Programul de studii: Inginerie Economică Industrială [627088]

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială

Studiu de fezabilitate privind recuperarea
metalelor prețioase din deșeurile de
echipamente electrice și electronice

Conducător științific
Șef Lucr. Dr. Ing. Ec. Gheorghe Cătălin

Absolvent: [anonimizat] 2018

Lucrare de licență

2
CUPRINS
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 3
Capitolul 1 – Cuantificarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice ……………………. 4
1.1. Definiția EEE -urilor și a DEEE -urilor ………………………….. ………………………….. ……… 4
1.2. Ciclul de viață al EEE -urilor ………………………….. ………………………….. …………………… 7
1.3. Obiectivele gestionării DEEE -urilor ………………………….. ………………………….. ………… 7
1.4. Legislație……………………………………………………………………………………………….. …….. .8
1.5. Statutul reciclării în România ………………………………………………………………………….. 11
1.5.1. Sistemul DEEE în România ………………………………………………………………………….. 11
1.5.2. EEE introduse pe piață…………………………………………………….. ……………. …………… .13

Lucrare de licență

3
Introducere

Datorită progresului tehnologic din ultimele decenii există un interes deosebit pentru
utilizarea metalelor prețioase în realizarea circuitelor imprimate și a conecticii de înaltă
performanță. Dezvoltarea într -un ritm accelerat a industriilor producătoare de echipamente
electrice și electronice (EEE) a condus la generarea unor cantități mari de deșeuri de EEE di n
care fac parte deșeurile de plăci de circuite imprimate (DPCI). Prelucrarea profitabilă a DPCI
constă în recu perarea metalelor prețioase care deși se a flă într -o concentrație mică (0.04% aur,
0.15% argint și 0.01% paladiu) reprezintă cca. 80 % din profit ul rezultat din recuperarea
metalelor.
Având in vedere compoziția complexă a DPCI și potențialul economic al acestor surse
secundare de metale este evidentă necesitatea unor etape preliminare în tehnologia de re cuperare
a acestor metale din aceste deșeuri având ca scop colectarea și sortarea DPCI respectiv
prelucrarea fizico -chimică în vederea separării componentelor de interes. De asemenea este
importantă cercetarea și implementarea unor procedee hidrometalurgice care să permită extracția
selectivă a meta lelor cu formarea unor fluxuri secundare c u compoziție chimică controlată.

Lucrare de licență

4
Capitolul 1 – Cuantificarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice

1.1. Definiția EEE -urilor și a DEEE -urilor

Importanța reciclării echipamente lor electrice și electronice ( EEE) a devenit tot mai
evidentă în ultimii ani , reprezentând în acest moment tipul de deșeuri cu cea mai mare creștere.
Motivul principal al acestei creșteri se datorează inovației continue a produselor, în special în
sfera electronicelor și electrocasnicelor, de exemplu, înlocuirea televizoarelor cu tub catodic cu
ecran LCD. De asemenea, creșterea economică împreună cu in dustrializarea, urbanizarea și
creșterea în producție a bunurilor electronice datorită costurilor scăzute a dus la o creștere
semnificativă a acestor deșeuri. Pentru fiecare echipament electronic ajuns pe piață, unul sau mai
multe electronice existente dej a devin învechite sau ajung la sfârșitul ciclului de viață. Aceste
echipamente pot proveni din gospodării, de la întreprinderi, instituții sau industrii iar după ce se
debarasează formează un flux de materiale denumit deșeuri de echipamente electrice și
electronice (DEEE).
Piața gestionării deșeurilor electrice întâlnește un domeniu bun de aplicare datorită
potențialului de recuperare și de reciclare a materialelor precum plastic, a metalelor feroase și
neferoase, a sticlei, etc. DEEE -urile pot conține de asemenea substanțe periculoase și toxice care
pot afecta sănătatea omului, căutându -se astfel inițiative de către state de investire în gestionarea
DEEE -urilor ceea ce conduce la creșterea acestei piețe. Potrivit Zion Research, reciclarea DEEE –
urilor a atins cota de $17 mili arde în 2015, urmând ca până în 2021 să ajungă la $58 miliarde cu o
creștere medie anuală de 22.7%.
Figura 1.1 Cota de piață a gestionării DEEE -urilor 1720.85925.59399331.4038257338.5324941747.2793703558.01178742
010203040506070
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022Miliarde dolari
Perioada

