PROGRAMUL DE STUDII: INGINERIE ȘI MANA GEMENT ÎN INDUSTRIA [626772]

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE ALIMENTAȚIE ȘI TURISM
PROGRAMUL DE STUDII: INGINERIE ȘI MANA GEMENT ÎN INDUSTRIA
TURISMULUI

PROIECT DE DIPLOMĂ

Cadru didactic îndrumător: Prof.dr. habil. ing. Liviu GACEU

Absolvent: [anonimizat], 2 017

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE ALIMENTAȚIE ȘI TURISM
PROGRAMUL DE STUDII: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN INDUSTRIA
TURISMULUI

RISCURI ȘI OPORTUNITĂȚI ÎN
DEZVOLTAREA DURABILĂ A ZONEI
METROPOLITANE BRAȘOV

Cadru didactic îndrumător: Prof.dr. habil.ing. Liviu GACEU

Absolvent: [anonimizat], 2017

5

CUPRINS

INTRODUCERE……… ……………………………………………………………………………..6

CAPITOLUL 1. STUDIUL TURISMULUI ȘI AL DEZVOLTĂ RII DURABILE………………8
1.1. Clasifică ri conceptuale ale turismului ………………………………………………………….…8
1.1.1. Forme ale activităț ii turistice ……………………………………………………………… ..9
1.2. Dezvoltarea durabilă a turismului ………………………………………………………………..10
1.2.1. Politici ș i strategii de dezvoltare turistică durabil ă…………………………………………13

CAPITOLUL 2. CONSIDERAȚ II GE NERALE DESPRE ZONA METROPOLITANĂ
BRAȘ OV…………………… …………………………………………………………………….…..16
2.1. Prezentarea generală a Zonei Metropolitane Brașov…. …………………………….. ………………………… 16
2.2. Potențialul uman ………………………………………………………………………………… .18

CAPITOLUL 3. POTENȚ IALUL TURISTIC AL ZONEI METROPOLITANE BRAȘ OV……20
3.1. Potențialul turistic natural ……………………………………………………………………. …………………………. .20
3.2. Potențialul turistic antropic …………………………………………………………………. ………………………….. .22

CAP ITOLUL 4. BAZA THENICO -MATERIALĂ A ZONEI METROPOLITANE BRAȘ OV..26
4.1. Structuri de cazare ………………………………………………………………………………………………… ……….. .26
4.2. Circulația turistică …………………………………………………………………………………. ……… …………………30
4.3. Studiu de caz. Interpretarea calitativ ă a chestionarului…………………………………. …………………….. .42

CAPITOLUL 5. PROPUNERI PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI Î N REGIUNE……50
5.1. Protecția și conservarea potențialului turistic ………………………………………… …………………………. ..50
5.2. Dezvoltarea ofertei de agrement și turism montan …………………………………. …………………………. ..54
5.3. Propuneri de dezvoltare ale localităților cu funcții turistice ……………………… …………………………. .56

CONCLUZII……………………………………………………………………………………………… …………………………59

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………… ………………………… ………61

6
INTRODUCE RE

România dispune de un bogat potential turistic, natual si antropic, de o bogata traditie in
domeniul calatoriilor, ceea ce argumenteaza pentru viitor inscrierea turismului ca ramura de baza a
economiei.
Acest concept de dezvoltare durabilă a luat naștere ca un răspuns la apariția problemelor de
mediu și a crizei resurselor naturale, mai ales a celor legate de energie. In anul 1972 la Conferinta
Mediului de la Stockholm, s -a admis faptul ca activitatiile umane contribue la deteriorarea mediului
inconjurator , fapt care pune in pericol viitorul Planetei.
Comisia Mondiala pentru Mediu si dezvoltare (WCED), isi incepe activitatea in anul 1983, ca
urmare a unei rezolutii adoptate de Adunarea Generala a Natiunilor Unite. In a nul 1985 a fost
descoperita gaura din stratul de ozon, urmand ca prin Conventia de la Viena sa se identifice solutii
pentru reducerea emisiilor de substante care duc la subtierea stratului de ozon ce inconjoara Planeta.
La un an de la catastrofa de la Cern obil, in anul 987, este formulata cea mai citata definitie a
dezvolarii durabile, in cadrul Raportului WCED de la Brundtland: „ Dezvoltarea durabilă este cea care
urmărește nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a -și satisface
nevoile lor”. 1
Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene , noua si revizuita, a fost facuta publica
in anul 2006, stabilind modul in care Uniunea Europeana va respecta mai eficient angajamentul pe
termen lung de a raspunde provocarilor dezvoltarii durabile ( orizonturi de timp 2010 – 2015 – 2020 ).
Protectia mediului, echitatea si coeziunea sociala, prosperitatea economica si respectarea
angajamentelor interntionale sunt principalele obiective declarate de aceasta.
Odată c u aderarea la Uni unea Europeană, 1 ianuarie 2007, România trebuie să facă față
provocărilor și cerințelor impuse de statutul de membru al Uninii . În acest context provocările se
regăsesc în subsidiar la nivelul adminis trației publice locale, in special în ceea ce privește dezvoltarea
durabilă a tuturor localitățil or românești. Pentru maximizarea absorbției de fonduri europene puse la
dispoziție de UE, administrația locală trebuie să se asigure că deține:
 O strategie de dezvoltare care să se regăsească în plan regional cat si în planul național de
dezvoltare;

1 site.judbrasov.ro/upload/files/1_%20Introducere.pdf

7
 Proiecte viabile care să fie transpuse în mod profesionist în aplicații cu șanse maxime de
finanțare;
 Capacitatea de implementare și cofinanțare a proiectelor aprobate.

Motivația alegerii acestei teme , Riscuri si oportunitati in dezvoltarea durabila a zonei
metropolitane Brasov, este legată de cel puțin două considerente – reprezintă județul natal pe de o
parte , iar pe de altă parte , activitatea mea profesională se va desfășura în domeniul turismului. De aici
dorința de a aduce o contribuție la cunoașterea acestei zone, de a încerca o sintetizare a dezvoltării
durabile din punct de vedere al turismului. Consider că este foarte utilă și din punct de vedere
profesional, sprijinindu -mă în orientarea și orga nizarea activității în viitor.
Lucrarea de fata , este structurată pe 5 capitole pe parcursul cărora am încercat să analizez
problematica dezvoltării durabile a turismului prin prisma tuturor factorilor și elementelor care o
compun și care o susțin. În aces t sens, am acordat un spațiu amplu prezentării și analizei
componentelor fizico -geografice și potențialului uman, din a căror simbioză să se poată extrage
elementele de potențial turistic definitorii, structurate și prezentate în funcție de importanța și r olul pe
care îl au în conturarea imaginii t uristice de ansamblu a zonei metropolitane Brasov . Foarte
importantă și relevantă am considerat că este și analiza infrastructurii, urmată de cea mai importantă
componentă a valorificării, circulația turistică, ce a care dă măsura exactă a calității și eficienței
tuturor celorlalte. În perspectivă, dezvoltarea durabilă va fi imperios necesară pentru a menține toate
componentele amintite la cote ridicate, motiv pentru care, în ultima parte a lucrării am încercat să
prezint și să surprind în același timp efectele negative pe care le pot avea diversele tipuri de
impacturi, antropice în principal, dar și eforturile depuse, preocupările și programele de dezvoltare
existente în vederea ameliorării acestor aspecte.

8
CAPITOLUL I
STUDIUL TURISMULUI ȘI AL DEZVOLTĂRII DURABILE

Turismu l este un fenomen social , economic și politic al zilelor noastre. Având un rol
important atât în viața omului, dar și în economia țării. Contribuie la petrecerea plăcută a timpului
liber, dar și la refacerea sănătății oamenilor, la cunoașterea unor locuri și civilizații noi, la cr earea
unui climat de prietenie și pace între națiuni, dar în același timp determinând și dezvoltarea
economic ă.

1.1. Clasificări conceptuale ale turismului

“Etimologic cuvântul “turism” provine din termenul englez “tour” care înseamnă călătorie,
sau “to tour”, “to make a tour” (a călători, a face o călătorie), termen care a fost creat în Anglia, în
jurul anilor 1700, pentru a desemna acțiunea de voiaj în Europa – în general și în Franța – în specia l.
La rândul său, acest termen derivă din cuvântu l francez “tour” (călătorie, plimbare, mișcare), care a
fost preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul de călătorie, de agrement. Termenul francez
are rădăcini mai adânci, derivând din cuvântu l grec “tournos” și din cel latin “turnus” care înseamn ă
tot călătorie în circuit.”1.
Luând în considerare rapida schimbarea pe ca re a suferit -o mediul economico -social în care se
desfășoară turismul de la ultima Conferință Intern ațională a ONU (Roma 1963), Conferință
Internațională asupra turismului și sta tisticii de la Ottawa din iunie 1991 a recomandat noi definiri
ale conceptelor de bază în turism:
“Turismul reprezintă activitatea unei persoane care călătorește în afara mediului său obișnuit,
pentru mai puțin de o perioadă specifică de timp și al cărei scop princip al de călătorie este altul decat
exercitarea unei activități remunerate la locul de vizitare”2.
Din perspectiva acestei definiții dar și a normelor elaborate de Organizația Mondială a
Turismului, se consideră ca fiind turist “orice persoană ca re se deplasează spre un loc care este situat
în afară reședinței pentru o perioadă mai mică de 12 luni și ale cărei motive principale de călătorie
sunt altele decât exercitarea unei activi tăți remunerate în locul pe care la vizitat”. Astfel sunt
cosidera ți turiști persoanele care:

1 Nistoreanu P. , Economia turismului , Editura ASE, Bucure ști, 2005, pag. 2.
2 ibidem, pag. 3.

9
 efectuează o călătorie de agrement (vacanță, concediu);
 se deplasează în stațiunile balneo -climaterice în scopul tratamentului sau îmbunătățirii
stării de sănătate;
 se deplasează în alte localități în scopul de a participa sau de a asista la competiții
sportive;
 călătoresc în scopuri profesionale, adică participă la conferințe internaționale, reuniuni
științifice sau misiuni religioase etc.;
 se deplasează în scopuri culturale.

1.1.1. Forme ale activității turistice

În cad rul activit ăților turistice putem identifica următoarele forme:
 turismul intern – rezidenții unei țări care călătoresc în tara proprie ;
 turismul internațional receptor – vizitarea unei arii date de către non -rezidenți;
 turismul internațional emitent – rezidenții unei țări care vizitează alte țări.
Aceste trei forme de bază se pot combina, rezultând trei forme derivate de turism:
 turismul interior – incluzând turismul intern și turismul receptor;
 turismul național – incluzând turismul intern și turismu l emițător;
 turismul internațional – incluzând turismul receptor (incoming) și turismul emițător
(outgoing).
Activitatea turistică, datorita multiplelor abordari pe care le suporta, dar si a complexitatii , se
mai poate clasifica și în funcție de următoa rele criterii3:
1. După motivele călătoriei:
 loisir, recreere și vacanță (odihnă);
 vizite la rude și prieteni;
 afaceri și motive profesionale;
 tratament medical;
 religie/pelerinaje;
2. După gradul de mobilitate al turismul distingem:
 turism de sejur:

3 ibidem, pag. 5

10
 lung/rezidențial;
 mediu;
 scurt;
 turismul itinerant (de circulație);
 turismul de tranzit.
3. După caracteristicile sociale și economice ale cererii:
 turismul particular;
 turismul social;
 turismul de masă.
4. După modul de angajare al prestațiilor tur istice distingem:
 turism organizat;
 turism neorganizat;
 turism mixt.
5. După vârsta participanților:
 turismul pentru preșcolari, pentru elevi;
 turismul pentru tineret (18 – 31 ani);
 turismul pentru adulți (31 – 60 ani);
 turismul pentru vârsta a III -a.

