Programul de studii: Geografia Mediului STUDIU DE ECOLOGIE URBANĂ ÎN MUNICIPIUL SLATINA Coordonator științific: Prof. univ. dr. Absolvent: BUCUREȘTI… [302574]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:

Prof. univ. dr.

Absolvent: [anonimizat]

2018

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

Domeniul: Știința Mediului

Programul de studii: Geografia Mediului

STUDIU DE ECOLOGIE URBANĂ ÎN MUNICIPIUL SLATINA

Coordonator științific:

Prof. univ. dr.

Absolvent: [anonimizat]

2018

INTRODUCERE

Am ales ca temă de licență “Studiul de ecologie urbană a municipiului Slatina”, deoarece consider că muncipiul Slatina are o calitate ecologie bună. Tema de licență este structurată pe cinci capitole astfel:

În primul capitol “Metodologia cercetării” [anonimizat], dar și scopul și obiectivele cercetării privind municipiul Slatina. În cadrul municipiului s-au identificat mai multe zone distincte din punctul de vedere al funcțiunilor preponderente și al formei urbane. [anonimizat].

În al doilea capitol “Cadrul natural ca suport al dezvoltării ecologice” [anonimizat], relieful, clima, hidografia, vegetația, ariile protejate și resursele municipiului Slatina. Văile care străbat municipiul Slatina de la N-E la S-E sunt: Strehăreț, Șopot, Clocociov și Milcov (Urlătoarea). Văile au caracter permanent fiind alimentate din izvoare și din precipitații.

Municipiul Slatina se află în bazinul hidrografic al râului Olt. Vegetația municipiului Slatina se încadrează în două mari unități vegetale: zona forestieră situată în nord și zona de stepă și de pășuni în sud. [anonimizat], de pajiști și acvatice.

Ariile protejate și monumentele naturii de pe raza muncipiului Slatina sunt situate în fondul forestier. Acest fapt duce la o bună protecție a ariilor protejate.

Capitolul trei ”Populația ca factor modelator și receptor al mediului din municipiul Slatina” descrie studiul populației ca factor geografic și social de primă importanță în schimbarea peisajului geografic și care își are locul său bine definit în sistemul interdiciplinar al geografiei ca știință. [anonimizat], mortalitatea și structura pe grupe de vârstă și sexe din municipiul Slatina.

[anonimizat] ”Calitatea mediului în municipiul Slatina” sunt descriși factorii de mediu (apă, aer, sol, subsol, faună și floră) care au suferit sub impactul activității omului modificări cantitative și calitative importante.

Ultimul capitol ”Metabolismul urban în municipiul Slatina” vizează zonele funcționale și nivelul de dotare urbană în municipiul Slatina.

[anonimizat] a rezultatelor, [anonimizat] o [anonimizat] a certifica relațiile cauzale fără de care nu este posibilă justificarea demarării și derulării proiectelor de investiții în domeniul protecției mediului.

CAPITOLUL 1. METODOLOGIA CERCETĂRII

Scopul și obiectivele cercetarii

Scopul cercetării a fost de a realiza o analiză a [anonimizat].

[anonimizat] a evidenția relațiile dintre elementele componente ce se află în legătură reciprocă, în mod permanent: cadrul fizico-geografic (localizare, geologie, relief, sol, climă, temperatură, hidrologie, vegetație și faună), populația (evoluție, dinamică, religie, grupe de vârstă, structura profesională, etnii), activitățile economice ale orașului, starea componentelor urbane (spațiile rezidențiale, spațiile cu funcție recreativă și de agrement/oxigenare, spațiile pentru transport, spațiile destinate industriei, spațiile agricole).

Relativ amplu, un loc aparte l-a jucat studirea percepției populației pe baza aplicării unui chestionar, care mi-a permis pe de o parte apropierea de problemele comuntății din care fac parte, iar pe de alta să structureze opiniile aceștia pe un format care să mă ajute în demersul meu de cercetare.

În cercetarea ecologică, deci și în lucrarea de față, această caracteristică devine o cerință prioritară, dat fiind nevoia de a certifica relațiile cauzale fără de care nu este posibilă justificarea demarării și derulării proiectelor de investiții în domeniul protecției mediului.

Metode de cercetare

Având in vedere complexitatea studiului asupra ecologiei municipiului, analiza s-a realizat pornind de partea teoretică la cea practică pe baza demersurilor deductive, dar și inductive.

Astfel am plecat de la cercetarea literaturii de specialitate, dar și a celei geografice care se referă atât la înreaga țară, cât și a județului.

Observațiile de pe teren, coroborarea cu materialele cartografice au ajutat la structurarea informațiilor și analiza geografică a acestora.

În cadrul municipiului s-au identificat mai multe zone distincte din punctul de vedere al funcțiunilor preponderente și al formei urbane. Acestea sunt elemente complementare, ce vor sta la baza strategiei de revitalizare urbană.

În cadrul mediului fizic, primul criteriu de analiză a fost tipologia morfologică.

Următorul criteriu a fost o analiză a configuranției spațiale, măsurând accesibilitatea globală și locală a țesutului urban. Rezultatele analizei relevă accesibilitatea fiecărui spațiu la nivel global și local.

Apoi această analiză a fost suprapusă cu funcțiunile existente și s-a demonstrat o bună corelare a acestora, relevând ierarhia globală și spațiile cu caracter de centre locale în care se recomandă o atenție deosebită în tratarea domeniului public pentru a spori confortul și buna utilizare a potențialului acestora.

Pentru o analiza in detaliu s-a aplicat metoda anchetei, metodă pentru care s-a utilizat intrumentul chestionarului, semistucturat, pe un eșantion aleatoriu.

Acesta este realizat într-o ordine logică și coerentă a ideilor, atingând exact punctele esențiale din care ne putem da seama de calitatea vieții în cadrul orașului.

După conținutul informațiilor solicitate, acesta intră în categoria chestionarelor speciale, așa cum sunt numite cele în care toate întrebările sunt concepute pentru aflarea unui singur răspuns, în cazul de față, calitatea vieții în orașul analizat.

Chestionarul cuprinde 18 de întrebări, din care 16 întrebări închise și 2 deschise. Din cele 16 întrebări închise, majoritatea întrebărilor, mai exact 9 dintre acestea, au ca variante de răspuns conform scalii Likert: Foarte bună/ Bună/Nici bună, nici rea/Rea/Foarte rea.

Prima parte conține identificarea persoanelor: vârsta, genul, studiile, profesia, venitul, iar apoi întrebările propriu-zise despre tema de studiu.

La finalul chestionarului este adresată o întrebare prin care ne dăm seama de prespectiva oamenilor privind calitatea vieții în următorii 5 ani.

Colectarea datelor

Pentru realizarea acestei lucrări am consultat materiale bibliografice de la bibliotecă, reviste de specialitate, precum și studii de fundamentare pentru actualizare P.U.G.

Principala sursă din care am preluat datele este “Studiu privind cadrul natural, calitatea mediului și măsuri de protejare și dezvoltare a patrimoniului natural în municipiul Slatina” efectuat de Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză și Consulting (CCPEC), în colaborare cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu (UAUIM).

Altă sursă importantă care a ajutat la realizarea acestui studiu este “Planul Integrat de Dezvoltare Urbană”, Primăria Municipiul Slatina în cooperare cu GEA Strategy & Consulting, 2015. Cu aceste documente am putut contura imaginea Municipiului Slatina.

Alte surse la care am apelat au fost:

– Date de la Institutul Național de Statistică și de la Institutul Județean de Statistică Olt;

– Lista monumentelor județului Olt;

– Atlasul Teritorial al României, 2014;

– Legislația în vigoare aplicabilă protecției mediului.

CAPITOLUL 2. CADRUL NATURAL CA SUPORT AL DEZVOLTĂRII ECOLOGICE

2.1. Așezarea geografică a municipiului Slatina

Orașul de reședință al județului Olt este municipiul Slatina este situat în sudul țării și axat pe cursul inferior al râului Olt. Județul Olt ocupă circa 2,3% din suprafața țării, fiind ca mărime al 24-lea județ al României cu o suprafață totală de 5.507 km.

Municipiul Slatina este poziționat pe un culoar larg, bine conturat și delimitat, în zona de contact dintre Piemontul Getic și Câmpia Olteniei, măsurând 138 km de la nord la sud și 78 km de la est la vest, din punct de vedere geografic.

De asemenea, din punct de vedere morfologic, așezarea geografică a municipiului Slatina se limitează sectorului de vale a râului Olt cu dezvoltarea pe dreapta a acestuia și se delimitează la nord cu prelungirile sudice ale marii unități cunoscută în literatura de specialitate podișul Piemontul Getic și anume, prin subdiviziunile acestuia de est prin Dealurile Oltețului, la nord Platforma Cotmeana, la vest parte din Câmpia Boianului.

Figura nr. 1.1. Așezarea geografică a municipiului Slatina

Sursa: Prelucrarea datelor în ArcGIS

La sud sectorul de vale este delimitat de subdiviziunea Câmpiei Romanațiului cu contact pe malul stâng al râului Olt cu Câmpia Boianului. Municipiul Slatina este situat în zona de nord a județului Olt, în partea de vest a Munteniei, pe Valea Râului Olt, pe ultimele coline ale Platformei Cotmeana (subdiviziune a Piemontului Getic), la contactul ei cu Câmpia Slatinei.

Orașul se circumscrie ca unitate fizico-geografică la extremitatea sud-vestică a Platformei Cotmeana.

Figura nr. 1.2. Așezarea geografică a municipiului Slatina în cadrul județului Olt

Sursa: http://pe-harta.ro/olt/

Din punct de vedere altimetric, orașul este așezat între 160-175 m și 110-112 m. Văile care străbat Municipiul Slatina de la nord-est la sud-est sunt: Strehareț, Sopot, Clocociov și Milcov (Urlătoarea). Acestea au caracter permanent, fiind alimentate din izvoare situate la baza teraselor și din precipitații.

2.2. Geologie și relief

Municipiul Slatina se suprapune, sub aspect tectono-structural, pe cele două mari unități situate la exteriorul Carpaților: Depresiunea Getică în nord și Platforma Moesică în sud.

Din punct de vedere geomorfologic, municipiul Slatina aparține de două mari unități:

Podișul Getic, care ocupă o treime din întinderea acestuia în partea nordică;

Câmpia Română, în sud căreia îi revin 2/3 din suprafață.

În cadrul acestor două unități, se găsește o gamă bogată de forme de relief, grupate în două categorii mai importante:

Mezorelieful: reprezentat printr-un sistem de văi (Valea Dunării, Valea Oltului, Valea Oltețului, Valea Vedei, etc.) și interfluvii (de câmpie 100-180 m și de podiș 180-400 m);

Microrelieful: destul de variat și extins (dune de nisip, crovuri, grinduri, microdepresiuni lacustro-mlăștinoase, microrelief de versanți – surpări, alunecări de teren, torenți, ogașe).

Văile care străbat municipiul Slatina de la N-E la S-E sunt: Strehăreț, Șopot, Clocociov și Milcov (Urlătoarea).

Pe măsura apropierii de râul Olt, în zona de izvoare un profil larg, evazat și puțin adâncit, se adâncesc progresiv în terasele acestuia, energia de relief atingând valori de până la 40-50m între partea superioară a interfluviilor și fundul văii; ajunse în lunca Oltului ele se lărgesc brusc, nemaiexistând o cumpănă morfologică propriu-zisă între ele.

Văile au caracter permanent fiind alimentate din izvoare și din precipitații.

Clima Municipiului Slatina

Datorită poziției pe care o ocupă, și anume sud – vestul țării, clima municipiului Slatina aparține tipului temperat–continental. În partea nordică a județului, prin configurația reliefului, clima are o nuanță mai umedă, în partea sudică fiind mai aridă.

Valorile medii lunare ale temperaturii aerului după stațiile meteorologice din teritoriu sunt 11,3 șC la Caracal și 10,9 șC la Slatina, valori strâns legate de condițiile generale ale acestei zone unde predomină climatul continental.

În partea de sud-vest a județului, cantitățile medii de precipitații variază de la <500 mm până la peste 600 mm în localitățile din extremitatea nordică din cuprinsul Podișului Getic.

Se înregistrează o perturbare de la mersul normal al precipitațiilor medii anuale a municipiului Slatina, și anume scăderi de la nord la sud și apariția unei porțiuni centrale (axată pe râul Olt la confluența cu râul Olteț), cu precipitații sub 500 mm și chiar sub 300 mm în perioada de vară și condiționată de precipitații medii în intervalul aprilie-septembrie, și asta datorită poziției pe care o are, la contactul dintre sectorul vestic, mai arid și cel central, mai umed din cuprinsul Câmpiei Române.

Vânturile scot în evidență prezența unei zone de interferență, între partea estică a Câmpiei Române (cu vânturi dominante din sectorul estic) și partea vestică a aceleași regiuni (cu vânturi dominante din sector estic), în primul caz fiind vorba de Crivăț, iar în al doilea de Austru.

La formarea unor microclimate distincte contribuie, cele două văi principale, valea Oltului și valea Dunării prin particularitățile lor fizico-geografice.

Hidrografia municipiului Slatina

Municipiul Slatina se află în bazinul hidrografic al râului Olt. Cursurile de apă care tranzitează orașul sunt:

Râul Olt, Pârâul Strehareț, Pârâul Șopot, Pârâul Clocociov, Valea Urlătoarea (Milcov), Pârâul Valea Muierii.

Acumularea Slatina, a fost pusă în funcțiune în anul 1981, pe râul Olt. Volumul total este de 31,0 mil. m3, volumul la nivelul normal de retenție este de 19,2 mil. m3, iar suprafața la acest nivel este de 540,0 ha. Deproducerea de energie reprezintă destinația principală a amenajării, precum și sursă de apă pentru irigații și combaterea inundațiilor.

Municipiul Slatina este alimentat cu apă prin sistem centralizat. Populația totală a orașului este de 87.088 locuitori, din care 63 600 locuitori (respectiv 73%) sunt branșați la sistemul centralizat de apă.

Sursa de apă a sistemului este apa subterană, prelevată prin 132 de puțuri forate la mică (15m) și medie (50 -120m) adâncime, cu debite pe foraj cuprinse între 3- 10 l/s, asigurând un debit total instalat de 550 l/s. Apa este destinată alimentării cu apă a populației, agenților economici și instituțiilor publice din municipiu.

Râul Olt reprezintă cea mai importantă apă de suprafață, având o direcție de curgere NV- SE, profil longitudinal continuu și pante reduse specifice cursurilor inferioare ale râurilor din Câmpia Română, după cum urmează:

Debitul mediu multianual este de circa 160 m3/s.

Debite maxime înregistrate: 3 000-3 300 m3/s în anul 1972.

Debite minime înregistrate variază relativ puțin cu valori între 24 și 29 m3/s ca valori medii zilnice anuale.

Debitul mediu multianual la Slatina este de circa 160 m/s, valoare ce depaseste cu cca 23 m/s debitul la intrarea pe teritoriul judetului.

Debitele maxime anuale, provenind în majoritate din ploi, au provocat și cele mai mari cantitati de apa cunoscute (2 500-3 000 mm/s în anul 1948 și 3.000 –3.300 m/s în anul 1972.

Amenajarea hidro-energetică a râului Olt a scos de sub incidența inundațiilor imense suprafețe de teren, a rezolvat problema irigării unor suprafețe agricole limitrofe, a creat condiții optime pentru alimentări cu apă industrială, a schimbat fundamental peisajul prin realizarea luciilor de apă, precum și a lacurilor de agrement.

În anul 1978 a fost pusă în funcțiune, prima acumulare hidro-energetică din zona Slatina, și anume Strejești. Datele caracteristice ale acumulării sunt: Hbaraj = 33 m; Sacumulată=2.203 ha; Vtotal acumulat=249 milioane m3.

Arcești, a fost a doua acumulare hidro-energetică pusă în funcțiune în anul 1979, cu următoarele caracteristici Hbaraj = 31 m, Sacumulată = 837 ha, Vtotal acumulat = 61,59 milioane m3 .

Cei mai importanți afluenți primiți de râul Olt pe partea stângă amintim:

Valea Strehareți, cu afluentul Valea ștreangului ce are o lungime de 12 km și o suprafață a bazinului hidrografic de 43 km (Valea Ștreangului L = 8 km, S = 16 km ), izvorăște din partea de NV a municipiului Slatina, fragmentând terasa înaltă a Oltului, vărsându-se direct în râul Olt;

Valea Sopot, cu o lungime de 6 km și o suprafață a bazinului hidrografic de 13 km se varsă în contracanalul acumulării Slatina. Pe o porțiune de 1,5 km acest pârâu care traversează orașul în partea de vest este caseta.

Valea Clocociov, având o lungime de 4,5 km și o suprafață a bazinului hidrogarfic de 11 km, traversează orașul prin zona centrală, este casetată pe o porțiune de circa 0,9 km

Valea Milcov (Urlătoarea), din zona platformei S.C. ALRO S.A. Slatina culegând apele industriale de pe întreaga platformă industrială a municipiului, are o lungime de 12 km, o suprafață a bazinului hidrografic de 31 km și se varsă în râul Olt în acumularea Ipotești.

