succesul de lungă durată pe teritoriul
european.
Henry Ford a spus odată că există o legătura puternică între decență și o afacere de
succes. Acesta era de părere că principalul scop al unei companii trebuie să fie cel de a servi
clienții, comunita tea și angajații săi. De aici a pornit dezvoltarea celei mai mari companii a
secolului XX, cu una dintre subsidiare care se află chiar pe teritoriul țării noastre, fiind un
exemplu etic și al responsabilității sociale.
Valorile companiei sunt cele mai imp ortante pentru succesul pe care aceasta îl
deține. Pe măsura înaintării în secolul XXI, așteptările devin din ce în ce mai înalte, iar
procesele sunt tot mai transparente. Este necesar ca o companie să își asume cele mai înalte
standarde, ci nu doar să le proclame.
Codul de conduită al corporației Ford Motor Company se aplică subsidiarelor din
întreaga lume, printre care și Ford România SA. Acesta ajută personalul să urmeze și să
înțeleagă procedurile și politicile generale Ford. Codul are la bază moștenir ea companiei de –
a lungul timpului în domeniul de conduită al personalului și îi permite corporației să
actualizeze permanent practicile de afaceri pentru a reuși să concureze într -o manieră etică
și corectă în orice circumstanță.
În prezent, companiile sun t obligate să concureze pe piețele globale într -un mod etic
și energic. Acest lucru are la bază nu doar respectarea reglementărilor și legilor, ci și
posibila identificare a așteptărilor sau a aspirațiilor părților interesate.
Codul de conduită al compani ei este gândit în așa fel încât să ofere personalului toate
informațiile de care are nevoie pentru a își ghida acțiunile într -un mediu extrem de
competitiv actualmente.
Per ansamblu, este important ca personalul din întreaga lume al Ford Motor
Company să f ie apt de a adera la cele mai înalte standarde etice, pentru a putea câștiga
încrederea clienților și pentru a putea maximiza cifra de afaeri. Sunt considerate scuze
neacceptabile necunoașterea bunelor intenții sau a unei politic.
Prin intermediul codului de conduită al companiei Ford, reputația acesteia este
consolidată, reprezentând punctul de plecare spre asigurarea succesului pe viitor al
coroporației.
Ceea ce este interesat de observat, este că Ford oferă personalului chiar un subcapitol
despre cum să utilizeze codul de conduită, specificând că indicațiile din interiorul său se
aplică pentru angajații cu normă întreagă, redusă, detașați pentru proiecte sau temporari, dar
și pentru personalul contractorilor independenți în timpu l executării unor servicii pentru
companie.
Codul rezumă politicile și directivele majore ale acestei companii, aplicate la nivel
global, nu doar pe teritoriul României. Este specificat faptul că legislația, contractele de
muncă sau aplicarea diferitelor politici pot fi diferite în funcție de diferetele zone ale lumii.
Există anexe cu informații specifice pentru fiecare țară sau regiune. Un alt punct amintit în
prezentarea generală a codului este posibilitatea de consultare a reprezentanților conducerii,
ai departamentului de resurse umane sau serviciul juridic de la nivelul local în cazul
insiguranței vizavi de politica pe care un angajat trebuie să o urmeze.

29
Ford Motor Company s -a angajat să conducă afaceri într -o manieră corectă și cinstită
și propune a cest lucru și angajaților săi. Fiecare trebuie să fie modelul celui mai înalt nivel
al integrității în numele companiei, în orice circumstanță. Reputația corporativă a firmei
trebuie protejată și consolidată oricând și oriunde. Este obligatoriu ca toți sal ariații să
cunoască și să respecte spiritul politicilor companiei, precum și a cerințelor referitoare la
munca pe care o întreprind. Orice persoană care încalcă politica sau o lege a firmei este
supusă sancțiunilor disciplinare și poate ajunge chiar la rez ilierea contractului de muncă și a
concedierii. Încălcările de acest gen pot conduce la diminuarea imaginii companiei ce poate
influența nivelul profitului și a vânzărilor.
De asemenea, angajații sunt obligați prin intermediul codului să raporteze orice
încălcare a politicilor companiei sau orice abatere de la codul de conduită etică. Politicile
interne Ford interzic represaliile împotriva celor care au raportat cu bună credință încălcarea
politicii companiei și a legislației acesteia.
În continuare, voi analiza pe parcursul a mai multor subcapitole fiecare politică
generală a companiei regăsită în cadrul codului de conduită intern.

2.2.1. Mediul de lucru

Totalitatea femeilor și bărbaților care lucrează pentru societatea reprezintă re sursa
cea mai importantă pentru aceasta. Compania are create principii în vederea păstrării unui
mediu de lucru foarte sigur pentru toți. Responsabilitatea corporativă face referire și la
standardele ecologice de lucru ale corporației la nivel global, cu r ecunoaștere la nivel
mondial. Firma are angajamentul față de unele valori universale, reprezentând temelia
relației pe care compania o are cu angajații și cu toți cei care lucrează în interiorul său.

Valorile acestea reflectă statul companiei Ford și includ:
– Un mediu de lucru ce nu tolerează discriminarea sau hărțuirea;
– Un mediu de lucru ce îndeplinește sau chiar depășeste standardele securității și
sănătății la locul de muncă;
– Măsuri compensatorii, ore de lucru competitive conforme legislației în vigo are;
– Respectarea și recunoașterea drepturilor angajaților de a putea negocia colectiv;
– Interzicere exploatarea minorilor sau a deținuților.