1.2. Dezvoltarea durabilă a turismului

“Dezvoltarea durabilă” presupune promovarea tuturor valorilor care încurajează standardele
de consum fără să depășească posibilitățile economice la care pot aspira, în mod rezonabil, toți
membri societății”4.
Conce ptul de dezvoltare durabilă reprezintă totalitatea formelor și a metodelor de dezvoltare
socio -economică, al căror fundament îl reprezintă asigur area unui echilibru între sisteme le socio –
economice și elementele capitalului natural.
Definitia cea mai cunosc uta a dezvoltării durabile este dată de Comisia Mondială pentru
Mediu și Dezvoltare (WCED) în raportul „ Viitorul nostru comun ”, care este cunoscut și sub numele

4 Părăușanu V., Ponoran I., Dezvoltarea durabilă și protecția mediului , Editura Sylvi, București, 2003, pag. 9

11
de Raportul Brundtland5: "dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nev oile
prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a -și satisface propriile nevoi".
Dezvoltarea durabilă incearca si urmareste gasirea unui cadru teoretic stabil pentru luarea
deciziilor în orice situație în care se regăsește un rap ort de tipul om/mediu, fie că este vorba de mediu
înconjurător, social sau economic
Inițial dezvoltarea durabilă s -a vrut a fi o soluție la criza ecologică care a fost determinată de
intensa exploatare industrială a resurselor și degradarea continuă a medi ului. Acesta cauta în primul
rând prezervarea calității mediului înconjurător, în prezent conceptul s -a extins asupra calității vieții
în complexitatea sa și sub aspect social si economic.
Mediul înconjurător reprezintă pentru turism materia primă, iar un mediu degradat determina
reducerea cererii respectiv scăde rea veniturilor. Putem afirma că turismul a contribuit la dezvoltarea
durabilă prin lupta împotriva sărăciei, prin protecția mediului natural, social si cultural . În același
timp, turismul necontrolat a dus la distrugerea unor obiective turistice importante, de aceea
dezvoltarea trebuie să fie durabilă pentru a se evita distrugerea bazei pe care este construit turismul.
Acest concept de dezvoltare durabila a fost enunțat de U.I.C.N.6 astfel: " Dezvoltarea durabilă
este un proces care se desfășoară fără a distruge sau a epuiza resursele, asigurând dezvoltarea.
Resursele trebuie valorificate într -un ritm identic cu cel de reînnoire a lor, renunțându -se la
exploatare atunci când resursa se regenerează foarte lent, pentru a o înlocui cu alta cu mai mare
putere de regenerare. Toate resursele trebuie exploatate în așa fel încât de ele să beneficieze și
generațiile viitoare ".
Dezvoltarea durabilă a turismului trebu ie realizată p e baza unor principii, si anume :
1. Relația dintre mediu și turism să se dezvolte astfel încât mediul să susțină activitățile
turistice pe termen lung;
2. Turismul trebuie văzut ca o activitate pozitivă;
3. Dezvoltarea activității de turism să respect e caracteristicile locului unde se desfășoară;
4. Industria turistică, guvernele și autoritățile trebuie să respecte aceste principii.
5. Scopul dezvoltării turistice să fie întotdeauna echilibrarea nevoilor turiștilor cu cele ale
destinațiilor și gazdelor aces tora;

5 Apărut la un an după explozia de la Cernobâl.
6 International Union for Conservation of Nature

12
Cauzele impactului turismului asupra mediului

Relațiile dintre segmentele implicate în actul turistic sun t în continuă schimbare, fapt care
modifică în permanență impactul turismului. Pentru a stabili cauzele este necesară investigarea
următoarelor variabile:
 Tipul de turism implicat
 Caracteristicile comunității din destinația turistică
 Educația turistului – Turistul identifică actul turistic cu libertatea de acțiune și
comportament. Turistul poate conduce la pierderi ale diversității (c olectare de plante, roci,
comercializarea unor animale exotice), la deteriorarea unor obiective (scrieri, inscr ipții, incendii
involuntare ), schimbarea tradițiilor, comportamentul populațiilor locale și la introducerea unor boli.
 Raportul turist -rezident
 Tipul de program urmărit de stat
 Capacitatea de suport a mediului
Dezvoltarea durabilă trebuie să se bazeze pe planificare a rațională a circulației turistice,
cooperarea permanentă dintre puterile publice și sectoarele private, participarea societății civile și a
comunităților locale la acțiunile de protejare a mediului și nu în ultimul rând să se bazeze pe
principiul durabili tății care să reprezinte punctul de plecare a tuturor politicilor de dezvoltare.
Rolul statului în dezvoltarea durabi lă este hotărâtor deoarece doar printr -o legislație adecvată
se poate asi gura existența resurselor și activitățilo r de orice natură, pe termen lung.
Se poate spune ca dezvoltarea durabila defineste un proces de modificare in care exploatarea
resurselor, dezvoltarea tehnologica, orientarea investitiilor, schimbarea institutiilor se completeaza
reciproc si sporesc atat potentialul prezent, d ar si pec el viitor, de satisfacere a necesitatilor si
aspiratiilor umane.

13
1.2.1. Politici și strategii de dezvoltare turistică durabilă

Obiective si strategii privind interrelația dintre comunitățile umane și mediul înconjurător:
 Implicarea populației în protecția și gestionarea ecologică a specificității florei și faunei din
ecosistemele naturale;
 Dezvoltarea durabilă a naturii polarizată pe componentele sale de protecție și folosință
durabilă;
 Conservarea biodiversității mediului înconjurător și extinderea continuă a spațiilor protejate,
mai ales pentru arealele cu valori deosebite ale patrimoniului floristic și faunistic;
 Dezvoltarea eticii geoecologice și a unui comportament adecvat al turiști lor și al celor care
gestionează avuția națională față de natură;
 Intervențiile antropice în spațiul geografic cu ofertă turistică sunt necesare cu scopul extinderii
și modernizării infrastructurii;
 Protejarea bunurilor materiale cu valoare și varietate de osebită;
 Conceptul de „echilibru dinamic” în organizarea protecției sociale în raport cu natura,
comportă următoarele relații: producție – protecție, cantitate – calitate, creștere – stabilitate,
pentru a statua calitatea productivă a geosistemelor. 7
Strategia turismului durabil implică trei aspecte importante:
 echilibru – turismul durabil asigură un echilibru între nevoile industriei turistice, ale
ecologiștilor și ale comunității locale.
 continuitate – turismul durabil asigură continuitatea resurselo r naturale pe care se bazează și
continuitate a culturii comunității –gazdă, cu experiențe satisfăcătoare pentru vizitatori.
 calitate – turismul durabil asigură o experiență valoroasă pentru vizitatori, îmbunătățind în
acelasi timp calitatea vieții comunit ății–gazdă și protejând mediul.
De aceea, amenajarea, planificarea și exploatarea turistică trebuie să facă parte integrantă din
strategia de dezvoltare durabilă a zonei, regiunii sau țării.
Provoca rea industriei turistice este de a dezvolta turismul și calitatea produselor sale fără sa
afecteze mediul fizic și mediul uman care le susține. T urismul poate contribui la atingerea
dezideratelor dezvoltării durabile în momentul în care operează cu capacități naturale pentru
regenerarea și viitorul productivită ții resurselor naturale, când recunoaște contribuția populației și a

7 Velcea I., Dezvoltarea regională a României și unele diferențieri economico -sociale , Revista GeoCarp athica, anul VIII,
nr. 8, Sibiu, 2008

14
comunităților, a tradițiilor și stilurilor de viață, când lucrează cu experiențe turistice, când acceptă
faptul că oamenii respectivi trebuie să beneficieze de o împărțire echitabilă a be neficiilor economice
ale turismului și când este ghidat de dorințele populației locale și ale comunităților –gazdă.
Principiile dezvoltării turismului durabil se referă la următoarele aspecte:
 luarea deciziilor și implementarea politicilor specifice dezvolt ării durabile trebuie să se
bucure de o largă participare, de parteneriate și acțiuni de cooperare între grupurile sociale
implicate/afectate;

Fig. 1.1. Strategia de amenajare 8

8 Cândea M., Erdeli G., Simon T., Peptenatu D., România – potențialul turistic și amenajarea turistică a spațiului , Editura
Universitară, București, 2002

15
 politicile trebuie să fie integrate și să se bazeze pe recunoașterea interdependenței
politicilor turistice cu cele specifice altor domenii conexe (transport, forță de muncă etc.);
 implementarea acestor politici trebuie să se facă ținând cont de constrângerile existente în
activitatea practică, ceea ce presupune alegerea un or obiective pe termen scurt, acestea fiind
reevaluate periodic (prin urmare se recomandă stabilirea progresivă a obiectivelor);
 trebuie să se țină cont de consecințele asupra mediului natural, uman și antropic, atunci
când apar probleme cu privire la efec tele asupra acestora și să se evite asemenea riscuri;
 anumite nevoi sunt satisfăcute prin utilizarea unor resurse non -durabile.
Politicile de dezvoltare durabilă trebuie să încerce să reducă sau să redirecționeze aceste nevoi;
Elaborarea ansamblului stra tegiilor, prin prisma marketingului este precedată de stabilirea,
respectiv formularea unui set de obiective. Din experiența de specialitate se disting două categorii de
obiective – sociale si economice – care trebuiesc armonizate.
Turismul durabil descrie toate formele de turism care respectă și menține durabil valoarea
resurselor naturale, culturale si sociale ca destinații turistice, dar în același timp limitează impactul
negativ pe care turismul de masă l-ar putea produce.
Aplicarea principiilor de dezv oltare a turismului durabil în ariile naturale a dus la apariția
ecoturismului ca formă distinctă de turism, menită să respecte integritatea peisajelor naturale, a
biodiversității ecologice, în concordanță cu cerințele anumitor segmente de turiști, care doresc să își
petreacă vacanța în natură.
Valorificarea cadrului natural reprezi ntă una dintre cerințele fundamentale ale ecoturismului.
Acest enunț permite o variată gamă de activități, fiind necesar ca acestea să respecte condițiile
prezentate mai sus. Din această perspectivă ecoturismul se interferează cu alte forme de călătorie
bazate pe natură. Astfel, în cadrul activităților ecoturistice pot fi incluse:
 tipuri de activități de aventură (de exemplu rafting, canoeing, turism ecvestru pe trasee
prestabilite, schi de tură, excursii cu biciclete pe trasee amenajate etc.);
 tururi pentr u observarea naturii (floră, faună);
 excursii/drumeții organizate cu ghid;
 excursii în comunitățile locale (vizitarea de obiective culturale, vizitarea fermelor tradiționale,
vizionarea de manifestări cultural tradiționale, consumul de produse alimentare tradiționale,
achiziționarea de produse tradiționale non alimentare etc.).
 excursii de experimentare a activităților de conservare a naturii;

