PROGRAMUL DE STUDII: INGINERIE ȘI MANAGEMENT [601539]

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEȘTI
FACULTATEA: INGINERI E MECANIC Ă ȘI ELECTRIC Ă
DEPARTAMENTUL: INGINERIE MECANIC Ă
PROGRAMUL DE STUDII: INGINERIE ȘI MANAGEMENT
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ID

Vizat
Facultatea I.M.E
(semnătura și ștampila) Aprobat,
Director de departament,
Prof. univ. dr. ing. NAE Ion

PROIECT DE DIPLOMĂ

TEMA: ˝PROIECTAREA FABRICAȚIEI CILINDRULUI DIN
COMPONENȚA UNEI BENZI TRANSPORTOARE CU STUDIUL
PRIVIND EFICIENȚA LINIEI DE AMBALARE ˝

Conducător științific:
Șef lucr. dr. ing. NEACȘA Adrian

Absolvent: [anonimizat]
2019

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplom ă Ciprian Florin M. BUCURICĂ

Ploiești, 2019 Pagina 6

CUPRINS

CAPITOLUL 1. PREZENTAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE ˝S.C. CRAMELE HALEWOOD S.A.˝ .. 8
1.1 Scurt istoric ……………………………………………………………………………………………………………………………………………… 8
1.2 Gama de produse și canalele de comercializare …………………………………………………………………………………………. 8
1.3 Principalii furnizori, clien ṭi și concuren ṭi …………………………………………………………………………………………………. 11
1.4 Componentele tehnice ale procesului de vinific ație ………………………………………………………………………………….. 12
CAPITOLUL 2. DESCRIEREA INSTALAȚIEI TRANSPORTOR CU BANDĂ ……………………………………… 14
2.1 Prezentare generală ………………………………………………………………………………………………………………………………… 14
2.2 Schema generală a unui transportor cu bandă …………………………………………………………………………………………… 14
2.3 Caracteristicile organelor și subansamblelor specifice transportoarelor cu bandă ……………………………………….. 15
CAPITOLUL 3. ELABORAREA TEHNOLOGIEI DE FABRICAȚIE A REPERULUI BUCȘĂ
ANTRENARE ………………………………………………………………………………………………………………………………………………. 17
3.1 Analiza datelor de bază, refacerea desenului de execuție și stabilirea c aracterului producției ………………………. 17
3.1.1 Analiza datelor de bază ……………………………………………………………………………………………………………………. 17
3.1.2 Refacerea desenului de execuție ………………………………………………………………………………………………………. 18
3.1.3 Stabilirea carcaterului producției ………………………………………………………………………………………………………. 18
3.2 Analiza caracteristicilor materialului piesei și alegerea semifabricatului ……………………………………………………. 19
3.2.1 Analiza caracteristicilor materialului piesei ……………………………………………………………………………………….. 19
3.2.2 Alegerea semifabricatului ………………………………………………………………………………………………………………… 20
3.3 Stabilirea ultimei operații de prelucrare mecanică pentru fiecare suprafață și a succesiunii operațiilor
tehnologice …………………………………………………………………………………………………………………………………………………. 20
3.4 Proiectarea succesiunii așezărilor și fazelor pentru toate operațiile de prelucrare mecanică (˝film˝ tehnologic )
……….. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………… 21
3.5 Determinarea parametrilor operațiilor de prelucrare mecanică a piesei și a normelor tehnice de timp …………. 33
3.6 Calculul principalilor indicatori tehnico -economici ai fabricației ………………………………………………………………. 35
CAPITOLUL 4. STUDIUL PRIVIND EFICIENȚA LINIEI DE AMBALARE …………………………………………. 38
CAPITOLUL 5. NORME DE SĂNĂTATE ȘI SECURITATE OCUPAȚIONALĂ ȘI PROTECȚIA MEDIULUI …………………………………………………………………………………………………………………………………………………… 45
5.1 Generalită ṭi ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. 45
5.1.1 Instruirea personalului ……………………………………………………………………………………………………………………… 45
5.1.2 Echipament individual de protec ṭie …………………………………………………………………………………………………… 45
5.1.3 Organizarea locului de muncă ………………………………………………………………………………………………………….. 46
5.1.4 Microclima la locurile de muncă ………………………………………………………………………………………………………. 46
5.1.5 Instala ṭii electrice …………………………………………………………………………………………………………………………….. 46
5.1.6 Depozitarea ṣ i transportul materiilor prime ……………………………………………………………………………………….. 47
5.2 Norme de tehnica securită ṭii muncii în cazul ma ṣinilor unelte …………………………………………………………………… 47
5.2.1 Aspecte generale …………………………………………………………………………………………………………………………….. 47
5.2.2 Norm e de tehnica securită ṭii muncii în cazul ma ṣinilor – unelte de strunjit ………………………………………….. 48
5.2.3 Norme de tehnica securită ṭii muncii în cazul ma ṣinilor – unelte de frezat …………………………………………….. 49
5.2.4 Norme de tehnica securită ṭii muncii în cazul ma ṣinilor – unelte de găurit ṣi alezat ……………………………….. 49
5.2.5 Norme de tehnica securită ṭii muncii în cazul ma ṣinilor – unelte de rectificat ……………………………………….. 50
5.3 Protec ṭia mediului ………………………………………………………………………………………………………………………………….. 50
CONCLUZII …………………………………………………………………………………………………………………………………………………. 52
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………………………………………………… 53

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplom ă Ciprian Florin M. BUCURICĂ

Ploiești, 2019 Pagina 7

INTRODUCERE

Transportul operațional reprezintã o activitate deosebit de importantă în oricare domeniu.
Determinant uneori în stabilirea vitezei unui proces tehnologic, prin transportul operațional se
asigură mecanizarea operațiilor de ridicare și transport în producția individuală, de serie mică până
la producția de masă, între diferitele mașini, utilaje și instalații ce intră în componența liniilor tehnologice, linii automatizate sau sisteme flexibile de prelucrare.
Totodată, creșterea prețului produselor, fără a afecta și valoarea de întrebuințare a lor, este
determinată de costurile cu manipularea, transportul uzinal sau intern, încărcarea, descăr carea și
depozitarea materiilor prime, semifabricatelor, produselor finite și a celorlalte subproduse rezultate în urma procesului tehnologic. Alegerea celor mai judicioase soluții tehnice privind organizarea și
desfășurarea transportului în cadrul fluxului tehnologic de fabricație permite asigurarea
performanțelor tehnice necesare la costuri cât mai reduse.
Aceastã lucrare încearcã sã punã în eviden ṭã atât tehnologia de fabricare a pãr ṭilor
componente ale benzilor transportoare cât ṣ i necesitatea acestora în eficientizarea fluxului
tehnologic. Mai exact, scopul lucrãrii mele este de a demonstra nevoia de a utiliza o bandã
transportoare în cadrul fluxului de produc ṭie a ˝S.C. CRAMELE HALEWOOD S.A.˝
Conṭinutul acestei lucrãri este orientat cãtre elaborarea t ehnologiei de fabrica ṭie a unei piese
componente dintr -un cilindru al unei benzi transportoare ṣ i eficientizarea liniei de ambalare.
Pentru început, a m reflectat la obiectul de activitate al ˝S.C. CRAMELE HALEWOOD
S.A˝, la descrierea sa: gama de produse ș i canalele de comercializare, principalii furnizori, clien ṭi,
concuren ṭi
și componentele tehnice ale procesului de vinificație, identificând astfel nevoia de
utilizare a unei benzi transportoare în procesul de transmitere a produselor finite cãtre punctul de
paletizare ale acestora.
De asemenea, am continuat prin a nota câteva caracteristici legate de structura unui
transportor.
În final, am propus câteva soluṭ ii pentru o mai bunã desfã ṣurare a activitã ṭii din sec ṭia de
produc ṭie ṣi pentru pregătirea profesională a angaja ṭilor, corespunzătoare locului de muncă
respectiv.
În concluzii, voi rezuma obiectivele lucrãrii mele ṣ i etapele urmãrite.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplom ă Ciprian Florin M. BUCURICĂ

Ploiești, 2019 Pagina 8

CAPITOLUL 1. PREZENTAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE ˝S.C.
CRAMELE HALEWOOD S.A.˝

1.1 Scurt istoric

Societatea comercial ă ˝S.C. CRAMELE HALEWOOD S.A ˝ s-a înfiin ṭat în anul 1948 sub
denumirea de ˝ Mat Prahova ˝ conform prevederilor legii num ărul 31/1990 privind reglementarea
societ ăṭilor comerciale. De la înfiin ṭare și pân ă în prezent, societatea și -a desf ășurat activitatea sub
diferite nume astfel [1]:
 în anul 1948 societatea avea numele de ˝ Mat Prahova ˝;
 în anul 1950 societatea s -a numit ˝ Intreprinderea viei și vinului Prahova ˝;
 în anul 1969 numele societatii a fost ˝Combinatul de industrie alimentara Ploiești ˝;
 în anul 1970 societatea se numea ˝ Vinalcool Prahova ˝;
 în anul 1999 societatea a luat denumirea de ast ăzi, și anume ˝ Cramele Prahova˝ .
Începând cu data de 15.04.1999 societatea a devenit societate cu capital ro mano -englez,
capital 100% privat. Astfel ˝ S.C. CRAMELE HALEWOOD S.A. ˝ a devenit membru al grupului de
companii ˝ HALEWOOD ˝.
Obiectul de activitate al societ ăṭii ˝CRAMELE HALEWOOD˝ îl reprezint ă fabricarea și
comercializarea de b ăuturi alcoolice. Societatea produce o gam ă variat ă de băuturi alcoolice, de la
vinuri, energizante, până la scotch șiwhisky.
Vinurile produse sunt de calitate superioar ă, satisf ăcând și cel mai exigent degust ător de
vinuri. În cadrul ofertei de vinuri a societ ăṭii putem g ăsi vinuri roșii, roze, albe, seci, demiseci,
demidulci, seci ușoare, viguroase, dulci sau spumante.
În aprilie 2006, Cramele Ha lewood a primit titulatura de ˝Furnizor al Casei Regale a
României˝ pentru vin spumant, statut reînnoit în data de 12 Oc tombrie 2009, dată la care
a devenit și furnizor oficial p entru vinuri liniștite.

1.2 Gama de produse și canalele de comercializare

Societatea ˝S.C. CRAMELE HALEWOOD S.A. ˝ pune la dispozi ṭia clien ṭilor urm ătoarea
gamă de vinuri:
Vinuri lin iștite:
 Gama Prahov a Valley Reserve. Gama cuprinde următoarele sortimente: Feteasca Albă,
Sauv ignon Blanc, Cabernet Sauv ignon, Pinot Noir si Merlot;

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplom ă Ciprian Florin M. BUCURICĂ

Ploiești, 2019 Pagina 9

 Gama Prahov a Valley SP Reserve. Gama cuprinde următoarele sortimente: Feteasca Albă,
Sauv ignon Blanc, Feteasca Neagră, Pinot Noir;
 Gama Singl e Vineyard Selection, Gama cuprinde următoarele sortimente: Cabernet
Sauv ignon , Chardonnay , Tămâioas ă Românească;
 Gamele de vinuri produse în ediții limitate cum ar fi Theia Chardonnay, produs într-o
ediṭie limitată de 6600 de sticle, Hyperion Fetească Neagră și Hyperion Cabernet Sauvignon ,
ambele soiuri fiind îmbuteliate în câte 5000 de sticle Rhea Viogner produs într-o ediṭie limitată de
5500 de sticle și Neptunus Shiraz în 6000 de sticle;
 Gama Florea Soarelui Special Reserve. Gama cuprinde următoarele sortimente: Cabernet
Sauv ignon , Fetească Regală, Fetească Neagră, Sauv ignon Blanc, Rose;
 Gama Flore de Luna Private Reserve. Gama cuprinde următoarele sortimente: Feteasca
Albă, Feteasca Neagră, Rose.
Vinuri spumante:
 Gama Rhein. Gama cuprinde următoarele sortimente: Extra Brut Imperial, Extra Brut
Rose;
 Gama Millennium. Gama cuprinde următoarele sortimente: Demisec, Dulce Aromat, Rose;
 Gama Prahov a Valley. Gama cuprinde următoarele sortimente: Demisec Azuga, Se c
Azuga.
În prezent, Halewood aduce pe piața românească vinuri ale unor case renumite pe p lan
mondial: Trapiche, Andre Lurton, FournierPere & Fils, Hugel &Fils, Torres, Bodegas,Vega
Sicilia,Marchesi Antinori, Concha y Toro, Simons ig, Villa Maria, One World, Bollinge r, Gerard
Bertrand
Cea mai mare parte a beneficiarilor sunt unitățile comerciale p rin care se distribuie vinurile,
magazinele, după cum urmează:
1. Magazine de tip ˝ Hypermarket ˝: în acest tip de magazine definite ca având suprafețe de
comercializare de peste 3000 de m2 aflate în expansiune suprafețele dedicate vânzării de vinuri sunt
considerabile deținând între 2- 3% din suprafața totală. Organizarea este sub formă de raion, ele
propunând un sortiment vast între 60 -300 de vinuri. De regulă acestea sunt sistematizate pe țări ș i
regiuni respectiv vinuri albe, rosii, roze și speciale. Tot ca regulă generală produsele sunt așezate de
jos în sus cu preț crescător, ele concentrează între 10% din piața vinului, iar vânzările realizate aici
reprezintă circa 20% din totalul vânzărilor de produse alimentare.
2. Magazine de tip ˝ Supermarket ˝- specializate în vânzarea cu amănuntul acest tip de
locații au de asemenea, vânzare liberă la raft, dar pe suprafețe considerabil mai mici între 500 și
2000 de m2, spațiul alocat vinurilor este mult mai redus, alocarea la raft se face în funcție de
culoarea vinului și mai puțin după criteriul geografic. Cota din piața vinului a supermarketurilor