Din punct de vedere al poziției pe care îl ocupă Municipiul Slatina, și anume sud-vestul țării,clima aparține tipului temperat– continental, având prin configurația reliefului, o nuanță mai aridă, media anuală a temperaturilor fiind de 10,7°C, iar media anuală a precipitațiilor având o valoare de sub 515,6 mm.

În anul 1942, în luna ianuarie, s-a înregistrat cea mai scăzută temperatură în Slatina, respectiv -31°C.

În luna iulie anul 2008, s-au înregistrat și unele fenomene extreme: și anume, o furtună de mică intensitate din nord-est s-a amplificat pe măsură ce a avansat spre sud-vest, demonstrând potențialul de producere a unor tornade. Cantitățile medii de precipitații sunt <500 mm.

Sub raport hidrogeologic, există importante rezerve, rezerve ce apar sub formă de izvoare la baza versanților de pe fruntea câmpurilor înalte, a teraselor, sau se găsesc la adâncimi mai mari în depozitele fluviuo-lacustre (orizonturi de adâncime), uneori chiar cu caracter artezian.

Conform pantei morfologice, adâncimea orizonturilor acvifere și dinamica lor depinde de poziția și grosimea rocilor magazin, predominantă fiind direcția de scurgere de la NNV spre SSE.

Solurile și vegetația din municipiul Slatina

Geografic, solurile municipiului Slatina se împart în mai multe unități zonale și intrazonale, care constituie potențialul pedologic, valorificat ca bază de dezvoltare a biocenozelor și a culturilor agricole în raport cu condițiile de mediu.

Din categoria solurilor zonale fac parte:

cernoziomuri, soluri foarte fertile, specifice părții sudice și sud-vestice a județului;

soluri brun-roșcate, de asemenea fertile, au o răspândire mai redusă, ele fiind situate de o parte și de alta a luncilor Oltului și Oltețului;

argiluvisoluri, în partea de nord a județului și mai ales la est de Olt, în Piemontul Cotmenei.

Soluri intrazonale sunt:

soluri litomorfe , soluri negre argiloase sau compacte, cu dezvoltare în partea de est a Oltului, începând la nord de localitatea Optași.

soluri slab dezvoltate și de luncă :ce cuprind regosolurile nisipoase (în Câmpia Caracalului pe dune vechi și în Lunca Dunării) și solurile aluviale.

În ceea ce privește eroziunea solurilor, teritoriul municipiului Slatina ridică probleme importante, numai în partea nordică, situată în cuprinsul Podișului Getic, respectiv eroziunea în suprafață.

În câmpie, eroziunea se resimte numai pe fundul văilor și pe versanții abrupți, unde sunt prezente sufoziunea, eroziunea torențială și procesele gravitaționale. Eroziunea eoliană este slabă.

Vegetația municipiului Slatina se încadrează în două mari unități vegetale: zona forestieră situată în nord și zona de stepă și de pășuni în sud, limita lor putându-se urmări în general pe meridianul orașului Caracal.

Prima fâșie este reprezentată de subzona pădurilor de stejarșimixte de tip sud-european (cerete și gârnițete), iar a doua de pajiști de silvostepă cu graminee și diverse ierburi care alternează cu păduri de stejari.

Cea mai mare răspândire în Piemontul Cotmenei care iese în evidență prin diferite pâlcuri de păduri este subzona pădurilor de stejar și mixte de tip sud-european (cerete și gârnițete).

Trecerea de de la subzona pădurilor la zona de stepă în continuarea sudică a formațiunii anterioare este reprezentată de subzona silvostepei.

Din punct de vedere biogeografic, municipiul Slatina, ca și județul Olt, se încadrează zonei joase de câmpie și podișuri cu biotopuri de păduri, de pajiști și acvatice. Teritoriul se caracterizează prin două tipuri de habitate:

habitate antropice: sunt în cea mai mare măsura habitate agricole, care sunt cele mai larg răspândite pe teritoriul județului, sărace în biodiversitate și susținute de om cu cheltuieli energetice mari.

habitate naturale.

Municipiul Slatina dispune de resurse biologice cu importante valențe economice, sociale și ecologice.

Flora și fauna de astăzi redă rezultanța selectivă a diverselor succesiuni de specii pe care le-a adăpostit acest teritoriu în decursul ultimelor etape ale istoriei paleogeografice. Bogăția floristică se explică prin suprafață mare, precum și la existența unor ecotopuri variate.

În cee ace privește ecologia în Municipiul Slatina, se disting mai multe categorii de plante. Totodată se disting specii mezofile și mezo-higrofile (care dețin ponderea în zonă), specii mezo-xerofile și hidrofile în ceea ce privește preferințele față de factorul umiditate.

Pasajele de luncă sunt edificate de speciile mezofile și mezo-hidrofile, cele mezo-xerofile, pășunile de pe versanții însoriți și degradați mai ales în zona de nord a județului, iar cele hidrofille, mlaștinile și vegetația acvatică.

Elementele floristice principale sunt cele eurasice, europene, central europene, circumpolare și cosmopolite.

Datorită curenților calzi, ce pătrund în culoarul Oltului reprezintă elementele meridionale orientale. Această structură floristică conduce la încadrarea teritoriului în regiunea eurosiberiană, provincia central-europeană-est-carpatică.

Covorul vegetal se prezintă sub forma unui mozaic de fitocenoze, agrocenoze și tufișuri de arbuști, caracteristici văilor depresionare și de luncă.

Lipsa pădurilor propriu zise care au fost defrișate redă o notă specifică zonei, fiind singura vegetație arboricolă care este reprezentată de zăvoaiele de sălcii, plop alb sau negru, plantațiile silvicole cu plopi euroamericani și alte specii cu valoare forestieră redusă, la care se adaugă perdelele de pomi de pe marginea drumurilor și plantațiile de salcâm de pe terenurile în pantă supuse eroziunii.

Prin expunerea sudică în calea curenților calzi care străbat Peninsula Balcanică în parte de sud-vest se explică bogăția ornitofaunei.

Principalele ornitocenoze sunt legate de relieful terenului și de vegetație, prezentând cam aceleași caracteristici ale fitocenozelor.

Urmând traseele de migrație, ajung venind dinspre nord, păsări care nu aparțin populațiilor autohtone și care în marea lor majoritate aparțin Ord. Anseriformes și Charadriiformes.

Astfel, în urma monitorizării păsărilor în zonele studiate au fost identificate 165 specii de păsări.

În această zonă, atragerea numeroaselor specii de păsări, cuibăritoare, migratoare sau sedentare, a fost favorizată de descoperirea unor habitate propice (suprafețe mari de apă, stufăriș, vegetație arboricolă) și a unei hrane abundente.

În ceea ce privește diferențierea cenozele mamaliene, acestea sunt în funcție de succesiunea biotopurilor și de distribuirea lor.

Din punct de vedere faunistic, județul Olt se încadrează zonei joase de câmpie și podișuri cu biotopuri de păduri, de pajiști și acvatice.

O clasificare a solurilor ar fi cernoziomuri, soluri foarte fertile, specifice părții sudice și sud- vestice a județului, și soluri brun-roșcate, de asemenea fertile, au o răspândire mai redusă, ele fiind situate de o parte și de alta a luncilor Oltului și Oltețului.

Majoritatea teritoriilor comunale sunt ocupate de terenurile aparținând clasei a II–a pentru categoria de folosință arabil, inclusiv zona adiacentă municipiului Slatina (APM Olt, 2004, 2007).

Ariile protejate ale municipiului Slatina

Pentru o bună protecție a ariilor și monumentelor naturii de pe raza muncipiului Slatina trebuie să fie cuprinse în fondul forestier.

În urma controalelor efectuate în anul 2002, au fost stabilite măsuri de a mări gradul de conștientizare a publicului prin amplasarea de panouri informative, de a nu executa anumite lucrări de întreținere fără avizul Academiei Române.

Datorită acestora a fost stabilită și starea florei și faunei salbatice, care au fost determinate speciile din flora sălbatică locală întâlnită și s-au chestionat persoanele care administrează aceste zone în privința faunei sălbatice observate.

Pentru anul 2002 se urmărește declararea unei arii protejate în Campia Boianu pentru specia Otis tardas.

Principalele atribuții sunt:

caracterizarea teritoriului județului sub aspect biogeografic și ecologic, identificarea și caracterizarea zonelor naturale, neafectate antropic, care conservă ecosisteme terestre și acvatice în stare naturală;

ținerea inventarului speciilor de floră și faună sălbatică de pe teritoriul județului, stabilirea de măsuri pentru protecția și conservarea acestora;

exercitarea atribuțiilor de control ecologic asupra modului în care sunt respectate reglementările în vigoare privind regimul ariilor protejate, al monumentelor naturii;

stabilirea arealului speciilor de plante și animale din flora și fauna sălbatică, endemice, periclitate, sau pe cale de dispariție, aplicarea de măsuri și inițierea demersurilor necesare protecției și conservarea acestora în conformitate cu dispozițiile legii;

emiterea de autorizații pentru colectarea și comercializarea plantelor și animalelor din flora și fauna salbatică potrivit prevederilor legale, inclușiv pescuitul în apele naturale ce aparțin domeniului public;

identificarea speciilor de animale domestice locale amenințate cu dispariția și promovarea măsurilor necesare pentru menținerea unei populații viabile, în sistem gospodăresc și în sistem-tip fermă în scopul protecției și conservării patrimoniului genetic autohton.

Resursele de apă ale municipiului Slatina

Cea mai importantă resursă de apă de suprafață, și care are o direcție de curgere NV-SE, având totodată un profil longitudinal continuu cu pante reduse, specific cursurilor interioare ale râurilor din Câmpia Română, o reprezintă râul Olt.

Albia lui minoră a prezentat numeroase deplasări, meandrări și albii părăsite, iar albia majoră este joasă, largă și intens aluvionară, cu terasele locale de luncă, grinduri și microdepresiuni lacustro-mlăștinoase.

Debitul mediu multianual la Slatina este de circa 160 m3/s, valoare ce depășește cu circa 23 m3/s debitul la intrarea pe teritoriul județului. Debitele maxime anuale, provenind în majoritate din ploi, au provocat și cele mai mari ape cunoscute (2 500-3 000 m3/s în anul 1948 și 3000-3300 m3/s în anul 1972). Valoarea debitului maxim corespunzător asigurării de 1% se situează la circa 2500 m3/s.

Debitele minime variază relativ puțin: debitele medii zilnice minime anuale cu asigurarea de 80% variază între 24,0 și 29,0 m3/s, iar debitele medii zilnice minime pe perioada de vegetație (6-7) între 60-70 m3/s.

Amenajarea hidro-energetică a râului Olt a scos de sub incidența inundațiilor imense suprafețe de teren, a rezolvat problema irigării unor trerenuri agricole limitrofe, a creat condiții optime pentru alimentări cu apă industrială, a schimbat fundamental peisajul prin realizarea luciilor de apă, precum și a unor lacuri de agrement.

Prima acumulare hidro-energetică din zona Slatina a fost Strejești, pusă în funcțiune în anul 1978.

Datele caracteristice ale acumulării sunt: Hbaraj = 33 m, Sacumulat = 2.203 ha, Vtotal acumulat = 249 milioane m3.

A doua acumulare hidro-energetică pusă în funcțiune în anul 1979 a fost Arcești, cu următoarele caracteristici Hbaraj = 31 m, Sacumulat = 837 ha, Vtotal acumulat = 61,59 milioane m3.

În anul 1981 a fost pusă în funcțiune acumularea hidro-energetică Slatina, cu următoarele caracteristici: Hbaraj = 23 m, Sacumulat = 497 ha, Vtotal acumulat = 31 milioane m3.

Dintre afluenții cei mai importanți primiți de râul Olt pe partea stângă amintim:

Valea Strehareți, cu afluentul Valea Ștreangului ce are o lungime de 12 km și o suprafață a bazinului hidrografic de 43 km2. Valea Ștreangului izvorăște din partea de NV a municipiului Slatina, fragmentând terasa înaltă a Oltului și vărsându-se direct în râul Olt;

Valea Sopot, cu o lungime de 6 km și o suprafață a bazinului hidrografic de 13 km2 se varsă în contracanalul acumulării Slatina.

Pe o porțiune de 0,8 km acest pârâu care traversează orașul în partea de vest este casetat;

Valea Clocociov începe din zona industrială a municipiului, având o lungime de 4,5 km și o suprafață a bazinului hidrogarfic de 11 km2. Traversează orașul aproximativ prin zona centrală și este casetată pe o porțiune de circa 0,9 km;

Valea Milcov (Urlătoarea), pornește din zona platformei S.C. ALRO S.A. Slatina, culegând apele industriale de pe întreaga platformă industrială a municipiului. Are o lungime de 12 km și o suprafață a bazinului hidrografic de 31 km2, vărsându-se în râul Olt în zona acumulării Ipotești.

Pe malul drept, singurul afluent important este râul Beica ce izvorăște din județul Vâlcea, are o lungime de 49 km și o suprafață a bazinului hidrografic de 163 km2.

Studiile hidrogeologice privind alimentarea cu apă a municipiului Slatina au evidențiat orizonturi acvifere între adâncimile 1,5-200 m, astfel:

orizontul I, acviferul freatic din luncă și terase;

orizonturile II, III, IV, acviferul de medie adâncime,

cantonat în straturile de Cândești,

orizonturile V, VI – acviferul de adâncime impropri pentru exploatare.

CAPITOLUL 3. POPULAȚIA CA FACTOR MODELATOR ȘI RECEPTOR AL MEDIULUI

3.1. Caracteristici demografice

Ca factor geografic și social de primă importanță, studiul populației, în schimbarea peisajului geografic își are locul său bine definit în sistemul interdiciplinar al geografiei ca știință.

Totodată, studiul populației este un factor de primă importanță în analizarea evoluției peisajului geografic și social al unei localități.

În anul 2016 populația municipiului Slatina se ridică la 83 858 de locuitori, în scădere față de anul 2015 când s-a înregistrat 84.817 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,74%), cu o minoritate de rromi (2,47%). Pentru 10,65% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.

În contextul scăderii demografice mai accentuate în restul orașelor din județ, în anul 2014, Municipiul Slatina a ocupat aproximativ 52% din populația urbană a județului Olt,, în creștere cu 10 procente comparativ cu anul 2002, ceea ce indică consolidarea poziției municipiului ca centru județean.

Analiza tendințelor demografice la nivelul teritoriului periurban, compus din 14 localități rurale și un oraș – Piatra Olt, arată că în Slatina și în localitățile din prima coroană (cu excepția comunei Ulmi), populația este relativ stabilă în intervalul 2002 –2011, cu scăderi sau creșteri mici, de până la 1000 de locuitori, în timp ce în a doua coroană periurbană, numărul populației este întro continuă scădere, mai ales în partea de Nord, unde deservirea și accesul la dotări publice sunt deficitare.

Cu o puternică tradiție industrială, Municipiul Slatina, începând cu anii 1960 a avut loc dezvoltarea explozivă, când s-au construit uzina de aluminiu, numeroase fabrici și ateliere pentru diverse ramuri industriale, fapt vizibil și la nivelul evoluției demografice. Începând cu recensământul din anul 1992 tendința demografică este una descendentă, cu o scădere de 17,5 procente în perioada anilor 1992 – 2011 (14.875 persoane), chiar dacă înainte de anul 1992 numărul populației a înregistrat o creștere pronunțată. Această tendință se regăsește și la nivel județean (o scădere de 16,6% între 1992 și 2011) și regional (19,5% între 1992 și 2011).

Figura nr. 3.1. Evoluția populației în Municipiul Slatina în perioada anilor 1992-2017

Sursa: Prelucrarea datelor după http://www.insse.ro/cms/

Evoluția demografică, în acest interval, a cuprins mai multe etape. Perioada cuprinsă între anii 1912 – 1998 constituie prima etapă a evoluției demografice, înregistrând o creștere a efectivului demografic.

A urmat o evoluție demografică descendentă, în perioada anilor 1999-2017, din cauza schimbării comportamentului demografic, prin scăderea natalității și a numărului de copii în cadrul familiei, precum și a modificării vârstei medii a mamei la prima naștere.

În ceea ce privește mișcarea naturală a populației, municipiul Slatina este din nou lider al clasamentului, aici ȋnregistrându-se valorile cele mai ridicate ȋn ceea ce privește rata sporului natural (singura valoare pozitivă ȋn comparație cu județul Olt, Regiunea Sud-Vest Oltenia și România) și rata de nupțialitate.

Singurul indicator cu o valoare nefavorabilă prin comparație este rata de divorțialitate (1,53 față de 0,94 ȋn județul Olt, 1,00 ȋn Regiunea Sud-Vest Oltenia și 1,27 ȋn România), ȋnsă aceasta se datorează ȋn mare parte influențelor sociale ale mediului exclusiv urban.

Prin mișcarea naturală a populației înțelegem modificările apărute în numărul și structura populației, ca urmare a cursului normal al vieții, adică nașteri, decese, căsătorii și divorțuri.

