Programul de studii: Ingineria și Managementul Afacerilor Departament Inginerie și Management Industrial Conducător științific: Șef lucrări dr. Ing…. [603330]

PROIECT DE DIPLOMĂ

Student: [anonimizat]: Ingineria și Managementul Afacerilor
Departament Inginerie și Management Industrial

Conducător științific: Șef lucrări dr. Ing. Magdalena BARBU

Brașov,
2018

PLAN DE AFA CERI PRIVIND FABRICAȚIA
VINULUI SPUMANT

Student: [anonimizat]: Ingineria și Managementul Afacerilor

Conducător științific: Șef lucrări dr. Ing. Magdalena BARBU

Cuprins

1. Analiza comercială ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 3
1.1. Principalii concurenți ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 3
1.1.1. Prezentarea produselor ………………………….. ………………………….. ………………………… 3
1.1.2. Principalele caracteristici ale produselor oferite ………………………….. ………………….. 5
1.1.3. Nivelul de competitivitate pe piață a produselor ………………………….. ………………….. 5
1.1.4. Prezentarea pieței și a principalilor ofertanți ………………………….. ……………………….. 6
1.1.5. Prețul de vânzare al produselor ………………………….. ………………………….. …………….. 9
1.1.6. Volumul eșantionului reprezetativ ………………………….. ………………………….. ………. 11
1.2. Piața și comercializarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 12
1.2.1. Chestionar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 12
1.2.2. Desfacere și promovare ………………………….. ………………………….. ……………………… 14
2. Prezentarea investiției ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 16
2.1. Descrierea produsului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 16
2.2. Prezentare activități ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 17
2.3. Devizul cheltuielilor de investiții ………………………….. ………………………….. ………………. 19
3. Analiza operațională ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 21
3.1. Amplasare și facilitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 21
3.2. Caracteristica materiei prime și auxiliare ………………………….. ………………………….. ……. 22
3.3. Procesul tehnologic de obținere a vinului ………………………….. ………………………….. ……. 24
3.4. Dimensionarea sistemului de fabricație ………………………….. ………………………….. ………. 30
3.4.1. Determinarea necesarului de utilaje, echipamente și instațalii necesare sistemului de
fabricație ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 30
3.4.2. Dimensionarea necesarului de spații pentru sistemul de fabricație ……………………. 36
3.4.3. Stabilirea numărului necesar de angajați pentru sistemul de fabricație ……………… 38
3.4.4. Dimensionarea facilităților de întreținere și reparații ………………………….. ………….. 38
3.5. Costurile de producție. Preț de vânzare ………………………….. ………………………….. ………. 39
3.5.1. Costurile de producție ………………………….. ………………………….. ……………………….. 39
3.5.2. Preț de vânzare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 46
4. Indicatori de eficiență economică a investiției ………………………….. ………………………….. .. 47
4.1. Conceptul de in vestiții ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 47
4.2. Indicatori de eficiență economică a investiției ………………………….. …………………………. 47
4.3. Analiza riscurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 49
5. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 52
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 53
ANEXE

Ingineria și Managementul Afacerilor

2

Motivarea temei

Tehnologia vinului sau oenologia este știința care se ocupă cu st udiul metodelor și procedeelor de
producere, maturare, stabilizare și îmbuteliere a vinurilor și a celorlalte produse obținute pe bază
de struguri, must și vin, în scopul realizării unor produse finite care să corespundă exigențelor
consumatorului. [1]

Un domeniu prioritar pentru economia țării este reprezentat de către industria alimentară,
produsele fiind importante strategic, ele realizându -se după normele de igienă interne și externe și
în acord cu cererea consumatorilor. În industria alimentară, vinu l este considerat unul dintre cele
mai valoroase alimente datorită calităților terapeutice deoarece luptă împotriva bolilor
cardiovasculare într -o proporție de până la 30%, combate hipertensiunea și previne unele forme
de cancer dar se pot trata și infecți i cu ajutorul său. Creșterea calitativă și cantitativă a producției
alimentare este asigurată de către cunoștințele necesare dobândite prin pregătirea personalului
ținând cont de nivelul standardelor europene. Încă din trecut plantația viticolă și vinul s -au asociat
cu existența omenirii. Acestea, alături de alte două alimente esențiale, pâinea și untdelemnul,
formează triada umană. Folosirea băuturii este pictată, desenată și apare în scrierile vechi precum
hieroglifele. În ultimii ani, cererea clienților este mai pretențioasă în privința produselor alimentare
cu cât producătorii sunt provocați să aducă pe piață produse cât mai inovative din punct de vedere
al aspectului cât și al gustului deoarece necesitățile cliențior sunt diversificate și sunt datorate pieții
care este într -o continuă evoluție.

Motivul acestei lucrări este ca studiul de fezabilitate privind înființarea unei crame precum și a
producerii vinului spumant pe piață să aibă succes în rândul consumatorilor prin caracteristicile
proprii, refer itoare la materia primă folosită și tehnologia de fabricație a vinului. Băutura este
meținută printre primele locuri ale plăcerii, astfel se propune descoperirea podgoriilor create în
locuri unde vița de vie este bucurată în plin de razele soarelui, de sol ul consistent și de ploi
sporadice. Încă din timpuri străvechi, oamenii au prețuit și îngrijit vița de vie, punând pasiune și
iubire. Prin caracterisici bine definite, arome fine și bine alese, vinul are viața sa proprie.

Ingineria și Managementul Afacerilor

3

1. Analiza comercială

1.1. Principa lii concurenți
1.1.1. Prezentarea produselor
Vinurile spumante au început a fi produse în România încă din anul 1841 când în Regiunea
Moldovei, la Iași, a fost realizat vinul spumant după cunoscuta metodă Champagne, pentru
domnitorul Moldovei. În data de 11 iunie 1948, prin actul de naționalizare, după cel de -al doilea
război mondial, au început să dispară fabricile de șampanie, rămânând doar cele din București dar
prin programul de dezvoltare a viticulturii au fost înființate unități de producere a vinurilor
spum ante în mai multe podgorii ale țării. La nivel național, piața vinului este reprezentată de către
vinurile de consum curent, vinurile de calitate și vinurile speciale, vinul spumant făcând parte din
categoria vinurilor speciale , clasificat de asemenea, dup ă tehnologia de obținere, după conținutul
de zahăr și după aromă. Vinurile au devenit parte din viața noastră încă din trecut și din cele mai
vechi timpuri până astăzi. Gama sortimentală existentă din România potrivit legislației în vigoare
– Legea viei și vinului, nr. 67/1997 și HG nr. 314/1999 pentru aprobarea Regulamentului de
aplicare a Legii viei și vinului nr. 67/1999, se obține din următoarele categorii de produse viticole:

Vinuri propriu -zise:
a. Vin de consum curent:
– Vin de masă, cu tăria alcoolică cuprinsă între 8,5% vol. și 9,5% vol.;
– Vin de masă superior, cu tăria alcoolică peste 9,5% vol.
b. Vin de calitate:
– Vinuri de calitate superioară, având o tărie alcoolică dobândită de minimum 10% vol.;
– Vinuri cu denumiri de origine, având o tărie alcoolică d obânndită de minimum
10,5%vol.

Vinuri cu denumire de origine pot fi:
Vinuri cu denumire de origine controlată – DOC – trebuie să provină din struguri cu sonținut de
zaharuri de minimum 180g/l;
Vinuri cu denumire de origine controlată și trepte de calitat e – DOCC.
– cules târziu – DOCC -CT: vinuri provenite din struguri cu conținut în zaharuri de
minimum 220g/l.
– cules la maturitatea deplină – DOCC -CMD: vinuri provenite din struguri cu conținut
în zaharuri de minimum 196g/l;

Ingineria și Managementul Afacerilor

4

– cules la înnobilarea – DOCC -CIB: su nt vinurile obținute din struguri cu un conținut în
zaharuri de minimum 240g/l culeși la stafidirea boabelor.
Vinurile de consum curent și de calitate pot fi. Seci, demiseci, demidulci și dulci.
c. Vinuri spumante:
– vinuri spumoase;
– vinuri perlante și petia nte;
– vinuri aromatizate;
– vinuri licoroase.

Vinul spumant este clasificat astfel:
a. vin spumant obținut prin fermentare în butelii;
b. vin spumant obținut prin fermentarea în butelii și transvazate în rezervare – procedeul prin
transvazare;
c. vinuri spumante obț inute prin fermentare în rezervoare.
În funcție de conținutul în zaharuri, vinurile spumante se clasifică în:
a. extrabrut, între 0 -6 g/l;
b. brut, între 6 – 15 g/l;
c. extrasec, între 12 – 17 g/l;
d. sec, între 17 – 32 g/l;
e. demisec, între 33 – 50 g/l;
f. dulce, peste 5 0 g/l. [ 2]

Vinul Muscat spumant face și el parte din grupa vinurilor spumante. Vinurile produse în condiții
speciale, caracterizate prin însușiri de înaltă calitate, poartă denumirea de origine controlată și sunt
obținute din soiuri recomandate sau autori zate pentru această direcție de producție. În figura 1.1
sunt prezentate câteva tipuri de vin spumant.

Figura 1.1 – Tipuri de vin spumant [WEB 01]

Ingineria și Managementul Afacerilor

5

1.1.2. Principalele caracteristici ale produselor oferite
Despre existența ”vinurilor care spumează” se menționea ză încă din Vechiul Testament. Țara care
se mândrea cu vinuri spumoase ce proveneau din mai multe regiuni este Franța, de aici și
paternitatea vinului spumant îi este atribuită călugărului benedictin Dom Perignon, din regiunea
Champagne (Franța) având idee a de a pune în sticle foarte bine închise vinul îndulcit cu zahăr.
Potrivit dicționarului român, vinul reprezintă băutura alcoolică realizată prin fermentarea mustului
de struguri (dar și a alor fructe). Definiția prezentată în dicționarul limbii române es te generală dar
și incompletă, iar pe o parte este una eronată deoarece este inclusă și bautura obținută din fructe în
categoria vinurilor. O definiție mai complexă este dată în Legea viei și vinului (nr.244/2002):
”vinul este băutura obținută exclusiv pri n fermentarea alcoolică, completă sau parțială a strugurilor
proaspeți, zdrobiți sau nezdrobiți, ori a mustului de struguri. Tăria alcoolică dobândită (efectivă) a
vinului nu poate fi mai mică de 8,5% în volume.” [ 3]

Ca și o scurtă prezentare a caracteris ticilor produselor oferite, putem aminti despre vinurile din
colecția de vinuri spumante următoarele lucruri: v inul spumant este produsul cu conținut în dioxid
de carbon de origine exclusiv endogenă, obținut prin fermentarea secundară a vinului apt pentru
consum sau prin fermentarea naturală a mustului de struguri proaspeți care dezvoltă în sticlele în
care este îmbuteliat ca produs finit o presiune de minimum 3 bari la temperatura de 20oC. [4]
Șampania se potrivește foarte bine ca aperitiv înainte de masă, cu somonul afumat dar și pentru un
desert cu macarons. Pentru a recunoaște că o șampanie este un vin bun, aceasta trebuie să aibă
arome atât gustative cât și olfactive iar bulele trebuie să urce în pahar în mici coloane cilindrice.
Temperaura de servire a șampaniei poate varia între 8 – 12ș. Șampania tânără trebuie servită la 8ș
iar una mai veche sau prestigioasă la 10 -12ș. Nerespectând temperatura normală de servire, o
temperatură mai joasă va tăia gustul șampaniei.

1.1.3. Nivelul de competitivitate pe piață a produselor
Încă din trecut, vinul a devenit parte din viața noastră și din cele mai vechi timpuri și până astăzi,
românii reusesc să transforme darurile primite din fiecare recoltă într -o comoară pentru noi toți.
Acesta este premiat de către specialiști î n egală măsură adunând peste azi sute de medalii prin
intermediul a zecilor de concursuri organizate din întreaga lume. În zona județului Vrancea, nivelul
de competitivitate este ridicat. Fie că vorbim de Podgoria Panciu, Podgoria Odobești sau de
Podgoria Cotești, toate sunt renumite pentru vinurile sale excepționale, pentru beciurile în care
licoarea lui Bachus este pusă la învechit si pentu minunata istorie a locurilor.

Ingineria și Managementul Afacerilor

6

1.1.4. Prezentarea pieței și a principalilor ofertanți
România are o balanță comercială ex cedentară la vin și deficitară la struguri proaspeți privind
comerțul exterior cu vinul și strugurii. Importurile sunt mult mai mari față de exporturile de
struguri proaspeți, România importând fructele doar în extrasezon. Producția de struguri este
sezoni eră iar destinația principală a strugurilor este producția de vin și nu consumul în starea
proaspătă. Deficitul export -import fiind de 32.161 tone struguri. România exportă anual între
30000 – 40000 tone de vin și importă între 1000 – 4000 de tone de vin, în funcțe de cantitatea
produsă în anul respectiv. Vinul este exportat în special la pet sau la vrac, acesta fiind ieftin.
Prețurile sunt sub cele ale altor mai producători de vin precum Italia sau Franța, țările fiind
cunoscute ca producători de vin premi um. Sectorul vin deține un loc important în comerțul exterior
cu băuturile alcoolice și non -alcoolice. Valoarea importurilor de vin reprezentând 13% din
valoarea importurilor de băuturi alcoolice, non -alcoolice și oțeturi.

