Programul de studii: Inginerie și Management în Protecția Mediului [626282]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
Programul de studii: Inginerie și Management în Protecția Mediului

LUCRAREA DE DISERTAȚIE

Coordonator științific
Conf.dr.ing. Rusănescu Carmen Otilia

Masterand: [anonimizat]

2020

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
Programul de studii: Inginerie și Management în Protecția Mediului

EVALUAREA IMPACTULUI
ANTROPIC ASUP RA PARCULUI
NATURAL COMANA

Coordonator științific
Conf.dr.ing. Rusănescu Carmen Otilia

Masterand: [anonimizat]

2020

Cuprins
Introducere ……………………………………………… …………. ………… ……………… …………………….3
CAPITOLUL I ………………………… .………………………… …… ..……. ……… .…….……………….. ..5
1.1. Informat ii generale …………………… ……………………… ………………… …….……… .…….………..5
1.1.1. Localizare ……… ………………………………………………………… ………………… ……..….6
1.1.2.Categorii de folosinta …………………… …………. …………… ….…… ,,,,,,,…… ………….…..7
1.1.3.Zonarea i nterna ………………………… ………… …………. …,,,,,,,……………… ….……….7
1.1.4.Zona de protectie integrala …………………………………… …………. …………… ….………8
1.1.5. .Suprafete in zona de protectie …………………………………………… …… .….…………..…9

CAPITOLUL II ……………………………………………………………… …… ………… …….…… ..…….12
2.1. Zo narea interna a SCI ……………………………………………… ………… ….…… …………….. ……….12
2.2. Zon area internă a SPA -ului. ……………. ……… ………………… …… ……………….. …… .……..…..12
2.3.Zonareainternăa RAMSAR …… ………………………………… …… …………………………… …………12
2.4.Descrierea mediului biologic ………………………………… .………… ……… ………………… ….…..12
2.4.1..Vegetația …….……………………………………………… ……… ……………. …………. ….12
2.4.2. Fauna . ………… ……………………………… .…… ………………… ………….. …… ………13
2.5. Peisajul sub influența mediului biologic……………………………… ……… ..…..…………………….. .…17
2.6. Aspecte cult urale, folosința terenului în trecut, administrare în trec ut…… …… .……… ……… ..….…..17
2.7. Aspecte socio -economice, folosința terenului în prezent……… ………….. …… ………… ….…… .…….17

CAPITOLUL III………………………………………. ……………….. ……………………………………………………… …………19
3.1 Impactul antropic……………………………………………………. ………………. ………………………………….. ……………19
3.2 Surse de poluare… ………….. …………………………………….. ………. ………… ………………. ………………. ……………..20
3.3 Tipuri de poluare……………. ……………………………………………………………………… ………………….. …….. ………21
3.3.1 Poluar ea chimica…………. ………………… ………………………………………………………………… …………21
3.3.2 Poluarea fizica… ……………… ……………… ……………….. ………………. ……….. …………………… …………21
3.3.3 Poluarea biologica…. …………………………………………. ……………….. …………………………….. ………..22
3.3.4 Defrisare excesive….. ……………… ………………………………………….. ……………….. …………… ………..23
3.3.5 Braconajul si pescuitul excesiv …………………………………… …………………………. ……………….. …..24
3.4 Masur i……………………………………………….. ………………………. …………………………………………………….. …….26
3.5 Evaluarea impactului poluar ii cu nitriti si nitrati…. …………… ……….. ……… ……………………………….. ………..26
3.5.1 Sursele de provenienta……………………………………………………. ……………….. ……………… ………….28
3.5.2 Cursuri si seminarii de informare a publicului………………………………. ……………………. ………….29
3.5.3 Masuri de prevenire…………………………………………. …………… ……………………………….. ………… ..30
3.6 Concluzii.. ……………………………………………………………………………………….. ……………….. ……………………..31

CAPITOLUL IV……………………. ………………………………………. …………………. ………………………………………….32
4.1 Analiza apei……………………………………………………………………………………. ………………….. …………………….32
4.2 Media nitratilor din apa in anii 200 5-2008…………………………………………………………….. ………………….. ….34
4.3 Compozitia florei algale …………………………………………………………………………………..35

CAPITOLUL V….. ………………………………………… ……………….. …….. ……………………………………………………..41
5.1 Plan de implementare………………………………………………………….. ………………… …………………. ……………….42
5.2 Ev aluarea impactului a supra mediului……………………………………………………… …………………. ……………….42

CAPITOLUL VI………… ………………… ………………… ………………………………………… ……………….. ……………….45
6.1 Elemente de originalitate……………. ……………….. ……………….. …………………………………………………………..47
6.2 Recoma ndari si propuneri……………….. ………. ……………….. ……………………………………………………….. ……..48

Bibliografie …… ……………………………………… …………… ………………………… ………….…… 49

3

INTRODUCERE
Prin acest raport de cercetare științifi ca am urmărit prezentarea celor mai importan te aspecte
privind manag ementul Parcului Natural Comana privind promovarea principiile gestionării durabile
a resurselor regenerabile din cuprinsul ariei protejate, în acord cu necesitatea conservării speciilor și
habitatelor. Pe lângă aceasta, promovarea și intensificarea activ ităților turistice, concomitent cu
dezvoltarea infrastructurii situl ui, constituie de asemenea priorități de bază ale planului de
management. Studiul de față are ca scop si conștientizări i societatii civile despre importanța
mediu lui înconjurător de care depinde sanatatea noastra , prin diverse activitati de informare, avand
in vedere grava problematica privind disparitia unor specii de animale si plante, in zona studiata.

4
Scurtă descriere a ariei naturale pro tejate

Parcul Natural Comana, arie protejată de interes național în suprafață de 24963 ha, a
fost constituit prin Hotărârea de Guvern. nr. 2151/2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 38 din 12
ianuarie 2005. Scopul declarării Parcului Natural Comana î l reprezintă, în ansambl u, protejarea
diversitații floristice și faunistice descrise în zonă , a habitatelor caracteristice unor specii
vulnerabile, periclitate și/sau rare, vegetale și animale, a unor zone specia le de interes științific,
istoric sau peisag istic.
Ulterior după î nființarea parcu lui, zona a fost încadrată prin acte normative succesive atât ca
sit Natura 2000 cât și zonă umedă de importanță internațională – sit Ramsar. Datorită statutului
multiplu ș i complex de protecție atribuit, a faptului că limitele parcului nat ural și ale sitului Natura
2000 sunt parțial diferite, obiectul prez entului plan îl reprezintă managementul ariei protejate „ad
summum”, în mod acoperitor și cumulativ, intitulată generic în cele ce urmează „aria naturală
protejată Comana” și abreviată sub forma „A.N.P. Comana”.
Situl Natura 2000 Comana a fost înființat ca și sit de protecție avifaunistică prin Hotărârea
Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție spec ială ca parte integrantă a rețelei
ecologice europene Natura 2000 în România, primind codul ROSPA0022. Totodată, a fost declarat
și sit de importanță comunitară, prin Ordinului Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile nr.
776/2007 privind instituirea r egimului de arie naturală protejată, ca part e integrantă a rețelei
ecologice europene Natura 2000 în România, având codul ROSCI0043; ace st ordin a fost modificat
ulterior prin ordinul numărul 1964/2007. Din punct de vedere teritorial, nucleul de bază al si tului se
dezvoltă în jurul Parcului Natural Comana, aflat în județul Giurgiu. Ulterior, prin Hotărârea
Guvernului nr. 971 din 2011, resp ectiv Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 2387/2011,
cele două acte normative inițiale prin care zona s -a decl arat ca sit Natura 2000, sunt din nou
modifi cate și completate, limi tele fiind actualizate și extinse. Conform datelor prezentate pe si te-ul
oficial al Ministerului Mediului și Pădurilor – www.mmediu.ro – suprafața situl ui Natura 2000,
pentru aria de protecție spe cială avifaunistică este de 24956,3 ha, iar pentru cea de importanță
comunitară de 26491 ha.
În februarie 2012, suprafața corespunzătoare Parcului Natural Comana a fost recunoscută ca
zonă umedă de importanță in ternațională, fiind declarată și sit Ramsar, conform condițiilor
Convenției Internaționale a Zonelor Umede – Ramsar .
Situl include zone forestiere, acvatice și mlaștinoase, pășuni și terenuri neproductive,
terenuri sărăturate și terenuri agricole, dar și localități rurale.

5
CAPITOLUL 1
Descrie rea ariei naturale prote jate

1.1 Informații generale

Înființarea parcului s -a făcut în baza documentației elaborate de către Institutul de Biologie al
Academiei Române. În Parcul Natural Comana sunt recunoscut e în prezent trei arii naturale cu statut
de protecție:
I. Oloaga G rădinari (249,4 ha), delimitată pentru protejarea speciei Ruscus aculeatus și a
habitatului forestier;
II. Padina Tătarului (231.4,4 ha), desemnata pentru protejarea speciei Paeonia roman ica;
III. Balta Comana (1206,4 ha), habitat caracteristic pentru pă sările acvatice -zonă umedă, toate trei
fiind incluse în zona de protecție integrală a parcului prin hotărârea de înființare, în baza
documentației înaintate de către ICAS – Proiectul Life 8571/2002, „Restaurarea băltii Comana” și a
documentației elaborate de Institutul de Biologie. Alături de cele trei arii naturale mențio nate se
delimitează înca șapte arii protejate considerate a avea importanță peisagistică, floristică și
faunistică. Aces tea sunt: Fântânele – 163,6 ha (pădure), Măg ura-Zboiu – 106,5 ha (pă dure și valea
pârâului), Puieni – 15,3 ha, Crânguri – 117,2 ha (pădu re), -Valea Hoților – 25,6 ha (pădure), Valea
Gurbanului – 110,4 ha (pădure și valea pârâului) și Sărăturile Comana Grăd iștea – 99,6 ha.
Situl Natura 2000 Comana a fost declarat în anul 2 007 parte integrantă a rețelei ecologice
europene Natura 2000 în România, statut prin care s -a instituit, cu caracter provizoriu, regimul de
arie naturală protejată, până la declararea ace stuia ca arie specială de conservare. Situl Natura 2000
Comana cupri nde situl de importanță comunitară ROSCI0043 Comana, declarat prin O rdinul
1964/2007 al Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile și situl de protecție avifaunistică
ROSPA0022 Comana d eclarat prin H.G. 1284/2007. În prezent, dup ă revizuirea din 2011 a celor
două acte legislative prin OM 2387/20011, respectiv prin HG 97 1/2011, suprafața totală a Sitului
Natura 2000 Comana se constuie prin suprapunerea SPA (sitului avifaunistic) și SCI (s itul de
importanta comunitară), la rândul lo r fiind dublate în propo rție de aproximativ 95% de suprafața
Parcului Natural Comana.
Studiul biologic al zonei ariei naturale protejate Comana a scos în evidență importanța
științifică a numeroase ecosisteme na turale (păduri și pajiști) cu mare diversita te, tipice pentru zona
de câmpie sudică cu puternice caractere specifice, uneori chiar unica te, identificate într -o structură
naturală apropiată de optim, alternate cu terenuri umede, agricole, așezări rurale în care se
desfășoară activități economice trad iționale. Zona ariei nat urale protejate Comana face parte din
Câmpia Română, subdiviziunea c entrală, cunoscută și sub numele de Câmpia Teleormanului,
câmpie tabulară, înaltă și fragmentată, realizată prin acumulă ri lacustre, fluvio -lacustre și acoperită
de loess. Datorită diversi tății bogate a microreliefului și prezenței unor izvoare și cursuri de apă
abundente într -un sector de climă uscată, temperat -continentală, în această zonă se întâlnesc

6
numeroase habitate ce permit viețuirea unui număr mare de speci i de plante și animale. Principalele
habitate existente în zona ariei naturale protejate Com ana sunt reprezentate de pajiști, păduri și zone
umede și habitate de apă dulce. Trupurile de păduri din zona Comana alc ătuiesc un masiv păduros
ce adăpostește o se rie de specii lemnoase t ipice șleaurilor cum ar fi: stejarul brumăriu, stejarul pufos,
cer, gârniță, tei, frasin pufos, carpen, ulm, jugastru, arțar tătăresc etc. La marginile acestor păduri se
găsesc pajiști xer ice sub formă de fragmente. Totodată în zona Comana se întânlesc paj iști umede
bine reprezentate de -a lungul râurilor și bălților, cât ș i pajiști sărăturate care în timpul verii pot lua
aspectul unor terenuri cu florescențe, denumite popular “chelituri”. B alta Comana cuprinde habitate
de apă dulce, având în prezent aspectu l unei delte cu bălți, ochiuri de apă, brațe, grinduri cu o
vegetați e abundentă de stuf. Aceste habitate reprezintă un mediu de viață prielnic pentru multe
specii de păsări, în special ans eriforme.