Numărul de nașteri înregistrate într-un interval de un an raportat la o mie de locuitori este reprezentat de natalitate.

În cadrul municipiului Slatina natalitatea evoluează sub influența modernizării comportamentului demografic. Acesta presupune reducerea și stabilizarea natalității la un nivel redus, astfel numărului mediu de copii pe familie scade, iar vârsta primei nașteri la femei crește.

Natalitatea fost în scădere în perioada aniilor 1992-2017, aspect carcateristic mediului urban. Valorile sunt reativ apropiate sau mai mai mici decât media țării.

Figura nr. 3.2. Rata natalității – populație în Municipiul Slatina în perioada anilor 1992-2017

Sursa: Prelucrarea deatelor după http://www.insse.ro/cms/ )

Mortalitatea este mult mai scazută decât natalitatea. In figura 3.3. se observă că mortalitatea calculată între anii 1992 – 2017 este relativ constantă, însă cu o ușoară tendință de creștere.

Figura nr. 3.3. Rata mortalității – populația în Municipiul Slatina în perioada anilor 1992-2017

Sursa: Prelucrarea datelor după http://www.insse.ro/cms/

Creșterea în ceea ce privește un teritoriu, respectiv scăderea numărului de locuitori datorată mișcărilor naturale ale populației este reprezentată de bilanțul natural, adica diferența dintre rata natalității și rata mortalității. În municipiul Slatina acesta reflectă o populație în scădere, datorită atât scăderii natalității, cât și creșterii mortalității. Scăderea cea mai bruscă s-a produs la începutul anilor 1990, atunci când a fost legalizat avortul și s-a permis plecarea populației tinere spre alte spații mai atractive.

Dacă se continuă tendințele actuale, în următorii ani rata mortalității o va depăși pe cea a natalității, bilanțul natural devenind astfel negativ.

Figura nr. 3.4. Bilanțul natural – populația în Municipiul Slatina în perioada anilor 1992-2017

Sursa: Prelucrarea datelor după http://www.insse.ro/cms/

Tabel 3.1. Principalii indicatori ai mișcării naturale a populației în municipiul Slatina, comparativ cu nivelul județean, regional și național – 2017

Sursa datelor: Prelucrarea datelor după http://www.insse.ro/cms/

Municipiul Slatina a fost afectat de fenomenul migrației. Dacă până în anul 2002 numărul celor plecați a fost discontinu, după acest an, deschiderea spre Uniunea Europeana a facilitat opțiunea locuitorilor de a pleca pentru muncă în statele mai dezvoltate.

În perioada anilor 1992 – 1995, bilanțul migrator ne arată că avem valori pozitive, iar valorile negative sunt evidențiate din anul 2000 și până în prezent, ceea ce ne arată că migrația alături de un bilanț natural negativ contribuie la diminuarea populației acestui oraș, fenomen specific mai ales orașelor mici, și celor din mediul rural.

Mișcarea migratorie, din punct de vedere numeric a persoanelor care pleacă temporar din oraș, în anul 2017, exprimată prin soldul schimbărilor de reședință, a fost de -1337 persoane, iar soldul schimbărilor de domiciliu a fost de -699 persoane, ceea ce indică superioritate, față de cele care părăsesc Slatina definitiv.

Totodată, în anul 2013, este de remarcat că, din totalul stabilirilor de reședință în mediul urban din județul Olt, 42% s-au înregistrat în municipiul Slatina.

Scăderea procentuală a populației determinată de soldul migrator intern este aproape dublă la nivelul municipiului Slatina, față de nivelul județean și de patru ori mai mare decât cea înregistrată la nivel regional.

În anul 2011, soldul migratoriu internațional din municipiul Slatina a fost de 32 persoane, aproape jumătate din valoarea județeană. Comparativ cu alte zone ale țării migrația internațională este la un nivel foarte scăzut, județul Olt clasându-se în anul 2011 în categoria județelor cu cel mai mic număr de emigranți.

Se înregistrează valori negative în anul 2002 și anul 2011, în ceea ce privește soldul migrației internaționale (diferența între imigranți și emigranți), indicând că numărul emigranților a fost superior celui al imigranților.

Tabel 3.1. Principalii indicatori ai mișcării migratorii a populației în municipiul Slatina, comparativ cu nivelul județean, regional și național – 2017

Sursa datelor: Prelucrarea datelor după http://www.insse.ro/cms/

Figura nr. 3.5. Bilanțul migrator în Municipiul Slatina în perioada anilor 1992-2017

Sursa: Prelucrarea datelor după http://www.insse.ro/cms/

Bilanțul total rezultă din combinarea datelor obținute prin analiza mișcării naturale și a celei migratorii a populației. Acesta se calculează prin suma dintre bilanțul natural și cel migrator și reflectă evoluția demografică a orașului Slatina.

Se observă două perioade distincte:

1992-1997: perioadă caracterizată printr-un spor demografic și în care pierderile de populație datorate mortalității și emigrației sunt depășite de mișcările demografice pozitive (natalitatea și imigrația), populația orașului fiind în creștere;

1998-2017: perioadă caracterizată printr-un deficit demografic tot mai accentuat, pierderile de populație fiind mult mai puternice decât câștigurile și populația per ansamblu a orașului fiind în scădere.

Figura nr. 3.6. Bilanțul total în Municipiul Slatina în perioada anilor 1992-2017

Sursa: Prelucrarea datelor după http://www.insse.ro/cms/

Structura pe genuri a populației arată un grad mare, aproximativ de 52%, de feminizare a populației Municipiului Slatina.

Figura nr. 3.7. Structura pe grupe sexe în Municipiul Slatina în anul 2016

Sursa: Prelucrarea datelor după http://www.insse.ro/cms/

Distribuția populației pe sexe și grupe de vârstă arată o tendință de regres demografic, temperată însă de creșterea numărului de copii născuți în ultimii 10 ani. Piramida vârstelor în formă de treflă indică o populație care, după un proces de îmbătrânire demografică, urmează un proces de reîntinerire demografică, ca urmare a unei ușoare tendințe de creștere a natalității. Acest fapt, corelat și cu evoluția economică relativ pozitivă a municipiului Slatina, poate sugera un nivel mai ridicat de prosperitate și atractivitate comparativ cu restul județului, în special pentru familiile tinere. Situația este diferită la nivel județean, județul Olt confruntându-se cu un proces de îmbătrânire demografică, fapt indicat și de piramida vârstelor în formă de amforă.

Figura nr. 3.8. Structura pe grupe de vârstă și de sexe în Municipiul Slatina în anul 2016

Sursa: Prelucrarea datelor după http://www.insse.ro/cms/

Figura nr. 3.9. Structura pe grupe de vârstă și de sexe în județul Olt în anul 2016

Sursa: Prelucrarea datelor după http://www.insse.ro/cms/.

În perioada anilor 1992 -2011, nivelul populației municipiului Slatina, se remarcă o scădere a ponderii copiilor (grupa de vârstă 0-14 ani) de la 31% în anul 1992 la 17% în anul 2002 și 13% în anul 2011. Procentul tinerilor (15 -24 ani) a crescut între 1992 (17%) și 2002 (21%), pentru ca apoi să scadă până în 2001 la 14%. Categoria persoanelor mature (25-65 ani) are ponderea cea mai mare în toți cei trei ani de recensământ (49% – 1992, 58% – 2002, 67% – 2011), înregistrând totodată cea mai semnificativă creștere între recensăminte, respectiv 9 procente între 1992 și 2002 și 9 procente între 2002 și 2011. Și populația vârstnică a înregistrat o creștere relativ constantă, de unul, respectiv două procente (de la 3% în 1992 la 4% în 2002, respectiv 6% în 2011.

Prin urmare, se constată că în perioada anilor 1992 – 2002 a avut loc scăderea cea mai dramatică a numărului copiilor, fapt ce poate fi asociat cu scăderea populației din anii 1990 și cu fenomenul migrației populației din centrele urbane industriale înapoi spre mediul rural – la nivel județean, în perioada anilor 1992 – 2002 populația urbană a scăzut cu un procent, înregistrând apoi o tendință ascendentă (începând cu 2002).

Conform datelor furnizate de Institutul de Statistică a României, la nivelul anului 2017 structura populației pe grupe de vârstă prezintă o situație îmbucurătoare, cu valori asemănătoare celor din 2011, respectiv o stagnare a procentului copiilor și persoanelor mature – 13%, respectiv 67%, 12% tineri (deci o scădere de 2%), și o creștere de două procente a persoanelor vârstnice. În contextul tendinței generale de scădere a populației, menținerea aproape constantă a populației din primele două grupe de vârstă poate indica atractivitatea municipiului Slatina comparativ cu restul județului, în special pentru tineri și familii tinere și poate constitui un indicator al succesului investițiilor în regenerarea socio – economică a orașului din perioada 2007 – 2014.

Figura nr. 3.10. Structura pe grupe de vârstă la recensăminte

Sursa: Prelucrarea datelor după http://www.insse.ro/cms/.

Figura nr. 3.10. Structura pe grupe de vârstă la 1 ianuarie 2017

Sursa: Prelucrarea datelor după http://www.insse.ro/cms/.

Ortodoximul, din punct de vedere confesional, este cea mai reprezentativă religie la nivelul municipiului Slatina, ocupând aproximativ 90%. De asemenea pentru 9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională, iar restul de 1% este reprezentat de alte religii.

În Municipiul Slatina, ponderera cea mai mare a locuitorilor este reprezentată de români, care sunt în proporție de 85%, cu o minoritate de romi de aproximativ 6%.

CAPITOLUL 4. CALITATEA MEDIULUI ÎN MUNICIPIUL SLATINA

În zona Slatina, în ultimele decenii, ca urmare a valorificării intensive a resurselor naturale, cât și a concentrării diferitelor ramuri industriale, factorii de mediu (apă, aer, sol, subsol, faună și floră) au suferit sub impactul activității omului modificări cantitative și calitative importante.

Un impact negativ a fost lipsa unor măsuri de protecția mediului, neglijate ani îndelungați sub presiunea cerințelor economice. Totodată, se adaugă în rândul populației și al conducătorilor unităților economice, și lipsa unor preocupări privind educația și formarea unor cunoștințe economice.

O dezvoltare care răspunde nevoilor generațiilor prezente fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a răspunde nevoilor lor. Două concepte sunt absolut inevitabile acestei noțiuni: conceptul de „nevoie”, și în mod special cel de nevoie esențială, căruia trebuie să i se acorde cea mai mare prioritate, și ideea limitării efectelor negative ale tehnologiilor prezente și a organizării noastre sociale asupra capacitații mediului de a răspunde nevoilor actuale si viitoare.”

Figura nr. 4.1. Schema dezvoltării durabile

Sursa: http://primariaslatina.ro/images/documente/PIDU/PIDU.pdf, p. 46

Analiza se concentrează în jurul ideii că dezvoltarea durabilă a unei regiuni, zone sau oraș pornește de la conceptul „gândim global – acționăm local” și se bazează pe trei componente

esențiale:

dezvoltarea economică;

protecția mediului înconjurător și protecția socială, toate cele trei componente având un impact direct asupra calității vieții și imaginii orașului.

În Slatina, în mod tradițional, datorită specificului activităților industriale, percepția generală este aceea a existenței unui mediu poluat, cele mai afectate componente fiind calitatea apei și a aerului.

Pe de o parte, în ultimii ani situația s-a îmbunătățit, datorită dispariției unor agenți economici mari poluatori și pe de altă parte datorită investițiilor masive făcute de investitorii care au preluat fostele fabrici.

Se spune că în Municipiul Slatina nu mai există probleme majore privind poluarea aerului, fapt dovedit și de înregistrările aparatelor de măsură existente în oraș și pe platforma industrială.

De asemenea, datorită programelor de conformare adoptate de principalii poluatori, perspectivele sunt de îmbunătățire continuă a situației. O problemă majoră o reprezintă încă pulberile în suspensie prezente în atmosferă.

În figura 4.2., sunt scoase în evidență, concentrațiile relativ mari ale pulberilor în suspensie existente în Slatina (centrul orașului, în perioada iunie-iulie 2008) comparativ cu zone comparabile din municipiile Ploiești și Galați.

Totuși, se fac eforturi în vederea ameliorării situației, existând un program de igienizare a străzilor.

Lipsa responsabilității față de mediul înconjurător al unor agenți economici (mai ales firme mici și mijlocii) care nu utilizează aparatura performantă de care dispun, din rațiuni economice, în vederea supravegherii continue a emisiilor reprezintă un aspect îngrijorător,

4.1. Calitatea aerului

În municipiul Slatina există o stație automată de monitorizare a calității aerului, stație de tip industrial, ce a măsurat automat următorii parametrii: dioxid de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, ozon, pulberi în suspensie (PM10), dar și o serie de parametri meteo: precipitații, viteză vânt, direcție vânt, presiune, umiditate, temperatură.

Stația de monitorizare a furnizat date privind calitatea aerului reprezentative pentru o anumită arie în jurul ei. Aria în care concentrația nu diferă de concentrația măsurată la stație mai mult decât cu o "cantitate specifică" (+/- 20%) se numește "arie de reprezentativitate", iar în cazul stațiilor de tip industrial aceasta este de la 100 m până la 1 km. Stația face parte dintr-o rețea de monitorizare constituită la nivel național.

Sistemul de monitorizare permite autorităților locale pentru protecția mediului următoarele atribuții:

– să evalueze, să cunoască și să informeze în permanență publicul, alte autorități și instituții interesate, despre nivelul calității aerului;

– să ia, în timp util, măsuri prompte pentru diminuarea și/sau eliminarea episoadelor de poluare sau în cazul unor situații de urgență;

– să prevină poluările accidentale;

– să avertizeze și să protejeze populația în caz de urgență.

Datele despre calitatea aerului, provenite de la stație au fost și sunt prezentate publicului prin intermediul unui panou exterior care este amplasat pe b-dul A.I.Cuza la intersecția cu str. Libertății ( zona Poștă ) și a unui panou interior (amplasat în holul Primăriei APM).

De asemenea, prin accesarea site-ului creat de ANPM: www.calitateaer.ro pot fi vizualizate în orice moment datele înregistrate de stațiile automate din toate județele, inclusiv datele transmise automat de stația din municipiul Slatina.

Figura 4.2. Comparație a pulberilor în suspensie (µg/m3)

Sursa: http://primariaslatina.ro/images/documente/PIDU/PIDU.pdf, p. 48

În continuare sunt prezentate date și informații sintetice privind rezultatele monitorizării calității aerului în anul 2016, care ilustrează calitatea aerului în raport cu valorile limită, valorile țintă, praguri de alertă sau de informare, stabilite în legislația specifică pentru fiecare poluant.

4.1.1. Nivelul concentrațiilor medii anuale ale poluanților atmosferici în aerul înconjurător

Dioxidul de azot (NO2) și oxizii de azot (NOx)

Oxizii de azot provin în principal din arderea combustibililor solizi, lichizi și gazoși în diferite instalații industriale, rezidențiale, comerciale, instituționale cât și din transportul rutier. Aceștia au efect eutrofizant asupra ecosistemelor și efect de acidifiere asupra multor componente ale mediului, cum sunt solul, apele, ecosistemele terestre sau acvatice, dar și construcțiile și monumentele. De asemenea, dioxidul de azot, cu un rol important în chimia atmosferei, inclusiv în formarea ozonului troposferic, este un gaz care este transportat pe distanțe lungi. Expunerea la dioxid de azot în concentrații mari determină inflamații ale căilor respiratorii, reduce funcțiile pulmonare și agravează astmul bronșic.

Folosind valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane (40 µg/m3), în anul 2016, se evaluează concentrația medie anuală de dioxid de azot din aerul înconjurător, care a fost de 11,96 µg/m3.

Valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane (200µg/m3), nu a fost depășită la stație. Totodată, nu s-au înregistrat depășiri ale valorii pragului de alertă (concentrația 400 µg/m3 măsurată timp de 3 ore consecutiv) pentru dioxidului de azot.

Fig. 4.3. Dioxidul de azot (NO2) – valori medii lunare 2016

Sursa: http://www.anpm.ro/documents/25229/33706047/CAP.I+CALITATEA+SI+POLUAREA+AERULUI+INCONJURATOR.pdf/6ce965c4-1e65-4866-a95b-3bf164ad64e5

Dioxidul de sulf (SO2)

Dioxidul de sulf este un gaz puternic reactiv, provenit în principal din arderea combustibililor fosili sulfuroși (cărbuni, păcură) pentru producerea de energie electrică și termică și a combustibililor lichizi (motorină) în motoarele cu ardere internă ale autovehiculelor rutiere. Dioxidul de sulf poate afecta atât sănătatea oamenilor prin efecte asupra sistemului respirator cât și mediul în general (ecosisteme, materiale, construcții, monumente) prin efectul de acidifiere.

Se evaluează folosind valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane (350µg/m3), concentrația medie anuală de SO2 din aerul înconjurător care a fost de 20,05 µg/mc și care nu trebuie depășită mai mult de 24 ori/an și valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane (125 µg/m3), care nu trebuie depășită mai mult de 3 ori/an.