Potrivit PNVV – Patronatului Na țional al Viei și Vinului, în anul 2017 producția de vin a României
a crescut cu 10 -15% față de anul 2016, având o cantitate de 3,6 milioane de hectolitri de vin iar
din punct de vedere calitativ, producția anului 2017 a fost una de excepție și ideală pent ru
învechirea vinurilor. În zona Moldovei, zona de sud – Vrancea, producțiile au crescut cu 15% față
de anul 2016, în timp ce în zona Iași/Vaslui s -au înregistrat 10% creșteri de producție.
Principalii competitori din zona județului Vrancea a vinurilor sun t:
a. Vincon Vrancea;
b. Veritas Panciu;
c. Casa Panciu;
d. Crama Vingex, Focsani.

➢ Prezentarea agenților economici
A. Vincon Vrancea – sigla societății este ilustrată în figura 1.2 – a fost înființată în anul 1991,
în orașul Focșani, județul Vrancea, al cărei obiect d e activitate consta în producerea vinurilor și a
distilatelor din vin. În moment, compania deține peste 2150 ha de viță de vie în regiuni vini -viticole
cu renume, precum Odobești, Cotești, Panciu, podgorii ce aparțin celei mai mari regiuni viticole a
țării. Compania deține 2 combinate de condiționare și îmbuteliere a vinului, 3 instalații Charente,
o cramă de învechire a distilatelor și 2 linii de îmbuteliere a produselor pe bază de vin, care conferă
societății o redutabilă forță de producție.
Astfel, Vinc on Vrancea produce vinuri de calitate superioară din soiurile: Fetească Albă, Fetească
Regală, Riesling, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Șarba, Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot
Noir și Fetească Neagră. Vinificația se realizează în cele 20 de crame ale so cietății, crame care

Ingineria și Managementul Afacerilor

7

totalizează o capacitate de procesare și depozitare de peste 80 000 tone/sezon. Exporturile Vincon
Vrancea nu au o pondere semnificativă în realizarea cifrei de afaceri, cel mai important contract
derulându -se, în prezent, cu China. Ex porturile totale ale companiei se derulează cu țări ca Spania
și Italia, unde se află mari comunități de români și în cantități mai mici cu Canada.

Figura 1.2 – Sigla societății Vincon [WEB 02]

Întrepinderea S.C Vincon Vrancea S.A oferă o multitudine de produse viticole printre care putem
aminti:
Din colecția vinuri albe: Colecția Egregio, Oenoteca (an producție 1997 ), Casa Vrancea, Beciul
Domnesc;
Din colecția vinuri rose: Rose Verite, Beciul Domnesc, 7 Păcate, Viță Românească și Proles
Pontica;
Din colecția vinuri roșii: Colecția Egregio, Colecția Ambrosio, Beciul Domnesc, Premiat. [4]

B. Veritas Panciu – a fost înființată în anul 1991, în orașul Panciu, județul Vrancea, al cărei obiect
de activitate consta în producerea vinurilor și a distilatelor din vin. În figura 1.3 putem observa
sigla societății Veritas Panciu. Întreprinderea oferă o varietate de vinuri și putem aminti:
Din colecția vinuri albe: Riesling Italian sec, Sauvignon Blanc demi -sec, Fetească Regală;
Din colecția vinuri roșii: Merlot, Pinot Noir demi -sec, Feteasca Neagră demi -sec;
Șampanie: Șampanie Albă ”Veritas Panciu”, Șampanie Rose ”Veritas Panciu”. [5]

Figura 1.3 – Siglă Veritas Panciu [WEB 03]

C. Casa Panciu : sigla este prezentată în figura 1.4 – Din 2009 Domeniile Panciu sun t inima
și sufletul vinurilor provenite din cele peste 120 hectare de viță de vie situate în această zonă. Am
pornit la drum cu o misiune care de -a lungul anilor a stat la baza activităților și deciziilor
luate: Fabricarea unui produs Natural de Calitate R omânesc prin valorificarea continuă a

Ingineria și Managementul Afacerilor

8

potențialului podgoriei Panciu. Astfel munca grea și dedicată a echipei se fructifică prin prezența
pe piața a unui portofoliul ce cuprinde vinuri liniștite albe, roze și roșii, frizzante, și spumante,
toate încadrate în 3 game: Domeniile Panciu, Panciu Riserva și Casa Panciu. Cele 120 ha cuprind
9 soiuri albe și 4 Roșii: Fetească Albă, Fetească Regală, Șarba, Aligote, Galbena de Odobești,
Muscat Ottonel, Tămâioasă Românescă, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Băbeasca Neagră ,
Feteasca Neagră, Pinot Noir și Cabernet Sauvignon. Crama este dotată cu utilaj tehnologic de
ultimă generație care asigură o capacitate de producere și stocare de 2 milioane litri. [5]

Figura 1.4 – Domeniile Panciu [WEB 04]

D. Crama Vingex, Focsani – Casa de Vinuri VINGEX , înființată în anul 2004, a ajuns în scurt
timp un producator important de vinuri din zona Vrancea și folosește utilaje și tehnologii moderne
pentru producerea și îmbutelierea vinurilor. Vinurile sunt fabricate conform unor tehnologii
speciale din struguri de soi, recoltați pe podgoriile însorite ale Vrancei. Aceste vinuri se remarcă
printr -o perlare frumoas ă, buchet fin și arome parfumate. Casa de Vinuri VINGEX este situată în
comuna Gura Caliței jude țul VRANCEA, comuna care are intrare din E 85. Sigla și denumirea
vinului "Vinul lui Ureche" sunt mărci înregistrate [figura 15]. Capacitatea de producție este de
150 000 litri, iar trecerea de la must la vin se face prin mecanisme mecanice și termice. Vinul este
depozitat în cele mai noi și performante recipiente din inox. Dintre soiurile produse de catre
Vingex Focsani amintim: Feteasca Regală, Reasling, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Aligote,
Merlot. Magazinul de prezentare al Casei de Vinuri VINGEX situat pe DN2 -E85, comuna
Urechești, oferă produse tradiționale românești, degustări de vinuri, mustarie. [6]

Figura 1.5 – Siglă Vingex Focșani [WEB 05]

Ingineria și Managementul Afacerilor

9

1.1.5. Prețul de vânzare al produselor
Pentru a observa prețul de vânzare al produselor, fiecare agent economc are o gamă diversificată
de vinu ri spumante. Principalii competitori din zona județului Vrancea au o pondere ridicată în
lumea vânzărilor internă dar și externă.

Vincon Vrancea pe piața din România se identifică cu o cifră de afaceri prezentă în tabelul 1.1.
Tabel 1.1 – Cifra de afaceri Vincon România
Indicatori Anul
2013 2014 2015 2016
Cifra de afaceri 65 773 148 52 077 865 60 003 672 66 477 319
Profit brut 5 917 398 2 206 247 2 760 614 4 820 561
Profit net 4 738 069 1 581 149 2 091 729 3 901 150

Veritas Panciu se identifică cu o cifră de afaceri prezentă în tabelul 1. 2.
Tabel 1.2 – Cifra de afaceri Veritas Panciu
Indicatori Anul
2013 2014 2015 2016
Cifra de afaceri 3 783 326 787 144 1 147 033 343 121
Profit net -4 353 071 -2 653 401 -13 210 392 -2 082 605

Casa Panciu se id entifică cu o cifră de afaceri prezentă în tabelul 1.3.
Tabel 1.3 – Cifra de afaceri Casa Panciu
Indicatori Anul
2013 2014 2015 2016
Cifra de afaceri 3 117 034 4 248 407 4 605 372 3 653 659
Profit brut 107 771 127 222 433 578 118 610
Profit net 92 664 108 648 385 223 95 234

Concurența în aceasă zonă poate fi apreciată ca fiind foarte intensă în acest domeniu. Din acest
motiv, compania încearcă să se diferențieze și vine cu o ofertă cât mai variată la prețuri accesibile
privind standardele de calitate cu care dorește să câștige un segment larg de consumatori. Agenții
economici Vincon, Veritas Panciu, Casa Panciu au prețuri variabile.

Ingineria și Managementul Afacerilor

10

Veritas Panciu are următoriul portofoliu . Prețurile sunt prezentate în tabelul 1.4.
Tabel 1.4 – Portofoliu Veritas Panciu
Nr. Crt. Denumire Cantitate Preț [lei]
1 Șampanie Albă 0,750 l 30
2 Șampanie Albă Veritas HORECA 0,370 l 12
3 Șampanie Roșie Panciu ”Ștefan cel Mare”
(demi – sec) 0,750 l 35

Fiecare sticlă de vin prezentată în figura 1.6 are următoarea înfățiș are:

Figur a 1.6 – Vin spumant [WEB 06]

Casa Panciu are un portofoliu larg de vin spumant iar prețurile sunt trecute în tabelul 1. 5.

Tabel 1.5 – Portofoliu Casa Panciu
Nr. Crt. Denumire Cantitate Preț [lei]
1 Casa Panciu Spumant Roșu demisec 0.75 l 28
2 Casa Panciu Spumant Alb demisec Fetească Regal
Muscat Ottonel 0.75 l 28
3 Panciu Riserva Spumant Rose Babeasca Neagră 0.75 l 30
4 Panciu Riserva Muscat Ottonel Spumant Alb dulce 0.75 l 35
5 Panciu Rose Brut metoda tradițională 0.75 l 75
6 Domeniile Panciu Blanc de Noirs Brut metoda
tradițională 0.75 l 75

Ingineria și Managementul Afacerilor

11

Fiecare sticlă de vin prezentată în tabel, are următoarea înfățișare prezentată în figura 1. 7.

Figura 1.7 – Vin spumant Casa Panciu [WEB 07]

Domeniile Panciu, producător de vinuri, a îmbuteliat în anul 2016 500.000 sticle de vin liniștit și
spumant, iar în 2016 aproximativ 600.000 sticle vândute atât în țară cât și la export.

În materie de vin spumant în tabelul 1.6 Vincon Vrancea prezintă:
Tabel 1.6 – Portofoliu Vincon Vrancea
Nr. Crt. Denumi re Cantitate Preț [lei]
1 Vinoteca Pinot Blanc 1959 0,75 l 1 071
2 Aligote Demisec 1973 0,75 l 714

1.1.6. Volumul eșantionului reprezetativ
Societatea are în vedere câteva obiective pentru a se putea lansa pe piață iar resursele existente
deja pot ajuta la d efinirea și realizarea obiectivelor propuse, reducerea riscurilor, erorilor, obținerea
poziției dorite. Pentru a ajunge la poziția dorită, ideile sau strategiile de marketing propuse și
implementate trebuie să aibă succes în actul decizional care exprimă r ezultatul unui proces
complex. Succesul companiei ține în principal de clienți, aceștia achiziționând din magazine sau
direct de la cramă vinul spumant.

S-a realizat o analiză asupra consumatorilor de vin spumant din zona Vrancea pentru a afla posibilii
clienți. Mărimea eșantionului reprezentativ se calculează cu relația:

Ingineria și Managementul Afacerilor

12

n =z2 ∙ p ∙ q
E2 = 1,962 ∙ 50 ∙ 50
0,052 = 384
n = n
n +n-1
N = 384
1 + 384 – 1
388 495 = 383,62

Unde: n – reprezintă mărimea eșantionului;
z – reprezintă coef icientul ce depinde de gradul de încredere (are valoarea de 1,96);
p, q – reprezintă procentul în caz de succes (valoare estimativă 50, 50);
E – reprezintă eroarea (5%);
n1 – reprezintă mărimea corectată a eșantionului;
N – populația totală.

1.2. Piața ș i comercializarea
1.2.1. Chestionar
Studiul de marketing s -a făcut printr -un chestionar (Anexa 1) destinat grupului țintă. Acesta a fost
realizat prin intermediul formularului Google Docs și distribuit online către grupul vizat. În urma
analizei răspunsurilor, s -au obținut informații legate de cât de des este consumat vinul spumant,
proveniența sa și ce preț ar fi dispuși să plătească pentru băutură.
Obiectivele specifice sunt:
• Ocazii de consum pentru vinul spumant;
• Consum acasă sau în afară locuinței (locații ti p HoReCa);

Întrebări chestionar

Figura 1.8 – Întrebare privind consumul de vin spumant
18.80%
12.50%
15.60%53.10%Cât de des consumați vin spumant?
O dată pe săptămână
O dată sau de câteva
ori pe lună
O dată la 3-6 luni
Doar la evenimente

Ingineria și Managementul Afacerilor

13

Pentru întrebarea ”Cât de des consumați vin spumant” majoritatea preferă ca băutura să fie
consumată la evenimente cu un procent de 53.1%, iar cu un procent de 18.8 % este preferat și
consumat o dată pe săptămână. Doar 15.6% dintre cei intervievați consumă o dată la 3 -6 luni și cu
un procent de 12.5% consumă o dată sau de câteva ori pe lună.

Pe o scală de la 1 la 5, unde 1 = consum doar vin cu proveniență locală, 5 = consum vin provenit
din alte țări decât România, vă rog să acordați o notă în funcție de ce tip de vin consumați d –
voastră.

Figura 1.9 – Proveniența vinului

La întrebarea numărul 2, unde: 1 – înseamnă vin de proveniență locală, 2, 3, 4 – vin românesc și
vin din alte țări, iar 5 – doar vin din alte țări, cu un procent de 37.5% asociat notei 3, românii
consumă și vin local românesc dar și vin din alte țări.

Vinul spumant este consumat în următoarele situații:

Figura 1.10 – Locații in/out – door

Vinul îmbuteliat este consumat în situații ”in -door”, acasă sau la restaurant, fiecare având un 34.40%
15.60%37.50%
3.10%9.40%
0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%
1 2 3 4 5
53.10%53.10%25%18.80%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%Acasă (la mine sau în vizită)La restaurantÎn aer liber (piscină, mare)În pub

Ingineria și Managementul Afacerilor

14

procent de 53.10%. La această afirmație cei intervievați au putut răspunde multiplu.