Conform acestor valori specifice, este specificat faptul că dacă unul dintre angajați
bănuiește încalcarea unuia di ntre aceste principii la sediul companiei sau a furnizorilor
companiei este necesar să raporteze această încălcare cu ajutorul sistemului de raportare
deținut de societate.
Ford se angajează să respecte drepturile la angajare egale și să încurajeze diversi tatea
în cadrul forțelor sale de muncă. Practicile și politicile companiei interzic discriminarea
raselor, culorii, religiilor, vârstei, handicapului sau cetățeniei. Diversitatea forței de muncă
este unul dintre atuurile valoarse și compania face eforturi pentru a furniza un mediu de
lucru corespunzător și cuprinzător în care perspectivele, credințele, ideile diferite sunt
respectate. Încălcarea uneia dintre aceste politici conduce la sancțiuni la nivel disciplinar,
chiar concedierea sau rezilierea contract ului de muncă.
Compania le cere angajaților să respecte litera politicilor, spiritul acestora, iar
acestea, la rândul lor, se aplică și celor care doresc să întrreprindă afaceri cu Ford.
Responsabilitatea este împărțită între toate persoanele în vederea i mplementării politicilor
cu privire la dreptul egal de angajare sau angajamentul companiei pentru diversitate. Un
aspect important este acela că, corporația își îndreaptă angajații spre a ajuta compania prin

30
eforturile sale proprii de a avea un procent sem nificativ de femei și de minorătăți în cadrul
fortei de muncă.
În același timp, Ford se angajează să ofere companiilor mai mici, deținute de femei
sau de minorătăți o șansă egală de a concura contractele puse la dispoziție de către companie
și de a putea f i unul dintre furnizorii acesteia.
Una dintre cerințele de bază este de a trata oricare dintre colegi cu respect și
încredere și de a nu hărțui un coleg sau un vizitator al companiei. În vederea unui mediu de
lucru cuprinzător și respectuos, ca parte a an gajamentului său, compania susține o politică
împotriva hărțuirii. Acțiunea de hărțuire cuprinde limbajul, conduita derogatorie, jignitoare
sau intimidantă în relația cu alte persoane. Inclusiv vizitatorii, comercianții sunt protejați de
această politică ș i sunt obligați să o respecte. Încălcarea acesteia conduce la sancțiuni, care
de asemenea pot ajunge la concedieri sau rezilieri de contracte.
Personalul Ford este rugat să nu facă glume sau sa utilizeze un limbaj nepotrivit și să
nu participe la diferite activități care jignesc alte persoane, deoarece în acest fel, ele pot fi
descurajate. Ei trebuie să se gandească în permanență, ca măsură de precauție, cum pot
percepe alte persoane un anumit fapt sau lucru. Atitudinea agresivă este strict interzisă, la
fel și farsele sau amenințările. Orice fel de incident legat de hărțuire trebuie raportat
reprezentaților departamentului de resurse umane sau prin intermediul sistemului de
raportare pe care compania îl deține. Toate plângerile legate de hărțuire sunt resp ectate și
tratate cu seriozitate. Supraveghetorii și managerii trebuie să acționeze prin sancționarea
imediată a comportamentului sau conduitei jignitoare și trebuie să încurajeze în permanență
atmosfera potrivită pentru ca toți să se poată simți liberi în vederea raportării unei posibile
încălcări.
Ford România depunde eforturi în direcția protejării securității și a sănătății, întrucât
securitatea este considerat unul dintre cei mai importanți factori ai deciziei. Angajamentul
față de sănătate și securitate al companiei specifică: „Cel mai valoros bun al nostru sunt
angajații. Nimic nu este mai important decât securitatea și binele lor. Colaboratorii no ștri și
familiile lor se bazează pe acest angajament. Nu admitem niciun compromis.” 1
Respectarea cerințelor legale legate de probleme de sănptate și securitate reprezintă
unul dintre standardele minime ale companiei. Atunci când este cazul, Ford stabilește și
respectă propriile standarde, mai cuprinzătoare decât cele legale. În vederea identificării
modalitătăților de protejare a securității și sănătății, problema legată de costuri nu trebuie să
excludă alternative rezonabile. Respons abilitatea pentru sănătătate și securitate trebuie să o
dețină fiecare angajat atunci când lucrează. Obiectivele de zero accidente nu pot fi atinse
fără ca întreg personalul să aiba angajamentul de a le atinge. Echipele de conducere trebuie
să cunoască ace astă responsabilitate și să o considere prioritate importantă pentru a aloca
resursele permanente pentru păstrarea securității și sănătății.
Un alt aspect din acest subcapitol se referă la consumul de droguri și substanțe
stupefiante. Utilizarea acestora este considerată un pericol pentru companie, și nu numai,
chiar în domeniul personal al vieții, care include și locul de muncă. Consumul și posesia
drogurilor ilegale sunt strict interzise, la fel și consumul de alcool. Nu se pot deține, utiliza,
distribui , transporta, consuma sau fabrica droguri atâta timp cât sunt întreprinse activități pe
teritoriul companiei. De asemenea, Ford interzice consumul alcoolului sau ca angajații să fie
sub influența alcoolului în timpul programul de muncă. Totodată, compania încurajează
persoanele care au probleme cu dependența de substanțe stupefiante pentru a apela la
ajutoare calificate. Există chiar servicii de asistență în cadrul Ford ce nu pun în pericol
statutul angajatului în cazul în care sunt utilizate.

1 Angajamentul pentru sănătate și securitate www.ohs.ford.com/hscommitment.pdf

31
Ford interzi ce angajaților săi să lucreze sub influența alcoolui sau a alator substanțe
ce afectează capacitatea de gândire, comportamentul sau performanța în timpul programului
de muncă, indiferent dacă se află în sedii sau sunt plecați în scopuri ce țin de activitat ea
companiei. Societatea le propune angajaților săi să ajute la identificarea activităților cu
droguri ce există în incinta companiei și să raporteze aceste activități reprezentaților,
conducerii, personalului administrativ sau chiar poliției.
De asemenea , personalul trebuie să informeze ceilalți furnizori și subcontractori care
întreprind activități în companie cu privire la poziția pe care compania o are față de
consumul acestor substanțe. Compania ia măsuri și anchetează posibilele încălcări ale
politic ilor de securitate și obligă personalul să colaboreze în vederea:
– Perchiziției în căutarea de alcool sau droguri atunci când este solicitat;
– Evaluărilor medicale;
– Testelor pentru droguri sau alcool dacă performanțele sau capacitatea de gândire
par a fi afectate.

