PROGRAMUL DE STUDII: MANAGEMENT ÎN OSPITALITATE ȘI [615891]

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE ALIMENTAȚIE ȘI TURISM
PROGRAMUL DE STUDII: MANAGEMENT ÎN OSPITALITATE ȘI
ECO -AGROTURISM

PROIECT DE DIPLOMA
MANAGEMENTUL OSPITALITATII IN
INDUSTRIA AGREMENTULUI
STUDIU DE CAZ

Cadru didactic îndrumător: Absolvent: [anonimizat]. NICOLAE BOIAN Gabriela Timofte

Brașov
2020

Cuprins

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 3
CAPITOLUL I Stadiul actual ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 3
1.1 Definirea industriei agrementului în turism ………………………….. ………………………….. ………… 4
1.2 Agrementul turistic și timpul liber ………………………….. ………………………….. ………………………. 5
1.3 Importanța economică a agrementului ………………………….. ………………………….. ………………… 9
1.4 Analiza SWOT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 10
CAPITOLUL II Principiile de baza ale managementului întrerinderilor din turismul de
agrement ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 12
2.1 Noțiunea și rolul agrementului în industria turismului ………………………….. ……………………. 12
2.2 Funcțiile agrementului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 14
2.3 Principii strategice de bază în managemntul întreprinderilor de agrement …………………. 16
CAPITOLUL III Model de management al întreprinderilor de agrement ………………………….. … 18
CAPITOLUL I V Studiu de caz ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 18
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 18

INTRODUCERE

CAPITOLUL I Stadiul actual

Turismul este considerat din punct de vedere economic ramură de bază a economie
pentru țările care au dezvoltat acest domeniu. Conform clasificării activităților de turism
realizată de Organizația Mondială a Turismului, acest domeniu cuprinde toți furnizorii de
servicii de transport turistic, presatorii de servicii de cazare, prestatorii de servicii de
alimentație, furniz orii de servicii de agrement și instituțiile de formare profesională din
domeniu.
Turismul , în sensul modern al cuvântului, este un fenomen în care motivațiile se
orientează spre recuperarea capacității de muncă și schimbările de mediu în scopul , cunoaște rii
și aprecierii frumuseților în contact cu natura și este, în special, produsul cultivării fuziunii
dintre națiuni și țări, societăți umane, ca rezultat a dezvoltării comerțului, industriei și al
piețelor și este susținută de îmbunătățirea mijloacelor de transport. Turismul este conceptul
care include toate procesele, în special cele economice , care se manifestă în influx, permanență
și întoarcere a turistului spre, în și din afara unui anumit municipiu, țară sau continent .
Industria agrementului , în con textul turismului modern, este o componentă de bază
care se dezvoltă, se diversifică și îmbracă forme noi și complexe căutând să răspundă la cele
mai inedite nevoi ale turistului și devine un generator de cerere turistică. Într -o societate aflată
sub imper iul vitezei, al schimbărilor, sub presiunea factorilor de stres, agrementul turistic
capătă un rol central în petrecerea timpului liber.
(Miguel Á.A., Conceptualización, origen y evolución del turismo, Editorial Trillas México,
2006, p. 5.)

1.1 Definirea industriei agrementului în turism

Dicționarul explicativ al limbii române definește termenul de agremént ~en. prin
petrecere plăcută a timpului; divertisment; amuzament; distracție și este asociat termenului de
călătorie. Provine din cuvântul f rancez agrément franceză însemnând plăcere, distracție.
(DEX 2009)
În sens mai larg agrementul înseamnă petrecerea activă a timpului liber, însoțită de
distracție, dispoziție și relaxare. Astfel, distracția și divertismentul pot fi considerate, drept
sinonime cu agrementul. Agrementul constituie mijlocul principal de individualizare a ofertei
turistice, de diversificare a produselor firmelor și destinațiilor aflate într -o permanenta
competiție, devenind o importantă sursă de încasări , de creștere a eficienței economice.
( Tribe J., The Economics of Recreation, Leisure and Tourism, Routledge, New York 2016.)
Organizația Mondială a Turismului (O.M.T.) definește turistul de agrement ca fiind
persoana ce călătorește sau locuiește în locu ri din afara zonei lor de reședință permanentă
pentru o durată de minimum douăzeci și patru de ore, dar nu mai lungă de un an consecutiv, în
scop de recreere, odihnă sau diferite activități de agrement. Turismul de agrement este călătoria
realizată în scop ul recreerii, odihnei sau petrecerii timpului liber.
În prezent putem vorbi despre o adevărată industrie a agrementului în turism. Termenul
de industrie atribuit agrementului este determinat de dimensiune și rolul pe care îl deține în
economia multor stat e cu tradiție în turism.
Industria agrementului este considerată ramura a economiei naționale, componentă a
Industriei turismului, în cadrul căreia se desfășoară activități recreative pentru petrecerea cât
mai plăcută a timpului liber pe perioada călătorie i și la destinație.
Industria agrementului poate fi definită și ca fiind: ansamblul mijloacelor,
echipamentelor, evenimentelor și activităților oferite de unități de cazare, stațiuni sau zone
turistice, capabile să asigure individului sau unei grupări soc iale o stare de bună dispoziție, de
plăcere, să dea senzația unei satisfacții, unei împliniri, să lase o impresie și o amintire
favorabile.

