PROGRAMUL DE STUDII: Inginerie Economică în Domeniul Mecanic [602582]

Anexa 8

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEȘTI
FACULTATEA: INGINERI E MECANICĂ ȘI ELECTR ICĂ
DEPARTAMENTUL: Inginerie Mecanică
PROGRAMUL DE STUDII: Inginerie Economică în Domeniul Mecanic
FORMĂ DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ID

Vizat
Facultatea IME
Aprobat,
Director de departament,
Prof.univ.dr.ing. NAE Ion

PROIECT DE DIPLOMĂ

TEMA:
“PROIECTAREA UNEI UNITĂȚI DE POMPARE CU
BALANSIER CU MODERNIZAREA UNUI STAND DE
LABORATOR”

Conducător științific:
Șef lucr.dr.ing. NICULAE Claudia

Absolvent: [anonimizat]
2019

1
Anexa 9

UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEȘTI
FACULTATEA: INGINERIE MECANICĂ ȘI ELECTRICĂ
DOMENIUL: INGINERIE și MANAGEMENT
PROGRAMUL DE STUDII: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL MECANIC
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ID

Aprobat,
Director de departament,
PROF. UNIV. DR. ING. NAE ION Declar pe propria răspundere că voi elabora personal proiectul
de diplomă / lucrarea de licență / disertație și nu voi folosi alte
materiale documentare în afara celor prezentate la capitolul
„Bibliografie”.

Semnătură student: [anonimizat]: LAMBREA G. Adri an

1) Tema proiectului: PROIECTAREA UNEI UNITĂȚI DE POMPARE CU BALANSIER CU
MODERNIZAREA UNUI STAND DE LABORATOR
2) Data eliberării temei: 20.09.2018
3) Tema a fost primită pentru îndeplinire la data: 10.10.2018
4) Termenul pentru predarea proiectulu i/ lucrării: 17.07.2019
5) Elementele inițiale pentru proiect:
Debitul: Q= m3/zi; Cursa de suprafaț ă: S= 3m; Adâncimea de fixare a pompei: H= 2800m.
6) Enumerarea problemelor care vor fi dezvoltate:
1.Studiul actual al unitaților de pompare cu balansie r;
2.Elementele de p roiectare ale instalației de adâ ncime a sondelor aflate în pompaj;
3.Instalația de suprafață a unitații de pompare cu balansier;
4.Analiza tehnico economică a proiectului. Metoda drumului critic;
5.Norme de protecția muncii.
7) Enu merarea materialului grafic (acolo unde este cazul): conform Borderoului de desene.
1.Unitate de pompare cu ba lansier, echipament de suprafață
2.Ramă de bază și cap balansier
3.Balansier
Conducător științific:
Șef lucr. dr. ing. NICULAE Claudia
Stude ntul:
LAMBREA G. Adrian
Semnătura:

Semnătura:

2

Anexa 10

UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEȘTI
FACULTATEA: INGINERIE MECANICĂ ȘI ELECTRICĂ
DOMENIUL: INGINERIE și MANAGEMENT
PROGRAMUL DE STUDII: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL MECANIC
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ID

APRECIERE
privind activitatea absolvent: [anonimizat]: LAMBREA G. Adrian
în elaborarea proiectului de diplomă cu tema: PROIECTAREA UNEI UNITĂȚI DE POMPARE CU
BALANSIER CU MODERNIZAREA UNUI STAND DE LABORATOR

Nr. crt. CRITERIUL DE APRECIERE CALIFICATIV
1. Documentare, prelucrarea informațiilor din bibliografie foarte bine
2. Colaborarea ritmică și eficientă cu conducătorul temei proiectului de
diploma /lucrării de licență foarte bine
3. Corectitudinea calculelor, programelor, schemelor, desenelor, diagramelor și
graficelor bine
4. Cercetare teoretică, experimentală și realizare practică foarte bine
5. Elemente de originalitate (dezvoltări teoretice sau aplicații noi ale unor teorii
existente, produse informatice noi sau adaptate, utile în aplicațiile
inginerești) bine
6. Capacitate de sinteză și abilități de stud iu individual foarte bine
CALIFICATIV FINAL foarte bine
Calificativele pot fi: nesatisfăcător/satisfăcător/bine /foarte bine /excelent .

Comentarii privind calitatea proiectului: Î n vederea realizarii proiectului de diploma, absolventul a recondiț ionat
standul „Stabilirea cinematicii si studiul geometriei unei UPB” din cadrul laboratorului C.1.1. Acest lucru l -a
ajutat să rezolve foarte bine și corect tema propus ă.
__________________________________________________________________________________________
______________________

Data: 09.07.2019
Conducător științific
Șef lucr. dr. ing. Niculae Claudia

3

Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 5
Capitolul 1
Stadiul actual al unităților de pompare cu balansier ………………………….. ………………………….. .. 6
1.1. Generalitaț i ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 6
1.2. Componența unității de pompare cu balansier ………………………….. ………………………….. 6
1.3. Fun cționarea unității de pompare cu balansier ………………………….. ………………………….. 7
1.5. Tipuri constructive ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 8
1.6. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 10
Capitolul 2
Elemente de proiectare ale instalației de ad âncime a sondelor aflate în pompaj ………………… 11
2.1. Pompa de adâncime ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 12
2.2. Prăjini de pompare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 17
2.3. Țevile de extracție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 20
2.4. Separatoare de gaze, ancore pen tru țevile de extrație ………………………….. ……………….. 21
2.5. Calculul sarcinii maxime și minime din prăjina lustruită ………………………….. ………….. 23
Capitolul 3
Instalația de suprafață a unității de pompare cu balansier ………………………….. …………………… 26
3.1. Geometria unit ății de pompare cu balansier ………………………….. ………………………….. .. 27
3.2. Teoria aproximativă a cinematicii UPB ………………………….. ………………………….. …….. 29
3.3. Teoria elementară a cinematicii UPB ………………………….. ………………………….. ………… 30
3.4. Teoria exacta a cin ematicii UPB ………………………….. ………………………….. ………………. 30
3.5. Echilibrarea un ității de pompare cu balansier ………………………….. …………………………. 35
3.6. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 40

4
Capitolul 4
4.1.Analiza tehnico -economică a proiectului. Metoda drumului critic. Studiu de caz ……… 41
4.2. Planificarea, urmărirea ș i controlul proiectelor ………………………….. ……………………….. 44
4.3. Prezentarea Metodei Drumului Critic (C.P.M.) ………………………….. ………………………. 46
4.4. Implementarea C.P.M pentru proiectarea unei uni tați de pompare …………………………. 48
4.4.1 Analiza evenimentelor ………………………….. ………………………….. ……………………….. 49
4.4.2 Analiza activitaților ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 52
4.5 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 53
Capitolul 5
Norme de protecție a muncii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 54
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 59
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 60
BORDEROUL DE DESENE ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 61

5

Introducere

Petrolul, parte a zăcămintelor naturale din scoarța terestră, împreună cu gazele naturale
și cărbunele este un amestec de hidrocarburi, o resursă epuizabilă dar cu un rol foarte
important în industria energiei, a maselor plastice, a detergenților, insectic idelor, etc. În
ultimii ani, metodele de extragere a petrolului au evoluat, au fost optimizate, ajungând în
prezent la un randament ridicat. Problemele apar când rezervele de petrolul de la o anumită
adâncime și un anumit tip de sol dispar și este nevoie s ă se proiecteze noi tehnologii și noi
instalații pentru a se ajunge la adâncimii mult mai mari, unde se presupune că rezervele de
petrol sunt foarte bogate.
Prezentul proiect are ca scop proiectarea unei unități de pompare cu balansier, cea mai
utilizată în acest domen iu. S -au dezvoltat și tehnologii mult mai avansate cu un randament
mai mare comparativ cu unitățile de pompare cu balansier, problema fiind costul ridicat și
industria care are profit mult mai mare pe unități de pompare cu balansier.
Princi palele teme ce vor fi abordate în prezentul proiect sunt:
– stadiul actual al unităților de pompare cu balansier
– elemente de proiectare ale instalației de adâncime
– alegerea pompei de adâncime
– calculul sarcinii maxime și minime din prăjina lustruită
– geometria unit ății de pompare cu balansier
– cinematica unității de pompare cu balansier
– dinamograma simplificată în 6 puncte
– echilibrarea unității de pompare cu balansier
– determinarea forțelor din bielă
– repunerea în funcțiune a unui stand de labo rator

6
Capitolul 1 .
Stadiul actual al unităț ilor de pompare cu balansier

1.1. Generalita ți
Unitatea de pompare cu balansier reprezintă sistemul mec anic prin intermediul căruia
mișcarea de rotaț ie dată de un motor electric sau termic este transformată în miș care rectilinie
alternativă , folosită pentru ridica rea prin pompaj a petrolu lui din z ăcământ la suprafaț ă
deoarece acesta nu are suficientă presiune pentru a se ridica singur prin procesul de gaz -lift.

1.2. Componența unităț ii de pompare cu balansier
În figura 1.1. este prezent at echipamentul de suprafață ș i de adâncime al unei sonde în
pompaj cu prăjini (STAS 1562 -80):

Fig. 1.1. Echipamentul de suprafață ș i adâncime [2]

7
În figura 1.1 el ementele componente sunt: 1 – pompa de adâncime ; 2 – separator de
fund (gaze si nisip) ; 3 – țevi de extracț ie; 4 – prăjini de pompare; 5 – ancoră pentru tevile de
extrac ție; 6 – curăț itoare de parafină ; 7 – ramă sau sanie ; 8 – cap de pompare ; 9 – conducte ;
10 – motor electric ; 11 – cap balansier ; 12 – reductor de turaț ie; 13 – bielă ; 14 – manivelă ; 15
– capră de susț inere .