1.1.1 Localizare

Aria protejat ă Comana este localizată în zona sudică a României, în Câmpia Română,
districtul Câmpiei Burnazului, între orașele București și Giurgiu, la aproximativ 30 de kilometri
distanță față de fiecare dintre ele. Reliefu l caracteristic este cel de câmpie plană, cu ușoare denivelări
forma te în cursul evoluției geologice prin săparea albiilor râurilor Arge ș, Neajlov, Câlniștea și
Gurban. Parcul Natural Comana se află la limita dintre silvostepă și stepă, ceea ce conferă par cului
particularități fitocenologice special e și mare variabilitate floristică.
Deși relieful nu este spectaculos, diversitatea biologică este mare. Se poate considera că Situl
Natura 2000, respectiv Parcul Natural Comana reprezintă a treia zonă umedă imp ortantă din sudul
României, după Delta Dunăr ii și Balta Mică a Brăil ei. Ca și recunoaștere a acestui statut, începând
cu anul 2012, zona a fost recunoscută și ca Sit Ramsar, declarat în baza documentației întocmite în
perioada 2009 -2011 de către Administra ția Parcului Natural Coamana.
Remarcab il pentru flora pădurilo r de la Comana este faptul că într unește specii din
zone și etaje de vegetație foarte diferite și cu ecologie aparte, alături de speciile de foioase tipice
pădurilor de câmpie cât și celor de silvostepă.
Accesul catre aria naturală protejată Comana se poa te face astfel:
– din spre București pe DN 5, DN 5A și DN 6;
– din spre Giurgiu pe DN 5, DN 5B, DN 41 și calea ferată Giurgiu -București;
– din spre Călărași pe DN 41 și DN 5A;
– din spre Alexandri a pe DN 6, DN 5B și DJ 603.

7
1.1.2 Categorii de folosință și dreptul de administrare a terenurilor din situl Natura 2000 Comana

Categorii de folosință
Tab. 1.1. [ Planul de management integrat al Parcului Natural Comana ]
Categorii de folosință a terenuri lor
Cod Culoare Specificatii Suprafață Si t
(ha) %
112 Aspect f izic urban discontinuu 1609,55 6,08
121 Unități comerciale sau industriale 157,00 0,59
211 Teren arabil neirigat 8798,75 33,23
221 Podgorii 614,20 2,32
231 Pășuni 3178,16 12
242 Modele complexe de cultivare 1192,05 4,5
133 Șantiere de con strucții 874,75 3,3
311 Păduri de foioase 8426,90 31,79
321 Pășuni naturale 627,05 2,37
324 Păduri de arbuști tradiționale 48,75 0,18
411 Mlaștini interioare 667,34 2,52
511 Cursuri de apă 112,77 0,43
512 Corpuri d e apă 183,73 0,69
Total 26491,00 100

1.1.3. Zonarea internă
Zonarea internă a Parcului Natural Comana
Primele observații asupra biodiversității excepționale întâlnite în zona localității Comana
datează încă din secolul al XVIII -lea și au fost rea lizate de specialiști re numiți, menționând în acest
sens pe botaniștii Dimitrie Brandza, Dim itrie Grecescu, Z. C. Pantu. Un studiu sistematic, complex,
asupra diversității vegetale a fost realizat însă în anul 19 74 de către un colectiv de botaniști
aparțin ând Universității din Bu curești, condus de I.T.Tarnavschi. Rezultatele cercetărilor s -au
concretizat într -o listă de peste 1200 de specii vegetale.

8
Tab. 1.2 [ Planul de management integrat al Parcului Natural C omana]
Zona Suprafața în
Jud1(ha) Suprafața în
Jud2(ha) Total
(ha)
Zona de protecție integrală
2325.4 – 2325.4
Zona de management durabil
18749,7 – 18749,7
Zona de dezvoltare durabilă a
activităților umane 3887,9 – 3887,9
Suprafața totală 24963 – 24963

1.1.4 Zona de protecție integrală

Este zona care cuprinde cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul
ariilor naturale protejate. În acestă zonă sunt interzise:
-orice formă de exploatare sau utilizare a resurselor natural e, precum și orice forme de
folosire a teren urilor, incompatibile cu scopul de protecție și/sau conservare;
-activitățile de construcții -investiții, cu excepția celor destinate administrării ariei naturale
protejate și/sau activităților de cercetare știin țifică și a celor destinate asigurării sigur anței naționale
sau prev enirii unor calamități naturale.
În zonele de protecție integrală, se pot desfașura următoarele activități:
-științifice și educative;
-activități de ecoturism care nu necesită realiza rea de construcții investiții;
-utilizarea rațională a pajiștilor p entru cosit și/sau pășunat numai cu a nimale domestice,
proprietatea membrilor comunităților care dețin pășuni sau care dețin dreptul de utilizare a acestora
în orice formă recunoscută prin legislația națională în vigoare, pe suprafe țele, în perioadele și c u
speciile și efectivele avizate de administratța parcului, astfel î ncat să nu fie afectate habitatele
naturale și speciile de flora și faună prezente;
-localizarea și stingerea operativă a incendiilor;
-intervențiile în scopul re construcției ecologice a ecosistemelor naturale și reabilitării unor
ecosist eme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza
hotărârii consiliului științific, și apr obate de către autoritatea publică centrală pentru protecția
mediulu i și pădurilor;
– acțiunile de înlăturare a efectelor unor calamități, cu avizul administrației ariei
naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific, cu aprobarea autorității publice centrale
pentru protecția mediului și pădurilor. În cazul î n care calamitățile afectează suprafețe de pădure,
acțiunile de înlă turare a efectelor acestora se fac cu avizul administrației, în baza hotărârii consiliului
științific, și cu aprobarea a utorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor;
– acțiunile de prevenire a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită

9
extrageri de arbori, și acțiunile de monitorizare a acestora;
– acțiunile de combatere a înmulțiri i în masă a dăunătorilor forestieri, care ne cesită evacuarea
materia lului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulțire, cu avizul administrației, în
baza hotărârii consiliului științific. În această categorie sunt incluse ariile naturale Ol oaga –
Grădinari, Padina Tătarului, Balta Com ana, Fântânele, Măgura -Zboiu, Puieni, Crânguri, Valea
Hoților, Valea Gurbanului și Sărăturil e Comana -Grădiștea. Suprafața zonei de protecție integr ală din
parc este de 2325,4 ha.

1.1.5. Suprafețe aflate în zona de protecție integrală din Parcul Natural Co mana

Zona de protecție integrală este zona care cuprinde cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului
natural din interiorul ariilor naturale protejate. În acestă zonă sunt interzise:
-orice formă de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum și orice forme de
folosi re a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecție și/sau conser vare;
-activitățile de construcții -investiții, cu excepția celor destinate administrării ariei naturale
protejate și/sa u activităților de cercetare științifică și a celor destinate asigur ării siguranței naționale
sau prevenirii unor calamități naturale.
În zonele de protecție integrală, se pot desfașura următoarele activități:
-științifice și educative;
-activități de ecoturism care nu necesită realizarea de con strucții investiții;
-utilizarea rațională a pajiștilor pentru cosit și/sau pășunat numai cu animale domestice,
proprietatea membrilor comunităților care dețin pășuni sau care dețin dreptul de utilizare a acesto ra
în orice formă recunoscută prin legislați a națională în vigoare, pe suprafețele, în perioadele și cu
speciile și efectivele avizate d e administratța parcului, astfel încat să nu fie afectate habitatele
naturale și speciile de flora și faună prezente;
-localizarea și stingerea operativă a incendi ilor;
-intervențiile în scopul reconstruc ției ecologice a ecosistemelor naturale și reabilitării unor
ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza
hotărâ rii consiliului științific, și aprobate de c ătre autoritatea publică centrală pentru protecția
mediului și pădurilor;
– acțiunile de înlăturare a efectelor unor calamități, cu avizul administrației ariei
naturale protejate, în baza hotărârii consiliului șt iințific, cu aprobarea autorității publice c entrale
pentru protecția mediului și pădurilor. În cazul în care calamitățile afectează supr afețe de pădure,
acțiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administrației, în baza hotărârii consili ului
științific, și cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor;
– acțiunile de prevenire a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită
extrageri de arbori, și acțiunile de monitorizare a acestora;

10
– acțiunile de combatere a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestier i, care necesită evacuarea
materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulțire, cu avizul administrației, în
baza hotărârii consiliului științific. În această categor ie sunt incluse ariile naturale Oloaga –
Grăd inari, Padina Tătarului, Balta Comana, Fântânele, Măgura -Zboiu, Puieni, Crânguri, Valea
Hoților, Valea Gurbanului și Sărăturile Comana -Grădiștea. Suprafața zonei de protecție integrală din
parc este de 2325,4 ha. (Vezi tabelul 1.3)
Tab.1.3. [ Planul de man agement integrat al Parc ului Natural Comana ]
Nr
crt Denumirea
ariei Suprafata
(ha) Localizarea
geografica Gestionar Plan cadastral
/amenajistic
1. Rezervație
Ruscus
aculeatus –
Oloaga –
Grădinari 249,4 –
pădure Long.26o03’
38’’/
26o07’20’’
Lat.44
o08’41’’/
44 o 09’52’’ O. S.
Comana U.P.IV
Parcela 93, 94, 98, 99, 100, 104,
105, 106, 107, 108 ,111, 119,
120, 121, 122.
2. Rezervație
Paeonia
peregrina –
Padina
Tătarului 231,4 –
pădure
Long.26o08’
35’’/26o09’
22’’
Lat.44o 07’2
3’’/
44o08’09’’ O. S.
Comana
Proprietar i
particulari U.P. V
Parcela 30, 31, 32, 43, 44, 45,
57, 58, 59.
3. Balta Comana 1206.4 Long.26o05’
17’’
Lat.44o09’5
9’’
Consiliul
Județean
Giurgiu Tarlaua 90, comuna Comana
4. Fântânele 163,6 –
pădure Long.26o00’
03’’/
26o01’10’’
Lat.44
o09’33’’/
44 o 10’28’’ O. S.
Comana U.P.I
Parcela 76, 77, 78, 79, 80, 81,
84.
5. Măgura -Zboiu 106,5 –
pădure+
valea
pârâului Long.26o25’
30’’
Lat.44o08’1
0’’
O. S.
Comana
Proprietari
particulari U.P. VII
Parcela 2 ( u.a.
2B,2E,F,G,H,I,NN); 4(NN,H);
5(B,D,E,F,G,H,J,K,L,NN);
11(A,I);
14(B,F,G,H,I,,J,K,L,M,N,MM1,
MM2,MM3,MM4,
MM5,NN,CC,VV);
25(A,B,C,D,E,MM);
24(A%,B,C,D,E,F,MM);
30(B,C,D,E,F,G,H,J,I +
propr.part.Legea 1);
31(A, B,C,D,E,F,G,H,I,K,L,MM
1,MM2,MM4,MM5,MM6,MM
7,VV + propr.part.Legea 1)

