Programul de studii: Managementul afacerilor [605031]

Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Programul de studii: Managementul afacerilor

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Conducător Științific,
Conf. univ.dr. ec. Radu Ogarcă

Absolvent: [anonimizat], 2017

1

Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Programul de studii: Managementul afacerilor

Analiza codului de etică al
SC FORD ROMÂNIA SA

Conducător Științific,
Conf. univ.dr. ec. Radu Ogarcă

Absolvent: [anonimizat], 2017

2
Cuprins
pag.
Introducere ……… 4
Capitolul 1
Fundamente teoretice ale eticii în afaceri ……… 5
1.1. Conceptul de etică în afaceri ……… 5
1.2. Teorii standard și principiile etice în afaceri ……… 7
1.2.1. Teoriile standard ale eticii în afaceri ……… 7
1.2.2. Principile etice în afaceri ……… 9
1.3. Etica și succesul în afaceri ……… 10
1.4. Etica în lume – perspective interculturale ……… 12
1.5. Etica la nivelul companiilor multinaționale ……… 15
Capitolul 2
Evaluarea normelor de etică și modalități de aplicare în
cadrul Ford România SA ……… 19
2.1. Istoricul și conceptul Ford ……… 19
2.1.1. Caracateristicile companiei Ford România SA ……… 22
2.1.2. Ford România SA în cifre ……… 24
2.2. Principii de aplicare ale codului de conduită al
companiei ……… 26
2.2.1. Mediul de lucru ……… 28
2.2.2. Cadouri, conflicte de interes și beneficii ……… 30
2.2.3. Activele corporației și siguranța datelor ……… 32
2.2.4. Integritatea înregistrărilor financiare ……… 33
2.2.5. Calitate, securitate și aspecte de protecți e a mediului ……… 34
2.2.6. Proprietate intelectuală ……… 35

3
2.2.7. Relația cu instituții le guvernamentale ……… 36
2.2.8. Concurența și legislația antitrust ……… 36
2.2.9. Practici internaționale în domeniul afacerilor ……… 37
2.2.10. Tehnica Whistle blowing 37
2.3. Ford – probleme la nivel mondial 38
2.4. Ford – exemplu pentru o etică de succes în afaceri ……… 40
Concluzii ……… 43
Bibiliografie ……… 45

4

Introducere

Lucrarea de disertație se intitulează ”Analiza codului de etică al SC Ford România
SA” și studiază componentele mediului etic în cadrul companiei Ford România în contextul
unei dezvoltări economico – socială cu interacțiuni tot mai puternice în timp si spațiu.
Impo rtanța temei derivă din creșterea rolului și responsabilității etice în interiorul marilor
corporații la nivel mondial. Este vorba despre marile companii de la nivelul întregii lumi,
care apelează și adoptă tot mai des coduri de conduită internă bazate pe principii etice;
printre acestea, am găsit oportunitatea de a studia o companie de la nivel național care
îndeplinește aceste criterii, respectiv Ford.
Astfel, este interesant de studiat cum o firma națională include în principalele
regulamente si reguli interne principii etice în funcție de care se ghidează spre a își
desfășura afacerile într -un mod integru. În ciuda noilor teorii etice și în continuă schimbare,
Ford România reușește să prezinte un cod de conduită al corporației foarte amplu și explicit.
În prima parte a lucrării sunt prezentate elemente de tip teoretic legate strict de
conceptul de etică în afaceri și ce presupune acesta. Sunt descrise căteva teorii de etică în
afaceri, principii de la care acest concept pornește. În paralel, se face tre cerea către
importanța pe care acest concept de etică îl are pentru succesul în afaceri. Consider că este
foarte important de abordat acest subiect în cadrul unui context al unei economii care din
destule puncte de vedere este instabil. Este vorba despre c rearea unui punct de plecare
comun în funcție de care personalul companiei, precum și compania în sine își poate ati nge
obiectivele într -o manieră corectă.
În cadru l celui de -al doilea capitol, voi face referire la căteva date generale despre
conceptul For d și cum acesta a luat naștere, precum și informații generale și particularități
referitoare la sucursala Ford Ro mânia. Este util să cunoaștem compania și în cifre pentru a
putea reflecta mărimea acesteia din punct de vedere economic. Sunt studia te și anal izate
fiecare element care intră în componența codului de conduită al corporației.
Astfel, părerea mea este că în România, o țară care încă din decembrie 1989 a trecut
prin multiple schimbări la nivelul tutoror domen iilor (economie, politică, etc), este f oarte
interesant de pus accentul pe studiul unor corporații internaționale care au pătruns și în
această țară.
Domeniul etic este și mai interesat de studiat în ciuda manifestării celei pe care o
putem numi chiar ”globalizarea” unor fenomene destul de grave, precum săracia,
urbanizarea necontrolată, inflație, șomaj, pierderea încrederii în instituțiile statului. Ford
România vine astfel cu concepții internaționale în ceea ce privește nu numai producția și
desfășurarea activității prop riu – zise, ci chi ar într -un domeniu mai amplu ce face referire la
etică si relații morale între indivizii și societate.
Totodată, teoriile etice conduc în viitor la teorii de reglare a proceselor de
globalizare rapidă și a principiilor sociale în funcție de care se desfăș oară relațiile dintre
indivizi, precum și relațiile interumane de la locul de muncă.

5
Capitolul 1
Fundamente teoretice ale eticii în afaceri

1.1. Conceptul de etică în afaceri

Etica studiază mecanisme interioare ce influențează acțiunile umane,
comportamentul omului cu cei din jur. În ziua de astăzi, etica s -a extins în aproape toate
domeniile și și -a pus amprenta si pe domeniul business -ului.
Conceptul de etică în afaceri are o istorie destu l de veche. În 1970 î.e.n. se vorbește
despre codul lui Hamurabi, un cod cioplit în piatră. Acesta conținea norme și reguli
referitoare la măsurători, prețuri, calitate, conduite ce trebuiau respectate de către vânzători
și producători.
În Austria, în sec olul XV, s -a vorbit pentru prima oară de pedeapsa laptelului alterat.
Comerciantul care vindea lapte alterat era obligat s ă bea acest lapte. Despre acelaș i tip de
pedepse se vorbea și în Franța în secolul XVI, atunci când vânzătorii de ouă stricate
suferea u acelaș i regim.
Acestea au fost tipuri de probleme, care devin și mai actuale în prezent, acum când
piața este într -o continuă schimbare și concurența este tot mai aprigă. Acțiunile neetice,
imoral e sau lipsite de responsabilitate ale managerilor cu privi re la calitatea produselor și
serviciilor oferite, protecția mediului, publicitate, mită, personal, aprovizioane, etc. sunt din
ce în ce mai ample și pot avea consecințe negative asupra oamenilor.
Etica în afaceri devine o temă tot mai importantă pentru co mpaniile din întreaga
lume. Etica afacerilor se ocupă cu studiul principiilor și regulilor care guvernează procesele
de management, precum și o conduită corectă în mediul afacerilor. Este foarte dificil de
stabilit ce anume este și ce nu este etic în aface ri. Standardele morale sunt diferite de la un
individ la altul, precum și de la o comunitate la o alta. Acestea sunt influențate de valorile și
de prioritățile care stau la baza lor.
Etica afacerilor are la bază concepte de corectitudine, respectarea cuvân tului,
sinceritate, capacitate de funcționare pe piață într -o manieră eficientă corespunzătoare
legislației în vigoare, regulilor și tradițiilor. Ea însumează interesele nu numai proprii firmei,
ci și ale partenerilor, societății, consumatorilor.
Domeniile eticii în afaceri sunt următoarele:
– clienții – respectiv calitatea produselor și a serviciilor oferite, preț, rezolvarea
reclamațiilor, oferirea informațiilor despre produse;
– salariații – echitabilitate în rezolvarea problemelor de angajare sau d e promovare,
precum și de concediere, premii oferite, sancțiuni;
– acționar ii – informare corectă asupra situației patrimoniale, profit, riscuri;
– concurenții – stimă reciprocă, metode echitabile de competițe;
– comunitate a – protecția mediului, oferirea spriji nului pentru sănătate, învățământ,
educație, cultură.
Etica în afaceri a devenit chiar o modă. „Spre deosebire de Hoola Hoops sau Rubik
Cubes, etica în af aceri nu este o modă trecătoare ” spune autoarea britanică Elaine Sternberg.
Trebuie subliniată ideea c ă puterea, precum și influența firmelor asupra societății ,
este mai mare ca niciodată, politicile imorale sunt des întâlnite în mediul afacerilor și de
multe ori provoacă daune și prejudicii imense oamenilor, mediului și comunității.
În an ii 1980, existau politici guvernamentale care scoteau în relief probleme ale eticii
în afaceri, care există și acum în etapa de tranziție a societății românești conducând spre o

6
economie de piață funcțională. Privatizarea a făcut ca numeroase companii aflate în
proprietatea statului să fie nevoite să se adapteze la cerințele de eficiență și de rentabilitate
conform afacerilor comerciale. S -a pus întrebarea dacă firmele private ar fi trebuit să preia
toate responsabilitățile pe care statul le avea. Nu este suficient ca investitorii să vină cu
produse de calitate sporită pe piață sau mai accesibile, ci aceștia trebuie să contribuie și la
susținerea altor sisteme, cum ar fi cele de sănătate, biologice, să protejeze monumente
istorice, arta, stiința sau educația.
Malvers ațiunile oamenilor din domeniul afacerilor au stârnit critici, reacții negative
și comentarii din partea publicului, sporind în acest fel interesul populației vizavi de
moralitea sau imoralitatea agenților economici sau a funcționarilor din domeniul public cu
competențe exercitate într -o manieră dubioasă.
Creșterea interesului față de etică în d omeniul afacerilor este prezent și datorită
schimbării însăși a afacerilor din ultimele decenii. Procesul de globalizare își spune cuvântul
în acest sens. Apar probleme noi, certitudinile mediilor de afaceri sunt privite acum într -un
context multinațional, precum și multicultural. Conceptul de corectitudine moral se schimbă
rapid și diferă de la comunitate la comunitate.
Vitalitatea eticii în afaceri este dovedit ă și prin faptul că domeniul acesta a cunoscut
doar în ultimele două decenii unele evoluții tematice sesizabile, mai ales ținând cont de
procesul de globalizare, precum și a unui concept ceva mai nou, cel de sustenabilitate a
afacerii.
Unele controverse referitoare la etica în afaceri apar între critcii și apărătorii
capitalismului. Sorell și Hendry numesc această abordare „ esențialistă”. Acest concept
cuprinde o dimensiune cât mai largă a teritoriului moralității și „se concentrează asupra
caracte risticilor morale semnificative ce sunt comune tututor afacerilor sau asupra
caracteristicilor mo rale semnificative ce sunt esenț iale siste mului în care ope rează acestea.
De exemplu, dacă afacerile au drept trăsă tură definitorie urmărirea pr ofitului și dacă este
ceva rău sub aspect moral în că utarea profitului, atunci se poate spune ceva despre morali –
tatea tuturor afacer ilor comentând moralitatea trăsă turii lor esențiale: urmă rirea profitului.”
(Sorell & Hendry, 1995).
De multe ori, aceste definiții formale au un efect nedorit în sensul că fac ca sensul
clar al unor termeni să devină de neînțeles. Astfel, la prima vedere, se poate înțelege cu
ușurintă că etica în afaceri este un domeniu ce urmărește clarificarea problemelor morale ce
se regă sesc în mod curent în activitățile agenților economici într -o societate capitalistă, fiind
definită ca și o perspectivă implica tă în comportament sau enuntață într -o manieră explicită
a unei corporații sau a unei persoane care acționează în mediul afaceril or.
Interesant este faptul că în domeniul resurselor umane, acest concept al eticii a fost
destul de neglija t, de multe ori a căpătat o dim ensiune mult prea teoretică și mai puțin
operațională. Din aces t motiv, acest aspect a fost ușo r discreditat și nu i s-a oferit o
importanț ă reală.
Dar, pentru ca etica în afaceri să cuprindă toate domeniile unei companii, ea trebuie
înțeleasă în primul rând. Pentru a înțelege criteriile morale de conduită etică în afaceri este
foarte important să cunoaștem faptul că no ile structuri organizaționale aduc cu ele noi
complicații cu privire la circulația informațiilor între colectivele de lucru, precum și la
nivelul organizației în ansamblu. Pentru acestea nu există antecedente tradiționale. O
temeinică înțelegere a conceptu lui de etică în afaceri este absolut necesară pentru ca
delegarea în sfera angajaților să conducă la rezultate pozitive.

7
1.2. Teorii le standard și principiile etice în afaceri

În acest subcapitol propun să rezum principalele teorii ale eticii la care lucrările de
etică în afaceri fac cel mai des referire și marea majoritate de încercări de clarificare a
problemelor morale din mediul afacerilor își au baza , precum și principile etice pe care se
bazează etica în economie .

1.2.1 Teoriile standard ale et icii în afaceri

Teoriile etice sunt denumite teorii etice standard. Acestea sunt teoria eticii virtuților,
a utilitarismului și etica datoriei.
a) Etica virtuțiilor
Este prima din categoria teoriilor standard ale eticii în domeniul afaceri. Aceasta este
numită astăzi „virtue theory”, o variantă actualizată a ideilor pe care Aristotel le -a expus cu
multe secole în urmă în lucrarea sa „Etica nicomachică” . Atunci, Arist otel distingea do uă
tipuri de valori: valori – scop, prețuite pentru ele însele, și valori – mijloc, prețuite pentru
atingerea unor altor scopuri mai înalte. Valoarea supremă considerată era fericirea, deoarece
orice om își dorește să fie fericit. Dar, cal ea spre fericire nu este așa de ușor de parcurs și
nici nu poate fi parcursă de oricine.
Cele mai importante sunt virtuțile etice, din punct de vedere moral. În limba greacă
„ethos” înseamnă obicei sau desprindere. La acea vreme, Aristotel formula princip iul etic
general cu scopul orientării oamenilor către luarea unor decizii corecte și automodelarea
acestora prin exercițiul virtuților. Virtutea era considerată „cale de mijloc dintre două vicii,
primul provocat de un exces, iar celălalt de insuficiență”.
În ciuda vechimii ideiilor lui Aristotel, acestea sunt pe cât posibil rezonabile chiar și
în momentul actual. Limita principală a eticii virtuțiilor aparține de fapt lumii în care acesta
trăia, lume de neregăsit în ziua de astăzi. Așa cum fericirea este re zultatul muncii de o viață,
tot în acest fel, profitul solid, pe care agenții economici îl urmăresc nu se poate obține decât
prin fapte și acțiuni drepte, cinstite. Astfel, acesta este meritat, consistent, sigur pe termen
lung. Se realizează plecând de la produsele și serviciile cerute de către piață care trebuie să
îndeplinească condiții de calitate și să satisfacă consumatorii, să fie construite pe baza unor
relații solide cu furnizorii și cu creditorii, să prețuiască simpatia comunității sau să protejeze
mediul.
Ideea este valabilă în sine și în măsura în care este realizabilă. Din acest punct de
vedere, această etică a virtuților devine destul de vulnearbilă la momentul actual, datorită
lumii tot mai dinamice, care trece prin schimbare accelerată, expansiune economică, toate
acestea fiind asociate cu fenomenul de globalizare.
În ultimii treizeci și cinci de ani majoritatea celor care au contribuit la renașterea
eticii virtuții au lucrat într-un cadru neo -aristotelian . Cu toate acestea, alte forme de etică a
virtuții au început să apară. „Teoreticienii au început să se adreseze uno r filoz ofi precum
Hutcheson, Hume, Nietzsche, Martineau și Heideg ger” (S. Van Hooft, 2014) pentru
resursele pe care le puteau utiliza . Alții și -au îndr eptat atenția către est, explorând tradițiile
confucian e, budist e și hindu se. Aceste explorări promit să deschidă noi căi pentru
dezvoltarea eticii virtuții.
Deși conceptul de etică a virtuții a crescut remarcabil în ultimii treizeci și cinci de
ani, ea es te destul de mult în minoritate, în special în domeniul eticii aplicate. Mulți autori ai
unor colecții mari de cărți despre "probleme morale" sau "etică aplicată" încearcă acum să
includă articole reprezentative pentru fiecare dint re cele trei abordări normative .