1.3. Funcț ionare a unităț ii de pompare cu balansier
Unitatea de p ompare are rolul de a transforma mișcarea de rotaț ie de la arborele
manivelelor în mișcare de translaț ie pe verticală a garniturii de prăjin i de pompare. Această
transformare se realizează prin patrulaterul articulat format din manivelele, bielele și
balansier . Capul de balansier asigură, prin forma sa, ca praș tia sa se în fășoare pe un arc de
cerc cu centrul în lagărul central, astfel încât ga rnitura de prăjini, suspendată la punte, se
deplasează pe verticlă, tangentă la acest cerc.
Pentru realizarea frecvenț ei de pompare necesare, reducerea vitezei de la motor la
arborele manivelelor se face prin tra nsmisia cu curele trapezoidale ș i reductor . Instalaț ia poate
fi oprită în orice poziț ie datorită sitemului de frânare. Întreg ansamblul este montat pe sani e
iar echil ibrarea se face cu contragreutăț i.
Reglarea lungimii cursei se face prin modificarea lungimii manivelei. Această mutare
în cazul din figur ă se face prin mutarea articulaț iei sferice în alezajul corespunzător, dintre
cele practicate de-a lungul manivelei. La unităț ile mici lungimea cursei se poa te regla continu
(man ivelă cu șurub). Frecvenț a de pompa re se poate modifica schimbând ș aiba motoare a
transmisiei prin curele.
Mărimea unităț ilor d e pompare se apreciează în funcț ie de sarcina maximă la prăjina
lustruită ( FM) și lungimea maximă a cursei ( SM), parametrii în funcție de care se face ș i
tipizarea acestor utilaje.

8
1.5. Tipuri cons tructive
1. Unitatea de pompare Lufkin cu echilibrare pneumatică
Aceasta permite o echilibrare foarte bună, are o greutate mai redusă decât unitățile
convenț ionale, realizează lung imi mari de cursă (300 in = 7620 mm), este mai compactă
putându -se transp orta și monta mai uș or.

Fig.1.2. Unitate de pompare cu echilibrare pneumatică [3]
2. Unitatea de pompare Mark II
În jurul anului 1989, firma Lufkin a realizat unitatea de pompare Mark II cu geometrie
modificată. Sistemul de echilibrare este rotativ, si milar cu cel al unităților convenț ionale, iar
sitemul b ielă-manivelă este situat în fața cadrului de susț inere al balansierului. Legătura dintre
manivelă si bielă se face prin butonul manivelei, în partea opusă susținerii contragreutăț ilor
pentru echilibrar e rotativă. Prin această amplasare cursa ascendentă se realizează într -un timp
mai mare de cât cursa descendentă, îmbunătățind astfel regimul de funcționare al reductoarelor
de tura ție.

Fig. 1.3. Unitate de pompare Mark II [4]

9
3. Unitate de pompare fără b alansier
Sunt unităț i de pompare la care balansierul s -a înlocuit cu două role, transmisia
facându -se ca și la unitățile de pompare clasice, cu menț iunea că manivela este modificată din
punct de vedere constructiv. Un exemplu este cel din fig.1.4. unde es te prezentată o unitate
S.B.M. 3 -1,8-700 unde cifrele reprezintă valorile sarcinii maxime la prăjina lustruită în tf,
lungimea maximă a cursei în m, cuplul maxim la reductor în kgfm.

Fig.1.4. Unitate de pompare fără balansier S.B.M. 3 -1,8-700 [2]

4. Unitate a de pompare turn
Este o unitate înaltă de 15,60 m, care realizează lungimi de cursă de 10,36 m. La
această instalaț ie, mot orul electric de 75 sau 100 CP și reductorul de tur ație sunt montate la
partea superioară a turnului.

5. Unitate de pompare HEP
Denumirea de HEP provine de la H – hidraulică (transmiterea energiei) , E –
electronică (controlul mișcării) ș i P – pneumatică (echilibrare). O unitate HEP realizează
lungimile de cursă la prăjina lustruită de la 1,1 până la 4,8 m, la turații cupri nse între 1,5 ș i 10
cd/min și sunt acț ionate de motoare cu puter i de 25 -100 CP. La aceste unităț i se elimină
reductorul în favoarea uno r motoare de cuplu foarte mare ș i viteză mică.

10

6. Unitate de pompare cu geomet rie directă
Este unitatea prezentată în fi g.1.1. respectiv 1. 5. și este printre cea mai utilizată unitate
de pompare, produsă ș i în România începand cu anul 1989 de uzina Vulcan, avea sarci na la
prăjina lustruită de 0,9 ș i 19,3 tf, cup lul maxim la reductor între 250 ș i 10.000 kgfm și lungimi
de cursă variind între 0,5 ș i 5 m.

Fig.1.7. Unitate de pompare cu geometrie directă [5]

1.6. Concluzii
Din studierea literaturii de specialitate s -au identificat tipurile constructiv e de unitate
de pompare cu balansier (UPB), iar dintre acestea UPB cu geom etrie directă va face obiectul
prezentului proiect.

Date iniț iale de proiectare sunt :
– Debitul : Q = 30 m3/zi
– Cursa de suprafaț ă: S = 3 m
– Adâncimea de fixare a pompei, H = 2 800 m.

11
Capitolul 2.
Elemente de proiectare ale instala ției de adâncime
a sondelor aflate în pompaj

Instalaț ia de ad âncime a UPB este compusă din : 1- pompa de adâncime ; 2- separator
de fund pentru gaze ș i nisip ; 3- țevile de extracț ie; 4- prăjinile de pompare ; 5- dispozitiv de
fixare a țevilor de extracț ie ( ancora) ; 6- curățătoare de parafină .

Fig.2.1. Echipamentul de adâncime [6]

12
2.1. Pompa de adâncime
Exemplificarea elementelor constructive se va face folosind fig.2.2. în care este
figurată o p ompă de extracț ie tip P.

Fig.2.2. Pompă de extracț ie tip P [2]
1- reduc ție superioară ; 2- caseta pentru ancoră ; 3- scaunul inelului ; 4- ancoră ; 5- inel opritor ;

13
6- ghidaj ajustabil ; 7- piuliț ă; 8- felinar ; 9- corp pentru ancorare ; 10- inel de ghidare ; 11- manș on;
12- manta ; 13- colivia inferioară ; 14- suportul supapei infer ioare ; 15- scaun cu bilă inferior ;
16- racordul tijei ; 17- tija pistonului ; 18- racordul pistonului ; 19- piston ; 20- cămaș ă;
21- colivia pistonului ; 22- scaun cu bilă pentru piston ; 23- piuliț a pistonului .

La cursa ascendentă, forț a de presiun e dată de coloana de fluid din țevile de extracț ie
închide supapa pistonului. Pistonul deplasându -se se va realiza sub el o depresiune ș i se
deschide supapa fixă (de aspirație) când forț a de p resiune din interiorul cilindrului po mpei
este mai mică decât ce a creată de submergen ta dinamică. Fluidul din coloană intră în cilindrul
pompei sub pi ston. La cursa descendentă, iniț ial fuidul din cilindrul pompe i se comprimă,
supapa de aspirație (a pompei ) se închide ș i cea de refulare (a pistonului) se deschide când
forța de presiune devine mai mare decât cealaltă, pistonul intră în lichid deplansând ascendent
o anumită c antitate de fluid. Ciclul repetâ ndu-se pistonul ridică de fiecare data cantitatea de
fluid corespunzătoare lungimii de cursă ascendentă a pistonului, astfel e xtrăgându -se debitul
de fluid corespunzător para metrilor de pompare si capacităț ii productive a stratului.

8

Fig.2.3. Fazele ciclului de funcț ionare [1]
1- prăjini de pompare ; 2- cilindrul pompei ; 3- piston ;
4- supapă mobilă (de refulare) ; 5- supapă fi xă (de aspiraț ie).

Tipuri de pompe de extracț ie:
a) pompă tip “P”

14
Aceste pompe se introduce cu pr ăjinile de pompare prin interiorul țevilor de extracț ie,
având dezavantajul că au d iametrul activ (al pistonului) mic. Puterea hidraulică este:

(2.1.)

b) pompă de tip “T”
Pompa la care cilindrul se introduce cu țevile de extracț ie, iar pi stonul cu prăjinile de
pompa re. La acest tip, supapa fixă ( de la cilindr u) poate fi extrasă ( pentru a se schimba) prin
agățarea sa la piston cu un dispozitiv special.
c) pompă tip “TI”
Seamănă cu tipul “T” însă etanș area piston -cilindru nu se realizeaz ă metal-metal, ci
pistonul are garnitură de etanșare ș i pompa est e prevăz ută cu manș ete elastice care înlocuiesc
cămăș ile.

Observaț ie:
Exist ă pompe speciale care lucrează în condiț ii speciale, de exemplu :
– sonde cu raț ii gaz -lichid mari
– lichide cu nisip
– cu apă
– țițeiuri vâscoase

Observatie: Pompa de adân cime se alege în funcț ie de:
– adâncimea de pompare ,
– debit ,
– rația gaz -lichid si conținutul de impuritaț i.

15
Dimens iunile pompei rezultă din condiț ia ca diametrul pistonului D să asigur e la
anumi ți parametrii de pompare debitul prescris Q.

(2.2.)
S- lungimea cursei pistonu lui
f- frecvenț a ciclurilor de pompare
D- diametrul pistonului

– randamentul volumic (0,50…0,85) se adoptă
= 0,8 0

Pentru alegerea rațională a instalaț iei de pompare se recomandă un re gim static de
funcționare , considerând coeficientul Adonin :

0,4 (2.3.)