De asemenea, în anul 2016, la stație, nu au fost depășite valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane (350µg/m3), în anul 2016, și nici valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane (125µg/m3).

Nu s-au înregistrat alerte (depășiri ale concentrației de 500 µg/m3 măsurate timp de 3 ore consecutiv) pentru dioxidului de sulf.

În perioada august – noiembrie 2016 analizorul de SO2 a fost defect și nu s-au efectuat măsurări pentru acest indicator.

Fig. 4.4. Dioxidul de sulf (SO2) – valori medii lunare 2016

Sursa datelor: http://www.anpm.ro/documents/25229/33706047/CAP.I+CALITATEA+SI+POLUAREA+AERULUI+INCONJURATOR.pdf/6ce965c4-1e65-4866-a95b-3bf164ad64e5

Monoxidul de carbon (CO)

Monoxidul de carbon este un gaz extrem de toxic ce afectează capacitatea organismului de a reține oxigenul, în concentrații foarte mari fiind letal. Acesta provine din surse antropice sau naturale, care implică arderi incomplete ale oricărui tip de materie combustibilă: în instalații energetice, industriale, în instalații rezidențiale (sobe, centrale termice individuale), din arderi în aer liber (arderea miriștilor, deșeurilor, incendii etc.) și din trafic.

Concentrația medie anuală de monoxidul de carbon din aerul înconjurător a fost de 0,13mg/mc și se evaluează folosind valoarea limită pentru protecția sănătății umane (10mg/m3), calculată ca valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore (medie mobilă).

Analizând datele obținute din monitorizarea monoxidului de carbon în anul 2016, se constată că valorile maxime zilnice ale mediilor concentrațiilor pe 8 ore, s-au situat mult sub valoarea maximă zilnică pentru protecția sănătății umane (10mg/m3).

Analizorul de CO a fost defect și nu s-au efectuat măsurări pentru acest indicator, în lunile: ianuarie, aprilie, mai, iunie și decembrie 2016.

Fig. 4.5. Monoxidul de carbon (CO) – valori medii lunare 2016

Sursa: http://www.anpm.ro/documents/25229/33706047/CAP.I+CALITATEA+SI+POLUAREA+AERULUI+INCONJURATOR.pdf/6ce965c4-1e65-4866-a95b-3bf164ad64e5

Ozonul (O3)

Ozonul se găsește în mod natural în concentrații foarte mici în troposferă (atmosfera joasă). Ozonul troposferic (cuprins între sol și 8-10 km înălțime) este deosebit de toxic, având o acțiune puternic iritantă asupra căilor respiratorii, ochilor și are potențial cancerigen spre deosebire de ozonul stratosferic, care protejează formele de viață împotriva acțiunii radiațiilor ultraviolete. De asemenea, ozonul are efect toxic și pentru vegetație, determinând inhibarea fotosintezei și producerea de leziuni foliate, necroze.

Spre deosebire de alți poluanți, ozonul este un poluant secundar deoarece nu este emis direct de vreo sursă de emisie, ci se formează sub influența radiațiilor ultraviolete, prin reacții fotochimice în lanț între o serie de poluanți primari, precursori ai ozonului: oxizi de azot (NOx), compuși organici volatili (COV), monoxidul de carbon (CO), etc.

Precursorii ozonului provin atât din surse antropice (arderea combustibililor, traficul rutier, diferite activități industriale) cât și din surse naturale (compuși organici volatili biogenic emiși de plante și sol, în principal izoprenul emis de păduri; acești compuși biogeni, dificil de cuantificat, pot contribui substanțial la formarea ozonului). O altă sursă naturală de ozon în atmosfera joasă este reprezentată de mici cantități de ozon din stratosferă, care în anumite condiții meteorologice migrează ocazional către suprafața pământului.

Concentrația medie anuală de ozon din aerul înconjurător a fost de 50,44 µg/mc și se evaluează folosind pragul de alertă (240µg/m3 măsurat timp de 3 ore consecutiv) calculat ca medie a concentrațiilor orare, pragul de informare (180µg/m3) calculat ca medie a concentrațiilor orare și valoarea țintă pentru protecția sănătății umane (120 µg/m3) calculată ca valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore (medie mobilă), care nu trebuie depășită mai mult de 25 ori/an. În anul 2016 nu s-au înregistrat depășiri ale valorii pragului de alertă pentru ozon, și nici pragul de informare pentru ozon nu a fost depășit.

În lunile: iulie, august și noiembrie 2016 analizorul de O3 a fost defect și nu s-au efectuat măsurări pentru acest indicator.

Fig. 4.6. Ozonul (O3) – valori medii lunare 2016

Sursa: http://www.anpm.ro/documents/25229/33706047/CAP.I+CALITATEA+SI+POLUAREA+AERULUI+INCONJURATOR.pdf/6ce965c4-1e65-4866-a95b-3bf164ad64e5

Particule în suspensie (PM10)

Particulele în suspensie din atmosferă, sunt poluanți transportați pe distanțe lungi, proveniți din cauze naturale (ca de exemplu antrenarea particulelor de la suprafața solului de către vânt, erupții vulcanice etc.) sau din surse antropice precum: arderile din sectorul energetic, procesele de producție (industria metalurgică, industria chimică etc.), șantierele de construcții, transportul rutier, haldele și depozitele de deșeuri industriale și municipale, sisteme de încălzire individuale, îndeosebi cele care utilizează combustibili solizi etc.

Natura acestor particule este foarte variată. Astfel, ele pot conține particule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfați, dar și alte noxe toxice, unele dintre acestea având efecte cancerigene (cum este cazul poluanților organici persistenți – PAH-uri și a compușilor bifenili policlorurați – PCB, adsorbiți pe suprafața particulelor de aerosoli solizi).

Concentrația medie anuală de particule în suspensie cu diametrul mai mic de 10 microni din aerul înconjurător determinate gravimetric în anul 2016 a fost de 25,74 µg/mc și se evaluează folosind valoarea limită zilnică,(50μg/m3), care nu trebuie depășită mai mult de 35 ori/an și valoarea limită anuală, (40μg/m3).

Analizorul de PM10 a fost defect și nu s-au efectuat măsurări pentru acest indicator în lunile iulie și august 2016

Fig. 4.7. Particule în suspensie (PM10) – valori medii lunare 2016

Sursa: http://www.anpm.ro/documents/25229/33706047/CAP.I+CALITATEA+SI+POLUAREA+AERULUI+INCONJURATOR.pdf/6ce965c4-1e65-4866-a95b-3bf164ad64e5

4.2. Poluarea fonică

Dacă în ceea ce privește poluarea aerului lucrurile sunt ținute sub control, valorile de dioxid de carbon, amoniac și fluor încadrându-se în limitele maxime admise prevăzute de lege, nu același lucru se poate spune și despre poluarea fonică.

În ceea ce privește poluarea fonică, ca și în alte orașe, în ultimii ani, aceasta este în strânsă legătură cu traficul urban și a avut loc o creștere a parcului de vehicule.

Potrivit reprezentanților APM Olt, străzile unde se înregistrează depășiri ale nivelului de zgomot sunt cele de categoria a II-a.

În luna noiembrie a fost monitorizată și radioactivitatea atmosferică. În acest sens au fost achiziționate și validate 1.440 de doze gamma.

Valorile înregistrate nu au depășit pragul de atenționare și s-au încadrat în limitele fondului natural.

Stația automată de monitorizare a radioactivității atmosferice face parte dintr-un sistem național de monitorizare, funcționând în cadrul Agenției de Protecția Mediului Olt.

Actuala variantă ocolitoare traversează unele cartiere de locuințe, iar casele sunt adesea afectate de trepidații ceea ce provoacă disconfort localnicilor.

Din aceste motive, se preconizează că o soluție ce ar devia traficul în afara orașului ar fi binevenită.

Rețeaua de monitorizare privind nivelul de zgomot rezultat din zonele cu trafic rutier intens, industriale și de locuit, parcuri, școli precum și în zona piețelor agroalimentare urmărește trei indicatori: LEQ (nivel echivalent), LMAX (nivel maxim), LMIN ( nivel minim).

Valorile de zgomot prelevate de-a lungul anului 2014 produse de traficul rutier sunt prezentate în continuare:

Tabel 4.1. Valorile de zgomot din municipiul Slatina în anul 2014

Sursa: Raportul privind starea mediului în jud. Olt, în lunile ianuarie-decembrie 2014

Se poate observa că străzile care produc frecvent zgomot peste limitele admise conform STAS 10009/98 sunt:

Strada Artileriei (din 11 luni monitorizate, în 4 luni au fost depășite valorile admise prin lege);

Strada Cireașov (din 11 luni monitorizate, în 3 luni au fost depășite valorile admise prin lege);

Strada Ionașcu (din 11 luni monitorizate, în 5 luni au fost depășite valorile admise prin lege).

4.3. Calitatea apei potabile, a rețelei de canalizare și a râului Olt

Conform analizelor Companiei de Apă Olt, orașul corespunde parametrilor calitativi, conform analizelor calitatea apei furnizată prin intermediul sistemului de alimentare cu apă a orașului.

Din punct de vedere teoretic, nu există pericol ca apă să fie afectată de poluanții de suprafață deoarece aprovizionarea cu apă a municipiului Slatina se face în principal din puțuri de adâncime medie și mare. Totuși, există probleme cu anumite puțuri care au un conținut ridicat de amoniu, periculos pentru sănătatea umană.

Vechimea infrastructurii reprezintă problema majoră a rețelei de apă, o mare parte din aceasta depășind perioada normală de utilizare. Astfel, acest fapt afectează negativ calitatea apei recepționate de consumatorii casnici.

Un aspect pozitiv, în ceea ce privește situația apei râului Olt, este acela că sistemul de lacuri în cascadă elimină în mare măsură sursele de poluare pe râu; exceptând posibilele accidente, singurul pericol este reprezentat de încărcătura bacteriologică.

În cadrul acestui subsistem principalul curs de apă analizat este râul Olt cu trei secțiuni de ordinul I:

aval Slatina, pentru a urmări impactul pe care îl are asupra calității apei platforma îndustrială a orașului Slatina;

Stoenești, secțiune în care se află postul hidrometic;

Izbiceni ultima secțiune înaintea confluenței cu Dunărea, secțiune de ordinul II.

Pornind din județul Harghita și pânã la vãrsare în Fluviul Dunărea, râul Olt este principalul colector al apelor uzate evacuate de industrie și localități. La intrarea în județul Olt concentrațiile indicatorilor de calitate reprezentate de regimul de oxigen și de cel de mineralizație se încadrează în categoria a II-a de calitate, iar la indicatorii toxici specifici (organo-clorurate, mercur) în categoria a III-a de calitate, înregistrându-se depășiri în perioadele de secetă, când debitele sunt scăzute.

Din punct de vedere fizico – chimic situația se prezintă astfel:

Olt la Slatina: grupa RO 8 se încadrează în clasa a II-a de calitate, grupa GM în clasa I, grupa Nutrienți în clasa a III-a; pe ansamblu secțiunea încadrându-se în clasa a III-a de calitate;

Olt la Stoenești: grupa RO se încadrează în clasa a II-a de calitate, grupa GM în clasa I, grupa Nutrienți în clasa a III-a; pe ansamblu secțiunea încadrându-se în clasa a III-a de calitate;

Olt la Izbiceni: grupa RO se încadrează în clasa a II-a de calitate, grupa GM în clasa I, grupa Nutrienți in clasa a III-a; pe ansamblu secțiunea încadrându-se în clasa a III-a de calitate.

Tabel 4.2. Calitatea apei râului Olt la secțiunile de supraveghere de ordin I din cadrul județului Olt

Sursa : http://www.primariaslatina.ro/dezvoltare_durabila.php?vezi=3&go=2

Principalul colector al apelor uzate evacuate de pe platforma industrialã Slatina, pârâul Milcov, se încadrează în categoria a III-a de calitate, trecând în categoria degradat în multe perioade ale anului. Celelalte râuri ce traversează municipiul Slatina nu prezintã o importanță mare în bilanțul calitativ și cantitativ al calității apelor râului Olt.

Poluarea apei înseamnă modificarea direct sau indirect a compoziției naturale a acesteia ca urmare a activităților antropice pentru folosințele din perimetrul Bazinului Hidrografic Olt. Amplificarea poluării se datorează evacuării de ape uzate neepurate sau parțial epurate de la folosințele din amonte de municipiul Slatina.

Principalii indicatori fizico-chimici care definesc calitativ cursurile de apã sunt temperatura, pH-ul, oxigenul dizolvat, conținutul în substanțe organice, suspensii, sãrurile de calciu, sodiu, nitriți, nitrați, sulfați, duritate.

Indicatorii de calitate a apelor de suprafațã din zona Slatina, exprimați prin regimul de oxigen (RO), regimul de mineralizare (RM) și toxici specifici (TS), depãșesc în unele sectoare limitele maxim admise. Pentru stabilirea calitãții apelor râului Olt a fost aleasã o secțiune de control în aval de municipiul Slatina, în punctul Milcov, valorile înregistrate fiind reprezentate în urmãtorul grafic.

Fig. 4.8. Evoluția indicatorilor de cloruri și reziduu fix în secțiunea Olt-Milcov – concentrații medii lunare în anul 2002

Sursa: http://www.primariaslatina.ro/al21/strategia.pdf, p. 12

Factorii care conduc la poluarea apelor de suprafațã pot fi grupați astfel:

factori demografici, reprezentați de numãrul populației dintr-o anumitã zonã;

factori urbanistici, corespunzãtori dezvoltãrii umane în zona Slatina;

factori industriali și agrozootehnici.

Din totalul unităților industriale din municipiul Slatina, 14 dispun de instalații de epurare sau pre-epurare a apelor, din care 8 funcționează la parametrii reduși, iar 6 deloc. Deficiențele s-au datorat neglijențelor în întreținere și reparații, fie lipsei materialelor sau calificării insuficiente a personalului de exploatare.

Stația de epurare a municipiului Slatina, cu treaptă mecanicã și biologică, colectează apele uzate menajere și cele pre-epurate de la unitățile industriale și este dimensionată pentru un debit de 500 l/s. În momentul de fațã, această stație funcționează defectuos datoritã uzurii mecanice și fizice a utilajelor.

Celelalte unitãți industriale de pe platformã, S.C. ALRO S.A., S.C. ELECTROCARBON S.A., S.C. ALTUR S.A., S.C ARTROM S.A., S.C. ALPROM S.A., dispun de instalații de epurare a apelor cu treaptã mecanică și chimică exploatate în mod necorespunzător.

4.4. Spațiile verzi

Există numeroase programe de înfrumusețare și înverzire a orașului, iar rezultatele sunt percepute pozitiv de către populație. Din păcate, furtul ghivecelor sau plantelor ornamentale constituie încă o problemă majoră, iar Corpul Gardienilor Publici nu dispune de suficient personal de pază

În prezent, conform statisticilor disponibile, în Slatina sunt aproximativ 11 m2 de spațiu verde per locuitor, mult sub media europeană și de aceea programul de „înverzire” trebuie să continue, mai ales pentru a contracara efectele poluării industriale și pentru a îmbunătăți imaginea orașului.

Fig. 4.9. Spații verzi conform Legii 313/2009 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din zonele urbane, din interiorul localităților

Sursa: http://primariaslatina.ro/images/strategie/SIDU_revizuit.pdf

4.5. Starea de sănătate a populației și mediul înconjurător

Apariția unor cazuri de boli profesionale în trecut, în special datorate nivelului mare de concentrație de fluor, a reprezentat trecutul industrial al municipiului și poluarea.

În prezent, bolnavii înregistrați reprezintă cazuri cronice, vechi de cel puțin 14 ani. O mare parte a bolilor înregistrate s-au datorat unei igiene necorespunzătoare și unui nivel scăzut de sanitație:

– boli digestive;

– hepatită tip A;

– leptospiroză.

Aceasta din urmă este determinată în special de pescuitul în canalele de fugă ale fostului sistem de irigații și în bălțile din proximitatea orașului.

Factorul esențial în evitarea acestor probleme este educarea populației; în acest sens s-au desfășurat și sunt în desfășurare proiecte de informare și conștientizare a populației (dintre care unele propuse în Agenda Locală 21).

Prin prezența Spitalului Județean Olt și a ambulatoriului integrat acestuia, serviciile de sănătate generale și specializate beneficiază de pe urma faptului că Slatina este centrul administrativ al Județului Olt. Majoritatea cazurilor sunt tratate local, însă, pentru cazurile pentru care nu există expertiză locală, spitalul solicită sprijinul spitalelor din Craiova sau București.

