Programul de studii: Managementul afacerilor [605030]

Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Programul de studii: Managementul afacerilor

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Conducător Științific,
Conf. univ.dr. ec. Radu Ogarcă

Absolvent: [anonimizat], 2017

1

Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Programul de studii: Managementul afacerilor

Analiza codului de etică al
SC FORD ROMÂNIA SA

Conducător Științific,
Conf. univ.dr. ec. Radu Ogarcă

Absolvent: [anonimizat], 2017

2
Cuprins
pag.
Introducere ………
Capitolul 1
Fundamente teoretice ale eticii în afaceri ………
1.1. Conceptul de etică în afaceri ………
1.2. Teorii standard și principiile etice în afaceri ………
1.2.1. Teoriile standard ale eticii în afaceri ………
1.2.2. Principile etice în afaceri ………
1.3. Etica – importantă pentru succesul în afaceri ………
1.4. Etica în lume – perspective interculturale ………
Capitolul 2
Evaluarea normelor de etică și modalități de aplicare în
cadrul Ford România SA ………
2.1. Istoricul și conceptul Ford ………
2.1.1. Particularități SC Ford România SA ………
2.1.2. Ford România SA în cifre ………
2.2. Principii de aplicare ale codului de conduită al
companiei ………
2.2.1. Mediul de lucru ………
2.2.2. Cadouri, conflicte de interes și beneficii ………
2.2.3. Activele corporației și siguranța datelor ………
2.2.4. Integritatea înregistrărilor financiare ………
2.2.5. Calitate, securitate și protecția mediului ………
2.2.6. Proprietate intelectuală ………
2.2.7. Relația cu instituții guvernamentale ………

3
2.2.8. Concurența și antitrust ………
2.2.9. Practici internaționale ………
2.3. Recomandări în sprijinul îmbunătațirii mediului etic ………
Concluzii ………
Bibiliografie ………

4

Introducere

Tema lucr ării mele de disertație se intitulează ”Analiza codului de etică al SC Ford
România SA” și studiază componentele mediului etic în cadrul companiei Ford România în
contextul unei dezvoltări economico – socială cu interacțiuni tot mai puternice în timp si
spațiu. Importanța temei derivă din creșterea rolului și responsabilității etice în interiorul
marilor corporații la nivel mondia l. Este vorba despre marile companii de la nivelul întregii
lumi, care apelează și adoptă tot mai des coduri de conduită internă bazate pe principii etice;
printre acestea, am găsit oportunitatea de a studia o companie de la nivel național care
îndeplineșt e aceste criterii, respectiv Ford.
Astfel, este interesant de studiat cum o firma națională include în principalele
regulamente si reguli interne principii etice în funcție de care se ghidează spre a își desfășura
afacerile într -un mod integru. În ciuda n oilor teorii etice și în continuă schimbare, Ford
România reușește să prezinte un cod de conduită al corporației foarte amplu și explicit.
În prima parte a lucrării sunt prezentate elemente de tip teoretic legate strict de
conceptul de etică în afaceri și ce presupune acesta. Sunt descrise căteva teorii de etică în
afaceri, principii de la care acest concept pornește. În paralel, se face trecerea către importanța
pe care acest concept de etică îl are pentru succesul în afaceri. Consider că este foarte
impo rtant de abordat acest subiect în cadrul unui context al unei economii care din destule
puncte de vedere este instabil. Este vorba despre crearea unui punct de plecare comune în
funcție de care personalul companiei, precum și compania în sine își poate ati nge obiectivele
într-o manieră morală și etică.
În cadrul celui de -al doilea capitol, se face referire la căteva date generale despre
conceptul Ford și cum acesta a luat naștere, precum și informații generale și particularități
referitoare la sucursala Fo rd România. Este util să cunoaștem și compania în cifre pentru a
putea reflecta mărimea acesteia din punct de vedere economic. Sunt studiate și analizate
fiecare elemente care intră în componența codului de conduită al corporației. Către finalul
capitolulu i sunt explicate căteva sugestii care vin în sprijinul îmbunătățirii climatului etic al
companiei.
Astfel, părerea mea este că în România, o țară care încă din decembrie 1989 a trecut
prin multiple schimbări la nivelul tutoror domenilor (economie, politică , etc), este foarte
interesant de pus accentul pe studiul unor corporații internaționale care și -au găsit un loc și în
această țară.
Domeniul etic este și mai interesat de studiat în ciuda manifestării celei pe care o
putem numi chiar ”globalizarea” unor fenomene destul de grave, precum săracia, urbanizarea
necontrolată, inflație, șomaj, pierderea încrederii în instituțiile statului. Ford România vine
astfel cu concepții internaționale în ceea ce privește nu numai producția și desfășurarea
activității pro priu – zise, ci chiar în domeniul mai amplu ce face referire la etică si relații
morale între indivizii și societate.
Totodată, teoriile etice conduc în viitor la teorii de reglare a proceselor de globalizare
rapidă și a principiilor sociale în funcție de care se desfășoară relațiile dintre indivizi, precum
și relațiile interumane de la locul de muncă.