8
b) Utilitarismul
Utilitarismul a fost inițiat de către Jeremy Bentham (1784 – 1832). A fost
restructu rat de către John Stuart Mill ( 1860 – 1870). Acesta din urmă a utilizat o perspectivă
consecvențialistă, astfel fapta bună nu se definea prin or iginile sale sau prin ceea ce urmărea
agentul economic, ci prin efectele și consecințele sale.
Utilitariștii consideră că actele morale sunt cele care fac să sporească în lume binele
prin consecințele lor. Cele imorale, sunt, contrar, cele care fac să spo rească răul în lume.
Binele este considerat ,în conceptul utilitarismului, fericirea, iar răul, dimpotrivă,
nefericirea.
Imaginați -vă că Agenția centrală de informații americane stârnește un complot
pentru lansarea unei bomb e nucleare într-un oraș american major. Agenții captează un
suspect care, cred ei, are informații despre locul în care este plantată bomba. Este permis ca
ei să tortureze suspectul pentru a dezvălui locul unde se află bomba? Poate fi încălcat ă
demnitatea unui individ pentru a salva multe altele?
Dacă ați răs puns da, ați folosit probabil forma de raționament moral ă numită
„utilitarism” . Deci, utilitarismul e ste un principiu moral care susține că cursul corect de
acțiune moral ă în orice situaț ie este cel care produce cel e mai mari beneficii versus
prejudicii pentru toți cei afectaț i. Atâta timp cât curs ul unei acțiuni produce beneficii
maxime pentr u toată lumea, utilitarismul nu ține cont dacă beneficiile sunt generate de
minciună, manipulare sau coerciție.
Mulți dintre noi folosesc acest ti p de raționament moral frecvent în deciziile noastre
zilnice. Când suntem rugați să explicăm de ce simțim că avem o datorie morală de a face
niște acțiuni, adesea indicăm binele care provine din acțiunea respectivă sau răul pe care îl
va împiedica. Analișt ii în afaceri, legiuitorii și oamenii de știință cântăresc zilnic beneficiile
și prejudiciile rezultate în urma deciziei, de exemplu, dacă să investească resurse într -un
anumit proiect public, să aprobe un nou medicament sau să interzică un anumit pesticid .
Utilitarismul oferă o metodă relativ simplă pentru a decide modul de acțiune corect
din punct de vedere moral pentru orice situație particulară în care ne aflăm. Pentru a
descoperi ce trebuie să facem în orice situație, identificăm mai întâi diferitele a cțiuni pe care
le putem efectua. În al doilea rând, determinăm toate avantajele și prejudiciile previzibile
care ar rezulta din fiecare acțiune pentru toți cei afectați. În al treilea rând, alegem varianta
care oferă cele mai mari beneficii după luarea în considerare a costurilor.
De-a lungul anilor, principiul utilitarismului a fost extins și rafinat, astfel încât astăzi
există multe variații ale principiului. De exemplu, Bentham a definit beneficii și prejudicii în
ceea ce privește plăcerea și durerea. Jo hn Stuart Mill, o mare figură utilitaristă din secolul al
XIX-lea, vorbește despre beneficii și nu numai despre plăceri sau dureri , ci și despre ceea ce
înseamnă calitatea sau intensitatea unei astfel de acțiuni .
Utilitariștii diferă, de asemenea, în opiniile lor cu privire la tipul de întrebare pe care
ar trebui să n e-o punem noi înșine atunci când luăm o decizie etică. Unii utilitariști susțin că,
în luarea unei decizii etice, trebuie să ne întrebăm: „ Ce efect va avea acest lucru în această
situație asupra echilibrului general al binele și al răului?” Dacă minciuna ar produce cele
mai bune consecințe într -o anumită situație, ar trebui să mințim. Alții susțin că trebuie să
alegem acel act care este conform regulii generale care ar conduce cele mai bune consecințe.
De exemplu, regula „a spune mereu adevărul” promovează, în general, binele tuturor și, prin
urmare, ar trebui să fie întotdeauna urmată, chiar dacă într -o anumită situație ar produce cele
mai bune consecințe. Cu toate acestea, în ciuda acestor diferențe între utilitari ști, majoritatea
se bazează pe principiul general potrivit căruia moralitatea trebuie să depindă de
echilibrarea consecințelor benefice și dăunătoare ale comportamentului nostru.
În acest fel, utilitarismul se concluzionează ca fiind o teorie morală ce permite
evaluarea acțiunilor indivizilor și care are două dimensiuni esențiale – criteriul binelui și al

9
răului, imperativ moral, ce maximează binele, precum și o regulă de evaluare a acțiunilor
morale sau imorale conform acestui criteriu.
Utilitarismul oferă ră spunsuri la întrebări de tipul „ ce trebuie făcut”, „cum e bine să
trăim”, „ ce trebuie admirat”, transpuse în economie prin termenii împrumutați de
maximizare a profitului.
c) Etica deontologică
Inițiatorul acestui concept a fost Immanuel Kant ( 1724 – 1804). Acesta a propus o
viziune cu totul și cu totul diferită. Generozitatea nu merită nici pe departe respect moral,
deoarece binele făcut altora este doar un mijloc prin care profiturile firmei p e termen mediu
și lung sunt maximizate. Pentru Kant, contează intenția, ci nu consecințele actului, pentru a
putea stabili o valoare morală.
Oamenii urmăresc o varietate imensă de scopuri, toate sunt determinate la nivel
empiric sau psihologic. Trebuie ști ut care dintre acestea valorează cu adevărat din punct de
vedere al moralității. Nu este negată ideea de fericire naturală a indiviziolor sau dreptul
acestora spre a atinge fericirea. Acesta contestă faptul că înclinația acestora naturală se
poate construi pe o practică morală. Valoarea morală a actelor umane depinde în mod
exclusiv de intenția pe care o avem în vederea respectării anumitor reguli sau norme ce
contribuie la definirea unui comportament etic. Ne putem numi morali în momentul în care
nu contea ză cel mai mult dorința de a ne fi cât mai bine nouă, ci cea de a acționa conform
unor reguli și legi morale.
Kant recunoaște într -o măsură mai mare sau mai mică că trebuie să ne folosim unii
de alții. Spre exemplu, studenții se folosesc de profesorii săi, aceștia fiind mijloace de
educație, un vânzător este de asemenea un mijloc comercial. Totuși, trebuie respectată
umanitatea, inclusiv propria ființă și avem datoria de a o proteja față de ceilalți.
Astfel, inițiatorul acestui din urmă principiu, este cel mai aproape de fundamentarea
eticii ca și disciplină riguroasă teoretică. Teoriile sale au rămas definitv ca achiziții în
filozofia morală.
Concluzionând, concret, etica are la bază următoarele principii:
– Fă lucrul corect;
– Fă-o pentru că este bine să faci acest lucru;
– Nu face lucruri greșite;
– Evită -i pe cei care greșesc.
Etica bazată pe datorie susține faptul că unele acțiuni sunt corecte sau greșite din
cauza felului în care sunt pornite, iar oamenii au datoria de a acționa în consecință,
indiferent de co nsecințele bune sau rele care ar putea fi produse.

1.2.2. Principiile etice în afaceri

Principiile etice fac referire la o conduită curentă, la atitudinile oamenilor și
obiceiurile acestora cu privire la concepte de bine și de rău sau de adevăr și de minciună,
echitate sau discriminare, constrângere și libertate. Etica se construiește în fun cție de
următoarele principii:
a) Egalitate în fața normelor:
Morala este făcută pentru oamenii obișnuiți, dar acest lucru nu înseamnă că sfinții,
eroii sau geniile nu trebuie să fie supuși normelor morale. Morala este regula, ci nu excepția.
Egalitatea dintre oameni se referă la egalitatea acestora din punct de vede re al principiilor și
al normelor morale, egalitate în fața legii. Pentru a fi posibil acest lucru, normele și
principiile morale trebuie să fe unele accesibile pentru a putea fi înțelese, indiferent de
educația persoanelor; totodată, acestea trebuie sa po ată fi practicate.

10
b) Claritate și clarificare ( a conceptelor și a pozițiilor):
Oamenii care trăiesc în societăți deschise îș i pot enunța clar părerea vizav i de o
problemă cu caracter moral și pot acționa în acest sens. Neinteresul pentru binele public
blochează calea spre implicarea oamneilor, spre exemplu, în politică sau în administrațiile
publice.
Normele etice și principiile etice sunt diferite și sunt percepute în culturi diferite.
Totuși, există norme supuse principiului universalității care pot fi aplicate oricui, oricând și
oriunde. Acestea nu depind de sentimente, credințe sau obiceiuri particulare.
c) Comunicare onestă și tratament corect al cliențil or companiei:
Produsele oferite consumatorilor trebuie să fie sigure, de calitate, să conțină
instrucțiuni de utilizare, avertismente posibile. Totuși, privind relația cu consumatorii, de
multe ori, reclamele fac apel la minciuni, iluzii, astfel fiind încă lcat principiul veridicității.
d) Comunicare onest ă și tratament corect oferit angaților:
De multe ori angajații sunt tratați ca o marfă, deși ei sunt ființe umane cu scopuri
proprii. Etica care definește relațiile între angajator și angajat introduce utiliza rea
principiilor si normelor morale.
Există drepturi ale angajațiilor cu privire la loialitatea acestora față de companie. Ele
sunt foarte importante. Angajații nu trebuie tratați ca o piesă înocuibilă sau ca pe un mijloc
fix. O sluj bă nu e niciodată doar o slujbă . Întotdeauna există dimensiuni morale legate de
spiritul de echipă, produsele proprii, bunăstarea companiei, relația cu colegii de muncă.
e) Comunicare onestă și tratament corect aplicat acționarilor:
Acesta corespunde unui comportament etic corect, loial, de informare, de
confidențialiate și de transparență față de acționarii organizației.

1.3. Etica și succesul în afaceri

Un punct de pornire îl reprezintă probleme le care se ridică la nivel de etică în afaceri
și examinarea ariilor pe care Codurile Etice ale diferitelor organizații le acoperă. Etica nu se
reduce doar la a respecta legea. Etica presupune gestionarea corectă a raporturilor dintre
indivizi și în comunită țile de oameni.
Pentru a avea succes în afaceri, trebuie urmărit un echilibru între interesele
acționarilor si cele ale grupurilor afectate și implicate, respectiv a partenerilor, de la
furnizori la consumatori și societatea în ansamblul său. Ideea este s implă, astfel cu cât cei
care respectă un set de reguli sunt mai mulți, șansele de câștig pe piață se măresc. Firmele
sunt dependente unele de celelalte, ele nu mai sunt autonome. Acestea se prezintă în
societatea de astăzi ca niște noduri dintr -o rețea. C ăderea sau falimentul uneia poate atrage
după sine căderea mai multora. De fapt, eșescul, precum și succesul sunt împărțite.
Trebuie subliniat faptul că o companie de succes este în primul rând una care
socializează.
Avantajele eticii în afaceri sunt mul tiple pornind de la aceste considerente. De -a
lungul timpului au existat opinii diferite, unele dintre ele se manifestă și acum, conform
cărora, conceptul de etică nu poate fi asociat mediului afacerilor. Profitul este principalul
scop al unei afaceri și a șa trebuie să și rămână. Totodată, acesta nu trebuie să fie singurul.
Companiile se confruntă cu măsuri etice care sunt considerate a diminua profitul. De
obicei, avantajele pe care etica le are în afacere nu se observă într -un timp prea scurt, dar ele
cu siguranța își vor face simțită prezența pe viitor.

11
Motive le bazate pe principii etice pentru conducerea unei afaceri într -o manieră
etică:
– litigiile sau evitările acuzatoare: fără a acționa pe baza unor valori etice
puternice, corporațiile ajung foarte u șor la extremele legale, zone periculoase
unde evitarea, precum și încălcarea legilor conduc la procese și acuzații;
– libertatea regulilor: atunci când predomină comportamente în afaceri
iresponsabile și neetice, rezultatul este formarea unei mai mari biroc rații sau
înăsprirea legislației în vigoare;
– acceptul public: o companie cu valori etice va atrage mult mai ușor publicul;
– încrederea investitorilor: aceștia evită companiile care nu sunt responsabile sau
etice;
– încrederea din partea furnizorilor și partenerilor: se cunoaște faptul că
parteneriatele de succes au la baza încrederea;
– loialitatea clienților;
– performanța angajaților: oamenii ajung la un randament maxim într -un mediu
creativ, deschis și etic, în timp ce companiile cu o proastă reputație at rag si
dificultăți în reținerea talentelor;
– mândria personală: angajații, precum și liderii, se mândresc cu adevărat de
realizări dacă știu că nu au trișat sau că nu au făcut rău altor oameni în vederea
atingerii scopurilor.
De asemenea, OECD – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
prezintă și aceasta avantaje pe care etica aplicată în afaceri o are:
– avantajele pe piață;
– performanța maximă a angajaților;
– reputația managementului;
– avantaje de natură legală și financiară.
Etica afacerilor este în acest fel esențială pentru a avea succes pe termen lung în
cadrul activității desfășurate. La nivel macroeconomic, etica influențează sistemul economic
în întregime. Comportamentul imoral poate să distorsioneze piața și conduce la alocări
ineficiente ale resurselor.
Din punct de vedere micoreconomic, etica se asociază deseori cu încrederea. Aceasta
este necesară, dar nu este și suficientă, pentru câștigarea încrederii furnizorilor,
consumatorilor, angajaților sau a întregii comunități. Literatura economică susține faptul că
încrederea este foarte importantă în relațiile de afaceri.
Așa cum am subliniat anterior, etica în afaceri conduce la succes atunci când se
urmărește echilibrul dintre performanțele economice și performanț ele sociale ale firmei.
Este extrem de importantă conducerea superioară a firmei, atitudinea acesteia prin
intermediul căreia să reiasă respectarea principilor etice prin acțiunile proprii ale
managementului, dar și din politicile pe care firma le adoptă, din sarcinile transmise,
deciziile luate, politicile salariale, modalitatea de aplicare a sancțiunilor, etc.
Trebuie subliniat și faptul că influența și puterea firmeor private asupra societății
este mai mare ca înainte, politicile morale se transformă în unele imorale. În consecință,
organizațiile care vor să atragă consumatori fideli care sunt din ce în ce mai critici, dar și
mai exigenți trebuie să ofere foarte multă atenție felului în care abordează probleme de etică
în activitatea desfășurată.
Deci, es te oare benefică etica pentru companii? Există o concepție conform căreia
responsabilitatea socială și etica ar provoca doar costuri mediului de afaceri. În acest fel, se
consideră că doar companiile cu un capital semnificativ pot avea un comportament
responsabil și etic. Înțelesul conceptului de etică este greștit în acest caz, ea fiind nimic

12
altceva decât un element de caritate, la rândul său dependent de unele sume de bani ce se
împart în luptă pentru cauze bune.
Dacă o compani e respectă norme morale, ac easta contribuie la maximizarea
capitalului său etic. Dar, așa cum am amintit și anterior, interesul pe ntru etica economică
este condiț ionat de schimbările de la nivel mondial, întrucât companiile devin tot mai
complexe, transfrontaliere și dinamice decât până acum. Criteriile de finitorii ale unei
corectitudini morale sunt diferite și suferă modificări rapide. Astfel, chiar unele probleme
mai vechi ajung să fie mai greu de soluționat, companiile trebuie să reanalizeze principiile și
valorile care până de cu rând erau considerate a fi înțelese de la sine.
Un alt argument ar fi cel al afacerilor și al dezvoltării durabile. Comerțul are caracter
universal și este normal să aibă un interes maxim pentru întrega planetă. Activitatea
organizațiil or internaționale, c u puternic caracter penetrant, a condus către
internaționalizarea grijilor și a atenției acordate solidarității dintre popoare. Unele dintre
documentele adoptate ce au pus în evidență conceptul de dezvoltare durabilă au fost
Declarația de la Johanesburg și Planul de punere în aplicare. Dezvoltarea durabilă a fost
elementul principal din agenda internațională, lupta împotriva sărăciei, folosirea resurselor
naturale și protecția mediului.
Cu alte cuvinte, conceptul de dezvoltare durabilă conține toate aceste aspecte,
devenind noțiune integratoare. Dar, cu toate acestea, făr ă o susținere și o abodare etică,
conceptul devine „ lipsit de finali tate” (Revista Certind, 2014).
Acestea fiind spuse, în domeniul business, etica s -a transformat într -un element care
setează liniile directoare și valori pe baza cărora angajatul și acțiunile sale sunt evaluate.
Normele coordonează și relația cu mediul extern, cu partenerii de afaceri și dictează
conduita părților implicate, precum și a felului de prestare a serviciilor.
Etica în afaceri este profitabilă pe termen mediu și lung, aceasta influențeză întreaga
imagine a companiei și pune accent pe importanța relațiilor cu mediul intern, precum și cu
cel extern.