Principalele secții ce aparțin de Spitalul Județean de Urgență Slatina din subordinea Direcției pentru Sănătate Publică Olt sunt: Medicina Internă, Gastroenterologie, Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice, Oncologie Medicală, Cardiologie, Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie, Neurologie, Chirurgie Toracică, Chirurgie și Ortopedie Infantilă, Ortopedie și Traumatologie, Chirurgie Generală, Chirurgie Plastică, Microchirurgie Reconstructivă, Urologie, Oftalmologie, O.R.L., A.T.I., Nefrologie, Neonatologie, Obstetrică – Ginecologie, Pediatrie,

Boli Infecțioase, Psihiatrie, Neuropsihiatrie Infantilă, Recuperare Neuro-Motorie Copii, Dermatovenerologie, Boli Cronice, Centrul de Hemodializa și Unitatea Primire Urgente (U.P.U.).

Tabel 4.3. Numărul unităților sanitare din Municipiul Slatina, comparativ cu total județ Olt, an 2017

Sursa: Prelucrarea datelor după http://www.insse.ro/cms/

4.6. Salubrizarea, colectarea și depozitarea deșeurilor menajere și industriale

Operatorul de salubritate al municipiului Slatina este S.C. SALUBRIS S.A. și are ca atribuții gestionarea deșeurilor municipale, a deșeurilor nemetalice, din hârtie, carton și mase plastice. Deșeurile colectate sunt în proporție de 95% deșeuri menajere, iar restul de 5% reprezintă deșeuri care provin din serviciile municipale și 1% din construcții.

Groapa de gunoi a orașului nu este conformă standardelor europene și reprezintă un pericol pentru mediul înconjurător și pentru sănătatea populației.

Garda de mediu a semnalat acest fapt, iar Primăria va fi nevoită să construiască un nou spațiu de depozitare a deșeurilor (în prezent Primăria a contestat în justiție decizia de sistare a depozitării).

În prezent se încearcă continuarea proiectului de construcție a unei halde menajere început acum 15 ani și rămas neterminat din lipsă de fonduri. Atât închiderea haldei neconforme cât și deschiderea depozitului ecologic de deșeuri menajere sunt pe lista proiectelor pentru care Primăria speră să acceseze fonduri europene, studiile de fezabilitate fiind deja în lucru.

Fig. 4.10. Cantitatea de deșeuri pe categorii, colectată în perioada 2009-2012, în tone

Sursa: Salubris S.A.

În paralel se desfășoară un proiect pentru o investiție de anvergură la nivel județean privind construcția unei gropi ecologice regionale, proiect finanțat din fonduri ISPA. Pe lângă depozit se are în vedere construcția a cinci stații de transfer.

Din păcate, se consideră că nu există nici o posibilitate de accelerare a execuției, iar calendarul este foarte strâns, ceea ce pune sub semnul întrebării succesul proiectului.

O problemă importantă o reprezintă inexistența în prezent a unui sistem de colectare selectivă a deșeurilor.

În urma analizei se desprind următoarele concluzii:

Imaginea Slatinei de oraș industrial, poluat, încă persistă deși situația reală s-a îmbunătățit semnificativ datorită investițiilor masive.

Este nevoie de campanii de informare și educare a populației și a firmelor privind importanța protejării mediului înconjurător și adoptării unui mod de viață „verde.”

În ultimii ani aspectul orașului s-a îmbunătățit considerabil, Slatina devenind un oraș mai curat. Având în vedere cadrul natural, este posibil să se dezvolte eco-turismul.

Este necesară o colaborare mai strânsă între toți actorii implicați în domeniul protecției Mediului.

Este nevoie de asumarea responsabilității la nivel individual, puterea exemplului personal fiind adesea cea mai bună metodă educativă.

Datorită relațiilor funcționale, eficiente care există în acest moment la nivelul autorităților publice locale, Slatina poate deveni un model pozitiv de implementare a principiilor dezvoltării durabile. În acest context ar fi oportună înființarea unui centru de resurse de dezvoltare durabilă, unde să fie reunite toate resursele și informațiile existente în vederea dezvoltării unor proiecte.

Posibilitatea accesării fondurile structurale reprezintă o oportunitate ce trebuie utilizată, având în vedere că prin acestea sunt eligibile pentru finanțare o serie întreagă de activități ce vizează protecția mediului, inclusiv certificare.

Este însă nevoie de o mai bună popularizare a oportunităților existente; un rol important în acest sens ar putea să-l aibă Agenția pentru Protecția Mediului Olt.

Toate proiectele ce vor fi incluse în viitorul plan de acțiune trebuie să fie în concordanță cu prioritățile naționale și regionale în domeniul protecției mediului și dezvoltării durabile, așa cum sunt ele exprimate în documentele programatice și programele operaționale.

Reducerea consumului de energie, promovarea reciclării, educarea populației în sensul respectării mediului trebuie să fie o prioritate pentru autorități.

CAPITOLUL 5. METABOLISMUL URBAN AL MUNICIPIULUI SLATINA

5.1. Zone funcționale în municipiul Slatina

În municipiul Slatina se constată prezența unor suprafețe ample de terenuri libere în interiorul intravilanului. Un procent de 12,3 % din intravilan este ocupat cu terenuri agricole (în prezent doar parțial exploatate) și alte 0,9% terenuri neproductive. Suprafețele însumate constituite o resursă importantă de teren pentru dezvoltări ulterioare.

Pentru dezvoltarea compactă a orașului este necesară reconsiderarea, sau recuperarea acestor suprafete de teren și folosirea lor în scopul asigurării necesarului de funcțiuni.

Intravilanul localității deține resurse importante de teren, fie din cauza unor zone supradimensionate in raport cu utilizarea curenta, fie din cauza unor terenuri în prezent agricole și care vor trebui convertite în zone construibile și din cauza unor terenuri rezultate din declinul unor activități industriale.

Profilul spațial al municipiului Slatina poate fi sintetizat sub forma a patru tipuri de zone interpuse:

1) zona industrială – Est;

2) zona de locuire individuală;

3) zona mixtă cu locuințe colective;

4) centrul istoric.

Acestea sunt relaționate prin arterele principale de circulație ale orașului, dispuse radial, în primul rând prin străzile: A.I. Cuza; Oituz; Crișan; Ecaterina Teodoroiu și Cireașov.

Din secolele XVII-XIX ,cele patru zone majore sunt reprezentative și pentru evoluția orașului. Astfel, Centrul Istoric este reprezentativ pentru perioada de dezvoltare a orașului și este amplasat pe o terasă inferioară, în vecinătatea râului Olt. Prin urmare, centrul istoric prezintă și astăzi imaginea de târg de provincie a Slatinei, specifică începutului de secol XX. Cartierele de locuire individuală sunt ȋn mare parte foste zone rurale. Acest fapt este cel mai vizibil în cazul cartierelor Sat Nou, Sărăcești și Cireașov, foste așezări rurale ȋnglobate de oraș, care încă au probleme de accesibilitate și diversitate funcțională și a dotărilor. Cea mai radicală schimbare a profilului spațial al Slatinei este marcată de ona de locuințe colective și cea industrial, care a avut loc sub regimul comunist. Astfel, în această perioadă, orașul își schimbă imaginea de târg de provincie cu cea de centru industrial incluzând fabrici de mare amploare cum ar fi: Uzina de Aluminiu sau Întreprinderea de Prelucrare a Aluminiulu. Specializarea orașului în industria de aluminiu s-a păstrat parțial, fiind înlocuită sau completată pe alocuri de noi companii cu profil industrial precum Cord sau Pirelli.

Fig. 5.1. Profilul spațial și funcțional al Mun. Slatina

Sursa: http://primariaslatina.ro/images/strategie/SIDU_revizuit.pdf

Intrările principale în oraș sunt marcate de: podul peste Olt, din direcția Craiova; zona industrială mixtă din nord dezvoltată în lungul DJ 546 și zona industrială Est din direcția București-Pitești. Astfel, cu excepția intrării dinspre Craiova, toate celelalte porți de acces în oraș sunt marcate de profilul industrial al municipiului.

Profilul puternic industrializat reiese și din bilanțul teritorial prezentat în Planul Urbanistic General al orașului. Astfel, 25% din terenul intravilan este ocupat de activități industriale, 19% este reprezentat de locuințele colective, iar 11% revine terenurilor agricole. Bilanțul teritorial evidențiază și partea încă rurală a orașului, reprezentată în primul rând de cartierele Cireașov, Sărăcești și Sat Nou. Cei 1,710,000 mp (8%) de teren liber reprezintă o resursă importantă pentru dezvoltarea orașului. Resursele de teren pot fi alocate pentru a atrage noi investitori care să genereze locuri de muncă, ȋnsă trebuie folosite și pentru a insera noi dotări de interes public care să deservească zonele rezidențiale, mai ales pe cele cu locuințe individuale, slab deservite.

5.1.1. Zone industriale din municipiul Slatina

Zonele industriale sunt prezente preponderent în partea estică a orașului. Amplasarea activităților industriale în lungul circulațiilor carosabile principale, respectiv străzile Pitești, Oituz și Cireașov asigură o bună legătură cu principalele centre de interes regional și național (București – Pitești – Râmnicu Vâlcea – Craiova). De asemenea, accesibilitatea sporită asigură și condiții favorabile de navetism pentru forța de muncă angajată în cadrul zonei industriale. Totuși, lipsa unei centuri face ca traficul greu să folosească în continuare str. Oituz pentru direcția Craiova, exercitând presiune asupra întreagii zone dezvoltate în lungul acestei străzi. Gradul de protecție a zonelor de locuire față de poluarea emisă este reprezintat de gruparea activităților industriale aflate în partea de est a orașului. Cel mai important element de risc pentru buna funcționare a zonei industriale și pentru accesibilitatea generală a orașului o reprezintă podul peste râul Olt, aflat într-o stare avansată de degradare. Având în vedere faptul că blocarea podului izolează orașul față de vestul țării, renovarea acesteia reprezintă probabil cea mai importantă prioritate la nivel de infrastructură pentru oraș,

Chiar dacă activitatea economică a municipiului Slatina s-a diversificat în ultimii 10 ani, cea mai importantã ramură generatoare de valoare adăugată rãmâne industria, care la nivelul anului 2016 a generat o cifrã de afaceri de 16.801.468.229 mii lei.

Celelalte sectoare au o evoluție dinamică, dar contribuie într-o măsură mai mică la realizarea cifrei de afaceri locale.

Sunt reprezentate în economia locală urmãtoarele ramuri industriale:

– Industria metalurgică neferoasă (producția și prelucrarea aluminiului dar și prelucrarea altor materiale neferoase);

– Industria construcțiilor metalice, mașini, piese, subansambluri, alte componente;

– Industria materialelor de construcții: produse și materiale de construcții;

– Industria textilă: fabricarea articolelor de îmbrãcãminte și accesorii;

– Industria alimentară și a băuturilor: prelucrarea și conservarea unei palete largi de produse de origine animală și vegetală, producția de bãuturi alcoolice;

– Industria energetică;

– Industria mobilei (care necesită investiții serioase pentru trecerea la fabricarea de produse din lemn mai sofisticate sau de mobilier).

Fig. 5.2. Distribuția spațială a principalelor activități economice de servicii, comerț și industrie, în raport cu zonele de locuire colectivă și industrială

Sursa: http://primariaslatina.ro/images/strategie/SIDU_revizuit.pdf

Ponderea acestor sectoare în totalul cifrei de afaceri locale aferente activităților industriale se prezintă astfel:

Economia municipiului Slatina se caracterizează prin dezvoltarea industriei metalurgice neferoase în domeniul obținerii și prelucrării aluminiului primar (S.C. ALRO S.A., S.C. ALPROM S.A.).

Un procent de peste 70% din cifra de afaceri a acestor întreprinderi se realizează la export.

Calitatea aluminiului realizat la ALRO Slatina, este în conformitate cu normele internaționale și cu standardele London Metal Exchange, ceea ce a asigurat firmei un bun renume pe piața mondialã, producția fiind destinată unor piețe externe importante: Grecia, Italia, Turcia, Franța, Austria, Polonia, Spania, Belgia, Israel, Germania și Siria.

Principalele produse realizate și ponderile aferente în totalul cifrei de afaceri la SC ALRO SA provind din:

75% industria neferoasă;

12% industria construcțiilor metalice și mașini, piese, alte componente;

9% industria materialelor de construcții;

2% industria textilă;

1% industria alimentară și a băuturilor;

1% alte ramuri industriale.

Figura nr. 5.3. Economia municipiului Slatina

Sursa: http://www.primariaslatina.ro/informatii_primaria_slatina_20.html

Economia municipiului Slatina se caracterizeazã prin dezvoltarea industriei metalurgice

neferoase în domeniul obținerii și prelucrãrii aluminiului primar (S.C. ALRO S.A., S.C. ALPROM S.A.). Un procent de peste 70% din cifra de afaceri a acestor întreprinderi se realizeazã la export.

ALRO asigurã necesarul de aluminiu al industriei naționale, principalii clienți fiind: ALPROM, SIDEX, ELCARO, DACIA PITEăTI, ICME BUCUREăTI, IPROEB BISTRIȚA, DAEWOO CRAIOVA.

În Slatina își mai desfășoară activitatea o fabrică de cabluri ce face parte din holding-ul PIRELLI, realizând anual o cifrã de afaceri din care aproximativ 20% provine de pe piețe externe.

S.C. ALTUR S.A. înființată în municipiul Slatina din anul 1972, având o bunã experiență și calitate ridicată în realizarea de subcomponente de aluminiu și pistoane auto; 40% din producție este destinată exportului.

S.C. ARTROM S.A. asigură necesarul de țevi din oțel pentru foraj, atât pentru intern cât și pentru export, realizând o cifrã de afaceri la finele anului 2001 de 351.087 mil. lei.

S.C. ELECTROCARBON S.A. înființată în 1965, produce și comercializează: electrozi normali UHP si HP, electrozi clorosodici, antracit calcinat, pastã sodeberg, plăci grafitate și electrografit praf, 6% din producția anuală fiind destinatã exportului.

Peste 15 firme din industria textilă lucrează în regim de perfecționare activă, printre care: S.C. MARLENE COM S.R.L., S.C. MINATEX S.R.L., S.C.UNICONFEX EXIM S.R.L., S.C. GURAYTEX S.R.L,S.C. D&S TEXTILE S.R.L., S.C. AGROCOMERȚ S.R.L., exportul de produse de confecții textile realizat fiind în procent de peste 90% din totalul cifrei de afaceri înregistrată.

Cifrele referitoare la export au fost realizate la sfârșitul anului 2001. Peste 60 de firme printre care și cele enumerate, își desfășoară activitatea de import și export prin Vama Slatina, care faciliteazã schimburile comerciale.

În ceea ce privește industria alimentară, se fac remarcate firmele ce au ca obiect de activitate

producerea și comercializarea de produse specifice, care pot fi grupate după cum urmează:

produse specifice de panificație – S.C. ALUTA S.A., S.C. ALIMENTARA S.A., S.C. PANDIPO.S.R.L, S.C. MAGIC ALPROD S.R.L;

produse de mezelărie S.C. SPAR S.R.L., S.C. COM-IDEAL S.R.L., S.C. COM MARCOS S.R.L.; S.C. VÂLCEA M.G. S.R.L, S.C. SALOS.S.A;

produse lactate S.C. OLTINA S.A.

5.1.2. Zonele cu functie de oxigenare din municipiul Slatina

Slatina beneficiazã de o suprafațã restrânsã de spații verzi, acestea existând în special în jurul blocurilor. De asemenea, mai existã un parc pe strada Pitești în suprafațã de 2,5 ha, parcul din centrul vechi al orașului în suprafață de 0,3 ha și parcul din Aleea Oltului în suprafațã de 1,7 ha.

Suprafața totală a zonelor verzi din municipiu este de 94,6 ha.

Figura nr. 5.4. Spații verzi în Municipiul Slatina

Sursa:http://www.primariaslatina.ro/images/PUG_Slatina//Partea%20scrisa/Regulament_local_de_urbanism_.pdf

Figura nr. 5.5. Aprecierea calității serviciilor publice – spații verzi/parcuri în Slatina

Sursa: Prelucrarea deatelor după http://www.insse.ro/cms/

Fig. 5.6. Rețeaua de spații verzi a Mun. Slatina și gradul de deservire la nivelul orașului

Sursa: http://primariaslatina.ro/images/strategie/SIDU_revizuit.pdf

5.1.3. Spațiile rezidențiale din Municipiului Slatina

Având un acces limitat la funcțiuni de interes public (cum ar fi: educație, alimentație publică sau spații publice), cea mai mare parte a zonelor de locuire individuală sunt monofuncționale. Din acest punct de vedere, zona de locuire Clocociov este privilegiată, deoarece a beneficiat în ultimii ani de un proiect de modernizare a tramei stradale (str. Arcului), fapt care a ameliorat semnificativ accesibilitatea la dotările de interes public grupate în zona locuințelor colective. În schimb, greu accesibile, rămân cartiere precum Tudor Vladimirescu, Cireașov, Satu Nou sau Sărăcești, nefiind deservite de dotări de interes public. Cu un grad ridicat de accesibilitate pietonală, modul de conformare a acestor zone rezidențiale prezintă lipsa unor funcțiuni de interes public și în special a funcțiunilor de proximitate aferente locuirii. Într-un caz ideal, asemenea funcțiuni (comerț, învățământ etc,) ar fi accesibile într-un interval de timp de maxim 15 minute de mers pe jos.