5
Capitolul 1
Fundamente teoretice ale eticii în afaceri

1.1. Conceptul de etică în afaceri

Etica studiază mecanisme interioare ce influențează acțiunile umane, comportamentul
omului cu cei din jur. În ziua de astăzi, etica s -a extins în aproape toate domeniile și și -a pus
amprenta si pe domeniul business -ului.
Conceptul de etică în afaceri are o istorie destul de veche. În 1970 î.e. n. se vorbește
despre codul lui Hamurabi, un cod cioplit în piatră. Acesta conținea norme și reguli referitoare
la măsurători, prețuri, calitate, conduite ce trebuiau respectate de către vânzători și
producători.
În Austria, în secolul XV, s -a vorbit pent ru prima oară de pedeapsa laptelului alterat.
Comerciantul care vindea lapte alterat era obligat să bea acest lapte. Despre acelați tip de
pedepse se vorbea și în Franța în secolul XVI, atunci când vânzătorii de ouă stricate sufereau
acelați regim.
Acestea au fost tipuri de probleme, care devin și mai actuale în prezent, acum când
piața este într -o continuă schimbare și concurența este tot mai aprigă. Acțiunile neetice, imoral
sau lipsite de responsabilitate ale managerilor cu privire la calitatea pr oduselor și serviciilor
oferite, protecția mediului, publicitate, mită, personal, aprovizioane, etc. sunt din ce în ce mai
ample și pot avea consecințe negative asupra oamenilor.
Etica în afaceri devine o temă tot mai importantă pentru companiile din între aga lume.
Etica afacerilor se ocupă cu studiul principiilor și regulilor care guvernează procesele de
management, precum și o conduită corectă în mediul afacerilor. Este foarte dificil de stabilit
ce anume este și ce nu este etic în afaceri. Standardele mo rale sunt diferite de la un individ la
altul, precum și de la o comunitate la o alta. Acestea sunt influențate de valorile, precum și de
prioritățile care stau la baza lor.
Etica afacerilor are la bază concepte de corectitudine, respectarea cuvântului,
sinceritate, capacitate de funcționare pe piață într -o manieră eficientă corespunzătoare
legislației în vigoare, regulilor și tradițiilor. Ea însumează interesele nu numai proprii firmei,
ci și a partenerilor, a societății, a consumatorilor.

Domeniile etici i în afaceri sunt următoarele:
– Clienți – calitatea produselor și a serviciilor oferite, preț, rezolvarea reclamațiilor,
oferirea informațiilor despre produse;
– Salariații – echitabilitate în rezolvarea problemelor de angajare sau de promovare,
precum și de concediere, premii oferite, sancțiuni;
– Acționari – informare corectă asupra situației patrimoniale, profit, riscuri;
– Concurenții – stimă reciprocă, metode echitabile de competițe;
– Comunitate – protecția mediului, oferirea sprijinului pentru sănătate, învăț ământ,
educație, cultură.

Etica în afaceri a devenit chiar o modă. Așa cum spune autoarea britanică Elaine
Sternberg, ”spre deosebire de Hoola Hoops sau Rubik Cubes, etica în afaceri nu este o modă
trecătoare.”