16
CAPITOLUL I I
CONSIDERAȚII GENERALE DESPRE ZONA METROPOLITANĂ BRAȘOV

2.1. Prezent area generală a Zonei Metropolitane Brașov

Datorită poziționării geografice, Brașovul, de -a lungul istorie a fost recunoscut ca fiind un
important centru comercial cât și cultural. De -a lungul timpului, în jurul său s -au dezvoltat o serie de
așezări rurale, când în zona s -au statornicit cavalerii teutoni, care au pus amprenta pe identitatea
culturală, socială și istorică. Astăzi, influența acestei zone generează un areal metropolitan compact,
adăpostind peste 400.000 de locuitori.
Depresiunea Brașovului este limitată la nord de munții Bodoc și Baraolt, de munții Ciucaș,
Bârsei, Bucegi și Piatra Craiului la sud, de munții Perșani la vest și Vrancei la est. Include 15
comunități urbane și rurale care alcătuiesc un număr de 410.121 locuitori și se întinde pe o suprafață
de 141,299 ha. În Zona Metropolitană sunt incluse 3 municipii (Brașov, Săcele, Codlea), 3 orașe
(Ghimbav, Rașnov și Predeal) și 9 comune (Cristian, Bod, Hălchiu, Prejmer, Hărman,Tărlungeni,
Sânpetru, Vulcan și Crizbav). Din punct de vedere geografic este localizată î n depresiunea
Brașovului, mai exact la intersecția dintre Carpații Orientali și Carpații Meridionali.
Din necesitatea asigurării coeziunii teritoriale dar în special sociale și economice în arealul
metropolitan a dus la apariția unei asocieri de tip interc omunitar. Agenția Metropolitană pentru
Dezvoltare Durabilă Brașov este denumirea organizației care a rezultat din asocierea Consiliului
Județean Brașov cu 15 comunități.
Scopul acestei agenții este de a facilita cooperarea între comunitățile membre pentru
implementarea activităților și a politicilor de dezvoltare durabilă. Membrii care fac parte din Agenția
Metropolitană Brașov sunt: Municipiul Brașov, Consiliul Județean Brașov, Municipiul Codlea,
Municipiul Săcele, Orașul Predeal, Orașul Ghimbav, Orașul R âșnov, Comuna Hărman, Comuna Bod,
Comuna Sânpetru, Comuna Hălchiu, Comuna Cristian, Comuna Tărlungeni, Comuna Vulcan,
Comuna Prejmer și Comuna Crizbav.
Zona Metropolitană Brașov, este desemnată la nivel naț ional ca f iind unul din cei 7 poli de
creștere. La nivelul Regiunii Centru reprezintă un motor al dezvoltării economice, confirmat și de
calitatea de Pol Național de Creștere. La nivel naț ional, are o poziție geografică favorabilă deoarece
asigură legatura regiunilor din nordul țării cu cele din sud ș i a celor din est cu cele din vest. La nivel

17
european, arealul metropolitan Brașov se regăsește în marile proiecte de transport care urmăresc
asigurarea legăturilor rutiere și feroviare dintre Europa Occidentală și sud Estul Europei.

Fig. 2.1. Zona Metropo litană Brașov
Sursa: www.metropolabrasov.ro

Clima este una de tip temperat -continentala, zona fiind caracterizată de un nivel eolian
moderat și amplitudini mari de temperatură. Precipitațiile atmosferice au valori cuprinse între 600 –
700 mm/an. Temperatura medie anuală este de 7 -8 grade Celsius. Vege tația este specifică acestei
zone, se întâlnesc anumite particularități de tipul inversiunilor de vegetație datorită altitudinii.
Rețeaua hidrografică la nivelul Zonei Metropolitane Brașov este bogată. Zona se încadreaza în
bazinul hidrografic superior al Oltului. Apele subterane intră în alcătuirea resurselor de apă ale
județului Brașov – freatice și de adâncime.

18
2.2. Potențialul uman

Cea mai importantă resursă de care dispune o comunitate sau regiune este capitalul uman, de
aceea o analiză a resurselor umane existente reprezintă o cerință de bază pentru a evalua starea
actuală și penru a identifica direcțiile strategice de dezvoltare.
Zona Metropolitană Brașov se remarcă față de alte zone urbane din România printr -un grad
mare de urbanizare, datorită faptului că aproape 90% din populație locuiește în mediul urban.
Acest fapt generează un nivel relativ ridicat de calitate a vieții dar și un grad de coeziune
teritor ială. Totuși, acest fenomen de migrare teritorială, dinspre urban spre rural a făcut ca în ultimii
20 de ani, populația rurală să crescă la 11,69% din totalul populației față de 9,28%.
Chiar dacă nu este evidentă în prezent, din punct de vedere al structur ii pe vârste a populației,
se înregistrează o tendință de îmbătrânire a populației. Grupa de vârstă peste 65 de ani se află în
creștere în timp ce grupa de vârstă cuprinsă între 0 și 19 ani se află în scădere. Acest fenomen de
îmbătrânire demografică a pop ulației, care este caracterizat prin reducerea numărului și ponderii
tinerilor în cadrul populației, concomitent cu creșterea numărului și ponderii persoanelor vârstnice,
accelerându -se în următorii 8 -10 ani. În prezent, statele europene se confruntă cu ac estă tendință
accentuată de scădere și de îmbătrânire a populației. Tendință care afectează aspectele vieții sociale și
influențează orice demers de dezvoltare.

0-19 ani 20-64 ani peste 65 ani
2008 77041 281698 50207
2009 74609 284126 50929
2010 72706 286004 51406

Tabel 2.2. Structura populației în Zona Metropolitană Braș ov

19

Fig 2.3. Evoluția populației în Zona Metropolitană Braș ov

Cele mai mari densități de populație se regăsesc în zona Brașov – Codlea, fapt datorat
concetrării de activități economice dar și existenței unor comunități urbane.
După cum putem observa în figura de mai jos, peste 87% din populația acestei zone
metropolitane Brașov este de etnie română. Cu un procent de 7,69% etnia maghiară se află ca
pondere pe al doilea loc. Î n cazul populației de etnie rromă, ponderea reală a populației este greu de
determinat, astfel, este posibil ca această populație să își declare eronat etnia.
Conform datelor care au fost colectate de Prefectura Brașov, populația de etnie rromă este în
număr de 19,407 din care: 2200 se află în Brașov, 2000 în Codlea, 3000 în Tărlungeni și 9400 în
Săcele.

Fig. 2.4. Repartiția populației pe naționalități
Sursa: www.metropolabrasov.ro

050000100000150000200000250000300000
0-19 ani 20-64 ani peste 65
ani2008
2009
2010
87.94% 7.69% 3.59% 0.57% 0.20%
Români Maghiari Rromi Germani Alte naționalități

20
CAPITOLUL I II
POTENȚIALUL TURISTIC AL ZONEI METROPOLITANE BRAȘOV

3.1. Potențialul turistic natural

Zona Metropolitana Brașov reprezintă una dintre cele mai variate zone în ceea ce privește
oferta turistică din România atât prin obiectivele naturale (monumente ale naturii, rezerva ții naturale,
parcuri naționale), sporturi de iarnă, sporturi extreme – alpinism, parapantă, deltaplanorism,
vânătoare și pescuit, cât și obiectivele istorice -arheologice (cetăți, castele, biserici, muzee etc).
Reprezintă un s pațiu geografic compact, incluzâ nd localitățile aflate în imediata vecinătate a
Brașovului astfel:
 la nord localitățile: Bod, Hălchiu, Sânpetru, Crizbav;
 la vest localitățile: Cristian, Ghimbav, Codlea și Vulcan ;
 la sud localitățile: Râșnov, Predeal;
 la est localitățile: Săcele, Hărman, Prejmer, Tărlungen i;
Vegetatia: Particularitățile reliefului, solului și climei imprimă vegetației de pe acest teritoriu
o serie de caracteristici locale. Distribuția altitudinală a climei se reflectă în zonalitatea pe verticală a
vegetației, dacă munții înalți sunt îmbrăcați cu păduri de rășinoase, cei joși sunt dominați de foioase.
Depresiunile intramontane adăpostesc numeroase specii vechi sau specifice. Pe versanții însoriți ai
Tâmpei se regăsesc specii originale din stepele sau silvostepele car e în trecut ocupau zone mai mari.
Fauna: exemple rare populează formele împădurite ale reliefului înalt, iar cel mai mare
interes cinegetic și științific dintre toate elementele de faună îl reprezintă mamiferele. Vegetația
adăpostește numeroase exemplare d e urși carpatini, mistreți, lupi, căprioare, cerbi, vulpi, veverițe. Un
element de valoare cinegetică deosebită este râsul. Lumea păsărilor include vulturul pleșuv, cocoșul
de munte, acvila de piatră, ciocănitoarea, fazanii și potârnichea. Dintre reptile p utem menționa:
sopârla de munte, tritonii de munte și vipera comună.
Rezervații și monumente ale naturii: Puține dintre zonele țării au o mare diversitate de
peisaje, elemente valoroase de floră și faună, formațiuni geologice și paleontologice.
Resursele naturale: în special cele subterane sunt puține, neducând la dezvoltarea unei
industrii miniere puternice. Se găsesc, totusi, unele resurse cu importanță economică, cum ar fi
lignitul sau materialele de construcție. Rocile sedimentare, argilele comune și l uturile se găsesc în
zona piemonturilor cuaternare, argila refractară lângă Cristian, calcare în sectorul Codlea, Vulcan,

21
Râșnov, Cristian. Ape mezotermale (27 grade Celsius), asemănătoare celor de la Băile Tușnad se
regăsesc lângă Codlea.

Complexul de ml aștini eutrofe din Țara Bîrsei (Prejmer -Hărman – Stupini -Dumbrăvița),
alimentate de numeroase izvoare helocre ne, cu debit mare care atrag atenția prin comunitățile de
plante relictare, nordice.

Fig. 3.1. Complexul de mlaștini eutrofe din Țara Bîrsei
Sursa : Sursa: www.metropolabrasov.ro

Muntele Tâmpa (se înalță la circa 400 m deasupra orașului Brașov) este un munte care
aparține de masivul Postăvaru, care este localizat în sudul Carpaților Orientali, înconjurat aproape în
totalitate de Brașov. E ste o rezervație naturală peisagistică care se întinde pe o suprafață de 150 ha.
Aici au fost descrise pentru prima dată două endemisme (specii care trăiesc numai în tr-un anumit
teritoriu) : crucea voinicului și obsiga bârsană. Pe versantul nordic se întinde o pădure deosebită, care
este formată din multe specii de valoare ornamentala și științifică, cum ar fi : fagul, carpenul, stejarul,
teiul, ulmul de munte, frasinul, laricele, pinul etc.9
Versantul sudic, este puternic însorit , adăpostește ochiuri de stepă în care încercările d e
plantare cu arbori au dat greș în mare parte.
De asemenea, Tâmpa adăpostește multe specii de pă sări, mamifere și insecte ( s-au descoperit
aproape 35% din totalul speciilor de fluturi din țara noastră ).
În același timp, sunt ocrotite în cuprinsul zonei și un număr însemnat de specii de plante cu
arie foarte restrânsă de răspândire ca: ghințura galbenă , bibilica, papucul doamnei, iedera albă,
tulichina, ghiocelul bogat, mătăciunea, bulbucii de munte.

9 www.brasov.ro/going -out/rezervatii/muntele -tampa -124.html

22
3.2. Potențialul turistic antropic

Cetatea Brașovului – ridicarea fortificațiilor a fost determinată de amenințarea invaziilor
turcești și tătare . În Schei și Dealul Sprenghi, au existat cetăți de apărare, dar nu au fost suficient de
bine fortificate. 10Cetățuia a fost ridicată, între anii 1554 -1557, de către austrieci pe Dealul Straja și a
fost menținută în scopuri militare. până la mijlocul secolului XIX. Din Cetate se putea ajunge în
Brașovul Vechi, prima vatră a orașului, prin poarta străzii Mânăstirii (Strada Mureșenilor) sau a
străzii Vămii. Casele Brașo vului Vechi au porți ar cuite, lipite una de alta, construite pe aceleași
principii cu cele din cetate.