11
6. Puieni 15,3-
pădure Long.26o10’
38’’
Lat.44o05’5
5’’
O.S.
Comana U.P. V
Parcela 49(F,NN); 62(E);
63(C,D,G,H); 75(C);
76(B,C%,I,F,NN1,NN2)
7. Crânguri 117,2 –
pădure Long.25o59’
10’’
Lat.44o11’4
0’’
O.S.
Comana,
Proprietari
particulari U.P. I
Parcela 55, 59, 60, 61, 62.
8. Valea Hoților 25,6-
pădure Long.26o00’
30’’
Lat.44o09’3
5’’
O. S.
Comana U.P. IV
Parcela 60(C); 61(B); 68D;
69(A,C,E%); 70(B,C,E,NN);
72(A%,C,F,NN)
9. Valea
Gurbanului 110,4 –
pădure +
valea
pârâului Long.26o08’
10’’
Lat.44o09’1
1’’
SNCFR,
Consil iul
Local
Comana CFR Comana -Vlad Tepes
U.P.IV, Parcela
2(A,B,E,G,NN);
3(A,B,D%,E,NN);
4(A,B%,C,D,E,NN);
9(C,D,E,F,G,NN); 15(D%,
E%,G,NN);
U.P.VI, parcela 125(A%);
126(F,H,I); 127(B,C,E);
134(A,B,F,G,H); 135(B,E),
142(A%,B,NN); 147(B)
10. Sărăturile
Comana –
Grădiștea 99,6 Long.26o09’
10’’
Lat.44o01’4
5’’ Consiliul
Local
Comana Zona dintre șosea și calea ferată
Grădiștea -Comana

Descriere a Parcului Natural Comana
 Rezervația de Ruscus aculeatus
 Rezervația de Paeonia peregrine
 Balta Comana
 Fântânele
 Măgura -Zboiu
 Puieni
 Crânguri
 Valea Hoților
 Valea Gurbanului
 Sărăturile Comana -Grădiște

12
CAPITOLUL II
Zonarea interna a Parcului
2.1. Zonarea interna a SCI
În urma analizei obiectivelor stabilite prin planul de management pentru Situl de Importanță
comunitară ROSCI 0043 Comana, în acord cu măsurile necesare a se implementa în funcție de
starea de conservare a habitatelor și speciilor de interes comunitar, precum și corelat cu specificul
Parcului Natural Comana, ca arie protejată de interes național, se menține și pentru sit, zonarea
internă stabilită pentru parc. În suprafețele în care există suprapunere primează zonarea parcului, iar
în cele în care SCI -ul excede suprafața acestuia, suprafețele din SCI se asimilează celor din zona de
management durabil a parcu lui.

2.2. Zonarea internă a SPA -ului

În urma analizei obiectivelor stabilite prin planul de management pentru Situl de Importanță
comunitară ROSPA 0022 Comana, în acord cu măsurile necesare a se implementa pentru protejarea
populațiilor și speciilor avi faunistice de interes comunitar identificate, precum și corelat cu
specificul Parcului Natural Comana, ca arie protejată de interes național, se menține și pentru sit,
zonarea internă stabilită pentru parc.

2.3. Zonarea internă a RAMSAR -ului

În acord c u măsurile necesare a se implementa pentru protejarea populațiilor și speciilor
avifaunistice de interes internațional identificate, precum și corelat cu specificul Parcului Natural
Comana, ca arie protejată de interes național, se menține și pentru sit, zonarea internă stabilită
pentru parc.

2.4.Descrierea mediului biologic
Vegetația și fauna

Flora A.N.P. Comana, extrem de diversificată este caracterizată prin prezența a mai mult de 1250 de
specii vegetale (Tarnavschi și col. 1974), incl use în peste 20 de asociații vegetale (Nedelcu, 1967).
Flora este în cea mai mare parte alcătuită din specii erbacee, dintre care aproximativ 50% au origine
eurasiatică și europeană și aproximativ 12% fiind de origine mediteraneană.

2.4.1. .Vegetația

Specii de plante:

4067 – Echium russicum (Capul șarpelui);
2327 – Himantoglossum caprinum (Ouăle popii);
1428 – Marsilea quadrifolia (Trifoiaș de baltă)

13

In tabelul de mai jos 2.1 este prezentata l ista altor specii de plante pentru care Parcul Natural
Comana a fost desemnat SCI .

Tab. 2.1. [ Planul de management integrat al Parcului Natural Comana ]
Nr.crt Specia Nr.crt Specia
1 Camphorosma annua 22 Cardamine parviflora
2 Cephalanthera damasonium 23 Cephalanthera rubra
3 Comandra elegans 24 Crocu s flavus
4 Orchis incarnata 25 Orchis laxiflora ssp. elegans
5 Orchis morio 26 Orchis purpurea
6 Orchis tridentata 27 Echium russicum
7 Delphinium fissum 28 Digitalis ferruginea
8 Doronicum caucasicum 29 Epipactis atrorubens
9 Epipactis helleborine 30 Epipactis purpurata
10 Galium rivale 31 Fritillaria orientalis
11 Limodorum abortivum 32 Iris sibirica
12 Listera ovata 33 Lychnis coronaria
13 Nuphar lutea 34 Paeonia peregrina
14 Peucedanum latifolium 35 Plantago cornuti
15 Platanthera chlorantha 36 Plantago tenuiflora
16 Potamogeton perfoliatus 37 Platanthera bifolia
17 Pyrus elaeagrifolia 38 Potamogeton lucens
18 Ruscus aculeatus 39 Pulsatilla montana
19 Salvinia natans 40 Pyrus nivalis
20 Scilla autumnalis 41 Saccharum strictum
21 Trapa n atans

2.4.2 . Fauna
Prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea
regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei
ecologice europene Natura 2000 în R omânia, modificat prin Ord. nr. 2387 /2011, se desemnează
lista speciilor care cu statut de protecție care se regăsesc în Situl de Importanță Comunitară
ROSCIOO42 Comana. Acestea sunt:

Specii de amfibieni și reptile:

1220 – Emys orbicularis (Broască țe stoasă de apă);
1993 – Triturus dobrogicus (Triton cu creastă dobrogean)

14

Specii de pești:

1149 – Cobitis taenia (Zvârlugă);
1145 – Misgurnus fossilis (Țipar);
2011 – Umbra krameri (Țigănuș)

Specii de nevertebrate:

1078* – Callimorpha quadripun ctaria;
1088 – Cerambyx cerdo (Croitor mare);
1052 -Euphydryas maturna;
1083 – Lucanus cervus (Rădașcă, Răgacea);
1060 – Lycaena dispar;
1089 – Morimus funereus (Croitorul cenușiu);
4052 – Odontopodisma rubripes (Lăcustă de munte);
1084* – Osmoderma eremite (Cărăbuș);
1014 – Vertigo angustior
Prin H.G. 1284/2007 teritoriul Parcului Natural Comana a fost declarat sit de protecție avifaunistică
atribuindu -se codul ROSPA 0022 Comana IBA.

In tabelul 1.5 sunt prezentate detaliat s pecii de păsăr ii enumerate în anexa I a Directivei Consiliului
2009/147/EC, pentru care a fost declarat situl ROSPA0022 Comana

Tab.1.5. [ Planul de management integrat al Parcului Natural Comana ]
Nr.
crt. Cod
N200
0 Specie Denumire
populară Familia Fenologie Populație
1 A402 Accipiter
brevipes Uliu cu
picioare scurte Accipitridae Oaspete de
vară, clocitoare 2-4 per.
2 A229 Alcedo atthis Pescărel
albastru Alcedinidae Migrator
parțial,
clocitoare 20-30
per.
3 A089 Aquila pomarina Acvilă
țipătoare mică Accipitridae Oaspete de vară 6-8 per.

15
4 A029 Ardea purpurea Stârc roșu Ardeidae Oaspete de
vară, clocitoare 40-50
per.
5 A024 Ardeola ralloides Stârc galben Ardeidae Oaspete de
vară, pasaj
clocitoare 20-30
per/ 800 –
1000i
6 A222 Asio flammeus Ciuf de câmp Strigidae Oaspete de
iarnă, pasaj 10-15 i
7 A060 Aythya nyroca Rață roșie Anatidae Oaspete de
vară, rar iarna
clocitoare 50-100
per.
8 A021 Botaurus stellaris Buhai de baltă Ardeidae Oaspete de
vară, rar iarna
clocitoare 16-20
per.
9 A224 Caprimulgus
europaeus Caprimulg Caprimulgidae Oaspete de
vară, clocitoare 40-50
per.
10 A196 Chlidonias
hybridus Chirighiță cu
obraz alb Sternidae Oaspete de
vară, pasaj
clocitoare 800-1000
per /
6000 –
8000 i
11 A197 Chlidonias niger Chirighiță
neagră Sternidae Oaspete de
vară, pasaj 2000 –
3000 i
12 A080 Circaetus gallicus Șerpar Accipitridae Oaspete de
vară, clocitoare 1-2 per.
13 A081 Circus
aeruginosus Erete de stuf Accipitridae Oaspete de
vară, rar iarna,
clocitoare 8-10 per.
14 A231 Coracias garrulus Dumbrăveancă Coraciidae Oaspete de
vară, clocitoare 80-100
per.
15 A122 Crex crex Cristel de
câmp Raliidae Oaspete de
vară, clocitoare 30-40
per.
16 A238 Dendrocopos
medius Ciocănitoare
de stejar Picidae specie
sedentară,
clocitoare 60-100
per.
17 A429 Dendrocopos
syriacus Ciocănitoare
de grădini Picidae specie
sedentară,
clocitoare 40-60
per.
18 A027 Egretta alba Egretă mare Ardeidae oaspete de
vară, rar iarna 230-400 i
19 A379 Emberiza
hortulana Presură de
grădină Emberizidae oaspete de
vară, clocitoare 40-50
per.
20 A097 Falco vespertinus Vânturel de
seară Falconidae oaspete de
vară, pasaj 100-200 i
21 A321 Ficedula Muscar gulerat Muscicapididae oaspete de 25-500

16
albicollis vară, clocitoare per.
22 A135 Glareola
pratincola Ciovlică
ruginie Glareolidae oaspete de
vară, pasaj 20-50 i
23 A022 Ixobrychus
minutus Stârc pitic Ardeidae oaspete de
vară, clocitoare 400-600
per.
24 A338 Lanius collurio Sfrâncioc
roșiatic Laniidae oaspete de
vară, clocitoare 50-80
per.
25 A339 Lanius minor Sfrâncioc cu
frunte neagră Laniidae oaspete de
vară, clocitoare 30-40
per.
26 A246 Lullula arborea Ciocârlie de
pădure Alaudidae oaspete de
vară, clocitoare 300-400
per.
27 A272 Luscinia svecica gușă vânătă Turdidae specie de pasaj,
oaspete de
vară, clocitoare 40-50
per.
28 A073 Milvus migrans gaie neagră Accipitridae oaspete de
vară, pasaj 3-5 i
29 A019 Pelecanus
onocrotalus Pelican comun Pelecanidae oaspete de
vară, pasaj 1-2 i
30 A072 Pernis apivorus Viespar Accipitridae oaspete de
vară, clocitoare 10-12
per.
31 A393 Phalacrocorax
pygmeus Cormoran mic Phalacrocoracid
ae Oaspete de
vară, rar iarna 40-50i
iarna/
500-800i
pasaj
32 A151 Philomachus
pugnax Bătăuș Scolopacidae specie de pasaj 3000 –
4000 i
33 A234 Picus canus Ghionoaie sură Picidae specie
sedentară 80-100 i
34 A034 Platalea
leucorodia Lopătar Treskiornithidae oaspete de
vară, pasaj 150-200 i
35 A032 Plegadis
falcinellus Țigănuș Treskiornithidae oaspete de
vară, pasaj 750-1000
i
36 A120 Porzana parva Cresteț cenușiu Rallidae oaspete de
vară, cloc itoare 100-120
per
37 A119 Porzana porzana Cresteț pestriț Rallidae oaspete de
vară, clocitoare 60-80
per.
38 A132 Recurvirostra
avosetta Ciocîntors Recurvirostridae oaspete de
vară, clocitoare 12-20
per.
39 A193 Sterna hirundo Chiră de baltă Sternid ae oaspete de
vară, clocitoare 100-150
per
40 A307 Sylvia nisoria Silvie
porumbacă Sylvidae oaspete de
vară, clocitoare 100-200
per
41 A166 Tringa glareola Fluierar de
mlaștină Scolopacidae specie de pasaj 800-1000
i
42 A030 Ciconia nigra L., Barza n eagră Ciconiidae oaspete de
vară, clocitoare 1-3 per.