1.2 Agrementul turistic și timpul liber

Omul în societatea joacă mai multe roluri și trebuie, astfel să desfășo are multiple
activități. Se disting următoarele activități umane: munca profesională, obligațiile familiale,
obligațiile socio -spirituale și socio -politice, activități diferite de obligațiile instituționale
orientate cu prioritate spre realizarea personala .
(Angelescu C., Jula D., Timpul liber – Condiționări și implicații economice, Editura
Economică, 1997, București, p. 21)
Timpul liber este definit ca fiind intervalul de timp care rămâne după ce se scade din
timpul fizic total timpul legal de muncă (muncă , transport), timpul fiziologic de bază (odihnă,
somn, alimentație) timpul dedicat activităților gospodărești și alte secvențe de timp.
(Stăncioiu A.F., Dicționar de terminologie turistică, Editura Economic, București,
1999.)
Agrementul turistic este asociat cu timpul liber și în cadrul acestuia, cu odihna activă.
În societatea contemporană crește rolului turismului în realizarea unei noi calități a vieții prin
crearea condițiilor de odihnă activă – caracteristică fundamentală a vacanțelor de azi. Soci etatea
are nevoie de indivizi sănătoși, echilibrați care să aibă posibilitatea de a -și petrece cât mai
plăcut timpul liber.
Conform Cartei timpului liber, fiecare individ are dreptul la timp liber de care să
dispună și pe care să -l utilizeze după cum dore ște.
Articolul 1. Fiecare om are dreptul la timp liber, acest drept include program de lucru
rezonabile, perioade de vacanță regulate și remunerate, condiții favorabile pentru călătorii și o
planificare socială adecvată, inclusiv acces.
Articolul 2. Drept ul de a se bucura de timpul liber cu libertate absolută trebuie să fie
susținut de o promovare atât a opțiunilor de recreere individuală, în mod special cât și a
posibilităților de recreere colectivă.
Articolul 3. Fiecare om are dreptul de a avea acces la facilități, activități recreative,
precum și parcuri, rezervații naturale cum ar fi râuri, lacuri, mări, păduri, munți și spații
deschise în general, zone de floră și faună care ar trebui protejate.
Articolul 4. Fiecare om are dreptul de a participa și d e cunoaște toate tipurile de recreere
în timpul liber, cum ar fi sportul, jocuri, tabere și excursii, călătorii, teatru, dans, pictură,
muzică, știință, meșteșuguri etc., indiferent de vârstă, sex, educație, nivel cultural sau
economic.
Articolul 5. Timpu l liber trebuie să fie semi -formal în sensul autorităților publice,
planificatorii urbani, arhitecții și grupurile private nu pot stabili cum ar trebui alții să -și petreacă
timpul liber. Grupurile menționate pot doar să consilieze în planificarea activităț ile de timp
liber, în raport cu estetica mediului și să creeze facilități de agrement, pentru ca omul să -și
exercite libertatea de alegere în timpul liber, în funcție de gustul personal și pe propriul risc.
Articolul 6. Omul social are dreptul și oportuni tatea de a învăța să se bucure de timpul
liber, familie. Școala și comunitatea trebuie să -l instruiască în arta de a profita de timpul său
liber în modul cel mai sensibil. Copiii, adolescenții și adulții ar trebui să primească informații
despre recreere în școli. Cursurile și programele speciale să dezvolte aptitudini, înțelegeri și
atitudini esențiale în acest sens.

Articolul 7. Responsabilitatea de a furniza educație pe internet în spiritul petrecerii
timpului liber ar trebui să fie împărțit între un nu măr mare de domenii și prin urmare, este de
interes comun să se utilizeze în mod corespunzător toate fondurile și asistența tehnică posibile
la diferite niveluri administrative. Această responsabilitate trebuie să fie coordonată de
agențiile publice și pri vate legate de timpul liber, scopul fiind constituit de stabilirea unui
obiectiv comun al timpului liber.
(Zamorano F. M. C., Turismo Alternativo -Servicios Turísticos Diferenciados, Editorial Trillas,
2007, P. 70.)