Fig. 3.3. Cetatea Brașovului
Sursa : Sursa: www.metropolabrasov.ro

Biserica Neagră este cea mai mare construcție în stil gotic din țara noastră, deține cea mai
mare orgă din Europa. Datează din sec. XIV – XV, construcția ei a durat 100 de ani. Este cel mai
mare monument creat de sașii ardeleni cu o lungime de 89 m, turnul bisericii măsoară 65 m, având o
înălțime de 20 m. Cel mai mare clopot din România se află în interiorul acestei bi serici și cântărește
6.300 kg.
Piața Sfatului atestată documentar în anul 1520, considerată centrul orașului cetate, aici se
desfășurau principalele târguri la care veneau negustori și meșteșugari din cele 3 țări românești, din
Occident și Orient. Aici se află Casa Sfatului, unde funcționează Muzeul Județean de Istorie din anul
1950.
Cetatea Râșnov , ridicată de cavalerii teutoni pe o stâncă calcaroasă înaltă de 150 metri , situată
la sud -est de târgul Râșnov, a fost extins ă ulterior cu ajutorul comunităților săsești din Râșnov,
Cristian și Vulcan. Fântana din cetate, are o adancime 75 de metri și a fost săpată între 1625 -1640, în

10 www.mesterulturistic.ro/wp -content/uploads/2016/01/2 -STRATEGIE -BRASOV.pdf

23
acest ultim an ridicându -se în cetate și o bisericuță. Zidurile de vest, nord și est erau apărat e de o
galerie continuă, do uă anteforturi și șapte turnuri, iar pe latura de sud, mai abruptă, erau numai două
turnuri.11

Fig. 12 Cetatea Râșnov
Sursa : Sursa: www.metropolabrasov.ro

Cetatea Codlea constituia una din cele 12 așezări ale sașilor din Țara Bîrsei. Cetatea Neagră,
cum era cunoscută în trecut, a fost construită între anii 1211 – 1215 de cavalerii teutoni. A suferit
stricăciuni importante datorită incursiunilor tătare și turce în Transilvania. În anul 1432 au început
lucrările de reconstrucție la cetatea din zid care și astă zi împrejmuiește biserica evanghelică. Capabilă
să asigure adăpost pentru toți locuitorii comunei, cetatea avea inițial 5 tunuri, cu numele unor bresle
de meseriași: al fierarilor, al țesătorilor, al dogarilor, al rotarilor și al cizmarilor.
Biserica -cetate din Hărman construită în stil romanic în secolul al XII -lea. Zidul de incintă al
cetății are o formă ovală și este asemănăto r cu cel de la b iserica evanghelică din Prejmer, cu o
înălțime de 12 metri și întărit cu șapte turnuri de apărare, dotate cu orificii pentru turnarea de smoală
topită asupra asediatorilor. În anul 1552 voievodul Moldovei a asediat cetatea fără succes.12

11 www.brasov.ro/istorie -cultura/cetati/cetatea -rasnov -72.html
12 www.brasov.ro/istorie -cultura/biserici -fortificate/biserica -fortificata -harman -58.html

24
Biserica din Prejmer construită în secolul XIII și fortificată doua secole mai târziu. Este cea
mai puternică cetate e cleiastică și cel mai vechi monument gotic din Transilvania. Bine conservată, a
fost inclusă în patrimoniul U.N.E.S.C.O pentru valoarea ei deosebită. Biserica posedă un valoros altar
gotic, cel mai vechi din țară și este pictat pe ambele părți. Cetatea a f ost clă dită în formă de cerc, cu
ziduri groase de 3 -4 metri și înalte de 12 metri, bastioane, poduri și porți de fier care se ridicau. Pe
lângă gurile de foc fixate în ziduri, în cetate se afla un dispozitiv de luptă neobișnuit, vestita „ Orgă a
morții ”. Formată din mai multe arme așezate la un loc, care trăgeau toate deodată, aducea dușmanului
mare panică și pierderi grele. 13 Cetatea deține un muzeu etnografic săsesc cu obiecte de cult, porturi,
ceramică, mobilier pictat.
Biserica din Sânpetru datează din secolul al XIII -lea, se numără printre cele mai vechi
așezăminte de acest timp, construită ca o basilică cu trei nave, a fost în întregime demolată în anul
1794. Capela funerară a cetății păstrează un ansanblu frumos de pictură gotică.14
Biserica fortificată a suferit distrugeri în timpul invaziei turcești în Țara Bîrsei din anul 1432
care a distrus satul Sânpetru. Țăranii din Sânpetru au ridicat ziduri înalte de 8 m în jurul bisericii și au
întărit incinta cu 5 turnuri de apărare și un șanț de apă. Biserica a suferit numeroase distrugeri în urma
unor incendii din secolul al XVII -lea în care se pierde arhiva comunității.15
Cetatea tărănească din Ghimbav, un monument de arhitectură ridicat in secolul al XV lea. A
fost construită de sașii din Ghimbav î n jurul unei biserici, pentru a se apăra de atacurile tătare. Cetatea
avea rol de refugiu pentru locuitori și se spune că nu a fost niciodată cucerită prin atac direct, a fost
predată de bună voie, de doua ori, de către locuitorii săi, o dată principelui G abriel Bathory și a doua
oară tătarilor, care au incendiat -o.
Biserica fortificată din Cristian, dateaza din secolul XII și se încadrează în etapa de tranziție
dintre romanic și gotic. Biserica a fost reconstruită în stil neoclasic, în prima jumatate a sec olului
XIX, așadar îmbină elemente din stiluri arhitecturale diferite.
Biserica fortificată din Hălchiu este înconjurată de o cetate cu două incinte și șase turnuri. La
vremea ei era o fortificație de apărare destul de puternică, a rezistat trupelor domnitorului Mihai
Viteazul care, după ce au incendiat satul, au asaltat de șase ori făra succes biserica cetate.
Biserica romanică din Vulcan construită în stil romanic, datează din secolul XIII, păstrându –
se de atunci doar fundațiile și intrarea. A fost distrusă în urma năvălirilor turcești din anul 1421 și

13 idem
14 www.pensiuni -turistice.eu/sanpetru/atractie -turistica -biserica -din-sanpetru.html
15 idem

25
1432, a fost reconstruită în stil gotic și fortificată în 1521. Acoperișul bisericii este etajat având
ferestrele oblonite pe toate laturile.

26
CAPITOLUL I V
BAZA TEHNICO -MATERIALĂ A ZONEI METROPOLITANE BRASOV

4.1. Structuri de cazare

Valorificarea patrimoniului turistic al unei țări, regiuni sau zone geografice etc. implică în
prealabil asigurarea unor condiții minime pentru deplasarea, sejurul și petrecerea agreabilă a timpului
de către turiști. În esență, îmbinarea acestor elemente minime are ca rezultat polarizarea fluxurilor
turistice spre acele destinații care oferă vizitatorilor cea mai mare satisfacție într -o călătorie de
vacanță.16
Pentru ca un teritoriu să poată fi declarat „de interes turistic”, potențialul său turistic trebuie să
răspundă la două cerințe esențiale17:
 să dispună de resurse naturale și de alte elemente de atracție preferate de turiști (istorice,
cultural -artistice etc.);
 să dispună de posibilități de acces, de transport, de cazare, de alimentație, de unități
comerciale, de instalații, de amenajări adiacente etc., într -un cuvânt de baza materială și de
infrastructura necesară pentru a facilita acti vitățile turistice;
Zona Metropolitană Brașov dispune de o bază tehnico -materială foarte diversificată și în
dezvoltare , acesta a crescut și s -a dezvoltat ca destinație turistică. Cu o capacitate de peste 9500 de
locuri de cazare, în anul 2005, turismul brașovean s -a adaptat și dezvoltat într -un ritm rapid pentru a
răspunde oportunităților de piață. În județul Brașov, în anul 2014, existau un număr de 472 unități de
cazare, care grupeaz ă 19.136 locuri. Rezultă un număr de 40,54 locuri în medie pentru o un itate de
cazare.
Conform ultimelor date disponibile furnizate de Direcția Județeană de Statistică Sibiu, la
nivelul județului există un număr de 152 unități de cazare, care grupează 5.123 de locuri. Rezultă un
număr de 33,7 locuri în medie pentru o unitate de cazare. Acest număr de locuri reprezintă 1,80% din
capacitatea de cazare la nivel de țară și 14,47% din cea a Regiunii Centru (locul II după județul
Brașov).

16 ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/3539
17 www.wattpad.com /

27

Fig. 4.1. Structurile de primire turistică cu f uncțiuni de cazare turistică in anul 2014

Ca pondere se detașează net pensiunile turistice – 46%, urmate de hoteluri și moteluri – 21%,
vile turistic – 11%, respectiv de categoria pensiunilor agroturistice – 10%. Cele mai mici ponderi sunt
înregistrate de bungalouri, sate de vacanță, campinguri, c ăsuțe turistice, tabere pentru elevi și
studenți, toate împreună ajungând la o pondere de aproximativ 2% (situație întâlnită frecvent și în
cazul altor județe din țară).

Fig. 4.2. Dinamica st ructurilor de cazare în Brașov, în perioada 2005 – 2014

În orașul Brașov, în perioada 2005 – 2014, exceptând anul 2007, în toată această perioadă
numărul structurilor de cazare a crescut, cea mai mare creștere având loc în anul 2013, când numărul
structurilor de cazare a crescut cu 27, de la 148 la 175.

21%
5%
11%
5% 46% 10% 2% Hoteluri
Hosteluri
Vile turistice
Cabane turistice
Pensiuni turistice
Pensiuni
agroturistice
Bungalouri, Sate de
vacanta, Campinguri

28

Fig.4.3. Dinamica structurilor de cazare în Săcele , în perioada 2005 – 2014

În orașul Săcele, în perioada 2005 – 2012 a avut loc o creștere a numărului de structuri de
cazare de la 5 la 27, adică un procent de 540%, iar în perioada 2012 – 2014 numărul structurilor de
cazare s -a menținut constant.

Fig.4.4. Dinamica structurilor de cazare în Predeal , în perioada 2005 – 2014

Numărul structurilor de primire turistică din Predeal a avut o evoluție oscilantă după anul
2005, când se înregistrau 95 de structuri , numărul acestora ajungând la 134 de locuri în 2014, după ce
în anul 2010, numărul lor a scăzut chiar sub numărul structurilor de cazare din anul 2005.

29

Fig.4.5. Dinamica structurilor de cazare în Râșnov , în perioada 2005 – 2014

În orașul Râș nov numărul structurilor de primire turistică a avut o evoluție oscilantă după anul
2005, având o creștere spectaculoasă în perioada 2012 – 2014, când numărul structurilor de cazare a
crescut cu 150%.

Fig. 4.6. Dinamica numărului de locuri de cazare din Zona Metropolitana Brașov

Numărul de locuri de cazare a avut o evoluție oscilantă după anul 2005, când se înregistrau
9,517 de locuri, num ărul acestora ajungând la 18,122 de locuri în 2013, pentru ca apoi în 2014 să
creasca până la 18483 de locuri.

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 20149517 10936 9899 11872 10748 12704 13583 15545 18122 18483
Numar locuri de cazare

30
Anul Număr de turiști
2005 230.516
2006 238.075
2007 292.435
2008 295.521
2009 218.485
2010 251.188
2011 320.194
2012 359.750
2013 396.224
2014 423.535
Tabel 4 .1. Numarul de turisti in Zona Metropolitana Brasov

4.2. Circulația turistică

Circulația turistică reprezintă cea mai integratoare și concludentă expresie a valorificării
turistice fiind, în cele din urmă, scopul final al activităților desfășurate în și pentru turism.
Evoluția crescătoare a numărului de turiști și a număru lui spațiilor de primire turistică din
județ indică o creștere consistentă a contribuției turismului la PIB -ul zonei.
Pentru Zona Metropolitana Brasov, turismul reprezinta o sursa importantă de venit, oferind
numeroase locuri de muncă pentru cetățeni. Pote nțialul turistic al întregii zone metropolitane și al
municipiului Brașov îmbină valori culturale și istorice cu elemente ale cadrului natural. In oricare
dintre anotimpuri, Brașovul este un punct de atracție turistică, datorită cadrului natural, al obiect ivelor
turistice și culturale,
Din anul 2008 în scopul facilitării accesului turiștilor la informații și obiective, exista
posibilitatea de a realiza turul municipiului Brașov cu autocarul turistic.
Pe lângă obiectivele turistice și culturate turiștilor le sunt oferite și alte modalități de petrecere
a timpului liber prin existența parcurilor de distracții pentru adulți și copii, saună, înot, gimnastică,
cinematograf, dar și oportunități de a a -și îmbogăți cunoștințele cu privire la obiceiuri populare
românești, arta culinară tradițională românească.