Având parcele alungite cu teren arabil în partea posterioară, zonele de locuire din Nord-Est și Sud prezintă în continuare un caracter rural. În aceste zone se resimte nevoia de reconformare a profilului spațial funcțional prin ameliorarea accesibilității pietonale și inserția unor noi funcțiuni de interes public: scuaruri, alimentație publică, comerț de proximitate etc.

Fig. 5.7. Expresia spațială a tipologiilor de locuințe din Mun. Slatina

Sursa: http://primariaslatina.ro/images/strategie/SIDU_revizuit.pdf

Zona de locuințe colective este caracterizată în cea mai mare parte de construcții cu o înălțime de P+4-5 și de câteva fronturi în lungul străzilor A.I Cuza, Crișan, Ecaterina Teodoroiu și Pirmăverii, care ajung la P+10. Datorită amplasării în lungul culoarelor principale de circulație, aceste zone mixte au acces facil la majoritatea funcțiunilor de interes public și beneficiază de legături optime cu zonele care concentrează majoritatea locurilor de muncă. În ceea ce privește satisfacerea nevoilor locuitorilor, principala dificultate constă în disponibilitatea unor spații suficient de mari pentru a putea răspunde cererii de locuri de parcare. Astfel, datorită densitații ridicate a populației, cererea pentru locuri de parcare este foarte ridicată, motiv pentru care parcările ilegale blochează circulațiile secundare, îngreunând accesul la funcțiunile de interes public.

În consecință, ȋn zonele de locuire colectivă va fi nevoie de inserția unor parcaje supraetajate care să permită eliberarea și reconfigurarea treptată a spațiilor publice comunitare.

Zona rezidențială „L” este alcatuită preponderent din locuințe, atat individuale cu regim mic de înălțime situate pe un parcelar variat ca forme și dimensiuni, cât și colective și semicolective situate în ansambluri rezidențiale, existente sau propuse.

Datorită acestui lucru, zona rezidențială a fost subîmpărțită în subzone distincte, urmărind câteva criterii determinante:

criteriul topologic:

– situarea în raport cu zona centrală;

– central/ marginal;

– situarea în raport cu un element de cadru natural dominant criteriul morphologic.

tipologia sistemului parcelar:

– parcelar spontan puternic fragmentat cu loturi pentru locuinte individuale;

– parcelar creat prin operatiuni de sistematizare pentru locuinte colective in ansambluri rezidentiale inainte de 1989;

– parcelar creat prin lotizarea unui teren mai mare sau prin extinderea localității pe terenuri agricole.

tipologia sistemului stradală:

– trama stradală organică-ordonată rezultată din evoluția în timp a tesutului;

– trama stradală geometric ordonată în raport cu trasee prestabilite;

– trama stradală slab constituită în zonele periferice semi-urbane;

tipologia sistemului construit:

– regim de construire continuu;

– regim de construire discontinuu;

– înălțimea volumelor construite (mică – P-P+2 niveluri, medie P+3,4 niveluri, mare-peste P+4 niveluri);

– criteriul funcțional;

– locuințe individuale cu comert si servicii complementare.

Cele trei mari tipologii de parcelar pe care se dezvolta subzona L1 sunt:

a) parcelar constituit in zonele adiacente celei centrale si semicentrale, cu un caracter urban evident,

b) parcelar de factura agricola in zonele urbane periferice si in trupurile izolate de intravilan, necesitand o pregatire prealabila urbanizarii

c) parcelar dezvoltat in zonele cu riscuri de alunecari si terenuri improprii construirii.

Acestea au generat trei tipuri de utr-uri care au compus subzona L1, dupa cum urmeaza:

L1a – Locuinte individuale cu regim redus de inaltime (P-P+2 etaje) situate in tesut urban constituit, pe un parcelar ordonat-organic inafara perimetrelor de protecție, cu regim de construire continuu (înșiruit) sau discontinuu (cuplat, izolat); dezvoltate în timp prin refaceri succesive, acestea prezintă o diversitate de situații din punctul de vedere al calității și viabilității;

L1b – Locuințe individuale cu regim redus de inaltime (P-P+2 etaje) situate in tesut urban slab constituit sau pe terenuri agricole din intravilan, în afara perimetrelor de protecție, avand cu regim de construire posibil continuu (înșiruit) sau discontinuu (cuplat, izolat); dezvoltări de noi zone de locuit periferice, dar în limitele actualului intravilan, valorificând prioritar terenurile deja echipate edilitar; pentru zonele neechipate cu alimentare cu apă și canalizare se impune prin prezentul regulament obligativitatea realizării unor PUZ-uri pentru stabilirea tramei stradale, a dotărilor de utilitate publică, a spațiilor plantate aferente acetor arii.

De asemenea, pentru aceste dezvoltări în zone neechipate edilitar, se impune autorizarea echipării terenului și a străzilor, precum și recepția acestora înainte de emiterea autorizației de construire pentru imobilele respective.

L1c- Locuințe individuale cu regim redus de înălțime (P-P+2) în zone cu dificultăți hidrogeologice, în afara perimetrului de protecție pentru zone construite protejate, cu regim predominant discontinuu; se impune PUD cu studiu geotehnic preliminar pentru stabilirea cu exactitate a riscului de alunecare și inundație.

În zonele în care, prin studiile respective, se constată condiții foarte negative privind natura terenului și este prezent riscul de alunecări de teren și inundație, se impune interdicție de construire pe zonele afectate și relocarea acelor locuințe în alte zone ale orașului.

5.1.4. Spațiile cu funcție de transport din municipiul Slatina

Creșterea numărului de călători în perioada de vârf determină realizarea unor măsuri pentru îmbunătățirea atractivității folosirii transportului în comun.

Prin analiza numărului de utilizatori și numărul de autobuze ce accesează stațiile de transport în comun, se disting ca noduri importante de trafic stațiile: Catedrala, Romtelecom, Helios, ACR, Liceul Sportiv, Parc Hotel.

Reabilitarea stațiilor mai sus menționate prin lărgirea suprafeței, înlocuirea mobilierului urban și îmbunătățirea signalisticii reprezintă un prim punct de plecare în procesul de îmbunătățire a transportului în comun.

În vederea sporirii confortului călătorilor Stațiile Condor, Bloc ANL, Steaua necesită lucrări de modernizarea stației prin realizarea unei anveole pentru autobuze și un refugiu pentru pietoni.

O altă nevoie de dezvoltare a transportului în comun este identificată în cele trei zone industriale din proximitatea orașului, care nu beneficiază de servicii corespunzătoare de transport, neexistând încă un program de dezvoltare a traficului către aceste arii.

În condițiile în care Slatina asigură cel mai mare număr de locuri de muncă din județ, asigurarea unor servicii de transport eficiente în zona este esențială.

În acest sens, Municipiul Slatina poate crea o asociație cu comunele adiacente, urmând ca operatorii locali să se constituie într-o rețea de transport care să deservească întreaga regiune, realizând astfel un prim pas în consolidarea rolului Slatinei de centru regional.

În vederea îmbunatățirii sistemului de transport public, au fost analizate măsuri de creșterea legăturilor între centrul orașului și zonele periferice, precum: lărgirea stațiilor existente, realizarea de noi stații și rute de transport public, lucrări de modernizare a transportului în comun.

Stația Catedrala Stația Parc Hotel

Stația Arcului Stația Bloc ANL

Figura nr. 5.8. Spațiile cu funcție de transport din municipiul Slatina.

Sursa: Arhiva personală

5.1.5. Spațiile cultural-educaționale în municipiul Slatina

Cele mai vechi monumente istorice din municipiul Slatina sunt lăcașurile de cult, dar există și ansambluri urbane cu valoare istorică și culturală.

Mănăstirile aflate pe teritoriul municipiului sunt:

Clocociov (datează din vremea lui Neagoe Basarab; nou ctitor la 1594, Mihai Viteazul; este refăcută la 1645 de boierul Dinicu Buicescu);

Strehareți (își are legată întemeierea de numele episcopului de Buzău, Serafim, construcția a început în 1665 și a fost finalizată în 1672).

Biserici cu valoare de patrimoniu cultural-istoric: „Sfânta Treime” (1645, pictată în 1851); „Sf. Gheorghe” Ionașcu (1872-1877, pictură Tăttărăscu); „Sf. Împărați” (începută în sec. XVIII, rezidită 1793, pictură 1899); „Adormirea Maicii Domnului” (1736); „Sf. Ioan Botezãtorul” (1796); „Sf. Nicolae” din coastă (1700); „Sf. Nicolae” cimitir (1820-1821); „Sfinții Voievozi” (1802-1806; pictură 1831); „Nașterea Maicii Domnului” (1802); „Sf. Nicolae” (1937).

Clădirile din patrimoniul istoric al municipiului Slatina au o mare importanță ca parte integrantă a domeniului urbanistic. Acestea se află amplasate astfel: str. Lipscani; M. Eminescu (pe ambele fronturi), cu 81 imobile, construite în perioada 1860-1938, în stilurile clasic, romantic cu ecouri neogotice, neoromânesc, modernist, art nouveau, Art DECO, fie refaceri în mai multe epoci.

Numeroase imobile au spații comerciale la parter și locuințe la etaj, ca formă de proprietate dominând cea privată (persoane fizice).

În periaoda anilor 1780-1902 au fost construite, case monumente-istorice pe strãzile G. Poboran (3), Dinu Lipatti (18), Grãdiniței (6) și Frații Buzești (15).

În acest grupaj arhitectonic se disting Colegiul Radu Greceanu (1891), Muzeul Județean Olt (1887), Primăria Slatina (1905), Secția de Etnografie a Muzeului Județean Olt (sec. XIX), Protoieria Slatina (1902 Casa Caracostea), Casa Corpului Didactic (1899), fostul sediu al BNR (1908).

Imobilele monumente-istorice din centrul vechi al Slatinei necesitã lucrãri de protecție,

conservare și restaurare care, conform legii, cad în sarcina proprietarilor, care de obicei sunt persoane cu venituri mici (pensionari). În patrimoniul primãriei se aflã și următoarele monumente: podul peste râul Olt (1888-1891), construit de ing. Davidescu; primul pod de fier peste un râu intern românesc.

Pe lângă valoarea utilitară și estetică, podul reprezintă prima încercare de materializare autohtonă a arhitecturii metalului, lansată cu prilejul expoziției internaționale de la Paris în 1889; monumentul „Ecaterina Teodoroiu”, realizat în 1925 de sculptorul D. Mățăoanu; obeliscul „Slatina 600”, realizat în anul 1968 de sculptorul Ion Irimescu.

5.2. Nivelul de dotare urbană în municipiul Slatina

5.2.1. Trama stradala a Mmunicipiului Slatina

Orașul Slatina se dezvoltă pe baza unei trame stradale formate din trei artere majore ( strada Crișan, bulevardul. A.I. Cuza, și strada Oituz) care converg către singura trecere majoră peste râul Olt. Sub forma unui evantai, trama stradală majoră, este completată pe direcția N-S cu o arteră inelară (strada Cireașov), cuplul de străzi pe sens unic strada Primăverii – strada Libertății și strada Tudor Vladimirescu, care reprezintă continuarea DJ 546.

Orașele din regiune și conexiunile cu cartierele periferice se realizează prin:

strada Oituz, continuată cu DN 65, face legătura cu Sărăcești, Sat Nou și Cireașov, asigurând conexiunea cu Pitești (Est) și Craiova (Vest);

– Bulevardul A.I. Cuza este continuat de DJ 546 și face legătura cu Turnu Măgurele (Sud);

Strada Tudor Vladimirescu este continuată tot de DJ 546 și face legătura cu o suită de așezări din partea de Nord (Proaspeți, Linia din Vale, Curtișoara etc.).

Încărcările principale pe trama stradală sunt motivate de relația între principalii generatori de trafic grupați în patru tipuri de macrozone:

1. platformele industriale;

2. zonele mixte producție/comerț/servicii cu o densitate scăzută;

3. zonele mixte cu o densitate ridicată a locuirii și a obiectivelor de interes public;

4. zonele rezidențiale cu o densitate scăzută.

Fig. 5.9. Starea infrastructurii rutiere în Municipiul Slatina

Sursa: http://primariaslatina.ro/images/strategie/SIDU_revizuit.pdf

Rețeaua de străzi însumează 178 de artere, în lungime de 140 km, din care au fost modernizate cu beton și cu asfalt 111 km. Total nemodernizate au mai rãmas 9 km de străzi, însă multe altele necesitã lucrări de reparare.

Figura nr. 5.10. Străzi din municipiul Slatina

Sursa:Arhivă personală

Rețeaua are o structură radial-inelară:

– Pe direcția radială sunt străzile principale, de lungimi mari. Traseul preia în prezent majoritatea traficului de deplasare la muncă (spre zona industrială din nord-est), deplasarea în weekend, transportul în comun și de tranzit ușor.

Alternativa de ocolire a centrului este strada Oituz, care poate prelua traficul de tranzit, o parte a transportului în comun și o parte din deplasarea la muncă.

– Pe direcția inelară s-au creat străzi care să lege între ele radialele, evitând centrul și chiar orașul, datorită traficului intens și a celui de mare tonaj.

5.2.2. Rețeaua de gaze în municipiul Slatina

Operatorul de gaze din Municipiul Slatina este GDF SUEZ ENERGY ROMANIA, SC DISTRIGAZ SUD RETELE SRL, Direcția Regională Vest de Distribuție, Punct de lucru Craiova, Sector gaze Olt – str. Textilistului nr. 8 B SLATINA.

Conform datelor furnizate de operatorul de gaze, numǎrul consumatorilor urbani racordați în anul 2009 a fost de 27 118, debitul instalat fiind de circa 15.000 m3/h, gradul de contorizare fiind de 100%.

Scăderea continuă a cantităților de energie termică livrată de către SACET a fost însoțită de un consum aproximativ constant de gaze naturale pentru uz casnic, proporția din consumul total variind între 10 și 20%.

Tendința de stabilizare a consumului anual de gaze naturale în perioada 2001-2008 la circa 20.000 – 22.000 mii m3/an reflectǎ în primul rând faptul cǎ toți consumatorii alimentați din fostul SACET și-au montat microcentrale termice de apartament (la locuințe) sau centrale termice proprii (la consumatorii din clǎdirile sau spațiile de utilitate publicǎ), precum și faptul cǎ și ceilalți consumatori casnici s-au racordat aproape în totalitate la rețelele de gaze naturale, numărul locuințelor alimentate fiind aproximativ constant.

Variațiile consumului anual de gaze naturale sunt provocate de variațiile temperaturii medii a iernilor.

Se remarcă la utilizatorii finali o grijă sporită pentru un consum rațional produsǎ, în primul rând, de creșterea prețului gazelor și care se materializează printr-o cât mai corectă adaptare la temperaturile exterioare, la orarul de locuire efectivă în locuințele, respectiv camerele încǎlzite, dar și prin montarea unor echipamente cu randament cât mai ridicat și funcționare automatizată.

Alimentarea cu gaze naturale a Municipiului Slatina se face prin intermediul a 3 conducte de transport de înaltă presiune:

Doba (jud. Olt) – Slatina DN 250 mm (Ø 10”)

Mogoșești (jud. Olt) – Slatina fir I DN 200 mm (Ø 8”)

Mogoșești (jud. Olt) – Slatina fir II DN 250 mm (Ø 10”)

Aceste conducte sunt racordate la conductele magistrale de transport Țicleni – București DN 500 mm3.

Conductele de alimentare a Municipiului Slatina au drept punct final Stația de reglare măsurare predare SRMP Slatina, amplasată în zona de nord est a municipiului, pe str. Pitești.

Din SRMP se ramificǎ o conductǎ de înaltă presiune: DN 400 mm (Ø 16”) care alimenteazǎ SRM ALPROM SLATINA prin intermediul unei SRM proprii.

Totodată, din SRMP pleacă o conductă din oțel preizolată DN 400 mm medie presiune din care se ramifică conducte de repartiție de medie presiune care alimentează Stațiile de reglare de sector:

SRS Pitești (str. Pitești nr. 116) – capacitate 35.000 m3/h

SRS Vǎilor (str. Vǎilor) – capacitate 12.500 m3/h

SRS Drăgănești (pe str. Drăgănești) – capacitate 2.537 m3/h

Din aceste SRS care sunt alimentați prin rețeaua de distribuție de redusă presiune consumatorii urbani și dotările aferente din municipiu.

Din zona SRS Drǎgǎnești pleacǎ conducte de repartiție de medie presiune spre SC ZEYNO SRL și Abator și, de semenea, spre TMK ARTROM (Fabrica de țevi).

La conductele de repartiție de medie presiune mai sunt racordate stațiile de reglare măsurare SRM medie – redusǎ presiune pentru consumatorii industriali: SRM SLATEX (pe str. Crișan), SRM ELECTROCARBON.

În prezent, nu sunt alimentați cu gaze naturale consumatorii din cartierele Recea și Strehareț, cei din Satul Nou, precum și cei de pe strǎzile Poieni, Viorelelor, Zambilelor, Vulturului, Abatorului, Oituz, Agricultorului, Alice Botez.

