Programul de studii: FINANȚE ȘI BĂNCI LUCRARE DE LICENȚĂ Coordonator științific: Conf. univ. dr. Adrian Șimon Absolvent: Szasz Ianos F laviu TÂRGU… [615192]

1
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE, ȘTIINȚE
ȘI TEHNOLOGIE DIN TÂRGU MUREȘ
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DREPT
Programul de studii: FINANȚE ȘI BĂNCI

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
Conf. univ. dr. Adrian Șimon Absolvent: [anonimizat]
2019

2

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE, ȘTIINȚE
ȘI TEHNOLOGIE DIN TÂRGU MUREȘ
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DREPT
Programul de studii: FINANȚE ȘI BĂNCI

STRUCTURA CAPITALULUI ȘI DEZVOLTAREA
ÎNTREPRINDERII

Coordonator științif ic:
Conf. univ. dr. Adrian Șimon Absolvent: [anonimizat]
2019

3
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE,
ȘTIINȚE ȘI TEHNOLOGIE DIN TÂRGU MUREȘ LUCRARE DE
LICENȚĂ

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DREPT Candidat (a) SZASZ IANOS FLAVI U

Programul de studii : _____________________________ __
__________________________________________________ Anul absolvirii :
___________________

Coordonator științific : Viza facultății
Conf. univ. dr. Adrian Șimon

a) Tema lucrării de licență :
STRUCTURA CAPITALULUI ȘI DEZVOLTAREA Î NTREPRINDERII

b) Problemele principale tratate :

c) Bibliografia recomandată :

4

d) Termene obligatorii de consultații :

e) Locul și durata practicii :

Primit tema la data de :

Termen de predare :

Semnătura Director Departament Semnătura coordo natorului

Semnătura candidat: [anonimizat]

5
Cuprins

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 6
1. PREZENTAREA PRINCIPALELOR CONCEPTE A STRUCTURII CAPITALULUI ȘI A ÎNTREPRINDERII …… 7
1.1 ORGANIZAREA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII ………………………….. ……………………….. 7
1.1.1 OBIECTIVELE ÎNTREPRINDERII ȘI FUNCȚIA FINANCIARĂ ACESTEIA ……………… 8
1.2. STRUCTURA CAPITALULUI ÎNTREPRINDERII ………………………….. ………………………….. ……………… 9
1.2.1 DEFINIȚII ALE CAPITALULUI ………………………….. ………………………….. ………………………… 9
1.2.2 TIPURILE CAPITALURILOR ALE UNEI ÎNTREPRINDERI ………………………….. ……….. 11
1.2.3 RISCUL FINANCIAR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 13
1.2.4 RISCUL AFACERILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 14
1.2.5 LEVIERUL FINANCIAR COMBINAT CU LEVIERUL EXPLOATĂRII ……………………. 15
1.2.6 COSTUL CAPITALULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 15
2. STRUCTURA FINANCIARĂ A FIRMEI ………………………….. ………………………….. ……………………….. 17
2.1 RATE DE CALCUL A UNEI ÎNTREPRINDERI ………………………….. ………………………….. ……. 17
2.2 SURSE DE FINANȚARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 18
2.3 DEFINIREA CAPITALULUI ÎNTREPR INDERII PE MODALITĂȚI DE FOLOSINȚĂ ȘI
PE PUNCTUL DE PLECARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 20
2.3.1 DEFINIREA CAPITALULUI PE MODALITĂȚI DE FOLOSINȚĂ ………………………….. .. 21
2.3.2 DEFINIREA CAPITALULUI PE PUNCTUL DE PLECARE ………………………….. ………….. 22
2.4 ORGANIZAREA OPTIMĂ A CAPITALULUI ÎNTREPRINDERII ………………………….. ……. 26
3. STUDIU DE CAZ EFECTUAT LA FOREST INFO EXPERT SRL ………………………….. ………………………… 27
3.2 STRUCTURA CAPITALULUI FOREST INFO EXPERT SRL ………………………….. …………… 28
3.3 ANALIZA PRIVIND ECHILIBRUL FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII ……………………… 34
3.4 ANALIZA PRIVIND CAPACITATEA DE AUTOFINANȚARE A ÎNTREPRINDERII ……. 39
3.5 ANALIZA PRIVIND CAPACITATEA DE PLATĂ (BONITATE) A ÎNTREPRINDERII …. 42
3.6 ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE ………………………….. ………………………….. ……….. 44
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 46
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 48
ANEXE PENTRU STUDIU DE CAZ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 49

6
INTRODUCERE

Această lucrare își propune să prezinte principalele aspecte teoretice și pra ctice în legătură
cu structura capitalului a unei întreprinderii, se elaborea ză pe parcurs modalitatea de dezvoltare a
unei întreprinderi. Primii pași în teoria structurii financiare au fost făcuți de F. Modigliani și
M.H. Miller într -un articol publicat î n 1958, în care ei susțin că în absența fiscalității și pe o piață
perfectă, struct ura financiară nu are nici o influență asupra valorii întreprinderii.
Problema gestionării și administrării unei întreprinderi, indiferent de scopul propus și de
obiectul de activitate este complexă. Aprecierea performanței și poziției financiare a u nei
întreprinderi depinde de natura întreprinderii, de modul în care este gestionat patrimoniul.
O structură ideală a capitalului reprezintă , o decizie foarte importantă pentru orice mediu
de afaceri. Această decizie nu e necesar doar pentru a ma ximiza rezultatele, dar și pentru ca
întreprinderile să fie mai concurente pe piață cât și pe activitate .
O întreprindere are șanse mai mari în afaceri dacă pe lângă un capital adecvat are și o
structură de capital cu o combinație ideal ă de capital propr iu și capital împrumutat. Teoriile
clasice demonstrează o teamă pentru o îndatorare prea mare, însă în teoriile actuale privind
structura capitalului, se arată faptul că o datorie mai mare poate să însemne și o companie mai
bună, mai puternică.
Colectarea datelor pentru studiu de caz au fost preluate de la societatea FOREST INFO
EXPERT SRL.
În capitolul I evidențiază principalele teorii și notiuni introductive cu privire la
întrepr inderi. Urmat de capitolul II unde este prezentat structura financiară a într eprinderii .
Capitolul III prezintă studiul de caz efectuat la societatea FOREST INFO EXPERT SRL.

7
1. PREZENTAREA PRINCIPALELOR CONCEPTE A STRUCTURII
CAPITALULUI ȘI A ÎNTREPRINDE RII

1.1 ORGANIZAREA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

Conform autoarei (Patache, 2011) „Întreprinderile sunt organizații cu scop economic care
în urma desfășurării unei activit ăți eficiente și eficace pot obține profit. ”1. Se înțele ge din
noțiunea de întreprindere faptul că orice întreprindere producăto are de bunuri și servicii, este
capabilă de a se organiza din punct d e vedere funcțional în vederea desfășurării unor activități
specifice. Din punct de vedere metodologic întrepr inderea într-o economie are ca scop final
obținerea de profit, adică întrepri nderea pune la dispoziție cumpărătorilor bunuri și servicii dorite
de aceștia, la un preț mai ridicat decât costul obținerii acelor bunuri și servicii. În sens general
profitul es te obțin ut din bugetul de venit și cheltuieli, se determină ca diferență dint re venit și
cheltuieli.
Conform autoarei (Privoda, 2014) „Putem defin ii întreprinderea ca fiind o organi zație
economică din sfera industrială, comercia lă sau a serviciilor, constituind un sistem complex,
deschis și dinamic, deți nător de capital și utilizator de resurse, caracterizat prin exercitarea
funcției de producție de bunuri și/sau servicii precum și prin i mplicarea în procesele de schimb
din meiul extern având drept scop principal satisfacerea necesităților clienților în c ondițiile unei
remunerări corespunzătoare a proprietarilor, furnizorilor și statului, asigurarea dezvoltării
personalului și asigurarea v iabilității pe termen lung în armonie cu m ediul extern. ”2
Prin integrarea activit ății financiare în sistemul de activit ăți al întreprinderii, activitatea
financiar ă realizeaz ă neapărat legături cu absolut toate celelalte activit ăți. În structura gene rală a
sistemului întreprindere, activitat ea financiar ă poate fi delimitat ă ca o entitate relativ
independent ă, omogen ă. Ea prezint ă caracteristici proprii, căreia i se atribuie func ții specifice,
ceea ce face posibil ă tratarea ei ca subsistem economic.
În viziune sistemic ă, “întreprinderea reprez intă un sistem, adic ă un ansamblu de
compartimente, fenomene, obiecte, proces e, indivizi sau grupuri, interconectate cu fluxuri
materiale, informa țional -decizionale și psihosociologice, acest ansamblu func ționând spre
realizarea unor obiective comune”.3

1 Patache Laura , ECONOMIA ȘI GESTIUNEA ÎNTREPRINDERII NOTE DE CURS , EX PONTO , 2011, pg.7
2 Privoda Roxana, Economia Întreprinderii , Constanța ,2013, pg.3
3 Pascal Charpentier, Xavier Deroy, Odile Uzan, Rolande Marciniak, Gerar d Benoist du Sablon, Stéphane
Luong , Organizarea și gestiunea întreprinderii ,Romexco,2002, pg.90 -93

8
1.1.1 OBIECTIVELE ÎNTREPRINDERII ȘI FUNCȚIA FINANCIARĂ ACESTEIA

Conform autorului (G iurgiu,1995) “În sens economic și juridic întreprinderea este o unitate
autonomă cu scop lucrativ, de producție, executare de lucrări, prestări servicii sau de
aprovizionare -distribuire.”4 După spusele acestuia se înțelege faptul că întreprinderea este o
unitate cu patrimoniu propriu juridic definit la nivelul în care se pot lua decizii cu caracter
patrimonial. Raporturile întrepr inderii cu ter ții se desfășoară pe bază de contract iar cu statul
numai pe baza prevederi lor legale a legilor care sunt adoptate de Parlamentul României.
Conform legii nr.15/1990 art. 1 în M. Of al României “În economia românească
întreprinderea apare fie sub forma societăților comerciale, fie sub forma reg iei autonome ”5
,diferența dintre cele două forme este dată numai de caracteru l proprietății . Patrimoniul
societăților comerciale este în proprietate privată, ele își gestionează patrimoniul fără ca statul să
aibă vreo implicație, fiecare societate este pro prietara deplină a patrimoniului ei6 , așadar
patrimoniul regiei autonome est e proprietate de stat.
Teoria economică clasică definea că singurul obiectiv important al funcției financiare a
întreprinderii este maximizarea profitului.
În teoria financiară s e definește un obiecti v esen țial operațional al întreprinderilor și anume
“MA XIMIZĂRII VALORII ÎNTREPRINDERII” . Funcția fina nciară a întreprinderii se referă la
realizarea obiectivelor esențiale ale aces tuia.
Motivația adoptării acestu i obiectiv este:
• Întreprinderea aparține proprietarilor iar aceștia au interesul de a -și maximiz a
valoarea investiției;
• Acest obiectiv ține seama de incertitudine, de risc și de timp;
• Obiectivul este operațional adică orice decizie financiară care urmărește
maximizarea valor ii este bună.7Pe lângă acest obiectiv esențial, întreprinderile au
și alte ob iective care se subordonează celui esențial.