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplom ă Ciprian Florin M. BUCURICĂ

Ploiești, 2019 Pagina 10

este de aproape 20% acestea fiind mai numeroase decât hypermarketurile, de regulă frecvența de
cumpărare este mai ridicată cu toate că sortimentul este mai redus.
3. Alte magazine cu auto -servire : – acestea sunt magazinele alimentare care nu fac parte
din lanțuri internationale (IKA -International Key Accounts) și pot fi atâ t singulare cât și multiple
până la 20 -30 de magazine, dezvoltate regional sau național. Suprafața alocată vinurilor diferă de la
magazin la magazin, raionul de vin fiind unul complementar, dar necesar ca sortimentație în sectorul de mărfuri alimentare. Po nderea lor este în scădere, vânzările totale de vin reprezentând sub
5% din piață. 4. Butic, respectiv chioșc: beneficiază de prezența vinului datorită amplasării în zone intens
circulate din cartierele aglomerate, avantajul lor fiind ușurința acroșării c lienților. Aici sortimentul
de vinuri rar depășește 10 -12 tipuri de vin. Nesemnificative din punct de vedere al volumelor, dar
utile pentru consumator. Dacă adăugăm aici și magazinele complementare din benzinării, volumele se apropie de 0,8% din piața vinurilor.
5. Magazine cu servire peste tejghea: în această tipologie se încadrează atât micile
magazine de cartier care au rezistat în fața comerțului mare, dar și o mare parte din magazinele specializate de băuturi și vinuri sau numai de vinuri, numărul ace stora din urmă este în continuă
creștere. Dacă în 2000 erau câteva zeci în prezent pe plan național sunt peste 500 de magazine,
ponderea acestora în vânzări, în creștere, se apropie de 5% din totalul pieței vinurilor.
6. Magazine specializate de vinuri și băuturi: această categorie a fost identificat ă separat
datorită faptului că peste jumătate din ele aparțin în prezent marilor producători care și- au creat
propriile rețele de vânzare cu amănuntul, cealaltă subcategorie este dezvoltată de comercianții de băuturi și funcționează cel mai frecvent pe bază de autoservire.
Dezvoltarea acestora a fost exponențială în ultimii 5 ani, iar ponderea în vânzări este
estimată între 15 -18%, din care peste 75% reprezintă vânzările de vinuri ambalate în capacitate mai
mare de 2 litri sau vin vrac, iar ponderea lor se apropie de 15% din piața vinurilor.
7. Angrosiștii , acest canal de distribuție care reprezenta peste 40% din vânzările de vin
acum 20 de ani este în continuă scădere fiind sub 10% în prezent.
8. HoReCa
 restaurante cu prestigiu ridicat;
 restaurante tradiționale;
 cluburi și discoteci;
 cafenele.
Prin toate formele menționate mai sus ˝S.C. CRAMELE HALEWOOD S.A. ˝ realizează
peste o treime din vânzările de vinuri, cea mai mare parte realizându -se alături de mâncare în
unitățile de tip restaurant.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplom ă Ciprian Florin M. BUCURICĂ

Ploiești, 2019 Pagina 11

Un alt canal de comercializare, făcând parte din categoria ˝vânzării la distanță˝ alături de
casele de comenzi îl const ituie comerțul electronic online de vinuri aflat în plină expansiune în
ultimii 5 ani și mai ales dup ă reglementarea prin acte normative și în țara noastră a acestui tip de
comerț. Creșterea acestui canal va fi explozivă în viitor estimându -se o dublare a vânzărilor anual în
următorii 5 ani, în prezent acesta deține 0,5- 0,6% din piața vinului. (www.biziday.ro )

1.3 Principalii furnizori, clien ṭi și concuren ṭi

Concurenṭ a poate fi reprezentat ă de firme sau persoane fizice care își disput ă aceleași
categorii de clien ṭi, iar în situa ṭii frecvente aceiași furnizori sau prestatori de servicii.
Concurenṭ ii se deosebesc prin:
 rolul pe care îl au în raport cu clien ṭii;
 atitudinea fa ṭă de nout ăṭi;
 forma de comunicare cu consumatorii;
 stilul de interven ṭie pe pia ṭă.
Principalii concurenți ai ˝S.C. CRA MELE HAL EWOOD S.A.˝, în funcție de zona viticolă
din care provin sunt:
 Mehedinți – Banat: Recas;
 Târnave: Jidvei;
 Moldova: Cotnari, Vincom Vrancea;
 Dobrogea: Murfatlar;
 Dealu Mare: Vinarte – Zoresti .
În categoria clien ṭilor intră: consumatorii, utilizatorii, întreprinderile comerciale, agen ṭiile
guvernamentale care alc ătuiesc cercul firmelor, institu ṭiilor și al persoanelor c ărora le sunt oferite
pentru consum m ărfuri și bunuri realizate de întreprindere.
Principalii clien ṭi ai firmei sunt: Metro, Kaufland, Carrefour, Profi, P&P Germania, HIL
Ltd. Anglia, restaurante și clienti on- line.
Furnizorii de m ărfuri sunt reprezenta ṭi de diverși agen ṭi economici care în baza relațiilor
contractuale asigur ă întreprinderii resursele necesare de materii prime, materiale, m ărfuri,
echipamente, mașini, servicii etc.
Furnizorii de servicii sunt reprezenta ṭi de: Vodafone, Rds&Rcs, Cartrans, Electrica
Furnizare Sud Muntenia.
Furnizorii de materii prime și materiale sunt reprezenta ṭi de: Amex S.R.L., Galo Oprea
S.R.L., Mobexpert S.R.L., Elcomet 2000 S.R.L.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplom ă Ciprian Florin M. BUCURICĂ

Ploiești, 2019 Pagina 12

Furnizorii for ṭei de munc ă sunt agenṭ ii economici, agen ṭii de mediu cu influenṭ ă importantă
în activitatea întreprinder ii datorită rolului factorului uman în procesul muncii.
În sfera lor intră șomerii, institu ṭiile de înv ăṭământ și oficiile de plasare a for ṭei de munc ă.
˝S.C. CRAMELE HALEWOOD S.A. ˝ încearcă să contracteze personal cu o înalt ă pregătire
profesional ă pentru o desf ășurare mai bun ă a activită ṭii. De multe ori, aceste persoane sunt
contractate prin intermediul oficiilor pentru plasarea forṭ ei de munc ă.

1.4 Componentele tehnice ale procesului de vinificație

˝S.C. CRA MELE HAL EWOOD S.A.˝ folosește în cadrul procesului de vinificație diferite
instalații:
A. Instalații pentru răcirea , termostatarea mustului:
 cisternă cu pelicula exterioară de apă;
 cisternă cu serpentina interioară de răcire.
B. Instalații pentru termovinificare.
C. Instalații de pasteurizare:
 pasteurizatorul cu plăci(cu un singur sector,cu 2,3 sau 4 sectoare).
D. Instalații pentru detartrizarea vinului:
 instalația pentru stabilizarea tartrică cu ajutorul frigului;
 utrarefrigeratorul;
 cisternă pentru maturarea tratamentului la frig;
 filtrul izoterm.
E. Utilaje pentru limpezirea mustului sau vinului prin centrifugare.
F. Instalații pentru îmbutelierea vinului :
 mașina de depaletizare a sticlelor goale;
 mașina de preluare a sticlelor din navete și depunerea lor pe banda de alimentare a
mașinii de spălat;
 mașina de clătire a sticlelor;
 mașina pentru sterilizarea interioară a sticlelor;
 tunelul cu raze ultraviolete;
 controlorii electronici ai îmbutelierii;
 instalația de umplere a sticlelor;
 mașina de dopuit;
 mașina de închidere a sticlelor;
 mașina pentru distribuirea capsulelor;

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplom ă Ciprian Florin M. BUCURICĂ

Ploiești, 2019 Pagina 13

 mașina de mulare a capsulelor;
 mașina de etichetat;
 robotul pentru umplerea cu sticle pline a navetelor sau a cutiilor de carton;
 transportorul cu band ã;
 mașina pentru așezarea cartoanelor pe europaleți.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplom ă Ciprian Florin M. BUCURICĂ

Ploiești, 2019 Pagina 14

CAPITOLUL 2. DESCRIEREA INSTALAȚIEI TRANSPORTOR CU BANDĂ

2.1 Prezentare generală

Importanța transportului uzinal în lanțul proceselor tehnologice din diferite ramuri de
producție este de necontestat, atât în ceea ce privește munca manuală și înlocuirea ei, cât și pri n
scopul urmărit de creștere a productivității în cadrul proceselor de producție respective, operațiile
de ridicare și transport fiind integrate în lanțul de procese tehnologice din diferite ramuri de producție. În industria alimentară, în majoritatea caz urilor, echipamentele de transport fac parte
integrantă din liniile tehnologice, contribuind în cadrul fluxului tehnologic la desfășurarea în bune condițiuni a operațiilor tehnologice necesare obținerii produsului finit .
Pentru deplasarea sarcinilor vărsate sau ambalate, precum și a sarcinilor în bucăți pe
orizontală, verticală, în același plan sau în spațiu, în industria alimentară, se utilizează în principal instalații de transport ce asigură deplasarea continuă a sarcinilor vărsate sau în bucăți într -o singură
direcție, deplasarea făcându -se cu viteză constantă sau aproape constantă [2].

2.2 Schema generală a unui transportor cu bandă

Transportoarele cu bandă se utilizează pentru transportul pe orizontală sau pe direcție
înclinată față de orizontală cu un unghi de 5- 250, atât a sarcinilor vărsate cât și a sarcinilor în bucăți.
În figura 2.1 este prezentată schema generală a unui transportor cu bandă [3].

Fig 2.1 Schema generală a unui transportor cu bandă
1- bandă transportoare; 2- role susținere ramură superioară; 3- role susținere ramură de
întoarcere; 4 – tobă antrenare; 5- tobă întindere; 6- dispozitiv de alimentare; 7 – dispozitiv de
descărcare; 8 – mecanism de întindere; 9 – șină culisare; 10- cablu; 11- contragreutate; 12- motor
electric; 13 – cuplaj elastic; 14 – reductor

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplom ă Ciprian Florin M. BUCURICĂ

Ploiești, 2019 Pagina 15

De asemenea, traseul pe care lucrează transportorul poate fi combinat, fiind format din zone
orizontale, zone înclinate, unite între ele cu zone curbe [2].

2.3 Caracteristicile organelor și subansamblelor specifice transportoarelor cu
bandă

Benzile instalațiilor de transport continuu îndeplinesc atât funcția de organ de tracțiune
cât și pe aceea de organ de lucru [2].

Fig. 2.2 Secțiuni ale benzilor textile cauciucate
Pentru transportoarele cu bandă din industria alimentară se folosesc benzile textile,
benzile textile cauciucate și în anumite cazuri benzile metalice. Materialul folosit pentru benzi se alege în funcție de condițiile de lucru ale instalației. De menționat că cele mai folosite benzi
din industria alimentară sunt benzile textile cauciucate.
Grosimea benzilor cauciucate este în funcție de grosimea straturilor de țesătură și de
grosimea straturilor protectoare. Ea se determină cu relația:
δ=a∙i+δ
1+δ2 (2.1)
în care:
a- grosimea stratului de țesătură de bumbac inclusiv a cauciucului care servește la
lipirea straturilor, a = 1,25 – 2,3 mm;
i – numărul straturilor de țesătură de bumbac;
𝛿𝛿1-grosimea stratului de cauciuc de pe suprafața de lucru a benzii, 𝛿𝛿1=2-6 mm;
𝛿𝛿2-grosimea stratului de cauciuc de pe suprafața nelucrată a benzii, 𝛿𝛿2=1-2 mm;
De regulă 𝛿𝛿1>𝛿𝛿2 din motive de uzare. Lățimea benzii este standardizată având valori
cuprinse între 300- 1600 mm.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplom ă Ciprian Florin M. BUCURICĂ

Ploiești, 2019 Pagina 16

Pentru antrenarea benzilor cauciucate cât și a celor din oțel se utilizează tobe de acționare ale
căror forme și dimensiuni sunt standardizate în STAS 7541 -86 și tobe de deviere ale căror forme și
dimensiuni sunt standardizate în STAS 7540 -86.Tobele de acționare au rolul de a pune banda în
mișcare ca urmare a frecării cu banda, iar cele de devier e au rolul de a mări unghiul de înfășurare al
benzii pe tobă. Tobele pentru antrenarea benzilor se execută fie din fontă mărcile Fc250;Fc150, turnate
dintr-o singură bucată, (fig.2.3.a), fie în construcție sudată din tablă și profile laminate (fig.2.3.b).

a b
Fig. 2.3 Variante constructive de tobe

Pentru a se mări aderența benzii la suprafața tobei aceasta din urmă se căptușește uneori cu
cauciuc sau cu lemn. Pereții tobei din fontă se execută cu grosimea de 10 mm pentru diametre mai mici din 750 mm; grosime de 12 mm pentru diametre cuprinse între 750 și 900 mm; grosimea de 15 mm pentru diametre peste 900 mm.
În scopul micșorării săgeții benzii, între toba de acționare și cea de întindere, banda se sprijină pe
role. Mișcarea de rotație a rolelor în jurul axului lor se realizează datorită frecării lor cu banda.
Rolele se execută turnate sau în construcție sudată, montându – se de obicei libere pe ax, prin
interme diul rulmenților, mai rar pe lagăre de alunecare.
În figura 2.4 se prezintă montajul unei role pentru susținerea benzii cauciucate .