32
2.2.2. Cadouri, conflicte de interes și beneficii

Înturcât Ford promovează ideea că fiecare dintre angajați trebuie să acționeze
conform intereselor companiei, acest subcapitol al codului de etică al companiei este unul
foarte amplu și controv ersat. Relațiile cu dealerii, furnizorii și clienții nu trebuie să afecteze
capacitatea personalului de a se comporta în cel mai convenabil mod pentru companie.
Aceste relații nu trebuie să afecteze imaginea companiei sau crearea unei impresii de
activitat e incorectă. Unul dintre cele mai bune teste pentru angajații companiei este acela de
a se întreba în permanență cum percep alte persoane activitatea și acțiunile proprii, dacă
aceste acțiuni pot fi făcute cunoscute la nivelul de conducere al companiei sau chiar presei
locale.
Acceptarea cadourilor sau benefici ilor din partea cunoștințelor de afaceri,
furnizorilor sau dealerilor poate afecta deciziile luate de către angajați în numele companiei
și crează impresia că dealerul sau furnziorul primește un trat ament preferențial. Trebuie
respectate limitele și condițiile impuse de companie în ceea ce privește cadourile și
beneficiile primite din partea persoanelor sau organizaților care fac sau care încearcă să facă
afaceri cu compania.
Ca și cerințe de bază că tre angajați, acestora li se impune să nu utilizeze vreodată
poziția pe care o au în cadrul companiei pentru a putea obține într -o manieră ascunsă
cadouri și beneficii materiale pentru ei însine. Trebuie evitate situații ce pot pune angajații
într-o iposta ză compromițătoare față de alte persoane.
Personalul companiei nu trebuie să solicite niciodată cadouri sau beneficii
persoanelor sau organizațiilor care fac afaceri cu compania. Sunt acceptate cadourile și
beneficiile dpar dacă au o valoare nominală, impl icând o promoție de marketing sau
comercială normală și sunt oferite pe baza unui scop legitim. În S.U.A. se consideră sumă
nominală valoarea de 50$.
Următoarele cadouri sau favoruri din partea persoanelor sau organizațiilor aflate în
afaceri cu compania nu sunt acceptate:
– Bani, cupoane, alcool ambalat;
– Bilete la evenimente, doar dacă furnizorul este prezent, iar situația respectă
limitările legate de sfera divertismentului;
– Împrumuturi, doar dacă sunt oferite de o instituție financiară;
– Reducere la bunuri și servicii, doar dacă furnizorul oferă aceste beneficii întregii
companii;
– Cadouri și donații pentru evenimente sociale sau petreceri.
În cazul în care acest lucru se întâmplă și aceste cadouri se acceptă, este necesară
returnarea lor împreună cu un bilet care să explice politcos politicile companiei. Dacă acest
lucru nu este posibil, trebuie consultat reprezentantul departamentului de resurse umane
pentru a ajunge la o soluție.
În acest subcapitol, este pusă î n discuție și socializarea cu dealerii, furnziorii sau alte
persoane aflate în relații de afaceri. Compania consideră că acest lucru poate să ajute la
cultivarea unor bune relații de lucru, însă există unele limite cu privire la distracțiile și
evenimentel e sociale acceptate cu aceștia. Întotdeauna, angajații trebuie să își aducă aminte
că trebuie să se comporte într -o manieră care să promoveze interesele și reputația
companiei. Acest tip de activități trebuie să fie limitate și adecvate. Invitațiile legate de
afaceri pot fi acceptate, însă cele ce pot crea impresii necorespunzătoare sunt interzise.
Compania permite angajaților săi să accepte următoarele considerente:
– Băuturi oferite din partea unui furnizor atunci când participă la întâlniri de
afaceri;
– O singură invitație la masă pe parcursul unui trimestru din partea unui furnizor;

33
– O singură invitație la masă într -o săptămână pentru toți furnizorii;
– Maxim două invitații de la un furnizor la activități sociale într -un an
calendaristic, doar dacă nu implică o călătorie lungă sau petrecerea unei nopți în
respectiva locație.
Ford nu permite participarea la evenimente ce implică distracții destinate adulților în
interes de afaceri. De asemenea, nu trebuie ca angajații să utilizeze mașina sau avionului
unuia din tre furnziori în călătorile realizate de aceștia. Acceptarea periodică de cadouri sau
invitații conduce la impresii necorespunzătoare. Unele cadouri pot fi acceptate doar dacă au
o valoare nominală în cadrul unui eveniment organizat de către furnizor. Un a spect
important și de subliniat în politica companiei este că angajații nu pot accepta un premiu ce
depășeste valoarea nominală chiar dacă a fost câștigat în cadrul unui concurs.
Astfel, compania Ford nu își propune să intervină inutil în problemele de o rdin
personal ale angajaților săi și preferă ca relația acestora cu restul colaboratorilor de pe scena
afacerilor să fie una amiabilă și să evite unele situații ce pot da naștere la neînțelegeri sau
critici. Nu trebuie acordate niciodată tratament de tip p referențial sau practici neetice. Este
foarte important ca aceștia să nu fie puși în fața unei situații care să creeze conflicte de
interese pe parcursul desfășurării afacerilor. Ori de câte ori își asumă un rol de director,
angajații trebuie să obțină aco rdul companiei, indiferent dacă Ford face sau nu afaceri cu
respectiva companie pentru care este necesară o astfel de situație.
Corporația cere oamenilor săi să nu acționeze în numele ei în cazul unei relații cu o
alta companie în care ei sau membrii ai f amiliei lor să aibă vreun interes financiar. Este
necesar de evitat situații interpretate ca tratamente preferențiale.
Informațiile private nu trebuie comunicate în afara societății și nu trebuie folosite în
interes propriu în scopul obținerii unor benefi cii. Ford impune angajaților să nu profite de pe
urma unor tranzacții care indică faptul că șanșele sunt de partea companiei. Aceștia nu
trebuie să obțină un profit financiar în interese proprii în timpul întreprinderii unei activități
pentru companie. Mai mult, Ford obligă angajații permanenți să raporteze ce interese
financiare au aceștia și familiile lor.
Deci, angajații permanenți au obligația de a raporta următoarele: orice interes pe care
îl au într -o companie care nu e și corporație, orice interes f inanciar într -o entitate cu capital
privat, mai mult de 1% din acțiunile sau obligațiunile deținute de către aceștia la astfel de
corporații tranzacționate sau netranzacționate la bursă, orice interes de ordin financiar la
care participă compania.
Pe peri oada în care lucrează pentru companie, oamenii săi pot avea acces la diferite
informații care nu sunt puse la dispoziția publicului larg, cunoscute ca și informații din
interior. Din punct de vedere legal, acestea nu pot fi utilizate pentru propriile câști guri de tip
financiar și nu pot fi divulgate unor alte persoane în același scop. Angajații nu au dreptul de
cumpărare sau vânzare a acțiunilor unei companii dacă află unele informații confidențiale pe
care investitorii obișnuiti le consideră importante în sensul unor astfel de tranzacționări.
De asemenea, personalul companiei trebuie să se asigure că beneficiile oferite în
numele companiei sunt parte dintr -un anumit program pe care companie îl consideră aprobat
și care respectă limitările și reglementările acesteia și trebuie să cunoască instrucțiunile
prezentate de consultații Ford.
Concluzionând acest aspect, oferirea sau primirea de cadouri poate să afecteze
imaginea și reputația companiei Ford sau poate crea impresii inadecvate. Ba mai mult, unele
situații reprezintă o încălcare clară, spre exempu în interacțiunea cu oamenii legii.
Tratamentele discriminatorii sau preferențiale pot să determine afectarea moralului și să
creeze impresia de favoritism. În ceea ce privește beneficiile sau cadourile pe care
persoanlul Ford le poate primi, nicio companiei sau organizație și niciun angajat a l