4 Aurel Ioan Giur giu, Mecanismul Financiar al Întreprinzătorului , Dacia, pg.13
5 Legea nr.15/1990 art. 1 în M. Of al României, partea 1
6 Legea nr.15/1990
7 Aurel -Ioan Giurgiu, Mecanismul Financiar al Întreprinzătorului , Editura DACIA , CLUJ -NAPOCA,1995,
pg.10 -15

9
1.2. STRUCTURA CAPITALULUI ÎNTREPRINDERII

1.2.1 DEFINIȚII ALE CAPITALULUI

O întreprindere să își poată desfășura activitatea are nevoie de „capital bine determinat”8.
Orice întreprindere își creează capitalul din dife rite surse prin anumite modalități și le va folosi
în diferite moduri.
Capitalu l9 se definește , în general, ca ori ce bun sau stoc de bunuri – financiare sau fizice –
capabile să g enereze venit.
După părerea mai multor agenți economici se poate spune că str uctura capitalului poate fi
văzut ă ca o fin anțare permanentă a firmei, este formată din datorii pe termen lung și capital
propriu, și nu include datoriile pe termen scurt. Struct ura capitalului nu depinde doar de firmă ea
este influențată de acționari, de bănci, de stat etc.
Conform D icționarului explicativ al limbii române este o av uție sub formă de bani, de
mărfuri , de bunuri materiale, sumă de bani alocați în general într-o afa cere.
În general o firmă poate să fina nțeze activitățile prin intermediul resurselor proprii precum
capitaluri proprii, profit obținut cât și din resurse externe, exemplu datorii . De obicei, o firmă va
folos ii combinații între aceste resurse.
Structura ca pitalului oferă primele informații despre situația financiară a unei firme.
„Proporția dintre datorii și capitaluri folosite pentru a finanța activitatea unei firme ar e implicații
asupra valorii acțiunilor. În plus, structura capitalului afectează levierul financiar, care la rândul
său afectează rezultatele și riscul așteptat atât al proprietarilor cât și al creditorilor firmei. ”10
Această activitate dezvoltă fenomenul interdependent înt re levierul financiar și structur a
capitalului atunci când compania are cheltuieli de exploatare fixe și cheltuieli financiare fixe, în
structura cos tului.

8 Șimon Ad rian, Finanțele Întreprinderii , Universitatea Petru Maior Targu -Mures,2014, pg.4
9 Șimon Adrian , Finanțele întreprinderii , Universitatea “ Petru Maior”, Târgu -Mureș,2005, p g.36
10 Victor Ardelean, ANALIZA STRUCTURII CAPITALULUI ȘI SOLVABILITĂȚII
ÎNTREPRINDER II, Universitatea “Babeș -Bolyai” Cluj -Napoca, pg.1

10
Capitalul întreprinderii poate fi folosit11 :
„ca mijloc sau factor de producție ” – adică totalitatea averii aflate la dispoziția
întreprinderii , respectiv bani, instala ții, materii prime , utilaje , drepturi de creanță
„ca fonduri” – resurse sub forma bănească , pentru că activitățile de capital sunt opuse
celor referitoare la servici i, vânzarea care exprimă mișcarea fondurilor în contrapartidă
„ca aporturi” – deținători lor de acțiun i și obligațiuni .

Figura 1.1 Cele trei tip uri ale capitalului întreprinderii
Sursa: autorul pe baza informațiilor obținute din cartea “Finan țele
Întreprinderii de Dr.Horia Cristea și Nicolae Ștefănescu ”

11 Dr.Horia Cr istea, Nicolae Ștefănescu, Finanțele întreprinderii , Ed.CECCAR. București, 2003, pg.4 CAPITALURILE
ÎNTREPRINDERII CAPITALURI PROPRII
CAPITALURI ÎMPRUMUTATE
CAPITALURI CON DIȚIONATE

11
1.2.2 TIPURILE CAPI TALURILOR ALE UNEI ÎNTREPRINDERI

Pentru crearea unei societăți, indiferent d e forma de organizare, asociații sau acționarii
oferă un anumit aport, capital bănesc. Totuși cu timpul se va considera că acesta nu este
îndeajuns de mult pentru a putea desfășur a activități. În consecință societ ățile vor recurge la
creșterea capitalurilo r proprii la fel și celor externe, împrumut uri.
CAPITALURILE PROPRII pot lua forma de:
• autofinanțare prin reinvestirea unei părți din profitul net, prin amortizare și
provizioane ;
• aport de capital a as ociaților sau al acționarilor , prin cumpărarea de cătr e aceștia de
părți sociale sau acțiuni , emise de întreprindere și deținerea lor pe o perioadă
nedeterminată
CAPITALURILE ÎMPRUMUTATE se identifică prin :
• împrumutul comercial din p artea firmelor partene re, de asemenea indivizibil, sub
forma de avansuri de finanțare
• împrumutul bancar, indivizibil și cu garanție explicită
• credite de scont, care sunt acordate în general pe termen scurt
• împrumutul obligatar divizibil pentru investitori financiari care vor cu mpăra
obligațiuni emise de întreprinderea respectivă
• leasingul, respectiv primirea cu împrumut a dreptului de folosință a activelor fixe
închiriate, de asemenea, indivizibil, și garantat cu dreptul de posesiune care este al
furnizoru lui

CAPITALURI CONDIȚI ONATE pot lua forma de :
• capitaluri care își pot schimb a natura în funcție de decizia investitorului. Pe baza
avantajelor pe care le obține într -o întreprindere, un investitor poate să ceară
restituirea aportului de capital propriu, c onvertirea împrumutului în capital propriu,
drept preferențial de subscriere a unor emisiuni noi de titluri .
Conform mai multor specialiști capitalurile proprii ( Cpp) unei întreprinderi alături de
împrumuturile pe termen lung și mediu (Dt) alcătuiesc capi talul permanent (Cp).

Cp = Cpp + Dt

12
Capitalul permanent (Cp) este caracterizat ca având o stabilitate mai mare în timp față de
acel capital care este alcătuit și din fonduri împ rumutate pe un termen scurt.
Pentru a asigura o structură financiară mai adecvată, în sta bilirii dimensiunii
componentelor capitalului permanent (a c apitalului propri u și a datoriilor pe termen mediu și
lung), trebuie să se țină cont de trei principii care sunt considerate esențiale :
I. „Fondurile proprii trebuie să acopere riscurile și cheltuiel ile întreprinderii”
II. „Datoria pe termen lung și mediu este co ndiționată de o s olvabilitate pe termen
lung a întreprinderii”. Acesta, la rândul ei depinde de posibi litățile întreprinderii de
a realiza un profit viitor suficient pentru a plăti dobânzile împru mutului și
restituirea acestuia.
III. „Fondurile împrumutate să nu d epășeas că fondurile proprii în ansamblul structurii
financiare”12
Desigur dacă întreprinderea apelează la împrumuturi pe termen scurt și împrumuturi pe
termen lung poate avea anumite avantaje da r și dezavantaje. Pentru împrumutul pe termen scurt,
o întreprindere p oate ap ela în cazul în care dorește o flexibilitate a datoriilor dar în acest caz sunt
mai costisitoare decât împrumuturile pe termen lung. Totuși, în această alegere de a apela la
împru muturi, întreprinderea trebuie să țină cont de natura investițiilor. A cestea pot fi investiții de
natura activelor fixe ori investiții de natura activelor circulante :
• „Activele fixe trebuie șă fie finanțate prin capitaluri permanente” deoarece acestea
au o durată de viață mai lungă.
• „Activele circulante trebuie să fie finanțate atâ t dintr -o parte a capitalului
permanent denumit ă fond de rulment, cât și din credite pe termen scurt”13
Structura financiară este variabilă, care nu depinde numai de obiectivele în treprinderii, de
creșterea eco nomică, de rentabilitatea dorită sau de riscuri le existente. Acesta depinde și de alți
factori precum decizia acționarilor, a băncilor, de stat, de conjunctura economică, de situația
pieței financiare, de rata dobânzii.