Fig. 2.4 Montajul unei role de susținere a benzii

Rolele sunt puse în mișcare de banda care înaintează și ele trebuie să se învârtă ușor. Orice
rezistență suplimentară la învârtirea rolelor înseamnă o creștere a energiei consumate și o uzură
prematură a benzii. De aceea rolele sunt montate pe rulmenți. Lagărele rolelor trebuie să fie bine
etanșate și bine unse.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplom ă Ciprian Florin M. BUCURICĂ

Ploiești, 2019 Pagina 17

CAPITOLUL 3. ELABORAREA TEHNOLOGIEI DE FABRICAȚIE A
REPERULUI BUCȘ Ă ANTRENARE

Plecând de la mecanizarea proceselor de produc ție în cadrul acestui capitol se va eviden ția
tehnologia de fabricaț ie a piesei bucș ă antrenare din componen ța cilindrului unei benzi
transp ortoare.

3.1 Analiza datelor de bază, refacerea desenului de execuție și stabilirea
caracterului producției

Mecanizarea proceselor de producție, îndeosebi a celor cu volum mare de muncă și a
muncilor grele, automatizarea și crearea sistemelor flexibile de fabricație având toate drept scop
creșterea productivității, reducerea costurilor de fabricație, asigurarea indicilor calitativi și tehnico –
funcționali optimi produselor fabricate, nu se pot obține fără aportul echipamentelor de ridicat și
transportat.
Importanța transportului uzinal în lanțul proceselor tehnologice din diferite ramuri de
producție este de neco ntestat, atât în ceea ce privește munca manuală și înlocuirea ei, cât și prin
scopul urmărit de creștere a productivității în cadrul proceselor de producție respective, operațiile de ridicare și transport fiind integrate în lanțul de procese tehnologice di n diferite ramuri de producție.
În industria alimentară, în majoritatea cazurilor, echipamentele de transport fac parte
integrantă din liniile tehnologice, contribuind în cadrul fluxului tehnologic la desfășurarea în bune condițiuni a operațiilor tehnologice necesare obținerii produsului finit.

3.1.1 Analiza datelor de bază
Piesa bucṣ a antrenare urmează să se fabrice într -o unitate ce dispune de dot ările uzuale
necesare prelucr ărilor mecanice, iar lotul de fabrica ṭie este de 1500 buc ăṭi.
Astfel, pentru elaborarea tehnologiei de fabrica ṭie a piesei: bucṣ a antrenare, în urma analizei
desenului de execu ṭie s-au observat urm ătoarele:
 dispunerea tuturor cotelor pe desen;
 specificarea rugozit ăṭii suprafe ṭelor, rugozitate de 0.8 𝜇𝜇𝜇𝜇 ;
 alegerea materialului din care se confecṭ ionează piesa: buc ṣa antrenare ṣ i anume S355J0.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplom ă Ciprian Florin M. BUCURICĂ

Ploiești, 2019 Pagina 18

3.1.2 Refacerea desenului de execuție

Baza determin ării produc ṭiei unei piese respectiv caracteristicile acesteia este definit ă de
către desenul de execu ṭie al piesei, desen ce cuprinde toate datele necesare proiect ării ṣi execu ṭiei
piesei.

Fig. 3.1 Desen execuție pentru reperul ˝Bucșă˝

3.1.3 Stabilirea carcaterului producției

Sistemele de producție prezintă următorele tipuri de producție în funcție de complexitate
astfel [6]:
 producția individuală;
 producția de serie;
 producția de masă.
Masa piesei = 0.108 kg
Stabilirea tipului de producție se va face conform tabelului de mai jos în funcție de volumul
producției și masa piesei.

Tabelul 3.1 Caracterul ṣi volumul produc ṭiei
Caracterul
producției Volumul producției, buc/an pentru piese având
masa (m)
<5kg
5…10 kg
10…100 kg
Individuală
Până la 100
Până la 10
Până la 5
Serie mică
100…500
10…200
5…100
Serie mijlocie
500…1000
200…500
100…300
Serie mare
1000…50000
500…5000
300…1000
De masă
peste 50000
peste 5000
peste 1000

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplom ă Ciprian Florin M. BUCURICĂ

Ploiești, 2019 Pagina 19

Astfel:
 masa piesei = 0 ,108kg
 volumul de producție = 1500 buc
Rezultă un caracter al producției corespunzător seriei mare de fabricație.

Fig. 3. 2 Stabilirea masei reperului ˝Bucșă˝ cu ajutorul Autodesk Inventor 

3.2 Analiza caracteristicilor materialului piesei și alegerea semifabricatului

3.2.1 Analiza caracteristicilor materialului piesei

Conform SR EN 10025, materialul ales S355J0 din care este confecționată piesa: bucșă
antrenare prezintă următoarele caracteristici chimice și mecanice prezentate mai jos [10]:

Tabelul 3.2 Compoziție chimică
C Si Mn P S Cu N
max 0.22 max 0.55 max 1.6 max 0.035 max 0.035 max 0.55 max 0.012

Tabelul 3.3 Proprietăți mecanice
Diametru
nominal
(mm) Caracterisitici material
Rezistență
la rupere
Rm [Mpa] Limita de
curgere
ReH[Mpa] Energia
de rupere
KV J/min Alungirea
A(%)
33 550 335 27 21

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplom ă Ciprian Florin M. BUCURICĂ

Ploiești, 2019 Pagina 20

3.2.2 Alegerea semifabricatului

În funcție de volumul producției și caracteristicile determinate din desenul de execuție se va
alege un semifabricat laminat de tip bară având dimensiunile din figura de mai jos .

Fig. 3. 3 Desen semifabricat cu ajutorul Autodesk Inventor 

În funcție de caracteristicile determinate din desenul de execuție pentru stabilirea lungimii
de livrare a barelor din oțel laminat am utilizat anexa: Adaosuri prelucrare laminate STAS 333
rezultând astfel lungimea barei de: L= 5000 mm [5].
Totodată putem determina indicele de utilizare a materialului cu relația [6] .
km=mp
msf (3.1)
în care:
𝜇𝜇𝑝𝑝 – masa piesei;
𝜇𝜇𝑠𝑠𝑠𝑠 – masa semifabricat.
Astfel relația 3.1 devine:
km=0,108
0,438=0.25%

3.3 Stabilirea ultimei operaț ii de prelucrare mecanic ă pentru fiecare suprafaț ă și
a succesiunii opera țiilor tehnologice

Având ca suport informa țiile men ționate anterior, pentru realizarea piesei: bucșă antrenare
din fluxul tehnologic se va ț ine cont de geometria piesei ș i caracteristicile de rugozitate impuse ,
ceea ce va conduce la stabilirea opera țiilor de prelucrare mecanică și succesiunea operaț iilor
tehnologice.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplom ă Ciprian Florin M. BUCURICĂ

Ploiești, 2019 Pagina 21

Fig. 3.3 Operațiile de prelucrare mecanică

Succesiunea opera țiilor tehnologice este prezentat ă în tabelul de mai jos:

Tabelul 3. 4 Succesiunea operaț iilor tehnologice
Nr.
crt. Cod operație
tehnologică Denumirea operației
1 I Debitare
2 II Strunjire degro șare
3 III T.T îmbun ătățire
4 IV Strunjire finisare
5 V Control tehnic

Ultima opera ție de prelucrare mecanică este prezentat ă în tabelul de mai jos [6].

Tabelul 3.5 Ultima operație de prelucrare mecanică

Nr.
crt. Suprafața Precizia Rugozitatea
Ra (mµ) Ultima operație de
prelucrare mecanică Abat.sup.
(mm) Abat. inf.
(mm)
0 1 2 3 4 5
1 S1,S2 – – 0,8 Strunjire frontală degroșare, finisare
2 S3,S4 0,05 0,05 0,8 Strunjire degroșare, finisare
3 S5,S7 – – 0,8 Strunjire cant, finisare
4 S6,S8 0,3 0,3 0,8 Strunjire canal, finisare
5 S9 0,05 0,05 0,8 Strunjire finisare
6 S10 0,05 0,05 0,8 Strunjire finisare Ø28
7 S11 0,05 0,05 0,8 Strunjire finisare Ø24
8 S12 0,1 0,1 0,8 Strunjire finisare Ø17

3.4 Proiectarea succesiunii așezărilor și fazelor pentru toate operațiile de
prelucrare mecanic ă (˝film˝ tehnologic)

Un aspect foarte important din cadrul procesului tehnologic de prelucrare mecanic ă o
constitui e alegerea bazelor tehnologice. Pe lângă acest aspect tehnologic privit ca ș i parte a
structurii procesului de proiectare, mai putem privi această alegere și din punct de vedere economic

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplom ă Ciprian Florin M. BUCURICĂ

Ploiești, 2019 Pagina 22

adică utilizarea pe c ât posibil a aceleiaș i baze tehnolog ice pentru câ t mai multe opera ții de
prelucrare.
Stabilirea succesiunii operațiilor, așezărilor și fazelor (proiectarea filmului tehnologic sau
itinerarul tehnologic) se face î n funcție de tipul semifabricatului adoptat, de volumul producției, de
baza materială și de ultima operație de prelucrare mecanică ce se execută pentru fiecare suprafață a
reperului studiat.
Ultima operație de pre lucrare mecanică se stabilește î n funcție de precizia și rugozitatea
economică prescrisă suprafețelor.
Proiectarea filmului tehnologic se poate realiza ținând seama de două aspecte:
1. diferențierea operațiilor – când piesele se prelucrează pe un număr relativ mare de mașini –
unelte, fiecare executând un anumit tip de prelucrare (strunjire, găurire, frezare, etc.). Avantajul
utilizării mașinilor – unelte universale îl reprezintă faptul că nu necesită calif icarea ridicată a
operatorilor, procesul tehnologic este elastic, fără intervenț ii esențiale pentru a se trece la o nou ă
fabricație.
2. concentrarea operațiilor – când se utilizează un număr relativ mic de mașini -unelte și
utilaje specializate, de î naltă productivitate, care pot prelucra simultan mai multe suprafețe,
operațiile diferențiindu- se numai la prelucrările de mare finețe.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciprian Florin M. BUCURICĂ
Ploiești, 2019 Pagina 23

Tabelul 3.6 Film tehnologic Operația
Aṣezarea
Faza
Denumirea fazei Scula a ṣchietoare Schiṭa aṣezării
Utilaj
tehnologic
Mijloace de
măsurare/
verificare
0 1 2 3 4 5 6 7
I A 1 Debitare fierăstr ãu
ON401 –
400mm ṣubler
II A 2 Strunjire frontală degro ṣare SNMM190624 -NRR WPP20S
Strung
NC ciclic
LT760 Micrometru
(interior +
exterior ) 3 Burghiere Ø14.25 x 50mm A1211- 14.25
4 Lărgire Ø16.50 x 50mm CCMT060208- PF WPP10S
5 Alezare finisare Ø17 x 50mm CCMT060208- PF WPP10S
6 Strunjire cilindrică exterioară degro ṣare SNMM190624- NRR WPP20S
7 Strunjire cilindrică exterioară degro ṣare SNMM190624- NRR WPP20S
B 8 Strunjire frontală degrosare SNMM190624- NRR WPP20S
Strung
NC ciclic
LT760 Micrometru
(interior +
exterior ) 9 Strunjire cilindrică exterioară degro ṣare SNMM190624- NRR WPP20S
10 Strunjire cilindrică interioară degro ṣare CCMT060208 -RP4 WPP20S
11 Strunjire cilindrică interioară degro ṣare CCMT060208- RP4 WPP20S

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciprian Florin M. BUCURICĂ
Ploiești, 2019 Pagina 24

III
Tratament termic de îmbunătă ṭire
Cuptor
IV A 12 Strunjire frontală de finisare VNMG160408 -FV5
WPV10
Strung
NC ciclic
LT760 Micrometru
(interior
+
exterior ) 13 Strunjire cilindrică exterioară de finisare VNMG160408 -FV5
WPV10
14 Strunjire cilindrică exterioară de finisare VNMG160408 -FV5
WPV10
15 Strunjire cilindrică interioară de finisare VBMT110304 -MP4
WPP20S
16 Strunjire cilindrică interioară de finisare VBMT110304-MP4
WPP20S
B 17 Strunjire cilindrică exterioară de finisare MX22 -2E150N01 -GD8
WSM23S
Strung
NC ciclic
LT760 Micrometru
exterior 18 Strunjire cilindrică exterioară de finisare RCMT0602M0 – RP4
WPP10S
19 Strunjire cilindrică exterioară de finisare VNMG160408 -FV5
WPV10
20 Strunjire cilindrică exterioară de finisare VNMG160408 -FV5
WPV10
21 Strunjire tesitura exterioara de finisare VNMG160408 -FV5
WPV10
22 Strunjire frontală de finisare VNMG160408 -FV5
WPV10
V Control tehnic