Lucrare de licență

5

Potrivit directivei UE 2002/96/EC, echipamentele electrice și electronice sunt
„echipamentele care funcționează pe bază de curenți electrici sau câmpuri electromagnetice și
echipamentele de generar e, transport ș i de măsurare a acestor curenți și câmpuri, incluse în
categoriile prevăzute în anexa nr. 1A și destinate utilizării la o te nsiune mai mică sau egală cu
1.000 volți curent alternativ și 1.500 volți curent continuu ”.
Deșeurile de echipamente electrice și electronice includ toate componentele,
subansamblurile și consumabilele care fac parte din produs în momentul debarasării. Pot rivit
Directivei 2012/19/UE , „deșeuri” înseamnă orice substanță sau obiect pe care deținătorul le
aruncă sau are intenția sau obligația să le arunce. Ca îndrumare, Directiva include în Anexa III o
clasificare a DEEE -urilor pe 10 categorii :
1. Aparate de uz casnic de mari dimensiuni (aparate frigorifice de mari dimensiuni,
refrigeratoare, aparate frigorifice, mașini de spălat rufe, uscătoare de rufe, mașini de
spălat vase, mașini de gătit, sobe electrice, plite electrice, cuptoare cu microunde,
radiatoare ele ctrice, ș.a.)
2. Aparate de uz casnic de mici dimensiuni (aspiratoare, aparate de curățat covoare,
aparate de prăjit pâine, friteuze, mașini de măcinat, filtre de cafea, aparate de tuns
părul, uscătoare de păr, ș.a.)
3. Echipamente in formatice și de telecomunica ții (minicomputere, imprimante,
calculatoare electrice, echipament pentru copiere, mașini de scris electrice și
electronice, calculatoare de buzunar și de birou, faxuri, telefoane, calculatoare
personale, calculatoare portabile, ș.a.)
4. Aparate electrice de consum și panouri fotovoltaice (aparate radio, televizoare, camere
video, aparate video cu înregistrare, aparate de înregistrare de înaltă fidelitate,
amplificatoare audio, instrumente muzicale, panouri voltaice , și alte produse sau
echipamente pentru tran smisia de sunete, imagini sau alte informații prin
telecomunicații );
5. Echipamente de iluminat (aparate de iluminat pentru lămpi fluorescente, cu excepția
aparatelor casnice de iluminat, lămpi fluorescente drepte, lămpi fluorescente compacte,
lămpi cu vapori de sodiu la joasă presiune, ș.a.)

Lucrare de licență

6
6. Unelte electrice și electronice (cu excepția uneltelor industriale fixe de mari
dimensiuni: mașini de găurit, ferăstraie, mașini de cusut, echipamente de strunjit, de
frezat, de șlefuit, de polizat, de tăiat cu ferăstrăul , de tăiat, de forfecat, de perforat, de
găurit, de ștanțat, de fălțuit, de îndoit sau destinate altor operațiuni de prelucrare a
lemnului, a metalului sau a altor materiale, ș.a.)
7. Jucării, echipament pentru petrecerea timpului liber și echipament sportiv (seturi de
trenuri electrice sau de curse de mașini, console de mână pentru jocuri video, jocuri
video, calculatoare pentru ciclism, scufundare, cros, canotaj etc.)
8. Dispozitive medicale (cu excepția tuturor produselor implantate și infectate:
echipamente de radioterapie, echipamente de cardiologie, echipamente de dializă,
Ventilatoare pulmonare, etc.)
9. Instrumente de monitorizare și control (detectoare de fum, regulatoare de căldură,
termostate, aparate de măsurat, cântărit sau reglat de uz casnic sau utili zate ca
echipamente de laborator, ș.a.)
10. Distribuitoare automate (distribuitoare automate de băuturi calde, distribuitoare
automate de sticle sau doze calde sau reci, distribuitoare automate de produse solide,
distribuitoare automate de bani, toate aparatele care furnizează automat orice fel de
produse)

Această clasificare acoperă aproximativ 90% din toate EEE -urile, și deci din toate DEEE –
urile, acoperind în mare toate echipamentele electronice de larg consum.
Huisman et al. (2007) descrie DEEE -urile ca fiind un flux de deșeuri complex datorită naturii
sale eterogene , a varietății produselor, a concentrației de substanțe periculoase și a lipsei unei
constanțe în evoluția fluxului datorită influențelor schimbărilor de tehnologie, design sau piață .
Este dificil de cuantificat cât echipament electronic ajunge pe p iață, ce cantitate devine deșeu și
ce cantitate de deșeu ajunge colectată prin sistemele oficiale de colectare și raportată ca rezultat
național față de fluxurile complementare cum ar fi comerț ul din ușă în ușă, magazine second
hand, cantitatea de deșeuri electrice reziduală din gospodării sau întreprinderi sau/și exportată
ilegal în țările aflate în dezvoltare.