12 Jean Ngendakuma , Modelul structurii financiare optime a soc ietăților comerciale din industrie , Presa
Universitară clujeană, Cluj Napoca, 2000, pg.38
13 GH.D. Bistriceanu , M. N. Adochiței, E. Negrea.: Finanțele agenților economici , Editura Econ omică, 2001,
pg.89

13
1.2.3 RISCUL FINANCIAR

“Riscul financi ar este rezultatul deciziilor de finanțare pe t ermen l ung. Riscul financiar se
referă la creșterea variabilă a veniturilor posesorilor de acțiuni comune, și creșterea probabilității
pericolului financiar ce planează asupra pro prietarilor firmei dacă este utilizat levierul financiar
de către firmă ”14
“Îndatorarea are pentru întreprindere implicații determinate de incertitudinea viitorului. Pe
de o parte o datorie obligă firma să suporte sarcini financiare a căror nivel este fixa t de la
început fără vre o legătură cu profitul, deci apare riscul ca acționar ii să nu î și obțină dividendul
sperat. Pe de altă parte diferența dintre rata randamentului investitiilor (raportul dintre profit și
total active) făcute și costul împrumutului ră mâne acționarilor, avant aj care este cu atât mai mare
cu cât împrumutul este mai mare. ”15
Levierul financiar este determinat de raportul dintre datorii și capitaluri (acțiuni), acesta
sugerează că datoriile furnizează un levier cu posibilitatea majorării c âștigurilor acționarilor . În
legătură cu structura capitalului și profitul pe acțiune, se poate afirma că :
• În co ndiția în care o întreprindere poate găsi proiecte care să determine o rată a
rentabil ității economice mai mare decât rata anuală a dobânzii ce trebuie plătită
pentru datorii, o creștere a îndatorării (levierul financiar) duce la creșterea așteptată
a profitului pe acțiune .
• Dacă crește levierul financiar atunci conduce la o c reștere a nesigu ranțe i în legătură
cu profitul per a cțiune .
Gradul levie rului financiar (GLF ) este definit ca pr oporția schimbării de produse în prof itul
per a cțiune de o anumită schimbare în profitul de exploatare.
GLF = 𝛥PRA
PRA
𝛥Pe
Pe =
iD – PePe , unde : i – rata dobânzii, D – valoarea datoriilor , PRA-profitul pe
acțiune, Pe – profitul din exploatare .
Se poate concluziona fapt ul că , dacă rata rentabilității economice (profit din
exploatare/activ total) este mai mare decât rata dobânzii, o crește re a levierului financiar D/Cp
determină creșterea profitu lui pe acțiune iar dacă rata rentabilității economice este mai mică
decât rat a dobânzii, o creștere a levierului financiar determină scăderea profitului pe acțiune.

14 Șimon A drian , Finanțele întreprinderii , Univeritatea Petru Maior , Târgu Mureș, 20 14, pg.42
15 Aurel Ioan Giurgiu, Mecanismul financiar al întreprinzătorului , Ed. Dacia, Cluj -Napoca, 1995, pg.266

14
1.2.4 RISCUL AFACERILOR

“Riscul afacerilor este definit ca schimbarea internă în proiecțiile (pr eviziunile) veniturilor
viitoare aferente activel or sau acțiunilor, dacă firm a decide să nu utilizeze datorii pentru
finanțarea sa. Se afirmă faptul că acesta este factorul cel mai determinat în structura capitalului
întreprinderii. ”16
Factorii principali d e care depinde acest risc sunt : cererea, prețul cumpărărilor, prețul
vânzăril or, capacitatea de ajustare a prețurilor din v ânzări la schimbările cumpărătorilor, levierul
exploatării.
Levierul exploatării afișează legătura dintre două variabile importante p entru orice
întreprinzător: profit și cifra de afaceri . Efectul levierului e xploatării este mare dacă o creștere
mică a cifrei de afaceri conduce la o creștere mare a profitului. Acest efect este definit de gradul
levierului exploatării (GLE ).
GLE =
QQPePe
 , unde Pe – profitul din exploatare, Q – volumul vânzărilo r.
Profitul se poate calcula: P = Q(p – chv) – CF , unde : p- prețul de vânzare unitar
chv- cheltui elile variabile unitare
CF- cheltuieli fixe.
Gradul levierului exploatării se determină cu formula :
GLE = Q ( p – chv )
Q ( p – chv ) – CF
Formula GLE indi că importanța costurilor fixe în costul total al întreprinderii. În momentul
în care cererea scade, vânzările scad și riscul afacerilor pentru firmă crește desigur costurile fixe
rămân aceleași. Conform mai multor agenți economici, politicile de marketing ar putea stabiliza
volumul vânzăr ilor și prețurile de vânzare. Riscul afaceri lor influențează deciziile de alocare a
capitalului.

16 Șimon A drian , Finanțele întreprinderi i, Univeritatea Petru Maior , Târgu Mureș, 20 14, pg.41

15
1.2.5 LEVIERUL FINANCIAR COMBINA T CU LEVIERUL EXPLOATĂRII

Efectul levierului combinat are rolul de a măsura gradul în care un an umit procent de
creștere a volumului vânzărilor conduce la o creștere procent uală mai mare a profitului per
acțiune.
Un exemplu ar fi, dacă o întreprindere utilizează într -o măsură acceptabilă levierul
exploatării (costurile fixe), cât și levierul financia r (datoriile), atunci o mică modificare în
vânzări duce la fluctuații majore în profitul per acțiune (PRA).
Cele două leviere se pot folosi deodată, acționând în combinație, astfel încât impactul
schimbării intervenite în performanța î ntreprinderii, care e măsurată prin volumul vânzărilor, se
concretizează în efectul asupra profitu lui per acțiune.
În consecință se poate calcula gradul levierului total (GLT) care arată cât afectează
profitul per a cțiune o anumită modificare în volumul vâ nzărilor . Există mai multe modalit ăți de
a determina gradul levierului total :
GLT = GLE x GLF
GLT = Q ( p – chv )
Q ( p – chv ) – CF – iD

1.2.6 COSTUL CAPITALULUI

Abordarea structurii capitalului este în strânsă legătură cu valoarea de piață a firmei. Aceasta,
după cum es te determinat, este suma valorii datoriilor și capitalurilor proprii, astfel încât se poate
spune că:
V = D + C p
unde: V – valoarea de piață a firmei;
D- valoarea datoriilor;
Cp- valoarea capitalurilor proprii
Presupunem că firma are un profit net P n, care este disponibil pentru distribuirea la acționari.
Profit net = (P e – i x D)(1 – T)
unde: P e- profitul din exploatare; T – rata impozitului pe profit; i – rata anuală a dobânzii

16
Rata rentabilității economice (se calculează la activul total ) se scrie în funcție de valoare a
firmei, astfel:
re =
VT)- Pe(1
Rata rentabilității financiare (care se calculează la capitalurile proprii) va fi determinat :
rf =
CpT)- D)(1 x i – Pe(
Din cele două rela ții se obține :
re =
VCp x rf +
VD i x (1 – T)
Ecuația anterioare este inte rpretată în legătură cu costul capitalului.
În mod obișnuit structura capitalului unei întreprinderi constă atât din capitaluri proprii, cât
și din datorii. Costurile acestor comp onente ale structurii capitalului sunt necesar a fi combinat e
într-o oarecare proporție pentru a stab ili costul total al capitalului.
Ponderea costului acțiunilor este proporția C p/V din valoarea totală a firmei atribuită valorii
acțiunilor deținute de ac ționari.
Ponderea costului datoriilor este proporția D/V a valorii datoriilo r în valoarea totală a f irmei.
Așa că re este costul mediu ponderat al capitalului, unde:
rf este costul acțiunilor și i(1 – T) este costul datoriilor
Între valoarea firmei și costul mediu ponderat al capitalului există o relație simplă rezultată
din re lația:
V =
erT) – (1 Pe
Relația respectivă17 sugerează că mixajul datorii – capitaluri proprii maximizează valoarea
firmei în condițiile reducerii costului mediu ponderat al capitalului.

17 Șimon A drian , Finanțele întreprinderii , Universitatea “Pe tru Maior”, Târgu -Mureș, 2005, p g.46

17
2. STRUCTURA FINANCIARĂ A FIRMEI

2.1 RATE DE CALCUL A UNEI ÎNTR EPRINDERI

Importanța structurii financiare provine din faptul că fondurile împrumutate determină o
influență și asupra rentabilității capitalurilor proprii („pârghie financiară”) precum și din
necesitatea asigurării autonomiei financiare a firmei și din r iscul gener at de contractarea de
datorii.
Structura financiară a firmei cere o analiză temeinică iar agenții economici și societățile
bancare calculează anumite rate de îndatorare ce permit examinarea compoziței capitalurilor.
Astfel sunt menționate următo arele :
• Rata îndatorării la termen, care reflectă măsura în care datoriile pe termen mediu și
lung formează resursele permanente.
Rît = datorii pe termen mediu și lung
capitaluri permanente x 100
• Rata a utonomiei financiare globale, unde capitalul propri u ≥ o treime din pasivul
firmei este o premisă a autonomiei financiare.
Rafg = capitaluri proprii
capitaluri proprii + datorii x 100
• Rata autonomiei financiare la termen, ea ref lectă proporția în care capitalurile
proprii participă la formarea capitaluri lor pe rmanente.
Raft = capitaluri proprii
capitaluri permanente x 100
• Rata stabilității financiare, unde stabilitatea financiară este realizată atunci când
sursele permanente d ețin în total resurse cu o pondere cât mai ridicată.