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciprian Florin M. BUCURICĂ
Ploiești, 2019 Pagina 25

Tabel 3.6 Adaosuri de prelucrare pentru suprafa ța S1[4]
Succesiunea
operațiilor Clasa
de
preciz. Toler. Adaosul
normat lmax* lmin Adaosul
calculat
(real) Dimensiune
și abateri
μm mm mm mm mm
Semifab. 50
Degroșare IT10 100 4,5 45.6 45.5 4,5 45,50+0.1
Finisare IT8 39 0,5 45.039 45 0,5 450+0.039

Tabel 3.7 Adaosuri de prelucrare pentru suprafa ța S2 [4]
Succesiunea
operațiilor Clasa
de
preciz. Toler. Adaosul
normat lmax* lmin Adaosul
calculat
(real) Dimensiune
și abateri
μm mm mm mm mm
Semifab. 45
Degroșare IT10 100 4,5 40.6 40.5 4,5 40,50+0.1
Finisare IT8 39 0,5 40.039 40 0,5 400+0.039

Tabel 3.8 Adaosuri de prelucrare pentru suprafa ța S3 [4]

Succesiunea
operațiilor Clasa
de
preciz. Toler. Adaosul
normat dmax* dmin Adaosul
calculat
(real) Dimensiune
și abateri
μm mm mm mm mm
Semifab. Ø38
Degroșare IT10 100 4,5 Ø33.6 Ø33.5 4,5 Ø33 ,50+0.1
Finisare IT8 39 0,5 Ø33.039 Ø33 0,5 Ø330+0.039

Tabel 3.9 Adaosuri de prelucrare pentru suprafa ța S4 [4]
Succesiunea
operațiilor Clasa
de
preciz. Toler. Adaosul
normat dmax* dmin Adaosul
calculat
(real) Dimensiune
și abateri
μm mm mm mm mm
Semifab. Ø33
Degroșare IT10 100 1,5 Ø31.6 Ø31.5 1,5 Ø33 ,50+0.1
Finisare IT8 39 0,5 Ø31.039 Ø31 0,5 Ø310+0.039

Tabel 3.10 Adaosuri de prelucrare pentru suprafa ța S8 [4]
Succesiunea
operațiilor Clasa
de
preciz. Toler. Adaosul
normat dmax* dmin Adaosul
calculat
(real) Dimensiune
și abateri
μm mm mm mm mm
Semifab. Ø33
Degroșare IT10 100 0,5 Ø32.6 Ø32.5 0,5 Ø32 ,50+0.1
Finisare IT8 39 0,5 Ø32.039 Ø32 0,5 Ø320+0.039

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciprian Florin M. BUCURICĂ
Ploiești, 2019 Pagina 26

Tabel 3.11 Adaosuri de prelucrare pentru suprafa ța S5 [4]
Succesiunea
operațiilor Clasa
de
preciz. Toler. Adaosul
normat dmax* dmin Adaosul
calculat
(real) Dimensiune
și abateri
μm mm mm mm mm
Semifab. Ø32
Degroșare IT10 84 7,5 Ø24.584 Ø24.5 7,5 Ø24 ,50+0.084
Finisare IT8 33 0,5 Ø24.033 Ø24 0,5 Ø240+0.033

Tabel 3.12 Adaosuri de prelucrare pentru suprafa ța S6 [4]
Succesiunea
operațiilor Clasa
de
preciz. Toler. Adaosul
normat dmax* dmin Adaosul
calculat
(real) Dimensiune
și abateri
μm mm mm mm mm
Semifab. Ø32
Degroșare IT10 84 6,5 Ø25.584 Ø25.5 6,5 Ø25 ,50+0.084
Finisare IT8 33 0,5 Ø25.033 Ø25 0,5 Ø250+0.033

Tabel 3.13 Adaosuri de prelucrare pentru suprafa ța S7 [4]
Succesiunea
operațiilor Clasa
de
preciz. Toler. Adaosul
normat dmax*
(Dmin*) dmin
(Dmax) Adaosul
calculat
(real) Dimensiune
și abateri
μm mm mm mm mm
Semifab. Ø32
Degroșare IT10 84 7,5 Ø24.584 Ø24.5 7,5 Ø24 ,50+0.084
Finisare IT8 33 0,5 Ø24.033 Ø24 0,5 Ø240+0.033

Tabel 3.14 Adaosuri de prelucrare pentru suprafa ța S9 [4]
Succesiunea
operațiilor Clasa
de
preciz. Toler. Adaosul
normat dmax* dmin Adaosul
calculat
(real) Dimensiune
și abateri
μm mm mm mm mm
Semifab. Ø32
Degroșare IT10 84 7,5 Ø24.584 Ø24.5 7,5 Ø24 ,50+0.084
Finisare IT8 33 0,5 Ø24.033 Ø24 0,5 Ø240+0.033

Tabel 3.15 Adaosuri de prelucrare pentru suprafa ța S12 [4]
Succesiunea
operațiilor Clasa
de
preciz. Toler. Adaosul
normat Dmin* Dmax Adaosul
calculat
(real) Dimensiune
și abateri
μm mm mm mm mm
Semifab. 0
Burghiere
Ø14.25 x 50mm IT10 70 Ø14.25 – 14.25 Ø14.25
Lărgire
Ø16.50 x 50mm IT5 8 2.25 Ø16.5 Ø16.492 2.25 Ø16.50
Alezare finisare
Ø17 x 50mm IT7 18 0.5 Ø17 Ø16.982 0.5 Ø17

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciprian Florin M. BUCURICĂ
Ploiești, 2019 Pagina 27

Tabel 3.16 Adaosuri de prelucrare pentru suprafa ța S11 [4]
Succesiunea
operațiilor Clasa
de
preciz. Toler. Adaosul
normat Dmin* Dmax Adaosul
calculat
(real) Dimensiune
și abateri
μm mm mm mm mm
Semifab. Ø17
Degroșare IT10 84 6,5 Ø23.5 Ø23.416 6,5 Ø23 ,5−0.0840
Finisare IT6 13 0,5 Ø24 Ø23.987 0,5 Ø24−0.0130

Tabel 3.17 Adaosuri de prelucrare pentru suprafa ța S10 [4]
Succesiunea
operațiilor Clasa
de
preciz. Toler. Adaosul
normat Dmin* Dmax Adaosul
calculat
(real) Dimensiune
și abateri
μm mm mm mm mm
Semifab. Ø24
Degroșare IT10 84 3,5 Ø27.5 Ø27.416 3,5 Ø27 ,5−0.0840
Finisare IT6 13 0,5 Ø28 Ø27.987 0,5 Ø28−0.0130

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciprian Florin M. BUCURICĂ
Ploiești, 2019 Pagina 28

Tabel 3.1 8 Tabel scule aṣchietoare
Nr.
crt. Faza Denumirea sculei
așchietoare (catalog) Schița sculei așchietoare Caracteristici tehnice
0 1 2 3 4
1 2,6,7,
8,9 Cuțit pentru degroșare

Corp –
DSSNR3232P19
[Photo]
[Dim Draw]
Detalii corp cuțit
Unghi de atac longitudinal κlongitudinal 45 °
Dimensiunea plăcuței 19
Înălțimea funcțională h = h 1 32 mm
Lățimea corpului b 32 mm
Lățimea funcțională f 40 mm
Lungimea funcțională l1 170 mm
Consola maximă l4 37 mm
Unghi degajare γ -8 °
Unghiul de înclinare λS 0 °

Plăcuță –
SNMM190624-NRR
WPP20S [Photo]
[Dim Draw]
Detalii plăcuță
Cerc înscris d 19.05 mm
Lungimea de tăiere l 19 mm
Grosime pl ăcuță s 6.35 mm
Raza la vârf r 2.4 mm
Avans minim per rota ṭie fmin 0.6 mm
Avans m axim per rota ṭie fmax 1.6 mm
Adâncimea minimă de tăiere apmin 3 mm
Adâncimea max imă de tăiere apmax 13 mm

2 10,11 Cuțit pentru degroșare
Corp –
A08H -SCLCR06 -R
[Photo]
[Dim Draw]
Detalii corp cuțit
Unghi de atac longitudinal κlongitudinal 45 °
Dimensiunea plăcuței 0

Diametrul minim al găurii Dmin 10 mm
Diametrul corpului d1 8 mm
Lățimea funcțională f 5 mm
Lungimea funcțională l1 100 mm
Unghi degajare γ 0 °
Unghiul de înclinare λS -13.8 °

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciprian Florin M. BUCURICĂ
Ploiești, 2019 Pagina 29

Plăcuță –
CCMT060208-RP4
WPP20S [Photo]
[Dim Draw]
Detalii plăcuță
Cerc înscris d 6.35 mm
Lungimea de tăiere l 6.45 mm
Grosime pl ăcuță s 2.38 mm
Unghiul de înclinare α 7 °
Raza la vârf r 0.8 mm
Avans minim per rota ṭie fmin 0.16 mm
Avans m axim per rota ṭie fmax 0.3 mm
Adâncimea minimă de tăiere apmin 0.6 mm
Adâncimea max imă de tăiere apmax 2.5 mm

3
15,16 Cuțit pentru finisare
Corp –
A16R -SVUBR11 [Photo]
[Dim Draw]
Detalii corp cuțit
Unghi de atac longitudinal κlongitudinal 93 °
Dimensiunea plăcuței 11
Diametrul minim al găurii Dmin 22 mm
Diametrul corpului d1 16 mm
Inălṭimea corpului h 15mm
Lățimea funcțională f 13 mm
Lungime a funcțională l1 200 mm
Unghi degajare γ 0 °
Unghiul de înclinare λS -6.5 °

Plăcuță –
VBMT110304-MP4
WPP20S [Photo]
[Dim Draw]
Detalii plăcuță
Cerc înscris d 6.35 mm
Lungimea de tăiere l 11.1 mm
Grosime pl ăcuță s 3.18 mm
Unghiul de înclinare α 5 °
Raza la vârf r 0.4 mm
Avans minim per rota ṭie fmin 0.06 mm
Avans m axim per rota ṭie fmax 0.18 mm
Adâncimea minimă de tăiere apmin 0.3 mm
Adâncimea max imă de tăiere apmax 2 mm

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciprian Florin M. BUCURICĂ
Ploiești, 2019 Pagina 30

4

12,13,14,19,20,22
Cuțit pentru finisare
Corp –
DVPNR2525M16 [Photo]
[Dim Draw]
Detalii corp cuțit
Unghi de atac longitudinal κlongitudinal 118 °
Dimensiunea plăcuței 16
Înălțimea funcțională h=h 1 25 mm
Lățimea corpului b 25 mm
Lățimea funcțională f 32 mm
Lungime a funcțională l1 150 mm
Consola maximă l4 39.2 mm
Unghi degajare γ -4 °
Unghiul de înclinare λS -13 °

Plăcuță –
VNMG160408-FV5
WPV10 [Photo]
[Dim Draw]
Detalii plăcuță
Cerc înscris d 9.525 mm
Lungimea de tăiere l 16.6 mm
Grosime pl ăcuță s 4.76 mm
Raza la vârf r 0.8 mm
Avans minim per rota ṭie fmin 0.08 mm
Avans m axim per rota ṭie fmax 0.25 mm
Adâncimea minimă de tăiere apmin 0.4
mm
Adâncimea max imă de tăiere apmax 2 mm

Cuțit pentru canal
5 17 Corp –
G3011-1010R -MX22 -2 [Photo]
[Dim Draw]
Detalii corp cuțit
Lățimea de tăiere s 0.8 mm
Lățimea maximă de tăiere smax 3.25 mm
Adâncimea max imă de tăiere Tmax 6 mm
Diametrul maxim de
prelucrare D2 10 mm
Înălțimea funcțională h=h 1 10 mm
Lățimea corpului b 10 mm
Lățimea funcțională f1 8.32 mm
Lungimea funcțională l1 120 mm
Consola maximă l4 28 mm

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciprian Florin M. BUCURICĂ
Ploiești, 2019 Pagina 31

Plăcuță –
MX22 -2E150N01-GD8
WSM23S [Photo]
[Dim Draw]
Detalii plăcuță
Adâncimea de tăiere s 1.5 mm
Raza la vârf r 0.1 mm
Adâncimea max imă de tăiere Tmax 5 mm
Diametrul maxim de
prelucrare D2 130 mm
Lungimea plăcuței l 22 mm
Avans minim per rota ṭie fmin 0.03 mm
Avans m axim per rota ṭie fmax 0.09 mm
Lățimea de tăiere minimă
sTol min -0.02 mm
Lățimea de tăiere maximă
sTol min 0.02 mm
Toleranță minimă lTol min -0.03 mm
Toleranță maximă lTol max 0.03 mm

6 4,5 Cuțit pentru lãrgire, alezare
Corp –
A12M -SCLCR06 [Photo]
[Dim Draw]
Detalii corp cuțit
Unghi de atac longitudinal κlongitudinal 95 °
Dimensiunea plăcuței 06
Diametrul minim al găurii Dmin 16 mm
Diametrul corpului d1 12 mm
Inălṭimea corpului h 11mm
Lățimea funcțională f 9 mm
Lungime a funcțională l1 150 mm
Unghi degajare γ 0 °
Unghiul de înclinare λS -7.32 °