34
corporației nu poate oferi sau primi astfel de lucruri fără a avea un acord care să recunoască
o excepție de la politica firmei.

35
2.2.3. Activele corporației și siguranța datelor

Un alt aspect extrem de important din cadrul codului de etică al companiei Ford este
reprezentat de modul de utilizare al activelor companiei și de siguranța datelor la care
angajații au acces. Ca angajați sau alți membrii de încredere din cadrul personalulu i, fiecare
dintre aceștia trebuie să fie responsabil prin a proteja bunurile companiei și pentru a le
utiliza strict în favoarea și pentru interesele companiei, în conformitate cu politicile acesteia.
Ca și resurse, Ford consideră ca făcând parte din aceas tă categorie calculatoare,
accesul la internet, email, telefoane, mesagerie, PDA -uri, echipamente xerox, fax sau alte
tehnologii similare care sunt furnizate pentru a permite personalului o activitate coerentă în
interiorul companiei. Datele stocate pe cal culatoare din companie usnt considerate
proprietatea acesteia. Atunci când sunt utilizate calculatoarele sau alte resurse de acest gen
din cadrul companiei, angajații nu trebuie să se aștepte să fie date confidențiale, întrucât
Ford are dreptul de a monito riza și de a accesa oricând documentele în sistemele sale, în
limita în care legea permite .
Tot în această categorie, Ford face referire și la vehiculele companiei utilizate de
către angajații săi. Ei trebuie să dețină permisul necesar și să opereze vehicu lul în siguranță,
inclusiv să utilizeze centurile de siguranță, în conformitate cu legile aflate în vigoare. Este
obligatorie purtarea centurii de siguranță în cadrul unei deplasări cu mașina în interes de
serviciu. Acest lucru este evident valabil și în c azul deplasării cu vehiculul companiei.
Bunurile companiei sunt utilizate doar pentru activități legate de aceasta. Utilizarea
ocazională și în scopuri personale este interzisă spre defășurarea unor afaceri în acest sens.
De asemenea, compania nu permite copierea, afișarea, distribuirea sau stocarea materialor
cu conținut sexual obscen, defăimător, ilegal, deranjant sau considerat neadecvat atunci
când se utilizează bu nurile sale. În această categorie intră și materialele care încalcă drepturi
de autor, mărci comerciale, acorduri de licență sau orice alt drept de proprietate. În cazul
încălcării, Ford va ancheta pierderea bunurilor sau furtul acestora și va dispunde de măsuri
corespunzătoare.
Tot acest subpunct face referire la comunicare și precauții în comunicare în rândul
angajaților. Aceștia sunt obligați de a desfășura comunicări clare, adecvate și corecte.
Esențial este ca ele să fie rezonabile nu doar pentru desf ășurarea adecvată a afacerii, ci și
pentru reputația companiei. Copii ale comunicațiilor pot fi folosite ca dovezi într -un proces,
în supravegherea afacerilor sau pentru dezvoltarea articolelor de p resă, dar și pentru
stabilirea măsurile de ordin disciplin ar de către reprezentați ai companiei Ford.
Unele activități din cadrul companiei sunt desemnate spre supravegherea
comunicaților unor anumite subiecte sau anumitor grupuri de persoane. Informațiile din
afara companiei trebuie redirecționate imediat spre departamentele potrivite în vederea
soluționării.
Angajații trebuie să fie extrem de atenți în spațiile publice sau când utilizează
internetul, deoarece nu au voie să divulge informații strict confidențiale cu privire la
companie, nu au voie să declare sa u să sugereze ceva în numele companiei, orice ce ar
aduce prejudicii acesteia. Informațiile Ford sunt considerate bunuri de valoare care trebuie
gestionate într -o manieră eficientă și sigură, inclusiv informațiile stocate pe calculatoare sau
pe alte dispoz itive de stocare electronice. Deși acestea se află în posesia angajaților, ele
aparțin companiei, ci nu lor.
Astfel, gestionarea eficientă a informației din cadrul companiei conduce la atingerea
obiectivelor în afaceri, de a păstra un avantaj competitiv ș i de a clădi obiective de calitate.
Această gestionare este importantă pentru susținerea din partea companiei a normelor legale
și a politicilor interne care trebuie cunosc ute de către toți angajații ce, la rândul lor, trebuie
să le protejeze.

