Programul de studii : Management ul afacerilor Anul absolviri i : 2017 Coordonator științific : Viza facultății Prof . Univ. Dr. Emilia Herman a)… [629922]

1
UNIVERSITATEA “PETRU MAIOR” din TÎRGU MUREȘ LUCRARE DE DISERTAȚIE
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, Candidata : Neacșa Tabita Georgiana Alina
JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE
Programul de studii : Management ul afacerilor
Anul absolviri i : 2017

Coordonator științific : Viza facultății

Prof . Univ. Dr. Emilia Herman
a) Tema lucrării de licență :

Impactul managementului macroeconomic asupra cererii agregate în România

b) Problemele principale tratate :
Politici economice – formă de implicare a statului în economie
Efectele politicilor economice în economia deschisă
Analiza st atistico -economică a componentelor cererii agregate
Impactul managementului macroeconomic asupra cererii agregate

c) Bibliografia recomandată :
Codruța Dura, Alina Fleșer, Dorina Magda, Oana Dobre -Baron, Economie politică II, Editura
Universității din Petroșani , Facultatea de științe cen trul de învățămînt la distanță
Elena Drăgoescu, Relații valutare, financiare și de credit internaționale, Târgu -Mures 2000, Editura
Dimitrie Cantemir
Emilia Herman, MACROECONOMIE – Evoluț ii și tendințe ale economiei românești, Editura
Universității “P etru Maior”, Tîrgu Mureș, 2011
Emilia Herman, Management macroeconomic – suport de curs, Tîrgu -Mureș, 2016
Economie politică Vol. 1, Editura Porto Franco Galați 1992
Eugen Țigănescu și Mihai Roman, Analiză marcoeconomică, Curs online

d) Termene obligatorii de consultații :

16 martie 2017
20 aprilie 2017
9 mai 2017
30 mai 2017
13 iunie 2017

e) Locul și durata practicii :

Primit tema la data de : 17.11.2017

Termen de predare : 19- 27 iunie 2017

Semnătura Director Depar tament Semnătura coordonatorului

Semnătura candidat: [anonimizat]

2
Universitatea „Petru Maior”, Tg. -Mureș
Facultatea de Științe Economice, Juridice și Administrative,
Managementul afaceril or

IMPACTUL MANAGEMENTULUI
MACROECONOMIC ASUPRA CERERII AGREGATE
ÎN ROMÂNIA

Coordonator științific:
Prof. univ. dr. Emilia Herman

Absolvent: [anonimizat]

2017

3
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 4
Scopul, obiectivele și metodologia de cercetare ………………………….. ………………………….. ….. 5
Capitolul I. Implicarea statului în economie ………………………….. ………………………….. ………. 6
Politici economice – formă de implicare a statului în econom ie………………………….. ……… 7
1.1 Politici monetare și de credit ………………………….. ………………………….. ………………… 8
1.2 Politica bugetară ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 9
1.3 Politica valutară ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 13
CAPITOLUL II. CEREREA AGREGATĂ ȘI COMPONENTELE SALE ………………. 15
2.1 Componentele cererii agregate ………………………….. ………………………….. ……………….. 15
2.2 Politici macroeconomice într -o economie deschisă ………………………….. ……………….. 18
Capitolul III . Analiza impactului managementului macroeconomic în România în
perioada 2007 -2016 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 22
3.1. Contextul macroeconomic a l politicii economice ………………………….. ………………… 22
3.2. Analiza statistico -economică a componentelor cererii agregate ……………………….. 24
3.3 Impactul managementului macroeconomic asupra cererii agregate ………………….. 30
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 43
Sumarry ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 48
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 51

4
Introducere

Produsul Intern Brut este capul de afiș al tuturor indicatorilor economici din lume. Ca
măsură agregat ă a întregii activit ăți economice a unei ță ri, PIB reprezint ă valoarea de pia ță a
bunurilor și serviciilor produse în economie î n perioada studiat ă, inclusiv consumul personal,
achiziț iile guvernamentale, stocurile, costurile de construcție și balanț a comercial ă. Studierea
acestuia spune foarte multe lucruri despre sănătatea unei economii; este un indicator urmărit,
discutat și studiat, folositor mai multor categorii de persoane (inv estiro ri, economiști, analiști)
și totodată este considerat cel mai vast indicator de ofertă și cerere agregată. Tocmai din
aceste considerent am decis o analizare a PIB -ului în perioada 2007 -2016, și găsirea legăturii
guvernului respectiv a băncilor asupra evol uției acestuia, sau mai bine zis asupra cererii
agregate.
Lucrarea de față este structurată pe trei capitole.
Primul capitol prezintă aspecte teoretice privind implicarea statului prin politici
economice.
În al doilea capitol sunt descrise mai în amănunt componentele cererii agregate plus
câteva scheme care exemplifică circuitul politicilor în economia deschisă.
Capitolul al treilea prezintă studiul propriu -zis, La rândul său studiul de caz este
structurat în două parți. Prima parte cuprinde analiza econ omico statistică a componentelor
cererii agregate, iar a doua parte conține studiul privind implicarea Guvernului dar și a Băncii
Centrale în evoluția cererii agregate, mai precis asupra componentelor acesteia.
În final lucrarea cuprinde concluziile propri i în urma acestui studiu.

5
Scopul, obiectivele și metodologia de cercetare

Scopul acestei lucrări este de a determina dacă există legături directe sau indirecte între
diverse instrumente de politică economică și cer erea agregată, cu componentele sale, precum
și de a observa impactul managementului macroenonomic asupra cererii agregate.

Obiectivele cercetării de față sunt:
– obținerea unor modele matematice care să reflecte aceste legături
– stabilirea factorilor, m ăsurilor guvernamentale care au dus la abaterea sau realizarea
modelului matematic obținut.

Metodologia de cercetare utilizată a fost observația. Datele utilizate au fost calculate și
preluate din surse oficiale precum: Institutul național de Statistică, Ministerul Finanțelor,
Banca Națională Română.

Principalele ipoteze care au stat la baza cercetării sunt:
– Creșterea ratei dobânzii duce la o scumpire a creditului, cu consecințe asupra investițiilorși a
consumului ( scăderea ratei dobânzii va determina creșterea cererii interne)
– Evoluția cursului de schimb valutar determină evoluția importului și a exportului
(deprecierea cursului de schimb duce la creșterea exporturilor și scăderea importurilor);
– Evoluția exporturilor este influențată de evoluția in vestițiilor străine directe;
– Creșterea venitului național disponibil determină creșterea consumului privat
– Creșterea/scăderea cererii agregate este determinată și de alți factori.

6
Capitolul I. Implicarea statului în economie

Participarea statului la activitatea economică are numeroase motivații de ordin
economic, social, politic și juridic:
 Insuficienta angajare a capitalului privat în unele dom enii, în special acolo unde intrarea
pe piață presupune investiții masive și/ sau rentabilitatea investiției este scăzută;
 Necesitatea de a se asigura satisfacerea anumitor nevoi publice – învățământ, sănătate,
cultură, sport, protecția mediului.
 Rezolvarea unor situații deosebite care po t să apară ca urmare a unor criz e politice,
sociale, sau ca urmare a modificării, în sens nefavorabil, a conjuncturi i economice
internaționale (criz e economice, măsuri protecționiste ), apar iția unor calamități naturale.
Rolul economic al statului se exercită printr -o multitudine de acțiuni și forme de
implicare. Domeniile predilecte în care se manifestă rolul economic al statului sunt:
– cheltuielile guvernamentale (generate de achizițiile de bunuri și servicii făcute de
către stat și plățile de transfer)
– sistemul de impozite și taxe
– activitatea legislativă (prin care statul poate să impună restricții în domeniul
producerii anumitor bunuri, să limiteze efectele nedorite rezultate din anumite procese de
producție, să normeze prețurile unor bunuri și servicii).
– sectorul public (statul poate să participe la activitatea economică și în calitate de
întreprinzător).
Activitatea economică a statului este dată, în general de transpunerea în practică a
politicilor economice, a strategiilor și programelor economice, prin care se înțelege acțiunea
conștientă a puterii publice, care presupune definirea obiectivelor economice sociale ale
statului, mobilizarea resurselor și stabilire direcțiilor de acțiune în vederea atingerii ace stor
obiective, în acest scop folosindu -se instrumente și tehnici adecvate.
În cele ce urme ză se va aborda o prezentare suc cintă a principaleleor politici
macroeconomice utilizate de autoritatea publică pentru a influența evoluția viitoare a
economiei nați onale. 1

1 Codruța Dura, Alina Fleșer, Dorina Magda, Oana Dobre -Baron, Economie politică II, Editura Universității din Petroșani ,
Facultatea de științe centrul de învățămînt la di stanță, pag. 6 -8

7
Politici economice – formă de implicare a statului în economie

Politica economică reprezintă ansamblul măsurilor pe care statul le ia pentru a
influența viața economică, ansamblul deciziilor de intervenție sau non -intervenție ale
autorității publi ce (stat) adoptate în vederea orientării activității economice pentru atingerea
anumitor obiective. Având în vedere variabilele politicii economice, structura formală a
politicii cuprinde elemente care se referă la finalitatea și obiectivele politicii econ omice și la
instrumentele utilizate.2
În economia de piață implicarea statului se face nemijlocit de către organele executive,
cu aprobarea de principiu a celor legislative. Politicile economice ale statelor poartă
denumirea generică de politici macroecono mice.
Pentru a avea utilitate, politicile economice sunt corelate cu instrumente
corespunzătoare. Printre principalele obiective ale politicii economice care vizează îndeosebi
cererea agregată, se enumeră: balanța de plăți externă echilibrată sau favorabil ă, rata
echilibrată de creștere economică, o distribuție corectă a venitului și averii.
Politicile macroeconomice pot fi aplicate singure sau în combinație cu alte politici,
pentru a determina obiectivele propuse. Pentru a se putea stabili raporturile care există între
diferite tipuri de politici macroeconomice aceste politici pot fi clasificate în funcție de: efectul
macroeconomic avut în vedere și în funcție de obiectivul sau scopul politic urmărit.
În raportul cu efectul macroeconomic politicile se împar t în politici orientate către
cerere și politici orientate către ofertă. În cele ce urmează vor fi enumerate și clasificate doar
acele clasificări care au legătură cu cererea argregată, fiind omise cele care au legătură cu
oferta agregată.
Prin politicile orientate către cerere se încearcă influențarea cererii agregate astfel încât
aceasta să crească sau să se restrângă. Echilibrul macroeconomic se va restabili la noul nivel
al cererii agregate și va determina modificarea corespunzătoare a ofertei agregate și a tuturor
celorlalte variabile, în concordanță cu noul raport între cerere și ofertă.
Instrumentele 3 politicii economice reprezintă variabile de comandă ale autorităților
publice pentru atingerea obiectivelor promovate. Instrumentele tradiționale ale politicii
macroeconomice sunt: impozitele, cheltuielile publice, masa monetară, rata dobânzii, cursul
de schimb, politica de prețuri, politica veniturilor, etc.
În funcție de instrumentul politic utilizat, politicile orientate către cerere se împart în:

2 Emilia Herman, MACROECONOMIE – Evoluții și tendințe ale economiei românești, Editura Universității “Petru Maior”,
Tîrgu Mureș, 2011, pag.207
3 Nora Chiriță și Emil Scarlat – Politici macroeconomice, teorie și aplicații, Editura Economică , pag.100 -101

8
i) politici bugetare (politica fiscală + cheltuielile publice)
ii) politici monetare și de credit
În raport cu obiectivul sau scopul urmărit, politicile se împart în:
a) Politici antișomaj
b) Politici antiinflație
c) Politici de stabilizare macroeconomică
d) Politici de creș tere macroeconomică
e) Politici comerciale
f) Politici valutare
Adesea aceste politici se combină și alcătuiesc politica economică a unui guvern
pentru perioada în care se exercită funcția executivă. Politica economică ca și finalitate are în
vedere motivația fu ndamentală, calitativă cum ar fi: dezvoltarea umană, bunăstarea indivizilor
etc.
1.1 Politici monetare și de credit

Politicile monetare și de credit sunt componente importante ale politicii economice și
dispun de instrumente și pârghii specifice prin interme diul cărora se influențează cursul vieții
economice. „Atât politica monetară cât și cea de credit sunt sunt apanajul instituțiilor bancare
și în primul rând al Băncii Centrale, subordonată intereselor promovate de stat.”4 Între politica
monetară și politic a de credit este o strânsă legătură, una presupunând -o și pe cealaltă.
Politica monetară poate fi definită ca „ansamblul măsurilor monetare luate de stat și de
Banca Centrală pentru realizarea echilibrului dintre masa banilor în circulație și nevoile de
bani ale economiei sau pentru influențarea într -un anumit sens al conjuncturii.”5
Obiectivele 6 urmărite prin politica monetară, de către agenții economici pot fi grupte
în:
1. Organizarea activității bancare și protecția deponenților, prevenirea riscului și
gestiunea corespunzătore resurselor;
2. Reglarea masei monetare astfel încât să se realizeze stabilitatea putetii de cumpărare a
banilor și creșterea economică.
Politica monetară trebuie să asigure, pe plan intern, reglarea cererii și ofertei de
monedă, iar pe plan extern echilibrarea balanței de plăți.