31

Fig.4.7. Evoluția numărul ui de sosiri/turisti în Zona Metropolitană Brașov, în perioada 2005 –
2014

Tabel 4.2. Dinamica numărului de sosiri/turisti în Zona Metropolitana Brașov

Din datele înregistrate reiese faptul că evoluția număru lui de turiști sosiți în Zona
Metropolitană Brașov a avut o creștere constantă din anul 2005 pana în anul 2009, când s -a produs o
scădere de 24.62%. Declanșarea crizei economice în anul 2009, a avut un impact semnificativ a supra
numărului de turiști sosiți în acest an, când se înregistrează o valoarea minimă, urmând ca valorile să
crescă ulterior. Acestă creștere este determinată în special de dezvoltarea capacităților de cazare și a
locurilor disponibile în pensiuni și ho teluri.
Astfel, putem spune că tendința generală este de creștere a numărului de turiști sosiți în
structurile de primire turistică din Zona Metropolitană Brașov.

Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Nr. sosiri în Zona
Urbană395154 437396 497219 495399 371028 418822 526672 587588 644942 669738
Nr. sosiri în Zona
Rurală1664 1418 2220 7166 7791 7434 11070 12505 14506 15164
Total 396818 438814 499439 502565 378819 426256 537742 600093 832228 684902

32

Fig.4.8. Evoluția numărului sosirilor turișt ilor stăini și români în Zona Metropolitană Brașov, în
perioada 2005 – 2014

În cazul turiștilor români se observă o creștere în perioada 2005 – 2008, pentru ca în anul
2009 să observăm o scădere cu 23,63% a numărului acestora, urmând ca în pe rioada 2010 – 2014 să
se observe, din nou , creșterea numărului de sosiri.
Numărul sosirilor turiștilor străini a avut o evoluție oscilantă în perioada 2005 – 2009, pentru
ca din 2010 până în 2014 să se observe o creștere de la an la an a numărului lor.

Fig. 4.9. Evoluția numărului sosirilor tur iștilor stăini și români în orașul Brașov, în perioada
2005 – 2014

33
Numărul turiștilor străini și români sosiți în orașul Brașov a fost în continuă creștere în
perioada 2005 – 2008, în anul 2009 s -a înregistrat o scădere substanțială, pentru ca din 2010 până în
2014 să se reia tendința ascendentă.

Fig. 4.10. Evoluția numărului sosirilor turi știlor stăini și români în municipiul Codlea, în
perioada 2005 – 2014

În orașul Codlea, în perioada 2005 – 2009 numărul sosirilor turiștilor români și străini a fost
oscilantă, pentru ca în perioada 2010 – 2014 să fie într -o continuă creștere, astfel încât în 2014 s -a
ajuns la un număr de 3235 turiști comparativ cu 762 în anul 2005.

Fig. 4.11. Evoluția numărului sosirilor turișt ilor stăini și români în municip iul Săcele, în perioada
2005 – 2014

34
Municipiul Săcele înregistreaza cea mai spectaculoasă creștere a numărului de sosiri a
turiștilor români și străini, ajungând de la 1276 de sosiri în anul 2005 la 40947 sosiri în anul 2014,
adică o creștere de peste 3000%. Toată perioada 2005 – 2014 a avut un trend ascendent din punctul
de vedere al numărului de sosiri a turiștilor români și străini.

Fig. 4.12. Evoluția numărului sosirilor turiștilor stăini și români în orașul Râșnov, în perioada
2005 – 2014

Râșnov este un alt oraș care a avut în perioada 2005 – 2014 o creștere spectaculoasă a
numărului de sosiri a turiștilor români și străini, ajungând la un număr de aproximativ 10 ori mai
mare de turiști în 2014 față de 2005.

Fig. 4.13. Evoluția numărului sosirilor turiștilor stăini și români în orașul Predeal, în perioada
2005 – 2014

35
Evoluția numărului de sosiri a turiștilor români și străini în orașul Predeal, în perioada 2005 –
2014, a fost una oscilantă, fiind singurul oraș care în anul 2014 a avut un număr mai mic de sosiri
decât în anul 2005, cu 1,21%.

Dinamica numărului înnoptărilor este în corelație cu numărul turiștilor, având în linii generale
aceeași configurație.

Tabel 4.3 . Evolutia numarului de innoptari in zona urbana si rurala, in perioada 2005 – 2014

Evoluția numărului de înnoptări în județul Brașov a avut o evoluție constant crescătoare după
anul 2005 până în 2009, când a scăzut cu 24.24%, după care a crescut din nou până în anul 2013,
pentru ca în anul 2014 să scadă din nou față de anul precedent cu 19,31%.

Fig. 4.14 . Evoluția numărului de înnoptări în structurile de cazare din zona urbana

Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Nr. înnoptări turiști în
Zona Urbană884106 945620 1051076 1072423 809189 885661 1088956 1178067 1329674 1376345
Nr. înnoptări turiști în
Zona Rurală8425 8082 8440 18540 17348 18041 23618 26694 34678 35046
Total 892531 953702 1059516 1090963 826537 903702 1112574 1204761 1749221 1411391
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014884106 945620 1051076 1072423
809189 885661 1088956 1178067 1329674 1376345 Nr. înnoptări turiști

36

Fig. 4.15. Evoluția numărului înnoptărilor în Zona Metropolitana Brașov, în perioada 2005 –
2014

Tabel 4.4. Evoluția numărului de înnoptări pentru turiști români

Fig. 4.16. Evoluția numărului înnoptărilor turiștilor români în județul Brașov,
în perioada 2005 – 2014

În cazul turiștilor români se observă o creștere în perioada 2005 – 2008, pentru ca în anul
2009 să observăm o scădere cu 21,86% a numărului acestora, urmând ca în perioada 2010 – 2014 să
se observa din nou creșterea numărului sosirilor, această tendință menținându -se pentru ambele zone,
atât cea urbană cât și cea rurală.

Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Nr. înnoptari turiști români
în Zona Urbană692122 757173 818623 849461 662314 715035 897780 976144 1088967 1108468
Nr. înnoptari turiști români
în Zona Rurală3136 3344 4485 14131 12510 13088 19411 22502 30486 30965
Total 695258 760517 823108 863592 674824 728123 917191 998646 1119453 1139433

37

Tabel 4.5 . Evoluția înnoptărilor turiștilor străini

Fig. 4.17. Evoluția numărului înnoptărilor turiștilor străini în județul Brașov,
în perioada 2005 – 2014

Numărul sosirilor turiștilor străini a avut o evoluție oscilantă în perioada 2005 – 2009, pentru
ca din 2010 până în 2014 să se observe o creștere de la an la an a numărului lor.

Fig. 4.18. Evoluția numărului înnoptărilor turiștilor străini în orașul Săcele,
în perioada 2005 – 2014
Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Nr. înnoptari turiști
străini în Zona Urbană191984 188447 232453 222957 146875 170626 191176 201923 240707 267877
Nr. înnoptari turiști
străini în Zona Urbană5289 4738 3955 4409 4838 4953 4207 4192 4192 4081
Total 197273 193185 236408 227366 151713 175579 195383 206115 244899 271958

38
Cea mai importantă creștere a numărului înnoptărilor turiștilor, români și străini, a înregistrat –
o orașul Săcele, unde creșterea a fost de la doar 2874 de înnoptări în anul 2005, la 70511 înnoptări în
anul 2014.
Raportând numărul înnoptărilor la numărul sosirilor rezultă o durată medie a sejurului ce este
cuprinsă în v alorile 2.1 – 2.2 zile, cea ce este puțin.
Aceasta a avut o evoluție descendentă în perioada analizată. De aici se individualizează ca direcție
prioritară de acțiune creșterea duratei sejurului

Fig. 4.19. Durata medie a sejurului in zona urbana si rurala

În perioada 2005 -2014 se poate observa o preferință a turiștilor pentru turismul rural, cu o
creștere semnificativă în anul 2005 și 2006 pentru ca în următorii ani să se înregistreze o scădere
semnificativă, datorată crizei economice care a de butat în anul 2007. În următoarea perioadă se
înregistrează o ușoară creștere, mai exact în anul 2010. În cazul turismului urban valorile rămânând
constante pe întreaga perioadă analizată, se înregistrează ușoare creșteri în perioada 2008 – 2009,
respecti v 2013 – 2014.

Tabel 4.6 . Evoluția duratei medii a sejurului turiștilor români în funcție de zonă
Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Durata medie a sejurului în ZONA
URBANĂ a turiștilor români2.2 2.1 2.1 2.1 2.2 2.1 2.1 2 2 2.1
Durata medie a sejurului în ZONA
RURALĂ a turiștilor români3.2 4 3.1 2.3 1.8 2.1 1.9 2 2.3 2.2
Total 5.4 6.1 5.2 4.4 4 4.2 4 4 4.3 4.3

39

Fig. 4 .20. Evoluția duratei medii a sejurului turiș tilor români in perioada 2005 -2014

În cazul turiștilor români se poate observa o creștere semnificativă în zona rurală, în anul 2005
și 2006, urmată de o scădere până în anul 2010, pentru ca în ultima perioadă analizată să devină
oscilantă. În zona urbană se menține în toată perioada aproximativconstantă, între valorile 2 – 2.2
zile.

Fig. 4.21. Evoluția duratei medii a sejurului turiș tilor străini
în perioada 2005 – 2014

40

Tabel 4.7 . Evoluția duratei medii a sejurului turiștilor străini în funcție de zonă

Față de turiștii români, cei străini preferă un sejur în zona rurală, cu cea mai mare durată a
sejurului înregistrată în anul 2006. La turiștii străini se înregistreză o durată medie a sejurului în
zonele rurale mai mare în comparație cu turiștii români, unul din motivele principale fiind distanțele
mari de la care aceștia sosesc.

Fig. 4.22. Evoluția duratei medii a sejurului turiștilor în Brașov,
în perioada 2005 – 2014

Din zona urbană, municipiul Brașov înregistrează o ușoară creștere a duratei sejurului din anul
2005 până în anul 2009, urmat de o scădere în următorii doi ani.
În anul 2013 s -a înregistrat cea mai mare durată medie a sejurului, unul din motivele acestei creșteri
datorându -se faptului că municipiul Brașov a fost orașul gazdă al Festivalului Olimpic de Iarnă al
Tineretului European; la olimpiadă au participat peste 900 de sportivi din 45 de țări. În municipiu,
autoritățile au demarat un amplu proces de renovare a vechilor monumente și de transformare a
acestora în puncte muzeale, în mare parte finalizat.

Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Durata medie a sejurului în ZONA
URBANĂ a turiștilor străini2.3 2.4 2.3 2.4 2.2 2.2 2.1 2.1 2.2 2.1
Durata medie a sejurului în ZONA
RURALĂ a turiștilor străini7.8 8.3 5.2 4.9 5.4 4.5 4.1 3.8 3.5 3.1
Total 10.1 10.7 7.5 7.3 7.6 6.7 6.2 5.9 5.7 5.2
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 20142.3 2.5
2.3 2.4
2.2 2.2
2.0 2.1 2.2
2.1 BRAȘOV

41

Fig. 4 .23. Evoluția duratei medii a sejurului turiștilor în Săcele,
în perioada 2005 – 2014

În municipiul Săcele se înreg istrează o creștere semnificativă din anul 2005 până în anul 2008,
unde se identifică cea mai mare valoare înregistrată pe perioada acestor 10 ani. Această creștere se
datorează și infrastructurii de transport prin legătura municipiului Săcele cu Brașovul. Această
legatură este asigurată printr -o rețea de autobuze care efectuează zilnic 120 de curse dus -întors, fiind
despărțit doar de un pasaj rutier . Un alt aspect care a dus la creșterea duratei medii a sejurului se
datorează structurilor de cazare, în anul 2005 erau 2 structuri de cazare în acest municiupiu, iar în
anul 2014 se identifică 27 de structuri.