Figura 1.11 – Tipuri de vin

Cu un procent de 40.60%, vinul spumant demi -sec cu un conținut bogat de zahăr este cel mai
favorit.

1.2.2. Desfacere și promovare
Informațiile despre piața de desfacere ale agenților economici sunt structurate sub anumite aspecte
pentru a decide modalitatea și locația de promovare dar și posibilii clienț i. Cumpărătorii produsului
sunt de două categorii, ei fiind consumatori ce cumpără pentru consum propriu și companii ce
cumpără vin strict pentru afacerea lor precum proprietarii de restaurante, baruri, cafenele.
Concurenții folosesc ca metode de promovare pagini web pentru a se informa atât străinii cât și
persoanele din România. Existenta unei pagini web este utilă în prezentarea vinului produs, tipul
de vin, prețul, de unde poate fi cumpărat și un număr de telefon pentru a putea fi contactat în
vânzări. Agenții economici prezentați utilizează următoarele metode de promovare:
– Publicitatea realizată în cadrul magazinelor în care aceștia își comercializează
produsele aceasta făcându -se prin poziționarea strategică în cadrul magazinelor
colaboratoare;
– Promova rea vânzărilor prin acordarea de discount -uri clienților fideli care încheie
contracte pentru furnizarea de vinuri;
– Utilizarea mărcilor proprii cunoscute de către public (de exemplu: 7 Păcate, Galbenă
de Odobești și Beciul Domnesc); 21.90%
6.30%
12.50%40.60%18.80%Pe care dintre următoarele tipuri de vin spumant cu privire la
conținutul de zahăr le -ați consuma cu precădere?
Non-dozare: fără adaos de
zahăr
Brut: conținut de zahăr ce
nu depășește 15g/l
Sec -uscat (dulce): conținut
de zahăr 17 -32g/l
Demi -sec (bogat) conținut
de zahăr
Dulce: peste 50g/l

Ingineria și Managementul Afacerilor

15

– Turismul vini -viticol p rin aducerea la cramele întreprinderii a posibililor viitori clienți
care doescsă cunoască procesul de producere a vinului în cadrul unei întreprinderi
specializate în acest sens.
Agenții economici prezentați ca și concurenți, utilizează următoarele canal e de distribuție a
produselor: magazine (hipermarket, supermarket) și HoReCa (retaurante, cluburi, cafenele).
Societatea nou înființată dorește să își promoveze serviciul printr -o tehnică de merchandising ce
asigură contactul dintre cumpărător cu oferta de servicii existente. Pentru început, pentru a
promova noul tip de vin spumant va fi prezentat procesul de producere a vinului în secție
consumatorilor, marca de vin și realizarea unui mini -bar la intrarea în cramă. Prezentarea sticlei și
a procesului va fi făcută de către managerul firmei și se va asigura că informațiile oferite despre
calitate, etichetare și trasabilitate a vinului oferit sunt în legătură cu obiceiurile și gusturile
regionale dar și locale. Formele prin care se dorește a fi promovat vinul sunt:
– Realizarea unor broșuri, fluturași ce oferă informații legate despre noul produs, cui îi
este destinat produsul și scopul broșurii;
– Bloguri ce abordează subiecte despre vinuri;
– Organizarea propriilor evenimente pentru promovarea sortimentului;
– Folos irea unor sloganuri într -o campanie de promovare, cum ar fi: „Noi, românii,
suntem o lume în care, daca nu se face ori nu se gândeste prea mult, ne putem mandri
că cel putin se discută foarte mult.“ – I.L. Caragiale.
Pe lângă aceste metode clasice prezent ate mai sus se dorește folosirea unei noi metode de
marketing. Metoda vizată este ”Cardul de Fidelitate”, acesta putând fi obținut în urma unei condiții.
Condiția impusă este achiziționarea vinului de minim 8 ori într -o lună, pentru a putea obține
reducere la următoarele 2 sticle. Firma își propune și promovarea vinului prin participarea la
târguri și expoziții astfel vizitatorii pot degusta vinul și vor putea asocia reclama făcută cu produsul
dar și gustul cu aroma românească. Obiectivele firmei prin inter mediul acestor promovări sunt de
a finaliza stocurile de vin prezente în firmă și de a avea cât mai mulți consumatori.
Pe eticheta vinului cu denumire de origine contro lată sunt înscrise următoarele:
✓ Vin cu denumire de origine controlată – DOC;
✓ Podgoria și denumirea soiului;
✓ Tipul vinului: sec sau demisec;
✓ Tăria alcoolică;
✓ Denumirea și adresa producătorului;
✓ Data ambalării și anul de recoltă.
De asemenea, pe etichete se aplică o hologramă care certifică că vinul este un produs 100% în
Crama MARWINE.

Ingineria și Managementul Afacerilor

16

2. Prezent area investiției

2.1. Descrierea produsului
Din categoria vinurilor speciale cea mai apreciată și importantă grupă a vinului este vinul spumant,
acesta fiind caracterizat prin aroma sa datorită tehnologiei de vinificație aplicată ce constă în
repetarea ferme ntației în sticle închise ermetic. Metoda aplicată este una tradițională fiind
cunoscută sub denumirea ”metoda champenoise”. Lansarea pe piață a produsului constă în ideea
de a perfecționa produsele existente pe piață, un vin spumant care să satisfacă ceri nțele
consumatorilor legate de gust, aromă și posibilitatea de a avea etichetă personalizată în funcție de
cerere. Dintre factorii externi ce afectează capacitatea întreprinderii în privința îndeplinirii
obiectivelor, stau la bază clienții, furnizorii, pub licul, concurenții și intermediarii. Întreprinderea
dorește să -și evalueze produsul pentru a avea succes în rândul consumatorilor astfel, poate avea
un mare succes asupra macromediului dar și inf luențarea acestuia. Atuul vinului Spomantte este
calitatea datorată atât locului de procesare aproape de podgorie pentru ca strugurii să poată fi
presați și separați de pieliță cât mai repede dar și a soiurilor de struguri ce pot fi folosite în producția
vinului. Perlajul vinului spumant este format în a doua fermen tare a vinului fiind reținut gazul
format în timpul primei fermentații creând o presiune în sticle de până la 6 bar. Acesta apare când
sticla va fi deschisă iar vinul spumant este turnat în pahar.

Figura 2.1 – Perlajul sau „mousse” -ul vinului spumant [WEB 08]

O explozie de efervescență are loc în momentul în care vinul spumant este turnat în pahar. Aceste
„bule” se pot forma datorită imperfecțiunilor paharului, ce facilitează formarea perlajului sau
datorită fibrelor de celuloză rămase în urma procesulu i de ștergere/uscare [7]. Imperfecțiunile sunt
necesare pentru stimularea perlajului, deoarece dioxidul de carbon trebuie să se desprindă din vin
(din lichid) înainte de a ieși din pahar în aer. Un pahar cu vin spumant își va pierde perlajul și gazul
de di oxid de carbon mult mai repede decât o sticlă deschisă de vin spumante [8].

Ingineria și Managementul Afacerilor

17

2.2. Prezentare activități
Deoarece societatea din ziua de azi este într -o continuă dezvoltare, oamenii devin din ce în ce mai
pretențioși. Astfel de excepție nu face nici piața vinur ilor în ceea ce privește dorințele oamenilor.
Din acest punct de vedere este importantă investirea capitalurilor în realizarea unor noi produse cu
nivel înalt de calitate. În ceea ce urmează, în tabel ul 2.2 se vor prezenta obiectivele ce vor să fie
atinse pentru construirea unei noi secții de vinificație și producerea unui nou sortiment de vin
spumant.
Tabel 2.1 – Obiectivele urmărite de societate
Obiective Activitați Rezultate

O1 – Studiu de piaț ă A1.1 – Documentare R1.1 – Studiu de
prefezabilitate
A1.2 – Analiza potențialilor
clienți R1.2 – Lista
concurenților
A1.3 – Elaborare și
implementare chestionar R1.3 – Potențiali clienți
R1.4 – Tip produs
vândut
O2 – Proiectarea fluxului tehnologic A2.1 – Analiza fluxului R2.1 Listă posturi de
lucru
A2.2 – Estimarea normei de
timp R2.2 Necesarul de
resurse umane/utilaje
O3 – Identificare surse de finanțare A3.1 Analiza furnizorilor de
materie primă și utilaje R3.1 Listă furnizori
costuri
A3.2 – Accesare credit
bancar R3.2 – Listă tipuri de
credite
O4 – Proiectare și asistență tehnică,
achiziționarea utilajelor, a materiilor
prime și materiale, angajare personal A4.1 – Procurarea avizelor
necesare pentru amenajarea
terenului și contrucției R4.1 – Documente cu
avize, acorduri și
autorizații
A4.2 – Cumpărarea
materialelor necesare pentru
amenajarea terenului R4.2 – Primirea
materialelor prime și
materiale
A4.3 – Realizarea planurilor
de construcție R4.3 – Construcția
halei
O4 – Proiectare și asistență tehnică,
achiziționarea utilajelor, a materii lor
prime și materiale, angajare personal A4.4 – Realizarea
anunțurilor de angajare și
intervievarea potențialilor
angajați R4.4 – Informarea
populației și angajarea
personalului
O5 – Identificare riscuri A5.1 – Stabilirea riscurilor
R5.1 – Identificarea
factorilor de risc A5.2 – Evitarea categoriilor
de grad ridicat al riscurilor

Ingineria și Managementul Afacerilor

18

Tabel 2.2 – Lista de activități
Nr.
Crt. Activități Data de
început
Durata
(săptămâni ) Data de
sfârșit
1 Documentare 1 2 3
2 Analiza potențialilor clienți 2 1 3
3 Elabor are și implementare chestionar 3 1 4
4 Determinarea cantității de vin spumant 4 1 5
5 Analiza fluxului 3 2 5
6 Estimarea normei de timp 5 1 6
7 Analiza furnizorilor de materie primă și
utilaje 6 2 8
8 Accesare credit bancar 7 2 9
9 Procurarea avizelo r necesare pentru
amenajarea terenului și contrucției 7 3 10
10 Cumpărarea materialelor necesare
pentru amenajarea terenului 8 1 9
11 Realizarea planurilor de construcție 9 2 11
12 Realizarea anunțurilor de angajare și
intervievarea potențialilor angaja ți 10 2 12
13 Stabilirea riscurilor 12 2 14
14 Evitarea categoriilor de grad ridicat al
riscurilor 14 2 16

Potrivit tabelului 2.2 unde au fost prezentate obiectivele societății și tabelului 2.3 cu durata fiecărei
activități, diagrama Gantt (figura 2.2) ilustrează activitățile ce ajută la planificarea, coordonarea și
monitorizarea sarcinilor din proiect. Pe axa orizontală este reprezentată perioada de timp pe care
se întinde proiectul împărțită pe săptămâni iar pe axa verticală sunt reprezentate sarcinil e din
proiect.

Figura 2.2 – Realizare Grafic Gantt
0 2 4 6 8 10 12 14 16
Documentare
Analiza potențialilor clienți
Elaborare și implementare chestionar
Determinarea cantității de vin spumant
Analiza fluxului
Estimarea normei de timp
Analiza furnizorilor de materie primă și utilaje
Accesare credit bancar
Procurarea avizelor necesare pentru …
Cumpărarea materialelor necesare pentru…
Realizarea planurilor de construcție
Realizarea anunțurilor de angajare și …
Stabilirea riscurilor
Evitarea categoriilor de grad ridicat al riscurilor

Ingineria și Managementul Afacerilor

19

2.3. Devizul cheltuielilor de investiții
Pentru procesul tehnologic de fabricare a vinului spumant societatea va cumpăra următoarele
utilaje tehnologice cu ajutorul cărora activitatea se va desfășura în co ndiții optime. Utilajele sunt
enumerate în tabelul 2.3 în vederea adaptării la standardele comnitare impuse de Uniunea
Europeană, investițiile preconizate prin proiect vor respecta Regulamentul Parlamentului
European și al Consiliului Uniunii Europene nr. 852/2004 privind Regulile generale pentru igienă
și HACCP a căror cerințe vizează:
– Dotarea cu echipamente specifice din inox pentru realizarea transferului de must și vin;
– Dotarea secției cu filtru, echipament de ultimă generație pentru filtrarea vinului la
sfârșitul fermentaței.
Rolul utilajelor este:
a. Buncărul de recepție struguri cu pompă este utilizat pentru ca strugurii din mijloacele de
transport să se descarce în ele;
b. Masa de sortare struguri este folosită pentru transportul strugurilor către zdrobit or;
c. Desciorchinatorul – zdrobitor este utilizat pentru separarea și zdrobirea boabelor de
ciochini, acțiunea este bazată pe forța centrifugală;
d. Pompa se folosește împreună cu zdrobitorul pentru pomparea mustuierii în presă, unde se
separă mustul de poamă, este filtrat și se lasă la fermentat în rezervoare pentru fermentare.

Tabel 2.3 – Utilaje tehnologice
Nr. Crt. Utilaj Preț [lei]
1 Buncăr de recepție struguri cu pompă cu rotor eliptic 7 000
2 Masă de sortare struguri – Model SELEX 6 500
3 Zdrobitor -desciorchinator – Model EFFE 6 500
4 Pompă volumetrica cu rotor eliptic 4 500
5 Presă pneumatică înschisă ermetic – Model PS H 6 650
6 Filtru cu strat filtrant sub formă de plăci 7 200
7 Rezervor pentru fermentare și stocare vin MC 970 45 000
8 Instal ație frigorifică 11 500
9 Monobloc – clătire, umplere, dopuire 9 500
10 Mașina pentru dozat licoarea de expediție 4 500
11 Capsulator termic de banc 2 000
12 Mașină pentru etichetarea sticlelor 5 500
Total 116 350

Utilajele ce vor fi achiziționate p ermit realizarea programului de producție cu un număr mic de
muncitori, salariații apar la personalul de specialitate (oenologul) și la procesul de condiționare și

Ingineria și Managementul Afacerilor

20

îmbuteliere. Muncitorii vor fi angajați doar sezonier iar prsonalul indirect productiv va fi angajat
cu contract permanent de muncă.