4 Economie politică Vol. 1, Editura Porto Franco Galați 1992, pag 311
5 Kirițescu, Costin C, Moneda, Mica enciclopedie, Editura Științifică și enciclopedică, București, 1982 -., pag 244
6 Codruța Dura, Alina Fleșer, Dorina Magda, Oana Dobre -Baron, Economie politică II, Editura Universității din
Petroșani , Facultatea de științe centrul de învățămînt la distanță, pag. 13

9
Ca și instrumente, politica monetară folosește:
a) Manevrarea taxei scontului și rescontului;
b) Cumpărarea -vânzarea de titluri pe piața deschisă (open -market)
c) Variația cotelor rezervelor obligatorii.
a) Taxa rescontul ui reprezintă dobânda pe care banca centrală o percepe la
operațiile de rescontare a cambiilor (trate sau bilete la ordin) prezentate de băncile comerciale
pentru a încasa sumele împrumutate clienților lor înainte de scadența fixată acestora.
Modificarea t axei rescontului înseamnă de fapt modificarea ratei dobânzii.
Creșterea ratei rescontului va duce la o scumpire a creditului, cu consecințe asupra
investițiilor, a gradului de ocupare al forței de muncă, a creșterii economice în general.
Scăderea taxei re scontului va avea efecte inverse, care încurajează contractarea de credite,
creșterea investițiilor.
b) Politica operațiunilor pe piața liberă (open -market) reprezintă o operațiune de
vânzare/cumpărare de titluri de valoare de către Banca Națională către/de l a băncile
comerciale. Dacă Banca Națională cumpără aceste titluri de pe piața liberă, ea trimite un flux
de numerar pe piață în schimbul titlurilor primite, alimentând conturile băncilor comerciale și
ducând la o creștere a masei monetare și a capacității de creditare.
c) Variația cotelor rezervelor obligatorii – cea mai importantă funcție a rezervelor
obligatorii ale băncilor comerciale este de a regla cantitatea de monedă scripturală pe care
băncile comerciale o pot crea prin acordarea de credite. Banca de emisiune poate influența
volumul ofertei de monedă scripturală prin diminuarea, respectiv majorarea cotei rezervelor.
Creșterea cotelor rezervelor obligatorii are drept consecință o restrângere a cresitului. Efectul
este contrar în cazul reducerii cotelor r ezervelor obligatorii. 7
Prin pârghiile specifice, politica monetară trebuie să urmărească armonizarea
procesului de creare a monedei cu obiectivele generale ale politicii economice – stabilitatea
prețurilor, ocuparea forței de muncă, relansarea creșterii economice etc.

1.2 Politica bugetară

Prin intermediul politicilor bugetare este reflectată măsura în care guvernul se implică
în orientarea proceselor macroeconomice și sunt instrumente ale guvernului în influențarea
economiei. Principalele instrumente folosite în această politică bugetară sunt: lucrările
publice și alte investiții publice, proiectele de ocupare în sectorul public și modificările cotei

7 Codruța Dura, Alina Fleșer, Dorina Magda, Oana Dobre -Baron, Economie politică II, Editura Universității din Petroșani ,
Facu ltatea de științe centrul de învățămînt la distanță , pag. 14

10
de impozitate. Politica bugetară este formată din două componente: politica cheltuielilor
publice și polit ica fiscală.
Cheltuielile publice 8 sunt cheltuielile făcute de stat pentru a -și indeplini funcțiile și
atribuțiile pe care i le conferă sistemul constituțional și sunt influențate de structură și volum,
de numeroși factori. Factorii care determină crește rea cheltuielilor publice sunt de natură
social politică, militară, economică, demografică, acțiunea lor având o intensitate diferită în
funcție de tară și de perioadă. Câțiva dintre acești factori sunt:
– dezvoltarea sectorului public pe calea naționaliză rii sau construirii de întreprinderi pe
seama bugetului, acordarea de subvenții firmelor particulare pentru stimularea producției sau
exporturilor etc;
– extinderea rețelei publice de învățământ, saănătate, cultură etc;
– construirea de drumuri, poduri, s trăzi, porturi, aeroporturi, modernizarea mijloacelor
de transport etc;
– creșterea obligației legate de serviciul datoriei publice (plata dobânzilor și a
comisioanelor)
Creșterea cheltuielilor publice și amplificarea intervenției statului în economie se
reflectă în primul rând în sporirea dimensiunilor pieței de stat unde au loc achizițiile publice
de bunuri și servicii.
Cheltuielile publice pot fi clasificate în funcție de mai multe criterii:
1. Clasificarea administrativă:
a) Organică – cheltuielile sunt gru pate după instituțiile la care se referă și după
fondurile din care sînt finanțate.
b) Funcțională – cheltuielile publice sunt grupate după profilul activității instituțiilor
publice
2. Clasificarea economică
i) După rolul cheltuielilor
a) Reale
b) Economice
c) Neutre
ii) După natura economica
a) Cheltuieli de funcționare
b) Cheltuieli de transfer
c) Cheltuieli de investiții

8 Economie politică Vol. 1, Editura Porto Franco Galați 1992, pag 272 -277

11
iii) După scopul și consecințele efectuării lor
a) Cheltuieli care se autolichidează
b) Cheltuieli reproductive – duc la sporirea venitului
c) Cheltuieli prin care se creează c omodități curente vieții, dar nu sporesc baza
fiscală
d) Cheltuieli neproductive (ex. Cheltuieli militare)
e) Cheltuieli cu caracter preventiv
3. Clasificarea juridică grupează cheltuielile publiceîn cheltuielicu titlu definitiv și
cheltuieli cu caractertemporar.
Pentru o înțelegere mai profundă a cheltuielilor publice cu privire la conținutul
politicii economice este necesară cunoașterea structurii acestora după destinația pe care o au.
Statul efectuează numeroase cheltuieli pentru a -și îndeplini funcțiile sale, după cum urmează:
1) Cheltuieli pentru întreținerea și funcționarea aparatului de stat.
2) Cheltuieli publice pentru scopuri sociale
3) Cheltuieli militare
4) Cheltuieli pentru cercetare dezvoltare
5) Cheltuieli publice cu caracter economic.
Aplicarea politicilor bugeta re constă în determinarea mărimii cheltuielilor
guvernamentale și a impozitelor și taxelor, a plăților transferabile sau a unei combinații a
acestora care să ducă la realizarea scopurilor stabilite.
În esență, politica bugetară înseamnă utilizarea cheltu ielilor guvernamentale și a
mijloacelor fiscale pentru a afecta cererea agregată. Presupune luarea unor decizii privind
mărimea cheltuielilor guvernamentale, a transferurilor și/sau a taxelor percepute într -o
anumită perioadă.
Principalul instrument al po liticii bugetare, cheltuielile guvernamentale, se poate
împărți în două mari categorii: cumpărări guvernamentale de bunuri și servicii și plăți
transferabile.9
Pe lângă aceste două instrumente, politica bugetară mai utilizează și impozitele și
taxele dato rită influenței acestora în formarea venitului disponibil, și de aici în determinarea
cheltuielilor de consum și a cererii agregate.
a) Cumpărările guvernamentale de bunuri și servicii pot afecta în mod direct cererea
agregată pe piața bunurilor și servi ciilor. Orice achiziție de bunuri guvernamentale se adaugă
cererii de bunuri și servicii, deci cererea agregată la nivelul întregii economii se amplifică. Pe

9 Nora Chiriță și Emil Scarlat – Politici macroeconomice, teorie și aplicații, Editura Economică, pag.154

12
termen scurt creșterea cererii agregate determină creșterea outputului real, și dacă acesta
depășe ște nivelul său potențial, exercită o presiune crescătoare asupra prețurilor și salariilor.
b) Prin plățile transferabile se înțelege redistribuirea venitului în economie de la cei cu
venituri mari și cei cu venituri mici până la cei care nu au venit. Dato rită acestui lucru o
modificare în plățile transferabile nu va afecta direct cererea agregată, ci indirect prin
intermediul venitului disponibil și al cheltuielilor publice. Efectul plăților transferabile asupra
cererii agregate depinde, în principal de ef ectul schimbării cheltuielilor de consum ale
gospodăriilor cu venituri reduse. Eficiența acestui instrument depinde de alocarea plăților
transferabile (cum ar fi ajutoarele de șomaj sau asistența socială). Cu cât acestea sunt orientate
mai mult spre gospod ăriile cu un venit mai mic sau chiar fără venituri, cu atât modificările
cheltuielile de consum, deci în cererea agregată de bunuri și servicii vor fi mai mari. Plățile
transferabile sunt un instrument indirect, fiind necesară o variabilă intermediară prin care
efectul să se transmită asupra variabilei scop, cererea agregată de bunuri și servicii.
Instrumentele politice indirecte exercită, de obicei, efecte cu o intensitate mai redusă asupra
scopurilor decât instrumentele politice directe (nemijlocite).10
c) Taxele afectează cererea agregată pe două căi principale. Prima cale este legată de
efectul acestora asupra venitului disponibil al gospodăriilor, iar a doua privește efectul lor
asupra profitului și costului bunurilor capitale ale firmelor.
Taxele indi viduale
Sunt de regulă formate din impozite pe venit, plățile pentru asigurări sociale, șomaj și
contribuții. Cea mai importantă sursă de venituri guvernamentale o reprezintă impozitele pe
venit (salarii, dividende, alte venituri). Rata de impozitare este progresivă, deci crește o dată
cu creșterea venitului. Schimbările impozitului pe venit afectează venitul disponibil.
O schimbare în venitul curent pe termen scurt afectează într -o mică măsură cheltuielile
de consum. Schimbările temporare ale ratei impozi tului pe venit sunt ineficiente în ce privește
restrângerea sau stimularea cererii agregate. Pe termen lung schimbările ratei impozitului pe
profit au efect mai mare asupra cheltuielilor de consum și în consecință a cererii agregate.
Taxele impuse firmelo r
În general aceste taxe se împart în două categorii:
-impozit pe profit;
-scutiri de impozite pentru investiții.
Cheltuielile de investiții mari înseamnă cumpărări crescute de bunuri și investiții, deci
o creștere a cererii agregate. De aici rezultă că o scădere a ratei impozitului va duce la o

10 Nora Chiriță și Emil Scarlat – Politici macroeconomice, teorie și aplicații, Editura Economică, pag. 156 -157

13
creștere a cheltuielilor cu investiția, deci la o creștere a cererii agregate pe când creșterea ratei
impozitului va duce la scăderea cheltuielilor cu investiția, deci la o scădere a cererii agregate.
Uneori g uvernul acordă scutiri de taxe pentru anumite perioade și alte facilități pentru
anumite sectoare importante în economie. Acestea trebuie văzute tot ca un instrument al
politicii fiscale pentru că are aceleași efecte ca cele ale reducerii ratei impozitului .11

1.3 Politica valutară

Piața valutară sau piața schimburilor valutare reprezintă totalitatea tranzacțiilor de
vînzare -cumpărare de diferiți bani naționali, inclusiv reglementările și instituțiile aferente și
cuprinde pe de o parte bursa valutară respectiv organiția interbancară care stabilește cursul
valutar, iar pe de altă parte băncile și casele de schimb valutar. Această piață se realizează
oriunde se întâlnesc cererea și oferta de bani naționali, având rolul să atragă mijloacele de
plată internaționale sub formă de bancnote, monede divizionare, instrumente de plată și de
credit emise în moneda străină.
Piețele valutare au mărimi diferite, în funcție de importanța operațiilor sau a orașului
în care sunt amplasate și au un caracter internațional după nat ura operațiilor efectuate. Rolul
piețelor valutare în stabilirea cursurilor de schimb dintre monede se bazează pe factul că ele
asigură centralizarea cererilor și ofertelor de valută. 12
Elementele specifice pieței schimburilor valutare sunt:
 Agenții econom ici
 Normele legale
 Metodologia de determinare a cursului valutar și de protecție a acestuia prin acțiunea
băncii naționale
 Timpul în care funcționează piața valutară
 Riscul și profitul pe piața valutară
Participanții pe piața valutară sunt: 13
1. Băncile comer ciale și băncile de investiții+ reprezintă operatorii cei mai importanți
deoarece dispun de dezite la instituțiile financiare străine corespondente.
Intervențiile băncii centrale pe piața valutară îndeplinesc trei funcții:
 Executarea ordinelor primite de la clientela proprie – guverne, bănci centralale
străine, organisme internaționale.