Lucrare de licență

7
Figura 1.2 Ciclul de viață al EEE -urilor 1.2. Ciclul de viață al EEE -urilor

Ciclul de viață al produsului reprezintă durata medie de viață a unui produs. Întregul ciclu de
viață al produsului, de la concepția și dezvoltarea sa până la dispariția sa definitivă din arena
schimburilor de mărfuri, include următoarele faze : achiziția materiilor prime, producția, ambalarea,
distribuția, utilizarea, reciclarea și sfârșește cu retragerea produsului de pe piață

În figura 1.1 este ilustrat ciclul de viață al produsului constând în mineritul și rafinarea materiilor
prime, producția și fabricația produsului, utilizarea acestuia de către consumatori, și în sfârșit,
modalitățile de retragere a acestuia de pe piață.
În timpul utilizării, EEE -urile sunt stocate de către utilizatori , care pot fi gospodării, întreprinderi,
instituții sau industrii. Când utilizatorul se debarasează de EEE, acestea devin DEEE și intră în faza
sfârșitului de viață. În ansamblu, sarcina acest ei faze este aceea de a recupera materialele
valoroase și de a distruge sau înlătura substanțele periculoase conținute într -un mod ecologic și
prietenos cu mediul înconjurător. Ultima săgeată din figură, „discarded”, face referire atât la
substanțele peric uloase eliminate cât și la resursele care nu au putut fi recuperate. O altă opțiune în
gestionarea acestor deșeuri este reintroducerea echipamentelor electrice în sfera consumului.

1.3. Obiectivele gestionării DEEE -urilor

Potrivit directivei 2012/19/UE, gestionarea DEEE -urilor aflate la sfârșit de ciclu de viață
urmă rește, în special, conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului, protecția sănătății
umane și utilizarea prudentă și rațională a resurselor natural. Această politică se bazează p e

Lucrare de licență

8
principiul precauției, precum și pe principiul acțiunii preventive, pe principiul remedierii cu
prioritate la sursă a daunelor aduse mediului și pe principiul „poluatorul plătește”.
Programul comunitar de politică și acțiune în domeniul mediului și al de zvoltării durabile (Al
cincilea program de acțiune pentru mediu) prevede că realizarea unei dezvoltări durabile necesită
modificări profunde ale tipurilor actuale de creștere, producție, consum și conduită și pledează,
între altele, pentru reducerea risip ei de resurse naturale și prevenirea poluării. Acest program
menționează deșeurile de echipamente electrice și electronice ca fiind unul dintre domeniile țintă
care trebuie reglementate, în vederea aplicării principiilor prevenirii, valorificării și elimin ării
sigure a deșeurilor.
Substanțele periculoase precum mercurul, cadmiul, plumbul, cromul hexavalent și bifenilii
policlorurați (PCB), precum și substanțe care diminuează stratul de ozon prezente în EEE
reprezintă o problem importantă în faza de gestiona re a deșeurilor, iar reciclarea DEEE -urilor nu
se realizează la un nivel suficient , ceea ce duce la pierd erea de resurse valoroase. Se dorește astfel
obținerea unei producții și a unui consum durabil, ca primă prioritate, prin prevenirea producerii
de DEEE și, în plus, prin reutilizarea, reciclarea și alte forme de valorificare a acestor deșeuri,
astfel încât să se reducă volumul de deșeuri eliminate și să se sprijine utilizarea eficientă a
resurselor și recuperarea materiilor prime secundare valoroase.
Se urmărește de asemenea, îmbunătățirea performanțelor de mediu ale tuturor operatorilor
implicați în ciclul de viață al EEE, precum producători, distribuitori și consumatori și, în special,
operatori care sunt direct implicați în colectarea și tratarea DEEE -urilor .
Colectarea separată reprezintă o condiție prealabilă pentru a asigura tratarea specifică și
reciclarea DEEE -urilor și este necesară pentru atingerea nivelului ales de protecție a sănătăț ii
umane și a mediului înconjurător . În acest scop, consumatorii trebuie încurajați să predea DEEE
urmărindu -se crearea de instalații adecvate pentru predarea DEEE -urilor , inclusiv centre publice
de colectare, la care gospodăriile particulare să -și poată preda, cel puțin gratuit, deșeurile.
Dintr -un punct de vedere mai larg, gestionarea DEEE -urilor urmărește reducerea
impactului asupra mediului „dezvoltând o societate care învață sa echilibreze evoluția rapidă a
tehnologiei cu o gestionare responsabila a produselor/mate rialelor” (Kahhat et al. 2008).
1.4. Legis lație