➢ Furnizori
Materia necesară în procesul de fabricație provine de la 2 producători agricoli din zonă. Societatea
va achiziționa o cantitate de 30t struguri nobili (albi și roșii) pentru vinificație de la Pătrășcan
Tiberiu iar o cantitate de 34t de la Lazăr Doru. Materialele auxiliare pentru secția de procesare a
strugurilor, de îmbuteliere și condiționare vor fi achiziționate de la următorii furnizori:
✓ Lorena SRL, Focșani, 4 comenzi/an;
✓ Nipron Prest SRL, Adjud, come nzi lunare;
✓ Maxi Com SRL, Buzău, comenzi lunare.
Cheltuielile cu materiale și mărfurile aprovizionate de către firmă sunt prezentate în tabelul 2.4.
Tabel 2.4 – Elementele necesare investiției
Nr. Crt Denumire Preț [lei]
1. Construcție
1.1 Realizare cons trucție 116 052
1.2 Achiziționare mobilier 10 000
1.3 Achiziționare laptop, papetărie 5 000
Total 1 131 052
2. Costuri cu asistența tehnică
2.1 Studii de fezabilitate 2 000
2.2 Avize și autorizații 1 500
Total 2 3 500
3. Costuri materie secție
3.1 Utila je 116 350
3.2 Asamblări tehnice 3 000
3.3 Rafturi sticle 100 000
3.4 Mini – bar 2 500
Total 3 221 850
4. Materii prime și materiale consumabile
4.1 Struguri 67 200
4.2 Zahăr 1 500
4.3 Sticla 110 400
4.4 Dop 33 810
4.5 Capișon 26 220
4.6 Coșulețe s ârmă 55 200
4.7 Etichete + cutii + Holograma DOC/IG 96 000
Total 4 390 330
Total 1 + 2 +3 +4 746 732

Ingineria și Managementul Afacerilor

21

3. Analiza operațională

3.1. Amplasare și facilitate
Pentru a construi secția, mai întâi se va realiza un proiect de execuție și o schemă de construcție a
firmei luând în calcul alegerea locului de construcție . Suprafața optimă pentru construcție, zona
de recepție a materiei prime și de expediere a vinului suficient de întinsă iar terenul ales nu prezintă
denivelări pentru deplasarea unor cantități mari de pă mânt din acea zonă. Față de materia primă,
zona este centrală iar amplasarea acesteia favorizează transportul materiei prime, economisește
combustibil iar gradul de perisabilitate a strugurilor este favorabil procesului tehonologic. Locul
unde va fi constr uită societatea este racordat la rețelele de energie electrică, gaz, apă și canalizare
ceea ce prezintă un mare avantaj pentru firmă. Centrul se construiește pe un teren asupra căruia se
deține dreptul de proprietate exclusivă .

Sediul firmei SC MARWINE S RL va fi situat în județul Vrancea, comuna Fitionești. Amplasarea
este benefică din punct de vedere al distanței mici față de capitală, între cele două zone aflându -se
mai exact 184 km ce pot fi parcurși în aproximativ 2h 40ˈ cu un mijloc de transport. Est e o facilitate
pentru distrubuția produsului către marile lanțuri de magazine din București. Privind distanța către
centrul țării, este relativ mai mică și anume de doar 180 km. Un singur dezavantaj al amplasării
cramei în județul Vrancea îl constituie ace la că este departe de granița de vest a țării care ajută la
exportul produselor către Spania și Italia, cele două fiind principalii consumatori externi de vinuri.

Figura 3.1 – Amplasarea firmei [WEB 09]

Ingineria și Managementul Afacerilor

22

➢ Obiective de activitate ale societății
Principal a activitate a societății este – fabricarea vinului, COD CAEN 1102 activitate care se
realizează în sistem integrat și cuprinde industrializarea strugurilor în scopul obținerii vinurilor,
condiționare, îmbutelierea și comercializarea acestora.

➢ Avize și ac orduri
Pentru implementarea proiectului este necesară obținerea următoarelor avize:
– Aviz emis de Inspectoratul de Protecție a Mediului;
– Aviz de gospodărie a apelor;
– Avizul Arhitectului Șef al Județului.
La sfârșitul investiției mai sunt necesare și autor izații de funcționare emise de Autoritatea
Națională Sanitară, Licențe de Fabricație a vinurilor și Licență DOC emisă de Oficiul Național cu
Denumire de Origine al vinurilor (ONDOV).

3.2. Caracteristica materiei prime și auxiliare
Podgoria Panciu este cunoscu tă în țară cu o îndindere de aproximativ 10.000 hectare, o zonă
temperată ce oferă vinurilor albe dar și roșii o aromă specială datorită climatului umed și moderat,
reliefului, altitudinii și altor condiții pedoclimatice. Zona oferă un mare avantaj, acesta fiind că
vinurile obținute au o aciditate ridicată ce este recomandată pentru obținerea vinului spumant.
Pentru a putea dezvolta ideea de afacere, firma își propune să aleagă materia primă pentru vinurile
spumante de calitate în conformitate cu cerințele actuale ale prezentului.

Figura 3.2 – Condiții de producere

În tabelul 3.1 sunt prezentate caracteristicile organoleptice ale vinurilor materie primă pentru vin
spumant.
Tabel 3.1 – Caracteristici organoleptice
Caracteristici Condiții de admisibilita te pentru vinuri materie primă pentru
vinuri spumante și vinuri spumante de calitate:
Albe Rose Roșii
Limpiditate Limpezi, fără sediment și particule în suspensie. Se admite opalescență
Condiții de producere și
comercializare a vinurilor și
produselor pe bază de must
și/sau vin
Să corespundă
caracteristicilor organoleptice
și de compoziție din Art. 21 –
Normă metodologică de
aplicare a Legii viei și vinului
în sistemul organizării din
28/07/2010

Ingineria și Managementul Afacerilor

23

Caracteristici Condiții de admisibilita te pentru vinuri materie primă pentru
vinuri spumante și vinuri spumante de calitate:
Albe Rose Roșii
Culoare Galben pai deschis cu
nuanțe verzui De la roz deschis
pînă la roz De la roșu deschis
pînă la roșu închis
Aromă Corespunzătoare materiei prime utilizate, fără nuanțe străine
Gust Armonios, proaspăt,
fără nuanțe străine Armonios, proaspăt,
fără nuanțe străine Extractiv, armonios,
fără astringență
excesivă și nuanțe
străine

Caracteristicile fizico -chimice ale vinurilor materie primă pentru vinuri spumante și vinuri
spumante de calitate, соnform tabelului 3.2. [9]
Tabel 3.2 – Caracteristici organoleptice
Caracteristici Condiții de
admisibilitate
Concentraț ia alcoolică totală, % vol., min., pentru:
– vinuri materie primă pentru vinuri spumante
– vinuri materie primă pentru vinuri spumante de calitate
– vinuri materie primă pentru vinuri spumante cu DOP și vinuri spumante de
calitate cu DOP
8,5
9,0

9,5
Concentrația în masă a zaharurilor, g/dm3, max. 4
Concentrația în masă a acizilor titrabili exprimată în acid tartric, g/dm3,
pentru:
– vinuri materie primă pentru vinuri spumante și vinuri spumante de calitate
albe și roze
– vinuri materie primă pentru vinuri spumante și vinuri spumante de сalitate
roșii și albe din struguri de soiurile grupelor Traminer și Muscat

6-10

5-8
Concentrația în masă a acizilor volatili exprimată în acid acetic, g/dm3, max.,
pentru:
– vinuri materie primă pentru vi nuri spumante și vinuri spumante de calitate
albe și roze
– vinuri materie primă pentru vinuri spumante și vinuri spumante de calitate
roșii

0,6
0,8
Concentrația în masă a extractului sec nereducător, g/dm3, min., pentru :
– vinuri materie primă pentru vinuri spumante și vinuri spumante de calitate
albe și roze
– vinuri materie primă pentru vinuri spumante și vinuri spumante de calitate
roșii

16
18
Concentrația în masă a dioxidului de sulf total, mg/dm3, max. 120
Concentrația în masă a fierului, mg/dm3, max. 10

➢ Spații de producție necesare
Societatea își va desfășura activitatea într -un sediu utilat și va avea în componență următoarele
secții:
– Secție pentru prelucrarea materiei prime cu productibilitate de 8.4 tone pe an;
– Secție pen tru operația de remuaj;

Ingineria și Managementul Afacerilor

24

– Linie de turnare, îmbuteliere, etichetare;

➢ Caracteristice materiilor auxiliare
– Zahărul , licoarea de tiraj , se prepată prin dizolvarea zahărului provenit din trestia sau
sfecla de zahăr, în vin. Se recomandă folosirea zahărului din trestie deoarece este mai pur. Zahărul
folosit trebuie să fie alb, fără gust și mirosuri străine.
– Materialele folosite la tratarea, limpezirea și stabilizarea vinului: tanin, elatină, bentonită,
cărbune activ , trebuie să corespundă normelor sanitare sau a ctelor normative prin care se
stabiliește calitatea acestora.
– Licoarea de tiraj are următoarele caracteristici organoleptice: lichid limpede după filtrare,
fără suspensii și fără depozit, de culoare galben -verzui, gust dulce acrișor și miros plăcut. Contr olul
conținutului de zahăr al licorii de tiraj se face cu densimetrul și se operează corecția de temperatură,
de la 15șC, la 20șC.
– Maiaua de drojdii selecționate trebuie să corespundă parametrilor prevăzuți iar Licoarea
de expediție trebuie să aibă caracte ristici organoleptice și fizici -chimice.
– Buteliile ce au capacitate de 750ml, cu pereții groși pentru a rezista la presiuni de
15017atm. Și se obțin din sticlă nealterabilă, cu pereți fără defecțiuni, bule sau fisuri. Buteliile
trebuie să fie executate di n sticlă albă, semialbă sau verde. Masa buteliei este de 900g, capacitatea
de umplere a sa este de 750ml iar suprafața lichidului trebuie să se afle la 80mm față de planul
gurii. La tiraj se vor folosi doar butelii noi, deoarece cele vechi și -au pierdut di n elasticitatea
pereților și se sparg mai ușor în decursul celei de -a doua fermentații.
– Dopurile sunt din polietilenă corespunzătoare, ca formă și dimensiune, normelor în
vigoare sau dopuri de plută de bună calitate, elastice, cu fața dinspre lichid oglin dă. Dopurile sunt
de formă cilindrică sau pătrată cu marginile rotunjite, având o lungime cuprinsă între 45 -55mm și
un diametru ce oscilează între 28 -33mm. Trebuie să fie de calitate pentru a nu permite pierderea
de acid carbonic în timpul celei de -a doua fermentații.
– Coșulețele din sârmă trebuie să aibă dimensiuni corespunzătoare unei legări corecte a
dopului, se confecționează din sârmă zincată de oțel cu diametrul 0 -1mm.

3.3. Procesul tehnologic de obținere a vinului
În provincia Champagne din Franța, pentru prima oară au fost produse vinurile spumante, de unde
și denumirea de astăzi de ”șampanie”. Primul vin spumant de pe teritoriul României este obținut
de către Ion Ionescu de la Brad, acesta având cunoștințe și stud ii efectuate în Franța. În țară se
produce vinul spumant de către diverse persoane, iar în Vrancea firmele recunoscute după acest
tip de vin sunt: Vincon Vrancea , Veritas Panciu , Casa Panciu , SCDVV Odobești , Crama Vingex,

Ingineria și Managementul Afacerilor

25

Focsani. Metodele pentru producere a vinului spumant sunt patru la număr:
– Metoda Champenoise – metoda franceză care se bazează pe fermentația secundară a
vinului în butelii speciale cu formarea și încorporarea CO 2 în masa vinului;
– Metoda Charmat – metoda industrială care se bazează pe ferm entația secundară a
vinului în rezervoare metalice închise, de presiune;
– Metoda de transfer sau metoda mixtă, la această metodă fermentația secundară se
realizează în butelii după care vinul spumant este transferat în rezervoare metalice
pentru condiționar e;
– Metoda industrială în flux continuu, în care toate ingredientele sunt introduse continuu
într-o instalație izobarică, alcătuită din 7 autoclave.
Pentru a realiza un vin spumant, mai întâi este nevoie de obținerea celui de bază pentru spumante,
din stru guri cu aciditate ridicată de 8 – 10 g/l H 2S4 și o acumulare a zahărurilor între 160 – 190 g/l.
Pentru prezentarea procesului tehnologic de obținere a vinului, este folosită schema de mai jos
(figura 3.3).
RECOLTAREA STRUGURILOR

EXTRAGEREA MUSTULU I (RAVAC)

PRELUCRAREA MUSTULUI

DEBURBAREA

FERMENTAȚIA ALCOOLICĂ
Adaosul de levuri selecționate
ÎNGRIJIREA VINURILOR
Tragerea vinului
Cleirea vinului (Bentonizare)
Refrigerarea vinului
FIRLTRARE
Figura 3.3 – Procesul tehnologic de obținere al vi nului

Firma dorește crearea noului vin spumant prin metoda ”Champenoise”, o metodă tradițională
pentru producerea acestui sortiment de vin. Fluxul tehnologic este prezentat în figura 3.4.