11 Nora Chiriță și Emil Scarlat, op.cit., pag. 157 -159
12 Elena Drăgoescu, Relații valutare, financiare și de credit internaționale, Târgu -Mures 2000, Editura D imitrie Cantemir,
pag 130
13 S. Gaftonic, Finanțe internaționale, Ed. Economică, 2000, p. 169 -177

14
 Controlul asupra pieței, în funcție de importanța acordată controlului asupra
schimburilor monetare.
 Încercarea de a influența cursul de schimb, din motive de politică econ omică
internă, sau din necesitatea respectării unor angajamente internaționale.
2. Operatorii comerciali – firmele de export import, întreprinderile care se împrumută în
devize, 14 etc.
3. Operatorii intermediar – brokerii sunt în principiu intermediari al căror rol constă în
punerea în legătură a celor două părți interesate.
4. Operatorii speculatori – persoane fizice și juridice care au acces la piața valutară în
conformitate cu normele legale specifice fiecărei țări în parte.
Factorii 15 care influențează cursul va lutar:
a) Raportul dintre cererea și oferta de valută. Cererea de valută depinde de valoarea
imăorturilor, de serviciile internaționale, de nivelul dobînzilor, de ieșirile de capitaluri și
volumul creditelor. Oferta de valută este influențată de exportul de m ărfuri, încasările obținute
din serviciile internaționale, rambursările de credit, dobînzile practicate și intrările de capital.
b) Situația balanței de plăți
c) Creșterea masei monetare conduce la deprecierea valutei, în timp ce măsurile de reducere a
masei mon etare determină aprecierea monedei.
d) Dobânda ridicată alături de creșterea dobânzii diminuează masa monetară în circulație prin
reducerea volumului creditului, generînd efecte pozitive asupra cursului de schimb.16
Scăderea dobînzii încurajează creșterea sol icitărilor de credit și implicit determină creștrea
masei monetare aflate în circulație, fapt ce conduce la deprecierea valutei.
Alți factori care au influență asupra cursului valutar sunt politica de impozite și
structura cheltuielilor bugetare care stim ulează sau restrâng producția internă, deficitele și
excedentele bugetare , gradul de acoperire a importurilor din exporturi etc.
Toate măsurile de politică economică pe care le ia un stat la un moment dat
favorizează sau îngrădesc schimburile economice internaționale și, automat, au o influență și
asupra cursului de schimb.

14 Devizele sunt reprezentate de mijloacele și instrumentelede plată și de credit internaționale, expimate în valută, și au rolu l
de mijloc pentru stingerea ob ligațiilor rezultate cin comerțul internațional, pentru efectuarea de investiții la nivel
internațional, directe sau indirecte, pentru acosradrea sau rambursarea de cresite etc.
15 Diane Vancea, Relații financiar -valutare internaționale, editu ra Ovidius Uni versitz Press Constanța 2004, pag. 41 -42
16 Cursul de schimb este prețul dintre două monede, fiind cunoscut și sub numele de rată de schimb; Cursul de schimb poate
fi nominal sau real.

15
CAPITOLUL II. CEREREA AGREGATĂ ȘI COMPONENTELE SALE

Cererea agregată este dată de totalitatea chltuielilor efectuate într -o economie pentru
achiziționarea de bunuri materiale și se rvici, fără a conta însă destinația acestora,, pentru o
anumită perioadă, la un anumit nivel mediu, general al prețurilor.
Cererea agregată este formată din punct de vedere structural din:
 Cheltuieli cu achiziționarea de bunurifăcute de către consumatorii finali
 Cheltuieli efectuate de de firme, dub forma investițiilor, pentru formarea brută
a capitalului
 Cheltuieli guvernamentale pentru achiziționarea de bunuri de consum personal
și de bunuri investiționale
 Cheltuiel ale agenților economici străini pentru a importa dintr -o anumită țară,
respectiv pentru a plăti exporturile ecelei țări. 17

2.1 Componentele cererii agregate

Componentele cererii agregate pentru producția națională sânt cele redate în figura anterioară:

CEREREA AGREGATĂ
CONSUMUL
PERSONAL
(Cheltuielile pentru
consum efectuate de
familii) ACHIZIȚIILE
GUVERNAMENTALE
(Cumpărările de
produse și servicii
efectuate de
administrația centrală
sau locală) INVESTIȚIILE
NAȚIONALE
BRUTE PRIVATE
(Cheltuielile
pentru investiții
efectuate de firme
sau famili i) EXPORTURILE
NETE
(Cererea din
străinătate)
PRODUSUL NAȚIONAL BRUT
Figura 2.1 Componentele cererii agregate
Sursa: Macroeconomie și politici macroeconomice, Marius Băcescu și Angelica Băcescu –
Cărbunaru, Editura All Educațional, pag. 144
Principala co mponentă a cererii agregate este consumul personal . Cererea agregată
este manifestată de sectorul personal pentru bunuri și servicii necesare traiului. În consumul

17 Codruța Dura, Alina Fleșer, Dorina Magda, Oana Dobre -Baron, Economie p olitică II, Editura Universității din Petroșani ,
Facultatea de științe centrul de învățămînt la distanță , pag. 3

16
personal sunt incluse bunurile alimentare și nealimentare, cât și servicii culturale sau
medicale. De asemenea sunt incluse și cheltuielile pentru bunurile de folosință îndelungată, de
la mobilă, aparatură de uz caznic, până la automobile, cheltuieli care aparent ar putea fi
incluse în investiții.18
Conform statisticii naționale și internațional e, consumul final efectiv cuprinde
bunurile și serviciile achiziționate de către unitățile instituționale rezidente pentru satisfacerea
directă a nevoilor individuale sau colective, ale membrilor colectivității.
După subiectul consumului, consumul se î mparte în:
 Consum privat, realiz at de menaje
 Consum public sau guvernamental, care cuprinde cheltuielile curente pentru
achiziționarea de bunuri și servicii de care are nevoie statul și instituțiile sale. 19
Achizițiile guvernamentale sunt cheltuielile făc ute de guvern pentru achiziționarea de
bunuri și servicii neces are apărării naționale, pentru e fectuarea anumitor lucrări editabile de
interes general precum și precum și plății salariaților guvernamentali. Achizițiile
guvernamentale se fac din veniturile bugetului de stat.20
CHELTUIELI GUVERNAMENTALE
ACHIZIȚII GUVERNAMENTALE TRANSFERURI
Fig. Raportul dintre achiziții guvernamentale și cheltuieli guvernamentale
Macroeconomie și politici macroeconomice, Marius Băcescu și Angelica Băcescu -Cărbunaru,
Editura All Educațional, pag. 153

Investițiile naționale brute private
Investițiile private sunt cheltuieli făcute de firme sau familii pentru creșterea stocului
fizic de capital, adică pentru sporirea capitalului de bază. 21
Ca parte a cererii agregate se iau în considerare doar investițiile private naționale sau
interne, mai specific cele făcute de cetățenii țării, indiferent că investesc în bunuri de
proveniență națională sau străină. Același lucru se aplică și cheltuielilor guvernamentale, care
pot fi făcute ș i pentru achiziții din import.

18 Marius Băcescu și Angelica Băcescu -Cărbunaru, Macroeconomie și politici macroeconomice, Editura All Educațional
pag. 144
19 Emilia Herman, M acroeconomie Evoluții și tendințe ale economiei românești , Editura universității Petru Maior, Târgu
Mureș, pag 30 -31
20 Marius Băcescu și Angelica Băcescu -Cărbunaru , op.cit., pag 153
21 Marius Băcescu și Angelica Băcescu -Cărbunaru , op.cit., pag 531

17
Investițiile reprezintă cheltuieli efectuate pentru lucrări de construcție, de instalații, de
montaj, pentru achiziționarea de utilaje, mijloace de transport, alte cheltuieli destinate
formării de noi mijloace fixe, pentru de zvoltarea, modernizarea, reconstrucția celor existente,
precum și valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate al mijloacelor f ixe existente
și al terenurilor . Investițiile cuprind următoarele elemente de structură:
 Construcții
 Utilaje ( cu și f ără montaj)
 Lucrări geologice și de foraj
 Alte investiții
Investițiile din sectorul privat cuprind și investițiile populației, respectiv cele pentru
locuințe, construcții gospodărești, achiziții de utilaje și mașini agricole, plantații de vii și
pomi, an imale trecute la turma de bază. 22
Investițiile se pot împărți, în funcție de destinația lor în trei categorii, și anume:
 Investiții pentru afaceri, care constă în cheltuieli făcute de firmă pentru mașini, utilaje,
instalații etc.
 Investiții imobiliare, car e constă în special din investiții în imobile
 Investiții în stocuri, care constă în produsele diferite obținute de firme și stocate în
vederea vînzării.23

EXPORTURILE NETE

Ca parte a cererii agregate, exporturile nete reprezintă diferența dintre cheltui elile
naționale pentru bunuri străine și cheltuielile străine pentru bunuri naționale. Exporturile nete
pot avea valori pozitive sau negative (valoarea importurilor de bunuri a depășit valoarea
exporturilor iar cererea de bunuri străine a depăși t cererea s trăină de bunuri româ nești). 24
Importul este definit ca fiind achiziționări ale agenților economici rezidenți a unor bunuri
economice de la la agenții economici straini; astfel, importul contribuie la sporirea bunurilor
economice care intră în consumul per sonal și la asigurarea factorilor de producție pe care
importatorul nu -i posedă sau are șanse de a -i crea cu un efort exagerat.
Exportul este reprezentat de totalitatea vînzărilor de bunuri economice de către agenții
ecomonici rezidenți către agenții econo mici străini, contra unei sume, în valută convertib ilă și

22 Mari us Băcescu și Angelica Băcescu -Cărbunaru , op.cit., pag. 153-155
23 Marius Băcescu și Angelica Băcescu -Cărbunaru , op.cit., pag. 437 -438
24 Marius Băcescu și Angelica Băcescu -Cărbunaru , op.cit., pagina 155

18
are principala funcție de a asigura piața de vânzare pentru o parte din bunurie create în
economia națională, diminuând corespunzător consumul final.
Totalitatea tranzacțiilor de export și import fo rmează comerțul internațional. Toate
operațiunile de comerț internațional sunt reflectate în balanța comercială, care reflectă și
gradul racordăriii unei țări la fluxurile economice internaționale. Balanța poate fi excedentară,
atunci când valoarea exportu lui este mai mare decât valoarea importului, astfel realizându -se
venituri suplimentare în valută; deficitară, când valoarea exportului este mai mică decât cea a
importului, această balanță poate fi echilibrată prin folosirea rezervelor valutare proprii sau
prin credite externe rambursabile; echilibrată atunci când valoarea exportului este egală cu cea
a importului. Starea balanței exprimă gradul de eficiență economică înregistrată în țară și
determină forța concurențeimărfurilor pe piața mondială.