Noile nevoi de consum și totodată noile exigențe privind calitatea componentelor
turistice vor atribui, în consecință, noi funcțiuni agrementului și timpului liber, în general și
timpului de vacanță, în special. Aceste funcțiuni vizează, în principal, următoarele aspecte :
• odihna în ambianța un ui sejur agreabil, de bună dispoziție, realizată cu precădere în
combinație cu destinderea activă, dinamică, ceea ce constituie remedii contra oboselii
psihice și a tensiunii nervoase;
• distracția și divertismentul, care prin formele oferite, permit o cont rapondere față de
activitățile cotidiene;
• dezvoltarea personalității umane, ca o consecință a funcției culturaleducative, în
măsura în care programele de agrement vor stimula capacitățile psihice și spirituale ale
participanților.
Agrementul deține în med ie 10 -15% din totalul cheltuielilor de vacanță, cu diferențe
semnificative pe forme de turism și se poate transforma în motivație principală de călătorie,
conducând la apariția unor noi tipuri de vacanțe: vacanță de schi, vacanță de alpinism, vacanță
de te nis, vacanță de vânătoare, vacanță de yachting și surfing, etc.
(Weiermair K., Mathiers C., The Tourism and Leisure Industry – Shaping the Future, The
Haworth Hospitality Press, New York, London, Oxford, 2004, p. 12.)

Fig 1.2 Ponderea serviciilor oferite in structura consumului touristic
Sursa :Vasile V. Neagu , s.a., Managementul serviciilor in turism, Editura Prouniversitara,
2012

În evoluția societății umane timpul liber a crescut ca durată, atât cel consacrat vacanțelor,
cât și numărul zilelor libere acordate în timpul anului. Politica statelor dezvoltate și cu vocație
turistică este de a crește numărul zilelor libere, reglementate legal înafara celor de concediu,
ca premiză a posibilităților de refacere a capacității de muncă și petrecere a timpului l iber în
mod complex.
Se remarcă faptul că dacă zilele de concediu de odihna se dedică mai ales turismului de
sejur si mai putin celui de agrement, zilele libere sunt consacrate in mare măsură turismului de
agreement.
Pentru a ilustra acest fapt prezentăm calendarul zilelor libere în state dezvoltate.

Tabelul nr. 1 Calendarul zilelor libere SUA 2020
Ziua Data Sarbatoarea
Miercuri 1 Ianuarie Anul Nou
Luni 20 Ianuarie Ziua lui Martin Luther King
Luni 17 Februarie Ziua Presedintelui
Luni 25 Mai Ziua eroilor
Sâmbătă 4 Iulie Ziua Independentei
Luni 7 Septembrie Ziua Muncii
Luni 12 Octombrie Ziua lui Columb
Miercuri 11 Noiembrie Ziua Veteranilor
Joi 26 Noiembrie Ziua Recunostintei
Vineri 25 Decembrie Prima zi de Craciun
Sursa https://www.officeholidays.com/countries/usa/2020
În total în Statele Unite ale Americii sunt 10 zile libere legale pe tot parcursul anului
concentrate mai mult în intervalul septembrie –ianuarie.
În România, prin lege sunt stabilite 15 zile libere. Pentru anul 2020 situația acestora este:
• 1 ianuarie (miercuri) și 2 ianuarie (joi) – Anul Nou,
• 24 ianuarie (vineri) – Ziua Unirii Principatelor Romane,
• 17 aprilie (vineri) – Vinerea Mare,
• 19 aprilie 2018 (duminică) și 20 aprilie (luni) – Paștele,
• 1 mai (vineri) – Ziua Muncii,
• 1 iunie (luni) – Ziua Internațională a Copilului,
• 7 iunie (duminică), 8 iunie (luni) — Rusalii
• 15 august (s âmbătă) – Adormirea Maicii Domnu lui,

• 30 noiembrie (luni) – Sfântul Andrei,
• 1 decembrie (marți) – Ziua Națională a României,
• 25 decembrie (vineri) și 26 decembrie (s âmbtă) – Crăciunul.
În afară de zilele tradiționale libere: de anul nou, de paști, ziua națională, ziua
internațio nală a muncii, în timp, în România, s -au mai adăugat și altele ajungându -se în prezent
la un număr de 15, mai multe decât în SUA, Franța de exemplu.
În Germania, în toate landurile se asigură 9 zile de sărbători legale, pe lângă acestea mai
există și alte zile libere legale în diferite landuri, dar nu mai mult de 3 zile, respectiv maxim
12 zile libere.
In ceea ce priveste petrecerea concediilor legale, agrementul vine la concurenta cu alte
tipuri de turism precum cel de calatorie, de sejur etc.
Referitor la durata medie a concediilor legale, conform datelor cuprinse în studiul
companiei Mercer’s Worldwide Benefit and Employment Guidelines, remis HotNews.ro, în
care se prezintă reglementările și practicile din piața muncii în peste 62 de state; angajații di n
Marea Britanie și Polonia au cele mai generoase perioade de concediu stabilite prin lege, la
polul opus fiind cei din Statele Unite, Canada, Filipine, China și Thailanda cu cele mai puține
zile de concediu. Columbia are cele mai multe zile de sărbătoare legale; Mexic, cele mai
puține, iar angajații britanici au acces la cel mai îndelungat concediu (36 de zile pe an), se arată
în studiu.
(https://economie.hotnews.ro/stiri -finante_banci -10931014 -zilele -concediu -jurul -lumii -britaniciipolonezii -cele-
mai-lungi -concedii -sua-nu-exista -concediu -stabilit -prin-lege.htm )
Recapitulând, industria agrementului ocupă un segment important al timpului liber, mai
semnificativ in zilele libere reglementate dar și în perioadele de concediu de odihnă.
Relatia dintre timpul liber și turismul de agrement este prezentată în figura 1.

