Programul de studii: Inginerie și Management în Protecția M ediului [603027]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
Programul de studii: Inginerie și Management în Protecția M ediului

10 (zece)
07.01.2019

RAPORT DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ
III
EVALUAREA PRECIPITAȚIILOR ÎN
BUCURE ȘTI

Coordonator Științific:
Conf. dr. ing. Rusănescu Carmen – Otilia

Masterand: [anonimizat] 2019 –

CUPRINS

Capitolul 3. Prezentarea sta ției meteo ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 1
3.1. Generalități ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 1
3.2. Stația meteo tip AWS/EV ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 1
3.2.1 Setul de senzori pentru înregistrarea parametrilor atmosferici ………………………….. ……………….. 3
3.2.2. Senzor pentru măsurarea cantității de precipitații ………………………….. ………………………….. ……. 4
3.3. Modul de efectuare a ob servațiilor meteorologice și a măsurătorilor la stații ………………………….. … 6
Capitolul 4 . Caracterizarea regimului precipitațiilor utilizând indicii ecometrici climatici ……………………. 7
4.1. Distribuția cantităților medii lunare de precipitații în București ………………………….. …………………… 7
4.2. Distribuția anotimpuală a cantităților medii de precipitații ………………………….. ………………………… 10
4.2.1. Tendințele de evoluție ale regimului pluviometric al anotimpului de iarnă ………………………… 10
4.2.2. Tendințele de evoluție ale regimului pluviometric al anotimpului de primăvară ………………… 12
4.2.3. Tendințele de evoluție ale regimului pluviometric al anotimpului de vară …………………………. 13
4.2.4. Tendințele de evoluție ale regimului pluviometric al anotimpului de toamn ă …………………….. 14
4.3. Cantitățile medii de precipitații din semestrul cald ………………………….. ………………………….. ………. 16
4.4. Cantitățile medii de pre cipitații din semestrul rece ………………………….. ………………………….. ………. 17
4.5. Indicele Fournier (IF) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………
4.6. Indicele Fournier Modificat (IFM) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……
4.7. Indicele pluviometric Angot (K) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….
4.8. Indicele de ariditate de Martonne ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………
4.9. Indicele de ploaie Lang ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………
4.10. Tetraterma Mayr ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………..
4.11. Indicele termo -pluviometric Dantin -Revenga ………………………….. ………………………….. ………………..
4.12. Indicele de continentalitate Currey ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….
4.13. Indicele de continentalitate Gams ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……
4.14. Coeficientul pluviometric Emberger ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 19

1
Capitolul 3 . Prezentarea stației meteo

3.1. Generalități
Stația meteorologică este locul în care se execută observațiile meteorologice, ales după criterii
care să asigure reprezentativitatea elementelor măsurate pentru regiunea înconjurătoare. Aceasta
impune amplasarea pe teren deschis și tipic pentru regiunea în care funcționează.
Prima rețea de stații meteorologice din Europa, rețea care cuprindea 39 de stații, a luat ființă în
anul 1780, fiind organizată de către o societate științifică particulară germană. În România, prima rețea
de stații meteorologice s -a înființat între anii 1880 -1882, cuprinzând 12 stații.
În martie 1951 a luat ființă la Paris Organizația Meteorologică Mondială (OMM), ca
organizație specializată a Organizației Națiunilor Unite. Organizația Meteorologică Mondială inițiază
și coordonează acțiuni de cercetare simul tană, la scara planetară, a unor fenomene meteorologice și
geofizice care nu pot fi studiate decât prin conjugarea eforturilor întreprinse de nenumărate state ale
lumii. Colaborarea dintre state este materializata în schimburile reciproce de informații, ca re se
efectuau la acea dată prin telex sau radio și se referă la starea mereu actualizata și la prognozele asupra
vremii din regiunile respective.
În 1884 s -a înființat în România Institutul Meteorologic Central, care abia în 1970 a devenit
INSTITUTUL NAȚ IONAL DE METEOROLOGIE, HIDROLOGIE ȘI GOSPODĂRIRE A APELOR
(INMH) [14 ].
3.2. Stația meteo tip AWS/EV
Stația meteo wireless model AWS/EV conține un set de echipamente ce permit investigarea
tehnicilor de achiziție, instalare și control a sistemului de moni torizare și a software -ului aferent.
Specificații tehnice:
• Stația meteo este wireless, cu raza de emisie de până la 300 m și set de senzori integrat, stâlp
de susținere de 1.77 m și trepied aferent.
• Consola sa este cu display grafic, baza sa de asam blare fiind fie pe perete, fie pe birou și are
bateria inclusă.
• Dotată cu senzori de achiziție a parametrilor meteorologici și de ambient: temperatura,
presiune, umiditate relativă, direcția și viteza vântului, ploaie, radiație solară. Datele se transmi t via
radio la fiecare 2,5 secunde pe parcursul întregii zile. Sistemul permite vizualizarea instantanee a
măsurătorilor parametrilor men ționaț și a următoarelor date:
o Index de căldură;
o Minimum și maximum al umidității inter ne și externe, cu data ș i ora;
o Viteza maximă a vântului, cu data și ora;
o Valorile minime și maxime ale umidității externe, cu data și ora;
o Punctul de rouă;
o Afișarea pe ecran a condițiilor meteo;
o Diagrame zi lnice, săptămânale sau anuale;
o Vizualizarea în ace lași timp a mai multor param etri pentru a -i putea corela [15 ].