6
Trebuie subliniată ideea că puterea, precum și influența firmelor asupra societății este
mai mare ca niciodată, politicile imorale sunt des întâlnite în mediul afacerilor și de multe ori
provoacă daune și prejudicii imense oamenilor, mediului și comunității.
În anii 1980, existau politici guvername ntale care scoteau în relief probleme ale eticii
în afaceri, care există și acum în etapa de tranziție a societății românești conducând spre o
economie de piață funcțională. Privatizarea a făcut ca numeroase companii aflate în
proprietatea statului să fie nevoite să se adapteze la cerințele de eficiență și de rentabilitate
conform afacerilor comerciale. S -a pus întrebarea dacă firmele private ar fi trebuit să preia
toate responsabilitățile pe care statul le avea. Nu este suficient ca investitorii să vină cu
produse de calitate sporită pe piață sau mai accesibile, ci aceștia trebuie să contribuie și la
susținerea altor sisteme, cum ar fi cel de sănătate, biologice, să protejeze monumente istorice,
arta, stiința sau educația.
Malversațiunile oamenilor din domeniul afacerilor au stârnit critici, reacții negative și
comentarii din partea publicului, sporind în acest fel interesul populației vizavi de moralitea
sau imoralitatea agenților economici sau a funcționarilor din domeniul public cu competențe
exercitate într -o manieră dubioasă.
Creșterea interesului față de etică în domeniul afacerilor este prezentă și datorită
schimbării înseși a afacerilor din ultimele decenii. Procesul de globalizare își spune cuvântul
în acest sens. A par probleme noi, certitudinile mediilor de afaceri sunt privite acum într -un
context multinațional, precum și multicultural. Conceptul de corectitudine moral se schimbă
rapid și diferă de la comunitate la comunitate.
Vitalitatea eticii în afaceri este dovedită și prin faptul că domeniul acesta a cunoscut
doar în ultimele două decenii unele evoluții tematice sesizabile, mai ales ținând cont de
procesul de globalizare, precum și a unui concept ceva mai nou, cel de sustenabilitate a
afacerii.
Unele contro verse referitoare la etica în afaceri apar între critcii și apărătorii
capitalismului. Sorell și Hendry numesc această abordare ”esențialistă”. Acest concept
cuprinde o dimensiune cât mai largă a teritoriului moralității și ” se concentrează asupra
caracte risticilor morale semnificative ce sunt comune tututor afacerilor sau asupra
caracteristicilor mo rale semnificative ce sunt esenț iale siste mului în care ope rează acestea.
De exemplu, dacă afacerile au drept trăsă tură definitorie urmărirea profitului și dacă este ceva
rău sub aspect moral în că utarea profitului, atunci se poate spune ceva despre morali tatea
tuturor afacer ilor comentând moralitatea trăsă turii lor esențiale: urmă rirea profitului" .1
De multe ori, aceste definiții formale au un efect nedori t în sensul că fac ca sensul clar
al unor termeni să devină de neînțeles. Astfel, la prima vedere, se poate înțelege cu ușurintă
că etica în afaceri este un domeniu ce urmărește clarificarea problemelor morale ce se regăsesc
în mod curent în activitățile a genților economici într -o societate capitalistă, fiind definită ca
și o perspectivă etică, implicită în comportament sau enuntață într -o manieră explicită a unei
corporații sau a unei persoane care acționează în mediul afacerilor.
Interesant este faptul că în domeniul resurselor umane, acest concept al eticii a fost
destul de neglijat, de multe ori a căpătat o dimnesiunea mult prea teoretică și mai puțin
operațională. Din acest motiv, acest aspect a fost ușpr discreditat și nu i s -a oferit o importanța
reală.
Dar, pentru ca etica în afaceri să cuprindă toate domeniile unei companii, ea trebuie
înțeleasă în primul rând. Pentru a înțelege criteriile morale de conduită etică în afaceri este
foarte important să cunoaștem faptul că noile structuri organizațional e aduc cu ele noi
complicații cu privire la circulația informațiilor între colectivele de lucru, precum și la nivelul
organizației în ansamblu. Pentru acestea nu există antecedente tradiționale. O temeinică

1 Sorell & Hendry, op.cit. pag.8

7
înțelegere a conceptului de etică în afaceri este absolut necesară pentru ca delegarea în sfera
angajaților să conducă la rezultate pozitive.
.
1.2. Teorii le standard și principiile etice în afaceri

În acest subcapitol propun să rezum principalele teorii ale eticii la care lucrările de
etică în afaceri fac cel mai des referire și marea majoritate de încercări de clarificare a
problemelor morale din mediul afacerilor își au baza , precum și principile etice pe care se
bazează etica în economie .