36
Încrederea p e care personalul, clienții, furnizorii, dealerii precum și alți furnizori o
au reprezintă esențialul pentru succesul companiei Ford. La rândul său, orice persoană se
așteaptă ca informațiile de identificare personale deținute de către companie să fie
gestionate responsabil și adecvat pentru a putea împiedica orice utilizare necorespunzătoare
a lor.
Fiecare angajat trebuie să desemneze o persoană care să fie responsabilă de
gestionarea, colectarea, precum și protejarea informațiilor personale de identifica re. Trebuie
specificate întotdeauna scopurile colectării acestui tip de informații. În cazul în care o
persoană suspectează siguranța și confidențialitatea informațiilor de acest gen, trebuie să
depună un raport către personalul responsabil de securitatea companiei.
Ca și sprijin, Ford utilizează progamul GIS – Global Information Standards, care
include procese, standarde, soluții, servicii ce permit gestionarea corectă a informațiilor
companiei, indiferent de modalitatea sau de suportul de stocare, indife rent de locație.
Procesul asociat cu programul GIS este Revizia Anuală a Documentelor, care are loc în
fiecare an, între 1 ianuarie și 31 martie. Membrii personalului sunt obligați să revizuiască
totalitatea înregistrărilor pentru care sunt responsabili. F ord obligă angajații să aloce acestor
înregistrări categorii de securitate, respectiv:
– secrete : informațiile de tip strategic, de natură sensibilă, care dacă ar fi divulgată
ar provoca daune majore companiei, ireparabile la nivelul acesteia;
– Confidențiale: informații care asigură crearea unui avantaj competitiv, poziție
tehnică sau financiară remarcabilă
– Informații proprii: create în decursul desfășurării activi tății normale și care în
cazul publicării lor pot aduce daune companiei, cum ar fi programe, specificații,
desene, politici;
– Publice.
Concluzionând, personalul trebuie să se asigure în permanență că înregistrările de pe
toate dispozitivele de stocare pot fi identificate în cadrul matricei de inventariei a tuturor
înregistrărilor departamentale cor espunzătoare.

2.2.4. Integritatea înregistrărilor financiare

Pentru orice companie este foarte important ca totalitatea înregistrărilor financiare să
fie complete și precise. Acest lucru este valabil și pentru Ford. Altfel, ele ar risca să suporte
conse cințe foarte grave dacă se află în situația furnizării către acționari sau către oficiali
declarații financiare false sau inexacte. CEO -ul și CFO -ul certifică declarațiile financiare și
prezintă corect stările financiare, rezultatul operațiilor precum și f luxul monetar aferent
companiei. Pe deasupra, directorii se bazează pe caracterul exact al acestor date finanaciare
în momentul aprobării conturilor în fiecare an.
În acest fel, declarațiile complete și exacte permit conducătorilor să ia decizii
corecte, în cunoștiință de cauză. Pe lângă toate acestea, compania este obligată să prezinte
informațiile financiare către organizațiile guvernamentale și orice informație incorectă poate
fi sancționată. Ford nu percepe ascunderea, falsificare a, manipularea înregistrărilor și nu
tolerează aceste aspecte, astfel sancționează în consecință.
Angajații, pornind de la aceste concepte, sunt obligați să înregistreze corect și
complet informațiile financiare pentru contabilitate, în vederea impozitări i corecte și a altor
rapoarte financiare.
Ori de câte ori este nevoie, trebuie anunțată conducerea cu privire la conturile
contabile ce prezintă diferite neregularități. Aceasta trebuie să ia imediat măsuri pentru a le
soluționa și pentru a asigura o acti vitate coerentă. De multe ori, unele măsuri pot consta

37
chiar în instruirea personalului suplimentară, precum și supravegherea acestuia din partea
conducerii.
2.2.5. Calitate, securitate și aspecte de protecție a mediului

În cadrul companiei Ford România, calitatea se află pe locul 1 în top priorități ai
tuturor celor implicați. Pentru clienți, calitatea este foarte legată de securitate. Ei sunt
motivul pentru care o companie există, iar satisfacția acestora este considerată esențială.
Astfel, produsele și serviciile oferite de Ford sunt prioritatea numărul unul la momentul de
față, dar și în viitor.
Pentru a fi cel mai bun cu privire la satisfacția clientului, Ford trebuie să construiască
produse sigure. Clienții se așteaptă ca mașinile produse de companie să dețină caracteristici
de securitate superioare. Produsele trebuie să fie proiectate nu doar pentru a atinge sau
pentru a depăși legile, regulamentele aplicate, ci și pent ru a îmbunătăți siguranța și măsurile
de siguranță.
Codul de conduită al companiei, direcționează angajații ca atunci când evaluează un
progres posibil în domeniul securității unui produs, să nu excludă din cauza unor motive de
cost posibilitatea alternat ivelor revoluționare, întrucât prioritățile trebuie să aibă la bază
obținerea celor mai mari beneficii prognozate în domeniul siguranței.
Un obiectiv major al companiei în materie de cercetare – dezvoltare este cel de a
implementa inovații legate de produ se, procese și producție și care oferă consumatorului
beneficii de calitate și reușes c să contribuie la protejarea mediului.
În acest fel, politica Ford îndeplinește funcția de protejare a mediului și a sănătății.
Compania s -a angajat în respectarea regel ementărilor din domeniul său de activitate. Uneori,
când este cazul și există această posibilitate, firma respectă și stabilește standardele sale
proprii, care pot să depășească normele reglementate.
Întreprinderea consideră parte esențială analiza efectel or potențiale asupra mediului
și sănătății în procesul de luare a decizilor. O astfel de companie, puternică și profitabilă pe
viitor trebuie să depună eforturi pentru utilizarea durabilă a resurselor naturale. Aceasta
deține inițiative numeroase cu efect asupra mediului, cum ar fi îmbunătățirea economiei de
carburant, diminuarea consumului de apă, diminuare emisiilor, conservarea energiei,
reutilizarea materialelor, reciclarea, eliminarea materialelor toxice.
În vederea respectării acestor principii ale c ompaniei, personalul trebuie să fie
instruit și să cunoască cerințele ecologice ale activității sale.