1.3 Importanța economică a agrement ului

Un rol important în dinamica turismului și a agrementului este reprezentat de Directiva
UE de reducere a săptămânii de muncă la 35 de ore, care este deja aplicată în unele țări.
Pe plan economic, dezvoltarea agrementului raspunde exigentelor de crestere a
atracti vitatii statiunilor turistice. Totodata, agrementul reprezinta mijlocul principal de
individualizare a ofertei turistice, de diversificare a produselor. In consecinta, el stimuleaza
circulatia turistica, fiind o sursa importanta de incasari, de crestere a eficientei economice a
activitatii. De asemenea, dezvoltarea agrementului reprezinta un mijloc de asigurare a
competivitatii statiunilor turistice. Cresterea rolului agrementului in caracterizarea localitatilor
turistice, in satisfacerea nevoilor turistilo r a determinat transformarea sa in motivatie turistica
propriu -zisa, conducand la aparitia unor noi tipuri de vacante: vacanta de schi, alpinism,
yachting, tenis, hipism, vanatoare, turism cultural etc.
Pe alt plan, agrementul reprezinta un element import ant de care trebuie sa se tina seama
in amenajarea zonelor turistice. Tot mai frecvent se vorbeste – in procesul de amenajare – de o
strategie a agrementului, care sa valorifice componenta economica a fiecarei zone, sa realizeze
o planificare de ansamblu s i pe termen lung a raporturilor om -natura, sa asigure o dimensionare
ponderat –rationala a dotarilor, o adaptare a acestora la configuratia spatiilor si peisajelor.
Putem vorbi astfel despre o simbioză economică pe care o realizează agrementul între
activi tatea turistică și alte activități economice (baruri, restaurante, spectacole, manifestări
sportive etc.).
Altfel spus, dezvoltarea activităților de agreement contribuie la dezvoltarea atât a
firmelor turistice din domeniu (agenții turistice, organizatori de evenimente etc.) cat si a
firmelor de producție de divertisment (impresari, artiști, cluburi sportive etc) sau a altor firme
(baruri, restaurant, catering etc.)
In general, strategia de dezvoltare a agrementului va ține seama, pe de o parte, de
motivati ile, aspiratiile si asteptarile turistilor iar, pe de aalta parte, de profilul, structura si
specificul statiunilor. Corespunzator, desfasurarea activitatii de agrement presupune existenta
unor echipamente adecvate (porturi de agrement, puncte de inchirier e, mijloace de transport pe
cablu, piscine, centre de achizitie, terenuri si sali de sport etc.), personal cu pregatire de
specialitate (animatori), programe (excursii, concursuri, expozitii, festivaluri, activitate
artizanala s.a). Un alt aspect ce trebui e avut in vedere in elaborarea conceptiei de organizare a
agrementului este asigurarea implicarii efective a turistului in desfasurarea programelor de
divertisment. Are loc astfel o trecere a acestuia de la calitatea de „spectator‖ la cea de
„participant a ctiv‖, acesta constituind o caracteristica a conceptiei moderne de agrementare a
statiunilor.

In concluzie, se poate afirma ca dezvoltarea activitatilor de agrement influenteaza
direct orientarea fluxurilor turistice si implicit desfasurarea unei activi tati eficiente în
orice formă de turism.
De asemenea este necesară colaborarea strânsă între întreprinderile din diferite
domenii si a celor din industria divertismentului pentru ca doar așa se vor obține
beneficiile si veniturile dorite, iar nu in cele d in urma vor fi respectate cerințele turistului
care va fi mulțumit și va mai reveni. Commented [nicolae.b1]: Ar fi bine sa tratezi separat
partea economica ca sa poti in final sa o diseminezi prin
concluzii pe tema ta: Managementul intreprinderilor de
agreement
Acest capitol poate sa fie dupa 2.2 Functiile ….

1.4 Analiza SWOT

Analiza SWOT este o metodă de planificare strategică utilizată pentru a evalua punctele
tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările ce caracterizează și influențează anumiți
factori din cadrul unui proiect sau organizații. Această planificare implică precizarea
obiectivului proiectului, precum și identificarea aspectelor cheie interne și externe, care sunt
favorabile și ne favorabile pentru atingerea acestui obiectiv. Astfel, analiza poate fi încorporată
în modelul de planificare strategică. Analiza SWOT este esențială, deoarece măsurile ulterioare
în procesul de planificare pentru realizarea obiectivului selectat pot fi der ivate din această
analiză.
Astfel mai jos este prezentată analiza SWOT a sectorului turismului de divertisment din județul
Brașov :