2

Figura 3 .1. Stația meteo AWS/EV [15 ]

Fig. 3 .2 Diag rama stației meteo wireless [15 ]

3
3.2.1 Setul de senzori pentru înregistrarea parametrilor atmosferici

Figura 3.3. Prezentarea senzorilor pentru înregistrarea parametrilor atmosferici de către stația
meteo [14 ]

4

3.2.2 . Senzor pentru măsurarea cantității de precipitații

Fig. 3.4. Pluviometru [16 ]

5

Fig. 3.5. Vedere de sus a pluviometrului [17 ]

Fig. 2.11 Vedere mărită a suportului de susț inere a cilindrului de colectare [17 ]

Dispozitivul este compus din: 1 – brațul deflectorului de vânt ; 2 – colector cilindric de
precipitații ; 3 – fața superioară a colectorului ; 4 – orificiu de acces al colectorului ; 5 – pâlnie
colectoare ; 6 – element flexibil ; 7 – muchia verticală a deflectorului ; 8 – muchia orizontală a
deflectorului ; 9 – cilindrul de colectare ; 10 – marcaje(în cm \inches) ; 11 – partea superioară a
cilindrului de colectare ; 12 – partea inferioară a cilindrului de colectare (con) ; 13 – vârful conului ; 14 –
element de susț inere -carcasa de sprijin ; 15 – inelul superior al elementului de susținere ; 16 – pilon
vertical ; 17 – porțiunea de bază a elementului de susținere ; 18 – pilon de spriji n; 19 – șurub.

6
3.3. Modul de efectuare a observațiilor meteorologi ce și a măsurătorilor la stații
Pentru că valorile rezultate din observațiile meteorologice să poată fi comparate între ele,
platformele meteorologice și instrumentația utilizată trebuie să corespundă unor cerințe universal
recunoscute. Astfel, OMM a implantat o serie de măsuri pentru standardizarea instrumentelor și
metodelor de observații în toate țările care au aderat la această organizație. Aparatura trebuie instalată
în așa fel încât să nu se influențeze reciproc, să fie etalonată, astfel încât precizia valorilor să fie cât
mai mare.
Observațiile meteorologice la stații asupra elementelor și fenomenelor meteorlogice se
efectuează pe cale vizuală și pe cale instrumentală.
Orele de efectuare a observațiilor sunt conforme cu programul de cercetare al stației și se
desfășoară astfel:
 Dacă stația are program climatologic, atunci termenele orare ( din 24 de ore ) de efectuare a
observațiilor vizuale și a măsurătorilor instrumentale sunt 1, 7, 13, 19.
 Dacă stația are program sinoptic, atunci acestea se desfășoară la orele 2, 5, 8, 11, 14, 17, 20, 23;
termenele orare 2, 8, 14, 20 sunt considerate principale [18].