• Rata de îndatorare glob ală, reflectă măsura în care resursele împrumutate și atrase
participă la finanțarea activ itătii.
Rîg = datorii totale
capitaluri proprii + datorii x 100
Conform relațiilor de m ai sus capitalurile permanente = capitaluri proprii + datorii mai
mari de un an. Scopul firmei este de a obține profit al cărui nivel este influențat de creșterea
capitalului financiar. Astfel, firma va căuta să își maximizeze capitalul. Costul capitalului se
referă la toate cheltuielile de procurare și folosire a tuturor mijloacel or de finanțare, fiind un
indicator ce permite selectarea investițiilor. O structură optimă a capitalului este aceea care

18
maximizează prețul acțiunilor firmei (capitalul acesteia) și aceasta necesită întotdeauna un indice
al datoriilor care este mai scăzut decât cel care maximizează valoarea așteptată a profitului per
acțiune.
2.2 SURSE DE FINANȚARE

Figura 2.2.1 PREZENTAREA SURSELOR DE FIN ANȚARE
Sursa :Autorul pe baza informațiilor din cartea Finanțele întreprinderi i de Șimon Adrian

Un rol important în resursele de finanțare a activității unei întreprinderi îl are
autofinanțarea. Acesta j oacă un rol important în asigurarea autonomiei financ iare. Sumele
cuvenite și păstrate de către întreprindere formează autofinanța rea totală. SURSE DE
FINANȚARE SURSE
PROPRII
CAPITALURI
ÎMPRUMUTATE PROFIT NET
REINVESTIT
AMORTIZĂRI
PROVIZIOANE INTERNE
(AUTOFINANȚARE)
EXTERNE
(CONTRIBUȚII) EMIS IUNE
DE ACȚIUNI
APORTURI
ÎMPRUMUT PE
TERMEN LUNG
ÎMPRUMUT PE
TERMEN MEDIU
ÎMPRUMUT PE
TERMEN SCURT

19
Aceast a se divide în autofinanțarea de menținere și autofinanțarea netă:
• autofinanțare netă sau de creștere se constituie din beneficiile puse în rezervă și din
acea parte a fondului de amortizare care depășește deprecierea reală a elementelor
de imobilizări. Au tofinanțarea netă sau de creștere se referă la dezvoltarea
activității.
• autofinanțarea de menținere se referă la acele „sume puse în așteptare” urmând a
fi cheltuite în viitor, adică amortizările și provizioanele.
Capacitatea de autofi nanțare reflectă in dependența financiară a înreprinderii reflectând un
flux de disponibilități potențial sau real.
Capacitatea de autofinanțare = Rezultat net + Amortizări + Provi zioane
Autofinanțarea poate fi îndreptată spre creșterea capitalurilor prop rii sau spre rambursarea
împrumuturilor, a căror finalitate este finanțarea investițiilor.

Figura 2.2 .2 Ciclul utilizării autofinanțării
Sursa: Petelean Adrian: M anagement financiar, Editura Appendix, Tg. Mureș, pg.72

Capacitatea de autof inanțare (CAF) reprezintă resursele financiare pe care le deține firma
pentru a -și acoperii nevoile financiare în scopul dezvoltării și menținerii activității. Ea se poate
determi na cu următorul model: CAF = E xcedent Brut de Exploatare (EBE) + Alte venitur i din
exploatare – Alte cheltuieli din exploatere + Venituri financiare – Cheltuie li financiare – Impozit
pe profit ,unde :
EBE = VA + Subvenții de exploatare – Impozite și taxe – Cheltuieli cu personalul; VA- valoarea
adăugată
VA = Producția exercițiului – Consum intermediar + MC ; MC- Marja comercială ;
MC = Venituri din vânzarea măr furilor – Cheltuieli privind mărfurile
Autofinanțare
Creșterea capi –
talurilor
proprii Rambursarea
împrumuturilor
Finanțarea
investițiilor

20
2.3 DEFINIREA CAPITALULUI ÎNTREPRINDERII PE MODALITĂȚI DE
FOLOSINȚĂ ȘI PE PUNCTUL DE PLECARE

Instrumentul de reflectare a echilibrului f inanciar al întreprinderii este bilanțul, acesta
reflectă prin active modul în care se utilizează capitalurile. Datorită rotației lente a capitalurilor
investite în întreprindere, activele imobilizate se numesc al ocări permanente. Alocările temporale
sunt activele circulante care sunt mult mai lich ide decât imobilizările.
Alocările permanente în general sunt acoperite din surse permanente. Iar dacă
întreprinderea înregistrează un s urplus de surse permanente după ac operirea nevoilor permanente
pot fi rulat p entru înnoirea creanțelor și stocurilor. Această operațiune a fost denumită fond de
rulment.
Fondul de rulment (FR) este compus din diferența de surse permanente și alocări
perman ente, având formula : FR = surse pe rmanente – alocări permanente
FR = Capitalu ri proprii + Datorii > 1 an – Active Imobilizate Nete
Rezultatul poate fi interpretat în felul următor:
• Dacă FR are un rezultat pozitiv, atunci FR reflectă surplusul de resurse ră mase
după finanțarea investițiilor și alocat în activitatea de exploatare;
• Dacă FR are un rezultat negativ, atunci FR reflectă situația în care activele
imobilizate ( investițiile ) sunt finanțate din resurse atrase;
Nevoia de fond de rulment (NFR) = alocă ri temporare – surse temporare
NFR =(Active circulante –Disponibilități bănești ) – (Datorii <1 an–Datorii financiare <1 an )
NFR = stocuri + creanțe – datorii nefinaciare < 1 an (în afara creditelor bancare < 1 an)
Trezoreria netă (TN) = fond de rulment – nevo ia de fond de rulment
TN = disponibilități bănești – credite bancare pe terme n scurt
Rezultatul poate fi interpretat în felul următor:
• Dacă t rezoreria netă este pozitivă , atunci trezoreria netă este rezultatul echilibrului
financia r al întreprinderii ;
• Dacă trezoreria netă este negativă , atunci trezoreria netă reflectă situația în c are
banii provin di n credite bancare ;

21

2.3.1 DEFINIREA CAPITALULUI PE MODALITĂȚI DE FOLOSINȚĂ

Activul bilanțier unei întreprinderi exprimă modalitatea de folosință a capitalurilor
procurate, adică timpul estimat de plasare a ca pitalurilor, intervalul pentru ca re sunt imobilizate
în elemente precum stocuri, creanțe, teren, infrastructură, etc. Toate aceste elemente sunt
considera te participant e în procesul economic al unei întreprinderi .
Prima grupă a plasamentelor face parte activele imobilizate, concret plasam ente pe termen
lung. Toate elementele ce se cuprind în această grupă au în comun doar durata îndelungată de
imobilizare.
Grupa activel or imobilizate poate fi împărțită în două su bdiviziuni:
• Active imobilizate amortizabile;
• Active imobilizate neamortizabil e;
Activele imobilizate amortizabile cuprind construcțiile, clădirile, utilajele, instalații de
lucru, mijloc de transport, etc., acest ea servesc în mod direct și indirect realiza rea obiectivului
activității unei întreprind eri. Aceste elemente de activ se uzează indiferent dacă întreprinderea le
folosește mai des sau chiar deloc, deci treptat își pierd din valoarea pe care o aveau în mome ntul
intrării lor în patrimoniul întreprinde rii. Acesta este un motiv pentru care aceste elemente sunt
supuse amortizării , adică recuperarea treptată a valorii pe durata de folosire a acestor el emente.
Activele imobilizate neamortizabile se referă la teren uri, participațiuni.
A doua grupă a activelo r reprezintă activele c irculante, altfel spus plasamentele pe durata
mai mică de un an, ele sunt ușor lichidabile sau transformabile în disponibilități bănești , care
urmează a fi folosite în funcție de politica î ntreprinderii.
În ciuda faptului că toate pl asamentele ce aparțin în această grupă sunt de durate mici,
totuși ele se deo sebesc între ele, atât după na tura și permanența lor în circuit, cât și după
rapiditatea lichidării. În funcție de cele spuse ulterior , elementele cuprinse în activele circulante
se împart în:
1. Valori de exploatare ;
2. Valori realizabile în termen scurt ;
3. Disponibilități bănești ;

22
1. Valorile de exploatare este alcătuit din trei tipuri de valori materiale determinate de
procesele de valorificare:
• stocuri de produse finite;
• stocuri de p roducție care sunt în curs de fabricație;
• stocuri de materiale și materii pen tru producție;
Acestea c a valori de exploatare, reprezintă partea stabilă și constantă a activelor circulante.
2. Valorile realizabile în termen scurt cuprind două tipuri de imobi lizări și anume:
• Creanțele care sunt rezultate din creditul comercial acorda t clientelei.
• Portofoliu l de titluri de valoare, acesta constă din acțiuni și obligațiuni emise de alte
întreprinderi și cumpărate din disponibilitățile bănești temporare de care dispune
întreprinderea. Aceste titluri sunt achiziționate pentru a le păstra pe termen cât mai
scurt, în scopuri de speculație de bursă și se mizează pe obținerea diferențelor și pe
variația de curs.
3. Disponibilitățile bănești , teoriile și realitatea fin anciară recomandă ca o part e din
capitalurile permanente să nu fie plasate în active sau creanțe ci ca disponibil în cont, deoarece se
produc foarte lent și puțin, insuficient pentru desfășurarea activităților. Motivațiile pentru acest
fapt de o disponibil itate minimă bănească sunt:
• Asigurarea intervențiilor rapide la bursele de mă rfuri în cazul în care s e determină o
creștere a prețului la anumite materiale.
• Pentru asigurarea unor tranzacții curente.
Pentru ca o întreprindere să își păstreze credibilitatea și loialitatea în fața furnizorilor și
creditorilor tre buie să fie disponibi lă să achite plățile în orice moment sau în orice condiție.
2.3.2 DEFINIREA CAPITALULUI PE PUNCTUL DE PLECARE

Capitalurile agenților economici18 reprezintă totalitatea surselor de finan țare stabile ce se
află la dispoziția unității patrimoniale în vederea realizării unui anumit obiectiv stabilit și pot fi
clasificate după mai multe criterii:
• Perioada pentru care sunt folosite, termen lung, mediu și scurt.

18 Șimon A., Finanțele întreprinderii , Universitatea “Petru Maior”, Târgu -Mureș, 2005, p.10.