Puncte tari (S)
• existența unui potențial turistic
deosebit care concură la crearea unei
oferte pentru turismul montan, de
sporturi de iarnă dar și cultural
precum și peisaje montane pitorești și
nepoluate, domeniu schiabil, în parte
amenajat, vestigii medievale, biserici
fortificate și cetăți țărănești săsești
unicate în Europa de SE, monumente
de arhitectură, muzee, etnograf ie etc.;
• posibilitatea practicării unor forme de
turism diversificate în stațiunile
montane, conferindu -le acestora
caracterul bivalent (de vară și de
iarnă);
• poziția geografică, la intersecția și în
apropierea unor artere turistice și
zone turistice pe care se canalizează
importante fluxuri turistice (E 60, E
64, E 572, zonele turistice Sibiu,
Covasna, Argeș, culoarul Bran –
Rucăr etc.);
• situarea în apropierea capitalei (170
km), cel mai important oraș turistic al
țării și principalul centr u de dispersie
a turiștilor spre Valea Prahovei –
Brașov,ca și a aeroportului
internațional Otopeni (140 km); Puncte slabe (W)
• ofertă scăzută și nediversificată a
posibilităților de agrement în zonele
în care se practică turism rural;
• insuficiența materialelor de
promova re turistică, starea de
conservare precară a unor obiective
turistice,
• lipsa unei baze de date accesibilă
privind derularea evenimentelor
culturale la nivel județean;
• numărul redus al programelor de
instruire pentru turism și neadaptarea
celor existente l a nișele de piață;
• în cazul stațiunilor ce oferă facilități
pentru practicarea sporturilor de iarnă
se înregistrează un raport negativ
calitate -preț în comparație cu
destinații similare din Europa;

• Turismul de odihnă și recreere în
vacanțe sau la sfârșit de săptămână va
deține și în continuare o pondere
însemnată în special în stațiunile
mont ane, satisfacerea cererii turistice
fiind condiționată, îndeosebi de
dezvoltarea agrementului.
• Ofertă culturală diversificata:
festivaluri, spectacole de teatru,
concerte, expoziții, concursuri
sportive, obiceiuri și
tradiții,constituind tot o modalitate d e
agrement ;
• importanta sursa de incasari, de
crestere a eficientei economice a
activitatii;

Oportunități (O)
• piața este deschisă la noi servicii
• necesitatea
• dorința turiștilor si a localnicilor de a
elimina stresul din rutina lor zilnica
• susținerea statului prin programme de
investiții pentru creare infrastructurii
necesare desfășurării activităților de
agreement (exemplu Primul centru de
agrement )
Amenințări (T)
• creșterea continuă a concurenței
• reducerea veniturilor populației
• apariția de noi virusuri precum
COVID -19 ,care ar afecta enorm
turismul cu toate ramurile sale ,mai
ales divertismentul care implica
factorul uman si social făr ă de care nu
ar putea exista

Această analiză SWOT ajută la stabilirea principiilor strategice pentru
dezvoltarea acestui domeniu al turismului de agrement cunoscând atât punctele tari cât
și punctele slabe din mediul intern al domeniului cât și oportunitățile si amenințările din
exterior care inevitabil îl influențează.

CAPITOLUL II Principiile de baza ale managementului
întrerinderilor din turismul de agrement

2.1 Noțiunea și rolul agrementului în industria turismului

Definitie: agrementul turistic reprezinta ansamblul mijloacelor, echipamentelor,
evenimentelor si formelor oferite de unitati, statiuni sau zone turistice, capabile sa asigure
individului sau unei grupari sociale o stare de buna dispozitie, de placere, sa dea senzatia unei
satisfactii, unei impliniri, sa lase o impresie si o amintire favorabile.
(Stăncioiu A.F., Dicționar de terminologie turistică, Editura Economic, București, 1999)
Componenta importanta a unei oferte turistice atractive, agrementul se co nstituie ca un
element fundamental in satisfacerea nevoilor turistilor, indiferent de motivatia de vacanta sau
forma de turism practicata, mai multi chiar indiferent de varsta sau profilul socio -profesional
al turistilor. Cererea pentru agrement in timpul vacantei a devenit atat de mare incat aceasta a
capatat statut de motivatie turistica propriu -zisa. Ca urmare diversitatea si originalitatea ofertei
de agrement pot constitui elemente hotaratoare in atragerea fluxurilor turistice.
Se constata ca principal a dimensiune a conceptului de agrement este distractia,
placerea, iar orice activitate turistica sau preocupare capabila sa -l deconecteze pe turist se
incadreaza in sfera larga a activitatii de agrement.
Agrementul vizeaza in principal:
▪ destinderea si reconfortarea fizica;
▪ divertismentul si dezvoltarea capacitatilor turistului ;
▪ satisfactia psihica, prin activitati cultural distractive si instructiv -educative;
▪ amuzamentul, comunicarea si sporirea volumului de cunostinte etc.
Dezvoltarea si diversificarea mijloacelor de agrement vin in intampinarea exigentelor
de crestere a atractivitatii statiunilor turistice si au un rol important in cresterea eficientei
economice a activitatii turistice dintr -o zona, statiune, complex turist ic etc. Concurenta –
competitia stimuleaza procesul de dezvoltare – diversificare – individualizare a ofertei turistice,
care poate asigura si/sau prin intermediul activitatii de agrement.
Prin stimularea cresterii circulatiei turistice ( cresterea gradului de atractivitate )
agrementul devine o sursa importanta de incasari, de crestere a eficientei economice a activitatii
de turism.