1.4. Etica în lume – perspective interculturale

Una dintre cel e mai interesante provocări pentru companiile multinaționale este
diversitatea țărilor și a regiunilor din lume la nivel cultural. Nu există o rețetă universală, iar
unele probleme apărute țin de multe ori de spiritualitatea poporului respectiv, mai mult
decât de detaliile economice sau sociale.
Cultura unei societăți include și normele morale ale acesteia. Într -o lume
multiculturală există multe concepții despre ceea ce înseamnă a fi moral. În practică este
necesară o diferențiere între universal și specif ic cultural unei națiuni pentru o analiză etică
la nivel internațional.
Cele mai mari diferențe s -a constat că apar între culturile de tip individualist, cum ar
fi cea americană, și cele de tip colectivist, precum Japonia. De asemenea, diferențe există și
între națiuni îndreptate mai mult spre atingerea obiectivelor, cum ar fi Anglia, respectiv
unele pentru care contează mai mult relațiile interumane, precum Franța.
Occidentalii pun accentul pe va lori de tipul libertății person ale, egalității dintre
indiviz i sau respectul dintre oameni; pe de altă parte non – occidentalii prezintă o
multitudine de valori, de la binele comun, la îndeplinirea unor obligații moștenite sau
limitarea propriilor dorințe.
Lumea afacerilor devine tot mai globalizată și nu ar trebui neglijate unele
caracteristici particulare ale eticii din diversele țări de pe glob. De fapt, acestea sunt cele
care stopează dezvoltarea afacerilor la niveluri multinaționale, transformându -se în bariere
socio – culturale, economice sau politice. Totuși, se observă de -a lungul timpului că între

13
culturi rămâne predominantă integritatea, respectul pentru viață, demnitatea oamenilor ce
sunt dincolo de aspecte economice.
Statele Uni te ale Americii este considerată mama eticii în afaceri. Un rol foarte
important în istoria sa l-a jucat caracterul de protestantism, întrucât nicio altă religie nu a
avut vreodată un impact așa de puternic în a determina atitutidinile și comportamentele
acestei nații pe plan economic și etic. Protestantismul, încă de la apariție conținea învățături
religioase și etice cu influențe în economie și comerț. Criticii americani caracterizează
sistemul drept un sistem care are la bază valori materiale dar și inco nsistente din punct de
vedere al moralității. Astfel, SUA are cea mai mare experiență practică și teoretică în
promovara eticii. Teoria etică predominantă este utilitarismul, concept amintit în
subcapitolul 1.2.1.
Ordinea economică la nivelul islamic se bazează pe trei valori considerate
fundamentale: dreptate socială, corectitudine și moderație. Etica islamică se aseamănă cu
cea occidentală. Valoarea care ghidează societatea arabă este Cartea Sfântă a islamicilor. În
funcție de aceasta, sforile se trag în domeniul etic și economic. Etica interzice investiții în
corporații implicate în probleme cu jocuri de noroc sau alcool, precum și în cele care obțin
profit în urma banilor dați cu împrumut.
În Australia, etica în domeniul afacerilor este un concept relativ nou. În ultimele
două decenii, au existat evenimente în domeniul sectorului public și al comerțului care au
atras atenția cetățenilor, în sensul că aceștia au remarcat necesară schimbarea modului de
conducere a acestor tipuri de activități. A fost nevoie de o creștere a responsabilităț ii sociale.
Majoritatea universăților au introdus cursuri și programe de educație de etică în afaceri.
Acest fenomen există în Australia datorită imigrației străine puternice din aceste două
ultime decenii; a predominant îmbogățirea cu orice preț, iar unii au reușit chiar să facă avere
în timp scurt în acest fel. Populația a ignorat specificul național, iar pe de altă parte
Australia s -a luptat cu o cădere puternică a sistemului juridic, existând multe „cazuri de
corupție a magistraților” (Țigu G. , 2005 ).
În Canada, țară cu o calitate a vieții foarte ridicată, etica afacerilor pune accentul pe
probleme din sfera globalizării, dereglementării, precum și a liberalizării comerțului.
Canada trăiește sub influența americanilor și a britanicilor, preluând din ace ste culturi. Un
subiect delicat este și problema „ exportului” de slujbe plătite prost către țări de lumea a
treia, cum ar fi Mexicul. Totuși, un aspect pozitiv din punct de vedere etic este reprezentat
de protecția mediului și de durabilitate, deoarece eco nomia Canadei este bazată în mare
parte pe extracția resurselor naturale.
În Europa, etica în afaceri are o istorie destule de scurtă, acest concept apărând în
scenă cam la jumătatea anilor 80, ca și dicipl ină, dar și ca domeniu practic.
De fapt, primul ce ntru european pentru cercetarea eticii în afaceri a fost
Universitatea Saknt Gallen din Elevția, în 1983. În 1984, s -a format prima catedră de etica
afacerilor, în Olanda. Cu timpul, au apărut multe alte cursuri de etica afacerilor pe întregul
teritoriu eu ropean. În 1987, s -a fondat Rețeaua europeană de etică a afacerilor care a adunat
mai mult de 750 de membrii în 11 ani de activitate.
La Bruxelles, în anul 1987, a avut loc un eveniment foarte important și anume, prima
Conferință Europeană în domeniul etic ii afacerilor, la inițiativa președintelui catedrei de
etică a afacerilor din Olanda, de la The Netherlands School of Business. Multe instituții au
sprijinit acest concept, printre care și Fundația Europeană pentru Dezvoltarea
Managementului. Reprezentații au fost din Olanda, Anglia, Franța, Germania de Vest,
Elveția, Norvegia și Belgia. În cadrul acestui eveniment s-au pus bazele rețelei europene, în
ideea de a promova dezbateri legate de etica afacerilor pe teritoriul Europei, pentru schimb
de experiențe și informații în legătură cu etica europeană în afaceri. În 2000, existau deja
peste 25 de entități europene dedicate studiul eticii afacerilor.

14
În cadrul eticii europene, majoritatea temelor abordate fac referire la: drepturi și
obligații ale angajaților , furnizorilor, clienților, acționarilor, consecințe asupra mediului ale
activităților industriale, practici de publicitate și marketing. După anii 90, accentul a fost pus
pe: etica achizițiilor și fuziunilor, formarea socială a Uniunii Europene, formarea monetară a
acesteia, responsabilități internaționale ale diferitelor corporații, coduri morale și imorale,
audit și consultanță la nivel etic.
Exisă similitudini între U.E. și S.U.A. la nivelul eticii în afaceri: managementul
resurselor umane, al mediului, produsele financiare, calitatea produselor, practici de
marketing, tranzacții comerciale, tehnici contabile, climat moral. Spre deosebire de S tate,
Uniunea Europeană nu are măsuri care să pedepsească atât de drastice. Reglementările sunt
mai blânde. O principală problemă etică U.E. este discriminarea la nivelu l relațiilor
comerciale dintre țările membre, barierele netarifare care compensează eli minarea taxelor
vamale.
Între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii există și destule diferențe
legate de modul de înțelegere și rezolvare al problemelor etice. Europenii analizează
responsabilitatea unui individ într -un conflict împreună cu resp onsabilitatea colectivă. În
schimb, individualismul american este puternic dezvoltat.
Totodată, chiar în cadrul U.E., acțiunile si conceptele etice sunt de multe ori diferite
de la o țară la alta. Spre exemplu, în Germania, „mituirea ” este aprobată tacit d e către
autoriăți din domeniul financiar. Corupția a devenit un domeniu din ce în ce mai profitabil și
atractiv, pornind de la nivelul local, al consiliilor locale, până la superiorii ierarhiei politice.
Acest lucru își are explicația simplă: „mita” este i mpozabilă. Inspectorii de la nivelul
financiar nu verifică decât dacă persoana a declarat ca venit banii primiți în scopul
impozitării. Acest aspect al poporului german a stârnit controverse vii.
România se confruntă cu două teorii referitoare la etica în afaceri. Există susținători
ai faptului că românii încearcă să copieze modelul Occidentului, iar etica afacerilor, ca și
disciplină, este predată chiar dacă nu avem un sistem economic asemănător cu cel al țărilor
capitaliste dezvoltate. Uneori, aceste cons iderente sunt considerate ridicole, întrucât se
încearcă incorporarea unor caracteristicii ale culturii occidentale moderne într -o națiune slab
dezvoltată, demodată.
Pe de altă parte, există adepți ai unei poziții mai logice, care consideră că etica în
afaceri este necesară în România, deoarece co rupția din societatea românească este
principalul factor inhibator spre atingerea obiectivelor unei economii funcțional e,
competitivă și eficientă la nivel internațional.
Odată cu tranziția tării noastre la capitalism, mediul economic corupt a fost
favorizat. Acesta necesită, din această cauză, eforturi educaționale susținute pentru a
sublinia și pentru a scoate în evidență consecințele unui comportament neetic în afaceri.
Astfel, indivizii trebuie convinși că România nu ar putea deveni o societate democratică și
prosperă decât dacă s -ar reuși impunerea unor standarde etice stricte atât personal, cât și
partenerilor de afaceri. Progresul economiei României este inhibat și de cooperarea
nepotrivită dintre companiile din interiorul țării cu investitorii puternici străini. Este
necesară o familiarizare cu standardele occidentale și codurile etice ale acestora, deoarece
companiile multi și transnaționale nu ar fi interesate în a face investiții în țări corupte. Ele
doresc reglementări stabile, clare pentru a putea obține profit legal conform legislației din
țara de origine.
Legislația instabilă și ambiguă, sistemul greoi de taxe, birocrația, decizii incerte
politice, lipsa infras tructurii în transport și corupția sunt principalele motive descurajatoare
pentru investitorii străini în România.

15
1.5. Etica la nivelul companiilor multinaționale

O companie multinațională operează în medii culturale și operaționale diferite, ale
mai multor țări. Fiecare țară are propria sa infrastructură a culturii, responsabilitatea socială
fiind înrădăcinată în cultura națiunii. De aceea, este nevoie ca o corporație să își modeleze
programele detaliate de responsabilitate socială în funcție de aștep tările și de nevoile unice
ale fiecărei țări. Subsidiarele trebuie să interacționeze cu mediile sociale ale țării gazdă și să
stabilească fiecare detaliu corespunzător unui program eficient social. Aceasta trebuie să
integreze așteptările numeroase ale păr ților implicate în desfășurarea activității din afara
țării mame.
Foarte multe unități subsidiare străine ale multinaționalelor experimentează
adevărate provocări în a face față diferențelor culturale ale țărilor gazdă. Diviziunea
culturală semnificativă d intre sediile centrale, unitatea subsidiară și mediul țării gazdei
prezintă complexități cu care se confruntă firma mamă.
În analiza culturii țărilor gazdă sunt utilizate dimensiunile culturale ale lui Hostfede,
respectiv evitarea incertutidinii, distanța față de putere, masculinitatea și feminitatea,
individualismul. Acestea sunt utili deoarece sunt considerate „cea mai amplă examinarea a
valorilor transnaționale într -un context managerial” (Brouthers K. & Brouthers L. , 2001) .
Aceste dimensiuni pot oferi o imagine descriptivă destul de extinsă a societății unei țări. La
nivelul central al multinaționalelor, perspectivele eticii și responsabilității sociale pot fi
largi, generale, universale și globale. La nivel de unitate subsidiară străină, perspectiva
poate fi una relativă sau bazată pe un tip con tingent din mediul țării gazdă (Manyika J.
,2012) . Valorile de bază ale eticii în afaceri și ale responsabilității sociale trebuie să fie
împărtășite în întreaga organizație pr in intermediul internetului . Valori le fundamentale oferă
un set de linii directoare pentru dezvoltarea unor planuri de responsabilitate socială
responsabilă și proactivă pentru mediul țării gazdă .
Literatura de afaceri internațională recunoaște faptul că firmele subsidiare trebuie să
se dezvolte la nivel al responsabilității sociale ca parte a strategiei globale. Succesul în
afaceri în domeniul politicii publice nu este mai puțin important decât cel din arena
economică. Firmele și -au extins în general eforturile pentru a lua cele mai bune decizii la
nivel social, iar în mod constant, pe plan mondial, multinaționalele încearcă să își modeleze
politica condițiilor sociale prin care se dezvoltă. Acestea trebuie să fie proactive pentru a -și
putea atinge obiectivele. De exemplu, s -a constat că firmele americane se confruntă cu o
gamă largă de riscuri și potențiale provocări pe teritoriul Europei pe care trebuie să le
cunoască și să le analizeze în permanen ță.
În analiza aspectelor legate de etică în cadrul corporațiilor, responsabilitatea socială
poate fi descrisă pe larg sau la nivel general. La nivel central, o multinațională ar trebui să
urmărească „globalizarea” aspectelor și a valorilor pe care le cons ideră importante, pe lângă
anumite detalii care sunt de natură universale și sunt oricum aplicabile în majoritatea țărilor
din lume.
Abordarea părților interesate este utilă, se pot analiza ambele unități: sediul
corporației și fiecare unitate subsidiară străină. La nivelul sediului, părțile implicate ar putea
fi privite ca un ansamblu global. În cazul fiecărei unități de filială străin ă, acestea pot fi
evaluate în funcție de țara gazdă. Fiecare dintre subsidiare are o amprentă locală, dar trebuie
să reflecte simultan preferințele si aspectele generale, de bază ale responsabilității sociale a
sediului mamă. Obiectivele și programele de r esponsabilitate socială sunt reglate la
condițiile culturale și economice ale țării gazdă, astfel acestea devin mai eficiente.
Un sediu al unei multinaționale consideră cultura țării sale de origine punctul de
plecare pentru etica sa în afaceri, fondatoar e a responsabilității sociale. Ulterior, aceasta
poate extinde domeniul de aplicare al eticii în afaceri pe măsură ce se extinde în diferitele

16
regiuni ale lumii. Pe măsura extinderii, aceasta promovează medii culturale și operaționale
noi.
În centrul valo rilor fundamentale universale se află valorile comune celor mai mari
religii ale lumii, cum ar fi „noi toti suntem copii ai lui Dumnezeu, fii bun, tratați -i pe ceilalți
bine, faptele bune aduc recompense bune, f ii bun cu cei săraci, etc. Aceste valori reli gioase
și morale sunt considerate universale și au devenit o bază pentru valorile globale
fundamentale ale unei companii multinaționale. În funcție de aceștia, multe companii își
fixează misiunea, viziunea și strategia competitivă. Pentru filiale străine a le unei corporații
adaptarea la mediile culturale și de altă natură ale țării gazdă locale, viziunea, misiunea de
bază, obiectivele, etica afacerilor, obiectivele de responsabilitate socială pot fi derivate din
misiunea de bază a companiei . De asemenea, fi liale străine își pot stabili obiectivele
detaliate pornind de la etica în contextul de afaceri locale și sociale.
Conform accepțiunilor larg răspândite, etica afacerilor internaționale face referire la
dimensiunile etice ale relațiilor dintre mai multe țări sau parteneri privați din diferite state.
Valorile, principiile morale sunt variate și diferă de la o cultură la alta, ceea ce este
considerat a fi etic pe un anumit teritoriu poate să fie complet imoral într -o altă sferă
mondială. problemele etice pe care le au corporațiile multinaționale vizează aspecte
referitoare la mită și corupție sau la minori exploatați în ț ările sărace. Nu se poate considera
un mediu sau un mod unic în care firmele internațioanle trebuie să acționeze, încât să aibă
un comportament moral. Organizația Internațională a Muncii a formulat „Declarația
privitoare la firmele multinaționale și la pol itica lor socială” în anul 2006. Aceasta vizează
aspecte sociale legate de forța de muncă din interiorul multinaționalelor și oferă linii de
conduită corporațiilor de acest tip ce fac investiții în țări străine, având relații
guvernamentale cu țările gazdă . Multe companii de acest fel au adoptat și au propus coduri
de conduită speciale pentru activitățile de la nivel internațional. Totuși, etica în acest
domeniu nu poate fi doar o extrapolare internațională a elementelor comerciale a unei
națiuni. Așa cum a m amintit anterior, societățile subsidiare trebuie să aibă în vedere și
cultura țării gazdă și trebuie să projeze, în primul rând, drepturile omului, considerate
fundamentale.
Companiile multinaționale se confruntă cu problema alegerii uneia dintre cele do uă
politici: respectarea cu strictețe a codului etic din țara de origine, indiferent de locul în care
operează în lume sau adaptarea politicilor la stilul de afaceri și tradițiile din fiecare țară
gazdă.
Prima variantă are avantajul de a menține reputația firmei și de a nu stârni obiecții
sau critici din partea consumatorilor. Astfel, se consolidează prestigiul firmei și pe plan
internațional. Ca și dezavantaj, se poate întâmpla ca pe unele piețe naționale să nu se poată
pătrunde dat fiind faptul că nu sunt acceptate practici discutabile etice sau ilegale.
Cea de -a doua variantă permite penetrarea pe piețele dominante a multinaționalelor,
indiferente dacă acestea au practici dubioase. Dezavantajul derivă din opinia publică din țara
de origine și criticile af erente.
Există și probleme referitoare la angajarea forței de muncă și la aspecte legate de
personalul companiilor de acest gen, cum ar fi salarizarea angajaților locali ai
multinaționalelor din tări slab dezvoltate comparativ cu țările de origine. Odată cu mutarea
forței de muncă în țările mai puțin dezvoltate, crește șomajul în țările dezvoltate.
Transnaționalele sunt acuzate de adoptarea unor politici egoiste, privind
maximizarea profitului, creând prejudici salariaților din țara de origine. Aceștia pie rd
locurile de muncă, odată cu transferul investițiilor pe teritoriul altor țări. Pe de altă parte,
angajații din țările bine dezvoltate au avantajul legilor pieței și a competitivității.
Există și alte critici aduse corporațiilor ce activează la nivel mo ndial. Ele sunt
considerate imoral e prin exploatarea mâinii de lucru ieftine și a resurselor naturale în țările

17
slab dezvoltate. În acest fel, pot obține profituri extraordinare. Multe firme de dimensiuni
mari transferă industriile poluante și dăunătoare p e teritoriul unor țări mai puțin dezvoltate
sau în curs de dezvoltare. De asemenea, multe dintre ele pot reprezenta cauza sărăciei din
țările în curs de dezvoltare, dar și a tulburării de ordin social din aceste țări.
Atunci când o companie dintr -o țară dezvoltată își desfășoară activitatea într -una
asemănătoare, legile din țara gazdă sunt acoperitoare pentru a preveni orice tip de exploatare
ilegală. Atunci când standardele țării gazdă scad, nu este nevoie de implement area
standardelor celor mai înalte pentru că nu ar mai fi respectate tradițiile culturale din
respectiva țară gazdă. Acesta nu este un motiv pentru ca unele companii multinaționale să
își ascundă comportametele imorale în spatele unor nivele de dezvoltare economică mai
slabe.
Există motive întemeiate pentru ca o multinațională să fie etică prin comportamentul
său internațional de afaceri. Un comportament de afaceri neetic ar afecta grav reputația
companiei, dar și a persoanelor cheie ale acesteia din cadrul sediului central, filialei străine
și țării sale de origine. Practicile neetice pot provoca pagube importante și pot fi costisitoare,
în ceea ce privește daunele aduse relațiilor publice. Orice companie etică profită de un
avantaj competitv pe termen lung .