Fig. 4.24. Evoluția duratei medii a sejurului turiștilor în Ghimbav,
în perioada 2005 – 2014

În orașul Ghimbav se poate observa o creștere semnificativă în anul 2010. În acest an firma
germană Premium AEROTEC GmbH , din compania de echipament aeronautic Premium Aerotec , a
încheiat un contract pentru un teren de 6 ha, destinat construcț iei unei noi fabrici în Ghimbav.
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 20142.3 3.9
2.7 4.4
2.9
2.3 2.2 2.2 1.9 1.9 SĂCELE
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 20144.3
2.5 3.1 3.6
2.4 3.5 5.6
3.1 3.0 3.2 GHIMBAV

42

4.3. Studiu de caz. Interpretarea calitativă a chestionarului

1. Care este durata preferată a sejurului dumneavoastră?

2. Care sunt criteriile de alegere a unei destinații turistice?

36%

48,3%

Durata de deplasare 22 12.8%
Calitatea drumurilor 5 2.9%
Prețul, comparativ cu alte zone 83 48.3%
Baza de agrement 62 36%

3. Ce tip de unitate de cazare preferați în momentul alegerii unei destinații?

24,4%

29,7%

36%

Hotel 62 36%
Pensiune turistică 51 29.7%
Pensiune agroturistica 15 8.7%
Hostel 2 1.2%
Casă de vacanță 42 24.4%

43

4. În ce perioadă a anului preferați să vă alegeți vacanța?

77,9% 7%

Decembrie ­ Februarie
15 8.7%
Martie ­ Mai 11 6.4%
Iunie ­ August 134 77.9%
Septembrie – Noiembrie 12 7%

5. Considerați că potențialul turistic al Brașovului este suficient pus în valoare?

Da 75 43.6% 56,4% Nu 97 56.4%

43,6%

6. Cum considerați tarifele practicate, comparativ cu serviciile oferite ?

Mari 58 33.7%
Acceptabile 111 64.5%
Mici 2 1.2%
Foarte mici 1 0.6%

64,5%
33,7%

44

7. Care considerați că sunt elementele care influențează pozitiv turismul în zona
metropolitană Brașov?

8. Care considerați că sunt elementele care influențează negativ turismul în zona
metropolitană Brașov?

35,5%
16,9%

16,3%
31,4%

Poluarea 28 16.3%
Infrastructura 54 31.4%
Lipsa de amenajare turistică 61 35.5%
Dotări pentru cazare si
alimentatie 29 16.9%

9. Care considerați că ar trebui să fie direcția de dezvoltare a zonei metropolitane
Brașov?
Turism 110 64%
16,9% Transport 29 16.9%
Comerț 8 4.7%
Agricultură 5 2.9%
Industrie 20 11.6%
64%

Dotările 9 5.2%

Calitatea factorilor de mediu 13 7.6%
71,5%
123 71.5%
Frumusețea peisajului

Tradiții și obiceiuri 10 5.8%

Monumente istorice 17 9.9%

45

10. Aveți în plan deschiderea unei afaceri?

Da 73 42.4%
57,6% Nu 99 57.6%

42,4%

11. În ce domeniu intenționați să vă derulați activitatea?

Turism 43 35.5%
Alimentație publică 43 35.5%
Comerț 19 15.7%
Industrie 10 8.3%
Altele 15 12.4%

12. Aveți studii în domeniul turismului?

46

13. Considerați că aveți pregătirea necesară pentru a demara o afacere în domeniul
turismului?

14. În ce categorie de vârstă vă încadrați?

15. Sex:

16. Care este ultima formă de învățământ absolvită?

47
17. Ce funcție/ poziție dețineți în acest moment?

48
Interpretarea calitativă a chestionarului

Chestionarul de față este alcă tuit din 17 întrebări, distribuite în așa fel încât să ofere informaț ii
atât despre opiniile acestora cât și despre a cțiunile lor concrete pe care le întrepri nd vizavi de tematica
propusă. Î n acest sens s -au formulat 14 întrebări închise – cu variante prestabilite de răspuns ; restul
de 3 întrebări sunt deschise, oferind repondenților posibilitatea de a -și exprima liber părerea.
Întrebă rile au fo st adresate unui public larg, fără restricții de vârstă sau meserie ș i form ulate în așa fel
încât să se poata extrage informa ții cu privire la preferinț ele turiștilor și părerile lor vizavi de
potenț ialul turistic al zonei.
Analiza che stionarului a reliefat faptul că marea majoritate a celor care au completat au vârsta
cuprinsă î ntre 16 -25 an i, procentul fiind de 49.4% urmâ nd c ategoria de vâ rsta 25 -40, cu un procent
de 34.3%. În categoria de vârstă cuprinsă între 41 -55 ani s -au încadrat 15.1% dintre subiecți și 1.2%
reprezintă persoane le peste 55 ani. De aici rezultă un interes și o receptivitate crescută în râ ndul
tinerilor î n a-si spune părerea ș i în special persoanele de sex feminim au fost cele care au răspuns î ntr-
un pro cent mai mare , 71.9%, comparati v cu 28.1% procent ce reprezintă persoanele de sex masculin.
Legat de durata medie preferată a unui sejur, marea majoritate pr eferă mai mult de 5 zile,
42.4%, urmează apoi cei care preferă o durată între 3 și 5 zile î n proce nt de 36,6%. Procentul celor
care preferă să plece în weekend este de 19.8% și doar 1.2% dintre subiecți preferă plecările de o zi.
Asta înseamnă că durata p referată este de peste 5 zile, impunâ ndu-se creare a unor oferte atractive
astfel încâ t tot mai mult e persoane care au ales variantele mai scurte să fie tentate să aleagă un sejur
cât mai lung.
Principalul cri teriu de alegere a unei destinaț ii turistice rămâne prețul î n procent de 48.3%.
Baza de agrement ca ș i criteriu de alegere se situează pe locul doi, î n procent de 36%. Procentul de
12.8% include persoanele care își aleg destinația în funcție de durata deplasă rii.
Tipul de unitate de cazare preferat este hotelul, în procent de 36%, urmează apoi pensiunea
turistică 29.7% și închirierea unei case de vacanță ocupă în preferințele turiștilor un procent de
24.4%. Celălalte tipuri de unități de cazare ocupă procente mai mici, pensiunile agroturistice 8.7% și
cel mai puțin preferate, hostelurile, 1.2% . Având în vedere că majoritatea celor care au c ompletat
chestionarul sunt cu v ârsta cuprinsă între 16 -25 ani, se observă o predilecție în alegerea hotelului ca și
unitate de cazare preferată .
Ca ș i perio adă preferată a anului, majoritatea subiecț ilor aleg să își petreacă vacanța î n
perioada iunie – august, într-un procent foarte ma re de 77.9%, comparativ cu celă lalte perioade ale

49
anului care dețin procente de până la 10%. Pentru ca Brașovul să se situeze în preferințele lor în
oricare perioadă a anului este imperios necesară reabilitarea ș i dezvoltar ea bazei de agrement, mai
ales că 56.4% dintre cei care au completat chestionarul consideră că potențialul turistic al Brașovului
nu este suficient pus î n valoare. To t în acest context 7 1.5% dintre ei consideră frumuseț ea peisajului
ca fiind cel mai import ant element care influențează pozitiv turismul, iar lip sa de amenajare turistica
urmată de infrastructură dețin cele mai mari procente ca ș i elemente negative.
Referitor la deschidere a unei afaceri 42.4% din subiecți sunt interesaț i de domeniu l turism și
alimentație publică în egală măsură, avâ nd fiecare acelaș i procent de 35.5%. Dintre ace știa 32,6% au
studii în domeniul turismului și se consideră pregă tiți să demareze o afacere.
În concluzie , răspuns urile primite contureaza cerinț ele și asteptă rile turiștilor vizavi de
potenț ialul turistic al Zonei Metropolitane Braș ov, datorat elementelor de atractivitate : peisaj pitoresc,
topografie diversi ficată, puternice tradiții locale ș i un original patrimoniu cultural.

50
CAPITOLUL V
PROPUNERI PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN REGIUNE

5.1. Protecția și conservarea potențialului turistic

Atât protecția cât și conservarea potențialului turi stic, a mediului în general se conturează c a o
activitate distinctă, cu probleme specifice, care necesită colaborarea specialiștilor din mai multe
domenii. Această acțiune poate sa aibe o eficiență satisfăcătoare numai în condițiile asigurării unui
cadru de desfășurare juridico -administrativ adecvat, care necesită organizare administra tivă, un suport
legislativ eficient, o susținută activitate de educație cetățenească în acest s pirit și existența unor resurse
economice .
Experiența internațională, din țări le cu vechi tradiții turistice, demonstrează că adoptarea unei
planificăr i turistic e la nivel național, orientată pe aspectul protejării resurselor turistice proprii, în
vederea de zvoltării unui turism durabil, a luat în calcul trei obiective principale: economic
(semnificativ în identificarea, valorificarea și creșterea gradului de expl oatare a resurselor turistice),
social (creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, susținerea practicării unor meserii tradiționale
și atragerea populației în practica turismului) și ecologic (esential pentru evitarea degradării, a poluării
mediului și asigurarea unei exploatări echilibrate și pe termen lung a resurselor turistice). În paralel cu
aceste cerințe a rezultat necesitatea elaborării și adoptării unor planuri naționale de dezvoltare a
turismului, menite să permită conjugarea experienței și a poziției principalil or actori de pe piață, agenți
economici, administrație publică, organi zații patronale, asociații și organizații profesionale, sindicale,
sociale , specialiști în cercetarea de profil etc.
Elaborarea prognozelor cât și a planurilor de dezvoltare turistică reprezintă principalul punct de
susținere a strategiei de realizare a unui turism durabil, care presupune printre altele:
 creșterea nivelului de trai al comunităților locale;
 conservarea resurselor turistice naturale și antropice în scopul unei utilizări continue și în
perioada viitoare;
 mai buna cunoaștere și conștientizare, atât de către populația locală cât și de către vizitatori, a
ideii de conservare a mediului.
Legat d e specificul potențialului turistic al României , principalele acțiuni care urmă resc
protejarea și conservarea mediului, a resurselor turistice se concretizează în adoptarea următoarelor
măsuri:

51
 valorificarea resurselor cu valențe turistice să fie soluțion ată în contextul valorificării tuturor
resurselor naturale și a protecției mediului ambiant, pe baza studiilor de amenajare teritorială;
 exploatarea științifică si rațională a resurselor turistice, astfel încât ritmul de exploatare a
acestora să nu depășe ască ritmul lor de reciclare și regenerare , iar intensitatea relațiilor directe
sau indirecte ale turismului cu factorii de mediu să nu depășească limitele capacității de suport
ale acestora;
 organizarea și exploatarea turistică rațională a parcurilor naț ionale și rezervațiilor naturale, cu
asigurarea protecției lor;
 amenajarea și organizarea adecvată și la nivel superior a zonelor, traseelor și obiectivelor de
interes turistic;
 realizarea de amenajări cu caracter turistic în zone, localități și pe trase e, care să asigure o
echipare adecvată unui turism competitiv și ecologic;
 dezvoltarea unei conștiințe ecologice în rândul populației și a sentimentului de dragoste și
respect pentru natură, cat si pentru locuri i storice, monumente de artă, arhitectură cr eate de -a
lungul timpurilor. Aceasta se poate realiza printr -o susținută acțiune de educație cu privire la
mediu și la potențialul turistic, acțiune ce trebuie întreprinsă la nivelul întregii țări, prin
cultivarea respectului și a unui comportament respons abil față de resursele naturale, în vederea
ocrotirii lor.
 dezvoltarea în perspectivă a turismului montan, prin localizarea tuturor peisajelor atractive și a
domeniilor schiabile, menite să ofere baza de proiectare a amenajărilor turistice viitoare (potec i,
marcaje, condiții de accesibilitate în porțiunile mai dificile, amenajarea unor puncte de
belvedere, dotări pentru practicarea sporturilor de iarnă, cabane și refugii montane, instalații de
transport pe cablu etc.) în condiții de conservare și replantar e a pădurilor;