23
• Din punct de vedere al dreptului de proprietate, se disting capitalul propriu și
capitalul împrumutat.
• Din punct de vedere al componenței materiale, capitalul firmei se structurează în
capital fix (active imobilizate) și capital circulant (active circulan te).
În concluzie t otalitatea c apitalurilor care se constituie prin aportul p roprietarilor, prin
autofinanțare și din alte surse financiare proprii reprezintă capitalul propriu.
Capitalul propriu are elemente precum:
• Capital individual sau social, care r eprezintă valoarea aportului de capital al
întreprinzătorului;
• Diferențele din reevaluare, care determină soldul diferențelor între valoarea actuală
(care de regulă să fie mai mare) și acea valoare care e înregistrată în contabilitate a
elementelor de acti v (mai mic) supuse reevaluării î n condițiile legii;
• Prime legate de capital;
• Rezervele întreprinderii, reprezintă surse alcătuite din profitul unității patrimoniale
și din alte surse conform legii și păstrate de întreprindere o perioadă mai lungă;
• Subvenți i pentru investiții , ele sunt su me nerambursabile ;
• Fondurile proprii;
• Provizio ane reglementate;
• Rezultatul reportat din exercițiile financiare anterioare;
În cadrul întreprinderilor, la finele exercițiului financiar, pot să apară elemente
patrimoniale a că ror plata este incertă și cheltu ielile devin exigibile în următo arele perioade .
Pentru aceste situații se constituie provizioanele pentru riscuri și cheltuieli, ele nu modifică
valoarea elementelor de activ la care fac referire și sunt reversibile.
Provizi oanele pentru riscuri și cheltui eli trebuie să îndeplinească cin ci condiții de
constituire:
1. Trebuie să răspundă criteriului prudenței și al bunei cuviințe.
2. Se fac individual în funcție de riscuri și cheltuieli aparținute de elementele de activ
la care se r eferă.
3. Constituirea provizionulu i trebuie să fie sistematic în urma adunării g enerale.
4. Mărimea provizionului nu depinde de rezervele unității.
5. Constituirea provizionului se face în orice etapă al exercițiului financiar.

24
Obiectivul principal al provizioanel or pentru riscuri și cheltuieli este acoperirea pierderilor
sau cheltuielilor viitoare, care sunt posibile și sigure de la data închiderii exercițiului financiar.
Aceste provizioane pentru riscuri și cheltuieli se pot delimita prin:
• Provizioane pentru litigii.
• Provizioane pentru garanții care sunt acordate cliente lei.
• Provizioane pe ntru cheltuieli repartizate pe mai multe exerciții.
• Provizioane pentru pierderi din schimb valutar .
• Provizioane pentru alte riscuri respectiv cheltuieli.
Întreprinderile au varianta de a opta pentru împrumuturi bancare, de la persoane fizice sau
alte unită ți patrimoniale. În sens general, în cazul în care întreprinderea a primit un împrumut de
la bancă, în contabilitate se folosește termenul de credit iar î n cazul în care întreprinderea a
primit un împrumut de la persoane fizice sau unități patrimoniale se folosește în contabilitate
termenul de împrumut.
În continuare, deoarece întreprinderile optează și pentru împrumuturi bancare, le este oferit
de către ba ncă diferite credite. Creditele și împrumuturile au dobânzi, ce reprezintă costul
creditului sau împru mutului, ele sunt înregistrate pentru întreprindere cheltuieli.Totodată,
împrumutul și datoriile sunt considerate surse de finanțare străină (externe) și ele intră în
concurență cu capitalurile proprii a întreprinderii. Capitalul străin (extern) intrat în cadrul
întreprinderii fac parte următoarele categorii:
• împrumuturile din emisiuni de obligațiuni;
• creditele bancare pe termen lung și mediu;
• datorii legat e de participații;
• alte împrumuturi și datorii asimilate, precum și dobânzile aferente acestora.
Credi tele bancare pe termen lung și mediu sunt contractate de la bănci sau alte instituții
financiare. Creditele în funcție de termen și de rambursare pot fi:
• pe termen scurt (cel mult până la 12 luni);
• pe termen mediu (între 1 -5 ani);
• pe termen lung (peste 5 a ni).
În general băncile sau instituțiile financiare acordă cu ușurință credite pe termen mediu,
mai rar pe termen lung. Datoriile legate de participații s unt datorii pe termen lung care sunt
create în cadrul unor relații de participare. Participațiile sunt considerate titluri de valoare care

25
sunt vândute de către întreprindere altor persoane juridice sau fizice. Creditorii acestor titluri de
valoare au drep turi de creanțe, iar cel care emite aceste titluri are datorii față de creditori.
Categoria de alte îm prumuturi și datorii asimilate cuprinde: concesiuni, brevete, depozite,
garanții primite, acestea pot apărea în ipostaza în care societatea beneficiază de un ajutor sub
formă de împrumut dat cu o dobândă mai mică din partea a socaților , mai exact din partea
asociatului unic sau altor persoane fizice sau juridice care doresc să ajute respectiva unitate. Tot
odată , în categori a respectivă sunt cuprinse și dobâ nzile aferente împrumuturilor și datoriilor
asimilate. Ca o întreprindere să își desfășoară activitate a în condiții normale e indicat să aibă
relații de decontare cu furnizorii, creditorii, bugetul statului, personalul, etc,. Cu ajutorul acestor
relații, î ntreprinderea își creează surse atrase care completează sursele de împrumut.
Cu toate acestea există ș i opțiunea de împrumut pe termen scurt , ele sunt acordate pe
perioadă de maxim 12 luni sunt destinate finanțării de activități curente de exploatare. Surs ele
principale pentru finanțarea pe termen scurt sunt: creditul comercial, creditul de trezorerie,
factoring, descoperire de cont. Se consideră că sunt mai ieftine aceste împrumuturi decât cele de
pe termen mediu și lung. Creditul comercial este creditul consimțit de furnizori.
Creditul de trezorerie este un credit bancar pe un termen scurt care ajută să își mențină un
echilibru întreprinderea. Acest credit are diferite forme precum:
• Factoring, se înțelege practic vânzarea facturilor întreprinderii către o bancă. Astfel
se încas ează în avans sumele pe care le datorează clienții ale căror facturi s -au
vându t (clienților cărora le -a acordat credit comercial). Costul factoringului este
determinat de diferite comisioane și dobânzi care depind de calitatea debit orilor, de
sumele facturate, etc. Procentul încasat din facturi poate varia destul de mult, în
conseci nță acest credit este considerat scump.
• Descoperitul de cont , altfel spus c reditul prin cont curent , reprezintă o negociere,
înțelegere, cu banca în urma căreia în limita unui plafon stabilit întreprinderea
poate să facă plă ți din contul curent chiar dacă în acel moment nu are bani în sold.
• Linia de credit, care înseamnă că banca depune o sumă zilnic la dispoziția
întreprinderii în baza unui contract de credit pe termen de șase luni până la un an .
Costurile sunt mici și sunt determinate de dobânda care este efectuată din suma
utilizată zilnic și comisionul de neutilizare a sumei care nu a fost utilizată de
întreprin dere. Tipul acesta de credit este foart e utilizat de către întreprinderi
deoarece are un cost foarte scăzut în raport cu valoare acestuia.

26
2.4 ORGANIZAREA OPTIMĂ A CAPITALULUI ÎNTREPRINDERII

Conform economiștilor Modigliani, Miller, laureați ai premiului Nobel pentru economie,
au formulat teorem a care le poartă numele conform căreia valoarea unei firme este independentă
de structura sa financiar ă. Factorii determinanți pentru organizarea optimă a întreprinderii sunt:
• Structura activului, întrepri nderile ale căror active sunt adecvate garantării
creditelor tind să utilizeze datoriile destul de mult.
• Levierul exploatării .
• Rata creșterii , unde întreprinderile care au o creștere rapidă trebuie să se bizuie mai
mult pe capital extern (datorii și emisiune de acțiuni).
• Profitabilitatea.
• Impozitele .
• Condițiile pieței , piețele acțiunilor și obligațiunilor suferă, atât pe termen lung cât și
pe termen scu rt, schimbări care pot avea o influență importantă asupra s tructurii
capitalului unei firme.
• Atitudinea creditorilor.
• Atitudinea conducerii. Conducerea p oate exercita propriile judecăți în legătură cu
structura de capital adecvată.
• Condițiile interne ale firmei, care pot să aibă o influență asupra structurii opti me a
capitalului.
• Flexibilitatea financiară .
• Controlul , care n u trebuie subestimat , pot exercit a acționarii asupra managerilor
privind structura de capital, totuși acest control nu este prea indica t, date fiind
desele schimbări ale situațiilor în care este pusă întreprinderea .
• Stabilitatea vânzărilor , o întreprindere al cărei vânzări sunt relativ st abile, poate să
angajeze fără nici un risc datorii și să -și asume cheltuieli fixe mai ridicate decât o
întreprindere cu vânzări instabile.