Acestea fiind spuse, ca și recomandări pentru ca o multinațională , și nu numai, să
urmeze practici etice și responsabile din punct de vedere social, se pot aminti:
Figura 1.1. Sistemul companiilor multinaționale
Sursa: Journal of Business Ethics, 2010, Springer

18
– dezvoltarea valorilor, obiectivelor de responsabilitate etică și socială care sunt
sănătoase din punct de vedere social. Această abordare împiedică frauda, mita,
denaturar ea și înșelăciunea și stopează cheltuieli inutile pentru daunele cauzate
de dezamăgirea public a clienților, a furnizorilor, precum și imposibilitatea de
extindere ulterioară ;
– executivii de la toate nivelurile trebuie să colaboreze îndeaproape cu
subordona ții și echipele lor pentru a examina îndeaproape toate riscurile
potențiale de comportament neetic și social iresponsabil. Discuțiile frecvente
care privesc greșelile altor firme pot aduce la suprafață aceste probleme și pot
sensibiliza toți angajații c u privire la ispitele și efectel e negative ale
comportamentului neetic în afaceri ;
– crearea unei culturi etice și responsabile din punct de vedere social în cadrul
organizației, urmărind strategii care să conducă la durabilitatea practicilor
responsabile din punct de vedere social și ecologic. Acestea pot avea costuri pe
termen scurt, dar pot avea beneficii pe termen lung în termeni atât monetari, cât
și nemonetari, de exemplu practici care ar conduce la o îmbunătățire a imaginii
unei firme din punct de vedere ecologic, o imagine etică impecabilă în toate
regiunile lumii ;
– formularea obiectivelor și strategiilor corporative în concordanță cu cele mai
înalte standarde de etică în afaceri și responsabilitate socială;
– familiarizarea tuturor persoanelor implicate cu normele și reglementările
guvernamentale din industrie și din re giunile în care funcționează companiile
multinaționale și filialele sale din străinătate;
– transferarea celor mai bune practici dintr -o parte centrală a multinaționalei către
toate celelalte p ărți străine și adaptarea acestora în funcție de necesități ;
– colaborarea cu mediul local și cu autoritățile guvernamentale pentru
îmbunătățirea relațiilor cu autoritățile locale .

19
Capitolul 2
Evaluarea normelor de etică și modalități de aplicare în cadrul Ford
România SA

2.1. Istoricul și conceptul Ford

Ford Motor Company s -a născut la 16 iunie 1903 în Detroit, într -o fabrică de
vagoane care a fost transformată ulterior. Ca și mijloace fixe, aceasta deținea instalații,
scule, mașini, proiecte, patente, specificații, planuri, dar și 28.000$ din partea a 12
investitori. Mai târziu, peste 5 ani, Henry Ford, fondatorul, la început inginer șef și mai apoi
președinte, a operat un program global de dezvoltare și producție ce a condus la mutarea
firmei într -o clădire de dimensiuni mai mari, tot în Detroit.
În primele 15 luni de la înființare s -au produs 1.700 de automobile, primele variante
au fost Modelul A. Pe parcursul a 5 ani, din 1903 până în 1908, inginerii împreună cu Henry
Ford au trecut rapid prin alfabe t – de la Modelul A la Modelul S – chiar dacă multe dintre
ele au fost doar modele experimentale și nu au ajuns către public. Poate că cel mai de succes
a fost Modelul N – un autovehicul ușor, mic, lansat la prețul de 500$ pe piață.
La finele lui 1913, For d Motor Company ajunsese să producă jumătate din totalul
automobilelor fabricate în State. Aici a fost nevoie de lansarea unei producții în masă.
Henry Ford considera că fiecare angajat are locul său stabilit și sarcini foarte clare de
îndeplinit iar , în acest fel, un automobil se va construi mult mai repede, decât în cazul
mutării dintr -o secție în alta, fără economii de ore de muncă. În anul 1914, Henry Ford a
șocat pe toată lumea susținând că salariul minim de la acea dată la Ford Company era de
5$/zi, c eea ce însemna dublul salariului minim în acea perioadă. Acesta considera că cei 5$
pe zi pentru o muncă de opt ore a fost cea mai deșteaptă mișcare pentru reducerea costurilor
pe care ar fi putut -o vreodată realiza.
Cel de -al doilea război mondial a adus de la sine o stare critică a companiilor la acel
moment. Henry Ford II, președinte la acel moment, conducea linia de asamblare a primului
automobil fabricat după război, existând deja planuri de descentralizare a comp aniei. Ford
Motor Company a pierdut sume de ordinul milioanelor de dolari pe lună și a fost nevoită să
își reia poziția dinainte de război, poziția dominantă pe piață, de putere în industria auto.
Tânărul Henry Ford II a pornit misiunea de constituire de l a zero a companiei de
automobile.
În anul 1948, toate companiile de automobile au venit cu schimbări majore ale
ultimelor modele oferite pe piață. După trei ani productivi, Statele Unite ale Americii erau
pregătite de revoluție în domeniul de design auto. În 1949, Ford a vândut aproximativ
807.000 de automobile și a ajuns la un profit de 177 milioane de dolari, cu 83 milioane de
dolari mai mult decât anul precedent.
Din punct de vedere al diversificării, programul de reorganizare de după război al lui
Henr y Ford II a restabilit sănătatea companiei și a condus -o spre extin dere. Aceasta s -a
concretizat în 44 de fabrici producătoare de autovehicule, 18 de asamblare, 32 de depozite,
13 centre de proiectare, 2 terenuri mari de testare în S.U.A. totodată, compani a s-a extins și
spre activitatea de service, piese de schimb, sticlă, sectorul aerospațial, închirieri auto,
asigurări.
Succesul pe piață s -a datorat în spec ial realizărilor lui Henry Ford care, de -a lungul
anilor a întâmpinat și dificultăți, pe timp de pa ce sau de război, Ford Motor Company s -a
dezvoltat, prin intermediul unui singur om, viziunea acestuia, un mic garaj, cunoscând o
forță schimbătoare a naturii mobilității personale.

20
Un alt punct forte, considerat astăzi un lucru firesc, a fost accesibilita tea
automobilului. Acest aspect a contribuit la dezvoltarea economică extraordinară și la
stabilitatea companiei pe plan mondial. Spiritul fondatorului său este întruchipat și în
prezent, Ford Company venind cu soluții inovatoare legate de design, tehnolog ie și
fabricație. Tradiția de familie continuă și astăzi, William Clay Ford Jr., strănepotul
fondatorului, conduce compania. Corporația acționează în peste 200 de piețe din întreaga
lume.
Ford Motor Company este orientată pe lansarea pe piață a unor produc e de cea mai
înalta calitate, respectând principii ale respon sabilității mondiale, a posibili tăților de
susținere și a corporației în sine. Pentru clienți, nivelul maxim de calitate asigurat este
fundamental și reprezintă chiar un preț de intrare pe piață. În secolul 20, nicio altă companie
nu are un impact așa de mare asupra oamenilor din întreaga lume. Lumea s -a schimbat de
când Henry Ford a lansat producția în masă a autovehiculelor fiabile ce puteau fi cumpărate
de familii cu venituri medii.
Ford este c ea de -a doua companie producătoare de autovehicule ca mărime din lume.
Aceasta are peste 350.000 de salariați, pe teritoriul a 6 continente. Mărcile produse de Ford
sunt Ford, Land Rover, Mazda, Volvo, Aston Martin, Lincoln, Mercury, Jaguar. În Europa,
Ford esre prezent pe 42 de piețe, cu peste 60.000 de angajați.
În 2006, compania și -a majorat capacitatea de împrumut la aproape 25 de miliar de
de dolari, plasând toate activele corporative substanțiale ca și garanții. William Clay Ford
Jr., cunoscut ca și Bi ll Ford, a declarat că „falimentul nu este o opțiune”.
Compania a raportat cea mai mare pierdere a nuală din istoria sa în anul 2006, de
12,7 miliarde de dolari și a estimat că nu va reveni la rentabilitate până în anul 2009. Totuși,
Ford a surprins Wall St reet în cel de -al doilea trimestru din 2007, cu un profit de 750 de
milioane de dolari . Anul s -a încheiat până la urmă cu o pierdere de 2,7 miliarde de dolari,
datorată restructurării financiare Volvo.
În 2008, Ford Motor Company și -a vândut acțiunile Jaguar și Land Rover către Tata
Motors pentru suma de 2,3 miliarde de dolari. În acest an al crizei economic e mondiale,
Ford a declarat că „ noi, Ford, avem speranța că avem suficientă lichiditate, dar trebuie să
fim pregătiți pentru perspectiva deteriorări i condițiilor economice”. De asemenea, compania
a susținut că prăbușirea unuia dintre concurenți ar avea un impact sever asupra Ford. Ford
Motor Company, împreună cu Chrysler și General Motors, au prezentat planuri de acțiune
pentru sustenabilitatea indust riei. Pe termen scurt, Ford nu avea nevoie de împrumuturi
guvernamentale, însă a solicitat o linie de credit de 9 miliarde dolari pentru o protecție în
plus față de condițiile economice care păreau să se agraveze.
În ianuarie 2009, Ford a raportat o pierde re de 14,6 miliarde dolari din anul
precedent, reprezentând un record pentru companie. Aceasta și -a păstrat o lichiditate
suficientă pentru a -și putea acoperi și finanța operațiunile curente. Cu toate acestea, Ford a
reușit să obțină un profit de 2,7 milia rde de dolari în anul fiscal 2009, primul profit din
ultimii 4 ani.
În 2012, acțiunile companiei au fost reînnoite la gradul de investiții, permițând
îmbunătățiri durabile. În octombrie 2012, Ford a vândut producția componentelor sale de
climatizare către Detroit Thermal Systems LLC, la un preț necunoscut.
La 3 ianuarie 2017, CEO -ul Ford Motor Company, că printr -un „vot de încredere”
cauzat de climatul pro -business încuraj în mare parte de președintele ales, Donald Trump,
compania și -a anulat planurile de a investi 1,6 miliarde pe teritoriul Mexicului pentru
fabricarea modelului Ford Focus. Acest model va fi fabricat în continuare în fabricile deja
existente din Mexic, în schimb Ford va investi 700 de milioane de dolari în Michigan,
locație unde va crea 700 de noi locuri de muncă.
Ca și inovații aduse de Ford în compania sa sunt amintite:

21
– salariul de 5 dolari pe zi oferit de Ford era de două ori mai mare decât salariul
standard din a ceasta ramură și le permitea salariaților companiei să cumpere
autovehiculel e produse chiar de către ei. Ford considera că în acest fel, beneficiul
companiei este împărțit cu oamenii care ajută la obținerea acestui beneficiu ;
– posilibitatea de angajare a persoanelor cu dificultăți mintale și fizice în câmpul
muncii ;
– programe diversificate de instruire la locul de muncă, pornite de la cursurile de
engleză în 1914, oferite la uzina Ford Highland Park, atunci când Henry Ford a
înțeles că oamenii săi au nevoie de ajutor pentru studierea limbii, în special
imigranții.
Ford însuși ș i-a rezumat principiile de afaceri:
– lipsa fricii de viitor sau de venerație a trecutului: cel care se teme de viitor, cel
care se teme de eșec își limitează activitățile. Eșecul este doar o ocazie de a
începe din nou într -o manieră mai inteligentă, nu exis tă o rușine în eșecul cinstit,
dar există o rușine în teama de a eșua. Ceea ce este în trecut este util pentru că
sugerează căi și mijloace pentru progresul viitor ;
– respectarea concurenței: este de acuzat încercarea de a crea o afacere profitabilă
doar pentru un câștig personal, compania trebuie să domine prin forță, nu prin
inteligență artificială. ;
– serviciile oferite înaintea profitului: fără profit, afacerile nu se pot extinde, nu
este nimic greșit să ajungi la profituri, dar acesta trebuie să fie ca o recompensă a
unui serviciu oferit de calitate;
– forța de muncă nu este cumpărată la un preț scăzut și nici nu se vinde ieftin:
aceasta este corelată cu cumpărarea materielor într -o manieră echitabilă, cu cea
mai mică adăugire posibilă a costurilor.

Figura 2.1. Principiile Ford Motor Company
Sursa: www.wikipedia.com II. Respectarea
concurenței
IV. Forța de muncă
nu se cumpără și
nici nu este
vândută ieftinIII. Serviciile oferite
înaintea profituluiI. Lipsa fricii de
viitor sau de
venerație a
trecutului

22
Fordismul este un concept ce descrie un sistem economic și social modern ce are la
bază producția industrializată și standardizată de masă, dar și consumul de masă. Conceptul
este denumit după Henry Ford și este utilizat în teoria economică, socială și de mangament
privind producția, consumul, condițiile de lucru, fenomenele conexe.
Conceptele fordismului, odată cu revoluția tehnologică, au permis forței de muncă să
înflorească. Cea mai im portantă contribuție a fost descompunerea sarcinilor complexe în
unele mai simple cu ajutorul specializării. A fost permisă o flexibilitate adaptabilă, s -a creat
o linie de asamblare care putea schimba componentele în funcție de nevoile produsului de
asamb lat.
Astfel, succesul major al acestui concept a derivat din trei principii importante:
1. standardizarea produsului – nimic nu este lucrat manual, se folosesc mașini,
matrițe de către muncitorii necalificați;
2. se utilizează linii de asamblare cu unelte și echipamente speciale ce permit
angajaților să contribuie la produsul finit;
3. muncitorii sunt plătiți cu salarii mai mari, pentru a -și putea permite să cumpere
produsele fabricate.

2.1.1 . Caracteristicile companiei Ford România SA

Istoria Ford în România începe în anul 1928, atunci când secretarul Legației
România la Washington, Andrei Popovici i -a decernat un î nalt ordin al Casei Regale lui
Henry Ford ca „binefăcător pentru dezvoltarea industriei, omenirii, a relațiilor de ordin
social și internaționale”.
Ford deschide în 1931 o firmă comercială pe teritoriul României, iar în 1932, filiala
din Anglia care patrona firma din țara noastră, este anunțată că există disponibilitate în a
deschide o linie de asamblare la București.
Astfel, Ford a cumpărat un teren în cartierul Floreasca și a construit o uzină dotată cu
cea dintâi linie de montaj din Europa de Est de tip operațional, cu peste 100 de angajați,
putând să asambleze 2.500 de autovehicule anual. Ford a organizat cursuri pentru inginerii
săi în vederea sp ecializării. Piesele erau fabricate și montate în fabrica bucureșteană sub
observațiile stricte ale specialiștilor. În 1939 au fost trimise la Detroit chiar mostre, șuruburi,
acumulatori și alte feluri de repere ce se fabricau în România pentru examinare. Acestea se
întorceau cu observații corespunzătoare.
Al doilea război mondial a afecta t și activitatea Ford din România. În 1940 lipsa de
lichidități era evidentă. Ford Româ nia a vândut în primul trimestru al anului toate
automobilele de pe stoc, urmând apoi chiar epuizarea stocului de camioane. Nu mai existau
importuri din Statele Unite ale Americii, fabrica începea să furnizeze comenzi exclusiv
armatei române. Totodată , cu intrarea în sfera de influență a nemților, fabrica din București
a onorat cereril e armatei române și germane. După încetarea războiului, filiala din Marea
Britanie a încercat sa reia legătura cu Ford din România, însă deprecierea monedei naționale
și instaurarea comunismului au suspendat aceste activități în anul 1946, septembrie.
Abia în perioada postbelică, anul 1966, Ford a încercat să vină din nou în România
cu ajutorul filialei germane, printr -o propunere de tip joint -venture. Profilul uzinei a fost
schimbat în aparatură automatizată, funcționând între timp firma Automatica care a
construit și alte noi hale. De fapt, hala de asamblare a autovehiculelor Ford a supraviețuit
chiar până în zilele noastre.
Un nou început pentru Ford Motor Company în România a fost în anul 2007, atunci
când a venit la Craiova, moment în care a cumpărat pa chetul majoritar al acționarilor
Automobile Craiova. Astfel, după 74 de ani de la fabricarea primului Ford în România, în

23
2009, septembrie, a ieșit din linia de fabricație craioveană primul Ford Transit Connect.
Aceasta avea culoara albă și a fost donat că tre spitalul municipal Craiova.
În prezent, Ford România își are sediul în Craiova , pe strada Henry Ford, la numărul
29 și este subsidiara companiei americane Ford Motor.
Uzina în care își desfășoară astăzi activitatea a fost înființată în 1976 ca societat e
mixtă româno – franceză, și anume Oltcit. În 1991, Oltcit a devenit Automobile Craiova și,
împreună cu Daewoo s -a format compania Daewoo România.
În anul 2007, Ford a venit cu oferta de 57 de milioane de euro pentru 72,4% din
acțiunile deținute de Autom obile Craiova. După semnarea contractului, Comisia Europeană
a pornit o investigație conform căreia Ford experimentase un ajutor de stat ilegal. În 2008,
Comisia Europeană a cerut României să recupereze 27,5 milioane de euro de la Ford, ca și
ajutor de sta t ilegal.
În martie 2008, Ford a preluat Automobile Craiova în mod oficial. A început cu
proiecte de modernizare și s -a angajat că va produce minim 200.000 de mașini în cel de -al
patrulea an de la momentul privatizării, că va investi 800.000 de milioane de euro și ca va
păstra toți salariații.
În anul 2010, Ford realiza un împrumut de 400.000 de milioane de euro oferit de
banca Europeană de Investiții pentru care statul român oferea garanții în proporție de 80%.
Creditul urma să fie folosit pentru proiect e de dezvoltare ale unor motoare cu emisii de
dioxid de carbon reduse în cadrul uzinei din Craiova.
Producția în Craiova a început în septembrie 2009, în ritm destul de scăzut,
aproximativ 10 automobile/zi, până la sfârșitul anului existând apropae 1.000 de unități
produse.
Ca și misiune, făcând parte dintr -o companie multinațională, este important să dețină
un set de standarde prin care se poate evalua cu ușurință eficiența companiei, și prin care să
poată fi evaluați externi. Aceste standarde sunt numite de companie viziune, misiune și
valori.
Viziunea Ford România este de a deveni lideri în sfera produselor și serviciilor
industriei de automobile. Misiunea pornește de la nivelul global, fiind o familie
diversificată, dețin o moștenire de care sunt mândri și cu ajutorul căreia s -au ridicat cu
pasiune în furnizarea serviciilor si produselor remarcabile. Valorile companiei se
concretizează în a face ceea ce este corect pentru oamenii din interiorul companiei, pentru
mediul din care fac parte, dar mai presus de orice, pentru clienții corporației.
O companie care își dorește succesul pe piața de astăzi trebuie să cunoască
diversitatea societății în carea aceasta funcționează. Trebuie să își dezvolte o diversitate
proprie, oferind un exemplu pozitiv și de zero t oleranță pentru un comportament
discriminatoriu angajaților săi. Ford este angajată ferm față de diversitate, un avantaj și un
element cheie în construirea unor optimizări viitoare. Diversitatea Ford România implică
toți angajații companiei, dealerii și fiecare dintre clienți. Oamenii sunt abordați ca și
personalități individuale ce trebuie tratați cu demnitate și respect așa cum fiecare dintre noi
merităm. Cerințele oamenilor trebuie depășite cu orice ocazie.
Guvernul României a făcut importanți pași pen tru a îmbunătăți mediul local de
afaceri și a fost felicitat de către Ambasada Americană în România pentru Masterplanul de
transport adoptat în vederea creării unei Românii mai atractivă pentru investitorii străini.
Ambsadorul american în România a susținu t că există trei obstacole ce blochează investițiile
în România: corupția, accesul la resurse umane, precum și calitatea guvernării. Majoritatea
investitorilor acuză lipsa forței de muncă calificate și infrastructura de transport ce stă în
calea creșterii activităților specifice.
În prezent, uzina Ford din Craiova se pregătește pentru lansarea în producție a noului
model EcoSport, programat pentru această toamnă. De asemenea, în ultimii ani, Ford s -a

24
confruntat cu concedieri masive, ca urmare a unei activit ăți optimizate, dar și a crizei
economice ce a condus la reducerea cererii pe piețele europene. Din acest motiv, pentru
redresare, în acest an, Ford ar fi preconizat angajări în masă pe bază de selecții la care
oricine s -ar putea înscrie online. Probabil c ă angajările vor crește și în momentul în care
producția modelului EcoSport va începe, pentru ca personalul să poată face față unui ritm al
producției crescut.