Destinații le cu potențial ecoturistic capătă o valoare reală în turism dacă sunt organizate
corespunzator , contribuind î n acest fel la constituirea unor oferte competitive.
S-a demonstrat că o rganizare a deficitară a acestor zone sensibile sau lipsa acesteia le expune
degradării, pro vocate atât de factori naturali, economic i, cât și de presiunea turistică (fluxuri continue și
supradimensionate de turiști, vânători de "ami ntiri" turistice etc.) rezultand prejudicii, uneori
ireversibile, naturii.
Conștientizarea publică și educația sunt importante componente ale procesului de gestionare a
unor d estinații cu potențial ecoturistic. Educația duce la conștientizarea ideii că schimbările de

52
comportament spre res ponsabilitate, participare, implicare în activități specifice ecoturismului sunt
posibile și că există și alte modalități de organizare a activităților specifice din domeniu. Acțiunile de
educare privind importanța conservării naturii, înțelegerea și respe ctarea principiilor de ecoturism ,
trebuie să înceapă de la comunitățile locale și vizitatori si trebuie să continue în rândul adm inistrațiilor
publice locale, centrale sau în rândul agenților economici.
Stimularea comunitățilo r locale în direcția dezvoltării unei oferte complete și complexe de
produse ecoturistice este una dintre principalele cerințe ale ecoturismului. Pe termen scurt și mediu se
are în vedere susținerea micilor afaceri locale pentru dezvoltarea unor produse ecoturisti ce de calitate.
O maximă importanță ar trebui acordată obiceiurilor tradiționale ca formă de conservare și perpetuare a
culturii și i dentității naționale. C omunitățile locale și micii întreprinzători privați din cadrul acestora ar
trebui stimulați și încura jați să dezvolte servicii de agrement sau mici structuri de cazare. Toate acestea
vor contribui la crearea unor produse e coturistice unice atât pe plan național cât și internațional.
Ecoturismul este dependent într -o mare măsură de calitatea mediului încon jurător. Din această
perspectivă, păstrarea nealterată a elementelor naturale este foarte importanta . Implementarea unei
tehnici de management al vizitatorilor va conduce la o planificare mai eficientă a vizitării și la
sprijinirea conservării biodiversită ții.
În elaborarea produselor ecoturistice trebuie avut în vedere faptul că, în general, potențialii
ecoturiști au un nivel ridicat de educație. Prin urmare și așteptările acestora sunt mult mai ridicate iar
realizarea unui produs care să satisfacă aceste așteptări este importanta . Pentru produsul ecoturistic se
urmărește realizarea unui marketing corect, care trebuie să ducă la așteptări realiste din partea
vizitatorilor. Acest luc ru presupune oferirea de informații complete și responsabile care conduc la
creșterea respectului fata de mediul natural și cultural al zonelor vizitate și a gradului de satisfacere a
turiștilor.
Ca o concluzie generală, trebuie trecut de la promovarea unor produse ecoturistice izolate,
realizate de administrațiile parcurilor sau de tour -operatorii specializați, la dezvoltarea unor destinații
ecoturistice, în cadrul cărora să fie oferit un produs ecoturistic integrat, rezultat din parteneriatele
realizate de factorii implicați (administrația parcului, administrație publică locală, comunitatea locală,
investitorii privați) și promovat atât prin efortul asociațiilor de dezvoltare a (eco)turismului realizate la
nivel local cât și prin efortul administrațiilor publice centrale.
Infrastructura de vizitare și informare din zonele protej ate pres upune caracteristici diferite,
trebuie să fie preponderent simplă, cu re spectarea necesităților de bază a minimului de confort și

53
siguranță. În proiectarea infrastructurii trebuie să se țină cont de contextul local, mai degrabă decât de
promovarea unor soluții generale. Astfel de eforturi ar trebui să includă:
 amen ajarea unor centre de vizitare prevăzute cu săli de prezentare a diferitelor exponate din
aria protejată, proiectare de diapozitive și fil me privind zona respectivă, desfășurarea unor act ivități cu
caracter social -cultural etc. Tot aici trebuie organizată gruparea vizitatorilor, contactul cu ghizii de
teren, încasarea taxelo r de vizitare a zonei, comerțul specific cu hărți, broșuri, albume, suveniruri etc.
În procesul de amenajare a acesto r structuri trebuie avut în vedere furnizarea de servicii pentru o gamă
cât mai largă de vizitatori, inclusiv pentru turi știi cu dizabilități si găsirea unor soluții cu consum
minim de energie. Se recomandă realizarea de construcții de mici dimensiuni, ușo r de întreținut, ușor
accesibile și dotate cu un număr suficient de locuri de parcare;
 amenajarea unor puncte de informare în locurile principale de acces ;
 înființarea unor centre locale de informare și de promovare turistică;
 realizarea unor trasee speciale (tematice, ecvestre, de bic iclete, schi fond, tracking, punți
suspendate etc.) cu locuri de popas, panouri informative și de interpretare, săgeți de orientare;
 refacerea traseelor turisti ce existente și amenajarea de noi trasee;
 amenajarea punctel or de observare (foisoare) și a punctelor de belvedere cu panouri de
interpretare, infrastructură de observare;
 amenajarea unor locuri de campare cu delimitarea zonelor, panouri informativ e și de
avertizare, vetre de foc, toalete ecologice;
 amenajarea/ref acerea unor refugii monta ne și a unor cabane turistice acolo unde lungimea
traseelor turistice impune asemenea lucru;
 amenajarea unor parcări în apropie rea locurilor de acces în parc cu toalete ecologice, sistem
de management al deșeurilor, panouri informa tive și de avertizare;
 amplasarea panourilor indicatoare, informative, de avertizare, promovare a parcurilor.

54
5.2. Dezvoltarea ofertei de agrement și turism montan

Experiența arată că în toate stațiunile, indiferent de profil, oferta de agrement se buc ură de un
mare succes. În acest context, a lături de agrementul existent, este necesară extinderea terenurilor de
sport, discoteci, piscine, saună, săli pentru fitness, săli de conferință etc. Crearea unei diverse și
originale oferte “apres -schi” este o necesitate pentru o ofertă competitivă în stațiunile montane. Se
impune amenajarea traseelor montane cu bănci, refugii, platforme pentru belvedere, marcarea și
întreținerea potecilor.
Analiza cantitativă și calitativă a resurselor turistice pe ansamblu l zonei , pune în evidență
existența unor premise favorabile dezvoltării activității turistice. Între acestea sunt amintite1:
 existența unui potențial turistic deosebit care duce la crearea unei oferte pentru turismul
montan: sporturi de iarnă, peisaje montane pitorești și nepoluate, domeniu schiabil; precum si
cultural: vestigii medievale, biserici fortificate și cetăți țărănești săsești unicate în Europa de SE,
monumente de arhitectură, muzee, etnografie etc.;
 căile de comunicație bine dezvoltate și mo dernizate, ce permit accesul la toate obiectivele
turistice;
 posibilitatea practicării unor forme de turism diversificate în stațiunile montane, cu caracter
bivalent (de vară și de iarnă);
 căi de comunicație bine dezvoltate și modernizate, ce permit accesu l la toate obiectivele
turistice;
 cel mai important oraș turistic al țării și principalul centru de dispersie a turiștilor spre Valea
Prahove i;
 ponderea mare pe care o dețin structurile turistice la nivelul zonei și mai ales cele de confort
superior;
 poziția geografică, la intersecția și în apropierea artere lor și zone lor turistice pe care se
canalizează importante fluxuri turistice;
 procesul de privatizare a patrimoniului și activității de turism ce va impulsiona sistemul
concurențial și în consecință sporirea calității serviciilor și creșterea competitivității ofertei
turistice;
 tradiția în desfășurarea activității de turism, cu precădere cel montan și cultural.

1 site.judbrasov.ro/userfiles/4_4.doc

55
Dată fiind complex itatea potențialului turistic și valoarea sa deosebită, se consideră că în viitor
sunt viabile următoarele forme de turism2:
 Turismul pentru sporturi de iarnă beneficiază de un domeniu schiabil natural apreciabil,
care s e poate extinde în viitor, printr -o amenajare și dotare corespunzătoare. Se pot realiza p ârtii de schi
alpin, de fond, plimbare și săniuș, cât și teleferice de diferite dimensiuni spre a ușura accesibilitatea la
acestea și a acoperi cerințele la sfârșit de săptămână. Cerer ea turistică internațională și internă este un
suport în dezv oltarea aceste i oferte turistice, dar pentru a fi competitivă trebuie realizată la parametrii
internaționali.
 Turismul de odihnă și recreere în vacanțe și la sfârșit de săptămână va deține o pondere
însemnată î n special în stațiunile montane și nu numai. Satisfacerea cererii turistice este condiționată,
în special de dezvoltarea agrementului, a dotărilor pentru sporturi de iarnă (pârtii și teleferice), a
infrastructurii și a structurilor de primire și alimentație pentru turism.
 Turismul de tranzit va continua să aibă un rol important datorită poziției orașului Br așov și
a stațiunii Predeal pe arterele rutiere și feroviare internaționale, cât și în apropierea capitalei și a
aeroportului internațional Otopeni. Actualele dotări și amenajări sunt insuficie nte în dezvoltarea acestei
forme de turism.
 Turismul de afaceri și reuniuni – Brașovul se bucură de un interes tot mai mare susținut de
facilitățile oferite de hoteluri și pensiuni (săli de conferință) dotate corespunzător. Dezvoltarea
economică și poziția georgrafică sunt elemente care conduc la dezvoltarea acestui tip de turism. Pentru
transformarea lui în motor de dezvoltare economică, este nevoie de o dezvoltare integrată și planificată.
Un management al calității consecvent și pe termen lung, un sistem de informare financiară si
managerială care sa ofere un control operativ și complet ar trebui să defineasca viitoarea dezvoltare.
 Turismul rural – Cadrul natural pitoresc și nepoluat, patrimoniul cultural -istoric și
arhitectural al așezărilor rurale din a propierea municipiului Brașov, cu multiple posiblități de odihnă și
recreere favorizează dezvoltarea acestei forme de turism la nivel competitiv internațional. Satele din
depresiunea Bârsei, Hărman, Prejmer, Cristian, Ghimbav etc. dețin un patrimoniu cultu ral și
arhitectural de mare valoare, dispus într -un peisaj natural atractiv și nepoluat, cu multiple posibilități
de odihnă și recreere. Locuințele țărănești sunt confortabile și pot asigura produse agroalimentare
proprii și ecologice. Mare parte din aces te locuințe au fost omologate de către Asociația Națională de
Turism Rural, Ecologic și Cultural, întrucât există condiții excelente dezvoltării și promovării
turismului rural.

2 idem

56
 Turismul cultural – istoric susținut de existența a numeroase monumente istorice și de
arhitectură aflate în centrul vechi al orașului, de multidudinea de tradiții, obiceiuri, evenimente
culturale cu caracter periodic. Majoritatea acestor evenimente cum ar fi Parada Junilor, Festivalul de
Teatru, Festibalul de Jazz etc. sunt s usținute de autoritățile publice locale sau de diferite asociații
turistice și atrag mulți turiști în oraș. Centrul istoric al orașului, Cartierul Prund -Schei, vechea suburbie
de sus a orașului, unde poate fi vizitat muzeul „Prima Școală Românească” , zidu rile de apărare ale
orașului ce oferă o panoramă unicat constituie valori cultural -istorice ce pot fi explorate. Un simbol al
orașului, la vremea ei cea mai mare biserică evanghelică din sud -estul Europei este Biserica Neagră
care atrage numeroși turiști.