17
43 A131 Himantopus
himantopus Piciorong Recurvirostridae oaspete de
vară, pasaj 20-60
per./ 300 –
600 i
44 A023 Nycticorax
nycticorax ( Stârc de noapte Ardeidae oaspete de
vară, pasaj 200-300 i
45 A026 Egretta garzetta Egretă mică Ardeidae oaspete de
vară, pasaj 300-500

2.5. Peisajul sub influența mediului biologic

Sub aspect geomorfologic peisajul din A.N.P. Comana este mai puțin spectaculos comparativ
cu relieful montan din cauza amplasării sale în câm pia plană și a uniformizării gradienților climatici.
Spectaculoasă ca biodiversitate și cu mare valoare peisagistică este lunca râului Neajlov care
străbate parcul de la vest spre est. Balta Comana formată pe cursul inferior al râului Neajlov în zona
localității cu același nume a reprezentat pentru o perioadă îndelungată o microdeltă cu regim
hidrologic caracteristic și special, care a influențat microclimatul local și a permis formarea unor
asociații vegetale și animale unice. Balta Comana și lunca râului Neajlov constituie refugii și arii de
cuibărire pentru păsări, dar și habitate de reproducere și de iernare petru pești.

2.6. Aspecte culturale, folosința terenului în trecut, administrare în trecut

În privința administrării terenurilor silvice se pot distinge două perioade distincte, funcție de
cultura, îngrijirea și regenerarea fondurilor forestiere:
1. perioada dinaintea anului 1864, anterioară aplicării amenajamentelor și a regulamentelor
tehnice;
2. perioada cuprinsă între anii 1864 și 1948 cara cterizată prin apariția primelor
amenajamente și reguli tehnice de cultura silvică și exploatare a materialului lemnos.
2.7. Aspecte socio -economice, folosința terenului în prezent
În prezent cea mai mare parte din terenurile împădurite aparțin statului român – în cazul
fondurilor forestiere incluse în Parcul Natural Comana (8 023,5 ha), iar 1204 ha de fond forestier au
trecut până în prezent în proprietate particulară.

18
Alți factori de interes

Descrierea activităților desfășurate de persoanele fi zice și juridice pe suprafața A.N.P.
Comana:
 Silvicultură
 Agricultură tradiționala/vii/livezi
 Creșterea animalelor / pășunat
 Grădinaritul
 Extracția de agregate minerale
 Turismul
 Vânătoarea
 Pescuitul

19

CAPITOLUL 3
Impactul antropic

3.1.Conceptul de impa ct

Evaluarea impactului asupra mediului este un proces menit să identifice, să descrie și să stabilească,
în funcție de fiecare caz și în conformitate cu legislația în vigoare, efectele directe și indirecte, sinergice,
cumulative, principale și secundare ale activității asupra sănătății oamenilor și a mediului precum și
stabilirea de măsuri privind diminuarea acestora.
Impactul de mediu – reprezintă orice modificare a mediului înconjurător, nefavorabilă sau
favorabilă, rezultată integral sau parțial din act ivitățile, produsele sau serviciile unei organizații.
Impactul omului asupra mediului s -a materializat prin:
– schimbarea structurii unor ecosisteme prin depășirea limitelor de refacere a acestora;
– acțiuni și/sau activități care au condus la dispariția sau amenințarea unor specii de plante și animale;
– schimbarea compoziției atmosferei, apelor și solului prin emisii/deversări de diverse produse;
– alterarea fondului genetic al viețuitoarelor în sensul scăderii capacității de adaptare, refacere și
reprod ucere.

 Activități cu impact nesemnificativ asupra mediului
–sunt avute în vedere acele activități rezidențiale, din gospodării individuale sau dependințe ale acestora
destinate exclusiv satisfacerii necesităților locuinței și/sau gospodăriei proprii și care nu sunt amplasate în
zone cu regim special de protecție, precum și acele activităț i pentru care, conform prevederilor legale în
vigoare, nu se emit autorizații de mediu.
 Activități cu impact redus asupra mediului
– sunt activitățile pentru care, în urma parcurgerii etapei de încadrare, s -a stabilit că nu supun procedurii
de evaluare a impactului asupra mediului, precum și alte activități incluse în această
categorie de alte prevederi legale în vigoare.
 Activități cu impact semnificativ asupra mediul ui
– activitățile care se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, așa cum sunt ele definite
de legislația în vigoare.

20

Figura 3 Impactul antropic

3.2.Surse de poluare

Întreaga activitate economică din municipiul Giurgiu este în curs de privatizare.
Județul dispune de capacități importante cu producție în domeniul chimic (sinteze organice), textil,
industrie de utilaj greu, extracție petrolieră, alimentar, construcții navale, producere energie electrică și
termică, transport fluvial, industrie alimentară, industrializarea lemnului.
Prezența acestor activități în zonă poate avea efecte negative asupra mediului, de aceea A.P.M Giurgiu are
în vedere urmărirea factorilor de mediu și prevenirea poluării.
Modificările climatice au început să se facă simțite și pe plan local. Acest lucru poate fi confirmat de
fiecare cetățean al acestei regiuni.
De aceea Agenția de Protecția Mediului Giurgiu a identificat, în contextul Protocolului de la Kyoto, câteva
priorități ale politicii locale de mediu:
-restructurarea sectorului energetic, prin folosirea unor combustibili de calitate;
-pe termen mediu și lung se preconizează ca mun .Giurgiu sa fire racordat la reteaua de gaze naturale;
-restructurarea sectorului de transporturi;
-aplicarea unui program d e împădurire, ale carui efecte benefice se vor resimți în sectoarele economic,
social și ecologic;
-întreprinderile și serviciile publice trebuie încurajate să includă în costurile lor, costul asigurării protecției
mediului și în general să -și finanțeze pr opriile lor investiții.
Ministerul Mediului a organizat conferințe de presă în comuna Comana ( una dintre localitățile stabilite
pentru întâlnirile experților de mediu cu grupuri de promotori profesori, învățători, medici, preoți) care să
sensibilizeze op inia publică și tânăra generație cu privire la problemele de sănătate din mediul
rural, generate de poluarea apelor, din surse agricole si menajere.

21

Figura 3.1Arhiva APM – Surse de poluare Giurgiu

3.3.Tipuri de poluare
3.3.1. Poluarea chimică
Cea mai mare responsabilitate p entru poluarea mediului o poartă omul , poluarea fiind consecința
activităț ii mai ales social -economice a acestuia. Nu se poate neglija totuși faptul că în mediul înconjurător
are loc și o auto -poluare, datorită prezenț ei unor elemen te naturale, care îl degradează ca, de exemplu
ridicarea în atmosferă aprafului de sol sau distrugerea în masă a unor plante acvatice, care urmează unei
perioade propice de dezvoltare, așa -numita ”î nflorire” a apelor. Exemple de acest gen mai pot f i date, dar
ele sunt relativ puține fată de frecvența celor care rezultă î n urma activităț ii om ului. Referindu -ne la
poluare, în general ș i la efectele nocive ale
acesteia asupra sănătăț ii omului.
Prin impurificarea mediului se înțelege prezenta î n mediului încon jurător a unor eleme nte sau
componente care nu se găsesc în mod obișnuit în alcă tuirea acestuia. Un exemplu în acest sens îl constituie
creșterea concentraț iei de dioxid decar bon din aer ca urmare a activităț ilor industriale ale omului .
Poluare chimica: fo arte diversă , poate fi provocata de produse naturale, minerale sau organice, precum și
de substanțe de sinteza, inexistente, iniț ial in natura. Se produce cu:
– derivaț i ai carbonului si hidrocarburi lichide
– derivaț i ai sulfului si azotului
– derivaț i ai metalelor grele(Pb, Cr)
– derivaț i ai fluorului
– materii plastice
-pesticide
-materii organice fermentescibile

3.3.2.Poluarea fizică
Poluare fizică este generata de diverse ra diații, î ndeosebi de cele nucleare acc identale, cea termica,
zgomote ș i infra sunete. Poluarea fizică este cea mai recentă ș i cuprinde, în primul rând, poluarea

22
radioactivă, ca urmare a extinderii folo siri izotopilor radioactivi în știință, industrie, agricultură, zootehnie,
medicină etc. Pericolul deosebit al su bstanțelor radioacti ve în mediu și în potenț ialul lor nociv chiar la
concentrații foarte reduse. Poluării radioactive i se adaugăpoluarea sonoră, tot ca o componentă a poluării
fizice.
Zgomotul, ca și vibrațiile ș i ultrasunetele sunt frecvent prezente în mediul de muncă și d e viață al
omului modern, iar intensitățile poluării sonore sunt în continuă creștere. Supraaglomerarea și traficul, doi
mari poluanți fonici, au consecinț e serioase asupra echilibrului ps ihomatic al individului. Un numă r tot mai
mare d e persoane din oraș ele aglomerate recurge la specialiștii psihiatri pentru a gă si un remediu pentru
starea lor proastă (anxietate, palpitaț ii, amnezii ne așteptate, lipsa puterii de concentrare, dureri de cap) .

3.3.3. Poluarea biologică
Fiecare specie de plantă , animal sau mi croorganism are un habitat nativ, în care există de o perioadă
îndelungată de timp, caracterizat de anumite valori al e parametrilor ce caracterizează ecosistemele
respective. Pe parcursul unor intervale mari d e timp, aceste elemente precum și alț i facto ri fizici și
biologici condiționează distribuția acestor specii î n mediul natural.
O specie nativă sau indigenă (autohtonă) este aceea care trăiește în mod obișnuit într -o anumită
zonă, anumit ecosistem și habitat fără ca acest fapt să presupunăintervenția d irectă sau indirectă a omului.
Termenul de specie endemică este utilizat de obicei pentru a descrie populaț ii de orga nisme native care au
o distribuție relativ restrânsă ș i sunt ada ptate strict unor anumite condiții de mediu .
O specie străină , alohtonă, ex otică sau introdusă este denumită astfel atunci când aceasta ajunge în
mod artificial î n zone situate dincol o de aria lor naturala, istorică de răspândire. Uneori, o specie străină
este considerata ca atare chiar daca nu provine de pe alte continente, sau din zone situate la distanț e
geografice foarte mari. Speciile stră ine (alohtone) invaziv e sunt acele specii de animale și plante care sunt
introduse în mod deliberat (intenționat) sau accidental (neintenționat) î n ecosisteme dife rite de cele native,
speci fice ș i care au abili tatea de invada noile habitate î n defavoare a speciilor autohtone. Ameninț area pe
care aceste specii o reprezintă pentru biodiversitate la nivel global este considerată ca ocupând locul
secund, după pericolul reprezentat de pierderea sa u degradarea habitatului.
O specie invazivă este considerată aceea care are o creștere și o distribuție spațială rapidă și care în
unele cazuri ocupă spații foarte mari.
În perioada actuală invazia biologică se manifestă pe scara largă ș i se presupune c a se va amplifica rapid
datorită schimbă rilor la nivel mondial determinate de globalizarea pieț elor, creșterea comerț ului mondial, a
transporturilor si turismului.
Speciile stră ine invazive pot determina impacturi semn ificative asupra mediului, dar ș i din pu nct de vedere
socio – economic, atâ t sub aspectul genetic al speciilor cât ș i la nivelul biocenozei diferitel or ecosisteme,
fapt ce determină un cost crescut al managementului acestei problematici nu numai sub as pectul prevenirii,
controlului și ameliorării fenomenului, dar ș i costuri i ndirecte datorate impactului acțiunilor de
reconstrucț ie ecologica.
Câteva din aspectele ecologice cele mai importante ale impactu lui speciilor invazive sunt urmă toarele:
– reducerea biodiversităț ii;
– pierder ea treptată a habit atului caracteristic speciilor în pericol de dispariție sau ameninț ate cu
dispariț ia;
– restrâ ngerea habitatului pentru alte specii native;
– reducerea surselor de hrana pentru flora și fauna autohtonă ;
– modifica rea proceselor ecologice naturale (succesiunea fitocenozelor);

23
– modificarea unor lanț uri trofice;
– creșterea incidenței unor agenți patogeni și apariț ia unor boli exotice;
– eliminarea unor specii native.