1.2.1 Teoriile standard ale eticii în afaceri

Teoriile etice sunt denumite teorii etice standard. Acestea sunt teoria eticii virtuților,
a utilitarismului și etica datoriei.

a) Etica virtuțiilor
Argumentele specialiților din ziua de astăzi se raportează la această teorie etică
standard. Este o varianta actuală a idei lor lui Aristotel expuse cu multe secole în urmă în
lucrarea sa ”Etica nicomachica”.
Aristotel a subliniat distincția dintre valorile – scop și valorile – mijloc. Primele
enumerate sunt prețuite si sunt urmărite pentru ele înșele. Valorile – mijloc sunt fo losite pentru
atingerea unor scopuri mai înalte. În introducerea din cartea sa, Aristotel spune ” Apare însa
o deosebire în ceea ce priveste scopurile urmarite: uneori ele constau în activitatea însasi;
alteori, dincolo de activitate, sunt vizate opere fin ite".1 Acesta considera că binele suprem,
adică valoarea – scop, este fericirea, deoarece orice om își dorește să fie fericit și nimeni nu
are ca scop să fie fericit ca mijloc pentru altceva, este un scop doar pentru sine. Aristotel
susține că fericirea nu poate fi atinsă de către oamenii unilaterali sau mărginiți, care își doresc
o singură satisfacție în viață.
În ciuda vechimii ideiilor lui Aristotel, acestea sunt pe cât posibil rezonabile chiar și
în momentul actual. Limita principală a eticii virtuțiilo r aparține de fapt lumii în care acesta
trăia, lume de neregăsit în ziua de astăzi. Așa cum fericirea este rezultatul muncii de o viață,
tot în acest fel, profitul solid, pe care agenții economici îl urmăresc nu se poate obține decât
prin fapte și acțiuni drepte, cinstite. Astfel, acesta este meritat, consistent, sigur pe termen
lung. Se realizează plecând de la produsele și serviciile cerute de către piață care trebuie să
îndeplinească condiții de calitate și să satisfacă consumatorii, să fie construite pe baza unor
relații solide cu furnizorii și cu creditorii, să prețuiască simpatia comunității sau să protejeze
mediul.
Ideea este valabilă în sine și în măsura în care este realizabilă. Din acest punct de
vedere, această etică a virtuților devine destul de vulnearbilă la momentul actual, datorită
lumii tot mai dinamice, care trece prin schimbare accelerată, expansiune economică, toa te
acestea fiind asociate cu fenomenul de globalizare.

b) Utilitarismul
Utilitarismul a fost inițiat de către Jeremy Bentham (1784 – 1832). A fost restructu rat
de către John Stuart Mill ( 1860 – 1870). Acesta din urmă a utilizat o perspectivă
consecvențialist ă, astfel fapta bună nu se definea prin originile sale sau prin ceea ce urmărea
agentul economic, ci prin efectele și consecințele sale.

1 Aristotel, 1988, pag. 7

8
Utilitariștii consideră că actele morale sunt cele care fac să sporească în lume binele
prin consecințele lor. Cele im orale, sunt, contrar, cele care fac să sporească răul în lume.
Binele este considerat ,în conceptul utilitarismului, fericirea, iar răul, dimpotrivă, nefericirea.
În varianta originală a lui Betham, teoria utilitarismului oferă legislatorilor criterii
exacte și pozitive de ierarhizare a elementelor juridice, spre o mai mare compatibilitate cu
morala. Acesta a încercat să sublinieze faptul că plăcerile și suferințele se pot compara într -o
manieră cantitativă doar dacă sunt omogene sau de calitate egală. Astf el, nu există plăcere
mai bună decât alta. Unele sunt mai intense, altele sunt mai durabile sau mai economice, pot
solicita consum mai mic de energie pentru a fi obținute.
În acest fel, utilitarismul se concluzionează ca fiind o teorie morală ce permite
evaluarea acțiunilor indivizilor și care are două dimensiuni esențiale – criteriul binelui și al
răului, imperativ moral, ce maximează binele, precum și o regulă de evaluare a acțiunilor
morale sau imorale conform acestui criteriu.
Utilitarismul oferă răspun suri la întrebări de tipul ”ce trebuie făcut”, ”cum e bine să
trăim”, ”ce trebuie admirat”, transpuse în economie prin termenii împrumutați de maximizare
a profitului.