5.3. Propuneri de dezvoltare ale localităților cu funcții turistice3

Stațiunea Poiana Brașov se afla la altitudinea de 1,030 m și la o distanță de 12 km de
municipiul Brașov și este una din principalele locații de practicare a turismului montan cu un cadru
natural atractiv. Forme le de turism practicate sunt : turism montan cu variante de drumeție m ontană și
sporturi de iarnă, turism de odihnă și recreere, turism pentru afaceri, simpozioane și congrese.
Dotări turistice:
 dezvoltarea unor structuri de agr ement pentru copii și înce pători în practicarea schiului,
locuri de săniuș și divertisment în aer liber pentru copii și părinți , zona fiind insuficient exploatată din
acest punct de vedere ;
 mărirea gradului de confort a spațiilor de cazare existente și modernizarea spațiilor de
alimentație publică aferente;
 construirea a cel puțin 600 locuri , în structuri de primire de tipul hotelurilo r de capacități
mici, confort 2 – 4 stele și dotări le adecvate;
 amenajarea complexă, extinderea domeniului schiabil prin omologarea de noi pârtii în
Masivul Postăvaru și asigurarea corespunzătoare a acestora cu mijloace de transport pe cablu și
instalații de producere de zăpadă artificială;
 diversificarea mijloacelor de agrement estival și hi vernal prin oferte specific

3 idem

57
Stațiunea Predeal este orașul asezat la cea mai mare altitudine urbană din țară, între 1,030 –
1,110 m.
Dotări turistice:
 ridicarea gradului de confort a spațiilor de cazare existente și modernizarea spațiilor de
alimentație publică aferente;
 Amenajare drum ului de acces între două obiective importante , Clăbucet și Cioplea.
 Extindere a capacitații de parcare prin amenajarea a două parcări cu aproximativ 8 00 locuri
 amenajarea unor structuri destinate activităților de agrement și relaxare, patinaj, bowling,
tenis de m asa, darts, mese de rummy, iar infrastructura de relaxare și SPA va conț ine piscina, sauna,
masaj, etc .
 îmbunătățirea sistemului de semnalizare a traficului în interiorul localității, amenajarea de
trasee destinate bicicliștilor în interiorul localității și realizarea legăturilor cu celelalte localități.

Municipiul Brașov
Forme de turism p racticate: turism de tranzit, cultural, de afaceri, congre se și simpozioane etc.
Dotări turistice:
 zona Pia ța Sfatului necesită implementarea unui program de restaurare și renovare care să
ducă la creșterea atractivității din punct de ved ere turistic
 Realizarea unei parcări care să acop ere nevoile de parcare ale turiș tilor care vizitează
Poiana Brașov, care s ă fie amplasată în zona de intrare în stațiune.
 finalizarea lucrărilor pentru deschiderea aeroportului
 ridicarea gradului de confort a spațiilor de cazare existente și modernizarea spațiilor de
alimentație publică aferent;

Municipiul Săcele situate în imediata vecinătate a Brașovului, este străbătut de DN1A (Brasov
– Vălenii de munte – Ploiești) si DN1 (București – Brașov)
Forme de turism practicate : turism montan, turism de tranzit.
Dotări turistice:
 reabilitarea drumului DN1A și a ocolitoarei mici a municipiului.
 ridicarea gradului de confort a structurilor de primire existente și modernizarea spațiilor de
alimentație publică aferente;
 realizarea de trasee destinate bicicliștilor în interiorul localității

58

Municipiul Codlea
Dotări turistice:
 mărirea gradului de confort a spațiilor de cazare existente și modernizarea spațiilor de
alimentație publică aferente;
 amenajarea unor zone destin ate să asigure posibilități de recreere și petrecerea timpului
liber pentru turiști și membrii comunității locale.
 amenajarea de trasee destinate bicicliștilor în interiorul localității.

Râșnov, Ghimbav, Cristian, Bod, Hălchiu, Prejmer, Hărman, Tărlungeni, Sânpetru, Crizbav
și Vulcan
Dotări turistice:
 mărirea gradului de confort a structurilor de primire existente și modernizarea spațiilor de
alimentație publică;
 completarea structurilor de primire în unități de cazare tip agropensiune;
 structuri de agrement: terenuri de sport, zone speciale pentru picnic, recreere și petrecerea
timpului liber pentru turișt i și membrii comunității locale;
 trasee destinate bicicliștilor în interiorul localității ;
 îmbunătățirea sistemului de semnalizare a traficului în interiorul localității;
 reabilitarea și modernizarea arterelor rutiere din interiorul localității .

59
CONCLUZII

Rezultatele analizelor efectuate pe parcursul acestei lucrări asupra activităților și fenomenului
turistic în Zona Metropolitană Brașov, cu accent pe perspectiva dezvoltării durabile, au reliefat cel
puțin două categorii de aspecte – pe de o parte au conf irmat poziția și imaginea pe care o are zona la
nivel național, în primul rând, dar și internațional (adică una foarte bună, de zonă turistică deosebit de
atractivă și cu o infrastructură bine pusă la punct), iar pe de altă parte au reliefat o serie de asp ecte mai
puțin pozitive (unele dintre acestea general valabile la nivel național, altele cu caracter particular pentru
arealul studiat). Important este că atunci când sunt cunoscute pot ajuta la identificarea cauzelor
diverselor probleme și pot ghida acțiu nile viitoare în sensul dorit.
Potențialul turistic absolut remarcabil conturează un profil turistic al zonei ce poate fi definit
prin diversitate și multiculturalism .
Varietatea și densitatea obiectivelor turistice este atât de mare încât încercarea de a le clasifica
sau grupa se dovedește un demers nu tocmai simplu. Ca arii majore de interes sau din punct de vedere
al motivației turiștilor pot fi grupate în:
 areale culturale – cu accent pe arhitectură, religie, istorie; principalele repere sunt cetățile,
bisericile fortificate și castelele medievale, bisericile din lemn, reminescențele cetăților dacice,
muzeele; o dimensiune particulară din punct de vedere cultural este reprezentată de tradiții și
meșteșuguri, în sensul menținerii acestora;
 areal e naturale – sunt legate de pitorescul peisajelor în ansamblul lor, respectiv cu accent
deosebit pe zona montană, pe anumiți factori curativi și de mare perspectivă, rezervațiile naturale;
 areale mixte sau complexe – unde se suprapun sau se completează cele două variante
anterioare. Un exemplu de adăugat în acest sens ar putea fi cel al produselor agriculturii tradiționale,
unde se combină într -un mod fericit favorabilitatea factorilor naturali cu activitatea antrop ică, marcată
de spiritul păstrării tradițiilor.
Din acest motiv, tipurile și formele de turism care se pot practica în Zona Metropolitană Brașov
sunt numeroase și se îmbină foarte mult, ceea ce reprezintă un aspect pozitiv, dar care presupune multă
atenție și selectivitate în prezentarea și promovarea produselor turistice.
Multiculturalismul și -a pus amprenta asupra vieții economice, sociale și culturale contribuind la
această mare diversitate actuală și densitate de obiective grupate pe un spațiu restâns, ceea ce se
constituie într -un avantaj din punct de vedere al valorificării turistice.

60
Specificul cultural istoric al potențialului turistic al zonei se pretează și este în același timp
imperios necesar a fi valorificat pe baza principiilor dezvoltării dura bile. Trebuie înțeles (după cum a
rezultat și din analizele realizate) că turismul de bază ce se poate practica pentru valorificarea acestui
potențial este cel cultural – istoric , care presupune o durată medie a sejurului mai redusă la nivel de
localitate (sejurul turistului nu este neapărat mai scurt în ansamblu, dar nu rămâne mult timp în același
loc), iar acțiunile de ameliorare a acestei probleme trebuie să țină seama de aceste caracteristici.
Numeroasele rezervații naturale existente ar putea fi valor ificate prin circuite tematice în
spiritul ecoturismului sau ca tip de sine stătător.
În concluzie, Zona Metropolitană Brașov este o destinație polivalentă din punct de vedere al
posibilităților de stimulare a interesului și de aceea categoriile de turișt i atrase sunt eterogene. Pe de -o
parte este un avantaj datorită șanselor mari de a atrage cât mai mulți turiști, pe de altă parte este un
dezavantaj, întrucât această polivalență face dificilă o strategie de promovare coerentă a tuturor
valențelor turistic e a zonei.
În perspectiva susținerii dezvoltării turismului, trebuie ținut cont că interesele și prioritățile
turiștilor sunt schimbătoare, având tendința să se diversifice și să se rafineze, astfel intervenția asupra
produsului turistic nu trebuie neapăra t să se producă în urma unei prioritizări a elementelor de interes,
ci mai degrabă fructificând reperele turistice, în jurul cărora să crescă valoarea și calitatea ofertei de
turism de nișă.
Oferta turistică bine conturată și variată alături de serviciile de bună calitate (ambele privite prin
prisma nivelului turismului românesc) și promovarea susținută pe canale variate sunt premisele pe care
se bazează succesul actual și viitor al planurilor de dezvoltare turistică.
Principalele probleme care afectează dezvoltarea turismului în zonă sunt : efectul negativ cauzat
de lipsa aeroportului, autostrăzilor și a locurilor de parcare insuficiente, neexploatarea adecvată a unor
resurse turistice cu potențial, insuficienta pregătire a personalului din turis m (la nivel de management al
activității turistice în special în mediul rural, în alimentație publică).

61
BIBLIOGRAFIE

1. Berbecaru I.,Botez M., Teoria si practica amenajarii turistice, Edit. Sport -Turism,
București, 1977
2. Bran F. și colab., Turism rural, modelul european , Editura Economică, București, 1997
3. Cândea M., Erdeli G., Simon T., Peptenatu D., România – potențialul turistic și amenajarea
turistică a spațiului , Editura Universitară, București, 2002
4. Dinu M., Geografia Turismului , Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002
5. Dumitrescu D., România – Regiunile de dezvoltare. Disparități socio -economice , Edit.
Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2008
6. Erdeli G., Istrate I., Amenajări turistice , Editura Universității din București, 1996
7. Glăvan V. , Agroturism, Ecoturism , Editura Alma Mater, Sibiu, 2002
8. Ielenicz M., Harta și legenda turistică , în GeoCarpathica, anul IV, nr. 4, Sibiu, 2004
9. Lificiu P., Patrimoniul natural al României , Forumul ecologiștilor din România, București,
2011
10. Mazilu Mirela, Ecoturism și amenajări turistice , Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2004
11. Muntele I., Iațu C., Geografia Turismului: concepte, metode și forme de manifestare spațio –
temporară , Edit. Sedcom Libris, Iași, 2003
12. Nistoreanu P., Economia turismului , Editura ASE, București, 2005
13. Părăușanu V., Ponoran I., Dezvoltarea durabilă și protecția mediului , Editura Sylvi,
București, 2003
14. Popescu N., Țara Făgărașului – studiu geomorfologic , Editura Academiei, București, 1990
15. Rebega L., Sibiu – Capitală clturală europeană, 200 7, Geo -Carpathica, VI, 6, Sibiu, 2006
16. Roșu Al., Geografia fizică a României , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980
17. Stănciulescu G., Managementul turismului durabil în centrele urbane, Editura All Beck,
București, 2004
18. Velcea I., Dezvoltarea regi onală a României și unele diferențieri economico -sociale ,
Revista GeoCarpathica, anul VIII, nr. 8, Sibiu, 2008
19. site.judbrasov.ro
20. addjb.ro
21. documents.tips
22. epicbikeride.ro

62
23. ghidulmuzeelor.cimec.ro
24. ibn.idsi.md
25. radunegru.licee.edu.ro
26. ro.wikipedia.org
27. romania.ici.ro
28. turism -fagaras.ro
29. vreausamerg.ro
30. www.academia.edu
31. www.adrcentru.ro
32. www.brasov.ro
33. www.brasovtourism.eu
34. www.casatolstoi.ro
35. www.cpnt.ro
36. www.galtranscarpatica.ro
37. www.mdrl.ro
38. www.mesterulturistic.ro
39. www.pensiuni -turistice.eu
40. www.timpul.md
41. www.tur istinfo.ro
42. www.wattpad.com/
43. zarnesti.net