Ingineria și Managementul Afacerilor

26

ASAMBLAREA
VINURILOR

TIRAJUL

FERMETAȚIA
SECUNDARĂ

Adaosuri de licori de expediție REMUAJUL

DEGORJAREA

DOPUIREA ȘI APLICAREA COȘULETULUI LA
BUTELII

PRODUS FINIT –
VIN SPUMA NT

Figura 3.4 – Flux tehnologic pentru obținerea vinurilor spumante

➢ Asamblarea vinurilor materie primă
Pentru a obține vinul spumant, de regulă se acceptau doar câteva soiuri de struguri iar fiecare soi
avea contribuție la vin într -o anumită proporție de oarece se urmărea calitatea vinului spumant care
trebuie obținut. După metoda ”Champenoise”, pentru a asambla vinul, soiurile de vin acceptate
sunt: Pinot Noir în proporție de 60%, Pinot meunier 20% și Chardonnay doar 20%. Caliltatea
vinurilor spumante est e determinată de etapa de asamblare a vinului fiind o operație tehnologică
de finețe, fiind coordonată de oenologul din cadrul secției.

Figura 3.5 – Sticle folosite pentru operația tehnologică [WEB 10]

După ce a fost obținut vinul de bază, aceasta fii nd prima etapă de producere a spumantelor,
urmează asamblarea și cupajarea sa pentru realizarea unor loturi fiind urmată de tirajare, operația
de turnare în sticle a vinului gata pregătit pentru a doua fermentație. Pregătirea vinului constă în

Ingineria și Managementul Afacerilor

27

realizarea a mestecului dintre vinul de bază și o licoare de tiraj, aceasta conținând o maia de levuri
selecționate (drojdii), sirop de zahăr și adjuvanții de remuaj. La această operație se folosesc
cisterne/rezervoare mari, având capacitatea cuprinsă între 1000 -10000l .

Figura 3.6 – Sticle folosite pentru operația tehnologică [WEB 1 0]

➢ Tirajarea vinului
Termenul ”tiraj” este preluat din limba franceză ”le tiraje” ce înseamnă ”a trage” astfel, vinul este
tras după asamblare în butelii speciale pentru efectuarea celei de a doua fermentație. Prepararea
licorii este formată dintr -un lichid zaharat concentrat, cu 50% sirop de zahăr. Sticlele sunt închise
ermetic cu capse de metal și fixate cu agrafe de gâtul sticlei. Fermentarea secundară a vinului în
sticle trebuie să se desfășoare în condiții adecvate, cum ar fi: fermentarea să se facă la o presiune
de 6-7 bari, o temperatură joasă de 10 -12ș C, zahărul să fie complet eliminat. Maiaua folosita în
amestecul de tiraj nu trebuie să depășească un procent de 50% din volumul to tal de maia existentă
în recipientul de înmulțire. Vinul în butelii este limpezit într -un timp scurt după cea de a doua
fermentație s -a terminat cu ajutorul unor substanțe limpezitoare numite adjuvanți. Acestea sunt
taninul, gelatina și bentonina. Amestecu l de tiraj este pregătit într -un recipient prin intoducerea
componentelor astfel: licoarea de tiraj, maiaua de levuri și adjuvanții de limpezire.

➢ Pregătirea buteliilor
Buteliile vor fi stivuite pe 5 -6 rânduri, acestea având culoarea de verde -închis și tr ansparente
pentru ca depunerile formate în urma fermentației cât și gradul de limpiditate să fie vizibile. După
ce buteliile au fost verificate, acestea vor fi umplute cu amestecul de tiraj dar se va lăsa un gol de
fermentare (camera de gaz).

➢ Dopuirea sticlelor și agrafarea sticlelor
Dopuirea și agafrarea sticlelor reprezintă operațiile finale din operația de tirajare a vinului.
Buteliile se astupă cu dopuri speciale iar dopurile se fixează de gâtul buteliilor cu agrafe metalice.

Ingineria și Managementul Afacerilor

28

Figura 3.7 – Dopuirea sticlelor [WEB 1 0]

Buteliile au fost umplute și vor fi duse în spații de fermentare, unde sunt așezate în poziție
orizontală în stive. Fermentația durează aproximativ 3 -6 săptămâni, în tot acest timp formându -se
o presiune de 6 atmosfere. Odată fermentat vinul, sticlele se lasă 9 luni în stive în aceeași poziție,
pentru a se distruge levurile.

Figura 3.8 – Sticle puse în poziție orizontală pentru fermentație [WEB 1 0]

➢ Remuajul
Sfârșitul perioadei de învechire este denumită remuaj și constă în aducerea d epozitului de drojdii
pe dop. Este realizat prin așezarea sticlelor pe pupitre speciale și rotirea lor. Treptat, sticlele se
aduc cât mai aproape de poziția verticală. Operația de remuaj durează aproximativ 30 de zile.

Figura 3.9 – Aducerea sticlelor în poziție verticală [WEB 1 0]

Ingineria și Managementul Afacerilor

29

➢ Dogorjarea
Prin degorjare se înțelege operația tehnologică de eliminare din gâtul buteliei a depozitului de
fermentare adunat pe dop în urma remuajului. Lucrarea este complexă, deoarece necesită mai
multe operațiuni:
– Înlăturare a agrafei metalice care a fixat dopul de fermentare;
– Eliminarea dopului de fermentare împreună cu depozitul adunat pe el;
– Adăugarea licorii de expediție;
– Aplicarea dopului de expediție și a coșulețului pentru fixarea acestuia.

Figura 3.10 – Adăugarea lic orii de expediție [WEB 1 0]

După adăugarea licorii, buteliile cu vin spumant se închid definitiv, prin fixarea dopului de
expediție care poate fi din plută sau din material plastic apoi se aplică coșulețul de sârmă, pentru
fixarea dopului de expediție în g âtul buteliei. Vezi figura 3.11.

Figura 3.11 – Fixarea dopurilor și aplicarea coșuletelor de sârmă [WEB 1 0]

Pentru omogenizarea amestecului sticlele se vor întoarce și se vor lăsa în repaus. Perioada de
repaus se mai numeste și perioada de înfrățire cu licoarea de expediție adăugată, sticlele fiind
supravegheate și controlate pentru depistarea defectelor, depozitelor de drojdii depuse pe pereții
sticlei (figura 3.12).

Ingineria și Managementul Afacerilor

30

Figura 3.12 – Lăsarea sticlelor în repaus [WEB 1 0]

Urmează ca buteliile să se etiche teze (figura 3.14) și să se decoreze prin aplicarea capsulelor
speciale ce acoperă dopul de expediție și gâtul buteliei.

Figura 3.14 – Etichetarea buteliilor [WEB 10]

3.4. Dimensionarea sistemului de fabricație
3.4.1. Determinarea necesarului de utilaje, echipame nte și instațalii necesare sistemului de
fabricație
Sistemul de mașini este format din totalitatea mașinilor unelte, utilajelor și echipamentelor care
concură la realizarea unui produs. Calculul necesarului de echipamente se va efectua ca și când în
fabric ație s -ar afla doar un singur produs, care trebuie realizat în cantitatea calculată (volumul de
referință) Q ref. În tabelul 4.4.1 sunt prezentate uti lajele și echipamentele necesare fluxului.

Tabel 3.3 – Fișa tehnologică
Nr.
Crt. Operație UT j Qi [t/h] top [zi]
1 Recepție
struguri Buncăr cu pompă cu rotor eliptic 6 – 22 t/h 0.23 kg/h
2 Sortare
struguri Masă de sortare struguri – Model SELEX 2 – 10 t/h 0.7 kg/h
3 Zdrobire Zdrobitor -desciorchinator -Model EFFE 5 – 36 t/h 0.28 kg/h

Ingineria și Managementul Afacerilor

31

Nr.
Crt. Operație UT j Qi [t/h] top [zi]
4 Transportarea
mustului Pompă volumetrica cu rotor eliptic 10 – 22 t/h 0.14 kg/h
5 Presare Presă pneumatică înschisă ermetic –
Model PSP 1,8 – 70 t 0.77 kg/h
6 Filtrare Filtru cu strat filtrant sub formă de plăci 60 – 200 l/h 14 l/h
7 Fermentare Rezervor pentru fermentare și stocare vin
MC 1680 1680 l 30 zile
8 Controlarea
temperaturii
lichidului Instalații frigorifice 4000l 30 zile
9 Îmbuteliere Monobloc – clatire, umplere, dopuire 350 – 900
sticle/h 1.24 s/h
10 Tirajarea Mașina pentru dozat licoarea de expediție 600-900
sticle/h 1.24 s/h
11 Aplicare
capsule Capsulator termic de banc 400 sticle/h 2.8 s/h
12 Etichetare Mașină pentru etichetarea sticlelor 1500 sticle/h 0.7 s/h

Pentru operația de filtrare, s -a folosit metoda matematică pentru a determina câți litri de must reies
din materia primă. Astlfel, dacă din 10 kg materie primă reies 6 l must, din 1400 kg rezultă 840 l.
Pentru a determina volumul producției pentru operațiile de tirajare, aplicare capsule și etichetare
se folosește aceeași metodă, sticlele folosite pe ntru prima operație sunt sticle speciale cu pereții
groși ce rezistă la o presiune de minim 17 atmosfere. Capacitatea unei sticle este de 0.750 l

Tabel 3.4 – Capacitatea utilajelor folosita pentru un lot
Nr.
Crt. Operație UT j Qi [zi] top [lot]
3 luni
1 Recepție
struguri Buncăr cu pompă cu rotor eliptic 1.4 t/zi 84 t
2 Sortare
struguri Masă de sortare struguri – Model
SELEX 1.4 t/zi 84 t
3 Zdrobire Zdrobitor -desciorchinator -Model
EFFE 1.4 t/zi 84 t
4 Transportarea
mustului Pompă volumetrica cu rotor e liptic 1.4 t/zi 84 t
5 Presare Presă pneumatică înschisă ermetic –
Model PSP 1.4 t/zi 84 t
6 Filtrare Filtru cu strat filtrant sub formă de
plăci 840 l 50.400 l
7 Fermentare Rezervor pentru fermentare și
stocare vin MC 1680 840 l 50.400 l
8 Controlarea
temperaturii
lichidului Instalații frigorifice 4000 l 50.400 l
9 Îmbuteliere Monobloc – clatire, umplere, 1120 s 67.200 s

Ingineria și Managementul Afacerilor

32

Nr.
Crt. Operație UT j Qi [zi] top [lot]
3 luni
dopuire
10 Tirajarea Mașina pentru dozat licoarea de
expediție 1120 s 67.200 s
11 Aplicare
capsule Capsulator termic de banc 1120 s 67.200 s
12 Etichetare Mașină pentru etichetarea sticlelor 1120 s 67.200 s

➢ Stabilirea tipologiei producției
Pentru schimbarea utilajului timpul mediu de pregătire și de schimbare a dispozitivelor este de
aproximativ 10 minute. Proiectarea sistemului d e producție în condițiile următoare de regim de
lucru: h = 8h
s = 1 schimb
z = 12 săptămâni – 5 zile/săptămână
Perioada analizată este de 3 luni respectiv septembrie, octombrie, noiembrie.
• Timp disponibil:
Td = 1 · 8 · 5 · 12 · 0,95 = 456 [ore/an]
Q = 1400 · 5 · 1 · 12 = 84.000 kg
Q = 850 l · 5 · 12 = 51.000 l
Q = 1120 · 5 · 12 = 67.200 sticle

Ksi=Tmk
topi; – reprezintă perioada medie a ciclului de lucru pentru reperul k raportat la timpul
operațional pentru fiecare operație i prin care trec e reperul k;
Tmk=Td
Q [kg/h]; – reprezintă perioada medie a ciclului de lucru;
Tmk =456
84000 = 0.005 [kg/h]
Tmk = 456
51000 = 0.008 [l/h]
Tmk = 456
67200= 0.006 [h]

Tabel 3.5 – Tipul producției
Ks Tipul producției
ks≤1 Masă
ks∈(1,10] Serie mare
ks∈(10,20] Serie mijlocie

Ingineria și Managementul Afacerilor

33

ks>20 Serie mic ă
ks>>20 Unicat

Tabel 3.6 – Valorile K s
Nr.
Crt. Operația Utilaj top Ks Tip
producție
1 Recepție
struguri Buncăr cu pompă cu rotor eliptic 0.23 0.021 Pmasă
2 Sortare
struguri Masă de sortare struguri – Model
SELEX 0.7 0.007 Pmasă
3 Zdrobire Zdrobitor -desciorchinator -Model EFFE 0.28 0.017 Pmasă
4 Transportarea
mustului Pompă volumetrica cu rotor eliptic 0.14 0.035 Pmasă
5 Presare Presă pneumatică înschisă ermetic –
Model PSP 0.77 0.006 Pmasă
6 Filtrare Filtru cu strat filtrant sub formă de plăci 14 0.0005 Pmasă
7 Fermentare Rezervor pentru fermentare și stocare vin
MC 1680 30 0.0002 Pmasă
8 Controlarea
temperaturii
lichidului Instalații frigorifice 30 0.0002 Pmasă
9 Îmbute liere Monobloc – clatire, umplere, dopuire 1.24 0.004 Pmasă
10 Tirajarea Mașina pentru dozat licoarea de
expediție 1.24 0.004 Pmasă
11 Aplicare
capsule Capsulator termic de banc 2.8 0.002 Pmasă
12 Etichetare Mașină pentru etichetarea sticlelor 0.7 0.008 Pmasă

Ponderea producției în masă este: Pmasă = 1
1 = 1

Concluzie: Fabrica va fi organizată după tipologia producției în masă. Acest tip de producție are
ca și condiție asigurarea deplină a încărcării fiecărui loc de muncă cu una și aceeași lucrar e
productivă. Tipologia producției se caracterizează prin:
– Nomenclatura de fabricație este extrem de redusă, câteva produse sau chiar unul singur,
care se fabrică în cantități mari, o perioadă îndelungată de timp;
– Specializarea fiecărui loc de muncă și a f iecărui muncito în efectuarea unei singure operații
tehnologice, pe întreaga perioadă de plan;
– Organizarea unor asemenea linii sau sectoare de producție presupune amplasarea utilajelor
în aceeași succesiune în care se desfășoară procesul tehnologic de fabr icație a produsului
respectiv;
– Forma de mișcare a obiectelor muncii de la un loc la altul de muncă se desfășoară rapid,
ceea ce conduce la un ciclu foarte scurt de fabricație.