2.1.2 . Ford România SA în cifre

Cunoașterea datelor financiare ale unei companii ajută la identificarea eficienței
acesteia, concretizată în utilizarea resurselor umane, financiare și materiale. De asemenea,
aceste date furnizează informații și despre dimensiunile firmei și, la nivel general, cifrele
angrenate în activitatea pe care o întreprin de.
În tabelul următor sunt prezentate câteva date din raportările Ford România, conform
indicatorilor Contului de profit și pierdere al companiei.

Tabelul 2.1. Indicatorii contului de profit și pierderi Ford România SA 2011 – 2015
Indicatori din
Contul de Profit si
Pierdere 2011 2012 2013 2014 2015
Cifra de afaceri 797.674.088 2.479.148.106 4.843.240.327 4.053.284.595 3.756.336.413
Total venituri 1.137.987.786 2.895.195.588 5.197.629.457 4.520.928.138 3.985.944.589
Total cheltuieli 1.609.338.774 3.375.876.598 5.128.769.771 4.495.569.521 4.067.463.560
Profit brut -471.350.988 -480.681.010 68.859.686 25.358.617 -81.518.971
Profit net -471.350.988 -480.681.010 68.859.686 25.358.617 -81.518.971
Numar salariati 3.501 3.745 3.448 3.143 2.668
Moneda: lei
Sursa: www.doingbusiness.ro

25
Cifra de afaceri reprezintă totalitatea veniturilor obținute din activitatea comercială
curentă, fiind unul dintre indicatorii cei mai importanți pentru măsurarea performanțelor
economice ale unei companii. C ifra de afaceri permite o determinare a poziției pe piață și
oferă informații despre activitatea sa în manieră dinamică.
Ford România s -a confruntat cu oscilații foarte mari la nivelul acestor indicatori în
ultimii ani prezentați în tabel. Cifra de afaceri a f ost în creștere la început, ca mai apoi să se
mențină la un nivel constant. Cu toate acestea, compania a înregistrat pierderi în anii 2011,
2012 și 2015, datorită unui nivel al cheltuielilor mai mare decât cel al veniturilor.
Astfel, pentru anul 2015, Ford România reflectă că a avut un an mai slab în producția
de motoare și mașini față de anii anteriori. Cea mai mare cifră de afaceri înregistrată de când
se află în Craiova a fost în 2013, respectiv 4,843 miliarde de lei. Practic, în 2015, volumul
afacerii F ord s -a diminuat cu 23%. Evoluția cifrei de afaceri se observă în graficul de mai
jos.

Grafic 2.1. Evoluția cifrei de afaceri a Ford România
Sursa: www.doingbusiness.ro
La vremea respectivă, anul 2013, exista o producție de 380 de mașini pe zi și
aproximativ 1.000 de motoare. Din anul 2015 încoace, producția s -a diminuat la 280 de
mașini și aproape 700 de motoare. În anul 2013, fabrica Ford Craiova a vândut aproximativ
68.500 de mașini, conform datelor statistice publicate, în 2014, în Europa, s -au vândut
53.900 de autovehicule, urmând ca în 2015, compania să înregistreze circa 46.000 de
vehciule B -Max vândute. Datele cu privire la anul 2016 sunt mai puțin cunoscute. În
primele 6 luni ale anului 2016 au fost vândute în Europa 16.151 de autovehicule B-Max, iar
în luna martie compania s -a confruntat cu un record al vânzărilor lunare – 5.600 de mașini
livrate extern.
Evoluția numărului de salariați ai companiei din Bănie este creionată în graficul de
mai jos. 797,674,0882,479,148,1064,843,240,327
4,053,284,595
3,756,336,413
01,000,000,0002,000,000,0003,000,000,0004,000,000,0005,000,000,0006,000,000,000
2011 2012 2013 2014 2015CIFRA DE AFACERI -LEI

26

Grafic 2.2. Evoluția numărului de salariaț i ai Ford România
Sursa: www.doingbusiness.ro
În intervalul 2011 – 2015, Ford România s -a folosit de măsuri pentru eficientizarea
activității ce au condus la o reducere semnificativă a numărului angajați lor. A fost introdus
în companie conceptul de plecăr i voluntare, conform căruia salariații care doreau renunțarea
la locul de muncă primeau până la 23 de salarii compensatorii, toate în funcție de vechimea
pe care o aveau în fabrică. Astfel, se poate observa o scă dere a numărului de angajați Ford.
În 2013 e rau 3.448 de persoane, iar la finele lui 2015, compania a mai rămas doar cu 2.668
de angajați.

2.2. Principii de aplicare ale codului de conduită al companiei

Pentru Ford România, responsabilitatea socială a organizației înseamnă ajutorul
acordat celor din jur și conștientizarea problemelor de mediu și de acceptare a diversității
sociale. Compania se bucură și este onorată de a fi desemnată printre cele 132 dintre cele
mai etice companii din lume. În acest clasament, corporația este singura producătoare de
autovehicule, pentru 6 ani consecutivi.
Evaluarea celor mai etice companii din lume are la bază o structură dezvoltată de
către Institul Ethisphere pentru a stabili cât de performantă este o companie privită în
manieră obiectivă, standardizată și consi stentă.
Distincția în interiorul clasamentului se face pornind de la evaluarea următoarelor
cinci categorii:
– etica și conformitatea;
– cetățenia corporativă și responsabilitatea;
– cultura eticii, leadership -ului și guvernării;
– inovația;
– reputația.
Ford acordă foarte mare interes consumatorilor și dorințelor acestora. Modul de
conducere a unei afaceri are aceeași importanța ca produsele și serviciile oferite.
Ca și organizație globală, Ford înțelege și acceptă responsabilitatea socială ce îi
revine, prec um și angajamentul său față de persoanele din întreaga lume. Compania a
elaborat chiar un program care să promoveze egalitatea de șanse, toleranța și care sprijină
protecția mediului și protecția socială. 3,501
3,745 3,448
3,143
2,668
2,0002,5003,0003,5004,000
2011 2012 2013 2014 2015NUMĂR DE SALARIAȚI

27
Fiind o companie globală, dar cu rădăcini locale, a ceasta are o responsabilitate față
de fiecare comunitate în care operează și mediu specific. Ford România este în căutarea
permanentă a noi modele de autovehicule prin care să reducă impactul asupra mediului, cu
ajutorul tehnologiei și prin acțiunea de con servare a resurselor. De accea, este primul
producător de mașini care a adoptat standarul mediului ISO 14001, la nivel global. Mai
mult, toți furnizorii importanți sunt certificați.
Ford consideră angajații săi sursa puterii. Persoanele care lucrează aici sunt talentate,
calificate, performanțele companiei reflectă chiar o diversitate a competențelor precum și a
culturilor.
Strategia companiei este de sustenabilitate ca și întreg și reflectă sistemul complex
care leagă elementele corporației, produsele, oa menii, etc.
Dincolo de dimensiunea etică a sustenabilității, etica pentru Ford România face parte
din strategia esențială a companiei care asigură succesul de lungă durată pe teritoriul
european.
Henry Ford a spus odată că există o legătura puternică între decență și o afacere de
succes. Acesta era de părere că principalul scop al unei companii trebuie să fie cel de a servi
clienții, comunitatea și angajații săi. De aici a pornit dezvoltarea celei mai mari companii a
secolului XX, cu una dintre subsidiare care se află chiar pe teritoriul țării noastre, fiind un
exemplu etic și al responsabilității sociale.
Valorile companiei sunt cele mai importante pentru succesul pe care aceasta îl
deține. Pe măs ura înaintării în secolul XXI, așteptările devin din ce în ce mai înalte, iar
procesele sunt tot mai transparente. Este necesar ca o companie să își asume cele mai înalte
standarde, ci nu doar să le proclame.
Codul de conduită al corporației Ford Motor Co mpany se aplică subsidiarelor din
întreaga lume, printre care și Ford România SA. Acesta ajută personalul să urmeze și să
înțeleagă procedurile și politicile generale Ford. Codul are la bază moștenirea companiei de –
a lungul timpului în domeniul de conduită al personalului și îi permite corporației să
actualizeze permanent practicile de afaceri pentru a reuși să concureze într -o manieră etică
și corectă în orice circumstanță.
În prezent, companiile sunt obligate să concureze pe piețele globale într -un mod et ic
și energic . Acest lucru are la bază nu doar respectarea reglementărilor și legilor, ci și
posibila identificare a așteptărilor sau a aspirațiilor părților interesate.
Codul de conduită al companiei este gândit în așa fel încât să ofere personalului toa te
informațiile de care are nevoie pentru a își ghida acțiunile într -un mediu extrem de
competitiv actualmente.
Per ansamblu, este important ca personalul din întreaga lume al Ford Motor
Company să fie apt de a adera la cele mai înalte standarde etice, pen tru a putea câștiga
încrederea clienților și pentru a putea maximiza cifra de afaeri. Sunt considerate scuze
neacceptabile necunoașterea bunelor intenții sau a unei politic i.
Prin intermediul codului de conduită al companiei Ford, reputația acesteia este
consolidată, reprezentând punctul de plecare spre asigurarea succesului pe viitor al
coroporației.
Ceea ce este interesat de observat, este că Ford oferă personalului chiar un subcapitol
despre cum să utilizeze codul de conduită, specificând că indicațiile din interiorul său se
aplică pentru angajații cu normă întreagă, redusă, detașați pentru proiecte sau temporari, dar
și pentru personalul contractorilor independenți în timpul executării unor servicii pentru
companie.
Codul rezumă politicile și directivele majore ale acestei companii, aplicate la nivel
global, nu doar pe teritoriul României. Este specificat faptul că legislația, contractele de
muncă sau aplicarea diferitelor politici pot fi diferite în funcție de difere tele zone ale lumii.

28
Există anexe cu informații specifice pentru fiecare țară sau regiune. Un alt punct amintit în
prezentarea generală a codului este posibilitatea de consultare a reprezentanților conducerii,
ai departamentului de resurse umane sau servic iul juridic de la nivelul local în cazul
insiguranței vizavi de politica pe care un angajat trebuie să o urmeze.
Ford Motor Company s -a angajat să conducă afaceri într -o manieră corectă și cinstită
și propune acest lucru și angajaților săi. Fiecare trebui e să fie modelul celui mai înalt nivel
al integrității în numele companiei, în orice circumstanță. Reputația corporativă a firmei
trebuie protejată și consolidată oricând și oriunde. Este obligatoriu ca toți salariații să
cunoască și să respecte spiritul p oliticilor companiei, precum și a cerințelor referitoare la
munca pe care o întreprind. Orice persoană care încalcă politica sau o lege a firmei este
supusă sancțiunilor disciplinare și poate ajunge chiar la rezilierea contractului de muncă și a
concedieri i. Încălcările de acest gen pot conduce la diminuarea imaginii companiei ce poate
influența nivelul profitului și a vânzărilor.
De asemenea, angajații sunt obligați prin intermediul codului să raporteze orice
încălcare a politicilor companiei sau orice abatere de la codul de conduită etică. Politicile
interne Ford interzic represaliile împotriva celor care au raportat cu bună credi nță încălcarea
politicii companiei și a legislației acesteia.
În continuare, voi analiza pe parcursul a mai multor subcapitole fiecare politică
generală a companiei regăsită în cadrul codului de conduită intern.

2.2.1. Mediul de lucru

Totalitatea femei lor și bărbaților care lucrează pentru societatea reprezintă resursa
cea mai importantă pentru aceasta. Compania are create principii în vederea păstrării unui
mediu de lucru foarte sigur pentru toți. Responsabilitatea corporativă face referire și la
stand ardele ecologice de lucru ale corporației la nivel global, cu recunoaștere la nivel
mondial. Firma are angajamentul față de unele valori universale, reprezentând temelia
relației pe care compania o are cu angajații și cu toți cei care lucrează în interioru l său.
Valorile acestea reflectă statul companiei Ford și includ:
– un mediu de lucru ce nu tolerează discriminarea sau hărțuirea;
– un mediu de lucru ce îndeplinește sau chiar depășeste standardele securității și
sănătății la locul de muncă;
– măsuri compensatorii, ore de lucru competitive conforme legislației în vigoare;
– respectarea și recunoașterea drepturilor angajaților de a putea negocia colectiv;
– interzice exploatarea minorilor sau a deținuților.
Conform acestor valori specifice, este specificat faptul că dacă unul dintre angajați
bănuiește încalcarea unuia dintre aceste principii la sediul companiei sau a furnizorilor
companiei este necesar să raporteze această încălcare cu ajutorul sistemului de raportare
deținut de societate.
Ford se angajează să respecte drepturile la angajare egale și să încurajeze diversitatea
în cadrul forțelor sale de muncă. Practicile și politicile companiei interzic discriminarea
raselor, culorii, religiilor, vârstei, handicapului sau cetățeniei. Diversitatea forței de mu ncă
este unul dint re atuurile valoroas e și compania face eforturi pentru a furniza un mediu de
lucru corespunzător și cuprinzător în care perspectivele, credințele, ideile diferite sunt
respectate. Încălcarea uneia dintre aceste politici conduce la sancțiu ni la nivel disciplinar,
chiar concedierea sau rezilierea contractului de muncă.
Compania le cere angajaților să respecte litera politicilor, spiritul acestora, iar
acestea, la rândul lor, se aplică și celor care doresc să întreprindă afaceri cu Ford.
Responsabilitatea este împărțită între toate persoanele în vederea implementării politicilor
cu privire la dreptul egal de angajare sau angajamentul companiei pentru diversitate. Un

29
aspect important este acela că, corporația își îndreaptă angajații spre a aju ta compania prin
eforturile sale proprii de a avea un procent semnificativ de femei și de minorătăți în cadrul
forței de muncă.
În același timp, Ford se angajează să ofere companiilor mai mici, deținute de femei
sau de minorătăți o șansă egală de a concura contractele puse la dispoziție de către companie
și de a putea fi unul dintre furnizorii acesteia.
Una dintre cerințele de bază este de a trata oricare dintre colegi cu respect și
încredere și de a nu hărțui un coleg sau un vizitator al companiei. În ved erea unui mediu de
lucru cuprinzător și respectuos, ca parte a angajamentului său, compania susține o politică
împotriva hărțuirii. Acțiunea de hărțuire cuprinde limbajul, conduita derogatorie, jignitoare
sau intimidantă în relația cu alte persoane. Inclus iv vizitatorii, comercianții sunt protejați de
această politică și sunt obligați să o respecte. Încălcarea acesteia conduce la sancțiuni, care
de asemenea pot ajunge la concedieri sau rezilieri de contracte.
Personalul Ford este rugat să nu facă glume sau sa utilizeze un limbaj nepotrivit și să
nu participe la diferite activități care jignesc alte persoane, deoarece în acest fel, ele pot fi
descurajate. Ei trebuie să se gandească în permanență, ca măsură de pr ecauție, cum pot
percepe alte persoane un anumit fapt sau lucru. Atitudinea agresivă este strict interzisă, la
fel și farsele sau amenințările. Orice fel de incident legat de hărțuire trebuie raportat
reprezentaților departamentului de resurse umane sau pr in intermediul sistemului de
raportare pe care compania îl deține. Toate plângerile legate de hărțuire sunt respectate și
tratate cu seriozitate. Supraveghetorii și managerii trebuie să acționeze prin sancționarea
imediată a comportamentului sau conduitei jignitoare și trebuie să încurajeze în permanență
atmosfera potrivită pentru ca toți să se poată simți liberi în vederea raportării unei posibile
încălcări.
Ford România depunde eforturi în direcția protejării securității și a sănătății, întrucât
securit atea este considerat unul dintre cei mai importanți factori ai deciziei. Angajamentul
față de sănătate și securitate al companiei specifică: „Cel mai valoros bun al nostru sunt
angajații. Nimic nu este mai important decât securitatea și binele lor. Colabor atorii noștri și
familiile lor se bazează pe acest angajament. Nu admitem niciun compromis.”
Respectarea cerințelor legale legate de probleme de săn ătate și securitate reprezintă
unul dintre standardele minime ale companiei. Atunci când este cazul, Ford s tabilește și
respectă propriile standarde, mai cuprinzătoare decât cele legale. În vederea identificării
modalitătăților de protejare a securității și sănătății, problema legată de costuri nu trebuie să
excludă alternative rezonabile. Responsabilitatea pen tru sănătătate și securitate trebuie să o
dețină fiecare angajat atunci când lucrează. Obiectivele de zero accidente nu pot fi atinse
fără ca întreg personalul să aiba angajamentul de a le atinge. Echipele de conducere trebuie
să cunoască această responsab ilitate și să o considere prioritate importantă pentru a aloca
resursele permanente pentru păstrarea securității și sănătății.
Un alt aspect din acest subcapitol se referă la consumul de droguri și substanțe
stupefiante. Utilizarea acestora este considera tă un pericol pentru companie, și nu numai,
chiar în domeniul personal al vieții, care include și locul de muncă. Consumul și posesia
drogurilor ilegale sunt strict interzise, la fel și consumul de alcool. Nu se pot deține, utiliza,
distribui, transporta, consuma sau fabrica droguri atâta timp cât sunt întreprinse activități pe
teritoriul companiei. De asemenea, Ford interzice consumul alcoolului sau ca angajații să fie
sub influența alcoolului în timpul programul ui de muncă. Totodată, compania încurajează
persoanele care au probleme cu dependența de substanțe stupefiante pentru a apela la
ajutoare calificate. Există chiar servicii de asistență în cadrul Ford ce nu pun în pericol
statutul angajatului în cazul în care sunt utilizate.
Ford interzice angajațil or săi să lucreze sub influența alcoolui sau a al tor substanțe ce
afectează capacitatea de gândire, comportamentul sau performanța în timpul programului de