2.2.6. Proprietatea intelectuală

Compania Ford consideră diferitele sale tipuri de proprietate intelectuală active
extrem de importante. Acestea reprez intă cheia strategie sale globale în utilizarea inovațiilor
de comercializare a unor produse de top la nivel mondial, unice și superioare din punct de
vedere tehnologic. Ideile și inovațiile sunt protejate prin patente sau ca secrete comerciale și
sunt con siderate informații destul de valoare și confidențiale ce pot oferi avantaje efective
asupra celorlați actori de pe piață. Dreptul de autor împiedică copierea a acestor tipuri de
informații.
Politica companiei este de a obține și de a proteja drepturile d e proprietate
intelectuală ce îi aparțin și este răspunzătoare de măsurile necesare împotriva persoanelor ce
utilizează drepturile în manieră ilegală. La rândul său, Ford respectă drepturile de proprietăți
intelectuale ale celorlalți.
Angajații sunt oblig ați să nu dezvăluie invențiile companiei către nicio altă persoană
din afară, doar în cazul unui contract sau acord de achiziții semnat cu un furnizor cu care
compania colaborează. Chiar în cazul în care o persoană dorește să utilizeze materiale cu

38
drept d e autor, cum ar fi muzica pentru diferite prezentări, trebuie să consulte site -ul Ford
Global Technologies pentru a afla dacă este nevoie de o licență a drepturilor de autor.
Oamenii nu trebuie să copieze soft sau să descarce software -uri pe calculatoarele companiei
care nu au legătură cu activitatea companiei.
În categoria aceasta intră și discuțiile referitoare la mărcile comericale. Codul de
conduită al companiei face referire la acestea ca fiind simboluri ale companiei și prestigiului
acesteia, asociat e cu produsele și serviciile oferite. Ford este considerat la nivel global un
simbol al calității superioare. Utilizarea necorespunzătoare a acestor elemente de marcă
poate conduce la diminuare valorii lor și la pierderea drepturilor de autor.
Pe parcursu l desfășurării activității, compania obține și ea, la rândul ei, informații
despre concurenți sau alte companii, inclusiv despre furnizorii săi. Aceasta le folosește,
respectiv le strânge pentru a își păstra un statut competitiv. Este de remarcat faptul că
informațiile acestea trebuie să fie obținute în mod legal și etic, fără să aducă prejudicii
companiei. Este posibil ca unii furnizori să ofere informații confidențiale despre compania
lor. Persoanlul trebuie să verifice dacă acestea sunt confidențiale și să se asigure că sunt
tratate corespunzător.
Multe idei noi pot veni de multe ori din afara companiei. Politica firmei este de a nu
accepta aceste idei fără un document de renunțare la drepturile de autor ale companiei
mamă. Din acest motiv, din punct de vedere etic și moral, orice angajat al companiei trebuie
să acționeze atent atunci când acceptă informații confidențiale ale furnizorilor, clienților sau
ale altor colaboratori. În momentul în care un angajat este nevoit să accepte informații de
acest tip de la furnizori, el trebuie să ia următoarele măsuri:
– Să completeze un formular de confidențialitate, pe care îl găsește pe site-ul Ford
Global Technologies; în acest fel, este clarificat faptul că Ford nu își asumă
responsabilitatea pentru păstrarea confidențialității și îi solicită furnizorului
renunțarea la orice revendicare împotriva companiei;
– Să obțină un acord de confide nțialiate, alternativ, cu ajutorul căruia să poată
păstra confidențialitatea informațiilor și să împiedice divulgarea lor.
În toate aceste cazuri, nu trebuie ca angajații să împărtășească cu alte companii
secretele și datele confidențiale ale întreprinderi i sale. Acest lucru este valabil și în cazul în
care a existat un angajator anterior al persoanei respective: compania nu este interesată de
datele confidențiale ale corporației respective.

2.2.7. Relația cu instituțiile guvernamentale

Politica companie i Ford, de mulți ani încoace, interzice implicarea persoanelor din
interior în activități ce pot fi interpretate ca dare sau primire de mită. Acest este lucru este cu
atât mai ferm cu cât relațiile sunt cu oficialii guvernamentali. De fapt, numeroase țări dispun
de politici și legi care interzic mituirea oficialilor. De multe ori se întâmplă ca Ford să
angajeze companii terțe sau agenți care să ajute compania să își desfășoare activitatea în
afacerile sale. În astfel de cazuri, Ford este nevoită să dispună de măsuri împotriva folosirii
unor agenți care oferă mită, deoarece tot ea este trasă la răspundere pentru acțiunile
acestora.
În interiorul codului de conduită al companiei Ford, este specificat clar că angajații
nu trebuie să ofere bunuri sau servicii v aloroase oficialilor guvernamentali pentru a profita
de oportunități în afaceri sau pentru obținerea unor tratamente preferențiale. Așa cum am
vorbit și într -un capitol anterior, referitor la cadouri și beneficii oferite, este strict interzis
oferirea aces tora indiferent de situație (trecută, prezentă sau viitoare) reprezentanților
guvernamentali.

39
Ceea ce este interesant de spus este că Ford încurajează angajații săi să participe la
activități politice sau guvernamentale în calitate de simplu cetățean. Tim pul liber al acestora
reprezintă propriul lor drept și fiecare își poate utiliza resursele pentru susținerea oricărui tip
de activități. În cadrul companiei nu este permisă desfășurarea unor activități de ordin
politic, dhiar dacă unii candidați pentru anu mite posturi solicită acest lucru. De asemenea,
angajații corporației sunt instruiți în acest sens și nu trebuie să permită astfel de campanii pe
proprietatea companiei. Același lucru este valabil și pentru utilizarea mașinilor companiei:
este strict inter zisă utilizarea de către candidații diferitelor campanii.
Totodată, personalul companiei poate fi contactat de departamente guvernamentale
pentru a obține diferite informații. Este obligatoriu ca aceștia să ofere informații sincere,
complete la absolut to ate întrebările venite din partea lor.