Pe strada Recea și, în continuare, strada Depozitelor este propusǎ amplasarea unei conducte de medie presiune cu alimentare din zona SRS Drǎgǎnești și unei SRS în zona SC ANCORAD OLTENIA.

Prin reducerea sau încetarea activitǎții unor mari consumatori industriali, precum și prin retehnologizarea acestei categorii de consumatori (în paralel cu montarea unor echipamente consumatoare de gaze naturale cu randament ridicat, cu funcționare automatizatǎ și grad redus de poluare) s-a înregistrat o reducere a consumului total, creându-se astfel un disponibil pentru noii consumatori din zone de dezvoltare industrialǎ, de servicii și/sau depozitare, precum și pentru consumatorii casnici și cei aferenți clǎdirilor de utilitate publicǎ.

Existǎ astfel disponibil în capacitatea instalatǎ pentru preluarea noilor consumatori din zonele în care nu sunt montate conductele aferente distribuției de gaze naturale, precum și în cele de dezvoltare a municipiului.

Conductele de distribuție aferente rețelei de gaze de presiune redusǎ, acestea sunt amplasate pe aproape toate străzile din municipiu, fiind alimentați consumatorii din casele individuale, consumatorii din clădirile condominiale (în totalitate pentru prepararea hranei, iar cei debranșați de la termoficare și pentru încălzire și preparare apei calde menajere), iar consumatorii industriali pentru încălzire, prepararea apǎ caldǎ menajerǎ și utilizări tehnologice.

Conductele de presiune redusǎ având diametrul 50-400 mm sunt amplasate pe spațiile publice, atât pe arterele de circulație (carosabil, trotuare), cât și în zona spațiilor verzi dintre blocuri. Lucrǎrile de înlocuire a conductelor din oțel se desfǎșoarǎ permament, înlocuindu-se în primul rând conductele care au durata de viațǎ expiratǎ și apoi cele din zonele unde apar noi consumatori și în care este depǎșitǎ capacitatea rețelei.

Zonele principale în care trebuie înlocuite conductele din oțel cu cele din polietilenǎ de înaltǎ densitate (PEID) sunt Vǎilor, Cuza Vodǎ, Tunari.

Este important de remarcat cǎ prin montarea conductelor din PEID crește foarte mult viteza de montare, precum și siguranța în funcționare (prin micșorarea numǎrului de îmbinǎri) și, de asemenea, se dezafecteazǎ traseele în care rǎdǎcinile arborilor deterioreazǎ conductele.

Adâncimea de montare a conductelor este de minim 0,9 m de la suprafața terenului (carosabilului) la generatoarea superioarǎ.

Posibilitatea utilizării gazelor naturale, combustibil cu putere calorifică ridicată, ușor de adus la punctele de consum, care nu necesită depozitare și nici nu creează deșeuri care trebuie stocate și apoi evacuate.

De asemenea, posibilitatea contorizării unitare a consumului de combustibil pentru încălzire, prepararea apei calde menajere, prepararea hranei și utilizări tehnologice, precum și posibilitatea reglării simple a gradului de confort dorit, inclusiv prin adoptarea unui program de funcționare în concordanță cu utilizatorii fiecărui apartament, au condus la o debranșarea totală de la SACET, toate apartamentele din blocuri fiind în prezent alimentate de la microcentrale termice de apartament.

Încălzirea individuală în cadrul blocurilor de locuințe are avantajele și dezavantajele ei, fiecare investitor și utilizator având preocuparea de a maximiza aspectele pozitive și de a le minimiza pe cele negative.

Trebuie totuși subliniat că proiectarea blocurilor condominiale de locuințe s-a făcut pornindu-se de la premisa că acestea funcționează ca un tot unitar, pierderile de căldură fiind calculate numai spre exterior, nu și între apartamente.

La consumatori, prin montarea tâmplǎriei cu geam tip termopan, trebuie montate detectoare de CH4 care acționeazǎ asupra robinetului de închidere (electroventil) a conductei de alimentare cu gaze naturale a aparatelor consumatoare.

În prezent, o disfuncționalitate care se manifestă constă în faptul că, în cazul conductelor amplasate aparent pe pereții blocurilor, în momentul izolării termice a fațadelor și al îngroșării zidurilor cu circa 10 cm polistiren, este necesară fie depărtarea conductelor de pereții blocurilor cu montarea conductelor prin intermediul unor brățări mai lungi și mai rezistente, fie prin lăsarea unui șliț în izolația de polistiren cu lucrările aferente de protecție a secțiunii izolației termice și cu un eventual risc de apariție a condensului în zona neizolată.

5.2.3. Rețeaua de energie electrică, termică și cu gaze naturale în municipiul Slatina

Municipiul Slatina este alimentat cu energie electrică din Sistemul Energetic Național (SEN). Alimentarea este asigurată din stația de transformare de sistem Slatina 400 / 220 / 110 / 20 kV, stația de transformare Grădiștea 220 / 110 / 20 kV și stațiile Curtișoara și Milcov 110 / 20 kV. Aceste stații sunt interconectate cu microhidrocentralele de pe râul Olt din localitățile Moșteni, Slătioara, Frunzaru.

În prezent, în România alimentarea cu energie termică este din ce în ce mai interdependentă de alimentarea cu gaze naturale, aceastǎ interdependențǎ fiind evidențiată de creșterea numărului consumatorilor de gaze naturale, precum și de amplificarea sistemelor de transport și distribuție, dar și de reducerea, în unele cazuri până la desființare, a sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET).

Utilizarea gazelor naturale conduce, pe lângǎ avantajele certe ale comoditǎții utilizǎrii acestui combustibil, și la obligativitatea folosirii raționale a acestuia prin utilizarea unor echipamente cu randament ridicat, cu funcționare automatizatǎ și sigurǎ, precum și cu eficiențǎ și responsabilitate din partea utilizatorilor finali.

Conform datelor I.N.S. între anii 2006-2015, cantitatea totală de energie termică distribuită din sursele centralizate (SACET) în Municipiul Slatina a avut următoarele valori:

Din anul 2008 sistemul de alimentare centralizatǎ cu energie termicǎ (SACET) din cele 2 surse: ALRO Slatina și ALPROM Slatina și-a încetat activitatea, locatarii apartamentelor montându-și microcentrale termice murale, iar clǎdirile de utilitate publicǎ centrale termice proprii, funcționând pe gaze naturale.

Principalele cauze ale acestei modificǎri majore în viața municipiului sunt:

Posibilitatea utilizării gazelor naturale, combustibil cu putere calorifică ridicată, ușor de adus la punctul de consum, care nu necesită depozitare și nici nu creează deșeuri care trebuie stocate și apoi evacuate

Posibilitatea contorizării unitare a consumului de combustibil pentru încălzire, prepararea apei calde menajere, prepararea hranei și unele utilizări tehnologice.

Posibilitatea preparării apei calde menajere conform dorinței utilizatorului.

Posibilitatea reglării simple a gradului de confort dorit (temperatura ambiantǎ), inclusiv prin adoptarea unui program de funcționare în concordanță cu utilizatorii fiecărui apartament.

Pierderile mari de pe rețele și la transferul termic în schimbătoarele de căldură tip ICMA-IPB care au condus la creșterea prețului de livrare a Gcal la utilizatorii finali, pierderi cauzate inclusiv de debitele mari de fluide vehiculate, care nu mai erau în concordanță cu debitele de energie termică cerutǎ la nivelul utilizatorilor finali.

Lipsa unei izolări termice corespunzătoare a anvelopei (opace și transparente) a clădirilor, ceea ce conduce la diferențe mari de temperatură și, deci, de confort între apartamente, din cauza modului diferit de încălzire; trebuie subliniat că proiectarea blocurilor condominiale de locuințe s-a făcut pornindu-se de la premisa că acestea funcționează ca un tot unitar, pierderile de căldură fiind calculate numai spre exterior, nu și între apartamente.

În perioada 20019- 2015, lungimea conductelor de distribuție, în ceea ce privește rețeaua de gaze naturale, a cunoscut o creștere, fapt justificat de încetarea activității sistemului centralizat cu energie termică. În anul 2008, INSSE a înregistrat o creștere de la 106,3 km la 118,5 km în anul 2015, o creștere așadar cu 11,47%.

Începând cu anul 2009, cantitatea de gaze naturale distribuită, conform INSSE, a cunoscut o creștere de 72.275 mc, din care 21.344 mc pentru uz casnic, până în anul 2014, când înregistra un consum total de 86.543 mc (creștere așadar cu 19,74%), din care 18.586 mc pentru uz casnic. De remarcat este însă faptul că în această perioadă, cantitatea de gaze naturale destinată consumului de gaze naturale a scăzut cu 12,92% din anul 2009 în 2014.

Operatorul de gaze din Municipiul Slatina este GDF SUEZ ENERGY ROMANIA, SC DISTRIGAZ SUD RETELE SRL, Direcția Regională Vest de Distribuție, Punct de lucru Craiova, Sector gaze Olt – str. Textilistului nr. 8 B SLATINA

5.2.4. Managementul apei în municipiul Slatina

În urma analizelor efectuate asupra principalelor elemente ale calității apelor de suprafață se mai constată următoarele:

influența apelor uzate evacuate asupra cursurilor de apă este în ușoară creștere față de anul 2001, volumele și cantitatile evacuate sunt mult diminuate, datorită scăderii producției industriale a societăților potențial poluatoare;

referitor la funcționarea stațiilor de epurare se poate aprecia că dintr-un total de 7 instalații de epurare din industria metalurgică, 6 au avut o funcționare corespunzătoare;

stațiile de epurare ale societăților de gospodărire comunală (3) au avut o funcționare necorespunzătoare.

Activitatea de control și supraveghere privind calitatea apelor subterane le revine D.S.P.,S.G.A. precum și utilizatorilor de apă din județ.

În județul Olt sunt monitorizate un număr de 71 foraje de mică și medie adâncime, aferente unui număr de 31 stații hidrogeologice, la care se fac observații privind variația nivelurilor apelor subterane. În cadrul acestora la un număr de 22 foraje se urmărește evoluția calității apelor subterane.

Privind variația nivelurilor apelor subterane, analizând graficele de niveluri lunare și anuale, se constată un regim activ de variații caracterizat prin amplitudini semnificative și de scurtă durată, influențat de regimul apelor de suprafață, irigații, canale etc.

În ceea ce privește calitatea apelor subterane, se constată o depășire a indicatorilor conform STAS 1342 /91 după cum urmează:

pH-ul are valori cuprinse între 7,5 – 8,3 ceea ce dă o alcalinitate mare apelor subterane și este predominant la forajele F4, F6 Piatra-Sat, F5, F6, F7 Osica de Sus, F2, F5, Stoenești-Dăneasa, F6 Beciu-Plăviceni, F5 Izbiceni-Pleasov, F2 Ghercești;

duritatea totală (grade germane) depășește cu mult limita admisă având valori cuprinse între 20-30 grd. G la forajele enumerate mai sus și chiar mai mari, exemplu F6 Izbiceni – 44,88 grd G, F1 Ghercești – 48,58 grd G;

amoniu are valoare foarte mare depășind chiar și limita la valoarea admisă la excepțional (0,5-2,38) la aproape toate forajele cu mici excepții, valoarea situându-se la valoarea admisă de STAS F6 Piatra, F1 Caracal; 10

azotiții se încadrează în valorile admise de STAS;

azotații predomină doar la câteva foraje (F5, F6 Stoenești-Dăneasa, F6 Izbiceni, F1, F2 Ghercești) și are valori aproape de maxima admisă de STAS 1342/91.

Pentru B.H. Vedea au fost analizate un nr. de 4 foraje situate în localitățile Alimănești, Ciurești, Olteanca și Piatra iar din determinările fizico-chimice făcute asupra probelor prelevate au dus la concluzia că nici aceste foraje nu corespund din punct de vedere al potabilității STAS 1342/91 (depășiri ale indicatorilor: duritate, CCOMn, Mg, amoniu, azotati, azotiti, fosfor total).

În concluzie din analiza datelor de mai sus se constată o prezență mare a componentelor pe bază de azot, alcalinitate și duritate mare, analiză care conduce la ideea că aceste ape subterane din forajele studiate nu se încadrează în limitele de potabilitate admise de STAS 1324.

Municipiul Slatina este alimentat cu apă furnizată de un nr. de 158 de puțuri de medie și mare adâncime, situate pe ambele maluri ale Oltului. Apa extrasă ajunge în cele 2 stații de repompare Salcia și Treapta I, iar de aici la stațiile de pompare Treapta II Grădiște și Oituz, de unde este distribuită în rețea și la consumatori.

Analiza bacteriologică a apei distribuite se face conform STAS 3001/91 în cadrul programului de control permanent și cuprinde: determinarea numărului de coliformi totali, coliformi fecali și streptococi fecali.

Fig. 5.11. Localizarea spațială a străzilor care nu au alimentare cu apă, canalizare sau nicuna dintre aceste rețele

Sursa: http://primariaslatina.ro/images/strategie/SIDU_revizuit.pdf

Numărul de probe recoltate și amplasarea punctelor de recoltare se face de comun acord cu D.S.P. Olt și anume: stații de pompare, capete de rețea, zone cu aglomerare urbană mare (piețe, gări, școli). În urma dezinfecției apelor de suprafață potabile nu se obțin subproduse, nu se efectuează nitrați din apa distribuită iar zone critice sub aspectul poluării apelor subterane nu există.

Poluanții principali care afectează calitatea apelor uzate evacuate sunt:

fluorul provenit de la secția de defluorizare și de pe platformă prin antrenarea pulberilor de către apele pluviale;

suspensiile;

uleiurile minerale ca urmare a antrenării eventualelor scurgeri de pe platformă în rețeaua de canalizare.

Volumele totale de ape uzate evacuate în cursul anului 2002 de agenții economici au fost de 20.530 mil mc din care pe activități repartizarea a fost astfel:

industria metalurgică – 5.372 mil. m3;

industria construcțiilor metalice și a produselor din metal – 0,012 mil. m3;

gospodărie orășenească – 14,971 mil. m3;

industria altor mijloace de transport – 0,017 mil. m3;

transporturi terestre – 0,158 mil. m3,

Se înregistrează depășiri ale valorilor admise, excepțional la indicatorii chimici de potabilitate (Slatina, Balș) cât și la indicatorii bacteriologici (Scornicești) motiv pentru care Direcția de Supraveghere a Sănătății Populației nu-și mai asumă responsabilitatea declarării apei furnizate în zonele menționate, ca apă potabilă.

5.2.5. Sănătatea, educația și cultura în municipiul Slatina

Sănătatea populației se realizează printr-un sistem integrat de servicii medicale oferite de

Asistența medicală primară, ambulatorie de specialitate și Spitalul Județean Slatina, care asigură servicii medicale preventive, curative, de urgență, de recuperare și paliative, precum și pre, intra și postnatale.

Asistența medicalã primară

În municipiul Slatina funcționează 34 cabinete medicale individuale de medicină generală și 15 cabinete stomatologice.

Medicii din cadrul acestor cabinete asigură servicii tuturor asiguraților înscriși pe liste. Aceste cabinete au contract cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Olt, asigurând pachetul minimal de servicii medicale. De asemenea, eliberează rețete asiguraților în regim gratuit și compensat.

Asistența medicală primară include și activitatea cabinetelor școlare. În municipiul Slatina existã 11 cabinete școlare în care funcționeazã 13 medici și care deservesc câte 3 obiective (grãdinițe, școli, facultăți).

Inspecția Sanitară de Stat

Prin activitatea desfășuratã asigură controlul în unități de alimentație, de utilitate publicã, sanitare, de învățământ și industriale. Acolo unde este cazul se aplică sancțiuni contravenționale și se suspendă temporar activitatea.

Departamentul rãspunde la sesizările și reclamațiile venite din partea cetățenilor și efectuează și acțiuni comune cu alte organisme de inspecție: Direcția Sanitar Veterinar, Oficiul Județean de Protecția Consumatorului, Garda Financiară, Poliția Economică.

Implementate în anul 1996, Programele Naționale de Sănătate au suferit mai multe schimbări, atât ca număr, conținut sau formã, cât ți ca tip al instituțiilor implicate în derularea lor.

Aceste programe sunt :

PN1 Program comunitar de sănătate publică: supravegherea și controlul bolilor transmisibile,

Infecțiilor HIV-SIDA, tuberculozei; evaluarea stării de sănătate și a factorilor de risc; promovarea educației pentru sănătate; hematologie și sănătate post-transfuzională.

PN2 Program de prevenire și control a bolilor netransmisibile: prevenție și control în

patologia oncologică; revenție și control în diabet și alte boli de nutriție; prevenție în patologia nefrologică și dializă; prevenție și control a hemofiliei și talasemiei; prevenție în patologia endocrină; prevenție în traumatologie și ortopedie; reabilitarea serviciilor de urgență prespitalicească.