30
muncă, indiferent dacă se află în sedii sau sunt plecați în scopuri ce țin de activitatea
companiei. Societatea le propune angajaților săi să ajute la identificarea activităților cu
droguri ce există în incinta companiei și să raporteze aceste activități reprezentaților,
conducerii, personalului administrativ sau chiar poliției.
De asemenea, personalul trebuie să informeze ceilalți furnizori și subcontractori care
întreprind activități în companie cu privire la poziția pe care compania o are față de
consumul acestor substanțe. Compania ia măsuri și anchetează posibilele încălcări ale
politicilor de secur itate și obligă personalul să colaboreze în vederea:
– perchiziției în căutarea de alcool sau droguri atunci când este solicitat;
– evaluărilor medicale;
– testelor pentru droguri sau alcool dacă performanțele sau capacitatea de gândire
par a fi afectate.

2.2.2 . Cadouri, conflicte de interes și beneficii

Înturcât Ford promovează ideea că fiecare dintre angajați trebuie să acționeze
conform intereselor companiei, acest subcapitol al codului de etică al companiei este unul
foarte amplu și controversat. Relațiile cu dealerii, furnizorii și clienții nu trebuie să afecteze
capacitatea personalului de a se comporta în cel mai convenabil mod pentru companie.
Aceste relații nu trebuie să afecteze imaginea companiei sau crearea unei impresii de
activitate incorectă. Unul dintre cele mai bune teste pentru angajații companiei este acela de
a se întreba în permanență cum percep alte persoane activitatea și acțiunile proprii, dacă
aceste acțiuni pot fi făcute cunoscute la nivelul de conducere al companiei sau chiar presei
locale.
Acceptarea cadourilor sau benefici ilor din partea cunoștințelor de afaceri,
furnizorilor sau dealerilor poate afecta deciziile luate de către angajați în numele companiei
și crează impresia că dealerul sau furnziorul primește un tratament preferenția l. Trebuie
respectate limitele și condițiile impuse de companie în ceea ce privește cadourile și
beneficiile primite din partea persoanelor sau organizaților care fac sau care încearcă să facă
afaceri cu compania.
Ca și cerințe de bază către angajați, acestora li se impune să nu utilizeze vreodată
poziția pe care o au în cadrul companiei pentru a putea obține într -o manieră ascunsă
cadouri și b eneficii materiale pentru ei înș ine. Trebuie evitate situații ce pot pune angajații
într-o ipostază compromițăt oare față de alte persoane.
Personalul companiei nu trebuie să solicite niciodată cadouri sau beneficii
persoanelor sau organizațiilor care fac afaceri cu compania. Sunt acceptate cadourile și
beneficiile doar dacă au o valoare nominală, implicând o promoț ie de marketing sau
comercială normală și sunt oferite pe baza unui scop legitim. În S.U.A. se consideră sumă
nominală valoarea de 50$.
Următoarele cadouri sau favoruri din partea persoanelor sau organizațiilor aflate în
afaceri cu compania nu sunt accept ate:
– bani, cupoane, alcool ambalat;
– bilete la evenimente, doar dacă furnizorul este prezent, iar situația respectă
limitările legate de sfera divertismentului;
– împrumuturi, doar dacă sunt oferite de o instituție financiară;
– reducere la bunuri și servicii, doar dacă furnizorul oferă aceste beneficii întregii
companii;
– cadouri și donații pentru evenimente sociale sau petreceri.
În cazul în care acest lucru se întâmplă și aceste cadouri se acceptă, este necesară
returnarea lor împreună cu un bilet care să expl ice politcos politicile companiei. Dacă acest

31
lucru nu este posibil, trebuie consultat reprezentantul departamentului de resurse umane
pentru a ajunge la o soluție.
În acest subcapitol, este pusă în discuție și socializarea cu dealerii, furnziorii sau alt e
persoane aflate în relații de afaceri. Compania consideră că acest lucru poate să ajute la
cultivarea unor bune relații de lucru, însă există unele limite cu privire la distracțiile și
evenimentele sociale acceptate cu aceștia. Întotdeauna, angajații tre buie să își aducă aminte
că trebuie să se comporte într -o manieră care să promoveze interesele și reputația
companiei. Acest tip de activități trebuie să fie limitate și adecvate. Invitațiile legate de
afaceri pot fi acceptate, însă cele ce pot crea impres ii necorespunzătoare sunt interzise.
Compania permite angajaților săi să accepte următoarele considerente:
– băuturi oferite din partea unui furnizor atunci când participă la întâlniri de
afaceri;
– o singură invitație la masă pe parcursul unui trimestru din partea unui furnizor;
– o singură invitație la masă într -o săptămână pentru toți furnizorii;
– maxim două invitații de la un furnizor la activități sociale într -un an
calendaristic, doar dacă nu implic ă o călătorie lungă sau petrecerea unei nopți în
respectiva locație.
Ford nu permite participarea la evenimente ce implică distracții destinate adulților în
interes de afaceri. De asemenea, nu trebuie ca angajații să utilizeze mașina sau avionului
unuia di ntre furnziori în călătorile realizate de aceștia. Acceptarea periodică de cadouri sau
invitații conduce la impresii necorespunzătoare. Unele cadouri pot fi acceptate doar dacă au
o valoare nominală în cadrul unui eveniment organizat de către furnizor. Un aspect
important și de subliniat în politica companiei este că angajații nu pot accepta un premiu ce
depășeste valoarea nominală chiar dacă a fost câștigat în cadrul unui concurs.
Astfel, compania Ford nu își propune să intervină inutil în problemele de ordin
personal ale angajaților săi și preferă ca relația acestora cu restul colaboratorilor de pe scena
afacerilor să fie una amiabilă și să evite unele situații ce pot da naștere la neînțelegeri sau
critici. Nu trebuie acordate niciodată tratament e de tip preferențial sau practici neetice. Este
foarte important ca aceștia să nu fie puși în fața unei situații care să creeze conflicte de
interese pe parcursul desfășurării afacerilor. Ori de câte ori își asumă un rol de director,
angajații trebuie să obțină a cordul companiei, indiferent dacă Ford face sau nu afaceri cu
respectiva companie pentru care este necesară o astfel de situație.
Corporația cere oamenilor săi să nu acționeze în numele ei în cazul unei relații cu o
alta companie în care ei sau membrii ai familiei lor să aibă vreun interes financiar. Este
necesar de evitat situații interpretate ca tratamente preferențiale.
Informațiile private nu trebuie comunicate în afara societății și nu trebuie folosite în
interes propriu în scopul obținerii unor bene ficii. Ford impune angajaților să nu profite de pe
urma unor tranzacții care indică faptul că șanșele sunt de partea companiei. Aceștia nu
trebuie să obțină un profit financiar în interese proprii în timpul întreprinderii unei activități
pentru companie. M ai mult, Ford obligă angajații permanenți să raporteze ce interese
financiare au aceștia și familiile lor.
Deci, angajații permanenți au obligația de a raporta următoarele: orice interes pe care
îl au într -o companie care nu e și corporație, orice interes financiar într -o entitate cu capital
privat, mai mult de 1% din acțiunile sau obligațiunile deținute de către aceștia la astfel de
corporații tranzacționate sau netranzacționate la bursă, orice interes de ordin financiar la
care participă compania.
Pe pe rioada în care lucrează pentru companie, oamenii săi pot avea acces la diferite
informații care nu sunt puse la dispoziția publicului larg, cunoscute ca și informații din
interior. Din punct de vedere legal, acestea nu pot fi utilizate pentru propriile câș tiguri de tip
financiar și nu pot fi divulgate unor alte persoane în același scop. Angajații nu au dreptul de

32
cumpărare sau vânzare a acțiunilor unei companii dacă află unele informații confidențiale pe
care investitorii obișnuiti le consideră importante î n sensul unor astfel de tranzacționări.
De asemenea, personalul companiei trebuie să se asigure că beneficiile oferite în
numele companiei sunt parte dintr -un anumit program pe care companie îl consideră aprobat
și care respectă limitările și reglementări le acesteia și trebuie să cunoască instrucțiunile
prezentate de consulta nții Ford.
Concluzionând acest aspect, oferirea sau primirea de cadouri poate să afecteze
imaginea și reputația companiei Ford sau poate crea impresii inadecvate. Ba mai mult, unele
situații reprezintă o încălcare clară, spre exempu în interacțiunea cu oamenii legii.
Tratamentele discriminatorii sau preferențiale pot să determine afectarea moralului și să
creeze impresia de favoritism. În ceea ce privește beneficiile sau cadourile pe ca re
persoanlul Ford le poate primi, nicio companiei sau organizație și niciun angajat al
corporației nu poate oferi sau primi astfel de lucruri fără a avea un acord care să recunoască
o excepție de la politica firmei.

2.2.3. Activele corporației și siguranța datelor

Un alt aspect extrem de important din cadrul codului de etică al companiei Ford este
reprezentat de modul de utilizare al activelor companiei și de siguranța datelor la care
angajații au acces. Ca angajați sau alți membrii de încredere d in cadrul personalului, fiecare
dintre aceștia trebuie să fie responsabil prin a proteja bunurile companiei și pentru a le
utiliza strict în favoarea și pentru interesele companiei, în conformitate cu politicile acesteia.
Ca și resurse, Ford consideră ca f ăcând parte din această categorie calculatoare,
accesul la internet, email, telefoane, mesagerie, PDA -uri, echipamente xerox, fax sau alte
tehnologii similare care sunt furnizate pentru a permite personalului o activitate coerentă în
interiorul companiei. Datele stocate pe calculatoare din companie sunt considerate
proprietatea acesteia. Atunci când sunt utilizate calculatoarele sau alte resurse de acest gen
din cadrul companiei, angajații nu trebuie să se aștepte să fie date confidențiale, întrucât
Ford ar e dreptul de a monitoriza și de a accesa oricând documentele în sistemele sale, în
limita în care legea permite .
Tot în această categorie, Ford face referire și la vehiculele companiei utilizate de
către angajații săi. Ei trebuie să dețină permisul necesar și să opereze vehiculul în siguranță,
inclusiv să utilizeze centurile de siguranță, în conformitate cu legile af late în vigoare. Este
obligatorie purtarea centurii de siguranță în cadrul unei deplasări cu mașina în interes de
serviciu. Acest lucru este evident valabil și în cazul deplasării cu vehiculul companiei.
Bunurile companiei sunt utilizate doar pentru activități legate de aceasta. Utilizarea
ocazională și în scopuri personale este interzisă spre defășurarea unor afaceri în acest sens.
De asemenea, compania nu permite copierea, afișarea, distribuirea sau stoc area materialor
cu conținut sexual obscen, defăimător, ilegal, deranjant sau considerat neadecvat atunci
când se utilizează bunurile sale. În această categorie intră și materialele care încalcă drepturi
de autor, mărci comerciale, acorduri de licență sau o rice alt drept de proprietate. În cazul
încălcării, Ford va ancheta pierderea bunurilor sau furtul acestora și va dispunde de măsuri
corespunzătoare.
Tot acest subpunct face referire la comunicare și precauții în comunicare în rândul
angajaților. Aceștia sunt obligați de a desfășura comunicări clare, adecvate și corecte.
Esențial este ca ele să fie rezonabile nu doar pentru desfășurarea adecvată a afacerii, ci și
pentru reputația companiei. Copii ale comunicațiilor pot fi folosite ca dovezi într -un proces,
în supravegherea afacerilor sau pentru dezvoltarea articolelor de p resă, dar și pentru
stabilirea măsurile de ordin disciplinar de către reprezentați ai companiei Ford.

33
Unele activități din cadrul companiei sunt desemnate spre supravegherea
comunicaților unor anumite subiecte sau anumitor grupuri de persoane. Informațiile din
afara companiei trebuie redirecționate imediat spre departamentele potrivite în vederea
soluționării.
Angajații trebuie să fie extrem de atenți în spațiile publice sau când utilizea ză
internetul, deoarece nu au voie să divulge informații strict confidențiale cu privire la
companie, nu au voie să declare sau să sugereze ceva în numele companiei, orice ce ar
aduce prejudicii acesteia. Informațiile Ford sunt considerate bunuri de valoar e care trebuie
gestionate într -o manieră eficientă și sigură, inclusiv informațiile stocate pe calculatoare sau
pe alte dispozitive de stocare electronice. Deși acestea se află în posesia angajaților, ele
aparțin companiei, ci nu lor.
Astfel, gestionarea eficientă a informației din cadrul companiei conduce la atingerea
obiectivelor în afaceri, de a păstra un avantaj competitiv și de a clădi obiective de calitate.
Această gestionare este importantă pentru susținerea din partea companiei a normelor legale
și a politicilor interne care trebuie cunosc ute de către toți angajații care , la rândul lor, trebuie
să le protejeze.
Încrederea pe care personalul, clienții, furnizorii, dealerii precum și alți furnizori o
au reprezintă esențialul pentru succesul companiei Ford. La rândul său, orice persoană se
așteaptă ca informațiile de identificare personale deținute de către companie să fie
gestionate responsabil și adecvat pentru a putea împiedica orice utilizare necorespunzătoare
a lor.
Fiecare angajat trebuie să dese mneze o persoană care să fie responsabilă de
gestionarea, colectarea, precum și protejarea informațiilor personale de identificare. Trebuie
specificate întotdeauna scopurile colectării acestui tip de informații. În cazul în care o
persoană suspectează sigu ranța și confidențialitatea informațiilor de acest gen, trebuie să
depună un raport către personalul responsabil de securitatea companiei.
Ca și sprijin, Ford utilizează progamul GIS – Global Information Standards, care
include procese, standarde, soluții , servicii ce permit gestionarea corectă a informațiilor
companiei, indiferent de modalitatea sau de suportul de stocare, indiferent de locație.
Procesul asociat cu programul GIS este Revizia Anuală a Documentelor, care are loc în
fiecare an, între 1 ianua rie și 31 martie. Membrii personalului sunt obligați să revizuiască
totalitatea înregistrărilor pentru care sunt responsabili. Ford obligă angajații să aloce acestor
înregistrări categorii de securitate, respectiv:
– secrete : informațiile de tip strategic, d e natură sensibilă, care dacă ar fi divulgată
ar provoca daune majore companiei, ireparabile la nivelul acesteia;
– confidențiale: informații care asigură crearea unui avantaj competitiv, poziție
tehnică sau financiară remarcabilă
– informații proprii: create în decursul desfășurării activi tății normale și care în
cazul publicării lor pot aduce daune companiei, cum ar fi programe, specificații,
desene, politici;
– publice.
Concluzionând, personalul trebuie să se asigure în permanență că înregistrările de pe
toate dispozitivele de stocare pot fi identificate în cadrul matricei de inventar iere a tuturor
înregistrărilor departamentale corespunzătoare.

2.2.4. Integritatea înregistrărilor financiare

Pentru orice companie este foarte important ca totalitatea înregist rărilor financiare să
fie complete și precise. Acest lucru este valabil și pentru Ford. Altfel, ele ar risca să suporte
consecințe foarte grave dacă se află în situația furnizării către acționari sau către oficiali

34
declarații financiare false sau inexacte. CEO -ul și CFO -ul certifică declarațiile financiare și
prezintă corect stările financiare, rezultatul operațiilor precum și fluxul monetar aferent
companiei. Pe deasupra, directorii se bazează pe caracterul exact al acestor date finanaciare
în momentul apr obării conturilor în fiecare an.
În acest fel, declarațiile complete și exacte permit conducătorilor să ia decizii
corecte, în cunoștiință de cauză. Pe lângă toate acestea, compania este obligată să prezinte
informațiile financiare către organizațiile guv ernamentale și orice informație incorectă poate
fi sancționată. Ford nu percepe ascunderea, falsificarea, manipularea înregistrărilor și nu
tolerează aceste aspecte, astfel sancționează în consecință.
Angajații, pornind de la aceste concepte, sunt obliga ți să înregistreze corect și
complet informațiile financiare pentru contabilitate, în vederea impozitării corecte și a altor
rapoarte financiare.
Ori de câte ori este nevoie, trebuie anunțată conducerea cu privire la conturile
contabile ce prezintă diferite neregularități. Aceasta trebuie să ia imediat măsuri pentru a le
soluționa și pentru a asigura o activitate coerentă. De multe ori, unele măsuri pot consta
chiar în instruirea personalului suplimentară, precum și supravegherea acestuia din partea
conducerii.