Lucrare de licență

9
Directiva 2002 /96/CE a impus statelor membre să atingă o țintă de colectare de 4 kg de
DEEE
din gospodării, pe cap de locuitor, până la data de 31 decembrie 2006 . În anul 2012, Parlamentul
European a aprobat textul noii Directive privind deșeurile de echipamente electrice și electronice,
inclusiv noile ținte ambițioase de colectare pentru fiecare stat membru, care sunt 45% începând
cu 2016 și care vor fi, începând din 2021 pentru România, 65% din cantitatea medie anuală de
EEE introduse pe piață pe parcursul celor 3 ani precedenți ( 65% din cantitatea introdusă pe
piață) sau 85% din cantitatea medie anuală de DEEE generate (85% din cantitatea de DEEE
generate).

Tabelul 1.1 Planificarea evoluției țintelor de colectare a DEEE la nivel de țară
An 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Ținta
inițial
stabilită
prin
Directiva
DEEE Minim 4 kg pe cap de locuitor
sau cantitatea medie exprimată
în kg pe cap de locuitor
colectată anual în cei 3 ani
precedenți (oricare valoare este
mai mare) Minim 45% din
cantitatea introdusă pe
piață (media anuală din
cei 3 ani precedenți) 65% în cantitate introdusă pe
piață (media anuală din cei 3
ani precedenți) sau 85% din
cantitatea de DEEE generate
Ținta
pentru
România Minim 4 kg pe cap de locuitor
sau cantitatea medie exprimată
în kg pe cap de locuitor
colectată anual în cei 3 ani
precedenți (oricare valoare este
mai mare) Minim 40% din cantitatea introdusă pe
piață (media anuală din cei 3 ani
precedenți) 65% în
cantitate
introdus ă
pe piață
(media
anuală din
cei 3 ani
precedenți)
sau 85%
din
cantitatea
de DEEE
generate

Lucrare de licență

10
În tabelul 1.1 este reprezentată planificarea evoluției țintelor de co lectare a DEEE la nivel de
țară, în baza noii Directive DEEE. Prin derogare, România împreună cu alte țări, din cauza lipsei
de infrastructură necesară și a nivelului scăzut de consum de EEE, are posibilitatea să realizeze, o
rată de colectare mai mică de 45 %, dar mai mare de 40 % din greutatea medie de EEE introduse
pe piață în cei trei ani precedenți, și să amâne realizarea ratei de colectare de 45% până la o dată
decisă de acestea, dar nu mai târziu de 14 august 2021.
În articolul 7 al noii Directive , se prevede sta bilirea unei metodologii comune pentru
calcularea cantității de EEE in troduse pe piața națională și a unei metodologii comune pentru
calcularea cantității de DEEE generate, exprimată în greutate, î n fiecare stat membru. Studiul ,
comandat de Direcția Generală Mediu a Co misiei Europene, lansată în 2013, a avut ca scop nu
doar dezvolt area metodologiei comune, ci a ș i investigat potențialul pentru stabilirea de ținte de
colectare individuale și a analizat dificultățile de implementare cu care se confruntă statele
membre. Studiul a evidențiat faptul că majoritatea statelor membre ar putea să se confrunte cu
provocări în atingerea țintelor, iar în unele cazuri, s -ar putea dovedi imposibil de realizat.
Principalele dificultăți raportate de statele membre și părțile principale interesate sunt legate de
rata ridicată a cantității nedec larate, care este
amplificată și mai mult de capacitățil e limitate ale statelor membre de impunere a legii și de
monitorizare.
Deși ținta de colectare ar putea fi diferită dacă se aplică metodologia de introducere pe piață
față de cantitatea de DEE generate, este importantă su blinierea faptului că beneficiil e dorite pe
plan ecologic, economic și social ale noii definiri a țintelor de colectare prin Directiva DEEE pot
fi atinse doar în următoarele condiții :
1. Se asigură, monitorizează și se urmărește co lectarea separată a DEEE;
2. După colectare, DEEE sunt tratate corespunzător, pe baza celor mai bune tehnologii
disponibile și conform standardelor aplicabile;
3. Fracțiile din fluxul ulterior sunt valorificate sau eliminate în mod corespunzător.