(2.4.)

c – viteza sunetu lui în oț el ; c = 5100 -5200 m/s se adoptă c = 5100 m/s
H – adâncimea
ω – viteza unghiulară
Din (2.3.) = > ω =
=
= 0,7285 rad/s
n =
(2.5.)
n =
= 6,9566
7 cd/min
S
n < 33 (2.6.)

16
Relația (2.5.) reprezintă condiț ia de evitare a gripării pompei ș i a flambajului garniturii
de prăjini.
Din (2.5.) se determina cursa de suprafată S [m]

S =
= 4,7142 m
Se calculeaz ă frecven ța f:
f =
=
= 0,1166 Hz

Din (2.1.) => D =
(2.7.)
Rezult ă următoarea ecuaț ie: D =
(2.8.)
D =
=
=
=
= 0,05617 m
D = 56,17 mm

La alegerea pompei se va folosi tabelul 1.1. din [1] .

Cu noul diametru folosind relaț ia (2.7.) se va recalcula noua cursă de suprafa ță S.

S =
=
=
= 4,5801 m

17
2.2. Prăjini de pompare
Au rolul de a transmite miș carea rectilinie alte rnativă de la ba lansierul unităț ii de
pompare cu balansier la pistonul pompei de adâncime.
Au influența cea mai mare asupra funcționării și performanț elor întregului sistem.
Sunt fabricate conform ST AS 329 din b are rotunde laminate dintr -un oț el de calitate
superioară (din oțel pe ntru mediu coroziv aliat cu Mn ș i tratat termic prin normalizare
35Mn16) . [9]
Principalele c aracteristici mecanice sunt :
– rezisten ța la rupere R m = 700 MPa = σr
– limita de curgere : Rp0,2 = 480…640 MPa
– rezisten ța la oboseală la ciclul alternant simetric : σ-1r = 400 MP a; σ-1t = 300 MPa
Tabelul 2. 1.
Dimensiunea nominală a PP Masa unitară a PP (inclusiv mufele)
mm in kg/m
13 1/2 –
16 5/8 1,72
19 3/4 2,45
22 7/8 3,26
25 1 4,35
28 1 –

Capetele prăjinii de pompare sunt cepuri îngroșate ș i îmbinarea acestora se face prin
mufe deta șabile (filetate la interior) .
Sub filetul cepulu i, prăjina de pompare are o porțiune pătrată pe care se așează cheia la
înșurubare, iar sub aceasta o porț iune ramforsată pe care prăjina se sprijină când este prinsă în
elevator. Prăj inile de pompare se îmbină între ele prin mufe.

18
Din tabelul 1.5. [1] se alege în func ție de diamterul pistonulu i pompei de adîncime o
componenț ă a garniturii de prăjini de pompare tronsonate.
Garniturile de prăjini de pompare uniforme (de un singur diame tru se pot utiliza până
la adâncimi limitate).
Pentru a se mări adâncime a de lu cru se pot folosii garnituri combinate cu diametrul de
tronsonare crescător spre suprafaț ă. Deoarece coeficientul de asimetrie a ciclurilor de
solicitare variează de -a lungu l garniturii de pompare, se obișnuieș te ca tronsonarea să se facă
pe baz a un or calcule simplificate punându -se condiț ia ca lungimile tronsoanelor să fie
determinate pe baza egalității coeficientului de siguranț ă la oboseală, la partea superioară a
fiecărui tr onson.

Fig.2.4. Capetele prăjinii de pompare [7]

Pentr u adâncimi cup rinse între 2000 ș i 3000 m se alege coloana I în funcț ie de
diametrul pistonului.
Pentru a dâncimea de fixare a pompei H= 2800 m iar diametrul pistonului este D= 2

in.

19
Tabelul 2.1 Lungimil e tronsoanelor garniturii de pră jini de pompare

Diam etrul pistonului
pompei de adâ ncime

[in] Lungimile în, procente [%], din lungimea
garniturii de prăjini totală
I II III IV
¾ ⅞ ⅝ ¾ ⅞ ⅞ 1 ¾ ⅞ 1
l1 l2 l1 l2 l3 l1 l2 l1 l2 l3
74 26 56 23 21 77 23 62 20 18
72 28 51 26 23 76 24 60 21 19
70 30 43 30 27 73 27 54 24 22
67 33 34 35 31 71 29 49 27 24
59 41 11 47 42 66 34 34 35 31
50 50 – – – 59 41 15 45 40
25 75 – – – 42 58 5 50 45
Se adoptă două tronsoane : l1= 59% din lungimea total ă și l2= 41% din lungimea totală.
Astfel avem:
– l1 = 1652 m , pentru diametrul – d1 = 3/4 in
– l2 = 1148 m , pentru diametrul – d2 = 7/8 in

Fig.2.6. Garnitura de țevi de pompare tronsonată

20
2.3. Țevi le de extracț ie
Rolul coloanelor de țevi de extracț ie (element component al instalaț iei de pompare)
constă în accesul controlat al fluidelor în ambele sensuri :
a) de la ad âncime la suprafață (în extracț ie);
b) de la suprafaț ă spre talpa son dei (în injecț ie).
La echiparea unei sonde î n pompaj, alegerea coloanei de țevi de extracție se face
ținând seama de :
– debitul probabil al sondei ,
– tipul pompei de extrac ție,
– adâncimea de fixare a pompei ,
– capacitatea de rezistență a garniturii de ț evi de extracț ie,
-.posibilități de introducere a țevilor de extracț ie în coloana de exploatare, de
deparafinare (de tipul petrol, de evacuare a nisipului din sondă).
Pentru a legerea diametrului nominal al țevilor de extracț ie se utilizează tabelul 2.3.
Tabelu l 2.3.
ȚE PAd PP
DȚE [in] Dp [in] Dp [in] dpp [in]
2
1
; 1
1

;

2
1
; 1
1

3
1
; 1
2

4 1
2
1
4 2 3
1

4 2
3
1

21

Observaț ie: Spre deos ebire de sondele aflate în erupție, la cele în pompaj, ț evile sunt
supuse la solicitări mai mari.
Pe lângă greutatea proprie a țevilor de extracție ș i greutatea lichidului din interiorul
acest ora apar forțe de inerț ie care pot fi foarte mari, mai ales în cazuri accidentale de rupere a
prăjinilor (în special la sârș itul curs ei ascendente).
În timpul unui ciclu de pompare, c a urmare a transformării greutății lichidului de pe
piston pe ț evile de extracție și invers are loc o variaț ie periodică a solicitărilor din țevile de
extracție fapt ce conduce la apariț ia fenomenului de o boseală.
Uzura țevilor este accentuată ș i de frecările existe nte în punctele de contact ale țevii de
extrație cu coloană de exploatare sau cu garnitura de prăjini de pompare.
O altă cauză care conduce la creșterea uzurii țevilor de extrație este mediul cor oziv ș i
abraziv în care lucrează.

2.4. Separatoare de gaze , ancore pentru țevile de extraț ie
a. Separatoare de gaze
Separatoarele de adâncime (figura 2.7) sunt dispozitive car e servesc la separarea
gazelor ș i a nisipului din amestecul de adâncime care vin e din strat, înainte de intrarea
acestuia în pompă. Nisip ul venit din strat în pompă cu țiț eiul provoacă uzura rapidă a
supapelor, a pistoanelor și a cămăș ilor. De asemenea, el s e poate interpune între piston și
cămăș i, provocând griparea pistonului.
Preze nța gazelor în fluidul aspirat d e pompă reduce randamentul volumetric al
acesteia, ajungând uneori chiar la blocarea pompei cu gaze. Gazele pot intra în cilindrul
pompei sub formă de spumă, gaze dizolvate în lichid sau gaze libere antrenate de lichid.
Pătrunderea gaz elor în pompă sub formă de spumă, care se formează imediat de obicei
la suprafața lichidului î n presiuni mici , poate fi evitată submergen ța mică, viteza mare a
pistonului în pompa îi vor asigura secț iuni mari de trecere.
Evitarea sau reducerea i nfluenț ei negative a gazelor asupra funcț ionării pompei de
adâncime se poate face luând următoarele măsuri :

22
-folosirea unui echipament, care s ă separe lichidul de gaze, astfel încât gazele să fie
evacuate prin spațiul inelar dintre coloană și ț evi.
-folosirea unor mijloace care să reducă efectul gazelor care trebuie să treacă prin
pompă, cum ar fi : evacuarea gazelor din coloan ă la o presiune cât mai scăzută, eventual se
aspiră gazele ; reducerea spa țiului mort din pompă ; mărirea submergenț ei pompei ; creșterea
lungimii cursei pistonului, etc.
Separarea gazelor libere care însoț esc lichidul se realizează prin introducerea
separatoarelor de adâncime. Principiul lor de funcționare urmăreș te ca fluidele să intre în
pompă după ce mai întâi au efectuat o deplasare în jos, care să faciliteze separarea gazelor de
lichid .
Amestecul gaze, lichid ș i nisip intră în separator prin șlițurile inferioare, de unde
lichidul curge spre sorbu l pompei, iar gazele se ridică ș i ies în coloană prin șliț urile
superioare. Nisip ul se depune la partea inferioară a separatorului, care formează sacul pentru
acumularea nisipului.

Fig.2. 7. Separator de gaze [1]
1 – coloana de exploatare ; 2 – sorbul pompei ; 3 – corpul separatorului ;
4 – pompă ; 5 – niplu ; F – fante .