Plăcuță –
CCMT060208-PF
WPP10S [Photo]
[Dim Draw]
Detalii plăcuță
Cerc înscris d 6.35 mm
Lungimea de tăiere l 6.45 mm
Grosime pl ăcuță s 2.38 mm
Unghiul de înclinare α 7 °
Raza la vârf r 0.8 mm
Avans minim per rota ṭie fmin 0.09 mm
Avans m axim per rota ṭie fmax 0.35 mm
Adâncimea minimă de tăiere apmin 0.3 mm
Adâncimea max imă de tăiere apmax 2 mm

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciprian Florin M. BUCURICĂ
Ploiești, 2019 Pagina 32

7 3 Cuțit pentru gãurire
Corp –
A1211-14.25 [Photo]
[Dim Draw]
Detalii corp cuțit
Dimensiunea de tăiere Dc 14,25 mm
Diametrul cozii d1 14,25 mm
Lungimea total ă l1 169 mm
Lungimea de tăiere l2 114 mm
Lungimea util ă Lc 99 mm
Lungimea de început 4.28 mm
Unghiul de tăiere σ 118 °
Părṭi de t ăiere efectiv ă 2

8
18 Cuțit pentru finisare
Corp –
SRDCN1212F06 [Photo]
[Dim Draw]
Detalii corp cuțit
Dimensiunea plăcuței 06
Înălțimea funcțională h=h 1 12 mm
Lățimea corpului b 12 mm
Lățimea funcțională f 6 mm
Lungime a funcțională l1 80 mm
Unghi degajare γ 0 °
Unghiul de înclinare λS 0 °
Consola maximă l4 12 mm

Plăcuță –
RCMT0602M0- RP4
WPP10S [Photo]
[Dim Draw]
Detalii plăcuță
Cerc înscris d 6 mm
Grosime pl ăcuță s 2.38 mm
Unghiul de înclinare α 7 °
Raza la vârf r 3 mm
Avans minim per rota ṭie fmin 0.08 mm
Avans m axim per rota ṭie fmax 0.5 mm
Adâncimea minimă de tăiere apmin 0.6 mm
Adâncimea max imă de tăiere apmax 2.5 mm

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciprian Florin M. BUCURICĂ
Ploiești, 2019 Pagina 33

3.5 Determinarea parametrilor opera țiilor de prelucrare mecanică a piesei ș i a
normelor tehnice de timp

Pentru realizare a așchieri i metalelor sunt necesare , următoarele mișcări:
 mișcarea principală de așchiere
 mișcările de avans
Regimurile de așchiere reprezint ă un ansamblu de condi ții care d etermin ă cadrul necesar
desfășurării procesului de așchiere. Din acest ansamblu, o deosebit ă importan ță prezint ă factori i
cunoscuț i sub denumirea de parametri i regimului de a șchiere cum sunt: ad âncimea de aș chiere t,
avansul s, viteza de aș chiere v.
Alegerea regimului optim de a șchiere se face pe baza a dou ă criterii:
 al productivit ății maxime pentru opera ția considera tă
 al costului minim pentru opera ția considerată
Folosirea unuia sau altuia din aceste două criterii, la alegerea regimului de așchiere se face
după scopul urm ărit de opera ția dat ă: productivitate sau economie.
Metoda clasică de stabilire a regimului de a șchiere cuprind e următoarele etape:
– alegerea sculei aș chietoare , în func ție de natura și de propriet ățile fizico -mecanice ale
semifabricatului, astfel î ncât acest a să poat ă realiz a prelucr area în condi țiile date;
– stabilirea durabilităț ii sculei fie din c alcul, fie din normative, în func ție de sec țiunea
corpului sculei, calitatea materialului de prelucrat ș i a sculei de principiu;
– stabilirea ad âncimii de a șchiere și a num ărului de treceri astfel î ncât să fie asigurat ă
folosirea ra țional ă a sculei ș i a puterii ma șinii unelte.
La opera ția de strunjire de finisare la stabilirea ad âncimii de a șchiere trebuie să se aib ă în
vedere asigurarea condi țiilor de precizie ș i rugozitate impuse.
Avansurile pentru strunjirea de finisare se aleg în funcț ie de calitatea sup rafeței prelucrate ș i
de raza la v ârf a cu țitelor.
Viteza de a șchiere se stabileș te în func ție de mater ialul semifabricatului, materialul p ărții
active a sculei , adâncimea și avansul de așchiere stabilite anterior , durabiliatea sculei a șchietoare,
posibilit ățile ma șinii a șchietoare.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciprian Florin M. BUCURICĂ
Ploiești, 2019 Pagina 34

Tabel 3.1 9 Parametrii regimului de a ṣchiere ṣi norma tehnicã de timp [5] OPERAȚIA
AȘEZAREA
FAZA
Dimensiunea
suprafeței
Lungimea
suprafeței
Parametrii regimului de așchiere Componentele normei tehnice de timp
Norma
de timp
NT Tb Timp auxiliar, Ta
Tdt Tdo Ton Tpi/n i
t (aP)
mm

s (f n)
mm/ro
t
n
rot/min v (v C)
m/min Ta1 Ta2 Ta3 Ta4 Total
II A 2 45,5 38 1 4,5 1,55 3000 142 0,0084 0,90 1,00 0,44 0,49 2,83 0,0003 0,0002 0,156
3 Ø14,25 45,5 1 14,25 0,194 465 20,8 0,605 – 0,63 0,06 0,12 0,81 0,012 0,006 0,078
4 Ø16,50 45,5 1 1,12 0,229 3000 156 0,0784 – 0,95 0,55 0,45 1,95 0,0031 0,0022 0,112
5 Ø17 45,5 1 0,5 0,236 3000 160 0,0693 – 0,30 0,55 0,45 1,30 0,0028 0,0019 0,075
6 Ø32,5 21,5 1 2,75 1,55 1390 142 0,0129 – 0,45 0,55 0,35 1,35 0,0005 0,0004 0,075
7 Ø33,5 2,5 1 2,25 1,55 1350 142 0,0020 – 0,30 0,55 0,35 1,20 0,0001 0,0001 0,066
Norma de timp pentru așezarea A 0,776 9,44 0,0188 0,011 0,562 0,058 10,87
B 8 41 32 1 4,5 1,55 3000 142 0,0084 0,90 0,30 0,44 0,49 2,13 0,0003 0,0002 0,118
9 Ø31,5 16 1 3,25 1,55 1440 142 0,0096 – 0,30 0,55 0,35 1,20 0,0004 0,0003 0,067
10 Ø23,5 2 2 1,62 0,229 3000 221 0,0070 – 0,95 0,45 0,45 1,85 0,0002 0,00022 0,127
11 Ø27,5 8 2 1 0,229 3000 259 0,0259 – 0,25 0,45 0,45 1,15 0,0006 0,0005 0,089
Norma de timp pentru așezarea B 0,051 6,33 0,0015 0,0012 0,401 0,058 6,84
Total componente și norma de timp pentru operația II 0,827 15,77 0,0203 0,0122 0,963 0,116 17,71
IV A 12 40,5 16 1 0,5 0,101 3000 297 0,0543 0,60 0,90 0,44 0,49 2,43 0,0022 0,0015 0,137
13 Ø31 16 1 0,5 0,101 3000 292 0,0552 – 0,25 0,55 0,35 1,15 0,0022 0,0015 0,066
14 Ø33 2,5 1 0,5 0,101 3000 311 0,0089 – 0,25 0,55 0,35 1,15 0,0004 0,0003 0,064
15 Ø28 8 1 0,5 0,0711 3000 264 0,0387 – 0,90 0,55 0,45 1,90 0,0015 0,0011 0,107
16 Ø24 2 1 0,5 0,0711 3000 226 0,0099 – 0,25 0,55 0,45 1,25 0,0004 0,0003 0,069
Norma de timp pentru așezarea A 0,167 7,88 0,0067 0,0047 0,443 0,058 8,56
B 17 Ø24 1,5 2 1,5 0,06 2290 173 0,067 0,60 1,20 1,10 0,70 3,60 0,0027 0,0019 0,262
18 Ø25 6 6 2,24 0,549 3000 514 0,046 – 1,20 1,10 0,70 3,00 0,0018 0,0013 0,470
19 Ø32 21,5 1 0,5 0,101 3000 302 0,074 – 0,40 0,55 0,35 1,30 0,0030 0,0021 0,076
20 Ø24 2,5 7 1,037 0,271 3000 516 0,042 – 0,30 0,55 0,35 1,20 0,0017 0,0012 0,250
22 40 0,5 1 0,5 0,101 3000 292 0,054 – 0,30 0,44 0,49 1,23 0,0022 0,0015 0,071
Norma de timp pentru așezarea B 0,283 10,33 0,0114 0,008 1,129 0,058 11,82
Total componente și norma de timp pentru operația IV 0,45 18,21 0,0181 0,0127 1,572 0,116 20,38
Norma de timp totală 38,09’=0 ,635h

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciprian Florin M. BUCURICĂ
Ploiești, 2019 Pagina 35

3.6 Calculul principalilor indicatori tehnico- economici ai fabricației

Unul din indicatorii de bază ce caracterizează calitatea activității unei întreprinderi este costul
de producție pe unitatea de produs.
Costul de producție reprezintă valoarea bănească a materialelor, manoperii și a tuturor
celorlalte cheltuieli pe care l e necesită realizarea unui produs.
Determinarea costului de producție se realizează prin calculul succesiv al valorii
componentelor sale:
a) Costul materialelor , Cm se determină cu relația:
𝐶𝐶𝑚𝑚=�𝑀𝑀𝑠𝑠𝑠𝑠𝑃𝑃𝑚𝑚−�𝑀𝑀𝑠𝑠𝑠𝑠−𝑀𝑀𝑝𝑝�𝑃𝑃𝑑𝑑𝑑𝑑𝑠𝑠��1+𝑃𝑃𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎
100� (3.2)
în care:
Msf – reprezintă masa semifabricatului [ kg]; M sf = 0.438 kg;
Mp – masa piesei [ kg]; M p = 0.108 kg;
Pm – prețul unitar al materialului [lei/kg ]; Pm = 4 lei/kg;
Pdes – prețul de vânzare al deșeurilor [ lei/kg ]; Pdes = 1 leu/kg;
Papr – cota cheltuielilor de aprovizionare [%]; valori uzuale: 5.. .15 %, se adoptă P apr = 10%;
Relația (1) devine:
𝐶𝐶𝑚𝑚=[0.438kg ×4lei/kg−(0.438 𝑘𝑘𝑘𝑘−0.108 𝑘𝑘𝑘𝑘 )×1𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙/𝑘𝑘𝑘𝑘 ]�1+10
100�= 1.56 lei

b) Cheltuieli cu manopera directă (salarii); se calculează cheltuielile Si cu salarizarea
operatorului pentru fiecare operație i :
𝑆𝑆𝑖𝑖=𝑁𝑁𝑡𝑡𝑖𝑖𝑆𝑆ℎ𝑖𝑖
60�1+𝐶𝐶𝐶𝐶𝑆𝑆+𝐶𝐶𝐶𝐶𝑆𝑆𝑆𝑆+𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶+𝑖𝑖𝑚𝑚𝑝𝑝𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑡𝑡
100� (3.3)
în care:
Nti – reprezintă norma de timp la operația i [min/buc];
Ntsd – norma de timp la operația de strunjire de degroșare [ min/buc ];
Ntsf – norma de timp la operația de strunjire de finisare [ min/buc ];
Sh i – salariul tarifar orar al operatorului [lei/oră];
CAS – contribuția angajatorului la Asigurările Sociale; CAS = 25 %;
CASS – contribuția angajatorului la Asigurările Sociale de Sănătate; CASS = 10 %;
CAM – contribuția angajatorului la fondul de risc; CAM = 2,25 %;
Impozit 10%
 Pentru operația de strunjire de degroșare avem:
Si=NtsdShi
60�1+CAS+CASS+CAM+impozit
100�=0.29512
60�1+3+1.2+0.27+1.2
100�=0.062 lei/ operație.
unde:
𝑁𝑁𝑡𝑡𝑠𝑠𝑠𝑠= 17,71
60=0.295 ℎ ;

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciprian Florin M. BUCURICĂ
Ploiești, 2019 Pagina 36