7
Capitolul 4 . Caracterizarea regimului precipitațiilor utilizând indicii ecometrici
climatic i

4.1. Distribuția cantităților medii lunare de precipitații în București
Căderile de precipitații sunt mult mai variabile decât alte fenomene meteorologice (radiația
solară, temperatura, viteza vântului, presiunea, umiditatea atmosferică etc.), din această cauză
cunoașterea parametrilor statistici ai precipitațiilor fiind de mare importanță, în primul rând pentru că
de absența sau excesul precipitațiilor suferă toate componentele vii ale ecosistemelor și, în special,
omul.
Precipitațiile atmosferice, respectiv produsele de condensare și cristalizare a vaporilor de apă
care cad din nori sub formă lichidă, solidă sau mixtă, constituie unul dintre cele mai importante
elemente climatice, cu influență deosebită în peisajul geografic al unei regiuni și cu un deosebit rol în
atmosfera terestră. Ele constituie o verigă importantă a circuitului apei în natură și contribuie la
creșterea umezelii solului și atmosferice. În ultimă instanță, dacă nu ar fi existat apă, nu ar fi apăr ut
nici viața pe Pământ. Apa a contribuit la formarea atmosferei terestre, un adevărat scut al protecției
vieții. Fără aceasta, razele ultraviolete ale Soarelui ar fi fost fatale iar amplitudinile termice diurne ar fi
fost foarte mari.
Precipitațiile au un rol foarte important asupra tuturor învelișurilor Pământului. Ele
influențează în același timp celelalte elemente climatice, modificând continuu relieful, ca factor
modelator extern. Sunt foarte importante în configurarea rețelei hidrografice, în formarea și
dezvoltarea vegetației și implicit a faunei și a solurilor. Ca și celelalte elemente climatice, precipitațiile
atmosferice pot fi privite atât ca resursă (verigă în circuitul apei în natură) cât și ca hazard, atunci când
se abat de la normalitate, ca v alori extreme (minime sau maxime).
Muni cipiul București se află situat într-un climat temperat -continental, în care cele patru
anotimpuri au derulare normală. Precipitațiile au fost monitorizate cu stația meteo AWS/EV de la
Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice intervalul de măsurare fiind pentru ani i 2012 -2018 , iar
comparația s -a făcut cu perioada standard 1961 -1990 .
Am analizat precipitațiile medii lunare din București perioada analiz ată fiind 2012 -2018 (date
prelucrate pe baza valorilor înregistrate de stația meteo de la Facultatea de Ingineria Sistemelor
Biotehnice din U.P.B.), iar compa rația s -a făcut cu perioada 1961 -1990 (date prelucrate din arhiva
ANMH).
Analizând cantitățile de precipitații medii din cursul anului se evidențiază o variație a acestora
de la o lună la alta, de la un anotimp la altul, și de la un semestru la celălalt, impusă de circulația
generală a atmosferei și de intensitatea convecției termice.
Cantitățile medii lunare de precipitații în București se situează între 1.05 mm și 3.46 mm.
Din analiza valorilor medii de precipitații se remarcă faptul că începând din luna martie și până
în septembrie inclusiv, se constată o creștere continuă a cantităților medii de pre cipitații, după care
urmează o scădere treptată, cu un minim secundar în decembrie și unul principal în februarie.
În luna februarie, cantitățile medii de precipitații sunt cele mai mici din timpul anului. În
această lună se înregistrează minimul principal generat de persistența regimului anticiclonic.
În luna martie, cantitățile medii sunt superioare celor din luna precedentă. Cantitatea medie din
luna martie este mai mare cu 0.69 mm față de luna februarie.

8
Tabelul 4.1. Cantit ățile medii lunare de precip itații (mm) în București , perioada analizată 2012 –
2018, 1961 -1990
Perioada Lunile Max. Min.
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
2012 1.91 1.45 1.62 0.9 3.69 2.2 4.06 3.14 4.27 2.93 1.28 2.3 4.27 0.9
2013 1.21 0.87 1.7 1.4 3.05 4.89 5.66 0.1 0.1 3.62 1.17 0.1 5.66 0.1
2014 1.6 0.2 1.27 2.4 4.52 3.51 2.23 3.96 3.16 1.65 1.33 1.79 4.52 0.2
2015 1.25 0.98 2.08 2.02 2.36 2.36 3.35 4.59 3.51 2.07 3.39 0.38 4.59 0.38
2016 1.97 0.93 1.51 2.13 2.18 2.71 1.18 3.93 2.36 3.36 1.55 0.5 3.93 0.5
2017 2.61 1.69 2.31 2.81 2.05 2.4 3.26 4.46 6.87 4.48 1.65 0.94 6.87 0.94
2018 1.07 1.25 1.72 3.3 1.7 3.89 3.5 3.74 4 0.55 3.34 2.67 3.89 0.55
2012 –
2018 1.66 1.05 1.74 2.13 2.79 3.13 3.32 3.41 3.46 2.66 1.95 1.24 3.46 1.05
1961 –
1990 1.27 1.18 1.22 1.53 2.19 2.85 1.9 1.61 1.35 1.38 1.59 1.33 2.85 1.18