2.2.5. Calitate, securitate și aspecte de protecție a mediului

În cadrul companiei Ford România, calitatea se află pe locul 1 în top priorități ai
tuturor celor implicați. Pentru clienți, calitatea este foarte legată de securitate. Ei sunt
motivul pentru care o companie există, iar satisfacția acestora este considerat ă esențială.
Astfel, produsele și serviciile oferite de Ford sunt prioritatea numărul unul la momentul de
față, dar și în viitor.
Pentru a fi cel mai bun cu privire la satisfacția clientului, Ford trebuie să construiască
produse sigure. Clienții se așteap tă ca mașinile produse de companie să dețină caracteristici
de securitate superioare. Produsele trebuie să fie proiectate nu doar pentru a atinge sau
pentru a depăși legile, regulamentele aplicate, ci și pentru a îmbunătăți siguranța și măsurile
de siguran ță.
Codul de conduită al companiei, direcționează angajații ca atunci când evaluează un
progres posibil în domeniul securității unui produs, să nu excludă din cauza unor motive de
cost posibilitatea alternativelor revoluționare, întrucât prioritățile treb uie să aibă la bază
obținerea celor mai mari beneficii prognozate în domeniul siguranței.
Un obiectiv major al companiei în materie de cercetare – dezvoltare este cel de a
implementa inovații legate de produse, procese și producție și care oferă consumato rului
beneficii de calitate și reușes c să contribuie la protejarea mediului.
În acest fel, politica Ford îndeplinește funcția de protejare a mediului și a sănătății.
Compania s -a angajat în respectarea regelementărilor din domeniul său de activitate. Uneo ri,
când este cazul și există această posibilitate, firma respectă și stabilește standardele sale
proprii, care pot să depășească normele reglementate.
Întreprinderea consideră parte esențială analiza efectelor potențiale asupra mediului
și sănătății în pr ocesul de luare a decizilor. O astfel de companie, puternică și profitabilă pe
viitor trebuie să depună eforturi pentru utilizarea durabilă a resurselor naturale. Aceasta
deține inițiative numeroase cu efect asupra mediului, cum ar fi îmbunătățirea economi ei de
carburant, diminuarea consumului de apă, diminuare emisiilor, conservarea energiei,
reutilizarea materialelor, reciclarea, eliminarea materialelor toxice.
În vederea respectării acestor principii ale companiei, personalul trebuie să fie
instruit și să cunoască cerințele ecologice ale activității sale.

35
2.2.6. Proprietatea intelectuală

Compania Ford consideră diferitele sale tipuri de proprietate intelectuală active
extrem de importante. Acestea reprezintă cheia strategie i sale globale în utilizarea
inovațiilor de comercializare a unor produse de top la nivel mondial, unice și superioare din
punct de vedere tehnologic. Ideile și inovațiile sunt protejate prin patente sau ca secrete
comerciale și sunt considerate informații de valoare și confidențiale ce pot oferi avantaje
efective asupra celorlați actori de pe piață. Dreptul de autor împiedică copierea a acestor
tipuri de informații.
Politica companiei este de a obține și de a proteja drepturile de proprietate
intelectuală ce îi aparțin și este răspunzătoare de măsurile necesare împotriva persoanelor ce
utilizează drepturile în manieră ilegală. La rândul său, Ford respectă drepturile de proprietăți
intelectuale ale celorlalți.
Angajații sunt obligați să nu dezvăluie invenți ile companiei către nicio altă persoană
din afară, doar în cazul unui contract sau acord de achiziții semnat cu un furnizor cu care
compania colaborează. Chiar în cazul în care o persoană dorește să utilizeze materiale cu
drept de autor, cum ar fi muzica p entru diferite prezentări, trebuie să consulte site -ul Ford
Global Technologies pentru a afla dacă este nevoie de o licență a drepturilor de autor.
Oamenii nu trebuie să copieze soft sau să descarce software -uri pe calculatoarele companiei
care nu au legăt ură cu activitatea companiei.
În categoria aceasta intră și discuțiile referitoare la mărcile comericale. Codul de
conduită al companiei face referire la acestea ca fiind simboluri ale companiei și prestigiului
acesteia, asociate cu produsele și serviciil e oferite. Ford este considerat la nivel global un
simbol al calității superioare. Utilizarea necorespunzătoare a acestor elemente de marcă
poate conduce la diminuare valorii lor și la pierderea drepturilor de autor.
Pe parcursul desfășurării activității, compania obține și ea, la rândul ei, informații
despre concurenți sau alte companii, inclusiv despre furnizorii săi. Aceasta le folosește,
respectiv le strânge pentru a își păstra un statut competitiv. Este de remarcat faptul că
informațiile acestea trebu ie să fie obținute în mod legal și etic, fără să aducă prejudicii
companiei. Este posibil ca unii furnizori să ofere informații confidențiale despre compania
lor. Perso nalul trebuie să verifice dacă acestea sunt confidențiale și să se asigure că sunt
tratate corespunzător.
Multe idei noi pot veni de multe ori din afara companiei. Politica firmei este de a nu
accepta aceste idei fără un document de renunțare la drepturile de autor ale companiei
mamă. Din acest motiv, din punct de vedere etic și moral, orice angajat al companiei trebuie
să acționeze atent atunci când acceptă informații confidențiale ale furnizorilor, clienților sau
ale altor colaboratori. În momentul în care un angajat este nevoit să accepte informații de
acest tip de la furnizori, el trebuie să ia următoarele măsuri:
– să completeze un formular de confidențialitate, pe care îl găsește pe site -ul Ford
Global Technologies; în acest fel, este clarificat faptul că Ford nu își asumă
responsabilitatea pentru păstrarea confidențialității și îi solicit ă furnizorului
renunțarea la orice revendicare împotriva companiei;
– să obțină un acord de confidențialiate, alternativ, cu ajutorul căruia să poată
păstra confidențialitatea informațiilor și să împiedice divulgarea lor.
În toate aceste cazuri, nu trebuie ca angajații să împărtășească cu alte companii
secretele și datele confidențiale ale întreprinderii sale. Acest lucru este valabil și în cazul în
care a existat un angajator anterior al persoanei respective: compania nu e ste interesată de
datele confidențiale ale corporației respective.

36
2.2.7. Relația cu instituțiile guvernamentale

Politica companiei Ford, de mulți ani încoace, interzice implicarea persoanelor din
interior în activități ce pot fi interpretate ca dare sau primire de mită. Acest este lucru este cu
atât mai ferm cu cât relațiile sunt cu oficialii guvernamentali. De fapt , numeroase țări dispun
de politici și legi care interzic mituirea oficialilor. De multe ori se întâmplă ca Ford să
angajeze companii terțe sau agenți care să ajute compania să își desfășoare activitatea în
afacerile sale. În astfel de cazuri, Ford este ne voită să dispună de măsuri împotriva folosirii
unor agenți care oferă mită, deoarece tot ea este trasă la răspundere pentru acțiunile
acestora.
În interiorul codului de conduită al companiei Ford, este specificat clar că angajații
nu trebuie să ofere bunu ri sau servicii valoroase oficialilor guvernamentali pentru a profita
de oportunități în afaceri sau pentru obținerea unor tratamente preferențiale. Așa cum am
vorbit și într -un capitol anterior, referitor la cadouri și beneficii oferite, este strict inter zis
oferirea acestora indiferent de situație (trecută, prezentă sau viitoare) reprezentanților
guvernamentali.
Ceea ce este interesant de spus este că Ford încurajează angajații săi să participe la
activități politice sau guvernamentale în calitate de sim plu cetățean. Timpul liber al acestora
reprezintă propriul lor drept și fiecare își poate utiliza resursele pentru susținerea oricărui tip
de activități. În cadrul companiei nu este permisă desfășurarea unor activități de ordin
politic , chiar dacă unii can didați pentru anumite posturi solicită acest lucru. De asemenea,
angajații corporației sunt instruiți în acest sens și nu trebuie să permită astfel de campanii pe
proprietatea companiei. Același lucru este valabil și pentru utilizarea mașinilor companiei:
este strict interzisă utilizarea de către candidații diferitelor campanii.
Totodată, personalul companiei poate fi contactat de departamente guvernamentale
pentru a obține diferite informații. Este obligatoriu ca aceștia să ofere informații sincere,
complete la absolut toate întrebările venite din partea lor.

2.2.8. Concurența și legislația antitrust

Ford este o companie angajată în respectarea legislaților în vigoare cu privire la
concurență. Aceste legi sunt denumite antitrust și există în majoritatea țărilor în care Ford
Motor Company își desfășoară activitatea. Scopul acest or legi este de a păstra o concurență
intensă, cinstită și deschisă. Pentru Ford aceasta este vitală. Compania este obligată să
concureze într -un mod agresiv, cinstit și intens, fără măsuri anticoncurențiale.
Încălcarea legii concurenței este considerată infracțiun e gravă . Personalul companiei
care participă la asemenea tipuri de activtăți sunt pedepsiți sever, cu amenzi foarte mari sau
uneori chiar detenție. Din această cauză, compania ar avea de suferit și ar putea plăti daune
semnificative de pe urma un or practici anticoncurențiale.
În acest sens, compania deține un set de norme privind aceste legi antitrust. Normele
sunt create în vederea asigurării unor informații despre acțiunile considerate interzise și
despre cele care necesită o aprobarea prealibi lă de natură juridică.
Din punct de vedere al respectării codului de etică al companiei, angajații Ford nu
trebuie să intre în contact și să ajungă la acorduri cu concurenții care restricționează mediul
concurențial necorespunzător. Aceste acorduri pot fi de tipul limitării producției sau a
ofertei, alocarea vânzărilor în funcție de clienți, produse sau zone geografice. Războaiele de
prețuri trebuie evitate, nu trebuie intrat în afaceri sau negocieri privitoare la achiziții, fuziuni
sau astfel de tranzacți i cu companii care limitează concurența. De asemenea, nu trebuie
discutate probleme legate de costuri sau de prețuri cu concurenții companiei.

37
2.2.9. Practici internaționale în domeniul afacerilor

Nu numai pe teritoriul României, compania Ford dispune de legi și reglementări în
domeniul comerțului internațional. Acestea se referă la colectarea bunurilor și a taxelor de
import, impozite, prețuri de transfer, TVA, restricții, condiții de import sau export, dar și
activități de comerț cu anumite tipuri de persoane sau țări.
Nerespectarea acestor legi expune compania la sancțiuni civile sau penale, precum și
la pierderea inevitabilă a reputației. Personalul trebuie să respecte orice normă care interzice
exportul către o destinație interzisă .
Una dintre probleme o reprezintă „spălarea banilor”. Aceasta este o modalitate de
utilizare a unor tranzacții comerciale din partea unor criminali, infractori sau teroriști pentru
a putea ascunde surse ilegale de bani. Acțiunea aceasta implică tranzacții numeroase care
dau impresia de legalitate. Angajații companiei trebuie să fie foarte atenți la orice tranzacție
suspectă, mai ales asupra celor care implică plăți complexe.
Orice activitate suspectă trebuie raportată imediat la nivel mondial către Oficiul
Sediului General Ford Motor Company.
Concluzionând, orice persoană implicată în activitatea companiei trebuie să respecte
proceduri și politicile acesteia pentru a evita implicarea sa în acțiuni neetice.

2.2.10 . Tehnica Whistle blowing

Whistleblower -ul este angajatul, fostul angajat sau oricare altă persoană dintr -o
companie care raportează o administrare deficitară din partea unor alte persoa ne sau entități
care au putere și anumite atribuții pentru derularea unor acțiuni corective. Generic, proasta
administrare face referire la încălcarea unei reguli, legi, precum și o amenințare către public,
fraudă, corupție, încălcarea securității sau a sănătății.
Acestui tip de angajat, respectiv whistleblower -ului, îi este protejată identitatea, iar
el raportează diferitele nereguli observate în interiorul companiei. În cazul unei suspectări
de fraudă, acesta raportează imediat situația, în scris sau în manieră anonimă, pentru a avea
posibilitatea de protejare a securității.
Ford este una dintre companii care, la n ivel mondial, își îndeamnă angajații spre
această tehnică. În interiorul codului său de etică, compania Ford deține un subcapitol
destinat angajaților săi, sub denumirea de resurse utile. La unul dintre puncte se vorbește
despre raportare. Angajații compan iei pot utiliza mai multe tipuri de canale pentru a raporta
posibile încălcări ale politicilor companiei sau a prevederilor legale ce fac referire la mediul
de afaceri.
Unele dintre aceste canele pot fi:
– departamentul Resurselor Umane sau al Relațiilor cu personalul;
– Biroul General al Auditorului companiei;
– serviciul Juridic Local;
– coordonatorul la nivel regional pentru investigații;
– coordonatorul incidentelor locale;
– serviciul Hotline al Ford.
Ford subliniază faptul că este foarte important de a expune orice fel de abuz, pericol,
neglijență sau abatere la locul de muncă. Decizia de a raporta, respectiv de „turnătorie în
scopuri etice”, nu este simplă pentru angajații companiei. O companie care n u îi susține pe
cei care „fluieră” se îndreaptă automat către calea eșecului în ceea ce privește etica
organizațională.
Principala dilemă etică în acest caz provine din ciocnirea diferitelor valori
considerate importante pentru angajați. De exemplu, loila litatea față de clienți sau față de

38
propria persoană, loialitatea față de organizație, față de publicul larg, familie și prieteni
ocupă loc diferit pentru fiecare persoană în parte. Există o tendință de oscilație permanentă
între nevoia de a preveni astfel de abuzuri și menținerea proprii încrederii . Uneori,
loialitatea față de colegii de la locul de muncă se poate pierde și încetează în acest fel să mai
fie o virtute a unui oricare angajat al companiei.
Menținerea standardelor profesio nale într -o companie de mărimea Ford nu este deloc
ușoară, iar încălcarea legilor și a regulilor din cadrul său reprezintă cea mai frecventă cauză
determinantă a fenomenului de whistleblowing.
Conținutul culturii organizaționale a acestei companii trebuie abordat și respectat în
vederea câștigului de avantaje competitive pe o piață cu concurență foarte dură. La rândul
său, Ford are viață si actori etici și morali care nu trebuie să ignore cultura existentă și
îmbrățisează unul dintre cele mai articulate cod uri organizatorice de etică ce susține
dezvoltarea unei comunități morale.
În acest sens, compania Ford deține o infrastructură puternică etică pentru
dezvoltarea unei comunități morale în interiorul său care ar putea conduce la reducerea
necesității de a recurge la avertizări externe. În cazul în care sunt semnalate nereguli,
informatorii pot transmite informația prin intermediul oricăruia dintre canalele amintite mai
sus. Toate fabricile companiei la nivel mondial dețin postere care descriu modul în care
forța de muncă poate raporta în mod centralizat eventuale încălcări.

2.3. Ford – probleme la nivel mondial

Constructorul american de autovehicule însumează 200.000 de salariați la nivel
mondial. Jumătate dintre ei sunt americani, respectiv din țara natală a companiei mamă.
În anul 2017, Ford estimează la nivel global o reducere semnificativă a forței de
muncă. CEO – ul, Mark Fields, a anunțat acest lucru la începutul anului. Această măsură
ținetește în special locurile de muncă permanente și afectează în mare parte salariații din
S.U.A. și Asia. Per total, aproximativ 2 00.000 de angajați vor primi compensații f inanciare
aferente pensionării anticipate.
Obiectivul urmărit prin această campanie de concediere masivă este de a reduce
costurile cu aproape 3 miliarde de dolari pentru anul 2017. De asemenea, cotația acțiunilor
companiei Ford a scăzut destul de dramatic în ultima perioadă, în timp ce valoare a pe piață a
producătorului Tesla a reușit să o depășească pentru prima oară pe Ford.
Astfel, compania preconizează ca până la finele lui 2017 să fie concediați aprximativ
10% din angajați la nivel global ca măsură de reducere a costurilor.
Totodată, trebuie menționat faptul că Ford a derulat unele programe de plecări
voluntare și în anii 2012, 2013, atunci când a renunțat la o parte semnificativă dintre
salariați numai pe teritoriul european. La momentul respectiv a f ost numit la conducerea
Ford Europa Jim Farley, care a avut ca mandat reducerea unor pierderi substanțiale, obiectiv
care a putut fi atins doar prin reducerea numărului de salariați, precum și a capacității de
producție implicit.
Astfel de evenimente au a vut loc și în cadrul companiei Ford România din Craiova.
În anul 2014, în luna noiembrie, compania anunța că, ca urmare a scăderii cererii de pe piața
auto la nivel european, urma să implementeze un program de încetare în manieră voluntară a
contractului i ndividual de muncă. Acest lucru era valabil pentru 680 de salariați ai uzinei din
Craiova. Procentual, însemna că aproape 23% dintre aceștia erau nevoiți să își înceteze
activitatea. Angajații se puteau înscrie în programul respectiv până la finele lunii d ecembrie
2014 și dacă prin înscrierile voluntare ale acestora nu era atinsă ținta cu privire la reducerea
personalului, Ford urma să apeleze la un program de concedieri masive bazate pe motive
economice.