Agrementul poate determina cresterea competivitatii statiunilor turistice prin
satisfacerea, la un nivel superior, a nevoilor turistilor (exemplu : Poiana Brasov/Predeal/Sinaia,
comparativ cu celelalte statiuni montane ).
In unele cazuri agrementul se poate transforma in motivatia principala de calatorie,
conducand la aparitia unor noi tipuri de vacante, cum ar fi :
▪ vacanta d e schi sau de alpinism ;
▪ vacanta de tenis ;
▪ vacanta de iahting sau surfing ;
▪ vacanta de hipism ;
▪ vacanta pentru turism cultural etc.
Strategia de dezvoltare a agrementului trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:
▪ profilul, structura si specif icul statiunilor ;
▪ motivatiile, aspiratiile si asteptarile turistilor ;
▪ asigurarea implicarii efective a turistului in desfasurarea programelor de divertisment
(nu numai ca spectator, ci si ca participant activ
Intensificarea preocuparilor pentru re alizarea dezideratului de odihna
activacaracteristica esentiala a vacantelor in societatea contemporana – stimuleaza eforturile
de dezvoltare a acelor activitati (servicii) care sa contribuie la satisfacerea nevoilor fizice si
psihice ale turistului, crean d cadrul necesar petrecerii placute a timpului liber.
Aceste activitati sunt cunoscute sub denumirea generica de agrement – domeniu ce
poate fi definit prin ansamblul mijloacelor si formelor capabile sa asigure individului sau unei
grupari sociale o stare de buna dispozitie, de placere, sa dea senzatia unei satisfactii, a unei
impliniri, sa lase o impresie si o amintire placuta. Aceasta acceptiune, evidentiaza, pe de o
parte, varietatea activitatilor de agrement si multitudinea planurilor pe care actioneaz a, iar pe
de alta parte, faptul ca agrementul se constituie ca un element fundamental pentru satisfacerea
nevoilor turistilor, ceea ce ii confera statutul de componenta de baza a prestatiei turistice. De
astfel, acest punct de vedere este frecvent argument at in literatura de specialitate si intalnit in
limbajul organizatorilor de turism din tarile cu traditie in acest domeniu.
Privit in calitate de componenta de baza a serviciului turistic alaturi de transport,
cazare, alimentatie, agrementul indeplineste o serie de functii particularizate in raport cu
nevoile turistului sau ale organizatorilor. Astfel, in concordanta cu cerintele turistului,
agrementul vizeaza destinderea si reconfortarea fizica a acestuia, divertismentul si dezvoltarea
capacitatilor sale. In cazul acoperirii nevoilor fizice, activitatile sportive, cele care pun in
miscare organismul – de la simpla plimbare pana la realizarea unor performante – detin un loc
important. In ceea ce privette latura psihica, activitatilor cultural -distractive si celor instructiv –
educative le revine un rol hotarator: ele au ca obiectiv crearea unei atmosfere de destindere,
amuzament si comunicare, contribuind la imbogatirea bagajului de cunostinte ale turistului.

Tipologia echipamentelor de agrement turistic

Echipamentele de agrement din stațiunile turistice pot fi structurate în patru categorii și anume:
a) legate de natură: terenuri de călărie, parcuri naturale, zoologice, muzee oceanografice;
b) cu caracter sportiv care, la rândul lor, pot fi pent ru sporturi:
– nautice – ambarcațiuni, schi nautic, plonjări submarine;
– jocuri terestre – săli de gimnastică, terenuri pentru jocul copiilor , terenuri de tenis, volei, mi-
nigolf, piscine, saune, stadioane de fotbal, elemente pentru sporturi de iarnă, de munte: diverse
utilaje mecanice de remorcare, telecabine, piste de schi, săniuș, bob, patinoare;
– aeriene;
c) cu caracter cultural: teatre, săli pentru spectacole, concerte, cinematografe, muzee, biblio-
teci, galerii, ateliere de artizanat, pentru congrese sau reuniuni diverse. Pot fi adăugate la aces-
tea, activitățile de formare sportivă;
d) pentru divertisment: discoteci, cabarete, săli de bal, cluburi, baruri, jocuri mecanice, bo-
wling -uri.
Pot exista și alte genuri de echipamente în afară de cele prezentate mai sus, lista acestora putând
fihcompletată.