2.2.8. Concurența și legislația antitrust

Ford este o companie angajată în respectarea legislaților în vigoare cu privire la
concurență. Aceste legi sunt denumite antitrust și există în majoritatea țărilor în care Ford
Motor Company își desfășoară activitatea. Scopul acestor legi este de a păstra o concure nță
intensă, cinstită și deschisă. Pentru Ford aceasta este vitală. Compania este obligată să
concureze într -un mod agresiv, cinstit și intens, fără măsuri anticoncurențiale.
Încălcarea legii concurenței sunt considerate infracțiuni grave. Personalul comp aniei
care participă la asemenea tipuri de activtăți sunt pedepsiți sever, cu amenzi foarte mari sau
uneori chiar detenție. Din această cauză, compania ar avea de suferit și ar putea plăti daune
semnificative de pe urma unor practici anticoncurențiale.
În acest sens, compania deține un set de norme privind aceste legi antitrust. Normele
sunt create în vederea asigurării unor informații despre acțiunile considerate interzise și
despre cele care necesită o aprobarea prealibilă de natură juridică.
Din punct de vedere al respectării codului de etică al companiei, angajații Ford nu
trebuie să intre în contact și să ajungă la acorduri cu concurenții care restricționează mediul
concurențial necorespunzător. Aceste acorduri pot fi de tipul limitării producției sau a
ofertei, alocarea vânzărilor în funcție de clienți, produse sau zone geografice. Războaiele de
prețuri trebuie evitate, nu trebuie intrat în afaceri sau negocieri privitoare la achiziții, fuziuni
sau astfel de tranzacții cu companii care limitează concu rența. De asemenea, nu trebuie
discutate probleme legate de costuri sau de prețuri cu concurenții companiei.

2.2.9. Practici internaționale în domeniul afacerilor

Nu numai pe teritoriul României, compania Ford dispune de legi și reglementări în
domeniu l comerțului internațional. Acestea se referă la colectarea bunurilor și a taxelor de
import, impozite, prețuri de transfer, TVA, restricții, condiții de import sau export, dar și
activități de comerț cu anumite tipuri de persoane sau țări.
Nerespectarea acestor legi expune compania la sancțiuni civile sau penale, precum și
la pierderea inevitabilă a reputației. Personalul trebuie să respecte orice normă care interzice
exportul către o destinație interzisă .
Una dintre probleme o reprezintă „spălarea banilor”. Aceasta este o modalitate de
utilizare a unor tranzacții comerciale din partea unor criminali, infractori sau teroriști pentru
a putea ascunde surse ilegale de bani. Acțiunea aceasta implică tranzacții n umeroase care
dau impresia de legalitate. Angajații companiei trebuie să fie foarte atenți la orice tranzacție
suspectă, mai ales asupra celor care implică plăți complexe.
Orice activitate suspectă trebuie raportată imediat la nivel mondial către Oficiul
Sediului General Ford Motor Company.

40
Concluzionând, orice persoană implicată în activitatea companiei trebuie să respecte
proceduri și politicile acesteia pentru a evita implicarea sa în acțiuni neetice.

41
2.2.9. Tehnica Whistle blowing

Whistleblower -ul este angajatul, fostul angajat sau oricare altă persoană dintr -o
companie care raportează o administrare deficitară din partea unor alte persoane sau entități
care au puterea și anumite atribuții pentru derularea unor acțiuni corective. Generic, proasta
administrare face referire la încălcarea unei reguli, legi, precum și o amenințare către public,
fraudă, corupție, încălcarea securității sau a sănătății.
Acestui tip de angajat, respectiv whistleblower -ului, îi este protejată identitatea, iar
el raportează diferitele nereguli observate în interiorul companiei. În cazul unei suspectări
de fraudă, acesta raportează imediat situația, în scris sau în manieră anonimă, pentru a avea
posibilitatea de protejare a securității.
Ford este una dintre companii care, la n ivel mondial, își îndeamnă angajații spre
această tehnică. În interiorul codului său de etică, compania Ford deține un subcapitol
destinat angajaților săi, sub denumirea de resurse utile. La unul dintre puncte se vorbește
despre raportare. Angajații compan iei pot utiliza mai multe tipuri de canale pentru a raporta
posibile încălcări ale politicilor companiei sau a prevederilor legale ce fac referire la mediul
de afaceri.
Unele dintre aceste canele pot fi:
– Departamentul Resurselor Umane sau al Relațiilor cu personalul;
– Biroul General al Auditorului companiei;
– Serviciul Juridic Local;
– Coordonatorul la nivel regional pentru investigații;
– Coordonatorul incidentelor locale;
– Serviciul Hotline al Ford.
Ford subliniază faptul că este foarte important de a expune orice fel de abuz, pericol,
neglijență sau abatere la locul de muncă. Decizia de a raporta, respectiv de „turnătorie în
scopuri etice”, nu este simplă pentru angajații companiei. O companie care nu îi susține pe
cei care „flui eră” se îndreaptă automat către calea eșecului în ceea ce privește etica
organizațională.
Principala dilemă etică în acest caz provine din ciocnirea diferitelor valori
considerate importante pentru angajați. De exemplu, loilalitatea față de clienți sau fa ță de
propria persoană, loialitatea față de organizație, față de publicul larg, familie și prieteni
ocupă loc diferit pentru fiecare persoană în parte. Există o tendință de oscilație permanentă
între nevoia de a preveni astfel de abuzuri și menținerea prop rii încrederii . Uneori,
loialitatea față de colegii de la locul de muncă se poate pierde și încetează în acest fel să mai
fie o virtute a unui oricare angajat al companiei.
Menținerea standardelor profesionale într -o companie de mărimea Ford nu este deloc
ușoară, iar încălcarea legilor și a regulilor din cadrul său reprezintă cea mai frecventă cauză
determinantă a fenomenului de whistleblowing.
Conținutul culturii organizaționale a acestei companii trebuie abordat și respectat în
vederea câștigului de avan taje competitive pe o piață cu concurență foarte dură. La rândul
său, Ford are viață si actori etici și morali care nu trebuie să ignore cultura existentă și
îmbrățisează unul dintre cele mai articulate coduri organizatorice de etică ce susține
dezvoltarea unei comunități morale.
În acest sens, compania Ford deține o infrastructură puternică etică pentru
dezvoltarea unei comunități morale în interiorul său care ar putea conduce la reducerea
necesității de a recurge la avertizări externe. În cazul în care s unt semnalate nereguli,
informatorii pot transmite informația prin intermediul oricăruia dintre canalele amintite mai
sus. Toate fabricile companiei la nivel mondial dețin postere care descriu modul în care
forța de muncă poate raporta în mod centralizat e ventuale încălcări.