23
b. Ancore pentr u țevile de extra cție
În timpul funcționării pompelor de extracț ie prin transferul alternativ al sarcinii
lichidului pe țevile de extracție ș i pe prăjinile d e pompare sunt generate deformaț ii.
Mișcarea țevilor de extracție trebuie privită ca o miș care comp usă din alungire,
revenire ș i flambaj. Pri ntre inconvenientele flambării țevilor de extracț ie sunt :
-frecarea prăjinilo r de pompare cu țevile de extracț ie
-creșterea sarcinilor din prăjina lustruită
-creșterea numărului de ruperi
Alungirea și contracția țevilo r de ex tracție, reduc cursa pistonu lui cu valoarea
deformării lor și micș orează corespunzător debitul teoretic.
Pentru diminuarea sau eliminarea inconvenientelor menț ionate anterior, se impune
ancorarea țevilor de extracț ie cu ancore fixate prin ten siune, deoarece la cele fixate prin
compresiune, apare în continuare flambajul țevilor de extracț ie.

2.5. Calculul sa rcinii maxime ș i minime din prăjina lustruită
Sarcinile de la prăjina lustruită ș i din garnitura de prăjini de pompare, precum ș i
efect ele ace stora au o influenț ă foarte mare asupra p ompajului de mare adâncime. Forțele
implicate în sistem și corelaț ia dintre ele constituie factorul principal pentru proiectarea și
funcț ionarea optimă a echipamentului de pompare.
Sarcinile care acț ionează asupra sistemului, într -un ciclu de pompare, sunt cuprinse în
patru categorii : statice, dinamice, de frecare ș i accidentale.
Sarcinile statice sunt alcătuite din suprapunerea simultană a greutăț ii proprii a
garniturilor prăjinilor de pompare, G, a greutăț ii colo anei de lichid, Gl (ce acționează asupra
secțiunii utile a pistonului pompei) ș i flotabilitatea. Greutatea prăjinilor de pompare este
constantă pentru o anumită combinaț ie de prăjin i dată. Greutatea lichidului acț ionează asupra
garniturii de prăjini , numai la cursa ascendentă când supapa mobilă este închisă. La
deschiderea supapei mobile, sarcina lichidului este transferată asupra supapei fixe, respectiv
asupra țevilor de extracție. Această forț ă este pozitivă, punctul ei de aplicare considerându -se
a fi si tuat la piston sau la partea inferioară a garniturii de prăjini. Flotabilitatea, forț ă
permanent de sens contrar în raport cu forț ele anterioare, este constantă pentru o garnitură de

24
prăjini și acționează în sensul micș orării sarcinii la prăjina lus truită. Ea se modifică prin
schimbarea compoziț iei fluidului pompat.
Sarcinil e dinamice sunt generate de forț ele de ine rție și de fenomenele de oscilație care
iau naștere în prăjini ș i în coloana de lichid. Sarcinile dinamice, P d, se datorează variaț iei
vitezei de deplasare a gar niturii de prăjini, sunt proporț ionale cu greutatea prăjinilor și
acționează în direcț ia schimbării vitezei. Sunt considerate pozitive atunci când se opun
scăderii sarcinii la prăjina lustruită.
Pentru calculul sarcinilor se vor f olosii relațiile semiempirice ale lui I.C. Slonneger :
– Fmax = (Gl+G)
(1+
) (2.9.)
– Fmin = 0,75
G
(G +Gl)

(2.10)
– Fmax – forța maximă la tija lustruită în cursa ascendentă
– Fmin – forța minimă la tija lustruită în cursa descendentă
– Gl – greutatea lichidului pe secț iunea brută a pistonului
– G – greutatea garniturii de prăjini în aer

Gl = ρ
g

Sp = 900
10

4,5801 = 105,1857 N
G =
= l1
q1+ l2
q2 = 1652
2,45 + 1148
3,26= 7789,88 kg = 77898,8 N
Fmax = (105,1857+77898,8)
(1+
) = 78003,9857
1,1532 = 89954,1963 N = 89,9541 kN =
8,8954 tf
Fmin = 0,75
77898,8
(77898,8+105,1857)

= 58424,1 – 11950,2106 = 46473,8894 N
= 46,4738 kN = 4,6473 tf

25
Observație:
Cu Fmax din tija lustruită se alege unitatea de pompare.
Din [1], conform tabelului 1.6. se alege unitatea UP9 x 2500M cu sarcina maxim ă de
90 kN.

Concluzii:
Sonda de petrol aflata în extracție este echipată cu o pompa de adâncime cu diametrul
pistonului de Dp= 56,17 mm. Garnitura de pră jini de pompare este tronsonat ă, formată din
doua tronsoane cu dimensiunile: l 1= 1652 m, ce corespunde diametrului d 1= ¾ i n, 19.05 mm.
Țevile de extracț ie sunt alese corespunaz ător tipodimens iunii de pompa de adanc ime și
de garniturii de pră jini de pompare, în acest caz avâ nd un diame tru de 31/2 in. Sarcinile
maximă și minimă determinate cu relaț iile lui Sloneeger sunt: F max= 8,89 tf, F min= 4,64 tf. Și
cu ajutorul valorii maxime s -a ales tipul de unitate de pompare: UP 9 x 2500 M.

26
Capitolul 3.
Instalația de suprafață a unităț ii de pompare cu balansier

În figura 3.1. este prezentată o unitate de pompare cu bala nsier, de ti pul celor fabricate
în România ș i elementele componente ale acesteia.

Fig.3.1. Echipamentul de suprafaț ă [1]
1 – redactor ; 2 – articulaț ia sferică ; 3 – lagărul central ; 4 – lagărul sferic ; 5 – capul de balansier ; 6 – dispozitivul
de rabatere a capului balansier ; 7 – manivele ; 8 – sistem de frânare ; 9 – biele ; 10 – balansier ;
11 – praștia (cabl ul); 12 – punte ; 13 – capra ; 14 – contragreutăț i de echilibrare ;
15 – sania ; 16 – curele trapezoidale ; 17 – motor .

27
3.1. Geometria unit ății de pompare cu balansier
Mecanismul de transformare al mi șcării de rotaț ie dată de motorul unității d e pompare
în mișcare de translaț ie a garniturii de prăjini de pompare se compune din:
-manivelele cu raza = r
-bielele cu lungimea = l
-brațul anterior al balansierului = a
-brațul posterior al balansierului = b
-distanț a dintre lagărul central O a flat pe bra țul balansier ș i axul reductorului O 1 = d
Observaț ie:
Din punct de vedere cinematic, unitatea de pompare cu balansier este un mecanism
patrulater articulat. În figura 3.2. este repreze ntată schema cinematică a unităț ii de pompare cu
balansier .

Fig.3.2 . Schema cinematică a unităț ii de pompare cu balansier [1]

28
O1B` = l
r
O1B„ = l
r
B`B„ = O1B`
O1B„ = l
r
l
r = 2r

OO 1K => Teorema lui Pitagora => d2 = (O1K)2
(OK)2 (3.1)

OKB` => Teorema lui Pitagora => b2 = (OK)2
(KB`)2 (3.2)
Din (1) și (2) => d2 = b2
r2
l2 (3.3)
=
+
– 1 (3.4)
Observație:
Unitatea se proiectează simetrică, iar la montare sau m odificarea lungimii cursei ea
poate devenii asimetrică. Se deplasează reductorul în față ( spre sondă) când se doreș te
mărirea durat ei cursei ascendente ș i invers (în depărtare de sondă) pentru mărirea cursei
descendente.
Pentru fiecare combinație de rapoa rte se obține o altă lungime de cursă.
Se adoptă raportul
cât mai mic, dar
și
cât mai mari ( trebuie să se ț ină co nt și de
faptul că dacă
și
sunt prea mari , acest lucru ar conduce la cr eșterea acc eleraț iei, deci al
solicitărilor dinamice).
Din [2], conform tabelului 2.4. se alege unitatea de pompare 9 – 2500 – 5500 cu
următoarele valori :
– a = 2500 mm
– b = 2500 mm
– l = 3000 mm
– d = 3842 m m
– r = 450 m m

29
–
= 0,150

3.2. Teori a aproximativă a cinematicii UPB
Studiul cinematicii unit ății de pompare cu balansier presupune determinarea mărimilor
cinematice la capul balansier :
uA – deplasarea punctului A ;
vA – viteza punctului A ;
aA – acceleraț ia punctului A .
În te oria aproxi mativă a cinematicii, aceș ti par ametrii cinematicii se determină în funcț ie de
cinematica meca nismului patrulater articulat, și anume în punctul B de legatură î ntre biele și
balansier ( figura 3.2) cu:
uA =

uB = f (

vA =

vB = f (
(3.5)
aA =

aB = f (

Conform teoriei cinematicii aproximative, se aproximează că B se deplaseaz ă pe
verticală B`B„;
= 0, fapt care conduce ca mecanismul patrulater articulat să fie un
mecanism bielă -manivelă.
uB = r
(1-cos
) + sin2

vB = r

(sin
+ sin 2
) (3.6)
aB = r

(cos
+ cos 2
)
uA =

r
(1-cos
) + sin2
)

30
vA =

r

(sin
+ sin 2
) (3.7)
aA =

r

(cos
+ cos 2
)
uA = f (
) Pentru rezolvarea ecuațiilor ș i construirea graficelor s -a folosit
vA = f (
) programul de calcul MATLAB , prezentat î n anexa proiectului.
aA = f (
)
3.3. Teoria elementară a cinematicii UPB
Teoria elementară a cinematicii UPB se stabilește din teoria aproximativă a
cinematicii prin neglijarea efectul ui de bielă, adică raportul
= 0.
uA =

r
(1-cos
)
vA =

r

sin
(3.8)
aA =

r

cos

uA = f (
) Pentru rezolvarea ecua țiilor ș i construirea graficelor s -a folosit
vA = f (
) programul de calcul MATLAB , prezentat în anexa proiectului.
aA = f (
)

3.4. Teoria exacta a cinematici i UPB
În acest caz se consideră valorile reale ale rapoartelor caracteristice (

0;

0 ).
uA =
r
(a1
cos
+

cos 2
+

cos 3
+

sin 3
)

31
vA =
r

(a1
sin
+

sin 2
+

sin 3
+

cos 3
) (3.9)
aA =
r

(a1
cos
+ a2
cos 2
+ a3
cos 3
+ b3
sin 3
)
uA = f (
) Pentru rezolvarea ecuațiilor ș i construirea graficelor s -a folosit
vA = f (
) programul de calcul MATLAB prezentat î n anexa proiectului .
aA = f (
)
Reprezentarile grafice sunt afiș ate în fi gurile 3.3., 3.4., 3.5.