În luna aprilie, cantitățile medii de precipitații cresc datorită intensificării activității ciclonilor
atlantici. Ca urmare, cantitățile medii de precipitații din această lună sunt de 2.13 mm, însumând cu
0.39 mm mai mult decât în luna martie.
În luna mai, precipitațiile atmosferice însumează cantități apreciabile în urma advecției
frecvente a maselor de aer umed de origine oceanică și a dezvoltării convecției termice. Ca urmare,
cantitățile de precipitații din lun a mai cresc cu 0.66 mm față de cele din luna aprilie.
În luna iunie cantitățile medii de precipitații cresc în comparație cu lunile precedente ajungând
la valoarea de 3.13 mm.
În luna iulie cantitățile medii de precipitații sunt ridicate, însumând cu 0.19 mm mai mult decât
în luna iunie.
În luna august cantitățile de precipitații cresc puțin față de luna precedentă.
În luna septembrie se înregistrează cele mai mari cantități medii lunare de precipitații din cursul
anului. Precipitațiile medii ating valoarea de 3.46 mm.
În luna octombrie cantitățile medii de precipitații sunt ridicate, menținându -se totuși sub
valorile celor din luna precedent.
În luna noiembrie cantitățile medii de precipitații se diminuează considerabil față de luna
septembrie deși activitatea ciclonică se intensifică. Scăderea temperaturii aerului constituie factorul
esențial care determină diminuarea cantităților de precipitații.
În luna decembrie scăderea cantităților medii de precipitații este și mai accentuată deoarece pe
lângă menținerea regimului anticiclonic, diminuarea temperaturii aerului determină reducerea rolului
convecției termice în producerea precipitațiilor. În această lună cantitățile medii de precipitații au
valoarea de 1.24 mm, cu 0.71 mm mai puțin față de luna pre cedentă. În această lună se înregistrează
minimul secundar din cursul anului , cu valori puțin mai ridicate decât în cazul minimului principal din
luna februarie.
Cunoașterea acestor cantități medii lunare de precipitații prezintă i nteres în meteorologie și în
agricultură, mai ales dacă ele prezintă abateri accentuate , cu efecte negative asupra organismelor vii,
cunoscute sub numel e de riscuri sau hazarde .

9

Figura 4.1. Evoluția cantit ăților medii lunare de precipitații în București î n perioada 2012 – 2018
comparativ cu normala climatologică 1961 -1990

Variația cantităților medii, maxime și minime în cursul anului în Bucu rești în anul 2012, 2013,
2014 , 2015, 2016, 2017, 2018 comparativ cu intervalul 1961 -1990.
Pe intervalul analizat se observă o ușoară tendință de creș tere a cantității medii anuale de
precipitații comparativ cu media multianuală standard 1961 -1990.
Variația lunară rezultată în urma analizei mediilor lunare ale precipitațiilor atmosferice denotă
caracterul co ntinental al climei, cu o medie minimă în februarie , urmat ă de o creștere a valorilor până
în luna septembrie unde se atinge media maximă a cantităților de precipitații , după care scad pe o pantă
descenden tă.
În urma prelucrării va lorilor medii ale precip itațiilor lunare , se observă că valorile sunt foarte
apropiate între ele dar au depășit v alorile medii ale cantităților de precipitații înregistrate în perioada
1961 -1990.
În București în anul 20 12, variația cantităților medii de precipitații au avut valori sub normala
climatologică în aprilie, iunie și noiembrie (tabelul 4.1.).
În 2013 , în lunile ianuarie, februarie, aprilie, iunie, august, septembrie, noiembrie și decembrie
s-au înregistrat valori medii ale cantităților de precipitați i inferioare celor din perioada 1961 -1990.
Temperaturile medii în București, au fost peste no rmala climatologică în anul 2014 , exceptând
lunile f ebruarie și noiembrie când au fost sub norma climatologică.
În anul 2015 , valorile cantităților m edii de precipitații au avut valori mai mici iarna decât cele
din perioada 1961 -1990 exceptând anotimpul de vară, cel de toamnă și luna iunie când valorile au fost
mai mari.
00.511.522.533.5
1.051.742.132.793.133.323.41 3.46
2.66
1.95
1.241.61
2012-2018Cantitatea de precipitatii (mm)