2.2 Funcțiile agrementului

Realiz area scopului fundamental al vacantei – odihna, recreere si distractie, evadarea
din cotidian – presupune, intre altele, crearea unui cadru, unei ambiante si deconectare.
Totodata, cresterea preocuparilor pentru materializarea deziderentului de odihna acti va –
caracteristica esentiala a vacantelor in societatea moderna – stimuleaza aparitia si dezvoltarea
unor servicii specifice, a celor de agrement.
Avand in vedere definitia data agrementului turistic, se evidentiaza varietatea
activitatilor de agrement si multitudinea planurilor pe care actioneaza, dar si faptul ca acesta se
constituie intr -un element fundamental pentru satisfacerea nevoilor turistilor, ceea ce ii confera
statutul de componenta de baza a prestatiei turistice.
Clasificarea funct iilor agrementului :
a) in raport cu turistul si nevoile sale fizice si psihice agrementul are urmatoarele functii:
• satisfacerea nevoilor fizice ale turistului;
• reconfortarea psihica a turistului.
b) in raport cu organizatorii de turism, agrementul are urmatoar ele functii:
• factor de competitivitate pentru statiunile sau unitatile ofertante, de crestere a
atractivitatii acestora prin diferentierea ofertelor;
• mijloc de individualizare a produselor si de personalizare a destinatiilor;
• importanta sursa de incasar i, de crestere a eficientei economice a activitatii;
• contributia la prelungirea sezonului turistic.

In ceea ce il priveste pe turist, agrementul ( animatia ) are in vedere, in primul rand,
satisfacerea nevoilor sale fizice de odihna, destindere, miscare si chiar dezvoltarea capacitatilor
sale. In acest sens, sunt stimulate activitatile sportive, cele care pun in miscare organismul (de
la simpla plimbare pana la practicarea unor sporturi complexe) si instalattiile aferente ( terenuri
de sport, trasee pentr u drumetie sau alpinism, partii de schi, bazine de inot etc. )
Cea de -a doua latura urmareste reconfortarea psihica a turistului prin relaxare,
distractie, crearea unei atmosfere de comunicare, de buna dispozitie, si chiar prin imbogatirea
bagajului de cu nostinte. Satisfacerea acestor cerinte presupune organizarea activitatilor
cultural -distractive si instructiv -educative ( excursii, vizitarea diverselor obiective, participarea
la spectacole, concursuri, stimularea creatiei etc. ).
Din perspectiva organiz atorilor de turism, agrementul se manifesta, in primul rand, ca
un factor de competivitate a statiunilor sau unitatilor, de crestere a atractivitatii acestora prin
diferentierea ofertelor. Totodata, el se constituie ca un mijloc de individualizare a produs elor
si de personalizare a destinatiilor, cu efecte stimulative asupra circulatiei turistice.
Astfel se observa ca in mare masura , chiar daca motivatia principala a vacantelor
nu este agrementul, totusi acesta isi face loc printre celelalte activitati si ocupa un timp
important din timpul de sejur. Uneori in timpul calatoriilor, timpul de agreement
depaseste cel destinat vizitarii obiectivelor.

2.3 Principii strategice de bază în managemntul întreprinderilor de agrement

✓ diversitatea ridicata a activitatilor

După cum se observă divertismentul oferă o divesitate de activități prin care turiștii iși pot
petrece timpul liber în cadrul unei vacanțe.În funcție de specificul zonei în care se desfășoară
actul turistic, divertismentul devine unul specific. Această diversitate oferă întreprinderilor po-
sibilități multiple pe care le pot pune la dispoziția clientului și practic daca activitațile sunt mai
ieșite din comun sau mai diversificate vor constitui un atu in fața concurenței.

✓ flexibilitatea in ceea ce priveste volumul prestatiilor (numarul de persoane in
grup)

Fiecare firmă trebuie sa activeze în condițiile schimbătoare determinate de mediul extern
si intern. Implicarea acestui principiu in elborarea structurii de organizare, presupune antici-
parea soluțiilor ce trebuie să fie adoptate prompt, pentru a nu reduce eficitatea activitațil or
firmei.
(Verboncu I., “Management”, Editura Economica, Bucuresti 1995 -1997)

Astfel industria divertismentului permite flexibilitatea activităților în funcție de numărul
persoanelor dintr -un grup fără a afecta eficiența acestora.

✓ orientarea spre servic ii cu grad ridicat de atractivitate si competitivitate

Turiștii prezentului caută din ce în ce mai mult unicitatea, iar acest lucru este de preferat să
existe în serviciile pe care le oferim.Această unicitate poate fi orientată spre serviciile de agre-
ment ale unui hotel sau a unei întreprinderi de agrement de sine stătătoare , aceste servicii
permit mai mult jocul imaginativ si astfel va rezulta atractivitatea turiștilor și va spori compe-
titivitatea.