𝑆𝑆ℎ𝑖𝑖=12 lei/h;
𝐶𝐶𝐶𝐶𝑆𝑆=25% ×𝑆𝑆ℎ𝑖𝑖=3 lei/h;
𝐶𝐶𝐶𝐶𝑆𝑆𝑆𝑆=10% ×𝑆𝑆ℎ𝑖𝑖=1.2 lei/h;
𝐶𝐶𝐶𝐶𝑀𝑀=2.25% ×𝑆𝑆ℎ𝑖𝑖=0.27 lei/h;
𝑖𝑖𝜇𝜇𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 =10% ×𝑆𝑆ℎ𝑖𝑖=1.2 lei/h.
 Pentru operația de strunjire de finisare avem:
𝑆𝑆𝑖𝑖=𝑁𝑁𝑡𝑡𝑠𝑠𝑠𝑠𝑆𝑆ℎ𝑖𝑖
60�1+𝐶𝐶𝐶𝐶𝑆𝑆+𝐶𝐶𝐶𝐶𝑆𝑆𝑆𝑆+𝐶𝐶𝐶𝐶𝑀𝑀+𝑖𝑖𝜇𝜇𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖
100�
𝑆𝑆𝑖𝑖=0.34015
60�1+3.75+1.5+0.338+1.5
100�=0.091 lei/operație .
unde:
𝑁𝑁𝑡𝑡𝑠𝑠𝑠𝑠= 20.38
60=0.340 ℎ ;
𝑆𝑆ℎ𝑖𝑖=15 lei/h;
𝐶𝐶𝐶𝐶𝑆𝑆=25% ×𝑆𝑆ℎ𝑖𝑖=3.75 lei/h;
𝐶𝐶𝐶𝐶𝑆𝑆𝑆𝑆=10% ×𝑆𝑆ℎ𝑖𝑖=1.5 lei/h;
𝐶𝐶𝐶𝐶𝑀𝑀=2.25% ×𝑆𝑆ℎ𝑖𝑖=0.338 lei/h;
𝑖𝑖𝜇𝜇𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 =10% ×𝑆𝑆ℎ𝑖𝑖=1.5 lei/h.
c) Costul de secție CSj se calculează pentru toate operațiile i care se realizeaza în secția
respectivă j:
𝐶𝐶𝑆𝑆𝑗𝑗=∑𝑆𝑆𝑖𝑖 �1+𝑅𝑅𝑆𝑆𝑗𝑗
100� (3.4)
în care R Sj reprezintă regia secției prin care se iau în considerație toate cheltuielile care se fac în secție
pentru obținerea produsului; se determină de serviciul contabilitate, iar valori uzuale pentru secțiile
de prelucrări mecanice sunt RSj = 300 … 500%, în funcție de complexitatea dotărilor și de mărimea
secției, iar pentru secțiile de tratamente termice, deformari plastice, tu rnătorie .
RSj = 400…600%. Se adoptă: R Sj = 400%.
∑𝑆𝑆𝑖𝑖=0.062 +0.091 =0.153 lei.
Astfel relația (3) devine:
𝐶𝐶𝑆𝑆𝑗𝑗=∑𝑆𝑆𝑖𝑖 �1+𝑅𝑅𝑆𝑆𝑗𝑗
100�=0.153�1+400
100�=0.765 lei.
d) Costul total de secție C S (pentru toate secțiile care contribuie la realizarea produsului):
𝐶𝐶𝑆𝑆=𝐶𝐶𝑚𝑚+∑𝐶𝐶𝑆𝑆𝑗𝑗 (3.5)
𝐶𝐶𝑆𝑆=1.56+0.765 =2.325 lei.
e) Costul de producție , Cp :
𝐶𝐶𝑝𝑝=𝐶𝐶𝑠𝑠�1+𝑅𝑅𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖
100� (3.6)

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciprian Florin M. BUCURICĂ
Ploiești, 2019 Pagina 37

în care, R int reprezintă regia întreprinderii, și ține seama de toate cheltuielile realizate la nivelul
societații comerciale pentru obținerea produsului; se determina de serviciul contabilitate, iar valorile
uzuale sunt Rint = 10…40%.Se adoptă: R int = 30%.
𝐶𝐶𝑝𝑝=2.325�1+30
100�=3.02 lei.
Pentru creșterea productivității prelucrării mecanice este deosebit de importantă reducerea
timpului auxiliar; acest lucru se poate aplica folosind indicatorul de continuitate a funcționării mașinii -unelte cu relația :
𝐼𝐼𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶 =𝑡𝑡𝑏𝑏
𝑡𝑡𝑜𝑜=𝑡𝑡𝑏𝑏
𝑡𝑡𝑏𝑏+𝑡𝑡𝑎𝑎 (3.7)
în care:
tb – reprezintă timpul de bază [min];
top – timpul operativ [ min].
 Pentru operația de strunjire de degroșare se obține:
𝐼𝐼𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝑑𝑑𝑑𝑑𝐶𝐶𝐶𝐶𝑖𝑖𝑠𝑠𝐶𝐶𝐶𝐶𝑑𝑑=𝑡𝑡𝑏𝑏
𝑡𝑡𝑜𝑜=𝑡𝑡𝑏𝑏
𝑡𝑡𝑏𝑏+𝑡𝑡𝑎𝑎=0.827
0.827+15.77=0.05.
 Pentru operația de strunjire de finisare se obține:
𝐼𝐼𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝑠𝑠𝑖𝑖𝐶𝐶𝑖𝑖𝑠𝑠𝐶𝐶𝐶𝐶𝑑𝑑=𝑡𝑡𝑏𝑏
𝑡𝑡𝑜𝑜=𝑡𝑡𝑏𝑏
𝑡𝑡𝑏𝑏+𝑡𝑡𝑎𝑎=0.45
0.45+18.21=0.024.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciprian Florin M. BUCURICĂ
Ploiești, 2019 Pagina 38

CAPITOLUL 4 . STUDIUL PRIVIND EFICIENȚA LINIEI DE AMBALARE

Instalațiile de transport continuu care asigură transportul fără întrerupere al unui flux continuu
de sarcini fie materiale vă rsate, fie sarcini individuale, între două puncte, poart ă denumi rea de
conveioare sau transportoare.
Din punct de vedere al principiului lor de funcționare aceste instalații pot fi împărțite în
două categorii [ 3]:
 transportoare cu organ flexibil de tracțiune:
 transportoare cu bandă;
 transportoare cu plăci;
 transportoare cu lanțuri portante;
 transportoare cu cărucioare;
 transportoare cu raclete;
 transportoare cu cupe;
 transportoare cu leagăne;
 transportoare cu cabluri portante;
 transportoare suspendate;
 elevatoare.
 transportoare fără organ flexibil de tracțiune:
 transportoare cu rulouri;
 transportoare cu melc;
 transportoare oscilante;
 transportoare pneumatice;
 transportoare hidraulice;
 transportoare gravitaționale .
La transportoarele din prima categorie, organul flexibil de tracțiune poate fi în același timp și
purtătorul sarcinii, un exemplu fiind transportorul cu bandă la care banda de lucru servește atât la
tracțiunea unor organe care poartă sarcina, cât și la susținerea sarcinii.
Transportoarele fără organ flexibil de tracțiune realizează deplasarea sarcinii prin diferite moduri,
variate și care vor fi studiate pentru fiecare caz în parte [ 2].
Din punct de vedere al direc ției de mișcare, fiecare din cele două categorii de mai sus se
pot subdivide în [2]:
 transportoare care lucrează mai ales pe orizontală sau care urcă și coboară sub un unghi
redus, mai mic decât unghiul de alunecare a materialului transportat

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciprian Florin M. BUCURICĂ
Ploiești, 2019 Pagina 39

 transportoare care lucrează mai ales pe verticală sau cu înclinări mici față de verticală;
 transportoare care pot lucra sub orice unghi, realizând trasee complexe în spațiu.
Instalațiile de transport continuu au un rol determinant în mecanizarea și automatizarea
proces elor de producție.
În cadrul societãṭ ii ˝S.C. CRAMELE HALEWOOD S.A.˝ una dintre cele mai importante
instalații de transport ar putea fi asigurată de transportorul cu bandă.
În urma elaborării tehnologiei de fabricație a piesei bucșă antrenare din capitolul anterior
precum și stabilirea costului de producție a respectivei piese, conform www.selftrust.ro , se va analiza
eficiența a trei ti puri de transportoare atât din punct de vedere tehnic cât și economic.
Cele trei tipuri de transportoare sunt prezentate comparativ în tabelul 4.1 de mai jos :

Tabelul 4.1
Nr.
crt.
Transportor cu band ã Transportor pe curele Transportor pe pat de role

Elemente componente
(buc.) Preṭ(lei
f.T.V.A/b
uc) Total
1×2 Elemente
componente
(buc.) Preṭ(lei
f.T.V.A /b
uc) Total
4×5 Elemente
componente
(buc.) Preṭ (lei
f.T.V.A/bu
c) Total
7×8
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 Bucṣ ã manson1(8buc) 1,75 14,00 Bucṣã
manson1(12buc) 1,75 21,00 Bucṣã
manṣon1(36buc) 1,75 63,00
2 Bucṣã manson2
(8buc) 1,60 12,80 Bucṣã manson
2(12buc) 1,60 19,20 Bucṣã manṣon 2
(36buc) 1,60 57,60
3 Bucṣã conector3
(4buc) 2,98 11,92 Bucṣã
conector3( 6buc) 2,98 17,88 Bucṣã conector 3
(18buc) 2,98 53,64
4 Bucṣã antrenare
(4buc) 3,02 12,08 Bucṣã
conector4( 30buc) 2,05 61,50 Bucṣã antrenare
(18buc) 3,02 54,36
5 Rulment metric 7001-
12x28x8 (8buc) 90,00 720,00 Bucṣ ã antrenare
(6buc) 3,02 18,12 Rulment metric
7001-
12x28x8( 36buc) 90,00 3.240,00
6 Barã (4buc) 18,56 74,24 Rulment metric
7001-
12x28x8( 12buc) 90,00 1.080,00 Barã (18buc) 18,56 334,08
7 Rolã (4buc) 14,23 56,92 Barã (6buc) 18,56 111,36 Rolã (18buc) 14,23 256,14
8 Curea transmisie
(2buc) 59,96 119,92 Rolã (6buc) 14,23 85,38 Curea transmisie
(18buc) 17,11 307,98
9 Bandã cauciuc (1buc) 418,12 418,12 Curea transmisie
(15buc) 34,15 512,25 Cadru suport,
picioare (1buc) 1.396,30 1.396,30
10 Cadru suport, picioare
(1buc) 1.396,30 1.396,30 Cadru suport,
picioare (1buc) 1.396,30 1.396,30 Motor electric
(1buc) 2.817,42 2.817,42
11 Motor electric (1buc) 2.817,42 2.817,42 Motor electric
(1buc) 2.817,42 2.817,42 Reductor coaxial
(1buc) 1.098,71 1.098,71
12 Reductor coaxial
(1buc) 1.098,71 1.098,71 Reductor coaxial
(1buc) 1.098,71 1.098,71 Șurub M12x1.75×60
(56buc) 1,33 74,48
13 Șurub M12x1.75×60
(56buc ) 1,33 74,48 Șurub
M12x1.75×60(56bu
c) 1,33 74,48 Șurub
M8x80( 42buc) 0,90 37,80
14 Șurub M 8×80( 17buc) 0,90 15,30 Șurub
M8x80(18buc) 0,90 16,20 – – –
Total cost 6.842,21 Total cost 7.329, 80 Total cost 9.791,51

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciprian Florin M. BUCURICĂ
Ploiești, 2019 Pagina 40

Plecând de la obiectul de activitate al societ ăṭii ˝S.C. CRAMELE HALEWOOD S.A.˝ ṣi
anume fabricarea și comercializarea de băuturi alcoolice se va eviden ṭia câteva aspecte tehnice legate
de îmbutelierea, ambalarea ṣ i transportul produselor finite c ătre paletizare respectiv distribu ṭia
acestora mai departe că tre clien ṭii finali[1]:
 îmbutelierea b ăuturii alcoolice se realizeaz ă în recipiente -sticlă cu o capacitate de 750ml;
 ambalarea sticlelor este realizată în cutii de carton cu o capacitate maxim ă de 6 sticle
respectiv dimensiunea de 255mm x 117 mm x 320 mm (Lxlxh);
 paletizarea cutiilor este efectuat ă pe europale ṭi având dimensiunea de 1200mmx800mm
(Lxl) ;
 numărul de oameni pe linie: 12 pers. ;
 sticle ṭ mbuteliate in 8 ore:18.000 buc;
 viteza liniei: aprox. 2500st/h;
 timpul de câ nd sticlele sunt puse în bax ṣi baxul pe palet: aprox. 90 secunde.
 capacitatea de î mbuteliere: 4.500.000 sticle/an.
De men ṭionat faptul c ă societatea ˝S.C. CRAMELE HALEWOOD S.A.˝ îṣi aprovizioneaz ă
cele trei depozite proprii din ṭ ară în punctele Timi ṣoara (DC1 cu un necesar de 2800 kg produs finit ),
Sibiu (DC2 cu un necesar de 2300 kg produs finit ) ṣi Bac ău (DC3 cu un necesar de 2200 kg produs
finit) în veder ea satisfacerii cât mai optime ṣ i în timp real a clien ṭilor finali, opera ṭie care se
realizează defectuos din cauza întârzieri lor datorate fluxului de produc ṭie. Aceste efecte se regãsesc
în costuri ridicate de transport: DC1 – 3200 lei, DC2- 2200 lei, DC3 – 1900 lei .
Aspectele tehnice prezentate mai sus se pot duce la o bun ă îndeplinire în condi ṭiile în care
este realizat ă buna func ṭionare a tran sportorului ce face conexiunea î ntre lini a de îmbuteliere ṣ i
paletizarea produsului finit.

Fig.4.1 Linia de î mbuteliere [1]

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciprian Florin M. BUCURICĂ
Ploiești, 2019 Pagina 41

In acest moment fluxul tehnologic al produc ṭiei între sectorul de îmbuteliere respectiv
ambalare ṣ i sectorul de paletizare este asigurat de un transportor pe pat de role.
Componenṭ a acestui tip de transportor este dat ă de patul de role compus din role cu o l ăṭime
de 295 mm avand montate la capetele lor douã ro ṭi din ṭate iar angrenarea acestora realizâ ndu-se cu
ajutorul unui lan ṭ de transmisie.