27
Structura Acționarilor
Asociatul 1 Asociatul 23. STUDIU DE CAZ EFE CTUAT LA FOREST INFO EXPERT SRL

3.1 PREZENTAREA GENERALĂ A ÎNTREPRINDERII
FOREST INFO EXPERT SRL e ste situată în județul Mureș, localitatea Ibănești. Este o
societate cu răspundere limitată , conform a rt.2, punctul e din legea nr.31/1990 cu modificări
ulterioare ( legea privind societățile comerciale ). FOREST INFOR EXPERT SRL își desfășoară
activitatea conform statului său, în localitatea Ibănești, strada Principală nr. 439. A fost
înregistr ată în Regi strul Comerțului Mureș cu numărul J26/1147/2014 , acesta având codul unic
de identificare ( CUI ) 33911890. Are o durată nelimitată și a fost înființată î n 2014.
Capitalul social este de 200 RON. Este o microentitate care are activitatea prepon derentă
cu clasa CAEN 7490 – Alte activități profesionale, științifice și tehnice, aceasta este activitatea
microentității desfășurate.
Microentitatea are 2 asociați, cei 200 RON sunt divizați în 20 părți sociale la o valoare
nominală de 10 RON vărsat integral în capi tal, participarea asociaților la capitalul social se face
înjumătățit, adică:
• primul asociat – 50%, 10 părți sociale
• al doilea asociat – 50%, 10 părți soc iale

Graficul 3.1.1 Structura Acțio narilor, Sursa: Autorul

28
Activitatea acestei societăți c onstă în:
1. Producție: prelucrarea lemnului .
2. Prestări servicii: materii prime pentru instrumente muzicale, transportul materiilor
prime.
3. Efectuează comerț i ntern și extern.
Societatea î și desfășoară activitatea în atelier dotat cu mașini și utilaje pentru pr elucrarea
lemnului . Contabilitatea societății se ține conform legislației în vigoare, situațiile financiare
anuale simplificate care sunt aprobate de OMFP nr. 1.02/2014, cu modificările și completările
ulterioare, al căror exercițiu financiar corespunde cu anul calendaristic.
În cadrul compartimentului financiar contabil lucrează un administrator care întocmește
documentele primare/justificative și alte reg istre folosite în evidențele con tabile . Situația
financiară a societății este întocmit de către o pers oană fizică autorizată și membru CECCAR.
FOREST INFO EXPERT SRL își alege furnizori care respectă înțelegerile făcute la
începutul colaborării, întru -cât societatea este determinată în păstrarea unor legături profesionale
cu furnizorii, un lucru foarte imp ortant. Desigur și calitatea serviciilor oferite și prețul este
important, promptitudinea și în final respectarea termenului de plată.
Relațiile cu clien ții este de bună înțelegere, societatea urmărește să își extindă numele și să
își genereze clienții vi itori dar și păstrarea clienților vechi. În ultimul an (2019) societatea a
reușit să colaboreze cu clienți externi, mai exact din China ceea ce a devenit un obiectiv esențial
pentru societate, ea putând exporta mărfuri din România și în țări străine .
Gesti unea financiară a societății este o respo nsabilitate mare care constă din colectarea
capitalului și deciziilor de folosire a acestora.
Deciziile financiar e, strategice respectiv tactice, trebuie să determine menținerea
echilibrului fluxurilor financiare și a nivelului așteptat de rentabilitate. D eci, pentru ca o
întreprindere să aibă bună funcționare, este necesar să se facă o evaluare a capitalurilor de ca re
aceasta dispune și de care are nevoie ca să -și desfășoare în bune condiții activitatea, pentru
investiții și pentru dezvoltare.
3.2 STRUCTURA CAPITALULUI FOREST INFO EXPERT SRL
O întreprindere poate să își finanțeze activitatea de exploatare și activitat ea investițională
prin intermediul capitalurilor proprii, profitului obținut și al datoriilor. În gene ral o întreprindere
va folosi o combinați e dintr e aceste componente financiare.

29

47%
6%
2016 2017Conform teoriilor, î n analiza structurii capitalului se are în vedere rap ortul dintre datoriile
pe termen scurt și datoriile pe termen lung. De regulă când se face refer ire la structura
capitalului, se refer ă de fapt la ponderea datoriilor în totalul capitalului, detalii care evidențiază
mărimea riscului la care este expusă o întreprindere . De obicei o întreprindere care se finanțează
exclusiv din datorii, care prezintă un risc foarte mare în general .
Structura capitalurilor poate fi studiată calculând anumite rate de îndatorare ce permit
examinarea compoziției capitalurilor, astfel sunt prezentate :
1. Rata îndatorării la termen care reflectă măsura în care datoriile pe termen
mediu și lung participă la fo rmarea resurselor permanente .
Rît = datorii pe termen mediu și lung
capitaluri permanente x 100
Nr.
crt. Indicator Unități
Mone tare Perioada Analizată
2016 Perioada Analizată
2017
1.
Capital propriu RON 66.294 240.302
2.
Dato rii mai mari de 1 an RON 59.253 15.253
3.
Capital permanent RON 125.547 255.555
4. Rata îndatorării la termen % 47 6
Tabelul 3.2. 1 Determinarea ratei de îndatorare la termen

Graficul 3.2.2 Rata îndatorării la termen
În analiza datoriilor pe te rmen mediu și lung se poate observa, că întreprinderea participă
la formarea resurselor permanente într -o proporție mai redusă în anul 2017 față de 2016 .

30

30%
73%
2016 2017Rata Autonomiei
2. Rata autonomiei financiare globale, unde capitalul propriu ≥ 30 % din
pasivul firmei este o premisă a autonomiei financiare.
Rafg = capitaluri proprii
capitaluri proprii + datorii x 100

Tabelul 3.2.2 Ra ta autonomiei financiar globale

Graficul 3.2. 3 Rata autonomiei financiar globale
Având în vedere ratele autonomiei financiare globale, se poate vorbi de autonomie
financiară doar în anul 20 17, când această rată ajunge la 73 % din total pasiv. Dependenț a mai
mare de datorii se identifică în anul 20 16, când rata autonomiei financiare ajunge doar la 30 %. Nr.
Crt. Indicator Unități
Monetar
e Perioada
analizată 2016 2017
1.
Capital propriu RON 66.294
240.302
2.
Datorii mai mari de 1 an RON 59.253 15.253
3.
Capi tal permanent RON 125.547 255.555
4.
Datorii mai mici de 1 an RON 160.027 314.274
5. Rata autonomiei
financiare globale % 30 73

31

53%
94%
2016 20173. Rata autonomiei financiare la termen, care reflectă proporția în care
capitalurile proprii participă la formarea capitalurilor permanente .
Raft = capitaluri proprii
capitaluri permanente x 100

Nr.
Crt. Indicatori Unități
Monetare Perioada
analizată 2016 Perioada
analizată 2017
1. Capital propriu RON 66.294 240.302
2. Datorii mai mari de un an RON 59.253 15.253
3. Capital permanent RON 125.547 255.555
4. Rata autonomiei
financiare la termen % 53 94
Tabelul 3.2.3 Rata autonomiei financia re la termen

Graficul 3.2. 4 Rata autonomiei financiar e la termen
Rata autonomiei financiare la termen exprimă proporția capitalurilor proprii î n capitalul
permanent și rolul capitalurilor proprii în finanțarea pe termen lung a activității. Valoa rea
minimă a acestui indicator este acea valoare sub care întreprinderea reprezintă risc de
insolvabilitate. Pe ansamblu firma înr egistrează o valoare a a cestui indicator mai mare decât
valoarea minimă . În anul 20 16 se înregistrează valoarea cea mai mică d in cele două perioade
analizat e.

32
125.547255.555285.574569.829
0100.000200.000300.000400.000500.000600.000
2016 2017
Capital Permanent Cap. Proprii + Datorii4. Rata stabilității financiare, este realizată atunci când sursele permanente
dețin în total resurs e o pondere cât mai ridi cată (≥ 50 %) .
Rsf = capitaluri permanente
capitaluri proprii + datorii x 100

Tabelul 3.2.4 Rata stabilității financiare

Graficul 3. 2.5 Rata stabilității financiare
Rata respectivă permite analiza capitalului permanent în total pasiv. Conform graficului pe
cei doi ani analiza ți valoarea capitalurilor permanente în total pasiv se situează între 44 % – 45
%. În concluzie întreprinderea nu are o situație foarte bună, deoarece se poate vorbi de o
stabilitate d in punct de vedere financiar d oar în cazul în care această rată ajunge să fie ≥ 50 % . Nr. Crt. Indicatori Unități
Monetare Perioada
analiză 2016 Perioada
analiză 2017
1. Capital propriu RON 66.294 240.302
2. Datorii mai
mari de un an RON 59.253 15.253
3. Capi tal
permanent RON 125.547 255.555
4. Datorii mai
mici de un an RON 160.027 314.274
5. Capital propri i
+ Datorii
totale RON 285.574 569.829
6. Rata stabilității
financiare % 44 45

33

76%
57%
2016 20175. Rata de îndatorare globală, ea reflectă în ce măsură resursele care sunt
împrumutate și atrase par ticipă la finanțarea activității
Rîg = datorii totale
capitaluri proprii + datorii x 100
Nr.Crt Indicatori Unități de
măsură Perioada
analizată 2016 Perioada
analizată 2017
1. Capital propriu RON 66.294 240.302
2. Datorii mai mari
de un an RON 59.253 15.253
3. Capital
permanent RON 125.547 255.555
4. Datorii mai mici
de un an RON 160.027 314.274
5. Datorii totale RON 219.280 329.527
6. Rata de
îndatorare
globală % 76 57
Tabelul 3.2.5 Rata de îndatorare globală

Graficul 3.2.6 Rata de înda torare globală
Din perioada analizată se poate observa o creștere a capitalului propriu și o diminuare a
datoriilor mai mari de un an. În anul 2017 creșterea capitalului propriu a rezultat o rată de
îndatorare mai mică față de anul precedent.

34
3.3 ANALIZA PR IVIND ECHILIBRUL FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII

În realitate mai multe întreprinderi se finanțează din resurse proprii și resurse externe, cele
care folosesc numai resursele proprii sunt situații foarte rare . În principal a ctivele imobilizate
este indicat să fie acoperite cu capital permanent , adică capital propriu și datorii pe termen lung ,
iar activele cir culante să fie acoperite din surse temporare , adică datorii pe termen scurt, credite
comerciale sau decontări.
Indicatorii care reflectă echilibrul financ iar, sunt:
• Fondul de rulment (FR) care reflectă acel surplusu l de resurse rămas după fi nanțare
și rulat în activitatea de exploatare, o valoare pozitivă este indicat să aibă . Un fond
de rulment negativ este acel fond care reflectă sit uația în care investiț iile sunt
finanțate și din resurse atrase .
FR = Capitaluri Pe rmanente – Active Imobilizate
• Nevoia de f ond de rulment (NFR), acesta dacă este pozitiv atunci înseamnă că
valoarea Stocurilor + Creanțelor este mai mare decât valoarea datoriilor
nefinanciare pe termen scurt. Valoare a a NFR negativă este întâlnită atunci când
are loc încasarea creanțelor, iar pl ățile fată de personal, furnizori, bugetul de stat,
etc. este amânată .
NFR = (Active circulante –Disponibilități Bănești) –(Datorii <1 an –Datorii financiare< 1 an)
• Trezoreria netă este recomandat să aibă o valoare pozi tivă, valoarea negativă
reflectă situația în care banii provin din credite bancare.
TN = FR – NFR
Componenta care reflectă echilibrul financiar al întreprinderii respectiv modul de utilizare
a capitalurilor proprii și împrumutate este bilanțul . Pe baza acestui bilanț și a contului de profit și
pierdere, practica financiară a emis tabloul de fi nanțare . Conform c oncepției financiare,
totalitatea nevoilor, resurselor financia re a unei so cietăți come rciale necesare pentru a desfășura
activități sunt reflectate de bilanțul funcțional. Acest document este obțin ut prin rearanjarea
posturilor bilanțiere din bilanțul contabil.
La întreprinderea studiată am analizat bilanțurile conta bile între anii 2016 -2017 și am
realizat constituirea bilanțurilor funcționale pentru a evidenția cum evoluează structura
capitalurilor, modul de finanțare, fondul de rulment și a trezoreriei nete.