39
La acel moment, reprezentanți ai salariaților au înc ercat să determine angajatorul la
limitarea reducerii numărului de locuri de muncă la doar 500, respectiv câți se înscriseseră
pe lista cu plecări voluntare.
În anul 2014, Ford menționa faptul că printr -o astfel de măsură s -a urmărit folosirea
optimă a for ței de muncă care rămăsese la Craiova, precum și îndeplinerea condițiilor de
producție. Cu toate acestea, conducerea companiei a continuat să caute diferite oportunități
de producere a unui al doilea tip de autoturism, respectiv B -Max.
Acest tip de autovehicul a urmat să aibă unele dintre cele mai mari vânzări ale
segmentului Ford B -MAV, chiar dacă piața la nivelul Europei a rămas la un nivel destul de
scăzut. Ca urmare, fabrica craioveană a fost obligată ca în 2014 să întrerupă producți a
pentru un număr destul de semnificativ de zile, atât în cadrul secției de asamblare vehic ule,
cât și în cadrul producției de motoare. Acest lucru a condus implicit și la o reducere a forței
de muncă.
Așa cum am amintit la începutul subcapitolului, în pre zent Ford dorește să reducă
numărul angajaților la nivel global. În cadrul fabricii din Craiova, acest lucru înseamnă ca
din cei 3.200 de salariați, Ford dorește să renunțe la 174 din secția de asamblare a
motoarelor și 506 din uzina vehiculelor. Având în vedere că au fost derulate astfel de
programe și cu câțiva ani în urmă, atunci când s -a renunțat la circa 400 de salariați, Ford
estimează ca până la finele anului actual să rămână cu puțin peste 2.500 de persoane. Cei
care decid să plece în mod voluntar p rimesc între 16 salarii compensatorii, în cazul în care
au sub 5 ani vechime și până la 24 de salarii compensatorii aferente celoralți . Angajații care
nu își doresc să plece voluntar, dar care vor fi ulterior concediați, vor primi doar 15 salarii
pe baza c ontractului de muncă colectiv.
Problema care se pune, în concordanță cu tema lucrării, este dacă acest lucru este
etic sau nu. Argumentul contra poate fi dedus prin prisma faptului că, atâta timp cât alte
tactici mai benigne au fost epuizate, nu ar fi etice aceste tipuri de acțiuni. O companie nu
poate pur și simplu să adune o grămadă de salariați, să îi conducă și să îi formeze și apoi să
îi arunce. Suferința poate fi evitată, însă o gestionare etică corespunzătoare presupune
minimizarea acesteia, chia r printr -o răspândire a durerii într -un mod echitabil și asumarea
responsabilității și a consecințelor pentru aceasta. Deși legea limitează obligațiile
angajatorilor față de angajați, etica stabilește un standard diferit. Concedierile în masă
consideră oamenii asemenea obiectelor de unică folosință . . O companie poate să -și mute
roboții de sudură , dar oamenii nu sunt mașini .
Este ușor de spus că unii trebuie să piară, astfel încât alții să poată supraviețui, dacă
ești sigur că vei fi printre supraviețuitori . Înainte de a adopta etica bă rcii de salvare
supraaglomerate, înainte de a arunca mii de non -milionari pe partea laterală, trebuie
încercate metode mai blânde și mai echitabile. Reducerea orelor de lucru sau eliminarea
dividenedelor către acționari pot fi considerate soluții în acest sens.
Chiar și cu beneficii mai generoase, concedierile în masă nu sunt de multe ori un
răspuns în ciuda unei economii în continuă schimbare, aceste a dăunează companiilor și
lovesc profund în angajați, familiile lor și comunitățile în care trăiesc.
De când a început contracția economică, mai mult de 2,5 milioane de persoane și- au
pierdut locuri le de muncă, conform datelor din sectorul privat . Pentru mulți, a fi concediat
înseamnă a experimenta un ev eniment schimbător de viață, a ajunge la sfârșitul unui drum și
a se confrunta cu o decizie dificilă cu privire la următorul pas. Pentru toți oamenii, siguranța
locului de muncă, asigurarea unei securități economice pentru sine și pentru familiile lor
reprezintă una dintre preocupările principale. Cu toate acestea, așa cum un angajat este liber
să își lase angajatorul în orice moment, angajatorul este și el în măsură să ia decizii cu
privire la forța de munc ă a unei companii.

40
Inevitabil, pierederea unui loc de muncă poate fi unul dintre cele mai serioase
evenimente din viața unei persoane. Ford a apelat la astfel de măsuri pe parcursul ultimilor
ani, iar acest aspect poate fi considerat un mare minus al compa niei.

2.4. Ford – exemplu pentru o etică de succes în afaceri
În ultimul timp, atenția acordată eticii în afacerii este în continuă creștere. Institul
Ethisphere este o organizație cu un renume puternic în domeniul eticii, care a recunoscut
compania Ford Motor ca una dintre cele mai etice din lume, chiar singura producătoare de
automobile din cele 100 de companii menționate pe listă. Ford îndepl inește cele 8 elemente
fundamentale etice ale unei organizații deosebite din acest punct de vedere:
– respectul: ca antreprenor, Ford respectă oamenii, angajații săi și pe toți cei care
intră în contact cu firma; de asemenea, este necesar să se înconjoare cu oameni
pe care îi poate respecta și să țină cont că un respect puternic nu este egal cu un
zbor pe autopilot ;
oamenii au nevoie de instruire, îndrumare, coaching, iar cu ajutorul încrederii și
respectului micro -gestionarea lor devine mai ușoară. O companie aflată la un
astfel de nivel ca cel al Ford -ului este obligată șă facă tot ce este mai bine pentru
a reuși să construiască respect reciproc, iar în momentul în care acesta nu mai
poate fi reconstruit, persoana res pectivă trebuie lăsată să plece;
– onoarea: etica bună este fundamentată pe oameni buni; atenția acordată acestor
tipuri de oameni trebuie să fie maximă, iar recunoștiința față de aceștia trebuie să
fie exemplară; cu siguranță, aceștia au făcut sacrificii în numele companiei și
sunt persoane care au condus la succes compania, iar contribuțiile lor trebuie
recunoscute atâ t pe plan privat, cât și public;
– integritate: nu trebuie angajate persoane care nu dau dovadă de o astfel de
calitate deoarece clienții, vânzătorii sau alți angajați nu vor re uși să aibă
încredere în ei; lipsa de încredere devine un virus și ca urmare angajații înșine
vor ajunge să nu aibă încredere în conducători; o afacere nu este profitabilă dacă
există doar pentru a îndeplini o țintă sau o cotă și este lipsită de etică, de aceea
pentru Ford contează foarte mult respectul pe care îl oferă clienților: o companie
fără clienți este egală cu zero ;
– orientarea către clienți: derivă din punctul anterior și este respectată de către Ford
pe deplin; accentul pus pe clienți ajută la con solidarea responsabilității vizavi de
piață și reprezintă o datorie de natură etică, iar clienții trebuie câștigați pentru a
avea parte de o a facere sănătoasă pe termen lung;
– rezultate orientate: un antreprenor care nu se concentrează și pe factorul etic î n
afacerile întreprinse nu este un antreprenor de succes; principiul companiei Ford
a fost dintotdeauna de a nu căuta rezultate fără implicarea și a costurilor, întrucât
toate părțile implicate ar trebui să fie mulțumite, este de dorită folosirea unui preț
echitabil. Un manager bun identifică rezultatele prognozate, iar apoi oferă sprijin
angajațiilor pentru a -i ajuta să le obțină; nu trebuie uitat conceptul de feedback al
performanței, deoarece tot timpul într -o companie etică rezultatele sunt mai mult
decât niște simple numere;
– asumarea riscului: uneori există sentimentul că unele companii etice, așa cum
este și cazul Ford, sunt timide și speriate de a nu face ceva greșit, dar în realitate
acest lucru este cât se poate de fals; de fapt, aceasta este cheia succesului, în
acest fel compania Ford s -a dezvoltat la nivel mondial și tot timpul și -a asumat
riscuri, creatorul său, Henry Ford a inovat, a gândit din cutie și a încercat lucruri
noi, revoluționare în domeniul auto;

41
– pasiunea: organizațiile de talie mare au în componență oameni pasionați de ceea
ce fac, oameni care lucrează pentru provocări, nu doar pentru bani, oameni care
cred că munca lor poate aduce o schimbare ; fără pasiunea acești oameni fac
eforturi minime, sunt plătiți și apoi pleacă acasă ;
– persistența: angajații companiilor de succes sunt aleși pentru aptitudinea de a
continua să lucreze deși uneori rezultatele nu sunt ceea ce ar fi sperat să fie, ei
fiind legați de pasiunea cu care fac ceea ce fac, onoarea și integritatea lor.

Figura 2.2. Sistemul unei culturi etice puternice
Sursa: Joan Boatright, 2013 , Ethics and the Conduct of Business, Pearson Ed.
Informațiile existente în Codul de Conduită Ford sunt consolidate în permanență prin
introducerea regulată a unor noi cursuri de formare obligatorii online pentru angajații
companiei. Cursurile se concentrează în jurul eticii, conflictelor de interese, preferințelor
sau cadourilor , dar și pe probleme precum mituirea. În ultimii ani, compania chiar a întărit
unele politici anticorupție prin programare de instruire a unor indivizi cheie din întreaga
companie. Toate operațiile sunt evaluate pentru riscuri legate de corupție și toate su nt
revizuite periodic. Se oferă cu precădere o formare specifică unor grupuri care în urma
evaluării prezintă riscurile posibile pentru mituire sau corupție. PROGRAM CORECT IMPLEMENTAT AL
COMPANIEI
CULTURA ETICĂ PUTERNICĂ
PRESIUNE REDUSĂ
PENTRU ABATERI DE LA
UN COMPORTAMENT
ETIC REDUCEREA
REPRESALIILOR RAPORTAR EA
ABTERILOR DE LA UN
COMPORTAMENT ETIC CAPCACITATEA DE
OBSERVARE A
COMPORTAMENTELOR
GREȘITE
REDUCEREA RISCURILOR ETICE
OBIECTIVE REZULTATE

42
De asemenea, Ford poate fi considerat un exemplu al companiilor etice și din punct
de vedere al pr ogramelor de conformare pe care le oferă. Acest program ridică angajamentul
companiei față de diferitele practici etice și contribuie la creionarea liniilor directoare ale
companiei prin acțiuni, scrisori, directive politice, asigurând în acest fel o infra structură
completă care permite chiar raportarea unor încălcări ale politicilor interne.
În cadrul companiei există un Birou de Conformitate care colaborează în permanență
cu consultanții externi pentru a analiza aspectele programului de conformitate și p entru a
aplica diferite îmbunătățiri de care este nevoie. Manualul Codului de conduită al lui Ford
este revizuit extern periodic.
Totodată, Ford a introdus campania de comunicare pentru evidențierea accentului pe care
compania îl are asupra angajaților să i cu privire la valorile etice fundamentale. Campania
are la bază sintagma „mergem mai departe – calea cea bună”. Campania conține diferite
povestiri legate de etică pe pagina web a companiei Ford, precum și mesaje video din partea
echipei de conducere. To ate acestea subliniază angajamentul companiei față de
conformitate, transparență și etică.

43
Concluzii

În urma efectuării acestei analize asupra codului de etică, respectiv de conduită al
companiei Ford România SA se pot trage o serie de concluzii referitoare la poziția pe care
firma o are vizavi de angajații săi, d e cei cu care intră în contac t, dar și față de sistemul în
care ea acționează.
Compania Ford are o istorie de peste 100 de ani în industria producătoare auto. Încă
de la începuturi, aceas ta s-a dezvoltat rapid, dar s -a și lovit de diferite perioade mai puțin
favorabile care, se pare că au întărit -o permanent. Firma a trecut prin restructurări,
reorganizări ce au condus la restabilirea sănătății și revitalității sale.
Încă de la început, F ord a pus accentul pe relația cu angajații săi. Principiul de bază a
fost acela că forță de muncă nu trebuie să se cumpere ieftin niciodată; de asemenea, a
investit foarte mult în programe de diversificare și instruire pentru personal, pornind tot
timpul d e la concepția că omul și forța sa sunt punctele de bază într -o companie. Totodată,
un punct solid al companiei a fost și este și în prezent respectarea concurenței.
De la toate acestea, a luat naștere un cod de etică și conduită al companiei la un nivel
exemplar cu care Ford se mândrește și în ziua de astăzi.
Ford România, făcând parte dintr -un lanț al multinaționalelor, este obligată să dețină
același set de standarde ale misiunii, viziunii și valorilor companiei. În permanență,
compania oferă un exemplu pozitiv și de intoleranță asupra comportamentelor
discriminatorii ale tuturor entităților cu care intră în contact.

Figura 3.1. Domenii de aplicare ale principiilor etice în cadrul Ford
Sursa: www.ford.ro Mediul de lucru
Cadouri, conflicte de interes și beneficii
Activele corporației și siguranța datelor
Integritatea înregistrărilor financiare
Calitate, securitate și aspecte de protecție a mediului
Proprietate intelectuală
Relația cu instituțiile guvernamentale
Concurența și legislația antitrust
Practici internaționale în domeniul afacerilor
Tehnica Whistleblowing

44
Ford înțelege și acceptă tot ceea ce are legătură cu responsabilitatea socială și
comunitatea din care face parte. Sursa puterii companiei sunt considerați angajații.
Sustenabilitatea acesteia pornește de la grija față de aceștia, dar și de la normele, conduitele
pe baza cărora ei acționează și î și desfășoară activitatea într -o manieră etică.
Legătura puternică dintre decență și o afacere este elementul care o conduce către
succes. Dezvoltarea companiei de -a lungul timpului a avut la bază principii etice, morale ce
țin de responsabilitatea socială . Datorită obligației companilor de a concura într -o manieră
etică la nivel global, Ford a fost tot timpul pro vizavi de acest aspect.
Cu toate acestea, compania primește o bilă neagră cu privire la programele de
concedieri masive cu care s -a confruntat p e parcursul ultimilor ani ca urmare a necesității
reducerii costurilor. Din punct de vedere moral, astfel de acțiuni nu pot fi fundamentate
logic, întrucât afectează întreaga viață a salariaților oricărei companii, diminuând securitatea
economică a fiecăre i ființe umane.
Așa cum am descris pe parcursul lucrării, compania Ford deține un cod de etică
complet și cu detalii bine puse la punct. Am văzut că acesta rezumă politicile, precum și
directivele majore ale companiei, în funcție de care angajații săi sunt nevoiți să acționeze în
cadrul activităților pe care le desfășoară, în cadrul contactelor pe care le au cu alte persoane
și, de ce nu, chiar pe plan personal. Toate aceste principii sunt considerate etice și vin în
sprijinul responsabilității sociale.
Concluzionând, în urma analizei acestor norme, compania Ford este considerată un
veritabil exemplu etic care are la bază 10 principii de aplicare ale codului de conduită, așa
cu au fost prezentate și în capitolul 2 al lucrării și reprezentate în figura 3.1 . Eficientizarea
activității unei companii de talia Ford trebuie să se bazeze pe respectarea unor reguli stricte
și concrete în funcție de care cei implicați pot acționa. Fiecare dintre aceste norme cuprinde
o prezentare generală a politicii și cerințele sale de bază. Pentru a nu exista niciun fel de
confuzie în ceea ce privește modul de acționare într -o anume situație dată, compania are
grijă ca toate aspectele să fie descrise în amănunt.
Ca urmare, se poate trage concluzia clară că Ford merită și are onoarea de a fi
desemnată printre cele 132 dintre cele mai etice companii la nivel mondial. Aceasta este
chiar singura companie din acest grup care produce autovehicule. Pentru 6 ani la rând, Ford
ocupă un loc în acest întreg. Cu o tradiție de peste 100 de ani în domeniul industriei
automobilistice, Ford continuă să își îndrepte prioritățile spre responsabilitatea socială
aplicată angajaților săi și deține un cod etic e xemplar adresat lor. Aceste aspecte sunt două
dintre cele mai importante elemente care vor conduce mereu la obținerea unor avantaje
competitive și la succesul în afaceri.

45
BIBILIOGRAFIE

Cărți:

1. Bădescu V.S., 2014, Etica în afaceri, Ed. ProUniversitaria , București ;
2. Boatright J., 2013, Ethics and the Conduct of Business, Ed. Pearson Education ,
Londra ;
3. Freeman R.E., 2010, Journal of Business Ethics, ed.Springer , New York;
4. Popa M., Salanță I., Scorțar L., 2011, Etica în afaceri – Sinteze și studii de caz, Ed.
Risoprint , Cluj – Napoca;
5. Mark S., 2017, An ethical Decsion – Making Approach, Ed.Wiley Blackwell , New
Jersey ;
6. Morar V., Crăciun D., Macoviciuc V., 2005, Etica afacerilor, Ed. Paideia , București ;
7. Rittik C., 2013, Business Ethics, Ed. Rittik , Calcutta ;
8. S. Van Hooft, 2014, The Handbook of Virtue Ethics, Ed. Acumen , Londra ;
9. Sorell T. & Hendry J., 1995, Business Ethics, Oxford, Ed. Butterworth –
Heinemann , Oxford ;
10. Țigu G., 2005, Etica afacerilor în turism, Ed. Uranus , București ;
11. William H., 2016, Business Ethics: A textbook with cases, Ed. CenGage Learning ,
Boston ;

Internet:

12. www.ai.rei.ase.ro;
13. www.corporate.ford.com ;
14. www.doingbusiness.ro ;
15. www.ford.ro ;
16. www.wikipedia.com;

Publicații, reviste:
17. Brouthers K. & Brouthers L., 2001, Journal of International Business Studies, Ed.
Academy of International Business;
18. Manyika J., 2012, Growth and competitiviness in the U.S.: The role of its
multinational companies;
19. Revista Certind, nr.1, 2014, pag. 83.