2.2 Politici macroeconomice într -o economie deschisă

Economiile deschise conțin sectorul extern și prin urmare se reprezint ă prin modele
care includ balanța de plăț i și cursul de schimb. În această parte a studiului va fi descris
analiza modul în care poate f i influența tă balanța de plăți (în special prin intermediul
modificării cursului de schimb) pentru a restabili echilibrul (în cazul unor unor cursuri de
schimb flexibile).
Într-un regim de schimburi flexibile, o politică de relansare monetară (caracteriza tă fie
prin creșterea ofertei de monedă, fie prin reducerea ratelor dobânzilor directoare utilizate de
Banca Centrală) va avea următoarele efecte prezentate în figura 2.1.
Creșterea monedei de ofertă sau reducerea ratelor dobânzii favorizează creditul, cee a
ce va conduce la scăderea ratelor dobânzii practicate de băncile comerciale. Scăderea ratelor
dobânzii va duce la creșterea cererii interne cu efect multiplicator asupra PIB; aceasta va duce
implicit la creșterea ofertei de locuri de muncă și la scăderea șomajului conjunctural.
Presiunea crescută exercitată de cererea agregată va conduce la creșterea prețurilor și implicit
la creșterea inflației. Datorită creșterii agregate vor crește și importurile. Creșterea acestora
împreună cu inflația vor duce la cre șterea deficitului balanței comerciale. Scăderea ratelor
dobânzii poate avea ca efect ieșirile de capital în străinătate, capital care se va orienta către
piețele de capital cu rate ale dobânzilor mai atractive. Aceste ieșiri de capital vor duce la
creșter ea deficitului balanței capitalurilor.

19

Figura 2.1 Politici monetare de relansare economică într -un regim cu rate de schimb
flexibile
Sursa: Emilia Herman, Management macroeconomic – suport de curs, Tîrgu -Mureș, 2016, pag.
74

Într-un regim de schimburi flexibile, creșterea deficitului balanței capitalurilor vor
determina deprecierea cursului de schimb care va conduce implicit la creșterea
competititivității produselor interne. Acest lucru va determina creșterea exporturilor, iar
creșterea exporturilor va genera un nou efect stimulator asupra PIB -ului; deprecierea cursului
mai conduce implicit la scăderea importului, iar scăderea acestuia împreună cu cu creșterea
exporturilor vor determina scăderea deficitului extern. 25
Eficiența politicii de relansare mon etară depinde de următorii factori: 26
 cerere de monedă relativ inelastică față de rata dobânzii;
 investiții puternic senzitive în raport cu rata dobânzii;
 efect de multiplicare mare;
 proporție ridicată a șomajului conjunctural;
 ofertă elastică în rapor t cu preț urile (limitar ea inflației);
 înclinație câtre importuri scăzută
 slabă mobilitate a capitalurilor,
 importurile, respectiv exporturile să fie elastice în raport cu cursul de schimb.
Într-un regim cu rate de schimb fixe, o politic ă de relansare mo netară (caracterizată fie
prin creșterea ofertei de monedă, fie prin reducerea ratelor dobânzilor directoare utilizate de
Banca Centrală) va avea urmă toarele efecte (figura 2.2):

25 Emilia Herman, Management macroeconomic – suport de curs, Tîrgu -Mureș, 2016 , pag. 73 -74
26 Eugen Țigănescu și Mihai Roman, Analiză marcoeconomică, Curs online, , pag. 148

20

Figura 2.2 Efectele politicilor de relansare bugetare într -o economie desch isă cu un regim al ratei
de schimb flexibile
Sursa: : Emilia Herman, Management macroeconomic – suport de curs, Tîrgu -Mureș, 2016 ,
pag. 80
Politica de relansare bugetară se poate efectua prin intermediul cheltuielilor publice
(creșterea acestora) sau a tax elor (prin scăderea volumului impozitelor sau diminuarea ratei de
impozitare). Primul efect constă în creșterea cererii interne , fie datorită creșterii
cheltuielilor publice, fie prin creșterea veniturilor disponibile ale agenților economici și de
aici, creșterea cererii acestora. Producția internă va crește d atorită creșterii cererii . Creșterea
producției antrenează o creștere a ofertei de locu ri de muncă, ceea ce va duce la reduce
șomajul conjunctural . Totodată, inflația se va accentua datorită creșter ii cererii interne care
exercită o presiune inflaționistă asupra economiei. Datorită creșterii cererii vor crește și
importurile . Datorită creșterii prețurilor produselor interne produsele externe devin mai
competitive pe piață și astfel se va înregistra o re orientare a cererii de la produsele
interne către cele importate ceea ce va duce la o creșterii a cererii de importuri. Deficitului
balanței comerciale va înregistra o creștere, datorită creșterii prețurilor interne însoțită de
creșterea importurilor. Pe de altă parte, creșterea cererii de bunuri și servicii va duce la
o creștere a cererii de masă monetară care antrenează o creștere a ratelor dobânzilor pe piețele
financiare. Creșterea cheltuielilor publice sau scăderea taxelor determină fie creșterea
cheltuielilor statului, fie diminuarea veniturilor acestuia, ceea ce pe termen scurt conduce la
creșterea deficitului public , deci la creșterea necesarului de finanțare al statului.
Acoperirea deficitului public se poate face prin atragerea de resurse inter ne (emiterea

21
de certificate de trezorerie) ceea ce va conduce la creșterea ratelor dobânzilor pe termen
lung de această dată fapt care va duce la scăderea investițiilor efect care se va face simțit și
asupra PIB dar totodată va atrage fluxuri de capital din exterior , ceea ce va determina o
creștere a excedentului balanței capitalurilor.
Există două tipuri de situații î n raport cu tipul de mobilitate al capitalurilor internaționale
(a) Cazul mobilității puternice a capitalurilor (posibil excedent al bal anței de plăți)
În acest caz se va înregistra un excedent al balanței de plăți , respectiv o intrare netă de
devize. Banca Centrală este obligată să preia devize la un curs de schimb fix, și de aici
crește masa monetară în circulație care va conduce la scăderea ratelor dobânzilor
care la rândul lor vor determin a creșterea investițiilor.
(b) Cazul mobilității slabe a capitalurilor internaționale (posibil deficit al balanței de plăți)
Agenții economici vor schimba moneda națională în devize pentru a put ea efectua
plăți externe datorită faptului că fluxurile d e capital externe sunt scăzute, ceea ce va determina
o scădere a masei monetare în circulație; acest lucru va duce implicit creșterea ratelor
dobânzilor , care într -un final vor determina scăderea inv estițiilor , cu toate efectele ulterioare
asupra economiei (scăderea PIB, creșterea șomajului, creșterea deficitului balanței
de plăți). 27
Eficiența politicii de relansare monetar ă depinde de următorii factori:
 cerere de monedă relativ inelastică față de rata dobânzii;
 investiții puternic senzitive în raport cu rata dobânzii;
 efect de multiplicare mare;
 proporție ridicată a șomajului conjunctural;
 ofertă elastică în raport cu prețurile (limitarea inflației);
 înclinație către importuri scăzută
 slabă mobilitate a capitalurilor. 28
Datorită efectelor complementare, politicile de restabilire a echilibrului extern trebuie
să fie în general combinate cu politici de atingere a ocupării complete a factorilor. În general
este indicat să se combine politicile ce i nfluențează consumul, ceea ce va determina o
modificare a structurii consumului între bunurile interne ș i cele importate, astfel încât săse
atingă scopul propus – de stabilire a echilibrului intern și extern. Deci, ca regulă de utilizare a
politicilor, es te necesar să se aplice simultan mai multe tipuri de politici (nu doar una singură)
astfel încât să se atingă scopurile propuse29

27 Emilia Herman, Management macroeconomic – suport de curs, Tîrgu -Mureș, 2016 , pag. 78 -80
28 Eugen Țigănescu și Mihai Roman, Analiză marcoeco nomică, Curs online, pag. 148
29 Eugen Țigănescu și Mihai Roman, Analiză marcoeconomică, Curs online, pag. 137

22
Capitolul III . Analiza impactului managementului macroeconomic în
România în perioada 2007 -2016

3.1. Contextul macroeconomic al politicii economice

Produsul intern brut este unul dintre cei mai importanți indicatori ai puterii economice
care oferă o perspectivă asupra performanței economice a unei țări. Acesta arată valoarea de
piață a tuturor bunurilor și serviciilor produse î n interiorul țării într -o anumită perioadă de
timp. Principalele componente ale PIB sunt consumul, investițiile, exporturile nete.O creștere
a PIB -ului indică faptul că economia este în creștere.
Produsul intern brut este printre cei mai reprezentativi in dicatori macroeconomici
folosiți pentru a scoate în evidență evoluția economico -socială a unei economii naționale, și
este un indicator de bază folosit pentru a măsura rezultatele activităților economice în
Sistemul Conturilor Naționale și reprezintă valo area bunurilor economice finale, realizate în
economia națională, de către agenții economici naționali și străini, pe parcursul unei perioade
de timp, de obicei un an.
PIB anual la preț de piață, în prețuri curente, poate fi estimat prin metoda prin: metod a
de producție (PIB se calculează ca sumă dintre valoarea adăugată brută la preț de bază,
impozitele pe produs, și subvențiile pe produs), metoda cheltuielilor PIB (se calculează ca
sumă dintre consumul final efectiv, formarea brută de capital, exportul d e bunuri și servicii și
importul de bunuri și servicii), prin metoda veniturilor (intră remunrearea salariaților,
impozitele pe producție și importuri, subvențiile totale, și excedentul brut din exploatare.)

Tabel. 3.1 PIB – metoda cheltuielilor, prețur i curente , 2007 -2016 -Milioane lei –
Anul Consum final Formarea
brută de
capital fix Variația de
stoc Export Import PIB
2007 347.231,70 150.587,30 – 19.742,10 121.901,50 181.720,50 418.257,90
2008 418.535,40 201.388,10 – 26.049,60 141.242,10 210.727,40 524.388,70
2009 404.803,30 132.698,10 5.744,40 139.739,60 172.462,50 510.522,80
2010 423.393,20 138.532,50 4.740,90 172.453,20 205.238,70 533.881,10
2011 439.129,10 152.995,90 4.428,30 208.213,80 239.669,90 565.097,20
2012 465.156,90 162.771,90 – 2.950,90 223.048,90 252.659,50 595.367,30
2013 479.450,60 157.482,60 5.467,80 253.377,40 258.322,40 637.456,00
2014 506.112,10 162.412,90 2.559,10 275.219,60 278.160,10 668.143,60
2015 537.967,50 176.099,50 1.408,20 292.327,00 296.699,50 711.102,70
2016 578.075,70 172.612,00 17.931,00 315.144,70 322.289,80 761.473,60
Sursa: Institutul național de Statistică, www.insse.ro , Baza de date TEMPO – serii de timp 2007 -2016

23

Figura . 3.1 Evoluția produsului intern brut în perioada 2007 -2016
Sursa: tabel 3.1
Conform datelor prezentate în tabel se poate observa că în perioada 2007 -2016, PIB –
ul a crescut de la 418.257,90 milioane lei în 2007, la 761.473,60 milioane lei (prețuri curent e)
în 2016, adică de aproximativ 2 ori.
Evoluția PIB -ului este preponderent crescătoare în toată această perioadă, exceptând
anul 2009. În anul 2009, PIB -ul a scăzut față de anul 2008 cu 2,64%, însă după acest an de
scădere, urmează din nou o perioadă de creștere, PIB -ul continuând să crească până în 2016.
Față de anul de referință, 2007, PIB -ul a crescut cu 82,06% în anul 2016. În medie, PIB -ul în
perioada de referință a fost de 592.569,09 milioane lei. Analizând evoluția PIB -ului nominal
putem spune că România a avut în perioada 2007 -2016 creștere economică.
Structura PIB -ului determinată prin prisma cheltuielilor în perioada 2007 -2016 este conform
graficului următor

Figura. 3.2 Structura PIB -ului calculată după metoda cheltuielilor, 2007 -2016 (%)
Sursa: calcule proprii pe baza datelor de pe www.insse.ro

24
*) În consumul final intră consumul final al gospodăriilor și al administrației publice, FBCF
(formarea brută a capitalului fix) cuprinde și variația stocurilor, exportul net este calculat ca
diferența dintre export și import.
Analiza PIB -ului prin prisma consumului final, al exportului final și al formării brute
a capitalului fix (investiții brute) denotă faptul că cea mai mare categorie care contribuie la
form area PIB -ului o reprezintă consumul final. Se observă în medie o descreștere a
consumului final pe întreaga perioadă, ajungând în anul 2016 la o proporție a formării PIB –
ului de 75,92%, de la 83,02% înregistrată în 2007.
Investițiile brute împreună cu va riația stocurilor ocupă locul 2 în formarea PIB -ului,
înregistrând în perioada 2007 -2016 o evoluție preponderent descrescătoare.
Exportul net are o contribuție negativă, în tot acest timp înregistrând doar valori
negative, ceea ce înseamnă că importul a fost mai mare decât exportul, după cum se observă
în figura 3.3. Cea mai mare valoare a ponderii a fost înregistrată în anul 2007, de -14,30%.