10
În anul 2016 cantitățile medii de precipitații în Bucureș ti, au fost mai mici în majoritatea lunilor
în comparație cu normala climatologică, exceptând lunile ianarie, martie, aprilie , august, septembrie și
octombrie când valorile au fost peste cele din perioada 1961 -1990 .
Cantitățile medii de precipitații în București în anul 2017 au valori peste normala
climatologică, exceptând lunile ma i, iunie și decembrie , când valorile au fost sub normala
climatologică.
Cantitățile medii de precipitații , au valori peste normala cli matologică în anul 2018, exceptând
lunile februarie și decembrie , când valorile au fost sub normala climatologică.
Valoarea medie a cantității de precipitații în perioada 2012 -2018 în Bucureșt i a crescut cu
aproximativ 0.77 mm față de perioada 1961 -1990 .

Figura 4.2. Cantitățile m edii lunare de precipitații în Bucuresți din perioada 2012 -2018 respectiv 1961 –
1990
Cantitățile medii lunare de precipitații au valori superioare în perioada 2012 -2018 comparativ
cu perioada 1961 -1990, except ând luna februarie și decembrie.
4.2. Distribuția anotimpuală a cantităților medii de precipitații
4.2.1. Tendințele de evoluție ale regimului pluviometric al anotimpului de iarnă
Muni cipiul București se află situat într-un climat temperat -continental, în care cele patru
anotimpuri au derula re normală. Cantitățile de precipitații atmosferice au fost monitorizate cu stația
meteo AWS/EV de la Facultatea de Ingineria Sist emelor Biotehnice pentru anii 2012 -2018 , iar
comparația s -a făcut cu norma la climatologică 1961 -1990.
Am analizat precipitațiile medii multianuale din București perioada analizată fiind 2012 -2018
(date prelucrate pe baza datelor înregistrate de stația meteo de la Facultatea de Ingineria Sis temelor
Biotehnice din U.P.B.), iar comparația s -a făcut cu perioada 1961 -1990 (date prelucrate din arhiva
ANMH). Am analizat evoluția multianuală a cantităților medii de iarnă. Cantitatea medie de
00.511.522.533.5
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec2012-2018
1961-1990Cantitatea de precipitatii

11
precipitații din anotimpul de iarnă atinge valoarea maxim ă în anul 2012 ajungând la 1.88 mm și
valoarea minimă în anul următor care este de 0.72 mm.
Cantitatea medie multianuală de precipitații în anotimpul de iarnă este calculată din mediile
lunare pe intervalul decembrie -februarie. Am analizat ca ntitățile medii de precipitații ale lunilor de
iarnă: decembrie – din anul în curs și ianuarie, februarie din anul următor. Aceste precipitații au fost
analizate statistic, fiecare șir în parte. Din seturile de valori am calculat șirul cantităților medii d e
precipitații ale iernilor. Asu pra șirului cantităților medii ale iernilor am efectuat prelucrări statistice
obținând valorile conform tabelului 4.2. Pentru fiecare anotimp am calculat media multian uală,
amplitudinea. Am calculat diferența dintre cea mai mare și cea mai mică valoare a șirului de cantități
medii anotimpuale, numită amplitudine.
Tabelul 4.2. Cantitățile medii de precipitații în anotimpul de iarnă – intervalul analizat 2012 -2018
Iarna
Perioada Cantitatea medie de
precipitații (mm) Minima Maxima Amplitudinea
2012 1.88 1.45 2.3 0.85
2013 0.72 0.1 1.21 1.11
2014 1.19 0.2 1.79 1.59
2015 0.87 0.38 1.25 0.87
2016 1.13 0.5 1.97 1.47
2017 1.74 0.94 2.61 1.67
2018 1.66 1.07 2.67 1.6
2012 -2018 1.31 0.66 1.97 1.31