Cele două alternative de metodologie dintre care Româ nia poate alege, cel mai târziu
începând cu anul 2021, pentru a stabili țintele naționale de colectare, au implicații diferite. Unul
dintre aspectele majore de avut î n vedere este faptul că ținta bazată pe cantita tea introdusă pe
piață nu ar putea să explice înlocuirile sau salturile tehnologice, cum ar fi înlocuirea ecranelor

Lucrare de licență

11
mai grele cu tub catodic (CRT) cu ecranele LCD mai ușoare , sau nu poate explica noile evoluții
de pe piață , cum ar fi panourile fotovoltaice care au fost instalate în anii recenți și vor deveni
deșeuri abia peste cel puțin 20 de ani. În orice caz, este esențial să se aibă în vedere atitudinile și
comportamentele consumatorilor, cum ar fi perioadele de „hibernare” in gospodării sau
achiziționarea de EEE noi și lipsa de interes în a elimina DEEE acumulate.
Directiva 2012/19/EC stabilește de asemenea responsabilitatea extinsă a producătorului, o
abordare a politicii de mediu în care răspunderea unui producător pentru produsul său este extinsă
până la etapa de post consum din ciclul de viață al acelui produs. Organizațiile colective sunt
văzute ca parte a lanțului de reciclare cu rolul de a închide costurile pe circuit, de la colectarea de
la populație către tratare și în final reciclare , precum și instrumente importante în sprijinul punerii
în aplicare a ierarhiei europene a deșeurilor.
Colectarea DEEE de la populație se poate realiza exclusiv prin cele trei canale, instituite de
legislația europeana prin Directiva, transpuse conform art . 9 din OUG 5/2015, respectiv "p entru a
asigura tratarea corectă a tuturor DEEE colectate și pentru atingerea unui nivel ridicat de
colectare separată a DEEE, preluarea DEEE provenite de la gospodăriile particulare se
realizează de către:
a) serviciul pub lic de colectare a DEEE organizat potrivit art. 36 alin. (2) lit. d) din Legea
administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările
ulterioare;
b) distribuitori, potrivit prevederilor art. 11;
c) centre de colectare org anizate de operatori economici autorizați pentru colectarea DEEE care
acționează în baza unui contract cu producători/organizații colective" .

1.5. Sistemul DEEE în România

În anul 2012, cantitatea raportată de DEEE colectată în România a fost de 23 kilotone,
echivalen tul a 1,2 kg/persoană (combinat, DEEE din gospodării particulare și de la alți utilizatori
decât gospodăriile particulare) .
Principalele fluxuri pentru colectarea DEEE -urilor de la gospodării sunt lanțurile de retail și
punctele d e cole ctare fier vechi, cu cantității foarte mici provenite de la municipalități și din alte
fluxuri (cum ar fi campaniile asociate organizațiilor colective ale producătorilor). În prezent