Ingineria și Managementul Afacerilor

34

➢ Calculul numărului de utilaje
Calculul necesarului de mașini/echipamente/instal ații se determină cu ajutorul formulelor:
Nuj= Tnec j
Tdisp
În care: N j – reprezintă numărul de utilaje
Tnec – reprezintă timpul necesar
Tdisp – reprezintă timpul disponibil
Tnec = ∑ Qij· Qejn
j=1 [ore/an]
Tdisp = z s · ns · h · s · k
În care: t nj – reprezintă timp unitar pe kg la grupa de utilaje j;
Zs – reprezintă numărul de zile lucrătoare dintr -o săptămână;
S – numărul de săptămâni;
ns – numărul de schimburi pe zi;
hs – numărul de ore dintr -un schimb;
k – coeficientul întreruperi lor pentru reparații mici, întreținere și întreruperi accidentale la
grupa de utilaje j si este aproximativ 0,9 5.
Td = 5 · 1 · 8 · 12 · 0,95 = 456 [ore/an]

Nbuncăr cu pompă = 0.23 ∙ 60
456 = 0.03 ≈ 1 utilaj
Nmasă de sortare struguri = 0.7 ∙ 60
456= 0.09 ≈ 1 utilaj
Nzdrobitor – desciorchinator = 0.28 ∙ 60
456 = 0.37 ≈ 1 utilaj
Npompă volumetrică = 0.14 · 60
456= 0.18 ≈ 1 utilaj
Npresă = 0.77 · 60
456= 0.10 ≈ 1 utilaj
Nfiltru cu strat = 14 · 60
456= 1.84 ≈ 2 filtre
Nrezervor = 50.400
1680 = 30 rezervoare
Ninstalație frigorifică = 50.400
1680=12,6 ≈ 13 instalații
Nmașină de dozat licoarea = 1.24 ∙60
456= 0.16 ≈ 1 utilaj
Nmonobloc = 1.24 ∙60
456=0.16 ≈ 1 utilaj
Ncapsulator termic = 2.8 ∙60
456= 0.36 ≈ 1 utilaj
Nmasină etiche tare = 0.74 ∙60
456= 0.09 ≈ 1 utilaj

Ingineria și Managementul Afacerilor

35

În urma calculelor au rezultat numărul de utilaje trecute în tabelul 3.7.
Tabel 3.7 – Numărul utilajelor
Nr. Crt. Tip utilaj Nr. Utilaj
1 Buncăr cu pompă cu rotor eliptic 1
2 Masă de sortare struguri – Model SELEX 1
3 Zdrobitor -desciorchinator -Model EFFE 1
4 Pompă volumetrica cu rotor eliptic 1
5 Presă pneumatică înschisă ermetic – Model PSP 1
6 Filtru cu strat filtrant sub formă de plăci 2
7 Rezervor pentru fermentare și stocare vin MC 1680 30
8 Instalații frigorifice 13
9 Monobloc – clatire, umplere, dopuire 1
10 Mașina pentru dozat licoarea de expediție 1
11 Capsulator termic de banc 1
12 Mașină pentru etichetarea sticlelor 1

➢ Calculul gradului de încărcare pentru fiecare loc de muncă
Calculul necesa rului de mașini/echipamente/instalații se determină cu ajutorul formulei:
gj = Tnec j
Tdisp∙Na j=Nu j
Na j
gbuncăr cu pompă = 0,03
1 = 0,03 = 3%
gmasă de sortare struguri = 0.09
2 = 0.045
gzdrobitor – desciorchinator = 0.37
1 = 0,37
gpompă volumetrică = 0.18
1 = 0,18
gpresă = 0.10
1 = 0.10 = 10%
gfiltru cu strat = 1.84
2 = 0,92 = 92%
grezervor = 30
30 = 1
ginstalație frigorifică = 12.6
13 = 0.96
gmașină de dozat licoarea = 0.16
1 = 0.16 = 16%
gmonobloc = 0.16
1= 0.16 = 16%
gcapsulator termic = 0.36
1 = 0.36
gmașină etichetare = 0.09
1 = 0.09 = 9%

Ingineria și Managementul Afacerilor

36

3.4.2. Dimensionarea necesarului de spații pentru sistemul de fabricație
Suprafața totală de producție este dată de relația:
St j = St ∙ Naj
Unde: Stj – reprezintă suprafața totală a unui utilaj;
Naj – reprezintă numărul de utilaje necesare din cadrul atelierului
Suprafața totală a unui utilaj S t se va determina, la rândul ei, cu ajutorul relației:
Sj =SS +Sg +Se,
• SS – reprezintă suprafața statică;
Ss = L · l [m2]
• Sg – reprezintă suprafața de gravitație;
Sg =SS ∙ Nl [m2]
Unde: n – reprezintă numărul laturilor din care poate fi servită mașina.
• Se – reprezintă suprafața de evoluție.
Se = (S S +Sg ) · k [m2], k = 2
Unde: k = coeficientul de suprafață de evoluție a utilaj ului.

Tabel 3.8 – Valorile marimilor S s și Nl
Nr.
Crt Tip utilaj Naj L · l [m2] Ss [m2] Nl ns gj
1 Buncăr cu pompă cu rotor eliptic 1 3 · 2 6 2 1 3
2 Masă de sortare struguri – Model
SELEX 1 2,5 · 0,8 2 2 1 4.5
3 Zdrobitor -desciorchinator -Model
EFFE 1 1,12 · 0,6 0,67 1 1 37
4 Pompă volumetr ica cu rotor eliptic 1 1,8 · 0,85 1,53 2 1 18
5 Presă pneumatică înschisă ermetic
– Model PSP 1 1,8 · 0,8 1,44 1 1 10
6 Filtru cu strat filtrant sub formă de
plăci 2 0,2 · 0,2 0,04 1 1 92
7 Rezervor pentru fermentare și
stocare vin 30 0,32 · 0,22 0,07 1 1 1
8 Instalații frigorifice 13 0,8 · 0,8 0,64 1 1 96
9 Monobloc – clatire, umplere,
dopuire 1 1,7 · 0,4 0,68 1 1 16
10 Mașina pentru dozat licoarea de
expediție (vin și zahăr dublu
rafinat) 1 1,2 · 1,5 1,8 1 1 16
11 Capsulator termic de banc 1 0,5 · 0,5 0,25 1 1 36
12 Mașină pentru etichetarea sticlelor 1 0,65 · 0,65 0,42 1 1 9

Ingineria și Managementul Afacerilor

37

Tabel 3.9 – Suprafețele utilajelor
Nr.
Crt. Tip utilaj Naj Ss [m2] Nl Sg [m2] Se [m2] Sj [m2] Stj [m2]
1 Buncăr cu pompă cu rotor
eliptic 1 6 2 12 36 54 54
2 Masă de sortare struguri –
Model SELEX 1 2 2 4 16 22 22
3 Zdrobitor -desciorchinator –
Model EFFE 1 0,67 1 0.67 2.68 4.02 4.02
4 Pompă volumetrica cu
rotor eliptic 1 1,53 2 3.06 9.18 13.77 13.77
5 Presă pneumatică înschisă
erme tic – Model PSP 1 1,44 1 1.44 5.76 8.64 8.64
6 Filtru cu strat filtrant sub
formă de plăci 2 0,04 1 0.04 0.16 0.24 0.24
7 Rezervor pentru fermentare
și stocare vin 30 0,07 1 0.07 0.28 0.42 0.42
8 Instalații frigorifice 13 0,64 1 0.64 2.56 3.84 3.84
9 Monobloc – clatire,
umplere, dopuire 1 0,68 1 0.68 2.72 4.08 4.08
10 Mașina pentru dozat
licoarea de expediție (vin
și zahăr dublu rafinat) 1 1,8 1 1.8 7.2 10.8 10.8
11 Capsulator termic de banc 1 0,25 1 0.25 0.125 0.625 0.625
12 Mașină pentru etichetare a
sticlelor 1 0,42 1 0.42 1.68 2.52 2.52
Suprafață totală [m2] 124,955

➢ Determinarea spațiului necesar pentru căile de acces
Căile de acces sunt necesare pentru mărirea fluxului de materiale dar și a celui uman. Spațiul
ocupat de către acestea nu poate f i determinat cu exactitate decât după amenajarea finală și
stabilirea sistemelor de manipulare a materialelor. Spațiul alocat căilor de acces, S ca, se poate
calcula cu ajutorul relației de mai jos și ajutorul unui coeficient k 1 aplicat suprafețelor totale.

Ingineria și Managementul Afacerilor

38

SSF = ∑Stj + Scan
j=1[m2]
Sca = k1∙ ∑Stj, k1 = 0.1n
j=1
Tabel 3.10 – Suprafața sistemului de fabricație
Stj [m2] K1 Sca [m2] (Stj · k1) SSF [m2]
125 0,1 12.5 137.5

Se va adopta o suprafață totală a spațiului de aproximativ 137.5 m2.

3.4.3. Stabilirea numărului necesar de angajați pentru sistemul de fabricație
Pentru stabilirea numărului necesar de angajați (tabel 3.11) se stabilește numărul de utilaje pentru
primele operații, restul mașinilor fiind automate, trasportând, pompând ș i filtrând materia primă
automat.
Tabel 3.11
Nr. Crt. UT j Naj ns Nopj (Naj · ns)
1 Buncăr cu pompă cu rotor eliptic 1 1 1
2 Masă de sortare struguri – Model SELEX 1 1 1
3 Monobloc – clatire, umplere, dopuire 1 1 1
4 Mașina pentru dozat licoarea de exp ediție
(vin și zahăr dublu rafinat) 1 1 1
5 Capsulator termic de banc 1 1 1
Total 5

Conform tabelului personalul tehnic productiv este format din 5 angajați direct productivi la care
se adaugă un specialist (oenolog), manager și un secretar.

3.4.4. Dimension area facilităților de întreținere și reparații
➢ Determinarea nr -lui necesar de mașini, utilaje și echipamente necesare subsistemului
de mentenanță
Determinarea numărului de mașini din secție se realizează prin metoda raportării la numărul de
utilaje din sis temul de fabricație.
Numărul mașinilor se stabilește după relațiile:
– ntm = pm · N tUSF;

Ingineria și Managementul Afacerilor

39

– pm = 4.1 … 7.4 %;
– nes = 20% · n tm;
Astfel:
– NtUSF = 12 utilaje
– pm = 5%;
– ntm = 5% · 13 = 0,65 ≈ 1 utilaj → Se adoptă 1 utilaj
– nes = 20% · 1 = 0.8 ≈ 1 echipament specific

➢ Dimensionarea suprafețelor necesare subsistemului de mentenanță
Pentru a determina suprafața, S Ap, se folosește metoda aproximativă ce presupune că o mașină de
categorie mijlocie necesită o suprafață de 15…20 m2, iar un echipament specific necesită o
suprafață de 3…5 m2.
SAp = 1 · 15 + 1 · 5 = 20 [m2];
Suprafața totală necesară se determină conform relației:
Stm = ∑ 𝐒𝐭𝐧+ 𝐒𝐭𝐞𝐬[𝐦𝟐]𝐧
𝐣=𝟏
Tabel 3.12
Nr. Crt. Denumire P [%] SAp [m2] SA [m2]
1 Birouri 12 – 15
20 4,5
2 Zonă dep ozit maturare vin în sticle 40 – 50 21
3 Zonă depozit produse finite în rafturi 40 -50 21

Conform tabelului , Stm este: Stm = 20 + 4,5 + 21 + 21 = 66,5 m2 ≈ 70 m2

3.5. Costurile de producție. Preț de vânzar e
3.5.1. Costurile de producție
Costurile de producție reprezintă totalitatea cheltuielilor determinate de realizarea mărfurilor.
Relația generală de calcul a oricărui cost C este:
C = Cu ∙ Q [um]
Unde: Cu este costul unitar putând fi exprimat în:
[um/buc] – unități monetare/unitate de produs;
[um/m] – unități monetare/unitate de lungime;
[um/m2] – unități monetare/unitate de suprafață;
[um/m3] [um/l] – unități monetare/unitate de volum;
[um/kg] – unități monetare/unitate de masa;

Ingineria și Managementul Afacerilor

40

[um/h] – unități monetare/unitate de timp;
[um/kwh] [um/kcal] – unități mone tare/unitate de energie;
[um/om] – unități monetare/angajat.
Q reprezintă cantitatea exprimată în [buc], [m], [m2], [m3], [l], [kg], [h], [kwh], [kcal],
[nr. angajați], etc.

a) Calculul costurilor directe
➢ Costuri cu materia primă și materiale
Costul de achiz iție de pe piață al materialelor necesare pentru realizarea unei unități de produs se
obține cu relația:
Cm = nc k ∙ pm k [lei /buc]
Unde: nc k – reprezintă norma de consum din materialul care compune reperul k [kg], [m], etc.;
pm k – reprezi ntă prețul unitar materialului, în [um/kg], [um/m2], etc.;
nc = mpf [kg]
Pentru a afla producția pe cele 3 luni planificată Q costurile materiale vor fi:
Cmat/lot = Cm ∙ Q