3.2. Analiza statistico -economică a componentelor cererii agregate

Pentru a cunoaște mai bine care au fost el ementele componentelor cererii agregate care
au contribuit la creșterea respectiv scăderea acestora, și implicit la creșterea sau scăderea PIB –
ului, voi analiza statistic economic evoluția acestora.
Perioada analizată este 2007 -2015/2016. Exportul și imp ortul vor fi analizate atât din
punct de vedere al evoluției, cât și prin prisma categoriilor, de bunuri sau servicii.
Investițiile, care ocupă un loc important la formarea produsului intren brut vor fi
analizate prin prisma surselor de finanțare, pe ele mente de structură și pe principalele
activități ale economiei naționale. Acestea vor fi analizate doar pentru perioada 2007 -2015.
Consumul final, componenta cea mai importantă la formarea PIB -ului va fi analizat
prin prisma categoriilor de formare, adic ă consumul privat și consumul public.

Fig.3.3 Evoluția importului și exportului , 2007 -2016
Sursa: tabel 3.1

25
Evoluția importului și a exportului mai poate fi analizată și după tipologia acestora, în
funcție de valoarea bunurilor și servic iilor importate/exportate.
Tabel 3.2 Exportul și importul de bunuri și servicii 2007 -2016 (mil. lei)
Anul Export de
bunuri Export de
servicii Export
de
bunuri
(%) Export
de
servicii
(%) Import de
bunuri Import de
servicii Import
de
bunuri
(%) Import
de
servicii
(%)
2007 98.578,50 23.323,00 80,87 19,13 158.130,60 23.589,90 87,02 12,98
2008 99.591,90 41.650,20 70,51 29,49 178.951,30 31.776,10 84,92 15,08
2009 102.142,60 37.597,00 73,09 26,91 138.706,50 33.756,00 80,43 19,57
2010 137.987,10 34.466,10 80,01 19,99 175.763,70 29.475,00 85,64 14,36
2011 170.038,00 38.175,80 81,67 18,33 208.022,20 31.647,70 86,80 13,20
2012 185.237,00 37.811,90 83,05 16,95 219.671,80 32.987,70 86,94 13,06
2013 193.992,90 59.384,50 76,56 23,44 219.719,00 38.603,40 85,06 14,94
2014 208.129,00 67.090,60 75,62 24,38 237.140,50 41.019,60 85,25 14,75
2015 218.354,00 73.973,00 74,70 25,30 252.911,20 43.788,30 85,24 14,76
2016 234.250,70 80.894,00 74,33 25,67 275.786,40 46.503,40 85,57 14,43
Sursa: calcule proprii pe baza PIB trim estrial serie bruta, preluat de pe www.insse.ro

Figura 3.4 Analiza importului pe categorii, 2007 -2016
Sursa: calcule proprii pe baza datelor din tabelul 3.2

În perioada analizată, importul de bunuri predomină importul de servicii în fiecare an,
fiind în medie de 85%, ceea ce înseamnă că principala sursa a importului este dată de importul
de bunuri. Cu toate că procentual importul de bunuri la finele anului 20 16 a fost mai mic
decât în anul 2017, totuși valoric se observă o creștere cu 135.672,2 în anul 2016 față de anul
2007.

26
Importul de servicii este în medie de 14,70% anual, lucru care demonstrează că
serviciile nu au adus o așa mare contribuție importului . Importul de servicii aproape s -a dublat
în această perioadă, ajungând la finele anului la o valoare de 46.503,40 milioane lei, de la
23.589,90 milioane lei.

Figura 3.5 Evoluția exportului pe categorii, 2007 -2016
Sursa: calcule proprii pe baza datelor din tabelul 3.2

În perioada 2007 -2016, exportul de bunuri a predominat de asemenea exportul de
servicii în fiecare an, fiind în medie de 77%, ceea ce înseamnă că principala sursa a exportului
este exportul de bunuri. E xportul de servicii este în medie de 22,96% pe an, lucru care
demonstrează că serviciile nu au adus o așa mare contribuție exportului. Cu toate acestea se
observă că procentual exportul de servicii a crescut față de anul 2007 de la 19,13% la 25,67%
în anu l 2016, valoric cu 22.913,5 milioane lei.
A doua componentă a cererii agregate care se cere analizată mai în amănunt sunt
investițiile brute. Investițiile brute sunt formate din investiții de înlocuire și din investiții nete.
Investițiile nete, în funcție de sursa de finanțare. se împart în surse proprii: credite interne,
credite externe, buget de stat și bugete locale, capital străin, și din alte surse, iar în funcție de
elementele de structura se împart în: construcții noi,utilaje, lucrări geologi ce, alte cheltuieli.

27

Figura 3.6 Investiții nete realizate pe surse de finanțare , 2007 -2015
Sursa: www.insse.ro . Serii tempo -online

Tabel 3.3 Evoluția investițiilor pe surse de finanțare , 200 7-2015
Anul Investiții
nete -mil.lei – Surse
proprii
(%) Credite
interne
(%) Credite
externe
(%) Buget de stat
si bugete
locale
(%) Capital
strain
(%) Alte
surse (%)
2007 83.660,60 73% 10% 3% 7% 1% 4%
2008 99.525,60 73% 10% 4% 8% 1% 5%
2009 74.939,30 68% 7% 5% 9% 2% 9%
2010 72.294,70 63% 6% 9% 10% 2% 9%
2011 87.815,80 67% 6% 3% 10% 2% 12%
2012 89.092,30 69% 5% 4% 8% 3% 11%
2013 80.849,10 71% 6% 2% 8% 4% 9%
2014 86.160,10 73% 6% 2% 9% 3% 7%
2015 98.368,60 72% 5% 1% 10% 5% 7%
Sursa: calcule proprii pe baza datelor de pe www.insse.ro
Principala sursă de finanțare a investițiilor nete a fost din surse proprii, având o
pondere de peste 63% anual, din total investiții nete. În anul 2008 s -au înregistrat cele mai
multe investiții nete, în valoare de 99.525,60 milioane lei, din care 73% a u fost din surse
proprii, 10% din credite interne, 4% din credite externe, 8% din bugetele de stat, 1% din
capital străin și 5% din alte surse nespecificate. În anul 2011 investițiile din alte surse au fost
în procent de 12% din totalul investițiilor, cel mai mare procent din toată perioada analizată.
Investițiile din capital străin au o contribuție foarte mică în totalul investițiilor, fiind în anul
2007 doar de 1%, totuși ajungând ca în anul 2015 acestea să crească și să ocupe un procent de
5% din totalul investițiilor.

28

Figura 3.7 Investiții nete pe elemente de structură , 2007 -2015
Sursa: calcule proprii pe baza datelor de pe www.insse.ro

Investițiile în utilaje sunt investițiile cele mai importante cu valorile cele mai mari,
excepție fiind anul 2010, când investițiile în construcții au fost mai mari. Anul 2008 a fost un
an în care investțiile în utilaje au fost în top în această perioadă, tot în acest an investițiile în
construcții având c ea mai mare valoare în această perioadă. Investițiile în lucrările geologice
au foste cele mai mari în anul 2015 și cele mai mici în anul 2009, în valoare de doar 271, 2
milioane lei, comparativ cu anul 2015, de 3701,9 milioane lei.

Figur 3.8 Investițiile nete pe activități ale economiei naționale , 2007 -2015
Sursa: calcule proprii pe baza datelor de pe www.insse.ro

În funcție de activitățile nete ale economiei, serviciile ocupă locul cel mai importa nt,
cu investițiile cele mai mari, în fiecare an al perioadei analizate. Pe locul 2 se află investițiile

29
în industrie, urmate de investițiile în construcții, investițiile în agricultură fiind cele mai
puține, în întrega periodă analizată.

În final, este a nalizată ultima componentă a cererii agregate, consumul final.

Tabel 3.4 Consumul final pe categorii , 2007 -2016 – mil. lei –
ANUL Consum privat
(mil. lei) Consum
privat (%) Evoluția
consumului
privat (%) Consum
final (mil.
lei) Consum
public
(%) Evoluția
consumului
public (%)
2007 361.076,10 92,06 31.155,60 7,94
2008 379.583,40 90,69 5,13 38.952,10 9,31 25,02
2009 361.734,50 89,36 – 4,70 43.068,80 10,64 10,57
2010 386.129,10 91,20 6,74 37.264,10 8,80 – 13,48
2011 403.943,30 91,99 4,61 35.185,80 8,01 – 5,58
2012 427.700,20 91,95 5,88 37.456,70 8,05 6,45
2013 430.463,80 89,78 0,65 48.986,80 10,22 30,78
2014 455.587,40 90,02 5,84 50.524,70 9,98 3,14
2015 486.043,20 90,35 6,68 51.924,30 9,65 2,77
2016 521.582,40 90,23 7,31 56.493,30 9,77 8,80
Sursa: datele pentru anii 2007 -2011 au fost preluate din Anuarul statistic 2014, restul datelor
fiind calcule proprii pe baza PIB -ului trimestrial serie brută, www.insse.ro

Figura 3.9 Evoluția consumului pe categorii de consum , 2007 -2016
Sursa: tabel 3.4

30
Consum final individual efectiv al gospodăriilor populației ocupă cea mai importantă
parte di n consumul final, după cum se vede în figura 3.9 și în tabelul3.4, având sume de
ordinul sutelor de mii, pe când consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice este
doar de ordinul zecilor de mii. Consumul gospodăriilor are o evoluție preponde rent
crescătoare, cel mai mare consum fiind înregistrat în anul 2016, cu o valoare de 521.582,40
mil lei, tot în acest an fiind înregistrat și cel mai mare consum al administrațiilor publice, în
valoare de 56.493,30 milioane lei.

3.3 Impactul managementul ui macroeconomic asupra cererii agregate

Primul pas în analiza impactului politicilor economice, respectiv al managementului
macroeconomic asupra cererii agregate va fi analiza corelațiilor cu ajutorul regresiei liniare a
PIB-ului cu fiecare componentă î n parte a acetuia, respectiv cu consumul final, investițiile
brute și cu exportul net.
Analiza statistică a legăturii dintre PIB și consumul final realizat pe baza datelor
culese și publicate de Institutul Național de Statistică în perioada 2007 -2016 (fig ura 3.10)
evidențiază faptul că între consumul final și cererea agregată (PIB) există o legătură directă
puternică, determinată de valoarea coeficientului lui Pearson, r= 0,99 , valoare care tinde spre
1, ceea ce indică că între cele 2 variabile existăo leg ătură semnificativă.
Influența consumului final asupra cererii agregate în perioada 2007 -2016 , în România
poate fi redată printr -o regresie liniară de tipul:
PIB= a+b*X= -103.751+1,5138*Consum final

Figura 3.10 Relația dire ctă dintre PIB și consumul final în România, 2007 -2016
Sursa: datele din tabelul 3.1

31
Valoarea parametrului “b”, din funcția cererii agregate descrisă anterior arată că între
PIB și consumul final există o relație directă (b>0) , iar valoarea de 1,5138 arat ă că în această
perioadă, la o modificare a consumului final cu 1 milion de lei, nivelul PIB -ului se va
modifica, în același sens, cu 1,5138 milionane lei. Componenta independentă, în valoare de
-103.751 milioane lei, nu depinde de evoluția curentă a consumului final, fiind influențată de
alți factori.