Lucrare de licență

12
există 78 de centre de tratare autorizate, chiar dacă majoritatea acestora oferă condiții de tratare
improprii. Din acest număr, o mare parte este reprezentată de comercianții de deșeuri metalice,
din moment ce majoritatea acestora sunt autorizați pentru colectarea de DEEE. Doar 25% din
acești operatori de tratare au încheiate contracte cu organizațiile colective ale producătorilor.
Există și operator i care vor obține certificare W EEELABEX.
În România există o rețea largă de colectare neoficială a DEEE, în mare parte reprezentată de
colectorii stradali de fier vechi. O parte considerabilă a DEEE -urilor colectate de acești „colectori
neoficiali” este „tratată” imediat prin îndepărtarea materialelor valoroase, restul fiind lăsat la
întâmplare. O altă parte ajunge la centrele de colectare deșeuri metalice und e DEEE sunt
amestecate cu fierul vechi sau sunt tratate în condiții improp rii. O parte foarte mică ajunge la
centre de colectare deșeuri metalice care vor trimite mai departe DEEE -urile la centrele de tratare
adecvate.
Rețeaua neoficială de colectare s -a dezvoltat și în contextul lipsei serviciilor municipale
pentru colectarea DEEE -urilor și ca urmare a gestionării ineficiente a deșeurilor municipale pe
plan local. Acțiuni de impunere a legii in piața de DEEE încă lipsesc sau trebuie întărite pentru a
asigu ra condiții de concurență echitabile, într -o manieră transparentă și responsabilă, care poate
determina raportarea unor volume mai mari de DEEE colectate .
Acțiunile de colectare organizată au fost inițiate în anul 2007 prin Campania națională de
colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice cunoscută și sub numele de „ Marea
debarasare”, inițiată de Ministerul Mediului. Acțiunea prevedea ca cetățenii să scoată în fața casei
sau a blocului echipamentele nefuncționale, apoi societățile de salubrizare să le ridice și să le
transporte la centrele de colectare, pentru ca de acolo să fie preluate de organizațiile colective
autorizate, în vederea transportării lor la reciclatori. Din cauza caracterului de noutate, succesul
acțiunilor din toamna anului 2007 a fost relativ mic. A doua acțiune a avut loc pe 19 aprilie 2008,
cu rezultate mai notabile.
A treia campanie de colectare a DEEE a fost programată pe data de 4 octombrie 2008, când
au fost colectate peste 400 tone de deșeuri, urmată de alte 3 campanii organizate în același an. În
2009 au fost organizate alte zece astfel de campanii, st rângându -se 1440 tone de DEEE.

Lucrare de licență

13
Tabelul 1.2 Cantitatea de deșeuri colectată prin campaniile „Marea debarasare”
Anul 2007 2008 2009
Deșeuri colectate (tone) 556 1970 1440
Număr de campanii 1 4 10

Luând în considerare cantitatea oficială raportată de EEE introduse pe piață în cei 3 ani
precedenți (2009 -2011), un obiectiv de colectare de 65% ar fi egal cu 87 kilotone, echivalentul a
4,4 kg/persoană. Acest lucru evidențiază clar nevoia și potențialul de a aduce îmbunătățiri
semnificative în sistemul de colectare, pentru a atinge țintele ambițioase din viitor.

Lucrare de licență

14

Capitolul 2 – Cuantificarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice

2.1 EEE introduse pe piață

Noua directivă DEEE a introdus o nouă clasificare a produselor care se află în sfera de
aplicare a Directivei. Cele 10 categorii anterior menționate in capitolul întâi sunt, începând din
2018, în 6 categorii (Anexa III) . Tabelul de mai jos prezintă reclas ificarea fostelor 10 categorii în
cele noi 6 categorii.

Categorii de produse Anexa I Anexa III
Aparate de uz casnic de mari dimensiuni 1 1,4,5
Aparate de uz casnic de mici dimensiuni 2 5
Echipamente informatice și de telecomunicații 3 2,4,6
Aparate electronice de consum 4 2,5
Echipamente de iluminat 5 3,5
Unelte electrice și electronice 6 4,5
Jucării, echipament pentru petrecerea timpului liber
și echipament sportiv 7 4,5,6
Dispozitive medicale 8 4,5
Instrumente de monitorizare și control 9 4,5
Distribuitoare automate 10 1,4

Noile categorii folosite sunt următoarele:
1. Echipamente de transfer termic: frigidere, congelatoare, distribuitoare automate de
produse reci, echipamente de aer condiționat;
2. Ecrane, televizoare, cadre foto LCD, monitoare, calculatoare portabile, calculatoare mici
portabile;