Tabel 3.13 – Preț materie primă pentru vinul brut
Vin de bază
nc k Strugure Zahăr
84.000 kg/lot 428 kg/lot
pm k 0.80 lei/kg 3.5 lei/kg

Tabel 3.14 – Preț materie primă produs final
Vin spumant
nc k Capișon Dop Etichetă Ambalaj Holograma
Doc/ig Coșulețe
sârmă
69 000 buc 69 000 buc 69 000 buc 69 000
sticle 69 000 buc 69 000 buc
pm k 0.38
lei/buc 0.49
lei/buc 0.69
lei/buc 1.6 lei/buc 0.69 lei/buc 0.80
lei/buc

Astfel:
Cvin bază = 1∙ 0.80 + 3.5 · 0.2 = 1.5 lei

Ingineria și Managementul Afacerilor

41

Cvin spumant = 0.56 + 0.38 + 0.49 + 0.69 + 1.6 + 0.69 + 0.80 = 5,21 lei
Cmat = Cvin bază + Cvin spumant = 1,5 + 5,21 = 6,71 lei

Cm/lot = 6,71 ∙ 67 200 = 450 912 lei

➢ Costuri cu personalul direct productiv
Pentru calculul costurilor cu personalul direct productiv este cuprinsă manopera directă care
reprezintă salariul brut al angajatului și impunerile proporționale cu salariile care reprezintă
contribuția angajatorului. Salariile directe brute reprezintă cheltuielile de producție ce țin de
producerea vinului. Se obțin cu relația:
Cman = nt ∙ Sbh [lei/buc]
unde: nt – reprezintă no rma de timp, în [ore/buc];
Sbh – salariul mediu brut orar, în [um/oră]
Manopera directă anuală :
Cpcp/lot = Cpdp ∙ Q [lei]
Contribuțiile angajatorului la bugetul de stat sunt proporționale cu salariile brute și sunt de
aproximativ 33% din manopera d irectă.
Cman = 0.33 ∙ Cman [lei/buc]
Cheltuielile totale cu personalul direct productiv sunt:
Cpdp = Cman+ Is [lei/buc ]

Astfel:
Sbh muncitor = 2000
20 ∙ 8 = 2000
160 = 12,5 lei/h
nt = 8h/zi ;
Cman muncitor = 8 · 12,5 = 100 lei/z i
Is = 0.33 → Cman muncitor = 0.33 · 100 = 33 lei
Cpdp muncitor = 33 + 100 = 133 lei/zi
Cpdp m/3 luni = 3 · 2000 + 3 · 133 = 6 399 · 5 = 31 995 lei

➢ Costuri cu energia electrică
Costurile cu energia electrică se referă la consumul de energie și gaz, necesa re realizării
produsului. Costul energiei electrice la un tarif unitar p e e este:
CEe/lot = QEe · PEe [lei/lot]

Ingineria și Managementul Afacerilor

42

QEe= Wtotală ∙ Tnec [kw/lot] ; Wt =∑WUTJn
j=1 [kw/lot]
Cee = CEe/lot
Q [lei/buc]
Tnec = 456 [h/lot]

Fiecare utilaj este numerotat în tabel de la 1 – 12, cu kw egal:

Tabel 3.15 – Putere consumată de fiecare utilaj
Nr. Utilaj 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
kw ut j 7 0.75 7 2.2 6.3 1.2 7.5 1.2 1.2 1.5 0 0.5

Wt =∑WUTJn
j=1= 7 + 0,75 + 7 + 2,2 + 6,3 + 2 ∙ 1,2 + 30 ∙ 7,5 + 13 ∙ 1,2 + 1,2 + 1,5 + 0,5 = 269.45 kw/h
QEe= Wtotală ∙ Tnec = 269 .45 ∙ 456 = 122 869,2 kw/lot
CE e/lot = QEe · PEe = 122 869 .2 · 0.32 = 39 318 .14 lei/lot
Cee = CEe/lot
Q = 39318,44
67,200 = 585 lei

➢ Total costuri directe
Cd/lot = Cm/lot+Cpdp/lot + CCEe/lot
Cd/lot = 350 112 + 31 995 + 39 318,14 = 421 425,14 lei/lot

b) Calculul costurilor indirecte
Calulul costurilor indirecte sunt costurile care nu pot fi individualizate pe produs și nu s-au
înregistrat printr -o activitate care este în relație nemijlocită cu produsul. În cadrul costurilor
indirecte sunt prezente următoarele chetuieli:
– Cheltuieli cu materiale pentru întreținere și reparații curente ;
– Cheltuieli cu Sdv -uri normale și spec iale;
– Cheltuieli cu energia electrică ;
– Cheltuieli cu combustibilul pentru încălzire;
– Cheltuieli pentru amortizarea mijloacelor fixe;
– Cheltuieli cu impozite și taxe;
– Cheltuieli cu personalul indirect productiv.
–

Ingineria și Managementul Afacerilor

43

Calculul costurilor indirecte se determină cu formula:
Cind/lot = CA+ R [lei/lot ]; R = 150% · Cpdp/lot ;
Cind/buc = Cind/lot
Q [lei/buc]

➢ Cheltuieli cu materiale pentru întreținere și reparații curente
Cîr = 500 lei/lună
Cîr = 500 ∙ 12 = 6000 [lei/an]

➢ Cheltuieli cu energia el ectrică
Cheltuielile cu energia electrică necesară funcționării echipamentelor față de cele utilizate în
procesul tehonologic se determină cu formula:
CEe/lot = QEe · PEe [lei/lot]
QEe= Wtotală ∙ Tnec [kw/lot]
Wt =∑WUTJn
j=1[kw/lot]
Wt =∑WUTJn
j=1= 20 + 6,4 = 26,4 [kw/h]
QEe2 = Wtotală ∙ Tnec = 26,4 ∙ 3952 = 104 332,8 [kw/an]
CE e2 = QEe · PEe = 104 332,8 ∙ 0,32 = 33 386,49 [lei/an]

➢ Cheltuieli pentru amortizarea mijloacelor f ixe
Costurile pentru amortizarea mijloacelor fixe se determină după formula:
CA=∑CMF i
TA iq
i=1
Unde: q – numărul mijloacelor fixe ale societății;
CMF i – este cheltuiala înregistrată prin achiziția utilajului I;
TA i – durata normal de f uncționare a utilajului I data prin catalogul duratelor normale de
funționare a mijloacelor fixe;
Se pot utiliza și valori medii, considerându -se o valoare medie pentru costul unui mijloc fix C mMF
și o durată medie de viață T Am.

Ingineria și Managementul Afacerilor

44

Tabel 3.16 – Cheltuieli cu amortizarea
Denumire utilaj Valoare
[lei] Da
[ani] 2019 2020 2021 2022 2023
Buncăr cu pompă
cu rotor eliptic 9.000 15 600 600 600 600 600
Masă de sortare
struguri – Model
SELEX 8.500 15 566.66 566.66 566.66 566.66 566.66
Zdrobitor –
desciorchinator –
Model EFFE 9.500 10 950 950 950 950 950
Pompă
volumetrica cu
rotor eliptic 6.500 15 433.33 433.33 433.33 433.33 433.33
Presă pneumatică
înschisă ermetic –
Model PSP 6.650 15 443.33 443.33 443.33 443.33 443.33
Filtru cu strat
filtrant sub formă
de plăci 7.200 15 480 480 480 480 480
Rezervor pentru
fermentare și
stocare vin 90.900 15 6.060 6.060 6.060 6.060 6.060
Instalații
frigorifice 11500 12 958.33 958.33 958.33 958.33 958.33
Monobloc –
clatire, umplere,
dopuire 9.500 15 633.33 633.33 633.33 633.33 633.33
Mașina pentru
dozat licoarea de
expediție (vin și
zahăr dublu
rafinat) 4.500 15 300 300 300 300 300
Capsulator termic
de banc 2.000 15 133.33 133.33 133.33 133.33 133.33
Mașină pentru
etichetarea
sticlelor 9.500 15 633.33 633.33 633.33 633.33 633.3 3
Total C A [lei] 12191 ,64 12191 ,64 12191,64 12191,64 12191 ,64

➢ Cheltuieli cu apa
Apa tehnologică se folosește la clătirea sticlelor, spălarea utilajelor, pardoselilor, vaselor de
depozitare. Regimul de funcționare: procesare struguri 60 zile/an .
VA = 22 m3, VA – reprezintă volumul apei industriale;
PAI = 4 [lei/m3], PAI – reprezint ă prețul unitar al apei industriale;
CAI = V A · PAI, CAI – costul lunar al apei industriale.
CAI = 22 · 4 = 88 [lei/lună] → C AI/lot = 88 · 3 = 264 [lei/lot]

Ingineria și Managementul Afacerilor

45

➢ Cheltuieli cu i mpozite și taxe
Cheltuiala cu impozitul pe teren este o procedură stabilită prin Codul Fiscal. Suprafața de teren cu
construcții are un impozit între 22 – 31 lei/lună cu un coeficient de corecție de 1.00 deoarece rangul
localității este V – sat component a l comunei Fitionești.
CIT = 22 ∙ 12 = 264 lei/an

➢ Cheltuieli cu personalul indirect productiv
Cheltuielile cu personalul indirect productiv se determină după formula:
CpIP=∑12 ∙ CPIn pIP
j=1
Unde: n pIP – reprezintă numărul de pe rsoane indirect productive din sistemul de producție;
CPI – reprezintă cheltuiala totală înregistrată de organizație (salariul lunar brut plus
contribuția la buget a angajatorului) cu salariatul i.

Sbh oenolog = 2500 lei
20 zile ∙ 8 h/zi = 2500 le i
160 = 15,62 lei/h
Cman oenolog = 8 · 15,62 = 125 lei/zi
Is = 0.33 → Cman oe = 0.33 · 124,96 = 41,25 lei
CpIP oenolog = 125 + 41,25 = 166,25 lei
CpIP oenolog = 12 · 166,25 = 1,995 lei/an
CpIP oenolog = 12 · 2500 + 1,995 = 31 995 lei/an

Sbh manager = 2200 lei
20 zile ∙ 8 h/zi= 2200 lei
160 = 13,75 lei/h
Cman manager = 8 ·13,75 = 110 lei/zi
Is = 0.33 → Cman manager = 0,33 · 110 = 36,3 lei
CpIP manager = 110 + 36.3 = 146,3 lei/an
CpIP manager = 12 · 146,3 = 1755,6 lei
CpIP manager = 12 · 2200 + 1755,6 = 63,956 lei/an

Sbh secretar = 2100 lei
20 zile ∙ 8 h/zi = 2100 lei
160 = 13,12 lei/h
Cman secretar = 8 · 13,12 = 104,96 lei/zi
Is = 0.33 → Cman secretar = 0.33 · 104,96 = 34,64 lei
CpIP secretar = 104,96 + 34,64 = 139,6 lei

Ingineria și Managementul Afacerilor

46

CpIP secretar = 12 · 34,64 = 415,68 lei
CpIP secretar = 12 · 2100 + 415,68 = 25 615,68 lei/an

CpIP = 31 995 + 63,956 + 25 615,68 = 121 566,68 lei/an

➢ Total costuri indirecte
Cind/an = Cîr + CEe2 + CA + CIT + CpIP + CAI [lei/an]
Cind/an = 6000 + 33 386,49 + 12 191,64 + 264 + 121 566,68 + 264
Cind/an = 173 672,81 [lei/an]

➢ Calculul costurilor totale și a prețul ui critic
În calculul costurilor totale se includ costurile directe și indirecte.
CT = Cd/an + Cind/an [lei/an]
CTbuc = CTan
Q [lei/buc]
Astfel:
CT = 421 425,14 + 173 672,81 = 595 097,95 [lei/an]
CTbuc = 595 097,95
67,200 = 8,85 [lei/buc]

Prețul critic (P c) se obține prin adăugarea la costul final total de fabricație a profitului brut (p r).
Pc = CTbuc · (1+ pr) [lei], pr = 15%;
Pc = 8,85 · (1 + 0.15 ) = 10,17 ≈ 11 lei [lei];

3.5.2. Preț de vânzare
Sub aspect economic p rețul reprezintă reflectarea bănească a valorii bunurilor sau serviciilor.
Prețul țintă de vânzare (P v) rezultă prin adăugarea de TVA la prețul de fabricație.
Pv = Pc (1 + TVA ) [lei], TVA =19%
Pv = 11 lei · (1 + 0.19 ) = 13,09 [lei]

Ingineria și Managementul Afacerilor

47

4. Indicato ri de eficiență economică a investiției

4.1. Conceptul de investiții
Prin investiții înțelegem ansamblul resurselor (materiale, financiare, tehnice și umane) destinate
creșterii capacității de producție a societății, a vieții sociale sub toate aspectele sale, pentru
asigurarea obținerii în viitor a efectelor scontate. Economistul francez P. Aftalion afirmă că
investițiile reprezintă renunțarea la sursele bănești lichide actuale contra speranțelor în obținerea
unor resurse viitoare, evident mai mari, care vor fi obținute în timp. Investiția poate fi reprezentată
la fel de bine printr -o achiziție de bunuri, de echipamente dar și prin cheltuieli cu campania
publicitată, pentru elaborarea produsului nou. Pe parcursul întregii activități, întreprinderea
urmărește doa r obiectivele stabilite. Managerul societății are în vedere în principal obținerea unui
profit cât mai mare în raport cu resursele consumate dar și consolidarea prestigiului pe piață,
obținerea încrederii tuturor consumatorilor de vin spumant iar pe viitor să diversifice gama de
produse pe piață, realizând nu doar acest sortiment de vin. Durata acțiunilor investiționale induce
și categorii speciale de risc atât la nivelul cheltuielilor cât și al încasărilor.