Figura 4.3. Cantitatea medie lunară de precipitații în anotimpul de iar nă în București – intervalul 2012 –
2018 comparativ cu normala climatologică 1961 -1990
2.14
0.672.55
1.912.49
0.821.121.652.88
1.26
00.511.522.533.5
Valori medii precipitațiiCantitatea de precipitatii (mm)

12
Cantitățile medii multianuale cele mai mari s-au înregistrat în anul 2012 (1.88 mm), 2017 (1.74
mm) și 2018 (1.66 mm), iar cele mai mici medii multianuale s -au obținut în anul 2013 (0.72 mm) și
2015 (0.87 mm). Cea mai scăzută valoare a cantității medii de precipitații din iarnă a fo st 0.1 mm , iar
cea mai ridicată valoare a cantității medii de precipitații din anotimpul de iarnă, a fost 2.67 mm .
Regimul pluviometric al iernilor, pe tot intervalul analizat (2012 -2018 ) a avut per ioade de
creștere a cantității medii de precipitații , dar și de scădere a acesteia. Tendința este de creștere a
cantității medii de precipitații a iernilor, deci ierni mai ploioase în București comparativ cu normal a
climatologică (1961 -1990) . Având în vedere variabilitatea regimului pluviometric , ne putem aștepta la
ierni ploioase.
4.2.2. Tendințele de evoluție ale regimului pluviometric al anotimpului de primăvară
Primăvara, ca urmare a intensificării activității ciclonice din Atlantic și a pătrunderii maselor de
aer umed, cantitățile de precipitații cresc faț ă de anotimpul precedent. Astfel, precipitațiile sunt mai
abundente decât cele căzute în timpul iernii.
Tabelul 4.3. Cantitățile medii de precipitații în anotimpul de pri măvară – intervalul analizat 2012 -2018
Prim ăvara
Perioada Cantitatea medie de
precipitații (mm) Minima Maxima Amplitudinea
2012 2.07 0.9 3.69 2.79
2013 2.05 1.4 3.05 1.65
2014 2.73 1.27 4.52 3.25
2015 2.15 2.02 2.36 0.34
2016 1.94 1.51 2.18 0.67
2017 2.39 2.05 2.81 0.76
2018 2.24 1.7 3.3 1.6
2012 -2018 2.22 1.55 3.13 1.58

Analiza șirurilor de date ale celor trei luni din anotimpul de primăvară: martie, aprilie, mai am
realizat -o la fel ca pentru anotimpul de iarnă. Se observă, analizând prima coloană cu parametrii
statistici ai anotimpului de primăvară din tabel ul 4.3 , că valorile cele mai mici ale cantității medii de
precipitații s-au obținut în București în anul 2016.
Cea mai ridicată valoare a cantității medii de precipitații din anotimpul de primăvară s -a obținut
în București în anul 2014. Maxima înregistrată în anotimpul de pr imăvară a fost de 4,52 mm în anul
2014 , iar mini ma înregistrată a fost în anul 2012 fiind 0.9 mm .
Cantitățile medii de precipitații din anotimpul de primăvară sunt în creștere comparativ cu
intervalul 1961 -1990.
Regimul pluviometric al primăverii , pe tot intervalul analizat (2012 -2018 ) a avut per ioade de
creștere a cantității medii de precipitații , dar și de scădere a acesteia. Tendința este de scădere a
cantității medii de precipitații a primăverilor, deci primăveri mai secetoase în București comparativ cu
normal a climatologică (1961 -1990) .

13

Figura 4.4. Cantitatea medie lunară de precipitații în anotimpul de primăva ră în București – intervalul
2012 -2018 comparativ cu normala climatologică 1961 -1990

4.2.3 . Tendințele de evoluție ale regimului pluviometric al anotimpului de vară
Vara, când proceselor frontale li se adaugă și cele de convecție termică, se înregistrează cele
mai abun dente cantități de precipitații.
Valoarea cea mai mi că a cantității medii de precipitații a anotimpului de vară s -a înregistrat în
București în an ul 2016 (2.6 mm) . Valoril e cele mai mari ale cantității medii de precipitații din
anotimpul de vară s -au înregi strat în București în anul 2018 (3.71 mm), urmat de anul 2013 (3.55 mm),
2015, 2017, 2014 (3.23 mm ).
Tabelul 4.4. Cantitățile medii de precipitații în anotimpul de vară – intervalu l analizat 2012 -2018
Vara
Perioada Media ( mm) Minima Maxima Amplitudinea
2012 3.13 2.2 4.06 1.86
2013 3.55 3.05 5.66 2.61
2014 3.23 2.23 3.96 1.73
2015 3.43 2.36 4.59 2.23
2016 2.6 1.18 3.93 2.75
2017 3.37 2.4 4.46 2.06
2018 3.71 3.5 3.89 0.39
2012 -2018 3.29 2.41 4.36 1.95