32

Fig.3.3. Graficul deplasării în toate cele 3 teorii [8]

33
Fig.3.4. Graficul vitezelor în toate cele 3 teorii [8]

34

Fig.3.5. Graficul accelera țiilor în toate cele 3 t eorii [8]

35
3.5. Echilibrarea unit ății de pompare cu balansier

Pentru determinarea legii de variaț ie a cuplului motor la arborele manivelelor se vor
folosii umătoarele simplificări :
a) se va considera cinematica elementar ă
b) pentru forț a la prăjina lu struită se vo r folosii expresiile pentru forța ascendentă și
descendentă ( se ignoră variaț iile aceseia), identificate prin dinamogramă.
FA = G l + G b +

aA (4.1.)
FD = G l +

aA (4.2.)
Gl – greutatea prăjinii de pompare în lichid
Gb – greutatea co loanei de lichid pe secț iunea brută
G – greutatea prăjinii de pompare în aer

Momentul, la arborel e manivelelor, rezultă din relaț ia:

(4.3.)
M =
(4.4.)
a) Pentru cursa ascend entă:
MA = (G l + G b)

r
sin
+

sin 2
(4.5.)
b) Pentru cursa descendentă :
MD = G l

r
sin
+

sin 2
(4.6.)
Graficul variației momentului la unităț ile de pompare neechilibrate este prez entat în
figura 3.6., iar la cele echilibrate în figura 3.7.

36

Fig.4.1. Variaț ia momentului la unită țile neechilibrate [1]

Curba rezultantă de variaț ie a mo mentului se ob ține prin însumarea sinusoidelor date
de relațiile 4.5. și 4.6.
Momentul are varia ție ciclică, astfel în cursa ascendentă are valo area maximă, iar în
cea descendentă apar valori negative.
Acest neajuns se rezolvă prin echilibrare :
a) mecanica: rotativ ă, combinată, oscilantă
b) pneumatică
Se va studia echilibrarea mecanica rotativă, prin plasarea unor contragreutăț i pe
manivele astfel încât acest ea să efectueze pe parcursul unui ciclu de pompare moment de sens
contrar celui realizat de sarcina F, astfel se reduce lucrul mecanic, deci pute rea necesară
antrenării instalaț iei va fi mai m ică.
Momentul l a arborele manivelelor în situaț ia echilibrată a re următoarele relaț ii:
a) Pentru cursa ascend entă:

37
MA =

r
sin
+

sin 2
(4.7.)
b) Pentru cursa descendentă :
MD =

r
sin
+

sin 2
(4.8.)

Fig.4.2. Variația momentului la unităț ile echilibrate [1]
Observaț ie:
1) Prin echilibrare se realizează r educerea valorii exreme precum ș i a vârfurilor
negative.
2) Practic , verificarea ș i corectarea echilibrării în condiții de ș antier se face urmărind
ca va lori maxime ale curentului electric pe o fază a motorului să fie egale la cele două
semicurse (cu ampermetru se verifică intensitate curentului).
Ecuaț iile au fost rezolvate cu ajutorul programului de calcul MATLAB . Pentru a
vedea rezolvarea, se acceseaz ă fișierul ANEXE, iar apoi se execută cu ajutorul programului
de calcul MATLAB următoarele fiș iere: “moment_neechilibrat.m”, “moment_echilibrat.m”.
Reprezentarile grafice sunt afiș ate în figurile 4.3., 4.4.

38
Fig.4. 3. Varia ția momentului la unită țile neechi librate [8]

39
Fig.4.4. Variația momentului la unitățile echilibr ate [8]

40
3.6. Concluzi i
În acest capitol s -a analizat echipamentul de suprafată al UPB , geometria unităț ii de pompare
cu balansier, care din punct de vedere cinematic s -a dovedit a fi patrulater articulat . Aceasta
urmeaza a se proiecta simetric, urm ând ca la montaj sau eventuale reglaje, să devină
asimetric. De as emenea, s -au determinat mă rinimile cinematice la capul balansier si calculat
momentul de echilibrare pentru unitatea e pompare echili brarea rotativa.

41
Capitolul 4.
Analiza tehni co-economică a proiectului. Metoda drumului critic.
4.1.Studiu de caz stand UPB
Pentru completarea cercetarii desfă surate în elaborarea proiectului de diplomă, s -a considerat
semnificativă abord area practică realizată prin repunerea în funcț iune a unui stand echipat cu
unitate d e pom pare cu balans ier (figura 4.1), model la scară redusă, construit pentru condiț ii
de laborator , existent în sala C.1.1. din cadrul Universitații Petrol – Gaze Din Ploi ești.

Fig. 4.1. Standul UPB din sala C.1.1.
Pentru î nceput , s-au identifi cat defic iente le principale, acț ionarea standului, tur/retur,
care simula procesul de p ompare de adâ ncime. Pen tru cursa de ridicare se foloseș te un motor
electric P= 1,25 kW, U= 38 0V, n=930 r ot/min, ataș at standului și aflat în stare nefuncțională .
De asemenea, pen tru cursa retur, neputându -ne folosi de forța gravitaționala ca și î n realitate,

42
a trebuit să identificam o nouă soluție tehnică . Soluț ia pentru care am optat este un arc
recuperator ( demaror ), care va înlocui forța gravitațională ș i va aduc e cursa capului balansier
la starea inițială .
1. Recondiț ionarea motorului electric a constat î n (Figura 4.2) :
-demontat motor î n subansamble;
-curațat ș i degresat repere mecanice;
-verificare cote ax ș i paliere și verificare colivie rotor;
-verificare bobinaj stator ș i mie z magnetic și verificare caseta de borne ș i izolatori;
-tratament de uscare bobinaj stator;
-echilibrare dinamică ansamblu rotoric;
-înlocuire rulmen ți;
-montare motor;
-probe ș i teste electrice în stand;
În figura 4.2 a sunt prezen tate motorul electr ic tr ifazat și suportul împreună cu
cuplajul. Aceste două elemente componente din stand s unt cele care vor fi reparate. Î n figura
4.2 b sunt reprezentate rotorul motorului ș i unul din rulmenț ii ce a fost înlocuit. Î n figura 4.2 c
sunt prezentat e transmisia hidraulică și elementele înlocuite (rulmenț i).

a. b. c.
Fig. 4.2. Etape din recondiț ionarea acționării (motor ș i cuplaj hidraulic) a UPB.

43
2. Arcul recuper ator (demaror ), figura 4.3 , este o platbandă de metal spiralată , cu grosime de
6 mm si o latime de 60 mm , care are p roprietatea de a reveni la poziția inițiala chiar și atunci
când este extinsă sau este supusă la presiune.

Fig. 4. 3. Arcul demaror ataș at UPB.

În figura 4.4 sunt prezentate e leme ntele componente a l UPB ce simulează
echipamentul de adâ ncime. Aceste subsis teme scot î n eviden ța complexitatea standului UPB .
În figura 4.4 a se reprezintă un cablu de oțel ataș at capului balan sier și care înlocuieș te puntea
cu cablu ș i prăjina lustru ită. În figura 4.4 b aflăm două discu ri de tabl ă, fiecare prevazut cu
cate două role metalice, fixate pe un cadru prevaz ut cu canale de fixare, iar ca ș i element
principal găsim un arc elicoidal, c onfectionat din oț el, cu rolul de a absoarbe vibrațiile și a
simula pră jinile de pompare . În figura 4.4 c identificăm arcul recuperator (demaror) ș i cureaua
întinzatoare care tine loc de greutate a echipament ului de adâ ncime care, î n mod natural, se
compune utilajul de fund: pompa de adâncime, separatorul de fund pentru gaze și nisip , țevile de
extracție, prăjinile de pompare, ancora pentru țevi le de extracție ș i curățitoarele de parafină.

44

a b c

Fig. 4.4. Element e componente a UPB ce simulează echipamentul de adâ ncime..

4.2. Planificarea , urmăr irea și controlul proiectelor
Definiț ia general acceptată a unui proiect asociază unui obiectiv clar definit anumite
sarcini, resurse umane ș i materiale preprogramate, prec um și un termen de realiz are precis,
agregate într -o structură organizaț ională speci fică (matriceală).
Această definiție stabileș te că pentru re alizarea unui anumit obiectiv (î n cazul nostru –
proiectarea unei unităț i de pompare) sunt alocate r esurse confo rm unei scheme, avâ nd un
anumit termen de execuț ie, iar aceasta se face conform unei organizări matriceale. Ceea ce
este foarte important în definiția enunțată este existenț a unei scheme prestabilite în faza de
proiectare, care determină modul și succesiun ea în care diferitele faze vor concura la
realizarea obiectivului propus.