✓ personalizarea serviciilor la cerintele si nevoile clientilor;

Ideea centrală este excelența în livrarea experiențelor către clienți, ca sursă de avantaj com-
petitiv – o caracteristică definitorie a tuturor companiilor care reușesc să devină lideri de piață
într-o perioadă de o complex itate fără precedent în ceea ce privește evoluția economiei și a
mediului de afaceri.
Modalitățile prin care aceste companii creează o cultură orientată spre client și cum acest
lucru se transpune în toate aspectele activității lor, rezultâ în final experi ențe extraordinare
pentru clienți. Pentru aceste companii „clientul” se situează în centrul preocupărilor lor. Deser-
virea clienților prin soluționarea problemelor și satisfacerea nevoilor acestora devine rațiunea
de a fi, motivația de a continua și de a că uta în permanență cele mai bune soluții.
De asemenea, există trei caracteristici definitorii și avantajoase din punct de vedere com-
petitiv ale companiilor care au consumatorul în prim -plan: se ghidează după client, se bazează
pe date granulare despre acest a și folosesc tehnici de previzionare pentru a anticipa nevoile
clienților.
(KPMG în România , studiul Excelența în livrarea Experienței Clienților, 2019)
Commented [nicolae.b2]: Aici trebuie sa stabilesti
cateva din principiile pe care le vei dezvolta apoi in capitolul
3 Model de management al intreprinderilor de agrement

Așadar personalizarea serviciilor la cerințele și nevoile clienților reprezintă un principiu de
bază pentru orice întreprindere din orice domeniu ,mai ales cele din domeniul agrementului
care au o varietate de posibilități de a face acest lucru.

✓ caracterul complementar la servicii turistice specifice in zona (sejururi, tranzit
etc);

Serviciile comp lementare în rândul cărora este cuprinsă o serie de activități care au
drept scop asigurarea unei odihne active, unei recreeri a turiștilor, activități care nu se subs-
tituie însă, serviciilor de agrement.
Caracterizate printr -o mare varietate, unele dintre ele pot fi anticipate de către turiști, in-
trând în costul inițial al programului turistic, altele vor fi cunoscute abia la destinație, iar
solicitarea lor rămâne la alegerea turiștilor.
Cele mai importante servicii suplimentare sunt considerate a fi următoarele:
– servicii de informare a clientelei turistice;
– servicii de intermediere (închirieri, rezervări etc.);
– servicii și activități turistice cu caracter special (organizarea de simpozioane
– festivaluri, expoziții etc.);
– servicii și ac tivități turistice cu caracter sportiv;
– servicii de tratament balneo -medicale;
– servicii diverse.

Preparator univ. POPA NADIA , ’’ Rolul Serviciilor Turistice privind Evoluția Ofertei în Sectorul Turismului
’’ Universitatea Crestină ”Dimitrie Cantemir”, Fa cultatea de Management Turistic și Comercial Timișoara
2012

✓ caracterul complementar la alte activitati economice sau sociale (nunti, botezuri,
team -building etc);

Toate aceste principii odata respectate vor ajuta la cresterea economica a afacerii
si implicit la dezvoltarea zonei respective.
Astfel agrementul ajuta la realizarea unei simbioze economice intre activitatea turistica
si alte activitati economice (baruri, restaurant, spectacole, manifestari sportive ).
Altfel spus, dezvoltarea activitatilor de agrement contribuie la dezvoltarea atat a
firmelori turistice din domeniu (agentii turistice, organizatori de evenimente etc.) cat si a
firmelor de productie de divertisment (impresari, artisti, cluburi sportive etc) sau a altor
firme (bar uri, restaurant, catering )

CAPITOLUL III Model de management al întreprinderilor de
agrement

Principii ce tin de mediul extern :

✓ Orientarea spre client
✓ Consolidarea relatiilor de parteneriate cu mediul extern (furnizori, programme de
investitii agentii de turism, firme de transport)
✓ Precautia la amenintatile provenite din mediul extern / dezastre naturale) ( COVID -19)

Principii ce tin de mediul intern :

✓ diversitatea ridicata a activitatilor
✓ flexibilitatea in ceea ce priveste volumul prestatiilor (numarul de persoane in
grup)
✓ orientarea spre servicii cu grad ridicat de atractivitate si competitivitate
✓ personalizarea serviciilor la cerintele si nevoile clientilor;
✓ caracterul complementar la servicii turistice specifice in zona ( sejururi, tranzit
etc);
✓ caracterul complementar la alte activitati economice sau sociale (nunti, botezuri,
team -building etc);

CAPITOLUL IV Studiu de caz
CONCLUZII Commented [nicolae.b3]: În acest capitol vei lua pe rand
principiile din capitolul precedent 2.4 si le vei detalia din
punct de veder al solutiilor posibile de respectare a lor.
In final vei include cele mai bune solutii intr -un plan de
management care sa vizeze verificarea modului de
respectare/indeplinire a cerintei. Modelul poate avea si o
parte economica de tipul celei de la Analiza Financiara
(adica cateva criterii financiare din zona de crestere
economica si rentabilitate.
In cap IV, vei aplica modelul pe o societate (studiu de caz)