Fig 4.2 Transportor pe pat de role
Problema legat ă de acest transportor este dat ă de faptul c ăa prezint ă o uzur ă foarte mare,
uzura regasit ă în angrenajul ro ṭilor din ṭate, lan ṭul de transmisie ṣ i implicit în buna func ṭionare a
acestuia. Aceste probleme prezint ă un risc foarte mare î n deterioararea produsului finit ṣ i anume:
1. din cauza uzurii compone ntelor pe care o prezint ă transportorul se produc de nenum ărate
ori blocaje bruste î n func ṭionarea acestuia;
2. prezen ṭa acestor blocaje pot duce la că derea efectiv ă a produsului finit de pe bandă sau
prinderea unuia dintre col ṭurile ambalajului din componenṭ a produsului finit î ntre rolele
transpo rtorului.

Fig 4.3 Rolele transportoare

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciprian Florin M. BUCURICĂ
Ploiești, 2019 Pagina 42

O alt ă problem ă este legat ă de poluarea fonic ă a acestui transportor , poluar e ce de multe ori
induce neatenṭ ie în operarea sarcinilor de c ătre persoanel e responsabile liniei de produc ṭie.
De remarcat faptul c ă pentru a realiza transmiterea produsului finit de pe banda
transportorului c ătre sectorul de paletizare este nevoie de 4 persoane responsabile cu aceast ă opera ṭie.

Fig 4.3 Trecerea produsului finit c ătre paletizare

De subliniat faptul c ă timpul de când sticlele sunt puse în bax ṣ i baxul pe palet este realizat î n
150 de secunde în condi ṭiile utiliz ării acestui tip de transportor ceea ce duce la o î mbuteliere de
aprox.13.000st la 8 ore.
Raportat la func ṭionarea în condi ṭii optime cu o capacitate maxim ă de 18.000 st la 8 ore se
constat ă o scădere a î mbutelierii produsului finit implicit a capacit ăṭii de produc ṭie a secṭ iei astfel:
a) se determin ă fondul de timp pe linie cu rela ṭia:
Td/an = zl/an*n s*ds*(1- îa)-tr (4.1)
în care:
zl/an – numărul de zile lucrătoare pe an (se consideră 250 zile lucrătoare/an) ;
ns – numărul de schimburi de lucru/zi (un singur schimb de lucru cu 5 zile/s ăptămână);
ds – durata unui schimb de lucru/zi (8 ore/zi) ;
îa – coeficientul de întreruperi ac cidentale (se consideră 0. 2);
tr – timpul aferent reparațiilor (250ore/an) .
Td/an=250*1*8*0.8- 250 = 1 350 ore disponibile/an/linie .
b) se determin ă capacitatea de produc ṭie pe linie cu rela ṭia:
Cpi = n pi ⋅ tdi (4.2)
în care:
npi – norma tehnic ã de produc ṭie exprimatã prin produc ṭia maximă ce poate fi ob ṭinută la
utilajul i în unitatea de timp;

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciprian Florin M. BUCURICĂ
Ploiești, 2019 Pagina 43

tdi – fondul maxim de timp disponibil corespunz ãtor perioadei pentru care se calculeazã
capacitatea de producṭ ie (perioada de plan).
Cpi = 2500*1350=3.375.000 sticle/an
c) capacitatea de produc ṭie a sectiei se determin ã cu relaṭ ia:
Cps = m i * C pi (4.3)
unde:
mi – numărul de linii omogene d.p.d.v. tehnologic.
Cps =1*3.375.000=3.375.000 sticle/an
d) coeficientul de utilizare a capacit ăṭii de produc ṭie se calculează cu rela ṭia:
KCp = Qp
Cpg (4.4)
unde:
Qp – produc ṭia prevazut ă a se realiza;
Cpg – capacitatea d e produc ṭie pus ă în func ṭiune î n perioada de plan.
KCp = 4.500.000
3.375.000*100= 133.33%
Se observ ă o scădere a capacit ăṭii de produc ṭie cu un deficit de 33%.
Toate problemele legate de transportorul pe pat de ro le prezentate mai sus duc la
neÎndeplinirea comenzilor la timp din partea clien ṭilor finali , ceea ce implică o pierdere at ât
financiar ă prin rezilierea contractelor, creṣterea costurilor, scăderea vânzãrilor c ât ṣi o pierdere a
imaginii legate de marketing, concuren ṭă, cota de pia ṭă.
Toate acestea au dus la o analiză atât din punct de vedere tehnic cât ṣ i economic din partea
echipei manageriale asupra verigii slabe din cadrul liniei de productie ṣi anume transportorul pe pat
de role.
În urma analizei tabelului nr.4.1 alegerea a fost acorda tă transportorului cu ba ndă ceea ce
conduce la eficientizare a fluxului de produc ṭie ṣi la fluidizare a distribu ṭiei produselor finite c ătre
clien ṭii finali.
Aceast ă alegere s -a reflectat î ntr-o reducere a cheltuielilor legate de transport cu 10% astfel:
DC1 -2880 lei, DC2- 1980 lei, DC3 – 1710 lei dar ṣi a reducerii foarte mare a num ărului de ore
alocate reparaṭ iilor respectiv a coeficientului de î ntreruperi accidentale , ceea ce a condus la
următoarea evolu ṭie:
a) se determin ă fondul de timp pe linie cu rela ṭia:
Td/an = zl/an*n s*ds*(1- îa)-tr (4.5)
în care:
zl/an – numărul de zile lucrătoare pe an( se consideră 250 zile lucrătoare/an) ;
ns – numărul de schimburi de lucru/zi (un singur schimb de lucru cu 5 zile/s ăptămână);

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciprian Florin M. BUCURICĂ
Ploiești, 2019 Pagina 44

ds – durata unui schimb de lucru/zi (8 ore/zi);
îa – coeficientul de întreruperi accidentale (se consideră 0. 05);
tr – timpul aferent reparațiilor (50ore/an).
Td/an=250*1*8*0.95- 50 = 1 850 ore disponibile/an/linie .
b) se determin ă capacitatea de produc ṭie pe linie cu rela ṭia:
Cpi = n pi * t di (4.6)
în care:
npi – norma tehnic ă de produc ṭie exprimată prin produc ṭia maximă ce poate fi ob ṭinută la
utilajul i în unitatea de timp;
tdi – fondul maxim de timp disponibil corespunz ător perioadei pentru care se calculează
capacitatea de producṭ ie (perioada de plan).
Cpi = 2500*1850= 4.625.000 sticle/an
c) capacitatea de produc ṭie a secṭ iei se determin ă cu relaṭ ia:
Cps = m i * C pi (4.7)
unde:
mi – numărul de linii omogene d.p.d.v. tehnologic.
Cps =1*4.625.000= 4.625.000 sticle/an
d) coeficientul de utilizare a capacit ăṭii de produc ṭie se calculeazã cu rela ṭia:
KCp = Qp
Cpg (4.8)
unde:
Qp – produc ṭia prevazut ă a se realiza;
Cpg – capacitatea de producṭ ie pus ă în func ṭiune î n perioada de plan.
KCp = 4.500.000
4.625.000*100= 97.30%
Se observ ă o creṣ tere a capacit ăṭii de produc ṭie înregistrâ ndu-se chiar un excedent al acesteia.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciprian Florin M. BUCURICĂ
Ploiești, 2019 Pagina 45

CAPITOLUL 5 . NORME DE S ĂNĂTATE ȘI SECURITATE OCUPAȚIONAL Ă
ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

5.1 Generalită ṭi

Art. 6. – Lucrătorii care efectuează activități de muncă legate de producerea materialelor plastice
trebuie să aibă pregătirea profesională corespunzătoare locului de muncă respectiv.
Art. 7. – Selecția și repartizarea personalului pe locuri de muncă, din punctul de vedere al stării de
sănătate și al aptitudinil or, se realizează prin examen medical și psihologic conform prevederilor ela borate
de Ministerul Sănătății.

5.1.1 Instruirea personalului

Art. 8. – Organizarea și desfășurarea activității de instruire a lucrătorilor în domeniul securității
muncii se realizează în conformitate cu prevederile Normelor generale de protecție a muncii.
Art. 9. – Conducerea agenților economici va asigura că lucrătorii să fie informați corespunzător
asupra riscurilor existente în procesele de muncă și asupra măsurilor tehnice, organizatorice și de
autoprotecție pentru prevenirea acestora.
Art. 10. – (1) Este obligatoriu ca persoanele juridice și fizice, pe lângă prevederile prezentelor
norme, să elaboreze instrucțiuni proprii de securitate a muncii care cuprind măsuri v alabile pentru
condițiile concrete de desfășurare a activităților.
(2) Este obligatoriu că instrucțiunile proprii de securitate a muncii să fie aduse la
cunoștință lucrătorilor.
Art. 11. – Este obligatorie amplasarea indicatoarelor de securi tate în toate zonele în care persistă
riscuri de accidente de muncă sau îmbolnăvire profesională.

5.1.2 E chipament individual de protecṭie

Art. 12. – Dotarea lucrătorilor cu echipament individual de protecție și alegerea sortimentelor se
face în conformitate cu prevederile "Normativului – cadru de acordare și utilizare a echipamentului
individual de protecție" aprobat prin Ordinul Ministrului Muncii și Protecției Sociale nr.225/21.07.1995,
publicat În Monitorul Oficial nr.189/21.08.1995.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciprian Florin M. BUCURICĂ
Ploiești, 2019 Pagina 46

5.1.3 O rganizarea locului de munc ă

Art. 13. – Este obligatorie organizarea locului de muncă conform tehnologiei de lucru și
instrucțiunilor proprii de securitate a muncii.
Art. 14. – Este obligatorie menținerea curățeniei la locul de muncă și transportarea perma nentă a
deșeurilor de fabricație la locurile special amenajate.
Art. 15. – Organizarea și desfășurarea activității de prevenire și stingere a incendiilor se realizează
conform prevederilor normelor PSI în vigoare.
Art. 16. – Este interzisă păstrarea alimen telor și a hainelor sau servirea mesei în halele de
depozitare și fabricare a materialelor plastice.
Art. 17. – Este obligatoriu că lucrătorii să mănânce numai în încăperi special amenajate în acest
scop.

5.1.4 M icroclima la locurile de munc ă

Art. 18. – Este obligatoriu ca microclima la locurile de muncă să satisfacă parametrii proiectați,
respectând limitele admise prevăzute prin normele generale de protecție a muncii.
Art. 19. – Conducerea agenților economici are responsabilitatea supravegherii și cont rolului
expunerii la noxele din mediul de muncă și adaptării măsurilor de prevenire eficiente sub limitele admise.

5.1.5 I nstalaṭii electrice

Art. 25. – Pentru evitarea electrocutării prin atingere directă, utilajele vor fi în construcție închisă
cu gradul de protecție de cel puțin IP 55, iar atunci când acestea sunt în construcție deschisă se vor lua
măsuri ca toate piesele aflate sub tensiune să fie inaccesibile unei atingeri neintenționate.
Art. 26. – La executarea operațiilor la care există perico lul de electrocutare prin atingere directă se
utilizează mijloace de protecție verificate conform normelor energetice.
Art. 27. – La executarea operațiilor la care există pericolul de electrocutare prin atingere indirectă
toate echipamentele și instalațiil e electrice trebuie să fie legate la pământ.
Art. 28. – Toate părțile conducătoare ale instalațiilor electrice care nu fac parte din circuitele
curenților de lucru, dar care accidental pot ajunge sub tensiune, trebuie conectate la instalațiile de
protecție prin legare la pământ.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciprian Florin M. BUCURICĂ
Ploiești, 2019 Pagina 47

5.1.6 D epozitarea ṣi transportul materiilor prime

Art. 29. – Este obligatoriu ca în activitatea de depozitare a materiilor prime care se folosesc în
fabricarea materialelor termo și hidroizolante să se respecte prevederile următoarelor acte normative:
a) Norme generale de protecție a muncii .
b) Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea și transportul produselor
anorganice .
c) Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea și transportul produselor
organice (exclusiv petrochimice .)
d) Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare și cu mijloace
nemecanizate și depozitarea materialelor .
e) Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern.
f) Norme specifice de securitate a muncii pentru exploatarea și întreți nerea transportoarelor cu
bandă.
g) Prescripții tehnice ISCIR privind siguranta în funcționare a instalațiilor mecanice sub pres iune și
instalațiile de ridicat.
Art. 30. – Este interz isă depozitarea în același buncăr/rezervor a altor mate rii prime decât cea
etichetată.
Art. 31. – Este obligatorie marcarea prin semne convenționale pentru pericol a tuturor
rezervoarelor, conductelor sau ambalajelor care conțin substanțe toxice, inflamabi le sau explozive.
Art. 32. – Este interzis accesul la locul de descărcare și de depozitare a materiilor prime necesare
fabricării materialelor plastice al persoanelor care nu au nici o atribuție legată de aceste activități.
Normele specifice de securitate a muncii sunt reglement ări cu aplicabilitate națională care cuprind
prevederi minimal obligatorii pentru desfășurarea principalelor activități din economia națională, în
condiții de securitate a muncii .
Respectarea conținutului acestor prevederi nu absolvă agenții economici de răspundere pentru
prevederea și asigurarea oricăror altor măsuri de securitate a muncii, adecvate condițiilor concrete de
desfășurare a activității respectiv e.