35
Bilanțul contabil preluat din anexe este prezentat ulteri or având numele de Tabel ul 3.3.6,
pe baza acestuia am constituit bilanțul funcțional.
ACTIV RON PASIV RON
Imobilizări brute 130.549 Capital social 200
Amortizare cumulată 19.021 Rezerve –
Imobilizări nete 111.528 Rezultat reportat –
Stocuri 128.855 Rezultatul exercițiului -repartizat –
Creanțe 37.367 Capitaluri proprii 66.294
Disponibilități bănești 7.824 Datorii>1 an 59.253
Cheltuieli în avans – Capitaluri permanente 125.547
Furnizori –
Clienți creditori 157.347
Credit bancar < 1 an –
Datorii personal 1.438
Datorii bugetul statului 1.242
Datorii asociați 59.253
Alte datorii –
Total Datorii 219.2 80
TOTAL ACTIV 285.574 TOTAL PASIV 285.574
Tabelul 3.3.6 Bilanț Contabil la data de 31.12.2016
NEVOI RON RESURSE RON
Imobilizări brute 130.549 Capitaluri p roprii 66.294
Nevoi permanente 130.549 Cheltuieli în avans –
Stocuri 128.855 Amortizare cumulată 19.021
Creanțe 37.367 Datorii > 1 an 59.253
Nevoi temporare 166.222 Resurse permanente 144.568
Disponibilități bănești 7.824 Datorii < 1 an 160.027
Credit bancar < 1 an –
Resurse temporare 160.027
TOTAL 304.595 TOTAL 304.595
Tabelul 3.3.7 Bilanț fu ncțional la data de 31.12.2016
În concluzie n evoile permanente nu au fost acoperite de resursele permanente . Ca urmare
din bilanțul contabil se pot calcul a: fondul de rulment net, nevoia de fond de rulment netă,
trezoreria netă iar ca urmare acestui tabel 3.3.7 din bilanțul funcțional se pot calcula fondul de
rulment gl obal, nevoia de fond de rulment globală și trezoreria netă.

36
FRN = Capital permanent – Imobilizări nete = 125.547 – 111.528 = 14.019 RON
NFR N = Active circulante – Disponibilități bănești – Datorii < 1 an = Stocuri + Creanțe –
Datorii < 1 an = 128.855 + 37.367 – 160.027 = 6.195 RON
TN = FRN – NFRN = 14.019 – 6.195 = 7.824 RON
Conform fondului d e rulment net ( FRN ) capitalurile permanente acoperă imobilizările,
deci nu este necesar folosirea re surselor temporare pentru acoperirea diferenței, suma creanțel or
și stocuril or sunt mai mari decât datoriile mai mici de 1 an.
Calcularea fondului de rulm ent global se face pe baza diferenței dintre resursele
permanente și imobilizările brute.
FRG = Resurs e permanente – Imobilizări brute = 125.547 – 130.549 = -5.002 RON
NFRG = Nevoi temporare – Resurse temporare = 166.222 – 160.027 = 6.195 RON
TN = FRG – NFRG = -5.002 – 6.195 = -11.197 RON

Bilanțul contabil preluat din anexe este prezentat ulterior având n umele de Tabelul 3.3.6
pentru anul 2017 , pe baza acestuia am co nstituit bilanțul funcțional.
Tabelul 3.3.8 Bilanț Contabil la data de 31.12.2017 ACTIV RON PASIV RON
Imobilizări brute 130.549 Capital social 200
Amortizare cumulată 11.153 Rezerve –
Imobilizări nete 119.396 Rezultat reportat –
Stocuri 340.600 Rezultatul exercițiului -repartizat –
Creanțe 33.809 Capitaluri proprii 240.302
Disponibilități bănești 76.024 Datorii>1 an 15.253
Cheltuieli în ava ns – Capitaluri permanente 255.555
Furnizori –
Clienți creditori 303.307
Credit bancar < 1 a n –
Datorii personal 5.238
Datorii bugetul statului 5.729
Datorii asociați 15.25 3
Alte datorii –
Total Datorii 329.527
TOTAL ACTIV 569.829 TOTAL PASIV 569.829

37
NEVOI RON RESURSE RON
Imobi lizări brute 130.549 Capitaluri proprii 240.302
Nevoi permanente 130.549 Cheltuieli în avans –
Stocuri 340.600 Amortizare cumulată 11.153
Creanțe 33.80 9 Datorii > 1 an 15.253
Nevoi temporare 374.409 Resurse permanente 266.708
Disponibilități bănești 76.024 Datorii < 1 an 314.274
Credit bancar < 1 an –
Resurse temporare 314.274
TOTAL 580.982 TOTAL 580.982
Tabelul 3.3.8 Bilanț funcțional la data de 31.12.2017

FRN = Capital permanent – Imobilizări nete = 255.555 – 119.396 = 136.159 RON
NFRN = Stocuri + Creanțe -Datorii < 1 an = 340.600 + 33.809 – 314.274 = 60.135 RON
TN = FRN – NFRN = 136.159 – 60.135 = 76.024 RON
FRG = Resurse permanente – Imobi lizări brute = 266.708 – 130.549 = 136.159 RON
NFRG = Nevoi temporare – Resurse temporare = 374.409 – 314.274 = 60.135 RON
TN = FRG – NFRG = 136.159 – 60.135 = 76.024 RON
Conform acestor calcule se poate forma un tabel care arată evoluția fondului de rulme nt pe
parcur sul anilor 2016 -2017. Acesta este prezentat în tabelul 3.3.9.
AN 2016 2017
Capitaluri pro prii 66.294 240.302
Capitaluri permanente 125.547 255.555
Imobilizări brute 130.549 130.549
Fond de rulment global ( FRG) -5.002 136.159
Tabelul 3.3. 9 Evoluția fondului de rulment
Aceste valori sunt prezentate în graficul 3.3.7 privind evoluția fondul ui de rulment. Se
poate observa faptul că fondul de rulment global din anul 2017 față de anul 2016 are o valoare
pozitivă, acest lucru arată că în anul 20 17 nevoile permanente au fost finanțate mai mult din
resurse permanente făcând întreprinderea să se ba zeze din surse interne de finanțare . Privit în
ansamblu imobilizările brute sunt constante în cei doi ani, dar capitalurile proprii ale firmei au
avut o e voluție crescătoare.

38
125.547255.555
130.549 130.549
-5.002136.159
-50.000050.000100.000150.000200.000250.000300.000
2016 2017
Capital permanent Imobilizări brute Fond de rulment global
174.046450.433
160.027314.274
6.19560.135
050.000100.000150.000200.000250.000300.000350.000400.000450.000500.000
2016 2017
Active Circulante Datorii < 1 an Nevoia de fond de rulment

Graficul 3.3.7 Evoluția fondului de rulment
Evoluția ne voi de fond de rulment este prezentată în tabelul 3.3.10 , unde se observă că este
pozitivă și nu denot ă un plus de resurse.
Tabelul 3.3.10 Evoluția NFR

Graficul 3.3.8 Evoluția NFR AN 2016 2017
Stocuri 128.855 340.600
Creanțe 37.367 33.809
Active Circulante 174.046 450.433
Datorii < 1 an 160.027 314.274
Nevoia de fond de rulment 6.195 60.135

39
136.159
6.19560.13576.024
-20.000020.00040.00060.00080.000100.000120.000140.000160.000
2016 2017
Fond de rulment global Nevoia de fond de rulment Trezoreria netăEvoluția trezoreriei nete (TN) este prezentată în tabel ul 3.3.11. Trezoreria este alcătuită din
confruntarea nevoilor și resurselor financiare pe termen scurt. Ea este pozitivă datorită resurselor
pe termen scurt pentru acoperirea nevoilor curente ale întreprinderii.
AN 2016 2017
Fond de rulment global – 5.002 136.159
Nevoia de fond de rulment 6.195 60.135
Trezoreria netă 7.824 76.024
Tabelul 3.3.11 Evoluția trezorer iei nete

Graficul 3.3.9 Evoluția trezoreriei nete

3.4 ANALIZA PRIVIND CAPACITATEA DE AUTOFINANȚARE A
ÎNTREPRINDERII

Se determină după calcularea rezultatului brut și net al exploatării.
• Rezultatul brut al exploatării este un indicator care exprimă în mărimi absolute ,
rentabilitatea sau pierderile aferente activității de exploatare, ca diferență între
venituri și cheltuieli din exploatare. Prin inte rmediul acestui indicator se exprimă
performan ța activității de exploatare.
RBE = Venituri din exploat are – Cheltuieli din exploatare

40
24.706182.125
020.00040.00060.00080.000100.000120.000140.000160.000180.000200.000
Rezultatul brut al exploatării
2016 2017

Tabelul 3. 4.12 Rezultatul brut al exploatării

Graficul 3. 4.10 Rezultatul brut al exploatării
Conform graficului 3.3.10, în anul 2017 se evidențiază o creștere accentuată al rezultatului
brut al e xploatării.