42

2.3. Ford – exemplu pentru o etică de succes în afaceri

În ultimul timp, atenția acordată eticii în afacerii este în continuă creștere. Institul
Ethisphere este o organizație cu un renume puternic în domeniul eticii, care a recunoscut
compania Ford Motor ca una dintre cele mai etice din lume, chiar singura producătoare de
automobile din cele 100 de companii menționate pe listă. Ford îndepl inește cele 8 elemente
fundamentale etice ale unei organizații deosebite din acest punct de vedere:
– Respectul: ca antreprenor, Ford respectă oamenii, angajații săi și pe toți cei care
intră în contact cu firma; de asemenea, este necesar să se înconjoare cu oameni
pe care îî poate respecta și să țină cont că un respect puternic nu este egal cu un
zbor pe autopilot.
Oamenii au nevoie de instruire, îndrumare, coaching, iar cu ajutorul încrederii și
respectului micro -gestionarea lor devine mai ușoară. O compani e aflată la un
astfel de nivel ca cel al Ford -ului este obligată șă facă tot ce este mai bine pentru
a reuși să construiască respect reciproc, iar în momentul în care acesta nu mai
poate fi reconstruit, persoana respectivă trebuie lăsată să plece.
– Onoarea: etica bună este fundamentată pe oameni buni; atenția acordată acestor
tipuri de oameni trebuie să fie maximă, iar recunoștiința față de aceștia trebuie să
fie exemplară; cu siguranță, aceștia au făcut sacrificii în numele companiei și
sunt persoane care a u condus la succes compania, iar contribuțiile lor trebuie
recunoscute atât pe plan privat, cât și public.
– Integritate: nu trebuie angajate persoane care nu dau dovadă de o astfel de
calitate deoarece clienții, vânzătorii sau alți angajați nu vor reuși să aibă
încredere în ei; lipsa de încredere devine un virus și ca urmare angajații înșine
vor ajunge să nu aibă încredere în conducători; o afacere nu este profitabilă dacă
există doar pentru a îndeplini o țintă sau o cotă și este lipsită de etică, de aceea
pentru Ford contează foarte mult respectul pe care îl oferă clienților: o companie
fără clienți este egală cu zero.
– Orientarea către clienți: derivă din punctul anterior și este respectată de către
Ford pe deplin; accentul pus pe clienți ajută la consolidar ea responsabilității
vizavi de piață și reprezintă o datorie de natură etică, iar clienții trebuie câștigați
pentru a avea parte de o afacere sănătoasă pe termen lung.
– Rezultate orientate: un antreprenor care nu se concentrează și pe factorul etic în
aface rile întreprinse nu este un antreprenor de succes; principiul companiei Ford
a fost dintotdeauna de a nu căuta rezultate fără implicarea și a costurilor, întrucât
toate părțile implicate ar trebui să fie mulțumite, este de dorită folosirea unui preț
echita bil. Un manager bun identifică rezultatele prognozate, iar apoi oferă sprijin
angajațiilor pentru a -i ajuta să le obțină; nu trebuie uitat conceptul de feedback al
performanței, deoarece tot timpul într -o companie etică rezultatele sunt mai mult
decât nișt e simple numere;
– Asumarea riscului: uneori există sentimentul că companiile care sunt etice, așa
cum este și cazul Ford, sunt timide și speriate de a nu face ceva greșit, dar în
realitate acest lucru este cât se poate de fals; de fapt, aceasta este cheia
succesului, în acest fel compania Ford s -a dezvoltat la nivel mondial și tot timpul
și-a asumat riscuri, creatorul său, Henry Ford a inovat, a gândit din cutie și a
încercat lucruri noi, revoluționare în domeniul auto;
– Pasiunea: organizațiile de talie mare au în componență oameni pasionați de ceea
ce fac, oameni care lucrează pentru provocări, nu doar pentru bani, oameni care

43
cred că munca lor poate aduce o schimbare ; fără pasiunea acești oameni fac
eforturi minime, sunt plătiți și apoi pleacă acasă
– Persistența: angajații companiilor de succes sunt aleși pentru aptitudinea de a
continua să lucreze deși uneori rezultatele nu sunt ceea ce ar fi sperat să fie, ei
fiind legați de pasiunea cu care fac ceea ce fac, onoarea și integritatea lor.

De asemenea, Ford poate fi considerat un exemplu al companiilor etice și din punct
de vedere al programelor de conformare pe care le oferă. Acest program ridică angajamentul
companiei față de diferitele practici etice și contribuie la creionarea liniilor directoare al e
companiei prin acțiuni, scrisori, directive politice, asigurând în acest fel o infrastructură
completă care permite chiar raportarea unor încălcări ale politicilor interne.
În cadrul companiei există un Birou de Conformitate care colaborează în permanen ță
cu consultanții externi pentru a analiza aspectele programului de conformitate și pentru a
aplica diferite îmbunătățiri de care este nevoie. Manualul Codului de conduită al lui Ford
este revizuit extern periodic.
Totodată, Ford a introdus campania de c omunicare pentru evidențierea accentului pe
care compania îl are asupra angajaților săi cu privire la valorile etice fundamentale.
Campania are la bază sintagma „mergem mai departe – calea cea bună”. Campania conține
diferite povestiri legate de etică pe p agina web a companiei Ford, precum și mesaje video
din partea echipei de conducere. Toate acestea subliniază angajamentul companiei față de
conformitate, transparență și etică.
Informațiile existente în Codul de Conduită Ford sunt consolidate în permanență prin
introducerea regulată a unor noi cursuri de formare obligatorii online pentru angajații
companiei. Cursurile se concentrează în jurul eticii, conflictelor de interese, preferințelor
sau cadourilor , dar și pe probleme precum mituirea. În ultimii ani, compania chiar a întărit
unele politici anticorupție prin programare de instruire a unor indivizi cheie din întreaga
companie. Toate operațiile sunt evaluate pentru riscuri legate de corupție și toate sunt
revizuite periodic. Se oferă cu precădere o formoa re specifică unor grupuri care în urma
evaluării prezintă riscurile posibile pentru mituire sau corupție.

44
Concluzii