Figura 3.2Tipuri de polu are

3.3.4.Defrișarile excesive

Defrișarea pădurilor a contribuit la degradarea solurilor, la creșterea aridității climatului, la
intensificarea vitezei vânturi lor și la apariția inundațiilor catastrofale.
Pădurea reprezintă factorul determinant în mențin erea echilibrului ecologic, climatic și hidric, fiind
totodată ecosistemul cu o capacitate de regenerare de 3 -5 ori mai mare decât oricare alt ecosistem natural.
Prin acest impact progresiv asupra naturii și îndeosebi prin distrugerea pădurilor, s -au dere glat
echilibrele fizice și ecologice instaurate de multe milenii în natură. Importanța crescută care se acordă în
prezent protecției mediului înconjurăto r natural sau divers umanizat, se explică tocmai prin mulțimea
efectelor negative ale acestui impact, a le urbanizării și industrializării accelerate și a folosirii intensive a
resurselor mediului, care au dus la eroziunea solului, alunecări de teren, torențialitate accelerată a apelor
curgătoare, inundații, agravarea secetei, secarea sau reducerea drastică a debitelor rețelei hidrografice,
înrăutățirea climei în general, formarea furtunilor de praf, poluarea aerului, reducerea stratului de ozon,
poluarea apelor și solului, poluarea fonică.
Pădurea are funcții multiple ecologice, sociale și economice și este suportul unui bogat tezaur de
informație genetică și ecologică .Activitățile umane exercită o presiune accentuată asupra fondului
forestier prin despăduriri, prin fragmentarea arealului și prin conversia utilizării terenurilor spre alte
destinații.
Păduril e stochează 40% din carbonul reținut de ecosistemele terestre, iar degradarea acestora și
despăduririle generează circa 20% din emisiile anuale de carbon în atmosferă.
Incendiile constitute o altă cauză majoră a reducerii suprafețelor împădurite, fiind ca uzate de secete și de
incendierea artificială a suprafețelor pentru curățirea terenurilor.
De ce sa protejam pă durile
 Pădurea furnizează cea mai mare cantitate de oxigen; astfel aproximativ 2/3 din oxigenul consumat
de oameni, animale, microo rganisme, ind ustrie, agricultură, este preluat din atmosferă , prin
aprovizionarea acesteia de către arbori și arbuști (vegetaț ie)

24
 Absoarbe o importanta cantitate de CO2 (gaz cu efect de sera) , contribuind la reducerea poluării și
având o influență benefica asupra mediu lui
 Fixează solul, împiedicând alunecările de teren ș i eroziunile provocate de ploaie sau vânt
 Filtrează apa provenită din precipitaț ii, prin scurgerea ac esteia printre straturile de mușchi și frunze
moarte, asigurând o apă limpede și curată
 Reduce mult di n mă rimea vii turilor, în cazul ploilor torențiale, prin reținerea unei mari cantități de
apă în coronament și litieră ș i cedarea acesteia treptat
 Este o sursă încă puțin exploatată de medicamente ș i remedii naturale
 Reprezintă un sistem ecologic complex ca re adăposteș te numeroase specii de plante și animale,
multe dintre ele fiind amenințat e cu dispariția, datorita adaptă rii la condițiile specifice de aici
 Are un mare impact es tetic, peisajele în care apar pă duri fiind de preferat terenurilor ocupate de
culturi agricole sau alte amenajă ri antropice
 Este un loc apreciat de recreere ș i cu efecte terapeutice recunoscute
 Are o mare importanța educativ ă – științifică , atât pentru no i cât și pentru generațiile urmă toare .

Figura 3.3Pădurea Bolintin – articol Jurnal ul Giurgiuvean [6]

3.3.5.Braconajul și pescuitul excesiv

Vânatul ș i pescuitul abuziv, pe scurt braconajul – Braconaj se numește un delict constând în încălcarea
legii despre interzicerea vânatului sau a pescuitului. În România, Legea vânătorii și a prot ecției fondului
cinegetic definește braconajul ca acțiunea desfășurată în vederea obținerii acelorași efecte ca și prin
acțiunea de vânătoare, fără a fi îndeplinite condițiile legale pentru desfășurarea acesteia din urmă (se
vânează fără a se plăti o taxa către stat) . Una din formele de braconaj specificate de lege este folosirea
de capcane neautorizate. Legea privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura definește braconajul
piscicol ca infracțiunea care constă în practicarea ilegală a pescuitului în b azinele piscicole naturale.
Braconajul piscicol are următoarele consecințe negative:
 diminuarea necontrolată a populațiilor de pești prin depășirea capacității de suport,
 recoltarea neselectivă a ihtiofaunei (mai ales prin folosirea curentului electric și a plaselor mono –
filament),

25
 dezechilibrul unor lanțuri trofice.
Se poate considera că braconajul se face din doua m otive: considerente economice, î n ultimi i ani
nivelul de trai al populației a înregistrat o scădere alarmanta și în consecință aceasta adus printre altele și la
apariț ia unei grele poveri pentru fondul piscicol romanesc sau din exces de zel, al pasiu nii care se
transformă la anumiți indivizi în sadism – plăcerea de a uc ide. Oricare ar fi motivul desfășurării acestei
activități, urmările sunt î ngrozitoare. Pentru a înț elege efectele braconajului asupra ecosistemelor acvatice
este importantă cunoașterea formelor de viață existente ș i a legăturilor ce se stabilesc î ntre ele.
Braconajul este unul dintre factorii ce infl uențează cel mai mult efecti vele de specii dintr -un b azin
acvatic. El produce schimbări rapide, cu intensităț i variabile ale factori lor abiotici si biotici. Schimbările
produse sunt în legătură directă cu metoda folosită . Diversitatea metodelor de braconare este
impresionantă. Consti tuie braconaj, atât î ncălcarea normelor legale privind pescuitul, folosirea u nor unelte
interzise, a substanțelor otră vitoare, toxice, a materialelor exp lozive, utilizarea unor instalații electrice
improvizate, cât ș i abaterea cursului apei.
Ce este bracon ajul? Braconajul este a cțiunea de vânătoare desfășurată fără respectarea legislației î n
vigoare. Cine sunt braconie rii ? Sunt persoanele care desfășoară acțiuni de vână toare pentru capt urarea sau
uciderea animalelor în vederea valorificării lor fără respec tarea legislaț iei in vigoare.

Figura 3.4Forme de braconaj [7]

26
3.4.Măsuri

Figura. 3.5.Acțiune de plantare puieți organizat de APM Giurgiu la Comana împreuna cu elevi [5]

Agenția pentru Protecția Mediului Giurgiu, în colaborare Direcți a Silvică deschid sezonul de primăvară la
acțiuni cu caracter ecologico – educativ în scopul conștientizării opiniei publice asupra importanței pădurii
pentru viața și sănătatea noastră. Startul a fost dat la Pădurea Comana, unde angajații APM Giurgiu, su b
îndrumarea tehnică a specialiștilor Direcției Silvice, au plantat aproximativ 100 de puieți de
stejari. „Pădurea este cel mai important factor stabilizator al mediului înconjurător ce aduce mari servicii
societății omenești, contribuind la creșterea cal ității vieții prin funcțiile multiple de protecție și producție
pe care le îndeplinește”.
Din cauza presiunilor antropice (exploatări forestiere, recoltare de plante și vânătoare de animale, pășunat
excesiv, turism necontrolat) există pericolul ca pădurea – cel mai bogat ecosistem, să fie puternic sărăcită,
cu grave consecințe ecologice, economice și sociale. De aceea, se impun lucrări silvice de regenerare,
îngrijire, protecție, reconstrucție ecologică a arboretelor, precum și promovarea unei silviculturi durabile,
ținându -se cont și de faptul că protecția pădurii este și o problemă de atitudine sufletească față de această
ființă vegetală.

3.5.Evaluarea impactului poluării cu nitriți și nitrați

Nutrienții sunt elemente chimice și compuși ai acestora care se găsesc în mediul înconjurător, de care
plantele și animalele au nevoie pentru a crește sau supraviețui. Prezența nutrienților în apă, sol și subsol
este normală, poluarea reprezentând încărcarea cu substanțe nutritive a factorilor de mediu peste
concent rațiile determinate de mecanismele de funcționare a ecosistemelor.
Din punctul de vedere al poluării, nutrienții care prezintă interes sunt diversele forme ale azotului și
fosforului (nitrații, nitriții, amoniul, azotul organic din resturile vegetale sau alți compuși organici și
fosfații).

27
Sursele nutrienților din sol sunt atât nitrații și fosforul din surse naturale, cât și îngrășămintele chimice
(anorganice) sau cele organice (ureea), organice naturale (provenite din sectorul zootehnic) sau organice
vegetale (provin de la plante verzi). Aplicarea îngrășămintelor pe terenurile agricole este indispensabilă
pentru completarea rezervelor de nutrienți din sol și asigurarea suplimentului necesar unor recolte mari, dar
aplicarea incorectă sau excesivă conduce la poluarea mediului. Excesul de nutrienți, indiferent de sursa din
care provin, ajunge prin spălare sau infiltrație în ape subterane, râuri, lacuri și mări. Atenție: prin fierbere,
concentrația de nitrați din apă crește, iar filtrele de purificare nu abso rb nitrații.

Efectele poluării cu nutrienți asupra sănătății omului
Sănătatea oamenilor este afectată în principal de excesul de nitrați în apa subterană sau de suprafața
utilizată pentru băut. Niveluri ridicate de nitrați în apa potabilă pot conduce rap id la afectarea fătului, la
pierderi de sarcină și la sindromul de “boala albastră” la nou -născuți. Acest sindrom
(methemoglobinemia) întâlnit la sugari e provocat de transformarea de către sistemul digestiv al copiilor a
nitraților în nitriți. Nitriții blochează capacitatea de transport în sânge a oxigenului, rezultând colorarea în
albastru a pielii și moartea prin sufocare.

Efectele poluării cu nutrienți asupra vegetației
Așa cum lipsa nutrienților limitează capacitatea de dezvoltare a plantelor, pre a mulți nutrienți au un efect
negativ, deoarece slăbesc sistemul imunitar al plantelor, făcându -le mai vulnerabile la boli si dăunători. În
același timp, nutrienții în exces reduc rezistența plantelor la căldură, secetă sau frig excesiv. În agricultură,
poluarea cu nutrienți duce la scăderea producției și a calității recoltelor.
Efectele poluării cu nutrienți asupra apelor de suprafață
Pe lângă riscurile pentru sănătatea umană, asociate cu utilizarea ca sursă de apă potabilă, poluarea cu
nutrienți conduc e la dezvoltarea explozivă a organismelor acvatice. Algele, care până la urmă sunt forme
de plante acvatice, răspund la creșterea conținutului de nutrienți în același fel ca și o cultură de grâu sau de
porumb, printr -o dezvoltare accelerată. Atunci când ac easta populație nenatural de mare de alge moare și
începe să se descompună, oxigenul din apă este consumat, iar peștii și alte specii dependente de oxigen
mor. Fenomenul este cunoscut sub numele de eutrofizare.
Cum ne afectează poluanții din fântânile ș i puțurile din gospodării?
Dintre substanțele chimice, pesticidele, nitrații și nitriții prezintă cel mai mare risc asupra sănătății.
Poluarea cu pesticide – Ingerate odată cu apa, pesticidele au efecte hepatotoxice și neurotoxice asupra
copiilor și persoan elor adulte, iar, în cazul sarcinii, afectează fătul în dezvoltarea intrauterină.
Poluarea cu nitrați a apei de băut poate avea consecințe grave, chiar fatale asupra copiilor mai mici de un
an. În organism, nitrații sunt reduși la nitriți care, odată ab sorbiți, se combină cu hemoglobina pentru a
forma methemoglobina. Aceasta este incapabilă de a fixa și de a transporta oxigenul de la plămâni către
țesuturi, conducând la anoxie manifestată prin cianoză, asfixie și chiar deces.