Lucrare de licență

15
3. Lămpi: lămpi fluorescente drepte, lămpi fluorescente compacte, lămpi fluorescente, lămpi
cu descărcare în gaze de înaltă intensitate, LED;
4. Echipamente de mari dimensiuni: mașini de spălat rufe, uscătoare de haine, mașini de
spălat veselă, mașini de gătit, sobe electrice, plite electrice, aparate de iluminat,
echipamente de reproducere a sunetului sau imaginilor, ș.a.;
5. Echipamente de mici dimensiuni: aspiratoare, aparate de curățat covoare, aparate de
cusut, aparate de iluminat, cuptoare cu microunde, echipamente de ventilare, fiare de
călcat, aparte de prăjit pâine, cuțite electrice, fierbătoare de apă, ș.a.;
6. Echipamente informatice și de telecomunicații de dimensiuni mici (nicio dimensiune
externă mai mare de 50 cm: telefoane mobile, GPS, calculatoare de buzunar, routere,
calculatoare personale, imprimante, telefoane.

Metodologia de calcul a estimărilor mase i EEE-urilor introduse pe piața unui stat în
decursul unui an de referință se poate calcula conform metodei consumul aparent, care se bazează
pe ecuația următoare:
𝐸𝐸𝐸 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑜𝑑𝑢𝑠𝑒 𝑝𝑒 𝑝𝑖𝑎ță=𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐ț𝑖𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑛ă+𝑖𝑚𝑝𝑜𝑟𝑡𝑢𝑟𝑖−𝑒𝑥𝑝𝑜𝑟𝑡𝑢𝑟𝑖, unde:
– Producția internă = greutatea (în tone) a EEE finite produse în decursul anului de referință
– Importuri = greutatea (în tone) de EEE care au intrat pe teritoriul unui stat în decursul
anului de referință dintr -un alt stat sau dintr -o țară terță pentru a fi distribuite, consumate
sau utilizate;
– Exporturi = greutatea (în tone) de EEE care au părăsit teritoriul unui stat în decursul
anului de re ferință cu destinația unui alt stat sau a unei țări terțe pentru a fi distribuite,
consumate sau utilizate.
În Uniunea Europeană, valorile producției interne pot fi obținute din statistica PRODCOM,
iar datele legate de importuri și exporturi pot fi obținut e din Nomenclatura Combinată (NC –
coduri vamale). La nivelul codurilor NC, importurile și exporturile de bunuri la mâna a doua
raportate în condiții legale sunt incluse împreună cu produsele noi. Codurile NC pot fi legate de
codurile PRODCOM folosind tabe lele de corespondență publicate de Eurostat pentru baza de
date Ramon a Uniunii Europene. Pentru unele coduri PRODCOM și NC, datele sunt disponibile
în greutate, în alte cazuri, ca unitate de măsura primară se utilizează bucățile. În astfel de cazuri,
este necesară o conversie în greutate.

Lucrare de licență

16

Lucrare de licență

17

Bibliografie

1. www.deseuri -electrice -electronice.ro;
2. www.anpm.ro ;
3. ec.europa.eu ;
4. Study on the quantification of waste of electrical and electronic equipment (WEEE) in
France – Monier , V., Hestin , M., ș.a., BIO Intelligence Service S.A.S., 2013;
5. Substance flow analysis of the recycling of small waste electrical and electronic
equipment: An assessment of the recovery of gold and palladium – Chanerel P., Institut
für Technischen Umweltschutz, Berlin, 2010;
6. Feasability study for recovering precious metals from e -waste – Jamakanga , R., Homero ,
T., ș.a., Harare Institute of Technology, Zimbabwe, 2014;
7. www.insse.ro ;
8. WEEE Generated in Romania: challenges and future outlook – Magalini , F., unu.edu,
București, 2015
9. E-waste statistics: Guidlines on classification, reporting and indicators – Balde , C.P.,
Kuehr , R., ș.a., United Nations University, Bonn, 2015;
10. Suport curs Managementul Investițiilor ;
11. Recycling and disposal of electronic waste : Health hazards and environmental impacts ,
Swedish Environmental Protection Agency, Stockholm, 2011;
12. The Dutch WEEE flows – Huisman , J., van der Maesen , M., ș.a., United Nations
University, Bonn, 2012;
13. Exploring e -waste management systems in the United State s – Kahhat, R., Kim, J., ș.a.,
Arizona State University , Tempe, 2008;
14. Countering WEEE Illegal Trade – Shryane, T., Unite d Nations University, Bonn, 2014;
15. Waste electrical and electronic equipment (WEEE): innovating novel recovery and
recycling technologies in Japa n, DTI Global Watch Mission, 2005.