c) Etica datoriei
Inițiatorul acestui concept a fost Immanuel Kant ( 1724 – 1804). Acesta apropus o
viziune cu totul și cu totul diferită. Generozitatea nu merită nici pe departe respect moral,
deoarece binele făcut altora este doar un mijloc prin care profiturile firmei pe termen mediu
și lung sunt maximizate. Pentru Kant, con tează intenția, ci nu consecințele actului, pentru a
putea stabili o valoare morală.
Oamenii urmăresc o varietate imensă de scopuri, toate sunt determinate la nivel
empiric sau psihologic. Trebuie știut care dintre acestea valorează cu adevărat din punct d e
vedere al moralității. Kant nu neagă ideea de fericire naturală a indiviziolor sau dreptul
acestora spre a atinge fericirea. Acesta contestă faptul că înclinația acestora naturală se poate
construi pe o practică morală. Valoarea morală a actelor umane de pinde în mod exclusiv de
intenția pe care o avem în vederea respectării anumitor reguli sau norme ce contribuie la
definirea unui comportament etic. Ne putem numi morali în momentul în care nu contează cel
mai mult dorința de a ne fi cât mai bine nouă, ci cea de a acționa conform unor reguli și legi
morale.
Kant recunoaște într -o măsură mai mare sau mai mică că trebuie să ne folosim unii de
alții. Spre exemplu, studenții se folosesc de profesorii săi, aceștia fiind mijloace de educație,
un vânzător este de asemenea un mijloc comercial. Totuși, trebuie respectată umanitatea,
inclusiv propria ființă și avem datoria de a o proteja față de ceilalți.
Astfel, inițiatorul acestui din urmă principiu, este cel mai aproape de fundamentarea
eticii ca și disciplină rigu roasă teoretică. Teoriile sale au rămas definitv ca achiziții în
filiosofia morală.

1.2.2. Principiile etice în afaceri

Principiile etice fac referire la o conduită curentă, la atitudinile oamenilor și obiceiurile
acestora cu privire la concepte de bine și de rău sau de adevăr și de minciună, echitate sau
discriminare, constrângere și libertate. Etica se construiește în fun cție de următoarele
principii:
a) Egalitate în fața normelor:
Morala este făcută pentru oamenii obișnuiți, dar acest lucru nu înseamnă că sfinții,
eroii sau geniile nu trebuie să fie supuși normelor morale. Morala este regula, ci nu excepția.
Egalitatea dint re oameni se referă la egalitatea acestora din punct de vedere al principiilor și

9
al normelor morale, egalitate în fața legii. Pentru a fi posibil acest lucru, normele și principiile
morale trebuie să fe unele accesibile pentru a putea fi înțelese, indifer ent de educația
persoanelor; totodată, acestea trebuie sa poată fi practicate.
b) Claritate și clarificare ( a conceptelor și a pozițiilor):
Oamenii care trăiesc în societăți deschise își pot enunța clar părerea vizaci de o
problemă cu caracter moral și pot a cționa în acest sens. Neinteresul pentru binele public
blochează calea spre implicarea oamneilor, spre exemplu, în politică sau în administrațiile
publice.
Normele etice și principiile etice sunt diferite și sunt percepute în culturi diferite.
Totuși, exi stă norme supuse principiului universalității care pot fi aplicate oricui, oricând și
oriunde. Acestea nu depind de sentimente, credințe sau obiceiuri particulare.
c) Comunicare onestă și tratament corect al clienților companiei:
Produsele oferite consumator ilor trebuie să fie sigure, de calitate, să conțină
instrucțiuni de utilizare, avertismente posibile. Totuși, privind relația cu consumatorii, de
multe ori, reclamele fac apel la minciuni, iluzii, astfel fiind încălcat principiul veridicității.
d) Comunicare onest ă și tratament corect oferit angaților:
De multe ori angajații sunt tratați ca o marfă, deși ei sunt ființe umane cu scopuri
proprii. Etica care definește relațiile între angajator și angajat introduce utilizarea principiilor
si normelor morale.
Exist ă drepturi ale angajațiilor cu privire la loialitatea acestora față de companie. Ele
sunt foarte importante. Angajații nu trebuie tratați ca o piesă înocuibilă sau ca pe un mijloc
fix. ”O slujbă nu e niciodată doar o slujbă.” 1 Întotdeauna există dimensiuni morale legate de
spiritul de echipă, produsele proprii, bunăstarea companiei, relația cu colegii de muncă.
e) Comunicare onestă și tratament corect aplicat acționarilor:
Acesta corespunde unui comportament etic corect, loial, de informare, de
confidențialiate și de transparență față de acționarii organizației.