Figura 3.11 Relația directă dintre PIB și investițiile brute în România, 2007 -2016
Sursa: datele din tabelul 3.1

Analiza statistică a legăturii dintre PIB și investițiile brute în perioada 2007 -2016
(figura 3.11) evidențiază faptul că între investițiile brute și cer erea agregată există o legătură
directă, legătură care este arătată prin coeficientul lui Pearson, r= 0.84, valoare care tinde spre
1, ceea ce indică că între ce le 2 variabile existăo legătură destul de puternică .
Influența investițiilor brute asupra cererii agregate în perioada 2007 -2016 , în România
poate fi redată printr -o regresie liniară de tipul:
PIB= a+b*X= -159.245 +4,6956 * Investițiile brute
Valoarea pa rametrului “b”, arată că între investițiile brute și cererea agregată există o
relație directă (b>0), iar valo area de 4 ,6956 arată că în această perioadă, la o modificare a
investițiilor brute cu 1 milion de lei, nivelul PIB -ului se va modifica, în acela și sens, cu
4,6956 milionane lei. Componenta independentă, în valoare de -159.245 milioane lei, nu
depinde de evoluția curentă a investițiilor brute , fiind influențată de alți factori.

32

Figura 3.12 Relația directă dintre PIB ș i exportul net în România, 2007 -2016
Sursa: datele din tabelul 3.1

Analiza statistică a legăturii dintre PIB și exportul net în perioada 2007 -2016
evidențiază faptul că între exportul net și cererea agregată există o legătură directă, legătură
care este a rătată prin coeficientul lui Pearson, r= 0.84, valoare care tinde spre 1, ceea ce indică
că între cele 2 variabile existăo legătură destul de puternică.
Influența exportului net asupra cererii agregate în perioada 2007 -2016 , în România
poate fi redată pr intr-o regresie liniară de tipul:
PIB= a+b*X= 694.946 +3,719* Exportul net
Valoarea parametrului “b”, arată că între exportul net și cererea agregată există o
relație directă (b>0), iar valo area de 3 ,719 arată că în această perioadă, la o modificare a
exportului net cu 1 milion de lei, nivelul PIB -ului se va modifica, în același sens, cu 3,719
milionane lei. Componenta independentă, în valoare de 694.946 milioane lei, nu depinde de
evoluția curentă a exportului , fiind influențată de alți factori.
Tabel 3 .5 Cursul de schimb valutar exprimat în lei, 2007 -2016
Anul Euro Dolar
2007 3,3373 2,4383
2008 3,6827 2,5189
2009 4,2373 3,0493
2010 4,2099 3,1779
2011 4,2379 3,0486
2012 4,4560 3,4682
2013 4,4190 3,3279
2014 4,4446 3,3492
2015 4,4450 4,0057
2016 4,4907 4,0591
Sursa: http://curs -valutar.efin.ro/curs -mediu -bnr

33

Figura 3.1 3 Evoluția cursului de schimb valutar al monedei euro și al dolarului , 2007 –
2016
Sursa: calcule proprii pe baza datelor din tabelul 3.5
Cursul de schimb valutar al monedei euro a avut o evoluție crescătoare în primii 3 ani
analizați. După această perioadă se observă o perioadă de de evoluție neuniformă. Totuși, la
finele anului 2016 , cursul de schimb a ajuns la 4,4907 lei dela 3,3373 lei, cea ce înseamnă că
a crescut cu cu 1,1534 lei, adică de aproximatic 1,64 ori.
Evoluția cursului de schimb al dolarului a fost una preponderent crescătoare,
exceptând anii 2011, 2013. La finele peri oadei analizate cursul de schimb a crescut față de
anul 2016 cu 1,6208 lei, de aproximativ 1,66 ori.
Pentru a se putea observa dacă între cursul de schimb valutar și export respectiv
import există o relație, este nevoie a se cunoaște coeficientul de corel ație r (Pearson`s r) care
măsoară gradul de asociere dintre variabile, în cazul nostru rata inflației și rata șomajului.
O valoare a lui r apropiată de –1 indică o corelație negativă puternică, adică tendința unei
variabile de a scădea semnificativ când ce alaltă variabilă crește, în timp ce o valoare a lui r
apropiată de +1 indică o corelație pozitivă puternică, adică tendința de creștere/scădere
semnificativă a unei variabile atunci când și cealaltă variabilă crește/scade.

34

Figura 3.1 4 Influența cursului mediu valutar al monedei euro asupra importului , 2007 –
2016
Sursa: calcule proprii pe baza datelor din tabelul 3.5

Figura 3.1 5 Influența cursului mediu valutar al dolarului asupra importului , 2007 -2016
Sursa: calcule proprii pe baza datelor din tabelul 3.5
Pe baza calculelor efectuate, pe perioada 2007 -2016 ne rezultă o valoare a
coeficientului de 0,68, respectiv 0,85 care tinde spre 1 ceea ce indică o corelație pozitivă
puternică, adică tendința de s cădere a cursului de schimb valutar atunci când importul scade,
și invers. Pasul următor în analiza legăturii dintre cursul de schimb valutar și importul este să
se stabilească concret natura legăturii liniare dintre ele, descriind -o printr -o ecuație lin iară, și
obținem: y = 87.819x – 126.695 pentru moneda euro , adică
y = -126.695+87.819* cursul de schimb valutar al monedei euro, unde y este
importul
y = 78.783x – 13.801 pentru dolar , adică

35
y= -13.801+78.78 3* cursul de schimb valutar al monedei euro, unde y este importul
R² = 0,4686 (pentru moneda euro), și R2 = 0,7269 (pentru dolar) exprimă gradul de
dependență dintre variabile. Acest lucru reflectă faptul că rata importul depinde în proporție
de 46,86 % de cursul de schimb valutar al monedei euro și în proporție de 72,69% de cursul
de schimb al dolarului (în aceaste ecuații), iar d iferența până la 100% constă în influența altor
factori. De aici rezultă faptul că importul este influențat într -o măsură ma i mare de rata de
schimb al dolarului decât de rata de schimb al monedei euro.

Figura 3.1 6 Influența cursului mediu valutar al monedei euro asupra exportului , 2007 –
2016
Sursa: calcule proprii pe baza datelor din tabelul.

Figura 3.1 7 Influența cursului med u valutar al dolarului asupra exportului , 2007 -2016
Sursa: calcule proprii pe baza datelor din tabelul 3.5

36
Valoarea coeficientului r obținut pentru moneda euro a fost de de 0,78, respectiv 0,84
pentru dolar, care tind spre 1 ceea ce indică o corelație pozitivă puternică, adică tendința de
scădere a cursului de schimb valutar atunci când exportul scade, și invers.
Ecuațiile liniare obținute: y = 141. 247x – 378.411 pentru moneda euro , unde y este exportul
și x este cursul de schimb valutar
y = 116.485x – 163.648 pentru dolar, unde y este exportul și x este
cursul de schimb valutar
R² = 0,6212 (pentru moneda euro), și R2 = 0,8143 (pentru dolar) reflectă faptul că
expor tul depinde în proporție de 62,12 % de cursul de schimb valutar al monedei euro pentru
funcția de mai sus și în proporție de 81,43% de cursul de schimb al dolarului pentru funcția
aferentă de mai sus. Diferența până la 100% constă în influența altor facto ri. Exportul este
influențat într -o măsură mai mare de rata de schimb al dolarului decât de rata de schimb al
monedei euro.
În urma analizei efectuate se observă că rata de schimb al dolarului influențează într -o
proporție mai mare evoluția importului și a exportului, decât influențează rata de schimb al
monedei euro.
Atunci când exportul de bunuri și servicii trece printr -o perioadă de declin, acest lucru
fiind datorat în special lipsei cheltuielilor cu investițiile naționale, investițiile străine directe
răspund la mai multe determinante decât investițiile străine naționale.30

Datorită faptului că exportul a fost în fiecare an mai mic decât importul, voi analiza
influența investițiilor străine pentru a vedea dacă acestea au influențat creșterea exporturilo r în
perioada 2007 -2015.

Tabel 3.6 Evoluția investițiilor străine directe și a exportului, 2007 -2015
Anul Investiții străine directe
(mil. euro) Export (mil. euro)
2007 42.770,00 36.548,90
2008 48.798,00 38.35 3,90

30 Investiția străină directă reprezintă capitalul social vărsat și rezervele ce revin unui
investitor nerezident care deține cel puțin 10% din c apitalul social subscris al unei
întreprinderi rezidente, creditele dintre acest investitor sau grupul din care face parte acesta și
întreprinderea în care a investit, precum și profitul reinvestit de către acesta (BNR și INS –
Investițiile Străine Directe în România în anul 2011 )

37
2009 48.827,00 32.958,20
2010 152.585,00 40.941,40
2011 53.723,00 49.117,50
2012 57.851,00 50.018,80
2013 59.958,00 57.338,20
2014 60.198,00 61.926,30
2015 62.666,10 67.960,60
Sursa: Revista Română de statistică -Supliment nr. 10/2016, 1 www.bnr.ro

Figura 3.1 8 Influența investițiilor străine directe și a exportului în perioada 2007 -2015
Sursa: calcule proprii pe baza datelor din tabelul 3.6

Influența investițiilor străine directe asupra exporturilor va fi studiată cu ajutorul unui
model de regresie simplă liniar ă, în care exporturile reprezintă caracteristica factorială y, iar
investițiile străine directe constituie caracteristica factorială x. Coeficientul lui Pearson obținut
pentru cele două variabile este de 0,91 ceea ce denotă o relațe pozitivă puternică într e cele
două, adică tendința uneia de a crește când cealaltă crește și invers. Prin această correlația se
poate observa dependența semnificativă dintre acestea; în această ecuație exporturile au fost
influențate de investițiile directe străine în proporție de 84,62%.

Creșterea ratei dobânzii , la nivel macroeconomic, poate să aibă drept consecință
renunțarea la unele proiecte de investiții; scăderea ratei dobanzii, pe cealaltă parte, stimulează
investițiile. De asemenea, și consumul este indluențat de rata d obânzii, în primul rând prin
dorința de economisire. O rată mare a dobânzii încurajează dorința de economisire în
defavoarea consumului și invers. Dacă rata dobânzii la depozitele bancare scade, pe termen

38
scurt, gospodăriile au tendința să păstreze mai puț ine active și să cumpere bunuri durabile mai
multe, crescând astfel cheltuielile pentru consum.

Figura 3.1 9 Evoluția ratei dobânzii de politică monetară , 2007 -2016
Sursa: calcule proprii pe baza datelor culese de pe www.bnr.ro

Rata dobânzii de politică monetară, stabilită anual de Banca Naționaă Română, a avut
în perioada analizată, o evoluție preponderent descrescătoare, ajungând la finele anului 2016
la un procent de 1,75. Cea mai mare rată a fost atinsă în anul 2008, când rata dobânzii de
politică monetară a fost de 10,25%.

Figura 3. 20 Influența ratei dobânzii de politică monetară asupra consumului privat ,
2007 -2016
Sursa: calcule proprii pe baza datelor de pe www.insse.r o si www.bnr.ro

39
Valoarea coeficientului r este egal cu -0,90, ceea ce arată faptul că între rata dobânzii
de politică monetară și consum privat există o corelație negativă puternică, adică tendința de
scădere a consumulu i privat atunci când rata dobânzii crește și invers..
Ecuația liniară obținută este y = 17.240x+513.618, unde R² = 0,8161 ceea ce reflectă faptul
că consumul privat depinde în proporție de 81,61 % de rat a dobânzii de politică monetară.
Diferența până la 100% constă în influența altor factori. Între consumul privat și creditele
acordate pentru consum există o corelație negativă, (r= -0,40), adică tendința consumului de a
scădea când creditele acordate au scăzut și invers. Consumul privat este influențat do ar în
proporție de 16,15 % de creditele acordate de bancă pentru consum.