5.2 Norme de tehnica securită ṭii muncii în cazul maṣ inilor unelte

5.2.1 Aspecte generale

Norme de tehnica securității muncii are în vedere atât protecția contra accidentelor cât și
reducerea efortului fizic depus de operator.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciprian Florin M. BUCURICĂ
Ploiești, 2019 Pagina 48

Mașinile – unelte sunt prevăzute din construcție cu dispozitive care realizează protecția
operatorului contra accidentelor, cât și cu elemente care realizează protecția contra suprasarcinilor.
Principalele surse de accidente a operatorilor mașinilor – unelte sunt: așchiile, particulele abrazive,
desprinderea unor piese în mișcare de rotație, el ectrocutarea.
Mașinile – unelte moderne lucrează cu viteze mari de așchiere și produc mari cantități de așchii la
temperaturi ridicate. Vitezele mari de așchiere, la turații ridicate ale semifabricatului trebuie să conducă la
utilizarea dispozitivelor de prindere și fixare sigure, rigide.
Pentru protecția operatorului se recomandă folosirea ecranelor transparente de protecție
confecționate din celuloid sau material plastic. Aceste ecrane permit supravegherea comodă a spațiului de lucru.
De asemenea, const rucțiile moderne ale mașinilor – unelte prevăd pornirea procesului de așchiere
numai după ce ecranul de protecție se află în poziția închis.
Ecranele de protecție se aduc în poziția de lucru prin rabatare sau prin glisare pe sine sau role.
Protecția operat orului împotriva prafului abraziv la mașini – unelte de rectificat, ascuțit și
polizoare se realizează cu instalațiile de absorție a particulelor abrazive extrem de fine.
Desprinderea pieselor din dispozitivele de prindere și fixare pot provoca accidente e xtrem de
grave. Acestea se pot produce în special la strunguri, unde se pot deșuruba universalele sau platourile la schimbarea rapidă a sensului de rotație. La sistemele moderne se utilizează sisteme de fixare care elimină
deșurubarea acestor dispozitive.
Prevenirea desfacerii dispozitivului de strângere, pneumatic sau hidraulic, se obține prin dotarea
sistemului de strângere cu aparataj care funcționează automat la scăderea presiunii, nepermițând desfacerea bacurilor sau frânarea automată a mașinii – unelte.
În scopul evitării accidentelor prin electrocutare, mașinile – unelte trebuie să fie legate la pământ.
Pentru iluminatul local se utilizează tensiune redusă.

5.2.2 N orme de tehnica securit ăṭii muncii în cazul maṣinilor – unelte de strunjit

În cazul mașinilor – unelte de strunjit se prevăd următoarele măsuri de protecție a muncii:
– îndepărtarea așchiilor se va realiza numai cu ajutorul cârligelor de îndepărtare a așchiilor;
– operatorul va fi echipat în timpul procesului de așchiere cu ochelari de protec ție, cu mănuși de
protecție;
– în cazul în care mașină – unealtă este dotată cu ecran de protecție aceasta se va utiliza pentru
protecție în timpul procesului de așchiere;
– măsurarea pieselor prelucrate se va efectua numai după oprirea completă a mișcării de rotație;
– operatorul va fi echipat cu o ținută adecvată de lucru;
– mașină – unealtă trebuie să fie prevăzută cu legarea la pământ;

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciprian Florin M. BUCURICĂ
Ploiești, 2019 Pagina 49

– îndepărtarea așchiilor acumulate la terminarea schimbului de lucru se va efectua cu instrumente
speciale;
– se va evita formarea așchiilor lungi (de curgere) prin utilizarea sculelor așchietoare cu o
geometrie adecvată .

5.2.3 Norme de tehnica securit ăṭii muncii în cazul maṣinilor – unelte de frezat

Măsuri de tehnica securității muncii la mașini- unelte de frezat :
– montarea și demontarea frezei se face cu mâinile protejate;
– fixarea pieselor pe mașină- unealtă de frezat se va executa cu dispozitive speciale de fixare sau
menghină;
– la operația de frezare, cuplarea avansului se face numai după pornirea frezei;
– la pornirea mașinii -unelte de frezat, se va decupla mai întâi avansul, apoi se va opri freza;
– în timpul funcționării mașinii – unelte de frezat, nu este permis ca pe masa de lucru să se afle
piese nefixate;
– în timpul înlocuirii roților de schimb, mașina de frezat va f i deconectată de la rețea;
– verificarea dimensiunilor pieselor fixate pe masa mașinii – unelte, precum și a calității suprafeței
prelucrate, se face numai după oprirea mașinii.

5.2.4 Norme de tehnica securit ăṭii muncii în cazul maṣinilor – unelte de găurit ṣi alezat

În cazul mașinilor – unelte de găurit și alezat se prevăd următoarele măsuri de protecție a
muncii:
– fixarea sigură a semifabricatului pe masa mașinii – unelte pentru utilizarea dispozitivelor de
prindere și fixare adecvate;
– îndepărtarea aș chiilor se va realiza numai cu ajutorul cârligelor de îndepărtare a așchiilor;
– utilizarea lichidului de răcire – ungere în scopul măririi duratei de funcționare a sculei
așchietoare prin limitarea regimului termic;
– fixarea corespunzătoare a sculelor așchietoare (mandrină, con Morse) pentru a evita
desprinderea lor în timpul așchierii;
– utilizarea echipamentului de protecție de către operator (îmbrăcăminte adecvată, utilizarea
dispozitivelor de îndepărtare a așchiilor, etc.);
– operația de măsurare a piesei se va efectua numai după oprirea completă a mișcărilor principale
și de avans ale mașinii – unelte.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciprian Florin M. BUCURICĂ
Ploiești, 2019 Pagina 50

5.2.5 Norme de tehnica securit ăṭii muncii în cazul maṣinilor – unelte de rectificat

În cazul mașinilor – unelte de rectificat se prevăd:
– fixarea sigură a discului abraziv prin utilizarea unor șaibe de protecție;
– se va verifica echilibrarea discului abraziv;
– se va utiliza ecranul de protecție în timpul procesului de așchiere;
– instalația de evacuare a microașchiilor trebuie să funcționeze la parametr ii proiectați.
În cazul mașinilor – unelte de mortezat se prevăd următoarele măsuri de protecție a muncii:
– fixarea sigură a semifabricatului pe masa mașinii -unelte pentru utilizarea dispozitivelor de
prindere și fixare adecvate;
– fixarea corespunzătoare a sculelor așchietoare pentru a evita desprinderea lor în timpul
așchierii;
– utilizarea echipamentului de protecție de către operator (îmbrăcăminte adecvată, utilizarea
dispozitivelor de îndepărtare a așchiilor etc.);
– operația de măsurare a piesei se va efect ua numai după oprirea completă a mișcărilor
principale și de avans ale mașinii – unelte.
În cazul mașinilor – unelte de găurit se prevăd următoarele măsuri de protecție a muncii:
– fixarea sigură a semifabricatului pe masa mașinii -unelte pentru utilizarea di spozitivelor de
prindere și fixare adecvate;
– îndepărtarea așchiilor se va realiza numai cu ajutorul cârligelor de îndepărtare a așchiilor;
– utilizarea lichidului de răcire – ungere în scopul măririi duratei de funcționare a sculei
așchietoare prin limitarea regimului termic;
– fixarea corespunzătoare a sculelor așchietoare (mandrină, con Morse) pentru a evita
desprinderea lor în timpul așchierii;
– utilizarea echipamentului de protecție de către operator (îmbrăcăminte adecvată, utilizarea
dispozitivelor de îndep ărtare a așchiilor, etc.);
– operația de măsurare a piesei se va efectua numai după oprirea completă a mișcărilor
principale și de avans ale mașinii – unelte .

5.3 Protec ṭia mediului

Perfecționarea și modernizarea proceselor tehnologice, utilizând cele mai noi cuceriri științifice,
au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu și pe cele energetice. Ca urmare a
industrializării și creșterii producției de bunuri au sporit mult materialele ce afectează mediul ambiant.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciprian Florin M. BUCURICĂ
Ploiești, 2019 Pagina 51

Mediul înconjurător apare c a o realitate pluridimensională care include nu numai mediul natural,
dar și activitatea și creațiile omului, acesta ocupând o dublă poziție: de ˝component ˝ al mediului și de
˝consumator ˝, de beneficiar al mediului.
Conceptul actual de ˝ mediu înconjurător ˝ are un caracter dinamic, care caută să cunoască, să
analizeze și să urmărească funcționarea sistemelor protejate în toată complexitatea lor.
În întreaga activitate a mediului înconjurător se urmărește nu numai folosirea rațională a tuturor
aceste resurse, ci și corelarea activității de sistematizare a teritoriului și localităților cu măsuri de protejare
a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de producție c ât mai puțin poluante și echiparea instalațiilor
tehnologice și a mijloacelor de transport gen eratoare de poluanți cu dispozitive și instalații care să prevină
efectele dăunătoare asupra mediului înconjurător, recuperarea și valorificarea optimă a substanțelor
reziduale utilizabile.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciprian Florin M. BUCURICĂ

Ploiești, 2019 Pagina 52

CONCLUZII

Tema acest ei lucrãri a constituit -o ˝Proiectarea fabricație i cilindrului din componenṭ a unei
benzi trasportoare cu studiul privind eficienṭ a liniei de ambalare˝ .
Scopurile lucrãrii au fost acelea de a evidenția te hnologia de fabricație a reperului bucșă
antrenare și prezenta principalele aspecte economice ṣi eficien tizarea fluxului tehnologic al liniei de
ambalare din cadrul societãṭ ii comerciale ˝S.C. C RAMELE HALEWOOD S.A ˝.
În cadrul tehnologiei de fabricație au fost prezentate caracteristicile materialului,
caracteristicile și dimensiunile semifabricatului, precum și structura pe operații, așezări și faze a procesului de fabricație pentru ˝piesa: bucșă antrenare˝ . În procesul de fabricație se folosesc scule cu
durabilitate ridicată, iar regimurile de așchiere s -au determinat prin metoda experimental -statistică cu
ajutorul unor standarde de stat sau tabele normative de adaosuri, alcătuite pe baza experien ței
practice, recomandate pentru condiții medii de producție.
Folosirea tabelelor normative de adaosuri accelerează procesul de proiectare tehnologică însă
nu prezintă garanția că adaosurile astfel stabilite sunt cele optime pentru condițiile concrete de prelucrare, deoarece adaosurile experimental -statistice sunt determinate fără a ține seama de traseul
tehnologic concret pentru uzinarea piesei respective, de modul în care se face așezarea semifabricatelor, la diferite operații și de erorile prelucrărilor anterioare.
Valorile experimental -statistice ale adaosurilor de prelucrare sunt în multe cazuri mai mari
decât cele strict necesare, deoarece ele corespund unor condiții de prelucrare la care adaosurile trebuie să fie acoperitoare pentru evitarea rebuturil or.
În ceea ce privește aspectele economice s- au calculat principalii indicatori tehnico -economici:
calculul materialului și costul operației.
Pe baza celor stabilite în cadrul lucrãrii rezultă că pentru fabricarea ˝bucșei antrenare ˝ trebuie
să se acorde o atenție deosebită proiectării tehnologiei de fabricație corecte, cu valorile parametrilor regimului de așchiere determinați experimental- statistic, precum și urmăririi aspectelor economice și
manageriale pentru realizarea unui produs competitiv la un preț scăzut, acest lucru ducând la creșterea rentabilității firmei producătoare.
Totodat ã din analiza celor trei tipuri de transportoare din cadrul lucrã rii s-a remarcat faptul cã
transportor ul cu band ã este cea mai bun ã alegere pentru optimizarea fluxului tehnologic din sectorul
de produc ṭie a societãṭ ii ˝S.C. CRAMELE HALEWOOD S.A˝ .

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Ciprian Florin M. BUCURICĂ

Ploiești, 2019 Pagina 53

BIBLI OGRAFIE

1. ***, suport documenta ṭie arhiv ă tehnic ă și contabilitate ˝S.C. CRAMELE HALEWOOD S.A˝
2. Hapenciuc M., Echipamente de transport în industria alimentarã, Editura F undației Universitare ˝Dunărea de
Jos˝ Galați , 2004
3. Bãisan I., Transport opera ṭional în agriculturã ṣi industria alimentarã , Universitatea Tehnică Gh. Asachi din
Iaṣi, Facultatea de Mecanicã, 2016
4. Vlase A. ș.a., Regimuri de așchiere adaosuri de prelucrare și norme tehnice de timp, Vol.1&2, Editura Tehni că,
Bucure ṣti
5. Picoș C. ș.a., Normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere , Vol.1&2, Editura Tehni că, Bucure ṣti, 1982
6. Neacșa A., Curs FUPP, Editura UPG, Ploie ṣti, 2019
7. Neacșa A., Ispas V., Tehnologia fabricãrii produselor mecanice , Editura UPG, Ploie ṣti, 2015
8. http://gps.walter -tools.com
9. www.selftrust.ro
10. http://www.steelnumber.com/