28

Figura 3.6Cresterea nivelu lui compușilor de azot

3.5.1.Sursele de proveniență

Poluarea cu bacterii patogene și paraziți – Aproape toate fântâ nile poluate cu nitrați sunt poluate și
cu bacterii patogene și paraziți, proveniț i din s curgerea sau infiltrarea efluenț ilor de la la trinele, haznalele
sau g rajdurile amplasate necorespunzător. O apă infestată poate provoca boli diareice, hepatită ș i
parazitoze intestinale .
Nitrații din apele subterane provin din spălarea de către apa de ploaie a nitraților existenți în mod
natural în s olul de suprafață (ajungând astfel în freatic), sau pot avea ca sursă îngrășământul folosit pentru
fertilizare. Concentrația naturală a nitraților în apele subterane este în mod normal mai mică de 10mg/l.
Nitrații din apele de suprafață au două surse princ ipale:
– apele subterane folosite în activitățile agricole;
– deversarea apelor uzate urbane, care pot conține de asemenea substanțe azotoase.
În apa de fântână, concentrațiile crescute de nitrați pot proveni din mai multe surse:
– compoziția naturală a so lului;
– folosirea pe scară largă a fertilizantelor azotoase;
– nerespectarea condițiilor igienico -sanitare și de amplasare a fântânilor.
Nitrații din sol provin din fixarea azotului atmosferic de către numeroase specii vegetale
(leguminoase) fiind prezenț i chiar și în absența fertilizării azotate, aceasta din urmă constituind însă o sursă
majoră. Printre efectele negative induse de concentrațiile mari de nutrienți în apă se pot aminti:
– Explozia dezvoltării algelor, care poate avea efecte toxice, afectând sănătatea oamenilor și animalelor;
– Creșterea excesivă a plantelor acvatice care poate conduce la diminuarea cantității de oxigen în apă având
ca efect moartea peștilor;
– Creșterea excesivă a buruienilor care poate conduce la împiedicarea drenajului și i nfluența
adăparea animalelor;
-Diminuarea limpezimii apei;

29
-Pierderea biodiversității;
– Diminuarea valorii economice și de utilizare a apelor (exemplu pentru pescuit și turism);
– Creșterea costurilor în instalațiile de tratare a apelor provocate de necesi tatea îndepărtării algelor,
mirosurilor și toxinelor.

Figura3.7.Verificarea pH -ului apei de fântână din Comana [4]

3.5.2.Cursuri și seminarii de informare a publicului

figura .3.8.Loggo -ul campaniei Proiectului “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” [4]

Preocuparea pentru păstrarea surselor de apă este o prioritate în contextul în care peste 1.900 de
localități din România sunt vulnerabile la poluarea cu nitrați. Nitrații sunt periculoși pentru că apa
infestată odată consumată scade r ezistența generală a organismului, iar sugarii și copiii pot chiar să moară.
Nitrații pot provoca, de asemenea, avorturi spontane și infertilitate masculină.
Proiectul “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” are ca scop reducerea poluării apei și solu lui cu
nutrienți prin investiții pentru depozitarea gunoiului de grajd și informarea publicului pentru păstrarea
surselor de apă curate. Investi țiile se derulează în 69 de localități din zone vulnerabile la poluarea cu
nutrienți . Campania de promovare a Pr oiectului urmărește conștientizarea oamenilor la riscul poluării cu

30
nitrați și responsabilizarea acestora pentru depozitarea deșeurilor animale . Specialiștii din cadrul Unității
de Management a Proiectului au prezenta tProiectul “ Controlul Poluării cu Nutr ienți” și vor detalia măsuri
de protecție a solului și apelor în contextul actual.
La conferința de presă au participat :
– reprezentanți Administrația Națională Apele Române
– reprezentanți ai Agenției pentru Protecția Mediului Giurgiu
– comisari ai Gărz ii de Mediu
– primarul comunei Comana
Rolul acestor întâlniri cu cetățenii este de informare și educare a omului de rând pentru schimbarea
obiceiurilor pe care acesta le practică în gospodărie și care au dus la poluarea surselor de apă.

figura.3. 9.Poze arhivă APM -Giurgiu – Seminar Proiect “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” [4]

3.5.3.Măsuri de prevenire
Experții de mediu identifică și transmit fermierilor, agricultorilor, localnicilor și autortităților locale
cele mai la îndemână și simple metode de prevenire a poluării :
– depozitarea gunoiului de grajd din gospodărie pe platforme betonate
– amplasarea latrinelor la distanță de fântâni
– construcția corectă a fântânilor și protejarea apei
– utilizarea fertili zanților naturali și a gunoiului de grajd numai în perioadele optime pentru culturi și
respectarea perioadelor de interdicție impuse de lege
– practicarea rotației culturilor și a culturilor succesive
– măsuri de igienizare în cadrul gospod ăriilor

31
3.6.Concluzii

Mediul înconjurător ne asigură condițiile necesare vieții, însă depinde de noi dacă dorim să folosim
aceste elemente esențiale cât mai util sau dacă vrem să ocolim acest aspect al vieții noastre. Poluarea
planetei se agraveaz ă pe zi ce trece și se pare că populația nu acordă interes acestui proces nociv.
Convingerea că această problemă este doar a specialiștilor și a forurilor internaționale, este tot atât de
eronată, pe cât este și de gravă. Ocrotirea planetei este o problemă mondială, și, tocmai de aceea, fiecare
om trebuie să -și asume această responsabilitate.
Trecerea e cologiei de la stadiul de simplă disciplină științifică la cea de problemă a conștiinței
comune, națională și internațională, reprezintă o realitate tristă în zilele noastre, când distrugerea
echilibrului natural al întregii planete este iminentă. Lupta împotriva poluării întregii planete solicită
colaborare și cooperare internațională și de aceea depinde de noi dacă vom trăi într -un mediu curat, sănătos
și nepoluat. Stă în puterea omului să ia măsuri eficiente și să găsească soluții pentru a opri continuarea și
agravarea acestui proces dăunător.

32

CAPITOLUL 4
Rezultatele cercetării

4.1. Analiza apei

Cercetarea prezenței compușilor de a zot – amoniac, nitriți și nitrați, precum și a substanțelor
organice în sursa de apă de profunzime Comana în anii 2005, 2006 și 2008

Din acest punct de vedere au fost analizate 51 probe din care 30 probe în anul 2005, 11 probe în
anul 2006 și 10 probe în anul 2008.

Tab.4.1. Indicatori statistici pentru nitrații în sursa Comana

Așa cum rezultă din tabelul de mai sus, media nitraților în trei ani de cercetări s-a încadrat între 3,66
mg/L și 5,61 mg cu o medie a celor 3 ani de cercetare de 4,86 mg/L, mult sub limita CMA (50
mg/L). Valoarea maximă este înregistrată în anul 2006 de 7,8 mg/L cu o medie pentru perioada
cercetată de 6,8 mg/L. Valoarea minimă se situează între 2,70 -5,0 mg/L, cu o medie de 3,84 mg/L.
Abaterile standard sunt situate între 0,32 -1,5 mg/L. Eroarea standard este subunitară (0,17 -0,57) cu
media de 0,3.

33
Tabel 4.2. Indicatorii statistici pentru substanțele organice în sursa Comana

Din datele prezentate în tabelul nr. 4.2 rezultă că media substanțelor organice în anii cercetați
variază între 0,98 -1,26 mg/L cu media de 1,26 mg O2/, care se situează mult sub CMA (5 mg O2) și
cu o maximă în cei 3 ani de studiu de 2,0 mg O2/L și o medie de 1,32 mg O2/L. Abaterea standard
este redusă, variind între 0,06 -0,32 cu media de 0,18. Eroarea sta ndard este subunitară 0,03 -0,25.
Valorile reduse ale substanțelor organice scot în evidență puritatea acestei surse de apă explicate și
de absența amoniacului și nitriților, indicatori de poluare organică a unei surse de apă.

Tabel 4.3. Indicatorii statis tici pentru nitrați în sursa de apă Comana în anii 2005 -2008

Din tabelul 4.3. se constată că media nitraților în anii 2005 și 2006 prezintă valori mai crescute
cuprinse între 6,01 -7,57 mg/L, față de anii 2007 și 2008 a căror valori variază între 4,45 -4,95 mg/L,
datorită precipitațiilor atmosferice mai abundente în acești ultimi 2 ani. Media celor 4 ani de
cercetări se situează la mijlocul valorilor medii. Valoarea maximă este înregistrată în anul 2005 de
11,0 mg/L, urmând ca în anii următori valorile max ime să scadă până la 5,20 mg/L.

Aceeași alură o prezintă și valorile minime care sunt mai crescute în anii 205 și 2006 la 4,70 și
respectiv 4,64 mg/L și mai reduse în anii 2007 și 2008 (1,80 și respectiv 1,44). Se constată că deși

34
sursa este de profunzim e, totuși este influențată semnificativ de variațiile precipitațiilor care
determină creșterea sau scăderea concentrației acestui indicator.

Deși rezultă unele variații ale nitraților în perioada studiată, valorile acestora se situează totuși
mult sub CMA (50 mg/L), ceea ce nu constituie pericolul de a produce mthemoglobinemie la copiii
cu alimentație mixtă.

Valorile abaterii standard care prezintă variații asemănătoare mediei, maximei și minimei, confirmă
fidelitatea mediei față de valorile obținute de -a lungul cercetării. Eroarea standard, care se situează
de fiecare dată sub unitate, evidențiază fidelitatea valorilor obținute în prezenta cercetare.

Ca aspect general asupra întregii perioade de cercetare, rezultă că valorile nitraților formează un
tande m cu valorile reduse ale altor indicatori fizico -chimici, caracteristice unei ape de profunzime
cu o mineralizare moderată (reziduu fix la 105° C de 230 mg/L).

4.2. Media nitraților din apă în anii 2005 -2008

Se observă că valorile medii ale substanțelor org anice sunt prezente în toate probele cercetate
în concentrații reduse ce nu depășesc limita CMA (5 mg O2/L). Se înregistrează valori medii
apropiate în anii 2005, 2006 și 2007, cuprinse între 2,43 -2,97 mg O2/L și valori mai reduse în anul
2008 (1,80 mg O2/L) datorită unui nivel redus de precipitații atmosferice care influențează într -o
măsură mai redusă infiltrarea substanțelor organice în sursa de apă freatică.

Tabel 4.4. Indicatorii statistici pentru substanțele organice din sursa de apă Com ana în peri oada
anilor 2005 -2

35
Valorile maxime prezintă o variație asemănătoare a valorilor medii, în sensul unor valori mai crescute
în anii 2005 -2007 (3,50 -4,50 mg O2/L) și mai scăzute în anul 2008 (2,50 mg O2/L). Media celor 4
ani de cercetări a valorilor medii și a maximei sunt de 2,48 și respectiv 3,52 mg O2/L. Valorile
minime în anii 2005 -2007 sunt apropiate fiind cuprinse între 1,90 -2,40 mg O2/L și mai scăzute în
anul 2008 (1,70 mg O2/L).

Se remarcă o ușoară variație a concentrației substanțelor organice de -a lungul timpului cercetat,
manifestând o scădere a valorilor în anul 2008 ca urmare a precipitațiilor atmosferice mult reduse.

Valorile celorlalți indicatori statistici atestă fidelitatea și precizia rezultatelor obținute la
cercetarea prezenței substanțelo r organice în sursa de apă potabilă respectivă.

Rezultatele cercetării privind prezența substanțelor organice în sursa de apă respectivă în perioada
celor 4 ani (2005 -2008), evidențiază valori reduse ale acestora ce se situează sub limita CMA și care
prezintă variații nesemnificative.

Variațiile reduse ale substanțelor organice și absența permanentă a amoniacului și nitriților asigură
condiții optime de potabilitate a acestei surse subterane de apă.

4.2.1. Media substanțelor organice din apă în perioada anilor 2005 -2008
Din acest studiu efectuat în perioada celor 4 ani privind prezența compușilor cu azot – amoniac,
nitriți și nitrați, precum și a substanțelor organice în sursa de apă potabilă a localității Comana s -a
constatat prezența continuă a nitraților în c oncentrații reduse, ce sunt mult sub limita CMA (50
mg/L), concentrație ce nu determină apariția methemoglobinemiei la copiii cu alimentație mixtă.
Absența amoniacului și a nitriților, indicatori de poluare a apei cu substanțe organice naturale ușor
biodeg radabile, atestă condițiile optime de potabilitate a sursei de apă

36

Fig.4.1. Verificarea pH -ului apei de fântână din Comana

Prezența substanțelor organice în concentrații reduse sub limita CMA (5 mg/L), ce nu
prezintă variații semnificative în toată per ioada cercetării, precum și absența amoniacului și a
nitriților, semnalează absența atât a substanțelor organice naturale, cât și a celor sintetice cu acțiune
toxică ca de exemplu: pesticide, produși fenolici, detergenți etc., în sursa de apă cercetată.