45
Schema la care se face referire mai sus trebuie s ă cuprindă câteva elemente esenț iale
pentru derularea proiectului; în primul rand ea trebuie să includă planific area activităților ca re
sunt necesare ș i succesiunea exactă (adică activitățile precedente ș i cele succ esoare), duratele
de realizare și costurile acestor activităț i.
Principalele metode analitice pentru realizarea unei plan ificări cât mai bune a activităților
în cadrul proiec tului cât ș i pentru controlul implementă rii acesteia sunt :
✓ PERT (Evaluarea program ului și revizie tehnică ) – acest graf sub formă de rețea
permite descrier ea de -a lungul timpului a inter acțiunilor dintre diferitele faze sau
etape ale unui proiect ale căru i date și plan de dezvoltare sunt cunoscute. Pune în
evidență drumul critic sau iti nerariul cu cea mai lungă durată pentru a ajunge la
obiectivul fixat. Prezentarea oferă variante; este posibil lucrul cu perioade statistice.
✓ Diagrama lui GANTT – această di agramă cu bare orizontale pune în evidență durata
unei sarcini, a unei intervenții , a unui ciclu de fabricație, încărcarea unui operator, a
unei echipe. Se poate descrie pentru aceeași sarcină relația între timpii prevăzuți și
timpii efectivi (reali) de re alizare a ei.
✓ CPM (Metoda drumului critic) – este folosită în urmărirea producție i. Metoda
drumului critic este o metodă euristică, inventată de oameni, care se bazează pe teoria
grafurilor. Metoda permite eșalonarea în timp a activităților unui proces com plex.
Acesta se modelează prin intermediul unui graf și permite urmărirea îndepli nirii
termenului final planificat al procesului, precum și a termenelor intermediare. Graful
este o reuniune de noduri și arce aflate într -o anumită relație. Arcele simbolizea ză
activitățile procesului, iar nodurile, evenimentele acestuia, adică momentele
semnificative de timp ce corespund trecerii de la o activitate la alta.

CPM este:
• un procedeu de natură deterministă;
• folosește un singur parametru (timpul);
• folosește o rețea cu activități pe arce și evenimente în noduri.

Meto dologia de lucru constă în:
I. Elaborarea programului inițial:
– Analiza structurii procesului;
– Construcția grafului

46
– Calculul temporal;
– Evaluarea și optimizarea programului inițial ;
II. Conducerea operativă a procesului.
Optimizarea proiectului în sensul reducerii duratei de realizare a lui, atunci cănd aceasta
se cere prin existența unei cereri ferme de asigurare a unui termen final planificat mai mic, se
orientează după valorile marje lor evenimentelor, în ordine descrescătoare și cele ale
rezervelor activităților, în ordine crescătoare. În acest scop, se recomandă parcurgerea
următorilor pași:
• Se analizează structura graficului rețea în sensul oportunității tuturor activităților și î n
cel al condițiilor de obligativitate a succesiunii acestora. Este posibil a gas i o variantă
a modelului cu mai multe activități desfășurate în paralel.
• Se stabilesc cele mai raționale măsuri de scurtare a duratelor activităților critice și
obținerea une i durate totale de execuție egală cu cea planificată. Se caută în primul
rând o m ai bună utilizare a resurselor interne și a celor de natură intensivă.
• altă cale a reducerii duratei activităților, o constituie modificarea proiectului prin
apelarea la schim barea soluțiilor constructive și/sau tehnologice ale componentelor
sale.
• Dacă măsurile anterioare se dovedesc a fi insuficiente, se poate apela la alocări de
resurse suplimentare, externe și de natură extensivă sau modificarea termenului final
planificat.

4.3. Prezentarea Metodei Drumului Critic (C.P.M.)

• Se efectuează analiza str ucturală a pro iectului și pe baza ei se întocm ește o listă a
activităților lui cu duratele de timp aferente și dependențele dintre ele, impuse de
procesul tehnologic.
• O activita te nu poate f i începută până ce nu au fost finalizate toate activitățile, al că ror
eveniment final corespunde cu evenimentul de start al acesteia.
• Se trasează rețeaua.
• Ordinea reprezentării activităților în rețea, trebuie să respecte ordinea și dependențe le
impuse de procesul tehnologic.
• Nodurile (evenimentele) rețelei sunt numerot ate, iar deasupra arcelor (activităților) se
înscrie denumirea activităților și/sau duratele de timp ale acestora.

47
• Evenimentul corespunzător startării primei (primelor) activit ăți din rețea, se numește
eveniment inițial al proiectului, iar evenimentul cor espunzător finalizării ultimei
(ultimelor) activități din rețea, se numește eveniment final al proiectului

Restricții:
• Un proiect nu poate avea decât un singur eveniment iniția l și un singur eveniment
final.
• Nu se admit bucle (evenimentul de start = eveni mentul final pentru o activitate).
• Nu se acceptă conexiuni de genul celor din fig. 4.1.a. și fig 4.2.a., ele fiind eliminate
cu ajutorul activităților fictive, trasate cu linie punctată și având durata 0, conform
fig.4.1.b și respectiv fig.4.2.b.

Fig 4. Exemple de grafuri
Drumul critic reprezintă drumul cel mai lung (ca durată) din proiect și orice întârziere
care apare pe acest traseu, va conduce la întârzierea proiectului. E l este determinat de o serie
de activități critice (care trebuie terminate con form programării, astfel încât proiectul să se
termine conform datei stabilite inițial). Necesitatea acordării unui atenții sporite acestor
activități prin studierea riscurilor care pot apărea presupune un management al drumului
critic .

48
4.4. Implementarea C .P.M pentru proiectarea unei unitaț i de pompare
Tabelul 4.1
Nr Activita te Activitate
precedenta Durata [zile}
1. Săpare și turnare fundaț ii – 5
2. Încheiere lucrări fundaț ii 1 M
3. Aducerea echipament elor de suprafaț ă
inclusiv automacara cu t roliu transportabile 2 3
4. Aducerea echipamentelor de sondă 2 4
5. Organizare ș antier 3,4 10
6. Montare aparatură monitorizare 5 5
7. Echipare sondă cu coloană de țevi de
extracție + pompă de adâ ncime 6 3
8. Echipare sondă cu separator + prăjini de
pompare 6 4
9. Echipare unitate de suprafață – capra cu
articulație fixă și capu l balansier 6 8
10. Montare mecanism bielă -manivelă 7,8,9 4
11. Montare ansambl u reductor de turație+
părțile de acț ionar e motor -transmisie
hidrodinamică 10 10
12. Finalizare lucrări 9,10,11 M
13. Testarea stratului productiv 12 3

În acest tabel liniile 2 și 12 reprezintă evenimente, care nu au durată proprie (î n coloanele
respective este trecut M de la millestone – termenul engleze sc consa crat), iar restul sunt
activitaț i.

49

Fig 4.1 Graful proiectului
4.4.1 Analiza evenimentelor

➢ în această analiză vom î ntâlni următoarele notaț ii [13]:
– tij durata d e realizare a activităț ii cuprinse între evenimentele i ș i j;
– Ej cea mai scurtă durată după care se poate produce eve nimentul j având toate activităț ile
precedente finalizate;
– Lj cea mai lungă durată dupa care se poate produce eve nimentul j având toate activităț ile
precedente finalizate.
În continuare vom vedea modalităț ile de calcu l pentru E j si L j [13]:
Pentru determinarea E j se pornește din punctul inițial ( evenimentul 1) al rețelei ș i se
parcurge graful până la finalul să u (evenimentul 13). Astfel, primul eveniment are E 1=0.
Deoarece activitatea 1 are durat a de realizare 5zile, timpul cel mai scurt după care
evenimentul 2 poate să apară este E 2= 5 zile. Ma i departe evenimentul 3 poate să apară după
ce activ itățile 1 ș i 2 au fo st finalizate, deci E 3= 5 + M= 5zile. Asemănă tor E 4= 5 zile.

50
Situaț ia se complică pentru evenimentul 5; ac esta se poate produce numai după ce atât
activitatea 3 cât ș i activita tea 4 au fost finalizate. Condiția ca organizarea ș antierul ui să aibă
loc era ca aducerea ec hipamentelor de suprafaț ă inclusiv automa cara cu troliu transportabile
cât și adu cerea echipamentelor de sonda să se realizeze.
Concluzia este deci că va trebui să alegem maximul dintre cele doua drumuri posibile 1 –
2-3-5 sau 1 -2-4-5, adică maxi mul dintre 5 +3=8 zile ș i 5+4=9 zile. Rezultă E5=max{8,9}= 9
zile. Evenimentul 6 apa re după ce toate activităț ile prec edente au fost finalizate, adică
E6=9+10=19 zile. E 7=E8=E9=E6+5=24 zile;
Pentru E 10 trebuie să alegem maximul dintre 5 -6-7-10,5-6-8-10,5-6-9-10:
E10=max{27,28,32} aplicâ nd algoritmul anterior; deci E 10=32 zile. Astfel E 11=E10+4=36 zile;
Pentru E 12 trebuie să alegem maximul dintre 9 -12,10 -12,11 -12: E 12=max{32,36,46}=46
zile; E 13=E12+3=49 zile.
Se poate da acum o exprimar e analitică a modului de calcul a timpului cel mai scurt de
apariț ie a unui eveniment E j, considerat ca fiind durata ma ximă n ecesară pentru ca toate
combinățiile activităț iilor precedente să fie finalizate. Aș adar :
• pentru primul eveniment E 1=0
• in rest E j=max(E i+tij), maximizar ea apărând în cazurile în care există mai multe
drumuri pe care se poate ajunge la evenimentul j, în sensul de parcurgere a grafului.
Pentru determinarea L j graful va fi parcurs î n sens invers celui normal. Se egalează
timpul cel mai scurt cu timpul cel ma i lung de ap ariție a ultimului eveniment ( î n cazul
prezentat 13) : E 13=L13=49 zil e. Pornind de l a această durată , care este durata de finaliz are a
proiectului, se calculeaz ă timpul cel mai scurt de apariț ie a fiecărui eveniment parcurgând
graful în sens i nvers. Astfel pentru evenimentul 12 timpul cel mai scurt va fi dat de durata
anter ioara (49 zile ) din care scădem durata activităț ii 13 (3 zile), L 12=49-3=46 z ile; Urmărind
algoritmul vom obț ine:

• L11=46-M=46 zile;
• L10=46-10=36 zile;
• L9=36-4=32 zile;
• L8=32-8=24 zile;
• L7=24-4=20 zile;

51
Pentru evenimentul 6 avem posi bilitatea parcurgerii grafului î n sens invers pe mai multe
variante de drumuri ș i vom alege dintre acestea drumul cu durata minimă, adică
L6=min{32,24,20}=20 zile.
• L5=20-5=15 zile;
• L4=15-10=5 z ile;
• L3=5-3=2 zile;
Pentru evenimentul 2 avem pos bilitatea parcurgerii grafului î n sens invers pe doua
drumuri ș i vom alege drumul cu durata minimă , adica L 2=min{5,3}=3. Astfel evenimentul 1
va avea L 1=3-3=0, ceea ce corespunde cu presupunerea facuta de no i la calcularea timpului
cel mai scurt. Faptul ca L 0=E0 poate fi folosit ș i ca o m etoda de verificare a co rectitudinii
calcului timpilor.
Analiti c, timpul cel mai lung de apariț ie a unui eveniment se poate determina astfel :
• pentru ultimul eveniment L n=En
• în rest L j=min(L j+tij), minimizarea apărând în cazurile în care există mai multe
drumuri pe care se poate ajunge la evenimentul i, î n sensul invers de parcurgere a
grafului.
Timpul cel mai lung de apariț ie a unui j eveniment, L j reprezintă momentul cel mai
îndepă rtat la ca re acel eveniment poate să apară fără ca această întârziere să provoace o
prelungire a duratei proiectului. Aceasta este motivul pentru care se alege minimul dintre mai
multe drumuri existente.
Având acesti timpi calculați putem determina în primul râ nd drumul critic în cadrul
grafului. Acesta este drumul cu cea mai mar e durata î n par curgerea grafului. El reprezintă o
constrângere î n fin alizarea proiectului, reprezentâ nd drumul c u cea mai mare durata de la
inițierea până la finalizarea proi ectului.
Pentru proiectul analiza t drumul cel mai lung este de 49 de zile, acesta fiind drumul critic.
Importanț a determină rii drumului crit ic pentru un proiect este majoră. Orice întârziere
înregistrată î ntr-o activitate aflată pe dru mul critic conduce în final la î ntârzierea întregului
proiect. Așadar monitorizarea activitaț ilor criti ce este esen țiala pentru buna desfăș urare a
proiectului.

52

Fig 4.2 Drumul critic obtinut

4.4.2 Analiza activitaț ilor
Pasul anterior a urmă rit determinarea timpilor pentru fiecare eve niment, ceea ce a facut
posibilă î n cont inuare analiza drumului critic și a î ntârzierilor maxime î n graful respectiv. Se
poate proceda însă și la o analiză similară a activităț ilor, care să p ermită cacu lul timpilor de
început și de sfârșit al fiecărei activități ș i conse cutiv, analiza drumului critic și a î ntârzierilor.
Într-o astfel de analiză a activităților folosim următoarele notăț ii:
• ES(1), t impul cel mai scurt posibil de începere a activ ității 1;
• EF(1), timpul cel mai scurt p osibil de finalizare a activităț ii 1;
• LS(1 ), mome ntul cel mai tarziu posibil de începere a activităț ii 1;
• LF(1), momentul cel mai tarziu p osibil de finalizare a activităț ii 1.
Redă m în tabelul următor toate aceste mă rimi determi nate pentru activităț ile care
alcătuiesc graful anterior prezentat:
ES(1)=0 (4.1)
EF(1)= ES(1)+t 12=0+5=5 (4.2)
Timpii cei mai scurti, ES(1) se calculează î n sensul normal de parcurgere a grafului, pe
când timpii cei mai târzi de începere și finalizare a activităț ilor se calculează parcurgând
graful î n sens invers.

53
TS(1) = LS(1) – ES(1)= LF(1) – EF(1) (4.3)
FS= min{ES(toate activitaț ile care succed lui 1)} – ES(1) (4.4)
Tabelul 4.2
Activitate Durata Predecesor ES EF LS LF TS FS
1. 5 – 0 5 0 5 0 0
2. M 1 5 5 5 5 0 0
3. 3 2 5 5 5 5 0 0
4. 4 2 5 5 5 5 1 0
5. 10 3,4 5 9 9 13 4 0
6. 5 5 9 19 13 23 4 0
7. 3 6 19 24 23 28 4 0
8. 4 6 24 29 24 29 0 0
9. 8 6 29 34 29 34 0 0
10. 4 7,8,9 24 32 24 32 0 0
11. 10 10 32 36 32 36 0 0
12. M 9,10,11 36 46 36 46 0 0
13. 3 12 46 49 46 49 0 0
4.5 Concluzii
În acest capitol s -au expus elementele recondiț ionate al standului, precum si rolul fie carui
subansamblu din UPB și totodată s-a prezentat realizarea unui proiect cu aj utorul metodei
drumului critic, pentru optimizarea acestuia în sensul reducerii duratei de realizare.
Proiectul propriu -zis îl reprezintă întreaga activitate de montare a unei unităț i de pompare
cu balansier .

54
Capitolul 5.
Norme de protecț ie a muncii

5.1. Prevede ri generale
1.1. Conț inut. Scop
Art. 1. -Normele specifice de se curitate a muncii pentru extracția țiț eiului cuprind măsurile de
prevenire a accidentelor de muncă ș i a bol ilor profesionale specifice activităților de extracție a
țițeiului.
Art. 2.-Măsuri le de prevenire cuprinse în prezentele norme au ca scop eliminarea sau
diminu area factorilor de risc existenț i în sistemul de muncă, propriu fiecărui element al
acestuia (ex ecutant -sarcină de muncă -mijloace de producț ie-mediu de muncă).
1.2. Do meniu de a plicare
Art. 3. -Prezent ele norme se aplică tuturor persoanelor juridice sau fizice care desfășoară
activități de extracție a țiț eiului indiferent de formă de proprie tate as upra capitalului social ș i
de modul de organizare a acestora.
1.3. Rela ții cu alt e acte normative
Art. 4. -Prevederile prezent ei norme se aplică cumulativ cu preveder ile Normelor generale de
protecț ie a muncii.
Art. 5. -Pentru acti vitățile nes pecifice sa u auxiliare activității de extracție a țițeiului,
desfăș urate de persoane le juridic e sau fizice se vor aplica prevederile normelor specifice
prezentate în anexa 1.
1.4. Revizuirea normelor
Art. 6. -Prezent ele norme se vor revizui periodic ș i vor fi modif icate ori de câte ori este
necesar ca urmare a modificări lor de natură le gislativă, tehnică , etc., survenite la nivel
național, la nivelul persoanelor juridice sau la modificarea proceselor de muncă.

5.2. Prevederi comune
2.1. Încadrarea ș i repartizare a personalului pe locuri de muncă

55
Art. 7. -Încadrarea ș i repartizarea per sonalului pe locuri de muncă se va face conform
prevederi lor Normelor generale de protecț ie a muncii.

Art. 8. -(1) La executarea lucrărilor se va folosi numai personal cu calificare profesională
corespunz ătoare, cu aptitudini, experie nță și capacitate fiz ică și neu ropsihică normală,
utilizându -se numai echipe complete potrivit normativelor în vigoare. Nu este permisă
folosirea de personal nepregătit corespunzător sau fără atestare pen tru efectuarea de lucrări
care impun o calificare sp ecifică.
(2) La oper ațiile de pistonat sau la cele mecanice, care nu comportă efort fizic deosebit,
conducătorul locul ui de muncă poate utiliza formaț ii de lucru cu număr re dus de executanți,
cu respecta rea legislației ș i a regulamentului de ordine inter ioară.
Art. 9. -(1) Pe ntru rezol varea unor situații de forță majoră ca erupț ii libere , incendii, avarii sau
calamități naturale, pot fi folosiți ș i muncitori cu altă calificare, numai după efectuarea unui
instructaj suplimentar de protecție a muncii, adec vat activității ce urme ază a se e fectua și
mediului de lucru, ș i având în dotare echipament de protecție și de lucru corespunzător
situației de forș ă majoră.
(2) Prevederile din alineatul (1) al ace stui ar ticol nu se aplică condiț iilor de lucru:
-la înălțime de peste 2 metri;
-la insta lații electrice;
-în instalaț ii de uscare, tratare, degazolinare ș i deetanizare a gazelor;
-în atmosferă toxică, axfisianta sau cu pericol de explozie;
-în stațiile de de salinare electrică a țiț eiului;
-în interiorul rezervoarelor, recipienți lor și cazanelor;
-la instalații de ridicat și instalaț ii sub presiune;
-la conducerea autovehiculelor, troliilor pe ș enile sau pneu ri, atât în incinta zonei de lucru sau
instalație i, cât și pe căile de circulație interioare ș i publice;
-la manipularea substanțel or, materialelor și dispozitivelor explozive ș i radioactive. În aceste
cazuri va fi utilizat numai personal calificat în con formitate cu prevederile art.7 ș i 8.
Art. 10.-Este interzisă cu desăvârș ire:

56
(1) angajarea oricărei persoane fără examen și aviz m edical;
(2) primirea sau accesul la locul de muncă a orică rei persoane aflate sub influenț a alcoolului,
obosită, bolnavă sau aflată într -o stare fizico -psihică ce nu-i perm ite concentrarea atenț iei sau
depunerea eforturilor fizice necesare pentr u realizar ea sarcinii de serviciu sau care perturba
munca altor persoane;
(3) începerea sau continuarea lucrului de către pe rsoana care a suferit orice leziune corporală
sau îmbolnăv ire în timpul transportu lui către sau de la locul de muncă; aceast ă va fi imediat
trimisă cu însoț itor, pentru control medical adecvat. Reprimirea la lucru va fi făcută numai cu
avizul medicului;
(4) folosirea tinerilor sub vârstă de 16 ani la încăr carea -descărcarea materialelo r și a celor sub
18 ani la operaț ii cu materiale p ericuloase (explozive, toxice).
2.2. Instruirea personalului
Art. 11. -Instruirea personalului în domeniul protecț iei m uncii se va efectua în conformitate cu
preveder ile Normelor ge nerale de protecț ie a muncii.
2.3. Dotarea cu echipament individual de protecț ie
Art. 12. -Acordarea echipamentului individual de protecție se va face conform prevederilor
Normativului -cadru de acordare și utilizare a echipamentului individual de protecț ie aprobat
prin o rdinul MMPS nr. 225 din 27 iulie 1995.
Art. 13. -La extr acția țițe iului este interzis

5.3. Exploatarea prin pompaj de adâncime
3.1. Exploatarea sondelor prin pompaj cu balansier
Art. 1 4.-(1) Balansierul va fi montat astfel că la cursă maximă a uni tății de pompare,
balansierul să nu lovească riglele turlei sau capul de pompare.
(2) Este interzisă descompletarea elementelor turlei pentru asigurarea cursei balansierului.
Art. 15. -(1) Montarea unității de pompare se va efectu a numai cu m ijloace m ecanizate, cu
asistentă tehnică corespunzătoare.
(2) Este inter zisă stați onarea personalului în spațiul dintre fundație -șasiu-tractor sau în rază de
acțiune a brațului macaralei.

57
(3) Pentru ridicare și tracțiune se vor utiliza cabluri în stare b ună, corespunzătoare sarcinii.
(4) La operația de ridicare, șasiul va fi menținut în poziție orizontală, nefiind permisă o
diferență de înclinare a capetelor șasiului mai mare de cca 3 0 cm.
(5) Toate instalațiile de ridicat folosite, vor fi dotate obliga toriu cu dispozitive de siguranță
pentru limitarea cursei, prevenirea ieș irii cablu lui din cârlig și evitarea răsturnării sarcinii sau
automacaralei.
Art. 1 6.-(1) În timpul ridicării și translației caprei balansierului pe fundație, personalul va fi
îndep ărtat din zonă de lucru. Centrarea pe șasiu se va efectu a cu sfori.
(2) S cara de ac ces pe capră se va monta până la sol. Se va verific a orizontalitatea șasiului și a
tălpii lagarului central.
Art. 1 7.-(1) Balansierul va fi legat în sistem cruce, în p unctu l corespunzător centrului de
greutate, pentru evitarea oscilării în timpu l ridicări i și așezării pe capră.
(2) Personalul neangajat în lucrare va st a ferit și la distanță de cca.10m de locul operației.
Art. 1 8.-(1) Este interzisă legarea dispoziti velor d e ridicat, de riglele sau diagonalele turlei în
timpul operațiilor de mon tare sau d emontare a unității de pompare.
(2) Scripeții macaralelor vor fi legați de capră geamblacului sau de un trepied montat special
în acest scop.
Art. 1 9.-Montarea co mpensator ului cu brațele și lagărul oscilant se va face conform
instrucțiunilor de montaj al e uzinei furnizoare și programul tehnic stabilit de conducătorul
operației.
Art. 20.-Montajul capului de balansier va fi precedat de:
-strângerea și asigurare a frânei redu ctorului;
-blocarea coarbelor contra rotirii;
-asigurarea executantului pe podețu l balansierului prin legarea cordonului centurii de
siguranță;
-întreruperea curentului de la cabină CMPA și separatorul de stâlp, dacă instalația electr ică
este montată.
Art. 21.-Contragreutățile se vor monta numai cu automacaraua sau cu troli ul de mână ; în acest
caz ele vor fi susținute din spate cu un scripete bine fixat. Poziția de echilibru stabil a

58
contragreutăților va fi indicată pe carcas a reduc torului. Se interzice staționarea personalului
lângă / sub contragreutăți.
Art. 22.-Montarea d e scări de acces pe balansier se face numai în cazul în care acestea nu sunt
prevăzute prin construcția unității de pompare.
Art. 23.-Este strict punerea funcțiu ne unității de pompar e fără dispozitivele de protecție
indicate cu defecțiuni. Admiterea pune rii funcți une se face numai probei de funcționare.
Art. 24.-Unitățile de pompare vor fi prevăzute cu bariere metalice de cu apărători pentru
curele.
Art. 25.-După fiecare lucrare ca re necesitat scoaterea barierelor apărătorilor, instalația nu fi
decât după reașe zarea lor poziția .

59

Concluzii

Proiectul de diplomă cu tema: “Proiectarea unei unități de pompare cu balansier cu
modernizarea unui stand de laborator, este s tructurat în cinci capitole .
Generalități despre unitățile de pompare cu balansier au fost prezentate în primul capitol al
proie ctului, în capitolul doi s-au prezentat elementele din care este alcătuită instalația de
adâncime a unității de pompare și rolu l fiecăruia, s -au făcut calcule de alegere a
echipamentului de adâncime specific unei unități de pompare cu balansier. S -a ales p ompa de
extracție cu Dp= 56,17 mm. În urma unei predimensionări statice s -a stabilit componența
garniturii de prăjini de pompare , în acest caz fiind necesare două tronsoane de prăjini de
pompare cu dimensiunile: l1=1652 m; l 2=1148 m , d1=3/4 in; d 2=7/8 in . S-a ales
tipodimsiunea de coloana de țevi de extracție pentru ansamblul pompă de adâncime –
garnitură de prăjini de pompare cu d iametrul Dțe = 3·1/2 in. În cadrul acestui capitol s -au
determinat analitic forțele maximă și minimă în tija lustruită, cu val oarea forței maxime
alegandu -se unitatea de pompare UP 9 X 2500 M. În capitolul trei este prezentată instalația de
suprafață a une i unități de pompare cu balansier, s -a prezentat geometria unității de pompare
respective, cu ajutorul programului de calcul MATLAB s -a făcut studiul cinematic, iar în mod
analitic au fost calculați parametrii necesari pentru realizarea dinamogramei simpli ficate prin
șase puncte, în finalul acestui capitol s -a prezentat tot cu ajutorul programului MATLAB
variația momentului la u nitățile de pompare echilibrate, respectiv neechi librate. În capitolul
următor s -au determinat masele elementelor componente ale t ipului de unitate de pompare ce
face subiectul proiectului de diplomă, și cu ajutorul programului MATLAB s -a calculat forța
din bielă pentru diferite cazuri, iar reprezentarea grafică a ecuațiilor poate fi văzută în figura
4.3. În ultimul capitol s -a preze ntat modul în care s -a putut repune în funcțiune standul de
laborator, în acest sens s -au diagnosticat elementele componente ale standului plecând de la
motorul de acționare (motor trifazat) până la pompa de adâncime. Elementul de noutate a
constat în cons truirea și adaptarea unui sistem ce simulează pompa de adâncime, separatorul
de fund, țevile de extracție, prăjinile de pompa re, ancora pentru țevile de extracție și
curățitoarele de parafină așa cum este prezentat în figura 4.1.

60

Bibliografie

1) Popovi ci, A. – Utilaj pentru exploatarea sondelor de petrol, Editura Tehnică, 1989 ,
2) Petre, N., Chiț u – Militaru, P. – Extracția țițeiului prin pompaj cu prăjini, Editura Tehnică,
1986.
3) https://i.ytimg.com/vi/apmRx2LPwvU/maxresdefault.jpg , accesat la data de 18. 04.2019,
4) https://i.ytimg.com/vi/FVwW63tXCJA/maxresdefault.jpg , accesat la data de 18. 04.2019
5)https://www.altramotion.com/ -/media/Images/Corporate/NewsRoom -Images/APImages/oil –
field-pump -jack.ashx?h=615&la=pt –
BR&w=973&hash=86B21E74FC9B175286BF1E5CC732932A389202B7 , accesat la data de
18.04.2019
6)http://ipg.upg –
ploiesti.ro/attachments/article/103/ECHIPAMENTUL%20SONDELOR%20IN%20POMPAJ
%20CU%20PRAJ INI.pdf , accesat la data de 18. 04.2019
7) https://magazin.asro.ro/standarde /can/1/C26/115373196 , accesat la data de 05.05. 2019
8) http://www .ksbs.at/images/sucker -rod.jpg , accesat la data de 04.07.2019
9) https://magazin.asro.ro/stand arde/can/1/C26/115373196 , accesat la data de 5 mai 2019 .
10) Programul de calcul MATLAB

61

BORDEROUL DE DESENE

Nr.crt DEN UMIRE PLANSA FORMAT
1 1.Unitate de pompare cu ba lansier, echipament de suprafață A1
2 2.Ramă de bază și cap balansier A1
3 3.Balansier A3