1.3. Etica – importantă pentru succesul în afaceri

Un punct de pornire îl reprezintă probleme care se ridică la nivel de etică în afaceri și
examinarea ariilor pe care Codurile Etice ale diferitelor organizații le acoperă. Etica nu se
reduce doar la a respecta legea. Etica presupune gestionarea corectă a rap orturilor dintre
indivizi și în comunitățile de oameni.
Pentru a avea succes în afaceri, trebuie urmărit un echilibru între interesele acționarilor
si cele ale grupurilor afectate și implicate, respectiv a partenerilor, de la furnizori la
consumatori și s ocietatea în ansamblul său. Ideea este simplă, astfel cu cât cei care respectă
un set de reguli sunt mai mulți, șansele de câștig pe piață se măresc. Firmele sunt dependente
unele de celelalte, ele nu mai sunt autonome. Acestea se prezintă în societatea de astăzi ca
niște noduri dintr -o rețea. Căderea sau falimentul uneia poate atrage după sine căderea mai
multora. De fapt, eșescul, precum și succesul sunt împărțite.
Trebuie subliniat faptul că o companie de succes este în primul rând una care
socializează .
Avantajele eticii în afaceri sunt multiple pornind de la aceste considerente. De -a lungul
timpului au existat opinii diferite, unele dintre ele se manifestă și acum, conform cărora,
conceptul de etică nu poate fi asociat mediului afacerilor. Profitul es te principalul scop al unei
afaceri și așa trebuie să și rămână. Totodată, acesta nu trebuie să fie singurul.

1 Bowie Norman, Business Ethics, 1982

10
Companiile se confruntă cu măsuri etice care sunt considerate a diminua profitul. De
obicei, avantajele pe care etica le are în afacere nu se obse rvă într -un timp prea scurt, dar ele
cu siguranța își vor face simțită prezența pe viitor.

Motive bazate pe principii etice pentru conducerea unei afaceri într -o manieră etică:

– Litigiile sau evitările acuzatoare: fără a acționa pe baza unor valori etice puternice,
corporațiile ajung foarte ușor la extremele legale, zone periculoase unde evitarea,
precum și încălcarea legilor conduc la procese și acuzații;
– Libertatea regulilor: atunci când predomină comportamente în afaceri
iresponsabile și neetice, rezult atul este formarea unei mai mari birocrații sau
înăsprirea legislației în vigoare;
– Acceptul public: o companie cu valori etice va atrage mult mai ușor publicul;
– Încrederea investitorilor: aceștia evită companiile care nu sunt responsabile sau
etice;
– Încrederea din partea furnizorilor și partenerilor: se cunoaște faptul că
parteneriatele de succes au la baza încrederea;
– Loialitatea clienților;
– Performanța angajaților: oamenii ajung la un randament maxim într -un mediu
creativ, deschis și etic, în timp ce companiile cu o proastă reputație atrag si
dificultăți în reținerea talentelor;
– Mândria personală: angajații, precum și liderii, se mândresc cu adevărat de
realizări dacă știu că nu au trișat sau că nu au făcut rău altor oameni în vederea
atingerii scop urilor.

De asemenea, OECD – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
prezintă și aceasta avantaje pe care etica aplicată în afaceri o are:
– Avantajele pe piață;
– Performanța maximă a angajaților;
– Reputația managementului;
– Avantaje de natură lega lă și financiară.