Figura 3. 21 Influența creditelor acordate gospodăriilor pentru consum asupra
consumului privat , 2007 -2016
Sursa: calcule proprii pe baza datelor culese d e pe www.insse.ro și www.bnr.ro

Consumul populației este de asemenea influențat și de venit. Când venitul crește,
populația cheltuie mai mulți bani, iar când venitul scade populația tinde să cheltuiască mai
puțin, event ual să economisească. Cauzele posibile ale creșterii venitului sunt scăderea
anumitor taxe și impozite, transferuri etc. În cele ce urmează voi analiza influența venitului
național disponibil asupra consumului privat.

40

Figura 3.22 Influența venitului național disponibil asupra consumului privat , 2007 -2016
Sursa: calcule proprii pe baza datelor preluate de pe www.insse.ro
Legătura dintre cele două variabile este o legătură puternică pozitiv ă, arătată prin
valoarea coeficientului Pearson r= 0,95, ceea indică faptul că în această ecuație venitul
național disponibil este influențat de creșterea venitului în proporție de 89,8%. Atunci când
venitul crește se observă o creștere și în consumul po pulației, iar când acesta scade se observă
de asemenea că și consumul populației scade.
De asemenea, consumul final este afectat și de Taxa pe valoarea adăugată. Dacă
aceasta crește, se preconizează scăderea consumului, pentru că acesta va genera implicit și
creșterea prețurilor, însă dacă TVA scade, prețutile scad implicit, iar consumul final
înregistrează creștere. În cele ce urmează voi analiza influența evoluției TVA -ului în perioada
2007 -2016 asupra consumului, final, și analiza legăurii dintre aceste două variabile, indiferent
dacă este una pozitivă sau negativă.

Figura 3. 23 Legătura dintre TVA și Consumul final, 2007 -2016
Sursa: calcule proprii pe baza datelor preluate de pe www.insse.ro și Cod fiscal

41
Analizând legătura dintre cele două variabile, obținem o legătură aproape
nesemnificativă, unde r= 0,37 și tinde mai mult spre o decât spre 1. Din această analiză se
poate concluziona că în această perioadă consumul final a avut o evoluție oarecum
independentă de TVA, fiind influențat în proporție de doar 14,38 % în ecuația obținută.

Tabel 3.7 Evoluția investițiilor brute , 2007 -2016 -mil. lei –
Anul Investiții totale 1 Investiții publice 2 Investiții
publice (%) Investiții
private 3 Investiții
private (%)
2007 130.845,20 14.410,40 11% 116.434,80 89%
2008 175.338,50 23.203,40 13% 152.135,10 87%
2009 138.442,50 24.616,30 18% 113.826,20 82%
2010 143.273,40 26.604,60 19% 116.668,80 81%
2011 157.424,20 33.466,20 21% 123.958,00 79%
2012 159.821,00 32.522,80 20% 127.298,20 80%
2013 162.950,40 31.879,30 20% 131.071,10 80%
2014 164.972,00 31.811,60 19% 133.160,40 81%
2015 177.507,70 42.829,00 24% 134.678,70 76%
2016 190.543,00 30.712,90 16% 159.830,10 84%
Sursa: 1 – date culese de pe www.insse.ro , 2- date culese de pe www.mfinante.gov.ro , 3-
calcule proprii pe baza datelor din coloana 1 și 2
Investițiile brute totale au avut o evoluție crescătoare de la an la an, excepți e fiind anul
2008, când investițiile au scăzut față de anul 2007. Investițiile private ocupă ponderea cea mai
mare din totalul investițiilor, în medie peste 80 % anual, pe când investițiile publice au doar o
contribuție în medie, sub 20% anual.
Pentru a p utea observa legătura dintre rata dobânzii de politică monetară și investițiile
private, este nevoie de analiza corelației dintre aceste două variabile.

Figura 3. 24 Analiza relației dintre rata dobânzii și investițiile private , 2007 -2016
Sursa: calcule proprii pe baza datelor din tabelul 3.7 și www.bnr.ro

42
Calculând coeficientul lui Pearson obținem r= -0,29, ceea ce înseamnă că între cele
două variabile analizate există o legătură negativă dar nu foarte puternică, adică tendința ratei
dobânzii de a scădea atunci când investițiile cresc, și tendința ratei dobânzii de a crește atunci
când investițiile scad. Investițiile sunt influențare în proporție de doar 8%.
Cu toate acestea, analizând corelația în peroada 2011 -2015, perioadă în care se p oate observa
în figura de mai sus, distribuția mai uniformă a punctelor de intersecție, obținem r= -0,97,
adică o legătură negativă foarte puternică între cele două variabile. În această ecuație,
investițiile private sunt influențate în proporție de 98%.
Un alt factor care poate influența investițiile private sunt creditele acordate pentru
agenții economici. În cele ce urmează se va analiza legătura dintre acestea, dacă există. Pentru
aceasta se va calcula mai întâi coeficientul lui Pearson, și se va iden tifica ecuația liniară.
Ecuația obținută este y=0,01x+118861, unde r= 0,13 care tinde mai mult spre 0, ceea ce
înseamnă că în perioada 2007 -20016, investițiile private sunt independente de creditele
acordate agenților economici în această perioadă

Figura 3.2 5 Influența creditelor acordate agenților economicii asupra investițiilor
private , 2007 -2016
Sursa: calcule proprii pe baza datelor din tabelul 3.7 și a datelor culese de pe www.bnr.ro

Cu toate acestea, analizând perioada 2009 -2012, unde se observă și pe grafic o relație
mai strânsă între aceste 2 variabile, obținem r= 0,98, o relație pozitivă puternică, adică
tendința investițiilor de a crește atunci când creditele acordate agenți lor econ omici cresc, și
invers, adică investițiile private depind în proporție de 0,96 % de credite le acordate agenților
economici, în ecuația corespunzătoare acestei perioade.

43
Concluzii

În urma analizelor statistice economice și a corelațiilor anali zate, în perioada analizată
2007 -2016, am observat influența politicilor macroeconomice cu instrumentele sale într -o
măsură mai mare sau mai mică asupra componentelor cererii agregate.

Contribuția categoriilor de utiliz ări la formarea cererii agregate, în perioada
2007 -2016 (%)
Indicatorul 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
1.Cererea agregată
(2+5+6) 13,20 -2,64 4,58 5,85 5,36 7,07 4,81 6,43 7,08
2.Consum final
(3+4) 5,68 -2,62 3,64 2,95 4,61 2,40 4,18 4,77 5,64
3.Consumul privat 4,00 -3,40 4,78 3,34 4,20 0,46 3,94 4,56 5,00
4.Consumul public 1,68 0,79 -1,14 -0,39 0,40 1,94 0,24 0,21 0,64
5.Formarea brută de
capital fix 9,60 -7,04 0,95 2,65 0,42 0,53 0,32 1,88 1,83
6.Exportul net (7 -8) -2,09 7,01 -0,01 0,25 0,33 4,14 0,31 -0,21 -0,39
7. Exp ort 4,17 -0,29 6,41 6,70 2,63 5,09 3,43 2,56 3,21
8. Import 6,26 -7,30 6,42 6,45 2,30 0,95 3,11 2,77 3,60
Sursa: calcule proprii pe baza datelor din tabelul 3.1 și 3.4

Referitor la evoluția PIB pentru perioada analizată, în cazul României, se poate spun e
că PIB -ul a avut o creștere rezonabilă de la an la an, excepție fiin d anul 2009, când PIB a
scăzut față de anul 2008 cu 2,64%, asfel:
 scăderea cererii interne (consum și investiții ) cu 24,32% a determinat scăderea
cererii agregate cu 9,54% ;
contribu ția pozitivă a cererii externe nete ( scăderea exportul net negativ cu 52,91% )
asupra creșterii cererii agregate a fost de 7,01% .
PIB-ul a înregistrat în 20 07 o valoare de 463.257,90 milioane lei, ajungând în 201 6 la
761.473,60 milioane lei.
Evoluția cererii agregate în perioada analizată a fost în ușoară creștere,
în contextul în care pe plan intern și internațional criza și instabilitatea politică din România a
continuat să afecteze creșterea economică.

44
La formarea cererii agregate în perioada 2007 -2016 și-au adus contribuția: exportul
net, formarea brută de capital fix inclusiv variația stocurilor , consumul public , consumul
privat.
În aceste condiții constatăm:
  influențele pozitive cele mai mari asupra creșterii cererii agregate le-au avut co nsumul
privat și formarea brută de capital fix la care intră și variația stocurilor.
  influențe negative asupra cererii agregate au avut consumul privat (în 2009), consumul
public (în 2010 și 2011) și exportul net (2008, 2010, 2015, 2016)

Influența managementului macroeco nomic asupra componentelor cererii agregate

Analizând diverse instrumente și factori de influență pentru a cuantifica influența
acestora asupra componentelor cererii agregate se concluzionează următoarele:

În perioada de referință 2007 -2016 c onsumul privat a avut o tendinț ă crescătoare.
Analizând corelațiile dintre consumul privat și rata dobânzii de politică monetară,
consumul privat și c reditele acordate pentru consum și consumul privat și venitul național am
concluzionat faptul că:
 Între rata dobânzii și consumul privat există o relație negativă foarte puternică, adică
tendința consumului privat de a crește at unci când rata dobânzii sc ade
 Între consumul privat și creditele acordate pentru consum există o corelație negativă,
adică tendința consumului de a crește când creditele acordate au scăzut.
 Venitul național disponibil (venitul rămas după plata impozitelor și taxelor; pe partea
de venituri, încăsarile din impozite și taxe sunt în mod evident influențate de consumul
nominal ș i de fondul de salarii ) influențează pozitiv consumul privat, adică consumul
privat crește atunci când și venitul crește.
Conform teoriei, scăderea ratei dobânzilor influențează creșterea numărului de credite
acordate, care implicit duc la creșterea consu mului privat. În această perioadă analizată nu se
poate observa acest circuit, din contră, a naliza arată faptul că consumul privat scade când rata
dobânzii scade și când creditele pentru consum scad când rata dobânzii scade. Această
„anomalie ” poate fi și datorită faptului că , consumul din anul N nu reflectă neapărat creditele
din anul anterior , aceste credite putând fi consumate și în anii următori, N+1, N+2; prin
urmare nu se poate observa cu exactitate impactul politicii monetare asupra consumului
privat , pentru instrumentele și factorii analizați, în această perioadă consumul privat fiin d
influențat de alți factori și alte instrumente care nu au fost analizate în acest studiu.

45
Teoretic, c onsumul final este de asemenea influențat de taxa pe valoarea adăug ată.
Dacă această taxă scade, înseamnă că și prețurile scad, iar dacă prețurile scad crește implicit și
consumul.
În urma analizei corelației dintre TVA și consumul final pentru perioada 2007 -2016
am obținut r=0,37 valoare care tinde mai mult spre 0 decât spre 1, ceea ce înseamnă ca TVA
nu influențează în măsură foarte mare consumul final, ci aceste 2 variabile tind să fie mai mult
independente. Implicarea politicii fiscale prin analiza TVA -ului nu se poate stabili cu precizie
pentru această perioadă, cu p rivire la consumul final.
Diminuarea consumului public în perioada 2009 -2011 a fost determinată de scăderea
cheltuielilor guvernamentale ca urmare a măsurilor întreprinse de Guvern pentru
restructurarea și reducerea che ltuielilor bugetare de personal, avân d ca scop favorizarea
investițiilor publice. Efectele aceastei măsuri sunt susținute și de evoluția cheltuielilor și a
investițiilor publice din această perioadă, fiind singura perioadă în care consumul public a
scăzut concomitent cu creșterea investițiilo r publice.
Evoluția cea mai puternică a consumului privat observată în perioada 2014 -2016 a fost
susținută de ratele dobânzii ce au atins niveluri tot mai mici.