PN3 Program de sănătate a copilului și familiei: acordarea gratuită de lapte praf (Lactovit) pentru sugarii 0-1 an; profilaxia rahitismului la copii și gravide prin administrare gratuită de Fe Haussman și Maltofer; profilaxia rahitismului la copii prin administrare de Vigantol.

PN4 Program de reforma Politici de sănătate și administrație sanitară

Activitatea acestor programe se materializează în principal prin achiziționarea de medicamente, vaccinuri, materiale sanitare specifice ce se vor acorda gratuit în spital și ambulatoriu bolnavilor cu boli infecțioase, TBC, HIV, SIDA și celor cu boli cronice, bolnavi care fac parte din segmentul de populație defavorizată: mediul rural, persoane neasistate etc.

Asistența medicală ambulatorie

Ambulatoriul de specialitate Slatina este situat în incinta Spitalului Județean și asigură asistență pentru toate specialitățile medicale.

Spitalul Județean Slatina, singura instituție medicalã care deservește populația județului, are o capacitate de 1430 de paturi.

În urma analizei activității desfășurate în instituțiile medicale din municipiul Slatina în ultimii patru ani precum și a indicatorilor specifici (numãr de paturi, durata de spitalizare, rulajul bolnavilor, cheltuieli de medicamente pentru fiecare secție existentã a spitalului), comisia Ministerului Sănătății și Familiei a propus unele modificări de structură la nivelul Spitalului Județean, constând în reducerea numărului de paturi.

Învățământul superior

Învățământul superior a înregistrat, în ultimii ani, o puternicã ascensiune, concretizatã printr-o diversificare a ofertei educaționale și o creștere a numărului de studenți.

Acesta se desfășoară în baza unor convenții încheiate între universități și diferite organizații și instituții din Slatina.

Învățământul superior economic este derulat de Academia de Științe Economice București, în colaborare cu Școala Română de Afaceri Slatina, având urmãtoarele facultãți:

Management (5 ani), cu un număr de 194 studenți; Contabilitate și Informatică de Gestiune (5 ani), 296 studenți; Finanțe, Asigurări, Bãnci și Burse de Valori (5 ani ) 296 studenți.

Tot în colaborare cu Școala Română de Afaceri Slatina, se desfășoară învățământul superior juridic de cãtre Universitatea „Constantin Brâncoveanu” Târgu Jiu.

Facultatea de Administrație Publică Locală.

Recunoașterea de care se bucurã Școala Slătineană de agricultură, cu vechi tradiții, precum și investițiile realizate pentru modernizarea bazei materiale, au influențat pozitiv hotărârea de a înființa în municipiu învățământul superior agricol, inițiat de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Bucurețti, în colaborare cu Colegiul Național Carol I din Slatina.

În ceea ce privește învățământul de scurtă durată, în baza colaborării dintre Universitatea din Pitești și Inspectoratul Școlar Județean Olt, în Slatina, un număr de 50 de studenți frecventau cursurile Facultății de Institutori pentru limba engleză, iar 50 ale Facultății de informatică.

În Slatina funcționează 45 unități școlare, din care 25 de învățământ preprimar, 10 învățământ primar și gimnazial, 3 grupuri școlare, 5 colegii, un liceu sportiv și o școalã postlicealã.

Educația informală

Inspectoratul Școlar Județean Olt a derulat, în unitățile de învățământ din municipiul Slatina, o serie de programe în conformitate cu noile tendințe ale educației.

Dintre acestea amintim: proiectul de combatere a abandonului școlar și a absenteismului, desfășurat în 19 unități școlare; proiectul de combatere a consumului de droguri și a traficului de ființe umane (21 unități școlare); proiectul de mediu (în 25 unități școlare); proiectul de educație pentru sănătate (în 15 unități școlare); proiectul de educație pentru drepturile omului (în 2 unități școlare) și programul de orientare școlarã și profesională desfășurat în 17 unități școlare.

După absolvirea studiilor preuniversitare, tinerii în căutarea unui loc de muncă pot urma cursuri de calificare și recalificare (în domenii în care există cerere pe piața muncii), organizate de instituții de stat sau firme specializate.

Învățământul privat

Învățământul de tip privat este reprezentat de o grădiniță, un liceu și două școli postliceale. Baza materială și dotările demonstrează că acest tip de învățământ reprezintă o alternativă viabilă în plan educativ.

Cultura

Teatrul „Eugen Ionescu”, înființat în anul 1998 de către Consiliul Local Slatina, funcționează în cadrul Centrului Cultural „Eugen Ionescu”, alături de fanfara municipiului și corul „Millennium”.

Atât teatrul, cât și Centrul cultural poartă numele scriitorului francez de origine română Eugen Ionescu, născut la Slatina la 13/26 noiembrie 1909. Personalitate de marcă și creator al teatrului absurdului, acesta s-a impus lumii prin artă teatrală, poezie, memorialistică și o atitudine anticomunistă.

Casa de Cultură a Tineretului (Fundația pentru Tineret) beneficiază de o sală de spectacole cu o capacitate de 400 locuri, birouri și săli în care pot fi desfășurate diferite activități. Pe lângă Fundația pentru Tineret funcționează trupe de dans modern și „break dance”, formații de artiști locali etc.

Casa de Culturã a Sindicatelor are o sală cu capacitatea de 700 de locuri și alte săli și anexe folosite pentru activitățile proprii sau închiriate în vederea autofinanțării. Pe lângã Casa de Cultură a Sindicatelor s-au înființat trupe de dans, formații de artiști locali etc.

Muzeul Județean Olt, fondat în 1952, se aflã în fostul Palat administrativ și prezintă un patrimoniu bogat de colecții, valorificat în trei secții: arheologie-istorie, artă modernă și contemporană, etnografie.

Cele peste 25 000 de exponate (documente și obiecte colecționate timp de 8 decenii) sunt specifice pentru cultura și civilizația Oltului, multe fiind unicate, aparținând patrimoniului național cultural.

Fostul Palat Administrativ (monument istoric, tipic arhitecturii urbane slătinene) construit în 1887, restaurat și organizat, are deschise publicului secțiile de artă, de istorie și cultură, expunând într-o manieră modernă de la mărturii originale ce ilustreazã specificul și evoluția localității de-a lungul vremurilor, la colecții de picturi, desene și ilustrații aparținând unor artiști români reprezentativi: Octav Băncilă, Alexandru Ciucurencu, Dumitru Ghiață, Henri Catargi, Ion Popescu-Negreni, Spiru Vergulescu, Nicolae Truță, Ion Pacea și mulți alții.

Secția de etnografie deține colecții structurate pe domenii: obiceiuri, ceramică, textile, țesături, metale, lemn, port popular; de remarcat sunt cojoacele de Vădastra, renumitele scoarțe oltenești, colecția de ceramică (de Oboga, Corbeni și Româna) și colecția de ouă încondeiate din Oboga.

Biblioteca Județeană „Ion Minulescu” dispune de un fond de peste 220 000 unități bibliotecă (volume cărți, cotidiene, săptămânale, Monitoare Oficiale, coduri de legi, discuri, CD-ROM-uri, filme artistice și documentare, manuale pentru învățarea limbilor străine etc.).

Această instituție deservește întreaga populație din Slatina. Numărul cititorilor se ridică la un procent de 12% din populația municipiului, cifra fiind compatibilă cu cerințele Comunității Europene (5-10%), referitor la populație.

CONCLUZII

După studierea principalelor aspecte, după selectarea datelor, sistematizarea lor, dar și cercetarea de teren și investigarea prin chestionar am ajuns la o imagine de ansamblu a municipiului Slatina, din perspectiva propusă.

În realizarea piramidei vârstelor s-a folosit ca indicator structura populației în funcție de vîrsta și sexe, iar datele au fost luate din Fișa localității municipiului Slatina.

În urma studiului am ajuns la niște concluzii legate de factorii care relaționează, determinând specificul municipiului analizat.

Așezarea geografică a municipiului Slatina se limitează sectorului de vale a râului Olt cu dezvoltarea pe dreapta a acestuia și se delimitează la nord cu prelungirile sudice ale marii unități cunoscută în literatura de specialitate podișul Piemontul Getic și anume, prin subdiviziunile acestuia de est prin Dealurile Oltețului, la nord Platforma Cotmeana, la vest parte din Câmpia Boianului.

Clima municipiului Slatina aparține tipului temperat–continental, datorită poziției pe care o ocupă în sud-vestul țării. Din partea nordică a județului, prin configurația reliefului, clima are o nuanță mai umedă, în partea sudică fiind mai aridă.

Solurile municipiului Slatina se împart în mai multe unități zonale și intrazonale, care constituie potențialul pedologic, valorificat ca bază de dezvoltare a biocenozelor și a culturilor agricole în raport cu condițiile de mediu.

Vegetația municipiului Slatina se încadrează în două mari unități vegetale: zona forestieră situată în nord și zona de stepă și de pășuni în sud, limita lor putându-se urmări în general pe meridianul orașului Caracal.

În anul 2002 au fost efectuate verificări în toate ariile protejate. În urma acestor controale au fost stabilite măsuri de a mări gradul de conștientizare a publicului prin amplasarea de panouri informative, de a nu executa anumite lucrări de întreținere fără avizul Academiei Române.

Studiile hidrogeologice privind alimentarea cu apă a municipiului Slatina au evidențiat orizonturi acvifere între adâncimile 1,5-200 m.

Studiul populației este un factor de primă importanță în analizarea evoluției peisajului geografic și social al unei localități.

În cadrul municipiului Slatina natalitatea evoluează sub influența modernizării comportamentului demografic, acesta presupune reducerea și stabilizarea natalității la un nivel redus, astfel numărului mediu de copii pe familie scade, iar vârsta primei nașteri la femei crește.

Municipiul Slatina a fost afectat de fenomenul migrației. Dacă până în anul 2002 numărul celor plecați a fost discontinu, după acest an, deschiderea spre Uniunea Europeana a facilitate opțiunea locuitorilor de a pleca pentru muncă în statele mai dezvoltate.

Bilanțul migrator ne arată că între anii 1992 și 1995 avem valori pozitive, iar din anul 2000 și până ân prezent avem valorii negative, ceea ce ne arată ca migrația alături de un bilanț natural negative contribuie la diminuarea populației acestui oraș, fenomen specific mai ales orașelor mici, și celei din mediul rural.

În municipiul Slatina, ponderera cea mai mare a locuitorilor este reprezentată de români, care sunt în proportie de 85%, cu o minoritate de romi  de aproximativ 6%.

Un impact negativ a fost lipsa unor măsuri de protecția mediului, neglijate ani îndelungați sub presiunea cerințelor economice. La asta se adaugă lipsa unor preocupări privind educația și formarea unor cunoștințe economice în rândul populației și al conducătorilor unităților economice

În municipiul Slatina există o stație automată de monitorizare a calității aerului, stație de tip industrial, ce a măsurat automat următorii parametrii: dioxid de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, ozon, pulberi în suspensie (PM10), dar și o serie de parametri meteo: precipitații, viteză vânt, direcție vânt, presiune, umiditate, temperatură.

Conform analizelor Companiei de Apă Olt, orașul corespunde parametrilor calitativi, conform analizelor calitatea apei furnizată prin intermediul sistemului de alimentare cu apă a orașului.

Din punct de vedere teoretic, nu există pericol ca apă să fie afectată de poluanții de suprafață deoarece aprovizionarea cu apă a municipiului Slatina se face în principal din puțuri de adâncime medie și mare. Totuși, există probleme cu anumite puțuri care au un conținut ridicat de amoniu, periculos pentru sănătatea umană.

În prezent, conform statisticilor disponibile, în Slatina sunt aproximativ 11 mp de spațiu verde per locuitor, mult sub media europeană și de aceea programul de „înverzire” trebuie să continue, mai ales pentru a contracara efectele poluării industriale și pentru a îmbunătăți imaginea orașului.

În prezent, bolnavii înregistrați reprezintă cazuri cronice, vechi de cel puțin 14 ani. O mare parte a bolilor înregistrate s-au datorat unei igiene necorespunzătoare și unui nivel scăzut de sanitație: boli digestive, hepatită tip A, leptospiroză.

Groapa de gunoi a orașului nu este conformă standardelor europene și reprezintă un pericol pentru mediul înconjurător și pentru sănătatea populației.

Garda de mediu a semnalat acest fapt, iar Primăria va fi nevoită să construiască un nou spațiu de depozitare a deșeurilor (în prezent Primăria a contestat în justiție decizia de sistare a depozitării).

Pentru dezvoltarea compactă a orașului este necesară reconsiderarea, sau recuperarea acestor suprafete de teren și folosirea lor în scopul asigurării necesarului de funcțiuni.

Chiar dacă activitatea economică a municipiului Slatina s-a diversificat în ultimii 10 ani, cea mai importantã ramură generatoare de valoare adăugată rãmâne industria, care la nivelul anului 2016 a generat o cifrã de afaceri de 16.801.468.229 mii lei.

Slatina beneficiazã de o suprafațã restrânsã de spații verzi, acestea existând în special în jurul blocurilor. De asemenea, mai existã un parc pe strada Pitești în suprafațã de 2,5 ha, parcul din centrul vechi al orașului în suprafață de 0,3 ha și parcul din Aleea Oltului în suprafațã de 1,7 ha.

În vederea îmbunatățirii sistemului de transport public, au fost analizate măsuri de creșterea legăturilor între centrul orașului și zonele periferice, precum: lărgirea stațiilor existente, realizarea de noi stații și rute de transport public, lucrări de modernizare a transportului în comun

Operatorul de gaze din Municipiul Slatina este GDF SUEZ ENERGY ROMANIA, SC DISTRIGAZ SUD RETELE SRL, Direcția Regională Vest de Distribuție, Punct de lucru Craiova, Sector gaze Olt – str. Textilistului nr. 8 B SLATINA.

În prezent, în România alimentarea cu energie termică este din ce în ce mai interdependentă de alimentarea cu gaze naturale, aceastǎ interdependențǎ fiind evidențiată de creșterea numărului consumatorilor de gaze naturale, precum și de amplificarea sistemelor de transport și distribuție, dar și de reducerea, în unele cazuri până la desființare, a sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET).

Sănătatea populației se realizează printr-un sistem integrat de servicii medicale oferite d

Asistența medicală primară, ambulatorie de specialitate și Spitalul Județean Slatina, care asigură servicii medicale preventive, curative, de urgență, de recuperare și paliative, precum și pre, intra și postnatale.

Învățământul superior a înregistrat, în ultimii ani, o puternicã ascensiune, concretizatã printr-o diversificare a ofertei educaționale și o creștere a numărului de studenți.

Astfel, pentru îmbunătățirea calității mediului, dacă fiecare individ ar contribui într-o mică măsură, calitatea mediului din oraș ar fi mult mai bună. De asemenea e necesară și implicarea primăriei pentru ameliorarea unor realități care influențează negativ viața locuitorilor din Slatina.

BIBLIOGRAFIE

CĂLINESCU, R., (1969), Biogeografia României, Editura ȘTIINȚIFICĂ, București;

COSTACHE, N., (1996), Regiunea Biogeografică a României, Editura UNIVERSITĂȚII DIN BUCUREȘTI, București;

EREDELI, G., (2001), Geografia Populației, Editura Corint;

MATEI, E., BRAGINA, C., BOGDAN, E., PREDA, M., (2013), Dezvoltarea durabilă a orașelor mici din România între potențial și cerințele comunităților, Editura Universitară, București;

MUTIHAC, V., Stratulat, M., Fechet, R., (2004), Geologia României, Editura DIDACTICĂ SI PEDAGOGICĂ, București;

NAE. M., (2006), Geografia calității vieții urbane: metode de analiză, Editura Universitară, București;

PĂTRU, I., ZAHARIA, L., OPREA, R., (2006), Geografia fizică a României– Climă, ape, vegetație, soluri, Editura Universitară;

GÂȘTESCU, P., (1971), Lacurile din România, Editura Academia Republicii Socialiste România;

COTEȚ, P., (1976), Câmpia României, Editura Științifică;

ROȘU, Al., (1973), Geografia Fizică a României, Editura DIDACTICĂ ȘI PEDAGOGICĂ, București;

http://www.primariaslatina.ro/images/PUG_Slatina//Partea%20scrisa/Regulament_local_de_urbanism_.pdf;

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană- Primăria Municipiul Slatina în cooperare cu GEA Strategy & Consulting, 2009;

Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă, Primăria Municipiului Slatina în cooperare cu GEA Strategy&Consulting, http://primariaslatina.ro/images/strategie/SIDU_revizuit.pdf, 2014

Planul de analiză și acoperire a riscurilor în Municipiul Slatina, C.L.S.U, Primăria Municipiului Slatina, 2015;

Studiu de fundamentare pentru delimitarea zonelor protejate cu valoare deosebită, culturală, istorică, arhitectural-urbanistică, Olt proiect, 2009;

Fisa Localitatii orasului Sinaia (eliberat de Primaria Sinaia);

Planul Urbanistic General al orasului Sinaia (eliberat de Primaria Sinaia);

Raportul de Mediu al orasului Sinaia (eliberat de Primaria Sinaia);

www.insse.ro