Necesitatea dezinfecției apei cu substanțe clorigene (clor gazos, bioxid de clor etc) este obligatorie
pentru evitarea poluării apei în rețeaua de distribuție, cu floră microbiană saprofită sau patogenă sau
cu alte organisme biologice nocive organismului.

4.2.2. Media amoniacului în 464 probe de apă în perioada 2005 -2008

a) Nitriții

Se constată prezența nitriților într -un număr mare de probe cercetate. În medie chiar peste jumătate
din numărul probelor prezintă concentrații a căror valori maxime depășesc limita CMA (0,5 mg/L).

Fig. 4.2. Media nitriților în 464 probe de apă în anii 2005 -2008

37

b) Nitrații

Se remarcă concentrații foarte crescute ale nitraților în probele de apă, unele fiind peste limita CMA,
care pot fi incriminate în producerea methemoglobinemiei la copiii cu alimentație mixtă. Se remarcă
concentrații care variază în limite largi datorită faptului ca probele de apă provin de la surse și
localități diferite.
Fig. 4.3. Media nitraților în 800 probe de apă în perioada anilor 2005 -2008

38
4.3. Compoziția fl orei algale
1. Rolul de bioindicator a algelor

Comunitațile algale bentonice epipelice , epilitice sau epifite sunt utilizate în cadrul proceselor de
biomonitoring al râurilor și lacurilor în multe țări (Safanova 1996, Bukhtiyorova 1999, Peterfi,
Momeu 19 85). În general se observa modificarea treptată a structurii cantitative și calitative relative
a comunitatilor de diatomee dinspre partea superioara a cursului de apă spre cea inferioara. În
puncte situate mai sus apar specii de ape curate și repezi de mu nte ca Diatoma anceps. Mai jos apar
specii caracteristice apelor mai mult sau mai putin acide, cu conținut mineral scăzut. În puncte de
cercetare cu localizarea puțin mai joasă apare Diatoma vulgare ca dominantă.

Fig.4.4.Explozie de alge

Unul dintre mu lte aspecte ale efectului activităților umane asupra mediului natural este
saprobizarea apelor ca rezultat al poluării menajere, agricole și industriale. Prezența unor organisme
în zonele foarte poluate se explică prin toleranța lor față de aceste condiții , iar prezența altora doar în
apele curate, prin sensibilitatea lor față de mediul poluat. În sistemul saprobiilor sunt utilizați, ca
indicatori ai calității apei, ambele categorii de organisme.

Algele dețin o serie de trăsături care le conferă atributul de buni indicatori biologici ai calității
apelor: sunt prezente și abundente în aproape toate tipurile de habitate acvatice și cosmopolite ca
distribuție geografică. Sunt foarte sensibile la modificările de natură fizico -chimică din apă și multe
specii pre zintă cerințe și toleranțe ecologice bine definite. Nu par să aibă preferințe nete față de un
anumit tip de substrat. Au un ciclu de dezvoltare scurt și colonizează repede noile habitate, astfel
încât modificările la nivel de comunități prezintă răspunsuri rapide la schimbările mediului.

Evoluția și dezvoltarea comunităților de alge din lacuri are loc cu o anumită periodicitate și
depinde de o serie de factori climatici (regimul termic, dinamica parametrilor chimici și gradul de
iluminare al ecosistemului acvatic), ce determină o alternanță sezonală a acestora.

39
Algele verzi și cele albastre -verzi se înmulțesc intensiv la o iluminare de 24 de ore, iar diatomeele
la o fotoperioadă mai scurtă. Începutul vegetației fitoplanctonice în luna mai este legat într -o măsură
mică de creșterea temperaturii apei.

Pentru diatomee este caracteristic un optim de temperatură scăzut, iar pentru cele verzi și albastre
un optim mai ridicat. Asfel primavara domină diatomeele, urmate de cloroficee și cianoficee în
timpul verii, iar toamna revine dominanta diatomeelor.

Turbiditatea crescută împiedică dezvoltarea fitoplanctonului și în special al celor albastre -verzi.
Diatomeele și algele protococale sunt mai puțin sensibile. O apă bogată în nutrienți și silicați
favorizează o dez voltare a diatomeelor. Diatomeele și cloroficeele constitue grupurile de alge
consumate cel mai frecvent de zooplancton. Ele au o putere de multiplicare foarte ridicată dacă
condițiile chimice sunt favorabile (prezența nutrienților în cantității corespunza toare).

Diatomeele sunt microfite ce au o valoare nutritivă scăzută. Spre deosebire de acestea sunt algele
verzi, respectiv grupul Protococale. Acestea se prezintă sub formă de culturi de dimensiuni
microscopice, accesibile hidrobiontilor de filtrare. Con ținutul de calorii în substanță uscată a acestor
alge este de aproximativ 7 kcal/g, ele conțin de asemenea substanțe grase, hidrați de carbon și
vitamine.

Fig.4.5.Piciorul –cocoșului – de apă (Ranunculus aqatilis)
În lipsa unor populații de consumatori c are să consume aceste alge se produce o sărăcire a
mediului în azot și fosfor. Dezvoltarea în exces a cloroficeelor duce la formarea unei pelicule la
suprafața apei, împiedicând pătrunderea razelor luminoase. Se produce o scădere a cantității de
oxigen dat orată descompunerii algelor moarte și ca rezultat al acestui fapt, o creștere și a cantității
de substantă organică. Aceste conditii favorizează dezvoltarea în exces a algelor albastre.
Cianoficeele nu constitue o hrană preferată pentru consumatori, ele producând asa numitul fenomen
de “bloom” algal.

40
Tabel 4.5. Indicatorii statistici ai cazurilor de methemoglobinemie în anii 2005 -2008

Având în vedere conținutul crescut la nitraților, până la valori maxime de peste 200 mg/L în
localitatea Comana, am con siderat că este necesar să efectuăm cercetarea prezenței cazurilor de
methemoglobinemie la copiii din localitate.

Cercetarea s -a referit la copiii care au suferit de methemoglobinemie, determinându -se totodată
methemoglobina, cât și concentrația nitrațilo r în apa potabilă cu care s-a preparat alimentul
respectiv.

Nu ne -am referit la conținutul apei în nitriți, întrucât acestea se găsesc uneori doar în concentrație de
zecimi de miligram, care nu poate determina producerea methemoglobinemiei. Cazurile cerce tate au
fost spitalizate.

Din acest tabel reiese că vârsta copiilor care au făcut methemoglobinemie a fost cuprinsă între
1 lună și 4 luni, cu o media pentru cei 4 ani de studiu de 2,2 luni . Methemoglobina în medie a fost
cuprinsă între 22,6% -35,4% cu media de 32,6%. Maximele anuale au variat între 42 -60% cu media
de 53,7%. Minimele anuale au fost între 15-21%.

Mediile anuale ale nitraților din sursele de apă utilizate la prepararea hranei copiilor, care au făcut
methemoglobinemie au depășit cu mult limita CMA, ele situându -se între 107,8 -157,9 mg/L, având
maxime de 396,1 mg/L, cu media celor 4 ani de cercetări de 345,5 mg/L. Acest valori deosebit de
mari ale nitraților din localitățile din zona colinară, explică apariția cazurilor de
methemoglobinemie.

Se constată totuși existența cazurilor de methemoglobinemie și atunci când valorile nitraților
din apă utilizată la prepararea hranei copiilor au fost sub limita CMA.

41
CAPITOLUL 5
Presiunile asupra mediului

În Regiunea județului Giurgiu, Agenția pentru Pr otecția Mediului și consiliul local au luat
măsuri și întreprins acțiuni în vederea prevenirii, ameliorării și reducerii poluării aerului, apei,
solului, precum și în ceea ce privește depozitarea deșeurilor. În scopul prevenirii și reducerii poluării
aerul ui, Agenția pentru Protecția Mediului a modernizat și achiziționat numeroase instalații: Au fost
realizate investiții în domeniul protecției apei, atât de către agenții economici, cât și de către
consiliul local. A avut loc extinderea alimentărilor cu apă, sisteme noi de alimentare cu apă,
realizarea canalizărilor menajere și pluviale, reabilitarea rețelelor de canalizare, modernizarea
rețelelor de apă potabilă, tratarea apei uzate, executarea de stații de epurare ape uzate, monitorizarea
pânzelor freatice.

În scopul protecției solului au fost întreprinse acțiuni de redare a solului în circuitul agricol,
lucrări pentru întreținerea pășunilor și islazurilor, împădurirea terenurilor în pantă,degradate supuse
eroziunilor și alunecărilor, lucrări pentru amenaja rea și

întreținerea parcurilor și spațiilor verzi, amenajare maluri, consolidare carosabil, lucrări
pentru decolmatare și reparații rigole, ziduri de sprijin, de realizare de platforme
betonate pentru depozite de deșeuri.

În ceea ce privește managementul deșeurilor, a avut loc colectarea, transportul și evacuarea
deșeurilor feroase amenajarea de puncte de colectare și valorificare a DEEE.

Deversările unor substanțe nocive rezultate din activități industriale, economice sau alte activități,
au ca efect mo dificarea calității factorilor de mediu.

În marea majoritate a cazurilor, poluările accidentale au avut urmatoarele cauze:

• accidente auto rutiere;

• avarii la conductele de transport țiței și produse petroliere;

• atacuri frauduloase la conducte în vederea sustragerii produselor petroliere;

• depasiri ale concentratiilor maxime admise în cazul unor emisii în atmosfera datorita activitatii
unor agenti economici ale caror instalatii tehnologice functioneaza necorespunzator.

42
5.1. Plan de implementare

Principalele obiective ale Directivei 91/676/CEE, cuprinse in Planul de actiune sunt urmatoarele:
_ reducerea poluarii produsa sau indusa de nitrati din surse agricole;
_ preveni rea poluarii apelor cu nitrati.

Prin OM nr. 1072/2003 au fost aprobat Programul de suprave ghere si control corespunzator, precum
si procedurile si instructiunile de evaluare a datelor de monitorizare a poluantilor proveniti din surse
agricole in apele de suprafata si in apele subterane. Obiectivel e acestui subsistem constau in:
– supravegherea si monitorizarea concentratiei azotatilor si a altor compusi ai azotului (cu exceptia
azotului molecular) din apele dulci si apele subterane (acvifere), precum si a altor poluanti din surse
agricole, in sectiuni de control reprezentative pentru sursele difuz e si punctiforme din agricultura;
– stabilirea sectiunilor reprezentative de prelevare si frecventa de monitorizare;
– realizarea retelei de monitoring si a centrului focal;
– evaluarea, prelucrarea si interpretarea datelor obtinute ;
– identificarea apelor afecta te de poluare din surse agricole, intocmirea cadastrului si a hartilor cu
aceste ape ;
– transmiterea datelor catre sistemul de monitoring al calitatii solului si schimbul permanent de date
cu acesta, in cadrul sistemului national integrat;
– identificarea si controlul surselor poluatoare ;
– participarea la procesul decizional de reducere a poluarii si eliminare a surselor poluatoare ;
– raportarea catre ministerul si organismele de resort .

5.2. Evaluarea impactului asupra mediului

Unul din instrumentele cele mai e ficiente care asigură dezvoltarea durabilă îl constituie evaluarea
impactului asupra mediului înconjurător. Legislația din România folosește drept componente ale
evaluării impactului asupra mediului înconjurător, următoarele [O. 1026 /2009]:

raportul de m ediu (RM);
– raportul la privind Studiul de impact asupra mediului (RIM). bilanțul de mediu (BM);
raportul de amplasament (RA);
raportul de securitate (RS)
studiul de evaluare adecvată (EA).

43
Pentru o activitate noua este necesară realizarea unui studiu de impact asupra mediului în urma
căruia se întocmește un document intitulat Raportul la privind Studiul de impact asupra mediului
(RIM).

Pe baza raportului la studiul de impact asupra mediului și cu respectarea legislației în vigoare,
se emite Acordul de mediu, document pe baza căruia titularul activității poate începe construcția
proiectului. Acordul de mediu este emis pe baza Raportului privind impactul asupra mediului (RIM)
si reprezintă actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecț ia mediului, prin care
sunt stabilite condițiile și, după caz, măsurile pentru protecția mediului, care trebuie respectate în
cazul realizării unui proiect. Etapele din procedura de reglementare se desfășoară conform Ordinului
135/2010 privind aprobarea gh idurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii -cadru de
evaluare a impactului asupra mediului.