2.082.192.4
1.63.2
2.282.43
2.1
1.381.64
00.511.522.533.5
Valori medii precipitatiiCantitatea de precipitatii (mm)

14
Valoarea ma ximă înregistrată a cantității medii de precipitații în anoti mpul de vară din
intervalul 2012 -2018 a fost în anul 2013 (5.66 mm), urmat de anul 2015 (4.59), iar cea mai mică
valoare a fost 1.18 mm în anul 2016 .
Valorile amplitudinii sunt mai mari decât în anotimpul de primăvară acestea fiind cuprinse
între 0.39 mm în anul 2018 și 2.75 în anul 2016.

Figura 4.5. Cantitatea medie lunară de precipitații în anotimpul de va ră în București – intervalul 2012 –
2018 comparativ cu normala climatologică 1961 -1990
Evoluția cantității medii de precipitații a anotimpului de va ră este în creștere în anii 2011, 2013
și 2018.
Regimul pluviometric al verii , pe tot intervalul analizat (2012 -2018 ) a avut perioade de creștere
a cantității medii de precipitații , dar și de scădere a acesteia.

4.2.4 . Tendințele de evoluție ale regimului pluviometric al anotimpului de toamn ă
Toamna, ca o consecință a slăbirii activității ciclonice, precum și a convecției term ice,
cantitățile de precipitații se reduc apreciabil față de anotimpul precedent.
Mediil e multianuale ale cantităților medii de precipitații ale anotimpulu i de toamnă variază
între 1,63 mm în anul 2013 și 4.33 mm în anul 2017 (tabelul 4.5 ).
Cea mai mică valoare medie de precipitații din anoti mpul de toamnă s -a înregistrat în anul 2013
acest an înregistrând o valoare puțin peste normala climatologică de 1.44 mm . Cele mai mari valori
medii de precipitații din anotimpul de toamn ă s-au înregist rat în anii: 2017 (4.33 mm ), 2015, 2012
(2.82 mm), 2018 (2.63 mm ).

1.25.8
0.84.15
2.51
2.08
1.542.964.5
2.12
01234567
Valori medii precipitațiiCantitatea de precipitatii (mm)

15

Tabelul 4.5 . Cantitățile medii de precipitații în anotimpul de toamnă – intervalul analizat 2012 -2018
Toamna
Perioada Cantitatea medie de
precipitații (mm) Minima Maxima Amplitudinea
2012 2.82 1.28 4.27 2.99
2013 1.63 0.1 3.62 3.52
2014 2.04 1.33 3.16 1.83
2015 2.99 2.07 3.51 1.44
2016 2.42 1.55 3.36 1.81
2017 4.33 1.65 6.87 5.22
2018 2.63 0.55 4 3.45
2012 -2018 2.69 1.21 4.11 2.9

Cantitățile medii de precipitații , au valori peste normala cli matologică în toți anii. În anul 2017
cantitatea medie de precipitații în București a depășit -o pe cea din perioada 1961 -1990 cu 2.89 mm.

Figura 4.6. Cantitatea medie lunară de precipitații în anotimpul de primăva ră în București – intervalul
2012 -2018 comparativ cu normala climatologică 1961 -1990

Cantitatea minimă de precipitații a fost de 0.1 mm în anul 2013, iar cea maximă a fost de 6.87
mm în anul 2017.
Valorile amplitudinii sunt mai mari dec ât cele din anotimpul precedent, val oarea maximă fiind
de 5.22 mm în anul 2017, iar cea minimă de 1.44 mm în anul 2015.
Regimul pluviometric al toamnei , pe tot intervalul analizat (2012 -2018 ) a avut per ioade de
creștere a cantității medii de precipitații , dar și de scădere a acesteia. 2.82
1.632.042.99
2.424.33
2.63
1.44
00.511.522.533.544.55
Valori medii precipitațiiCantitatea de precipitatii (mm)

16
În an otimpul de primăvară cantitatea medie de precipitații a cresc ut în București în perioada
2012 -2018 comparativ c u 1961 -1990 cu 0.54 mm, vara a crescut cu 0.71 mm, toamna cantitatea medie
a crescut cu 0.18 mm, iarna cantitatea medie a crescut cu 054 mm . Se observă că tend ința este de
creștere a cantității medii de precipitații atmosferice (figura 4.7 ).