În contextul politicii monetare, creșterea ratei dobânzii va duce la o scumpire a
creditului cu consecințe asupra investițiilor.
În perioada de referință pentru acest studiu , investițiile brute au avut o evoluție
preponderent crescătoare, excepție fiind anul 2009, când investițiile au scăzut, perioadă în
care s -a observat și scăderea PIB -ului 2009 față de 2008.
Analizând componența investițiilor nete în funcți e de sursele de finanțare, pentru
perioada 2007 -2015, s -a observat că principala sursă de finanțare a fost din surse proprii. Tot
în această perioada, principala activitate în care s -a investi ti cel mai mult au fost serviciile, iar
apoi investițiile în industrie.
În perioada 2007 -2016, rata dobânzii de politică monetară a avut o evoluție
descendentă. Studiind influența ratei dobânzii asupra investițiilor private am obținut o
corelație negati vă, însă nu foarte puternică, ceea ce a dus la concluzia că investițiile private au
avut o tendință slabă de a crește atunci când rata dobânzii a scăzut. Cu toate acestea analizând
această legătură și pentru perioada 2011 -2015, când am putut observa o dis persie mai
uniformă a punctelor în jurul graficului regresiei liniare, am observat că a existat o relație
mult mai puternică decât pentru întreaga perioadă, coeficientul de corelație obținut fiind de –
0,97.

46
Creditele acordate agenților economici au fost ș i ele analizate, însă nu se poate spune
cu exactitate în ce măsură au influențat acestea investițiile private, dat fiind faptul că s-a
obținut o corelație foarte slabă (s -ar putea spune că aceste două variabile sunt independente ).
Creșterea investițiilor a fost deter minată și de îmbunătățirea absor bției fondurilor
europene concomitent cu asigurarea finanțării din bugetul de stat.
Guvernul a întreprins măsuri de stimulare a investițiilor precum : 31
a) neimpozitarea profitului reinvestit ;
Pentru stimularea i nvestițiilor, începând cu 1 iulie 2014 au fost scutite de la plata impozitului
pe profit firmele care au reinvestit profitul în echipamente tehnologice, produse și/sau
achiziționate după 1 iulie 2014 și puse în funcțiune pâna la 31 decembrie 2016. Această
scutire s -a aplicat și pentru profitul realizat în perioada 1 octombrie 2009 -31 decembrie 2010 .
b) investiții în reabilitarea termică a locuințelor .
Din 1 octombrie 2014 s -a redus cota pentru contribuția de asigurări sociale de stat
plătite de angajator cu 5%. Măsura a asigurat surse suplimentare pentru investiții cu impact
asupra cererii agregate. La începutul anului 2015 s -au introdus noi măsuri pentru diminuarea
pove rii fiscale și stimularea mediului de afaceri prin reducerea impozitului pe construcți i cu
0,5 % și extinderea cotei reduse de TVA de 9% pentru serviciile de cazare în regim de
demipensiune, pensiune completă și all inclusiv e.32
Se consideră că implementarea noului Cod Fiscal începând cu anul 2016 va avea un
impact pozitiv asupra economiei î n general, și asupra consumului privat și a investițiilor în
special. 33

Evoluția exportului net a fost analizată atât statistico -economic, cât și prin prisma
impactului polit icii valutare respectiv a cursului de schimb valutar, dar și influența
investiți ilor străine directe asupra exportului.
Exportul a avut o evoluție crescătoare în toată perioada analizată, excepție fiind anul
2009, când exportul a scăzut față de anul 2008. Categoria cea mai mare a exporturilor a fost
dată de exportul de bunuri, acest ea având anual o contribuție de peste e 70% la formarea
exportului.
Importul a avut și el o evoluție crescătoare, excepție fiind tot anul 2009. Cea mai mare
pondere la formarea importului a avut -o importul de servicii, având o contribuție in medie de
peste 80% anual.

31 Program de convergență 2009 -2012, pag. 8
32 Program de convergență 2015 -2018, pag. 54
33 Program de convergență 2015 -2018, pag. 17

47
Cursul de schimb valutar atât pentru moneda euro cât și pentru dolar au avut o evoluție
preponderent crescătoare, ceea ce înseamnă că moneda națională s -a depreciat.
În urma analizelor corelațiilor, între cursul de schimb valutar și import a existat o
corelație pozitivă puternică, adică tendința importului de a crește când cursul de schimb
valutar a crescut , con trar așteptărilor de a scădea atunci când cursul crește.
De asemenea, între cursul de s chimb valutar și export există o corelație p ozitivă
puternică, deci creșterea exporturilo r atunci când moneda națională se depreciază.
La nivel macroeconomic efectele investițiilor străine directe pot fi observate prin
contribuții mai mari la bugetul de stat, prin contribuția la echilibrarea balanțe i de plăți, dar și
prin modificarea structurii exporturilor și îmbunătățirea soldului balanței comerciale.
Exporturile României sunt susținute într -o proporție considerabilă de companiile cu capital
străin, lucru deloc surprinzător având în vedere că sunt în general mai mari și beneficiază de
know -how mai extins decât companiile locale.
Influența investițiilor străine directe asupra exporturilor a fost analizată tot cu ajutorul
regresiei liniare și a corelației; în urma aceste analize s -a demonstrat că într e aceste două
variabile a existat o legătura pozitivă chiar foarte puternică, adică tendința exportului de a
creșre când investițiile străine cresc.
Evoluția comerțului exterior cu bunuri și servicii a avut un trend pozitiv, creșterea
exportului de bunuri și servicii a fost superioară importului de bunuri și servicii. Cu toate
acestea, exporturile nete au continuat să înregistreze o contribuție negativă la creșterea cererii
agregate.
O măsură a Guvernului de stimulare a cererii a fost prin susținerea expor turilor prin
capitalizarea Eximbank. 34

Măsurile puse în practică au avut o țintă clară având un caracter bine definit în timp,
însă efectul politicilor macroeconomice a fost relativ dificil de cuantificat din punct de vedere
cantitativ , în condițiile în care legăturile între diversele instrumente de p olitică economică și
indicatori macroeconomici sunt incerte datorită volatilității macroeconomice din România.

34 www.wall -street.ro : EximBank este o instituție financia ră din România controlată de către
stat. Numită și Banca de Export -Import a României, instituția se axează și pe încurajarea
implementării proiectelor de business pe piața românească, susținând astfel exporturile și investițiile
românești atât la nivel loc al căt și pe plan global.

48
Sumarry

The Gross Domestic Product is the head of all economic indicators in the world. A s
an aggregate measure of a country's entire economic activity, GDP represents the market
value of goods and services produced in the economy during the survey period, including
personal consumption, government purchases, inventories, construction costs an d trade
balance. His study says a lot about the health of an economy; Is a tracked, discussed and
studied indicator that is useful to several categories of people (investors, economists, analysts)
and is also considered as the largest aggregate demand and demand indicator
Put simply, GDP is a broad measurement of a nation’s overall economic activity – the
godfather of the indicator world.35
It is precisely for these reasons that I have decided to analyze GDP over the period
2007 -2016, and to find the link between the respective government and the banks on its
evolution, or rather on aggregate demand .
This paper is structured in three chapters.
 the first chapter presents theoretica l aspects regarding state involvement through
economic policies.
 the second chapter, the components of aggregate demand are described in more
detail, plus some schemes illustrating the policy cycle in the open economy.
 the third chapter presents the study itself. In turn, the case study is structured in two
parts. The first part contains the statistical analysis of the components of aggregate
demand, and the second part contains the study on the involvement of the Government
and the Central Bank in the evol ution of the aggregate demand, namely its
components.

During the reference period 2007 -2016, private consumption had an increasing
trend. Analyzing the correlations between private consumption and the monetary policy rate,
private consumption and loans for consumption and private consumption and national
income, i concluded that:
• There is a very strong negative relationship between the interest rate and the private
consumption, the trend of private consumption to increase when the interest rate falls
• There is a negative correlation between private consumption and consumer credit, the
consumption trend to increase when the loans are down.

35 http://www.investopedia.com

49
• The national disposable income (the income left after the payment of taxes and duties )
positively influenced by private consumption and the wage bill, positively influencing private
consumption, private consumption increases when income grow.

In the reference period for this study, gross investment had a predominantly upward
trend, with the exception of 2009, whe n investment declined, with a decline in GDP in 2009
as compared to 2008. These increase in investments was also determined by the improvement
of the absorption of European funds, while ensuring the financing from the state budget.
The Government has under taken measures to stimulate investments such as:
a) non -taxation of reinvested profits;
In order to stimulate investments, companies that reinvest profit s in technology, products and/
or purchased after 1 July 2014 and put into service by 31 December 2016 have been exempted
from the payment of corporate tax since 1 July 2014. This exemption has been applied And
for the profit realized between 1 October 2009 and 31 December 2010.
b) investments in the thermal rehabilitation of dwellings.
Since October 1, 201 4, the share of the state social insurance contribution paid by the
employer has been reduced by 5%. The measure provided additional sources for investments
with an impact on aggregate demand. At the beginning of 2015, new measures were
introduced to reduc e tax burdens and stimulate the business environment by reducing the
construction tax by 0.5% and extending the 9% VAT rate to half -board, full board and All
inclusive.
It is believed that the implementation of the new Fiscal Code starting with 2016 will
have a positive impact on the economy in general and on private consumption and investment
in particular.

Exports had an increasing trend throughout the analyzed period, with the exception of
2009, when exports decreased compared to 2008. The largest e xport category was the export
of goods, with an annual contribution of over 70% to Export training.
Imports also had an increasing trend, except for 2009. The biggest share in import
formation was the import of services, with an average contribution of ov er 80% per year.
As a result of the correlation analyzes, there was a strong positive correlation between
the exchange rate and the import, meaning the the import trend increased when the exchange
rate increased, contrary to the expectations to decrease when the exchange rate rises.
Also, there is a strong positive correlation between the exchange rate and the export,
so the increase in exports when the national currency depreciates.

50
The evolution of external trade in goods and services had a positive t rend, the increase
in exports of goods and services was superior to imports of goods and services. However, net
exports continued to make a negative contribution to aggregate demand growth.
The measures put in place had a clear target with a well -defined character over time,
but the effect of macroeconomic policies was relatively difficult to measure quantitatively, as
the links between the various economic policy instruments and macroeconomic indicators are
uncertain due to Macroeconomic volatility in Rom ania.

51
BIBLIOGRAFIE

 Codruța Dura, Alina Fleșer, Dorina Magda, Oana Dobre -Baron, Economie politică II,
Editura Universității din Petroșani , Facultatea de științe cen trul de învățămînt la
distanță
 Elena Drăgoescu, Relații valutare, financiare și de credit internaționale, Târgu -Mures
2000, Editura Dimitrie Cantemir
 Emilia Herman, MACROECONOMIE – Evoluț ii și tendințe ale economiei românești,
Editura Universității “P etru Maior”, Tîrgu Mureș, 2011
 Emilia Herman, Management macroeconomic – suport de curs, Tîrgu -Mureș, 2016
 Economie politică Vol. 1, Editura Porto Franco Galați 1992
 Eugen Țigănescu și Mihai Roman, Analiză marcoeconomică, Curs online
 Iulian Văcărel, Editur a didactică și pedagogică – București, 1999
 Kirițescu, Costin C, Moneda, Mica enciclopedie, Editura Științifică și enciclopedică,
București, 1982
 Marius Băcescu și Angelica Băcescu -Cărbunaru, Macroeconomie și politici
macroeconomice , Editura All Educațional
 Nora Chiriță și Emil Scarlat – Politici macroeconomice, teorie și ap licații, Editura
Economică,
 S. Gaftonic, Finanțe internaționale, Ed. Economică, 2000
 http://www.forex -romania.ro/media/Indicatori_Economici.pdf
 www.insse.ro
 www.bnr.ro
 http://www.piatafinanciara.ro/investitiile -straine -directe -au-echilibrat -balanta –
cresterii -economice/
 Revista Română de statistică -Supliment nr. 10/2016
 Revista Română de statistică nr. 1/201 3
 http://media.hotnews.ro/media_server1/document -2017 -05-31-21795269 -0-studiu –
investitiile -straine -directe -evolutia -important a-lor-romania.pdf
 Program de convegență 2009 -2012
 Program de convegență 2015-2018