Etica afacerilor este în acest fel esențială pentru a avea succes pe termen lung în cadrul
activității desfășurate. La nivel macroeconomic, etica influențează sistemul economic în
întregime. Comportamentul imoral poate să distorsioneze p iața și conduce la alocări
ineficiente ale resurselor.
Din punct de vedere micoreconomic, etica se asociază deseori cu încrederea. Aceasta
este necesară, dar nu este și suficientă, pentru câștigarea încrederii furnizorilor,
consumatorilor, angajaților sa u a întregii comunități. Literatura economică susține faptul că
încrederea este foarte importantă în relațiile de afaceri.
Așa cum am subliniat anterior, etica în afaceri conduce la succes atunci când se
urmărește echilibrul dintre performanțele economice și performanțele sociale ale firmei. Este
extrem de importantă conducerea superioară a firmei, atitudinea acesteia prin intermediul
căreia să reiasă respectarea principilor etice prin acțiunile proprii ale managementului, dar și
din politicile pe care firm a le adoptă, din sarcinile transmise, deciziile luate, politicile
salariale, modalitatea de aplicare a sancțiunilor, etc.
Trebuie subliniat și faptul că influența și puterea firmeor private asupra societății este
mai mare ca înainte, politicile morale se t ransformă în unele imorale. În consecință,
organizațiile care vor să atragă consumatori fideli care sunt din ce în ce mai critici, dar și mai

11
exigenți trebuie să ofere foarte multă atenție felului în care abordează probleme de etică în
activitatea desfășur ată.
Deci, este oare benefică etica pentru companii? Există o concepție conform căreia
responsabilitatea socială și etica ar provoca doar costuri mediului de afaceri. În acest fel, se
consideră că doar companiile cu un capital semnificativ pot avea un comp ortament
responsabil și etic. Înțelesul conceptului de etică este greștit în acest caz, ea fiind nimic altceva
decât un element de caritate, la rândul său dependent de unele sume de bani ce se împart în
luptă pentru cauze bune.
Dacă o companie respectă nor me morale, acestea contribuie la maximizarea
capitalului său etic. Dar, așa cum am amintit și anterior, interesul pentru etica economică este
condișionat de schimbările de la nivel mondial, întrucât companiile devin tot mai complexe,
transfrontaliere și di namice decât până acum. Criteriile definitorii ale unei corectitudine
morale sunt diferite și suferă modificări rapide. Astfel, chiar unele probleme mai vechi ajung
să fie mai greu de soluționat, companiile trebuie să reanalizeze principiile și valorile ca re până
de cuând erau considerate a fi înțelese de la sine.
Un alt argument ar fi cel al afacerilor și al dezvoltării durabile. Comerțul are caracter
universal și este normal să aibă un interes maxim pentru întrega planetă. Activitatea
organizațiior internaționale, cu puternic caracter penetrant, acondus către internaționalizarea
grijilor și a atenției acordate solidarității dintre popoare. Unele dintre documentele adop tate
ce au pus în evidență conceptul de dezvoltare durabilă au fost Declarația de la Johanesburg și
Planul de punere în aplicare. Dezvoltarea durabilă a fost elementul principal din agenda
internațională, lupta împotriva sărăciei, folosirea resurselor natu rale și protecția mediului.
Cu alte cuvinte, conceptul de dezvoltare durabilă conține toate aceste aspecte,
devenind noțiune integratoare. Dar, cu toate acestea, fără o susținere și o abodare etica,
conceptul devine ”lipsit de finalitate”.1
Acestea fiind spuse, în domeniul business, etica s -a transformat într -un element care
setează liniile directoare și valori pe baza cărora angajatul și acțiunile sale sunt evaluate.
Normele coordonează și relația cu mediul extern, cu partenerii de afaceri și dictează con duita
părților implicate, precum și a felului de prestare a serviciilor.
Etica în afaceri este profitabilă pe termen mediu și lung, aceasta influențeză întreaga
imagine a companiei și pune accent pe importanța relațiilor cu mediul intern, precum și cu cel
extern.

1.4. Etica în lume – perspective interculturale

1 Revista Certind, nr.1, 2014, pag.84