➢ Surse de finanțare
Pentru finanțarea investiției de construire a Centrului de vinificație MARWINE este necesar un
efort investițional în sumă totală de 746 732 RON care va asigura finanțatea cheltuielilor înscrise
în buget, după cum urmează: Proiectul de construire a Centrului, nu solicită fondur necesa re
finanțării cheltuielilor pentru obținerea și amenajarea terenului; Cheltuieli pentru proiectare și
asistență tehnică; Cheltuieli pentru investiția de bază – Utilaje, dotări.

Din valoarea totală a investiției: 746 732 RON/160 081 EURO sursele de finanț are sunt:
✓ Surse proprii 5 045 RON/ 1 084€;
✓ Fonduri FEADR1 741 687 RON/ 159 000€.

4.2. Indicatori de eficiență economică a investiției
Indicatorii de eficiență economică fac parte din instrumentul de bază folosit pentru măsurarea și
analiza eficienței economce în cadrul evaluării proiectului de investiții, reprezentând caracteristici
cantitative, mărimi și valori, cu ajutorul cărăra se exprimă nivelul eficienței economice.

1 Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală – pentr u finanțarea programelor de dezvoltare rurală.

Ingineria și Managementul Afacerilor

48

Principalii indicatori de eficiență economică:
Tabel 4.1 – Valorile indicatorilor
Nr. Crt. Indicatori U.M Valori
1 Investiția lei 746 732
2 Cheltuieli de producție lei 594 833,95
3 Venituri anuale lei 879 648
4 De ani 15

• Capitalul investit, I t – reprezintă principalul indicator care caracterizează mărimea
efortului investițional. Exprimă valoric totalitatea resurselor ce se vor consuma pentru
realizarea obiectivului de investiții, până la punerea în funcțiune.
It = 746 732 lei

• Durata de realizare a lucrărilor de investiție, d
d = 6 luni = 168 zile ≅ 0.46 ani

• Durata de exploatare eficientă, D e
De = 15 ani

• Temenul de recuperare a investiției, T este un indicator sintetic de eficiență economică
a investițiilor și reprezintă timpul care este necesar pentru recuperarea investițiilor din profitul
anual obținut . Acesta se determină cu ajutorul formulei:
T = It
Ph = 746 732
239 243,8 = 3,12 ani

• Coeficientul de eficiență economică a investiției, e
e = Ph
It = 239 243,8
746 732 = 0,32 lei

• Randamentul economic al investiției, R este cel mai important indicator static de
eficiență economică și, în absența unui criteri u anume impus, dictează varianta optimă. Indicatorul
are un grad mai mare de cuprindere față de indicatorii prezentați, exprimă profitul final obținut în
urma realizării obiectiv ului economic ce revine la 1 leu investit. Se determină cu formula:
R = Pt
It = Ph∙De
It – 1 = 239 243,8 ∙ 15
746 732 – 1 = 3,80

Ingineria și Managementul Afacerilor

49

4.3. Analiza riscurilor
În domeniul general al finanțelor și în cel subordonat acestora, al investițiilor , mulți specialiști
sunt de acord că afacerile au devenit din ce în ce mai riscante. Investirea înseamnă întotdeauna
asumarea unor riscuri în speranța obținerii unui câștig viitor suficient pentru a compensa riscurile
anticipate. Riscul poate fi definit la probabilitatea producerii unui eveniment nefavorabil sau
constituie probabilitatea abaterii mărimii profitului investițional efectiv de la mărimea sperată a
acestuia. Reprezintă probabilitatea succesului sau eșecului, succesul însemnând obținerea unui
bene ficiu, iar eșecul – pierderea resurselor investite. Analiza riscurilor poate fi abordată cu ajutorul
metodelor calitative și cantitative. Analiza calitatitvă vizează prioritizarea riscurilor după
identificarea acestora și este urmată de analiza cantitativă a riscurilor. Această etapizare este
necesară deoarece toate riscurile majore ale proiectului trebuie incluse în modelul de risc.

➢ Identificarea factorilor de risc
Tabel 4.2 – Factorii de risc

Cod
risc Factori de risc pentru producerea vinului Acțiuni p reventive/măsuri de
control Operația Tip
R1 Recepția calitati vă Prezența metalelor
(Cu, Fe, Zn, Pb) Executarea corectă a operației de
sortare
R2 Desciorchinarea –
zdrobirea strugurilor Sâmburi, resturi din
ciorchine, insecte Control vizual
R3 Fermenta rea mustuielii Drojdii în exces Monitorizare temperatură
R4 Limpezirea vinului Prezența drojdiilor Monitorizare temperatură
R5 Stocarea și maturarea
vinului Reziduri de detergenți Igienizarea rezervoarelor
R6 Îmbutelierea vinului Contaminare
microbiolog ică Igienizarea sticlei
Factori de risc
R7 Segmentul de piață pentru produs poate fi prea restrâns
R8 Competiție pe piața de desfacere
R9 Scăderea vânzărilor în favoarea altui sortiment de vin spumant
R10 Politica și managementul organizațional dato rită personalului
R11 Risc intern cu privire la echipamentele tehnologice

Ingineria și Managementul Afacerilor

50

➢ Analiza calitativă a riscurilor
Pentru a calcula riscul, am atribuit un punctaj aleatoriu pentru scorul probabilității și scorul
impactului:
Scorul probabilității: 1 – probabil itate scăzută, 2 – mică, 3 – medie, 4 – mare, 5 – ridicată.
Scorul impactului: 1 – impact scăzut, 2 – impact mediu, 3 – mediu, 4 – impact mare, 5 – ridicat.

Tabel 4.3 – Matricea de risc
Risc Scorul Probabilității Scorul Impactului SR i
1 2 3 4 5 1 2 5 10 20
R1 5 20 100
R2 2 5 10
R3 1 1 1
R4 2 2 4
R5 2 10 20
R6 2 20 40
R7 3 2 6
R8 5 10 50
R9 3 10 30
R10 3 2 6
R11 2 2 4
SRM 25

Tabel 4.4 – Matricea ordonată a riscului
Risc Scorul Probabilității Scorul Impactului SR i Nivel
risc 1 2 3 4 5 1 2 5 10 20
R1 5 20 100 5
R2 2 5 10 3
R3 1 1 1 1
R4 2 2 4 1
R5 2 10 20 3
R6 2 20 40 4
R7 3 2 6 2
R8 5 10 50 4
R9 3 10 30 4
R10 3 2 6 2
R11 2 2 4 1
SRM 25 3

Tabelul 5.6 arată o probabilitate ridicată deoarece operația de recepție a strugurilor poate fi
prevăzută cu elemente metalice în urma transportării materiei prime iar scorul impactului ar fi

Ingineria și Managementul Afacerilor

51

ridicat asupra operației de desciorchinare – zdrobi re de aceea se dorește executarea corectă a
operației de sortare.
Tabel 4.5 – Matricea ordonată a riscului
Risc Scorul Probabilității Scorul Impactului SR i Nivel
risc 1 2 3 4 5 1 2 5 10 20
R1 5 20 100 5
R8 5 10 50 4
R6 2 20 40 4
R9 3 10 30 4
R5 2 10 20 3
R2 2 5 10 3
R7 3 2 6 2
R10 3 2 6 2
R11 2 2 4 1
R4 2 2 4 1
R3 1 1 1 1
SRM 25 3

În urma matricei de risc cu ajutorul diagramei s -a realizat graficul factorilor de risc.

Figura 4.1 – Graficul factorilor de risc

Cu ajutorul analizei calitative am indentificat probabilitățile riscurilor, sarcina sa fiind
determinarea tipurilor și factorilor de risc. Din figura 4.1 putem observa că cel mai ridicat risc este
R1 iar ca acțiuni de prevenire, operația de sortare trebuie să fie executată corect și verificată la
recepția strugurilor.

Ingineria și Managementul Afacerilor

52

5. Concluzii
Prezentul plan de afacere a făc ut obiectul accesării fondurilor structurale, respectiv a Programului
FEADR (Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală). Deoarece acest plan necesită
o investiție în valoare de 746 732 RON/160 081 EURO, prin implementarea acestui proiect
societatea va fi finanțată și asigurată cu resursele materiale. Pentru a construi această secție de
prelucrare a strugurilor, depozitare, îmbuteliere, societatea își duce la îndeplinire obiectivele
propuse :
✓ Crearea unei secții pentru procesare strugurilor, de pozitarea, îmbutelierea vinurilor prin
reducerea timpilor tehnologici la toate operațiile;
✓ Se asigură condițiile necesare pentru valorificarea integrală la materiei prime preluată de
pe piața locală;
✓ Asigurarea condițiilor necesare pentru aplicarea normelo r din domeniul vinificației
conforme cu Legea viei și vinului;

Implementarea acestui proiect cu tehnologie modernă, cu echipament complet automatizat pe
partea de flux tehnologic asigură valorificarea superioară a soiurilor de struguri prin obținerea
vinului calitativ. Societatea dorește ca noul vin spumant să satisfacă cererea consumatorilor, prin
calitate, gust, aromă dar și cu un preț aceesibil. Deși fără lipsă de experiență, noul sortiment de vin
spumant va fi prezent pe piață cu un preț mai mic decât cel al concurenților ceea ce poate fi un atu.

Ingineria și Managementul Afacerilor

53

BIBLIOGRAFIE

1 – Abrudan, I., Ingineria și managementul sistemelor de producție. Manual de Inginerie
Economică, Editura Dacia, Cluj -Napoca, 2002 ;
2 – Calefariu G., Sisteme de producție. Teorie și Aplicații. Editura Lux Libris, Brașov, 2011 ;
3 – Gheorghe C. Analiza economico – financiară a întreprinderii, Ed. Universitatea ”Transilvania”
Brșov 2008;
4 – Ciocoiu, Nadia Carmen. Managementul riscului în afaceri si proiecte. București: Editura ASE,
2006;
5 – Staicu F, ș.a., Eficiența economică a investițiilor, Editura Didactică și Pedagogică, București,
1995 ;
6 – Deliu M., Bazele prelucrărilor mecanice, vol I., Ed. Universități Transilvania Brașov 2002;
7 – Legea viei și vinului, nr. 67/1997 și HG nr. 3 14/1999 [2]
8 – http://printrevinuri.ro/2017/09/degustare -comparativa -de-spumante -romanesti -realizate -prin-
metoda -traditional a.html [WEB 01]
9 – Legea viei și vinului (nr.244/2002) [3]
10 – http://www.vincon.ro/ [4], [WEB 02]
11 – https://vinul.ro/veritas_panciu.html [5], [WEB 06]
12 – http://www.vinuridepanciu.ro/contact/ [WEB 03]
13 – http://www.casapanciu.ro/ [WEB 04], [5], [WEB 07]
14 – http://www.vinuridemasa.ro/ [WEB 05], [6]
15 – https://ro.wikipedia.org/wiki/Vin_spumant [WEB 08]
16 – G. Liger – Belair (2002). „La physique des bulles de champagne” Annales de Physique [07]
17 – Robinson (ed) „The Oxford Companion to Wine” Third Edition [08]
18 – http://pe -harta.ro/vrancea/pagina -4 [WEB 09]
19 – http://www.standard.md/public/files/anunt/2015/10.08.15/SM_VMP_SPUMANT_2015
_AP.doc [9]
20 – https://vinul.ro/cum -se-produce -vinul -spumant -ghid-ilustrat.html [WEB 10]
21 – https://www.agerpres.ro/
22 – http://www.pnvv.ro/index.php

Ingineria și Managementul Afacerilor

54

ANEXE

Chestionar
1. Cât de des consumați vin spumant?
O dată pe săptămână
O dată sau de câteva ori pe lună
O dată la 3 -6 luni
Doar la evenimente

2. Consumați vin spumante pentru beneficiile sale asupra sănătății?
Da
Nu

3. Pe o scală de la 1 la 5 unde 1 = consum doar vin cu proveniență locală, 5 = consum vin
provenit din alte țări decât România, vă rog să acordați o notă în funcție de ce tip de vin
consumați d -voastră.
1 – vin cu proveniență locală
5 – consum vin provenit din alte țări

4. Pentru ce tipuri de ambalaj a ți optat cel mai des?
Sticlă de 0,75l
Sticlă mai mare de 0,95l
Sticlă mai mică de 0,75l

5. Vinul spumant este consumat în următoarele situații:
Acasă (la mine sau în vizită)
La restaurant
În aer liber (piscină, mare)
În pub

6. Pe care dint re următoarele tipuri de vin spumant cu privire la conținutul de zahăr le -ați
consuma cu precădere?
Non – dozare: fără adaos de zahăr
Brut: conținut de zahăr ce nu depășește 15 g/l

Ingineria și Managementul Afacerilor

55

Extra sec: zahăr 12 – 17 g/l
Extra sec: zahăr 12 – 17 g/l
Demi – sec (bogat) conținut de zahăr 32 – 50 g/l
Dulce: peste 50 g/l

7. Aș dori să îmi spuneți care sunt soiurile de vin spumant pe care le cunoașteți și pe care le –
ați consumat.

8. Aș dori să îmi spuneți ce podgorii din România cunoașteți și din care dintre aceste podgorii
ați consumat vin.

9. Pentru o sticlă de vin spumant de 0.75 l, cumpărată din magazine, v -aș ruga să îmi
precizați care este suma minimă/maximă pe care sunteți dispuși să o plătiți.