Bilanțul de mediu (BM) reprezintă o procedură care permite obținerea de informații privind cauzele
și consecințele efectelor negative cumulate, anterioare , prezente și anticipate ale unei activități
existente asupra mediului.

Fig.5.1.Etapa de încadrare a documentației pentru obținerea unui acord de mediu

44
CAPITOLUL 6

Concluzii genereale

Nitrații și nitriții fac parte din circuitul azotului în natură.
Prezența acestora în elementele de mediu: apă, aer, sol și alimente sunt rezultatul proceselor
biologice care se desfășoară în sol și a intervenției activității umane dacă ne referim la utilizarea
fertilizanților de sinteză în agricultură sau utilizarea lo r ca aditivi alimentari în industria alimentară.
Aceste activități fac ca nitrații în unele surse de apă potabilă, în special din mediul rural, să
fie în concentrații mult peste CMA, care afectează starea de sănătate a consumatorilor.
Cantitatea crescută d e nitriți și nitrați sunt semnalate în concentrații ridicate în unele
preparate de carne, fiind utilizate în acest caz drept conservanți alimentari.
Utilizarea în mod excesiv a unor fertilizanți agricoli de sinteză explică prezența nitraților în
concentra ții mari în unele plante, utilizate în alimentație ca de exemplu: spanacul, salata verde,
ridichea, morcovul etc.

Cresterea nivelului compușilor de azot

Nitrații și nitriții îi găsim și în compoziția multor produse farmaceutice, cum ar fi: nitroglicerina ,
nitromit, nitrangin, nitrocart etc.
Un important rol în aplicarea metodelor analitice îl joacă prelevarea, conservarea și
transportul probelor de apă, întrucât acești ioni chimici sunt instabili în timp, suferind modificări.
Pentru determinarea acestor i oni chimici se impune aplicarea metodelor analitice de mare
sensibilitate, reproductibilitate și precizie, pentru a evidenția cantitativ cât mai fidel prezența
acestora în apă.
Interpretarea rezultatelor acestor ioni prezenți în apă s -au făcut în coroborar e cu valorile
substanțelor organice din surse de apă, în vederea aprecierii calității apei. Valorile ionilor amoniu,
nitrat și nitrit, cât și ale substanțelor organice sunt raportate la CMA stabilite de legislația sanitară în
vigoare a căror limite nu treb uie să fie depășite.

45
Cercetarea prezenței ionilor nitrat și nitrit în unele surse de apă, precum și în unele plante
utilizate în alimentație a fost determinată de implicațiile acestora în asigurarea stării de sănătate a
populației.

Tabel 6.1.Indicatorii statistici ai cazurilor de methemoglobinemie în anii 2005 -2008

Prezența nitraților și nitriților în apă, în alimente de natură vegetală sau animală, în prezența
aminelor secundare și chiar a celor terțiare care după dezalchilare, pot forma și in vivo în condiții de
pH favorabil, N -nitrozamine. Acțiunea cancerigenă a acestora a fost unanim recunoscută.
Pe lângă aceste implicații în starea de sănătate a organismului, acești ioni pot influența în
mod negativ secreția insulinei contribuind la declanșarea d iabetului zaharat sau formarea
hormonului tiroidian (tiroxină) ducând la gușă sau pot influența producerea de avorturi spontane etc.
Urmare acestor constatări, am considerat oportun să efectuăm un studiu privind prezența
amoniacului, nitraților și nitrițil or în surse de apă, în produse vegetale utilizate în alimentație și
totodată să înregistrăm cazurile de methemoglobinemie la copiii sugari cu alimentație artificială într –
un teritoriu reprezentativ.
În această perioadă s -a cercetat prezența nitriților și nitraților în aproximativ 50 de
gospodării din zona Comana.
Au fost înregistrate 8 cazuri de methemoglobinemie la copiii sugari cu alimentație artificială.
În aceste cazuri s -a determinat methemoglobina la copiii respectivi, precum și conținutul de nitriț i și
nitrați în sursele de apă utilizate la prepararea hranei artificiale.
Pentru determinarea unor indicatori de mineralizare ai apei ca: reziduu fix, conductibilitate,
pH, calciu, magneziu, duritate totală, cloruri, precum și amoniacul, nitriții și nitra ții și substanțele
organice s -au folosit metode analitice de mare sensibilitate. Unele dintre acestea au fost cercetate
analitic în prealabil.
Indicatorii fizico -chimici cercetați evidențiază un grad moderat de mineralizare a apei (reziduu fix
260 mg/L la sursa Vaduri și 170 mg/L la sursa Comana).
Sursa de apă subterană a localității Comana prezintă de asemenea un grad moderat de mineralizare,

46
având reziduul fix la 105° C de 210 mg/L. Se remarcă absența amoniacului și a nitriților, iar valorile
nitraților ș i a substanțelor organice sunt mult sub limita CMA, care nu pot influența starea de
sănătate a organismului.
Gradul de mineralizare a sursei de apă subterană a localității Comana, este moderat (reziduu fix la
105° C 230 mg/L). Valoarea nitraților și a subs tanțelor organice sunt mult sub limita CMA iar
nitriții și amoniacul sub absenți în toată perioada cercetată.

Tabel 6.2.Indicatori statistici pentru nitrații în sursa Comana

Substanțele organice au prezentat valori reduse, sub limita CMA (5 mg O2/L), cu excepția a două
fântâni a căror valori a fost de 5,7 mg/L și respectiv 9,0 mg/L.
Valorile amoniacului au fost prezente sub limita CMA doar în 5 fântâni din aproximativ 50 fântâni
cercetate, ceea ce confirmă absența proceselor de poluare a apei cu substa nțe organice naturale ușor
biodegradabile.

Fig.6.3.Verificarea pH -ului apei de fântână din Comana

Asemănător se comportă și nitriții, a căror prezență sub limita CMA este 9 fântâni din cele
aproximativ 50 de fântâni cercetate, confirmând absența proce selor de poluare a apei cu substanțe
organice naturale ușor biodegradabile.
Apa fântânilor din zona cercetată în această perioadă de timp prezintă valorile nitraților sub limita

47
CMA, cu excepția unui număr restrâns de fântâni, neafectând stare de sănătate a organismului.
Prezența nitraților în apa acestor surse se datorează azotului teluric și într -o mică măsură a utilizării
fertilizanților agricoli de sinteză.

Tabel.6.4. Indicatorii statistici pentru nitrați în sursa de apă Comana în anii 2005 -2008

6.1. Elementele de originalitate

Elementele de originalitate rezultate din prezentul raport științific sunt următoarele:
se prezintă date analitice noi, originale, privind calitatea apei și conținutul în amoniac, nitriți, nitrați
și substanțe organice din aprox imativ 50 surse centrale de apă (Comana) cercetate în perioada 2005 –
2008, care atestă protecția stării de sănătate a consumatorilor;
obținerea de date analitice noi, originale ale indicatorilor cercetați în apa microcentralelor, care au
evidențiat asigura rea stării de sănătate a consumatorilor;
se aduc date analitice noi, originale privind conținutul în amoniac, nitriți, nitrați și substanțe
organice din apa a aproximativ 50 de fântâni din localități din mediul rural, cercetate în perioada
2005 -2008;
se co nstată prezența nitraților sub limita CMA în apa fântânilor din zonă și a valorilor, datorită
utilizării excesive a fertilizanților agricoli, pe lângă prezența unor procese de poluare cu substanțe
organice naturale ușor biodegradabile;
condițiile calitativ e a apei fântânilor din zona colinară au dus la prezența cazurilor de
methemoglobinemie la copiii sugari cu alimentație mixtă sau artificială, înregistrate și cercetate de
noi;
datele analitice noi, originale au scos în evidență superioritatea calitativă a apei din sursele centrale
și microcentrale care impun înlocuirea apei de fântână (ce nu asigură starea de sănătate a
consumatorilor) cu aceste surse;
a reieșit un raport direct a nitraților cu ceilalți indicatori cercetați, în aceste condiții calitative a
surselor de apă cercetate;
a rezultat un raport direct a procentului methemoglobinemiei la copiii bolnavi , cu valorile

48
nitraților din sursa de apă respectivă, la care concură și timpul de contact cu acesta;
a rezultat, ca noutate, reducerea limitei CMA a nitraților de la 50 mg NO3/L la 45 mg NO3/L,
întrucât s -au înregistrat cazuri de methemoglobinemie și la copiii sugari alimentați artificial și
la concentrații de 48,5 mg NO3/L;
semnalăm necesitatea atenției privind utilizarea apei din fântanile afectate la copiii alimentați
artificial, întrucât în procesul termic poate să crească concentrația nitraților, care ar duce la
methemoglobinemie.

6.2 Recomandari si propuneri

Din cercetarea subiectului raportului științific s -au desprins următoarele recomandări și
propuneri:
– respectarea condițiilor igienico -sanitare pentru protecția surselor de apă potabilă cu
preponderență în mediu rural, care sunt cele mai deficitare;
– selectarea și recomandarea surselor de apă cu valorile nitraților sub CMA (50 mg/L) utilizate
în alimentația artificială a copiilor sugari (sub 1 an), pentru evitarea formării
methemoglobinei;
– introducerea în zonele rurale a sistemului de aprovizionare cu apă centralizat (instalații
centrale sau microcentrale), înlocuind sistemul actual individual (fântâni), care sunt expuse
unor impurificări externe cu agenți chimici, biologici sau microbiologici;
– utilizarea rațională a îngrășămintelor agricole de sinteză în cazul culturilor unor produse
vegetale: spanac, salată verde, ridichi etc. care cu capacit atea de a cumula nitrați, afectând
starea de sănătate a consumatorilor (methemoglobinemie, nitrozamine cu acțiune cancerigenă,
teratogenă etc.);
– propunem reducerea CMA a nitraților din apă de la 50 mg/L la 45 mg/L, întrucât în acest
studiu au fost semnalat e cazuri de methemoglobinemie și la concentrația de 48,5 mg/L.

49
Bibliografie

1. http://www.comanaparc.ro/zone.php , accesat la date de 04.12.2018
2. Planul de management al Parcului Natural Comana
3. Raport APM pentru ROSCI0043 Comana si ROSPA0022 Comana
4. Ghidul sintetic de monitorizare pentru habitatele de interes comunitar –
tufărișurii, turbării și mlaștini, stâncării, păduri –Editura PosMediu , an
aparitie 2008
5. Atlas al speciilor de păsări de interes comunitar din Romania –Editura
PosMediu, an aparitie 2007
6. Concepte si metode in evaluarea impactului asupra mediului – Conf.Dr.Ing. Stelian
Alexandru Borz,Departamentul de Exploatări Forestiere, Amenajarea Pădurilor și
Măsurători Terestre,Facultatea de Silvicultură și Exploatări
ForestiereUniversitatea Transilvania din Brașov, an aparitie 2008
7. Curs Evaluarea Impactului asupra mediului – Facultatea de Inginerie Chimia si
Protectie a Mediului ,Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi –Iași , 2010
8. Jurnalulgiurgiuvean.ro, a ccesat la data de 10.12.2019
9. Cronicagiurgiuveana.ro/interviu/ , accesat la data de 25.11.2019
10. Raport APM privind starea mediului in Giurgiu
11. Studiu de caz – ANPM
12. Anexa nr. 1 la Certificatul de Acreditare nr. LI 610
13. Lege nr. 458/r1 din 2012 privind calitatea apei potabile publicată în Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 552 din29/07/2002
14. Legea nr. 86/29.05.2014 privind evaluarea impactului asupra mediului
15. Ordinului 135/2010 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile
etapelor procedurii -cadru de evalua re a impactului asupra mediului
16. Raport APM privind starea mediului in Giurgiu
17. Claudia Maria Simonescu, Cristian Onose, Ecologie si dezvoltare durabila.
Lucrari de laborator, 2009
18. Carmen -Otilia Rusanescu, Marin Rusanescu, Evaluarea impactului ecologic, 2016
19. RUXANDRA MĂLINA PETRESCU, Politici, instituții și legislație pentru
mediu – Editura AcademicPres, Cluj -Napoca, 2008