Figura 4.7. Cantitățile medii anotimpuale de precipitații în București perioada 2012 -2018
comparativ cu perioada 1961 -1990

4.3. Cantitățile medii de precipitații din semestrul cald
Cunoașterea repartiției cantităților medii de precipitații pe semetre este necesară deoarece în
semestrul cald se înregistrează cele mai mari cerințe de apă solicitate de vegetație și de folosințele
aferente diverselor domenii de activitate economică.
Proporția cantităților de precipitații ale semestrului cald din totalul annual constituie un
parametru climatic important pentru diferite ramuri de activitate.
Se observă tendința de creștere a valorilor me dii a cantităților semestriale de precipitații în
perioada 2012 -2018 comparativ cu perioada 1961 -1990. Valoarea medie a cantității de precipitații a
crescut cu 0.87 mm în semestrul cald.
În urma prelucrării va lorilor medii ale cantităților multianuale de precipitații , se observă că
valorile sunt foarte apropiate între ele dar au depășit valorile medii ale precipitațiilor înregistrate în
perioada 1961 -1990.

00.511.522.53
Primavara Vara Toamna Iarna2.182.83
1.621.8
1.642.12
1.44
1.262010-2018
1961-1990Cantitatea de
precipitații (mm)

17

Figura 4.8. Variația semestrului cald a valorilor medii de precipitații în București perioa da 2012 -2018
comparativ cu perioada 1961 -1990
4.4. Cantitățile medii de precipitații din semestrul rece
În semestrul rece al anului cad, în general, cantități mai reduse de apă din precipitații, datorită
conținutului scăzut de vapori de apă al maselor de aer. Cantitățile medii de precipitații din semestrul
rece sunt de aproape trei ori mai reduse cantitativ decât cele înregistra te în semestrul cald al anului.

Figura 4.9. Variația semestrului rece a valorilor medii de precipitații în București perioa da 2012 -2018
comparativ cu perioada 1961 -1990
00.511.522.53
2012-2018 1961-1990Semestrul caldCantitatea de
precipitatii (mm)
00.20.40.60.811.21.41.61.82
2012-2018 1961-1990Semestrul receCantitatea medie de
precipitatii (mm)

18

Cantitățile de precipitații din sezonul rece sunt mult mai reduse, pe de o parte datorită
predominării unui reg im an ticiclonic , iar pe de altă parte datorită faptului că norii și precipitațiile de
convecție termică au o dezvoltare mai redusă decât în sezonul cald.
Se observă tendința de creștere a valorilor medii a cantităților semestriale de precipitații în
perioada 20 12-2018 comparativ cu perioada 1961 -1990. Valoarea medie a cantității de precipitații a
crescut cu 0.65 mm în semestrul rece.

19
Bibliografie
[14] DRĂGHICI I. (1988) – „Dinamica atmosferei”, Editura Tehnică, București ;
[15] NICULESCU ELENA (1997) – „Extreme pluviometrice pe teritoriul României în ultimul secol” ,
SC Ge ografie, seria XLIV, București;
[16] NISTOR B. (2007) – „Precipitațiile atmosferice – resursă climatică a Podișului Sucevei. Câteva
considerații teoretice” , Analele Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, secțiunea Geografie, anul
XVI, Suceava.
[17] Donciu, C., (1929 -1930), Contribuții la studiul precipitațiilor în România, Buletin lunar decembrie,
Institutul Meteorologic Central, București.
[18] Blaga, Irina, Blaga , C., (2012), The precipitation and temperature evolution, in Cluj County, in
June 2010 ȋn STUDIA GEOGRAPHIA – Issue no. 2 / 2012, STUDIA GEOGRAPHIA ISSN (online)
2065 -9571 ISSN (print): 1221 -079x ISSN (online): 2065 -9571 ISSN -L: 1221 -079x.