• Rezultatul net al exercițiului (RNE) care se exprimă în mărimi absolute
rentabilitatea ne tă sau pierderile aferente întregii activități a societății comerciale.
Acesta se calcu lează după deducerea cheltuielilor totale, aferente activității din
veniturile totale. Astfel d in rezultatul obținut se scade impozitul pe profit .
RNE = Rezultatul brut al exploatării – Impozit pe profit
Nr.
Crt. Denumire U.M. Perioada
analizată 2016 Perioada
analizată 2017
1. Venituri din exploatare RON 181.429 906.430
2. Cheltuieli din exploatare RON 156.723 724.305
3. Rezultatul brut al exploatării RON 24.706 182.125
4. Indicele de creștere al
venitului din exploatare % 100 500
5. Indicele de creștere al
cheltuieli din exploatare % 100 462
6. Indicele de creștere al
rezultatului brut de exploatare % 100 737

41
24.531,21180.498,78
0,0020.000,0040.000,0060.000,0080.000,00100.000,00120.000,00140.000,00160.000,00180.000,00200.000,00
2016 2017Rezultatul net al exercițiului
Rezultatul net al exercițiuluiNr.Crt. Denumire U.M. Perioada
analizată 2016 Perioada analizată
2017
1. Venituri totale RON 182.088 906.627
2. Chel tuieli totale RON 157.309 724.305
3. Rezultat brut RON 24.779 182.322
4. Impozit pe profit RON 247,7 9 1.823,22
5. Rezultat net RON 24.531,21 180.498,78
Tabelul 3.4.13 Rezultatul net al exercițiului

Graficul 3.4.11 Rezultatul net al exercițiu lui
Pe cele două perioade se înregistrează un rezultat pozitiv, ceea ce dovedește că
întreprinderea ar e o situație favorabilă .
1. Capacitatea de autofinanțare (CAF), este util deoarece se pot evalua posibilitățile
întreprinderii de a finanța din resurse propr ii nevoile curente, dividendele,
investițiile și rambursarea datoriilor. Capacitatea de autofinanțare permite frânarea
îndatoră rii și inclusiv reducerea cheltuielilor financiare, permite măsurarea
randamentului capitalurilor proprii, respectiv a rentabilit ății financiare .
CAF = Profitul net + Cheltuieli cu amortizarea și provizioanele – Venituri din provi zioane
+ Cheltuieli cu ce darea activelor – Venituri din cedarea activelor + Cheltuieli cu provizioanele
financiare – Venituri din provizioane financiare

42
Nr.Crt. Denumire U.M. Perioada
analizată 2016 Perioada
analizată 2017
1. Rezultat net RON 24.531,21 180.498,78
2. Cheltuieli cu amortizări și provizioane RON 0 0
3. Venituri din provizioane RON 0 0
4. Cheltuieli din activele cedate RON 0 0
5. Venituri din activele cedate RON 0 0
6. Capacitatea de autofinanțare RON 24.531,21 180.498,78
Tabelul 3.4.14 Capacitatea de autofinanțare
În această situație capacitatea de autofinanțare a firmei este egală cu rezultatul net al
exercițiului în cei doi ani. Deși se finanțează doar din rezultatul net, rezultatele obținute în cei
doi ani sunt pozitive ceea ce arată că întreprinderea are potențial de autofinanțare din activitatea
sa proprie. Acest lucru dovedește că întreprinderea are independență financiară.
3.5 ANALIZA PRIVIND CAPACITATEA DE PLATĂ (BONITATE) A
ÎNTREPRINDERII

Capacitatea de plată se efectuează pe terme n scurt și lung și reflectă posibilitatea acoperirii
datoriilor din sumele rezultate din vânzarea activelor.
1. Capacitatea de plată pe termen scurt reflectă posibilitatea acoperirii datoriilor < 1 an ,
din sumele rezultate din vânzarea activelor circulante.
• Lichiditate generală (LG) este recomand at să fie ≥ 2, adică activele circulante să
acopere de 2 ori Datoriile < 1 an .
LG =
100an 1 Datoriicirculante Active

Nr.Crt. Denumire U.M. Perioada
analizată 2016 Perioada
analizată 2017
1. Active circula nte RON 174.046 450.433
2. Datorii < 1 an RON 160.027 314.274
3. Lichiditate generală % 109 143
4. Indicele de creștere % 100 131
Tabelul 3.5.15 Lich iditatea generală
Valoarea ratei de lichiditate generală este mai mare deci se încadrează în valoarea limită
admisă. Acesta demonstrează că firma a fost capabilă să își acopere pasivele curente pe seama
activelor curente.

43
• Lichiditatea redusă (LR) este reco mandat să fie ≥ 1, adică creanțele +
disponibilitățile bănești să acopere datoriile < 1 an .
LR =
100an 1 DatoriiStocuri – circulante Active

Tabelul 3.5.1 6 Lichiditatea redusă
Lichiditatea redusă este încadrat ă conform criteriului, creanțele alături de disponibilitățile
băne ști acoperă datoriile mai mici de 1 an.
• Lichiditatea imediat ă este recomandat s ă fie ≥ 0,5 .
LI =
100an 1 Datoriibanesti Disp.

Tabelul 3.5.16 Lichiditatea imediată
Lichiditatea imediată nu se încadrează conform criteriului deci arată c ă firma nu a fost
capabilă să își acopere pasivele curente pe seama creanțelor și dispo nibilităților.
2. Capacitatea de plată pe termen lung se poate calcula pe baza urm ătoarelor solvabilități :
• Solvabilitate financiară (SF), în care se recomandă recomandă ca activele să
acopere de 1,5 ori datoriile .
SF =
100 totale Datorii Active Total Nr.Crt. Denumire U.M. 2016 2017
1. Active circulante RON 176.046 450.433
2. Stocuri RON 128.855 340.600
3. Datorii < 1 an RON 160.027 314.274
4. LR % 29 35
5. Indicele de creștere % 100 121
Nr.Crt. Denumire U.M. 2016 2017
1. Disponibil ități băne ști RON 7.824 76.024
2. Datorii < 1 an RON 160.027 314.274
3. LI % 5 24
4. Indicele d e creștere % 100 480

44
Nr.Crt. Denumire U.M. 2016 2017
1. Total Active RON 285.574 569.829
2. Datorii totale RON 219.2 80 329.527
3. SF % 130 173
4. Indicele de creștere % 100 133
Tabelul 3.5.1 7 Solvabilitatea financiară
• Solvabilitate patrimonială (SP) în care se recomandă ca sursele proprii de finanța re
să fie în proporție de 30 % din total pasiv.
SP =
100 tot.Dat. pr. Cap. proprii Capitaluri+
Tabelul 3.5.18 Solvabilitate a patrimonială
Din punct de vedere al ratelor solvabilit ății aceste rate se apropr ie de cerin țele minime și
medii pentru funcționare optimă a întreprinderii.
3.6 ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE

O întreprindere este rentabil ă dacă își acoperă cheltuielile din veniturile realizate de acesta .
Rentabilitatea poate fi apreciată în mărime absolută, prin profit brut sau net, flux net de numerar,
și în mărime relativă, prin ratele de rentabilitate. Comparațiile între întreprinderi se bazează pe
ratele de r entabilitate .
• Rentabilitatea economică net ă.
REN =
100active Totalnet Profit 
Nr.Cr t. Denumire U.M. 2016 2017
1. Profit net RON 21.371 174.007
2. Indicele de creștere P n % 100 814
3. Total Active RON 285.574 569.829
4. Indicele de c reștere TA % 100 199
5. REN % 75 30
6. Indicele de creștere REN % 100 40
Tabelul 3.6.19 Rentabilitatea economică netă
Nr.Crt. Denumire U.M. 2016 2017
1. Capitaluri propri u RON 66.294 240.302
2. Total pasiv RON 285.574 569.829
3. SP % 23 42
4. Indicele de creștere % 100 183

45
75%
30%32%72%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%
2016 2017
Rentabilitatea economică netă Rentabilitatea financiară
Expon. (Rentabilitatea financiară) Expon. (Rentabilitatea economică netă)• Rentabilitatea financiară (RF) , ea reflectă gradul de remunerare al capitalurilor
proprii din profitul net.
RF =
100propriu Capitalnet Profit 

Tabelul 3.6.20 Rentabili tatea financiar ă
Această rată arată valoarea profitului net care este obținut prin folosirea capitalurilo r
proprii. Această rată este importantă atât pentru întreprindere, dar mai ales pentru viitori
investitori potențiali . Cu cât nivelul său este mai mare , cu atât poate atrage capitaluri noi pentru
investiții . Pentru întreprindere rata de randament a capitalurilor proprii este favorabilă, ajungând
în anul 20 17 la un procent de 72 %.

Graficul 3. 6.12 cele două rentabilități

Nr.Crt Denumire U.M. 2016 2017
1. Profit net RON 21.371 174.007
2. Indicele de creștere al P N % 100 814
3. Capital propriu RON 66.294 240.302
4. RF % 32 72
5, Indicele de creștere al RF % 100 225

46
CONCLUZII ȘI PRO PUNER I

Analizând structura capitalurilor la FORE ST INFO EXPERT SRL , se pot trage
următoarele concluzii:
• Întrepri nderea a cunoscut o dezvoltare continu ă în per ioada analizată , afirmație
susținută de creșterea cifrei de afaceri, a activelor imobilizate și a ca pitalurilor
proprii a le întreprinderii.
• Pe înt reaga perioadă studiată a înre gistrat profit și rentabilitate bună. Cea mai mare
rentabilitate financiară este înregistrat ă în anul 2017.
• Întreprinderea în registrează o capacitate de autofinan țare pozitivă , ceea ce se
rezumă la faptul c ă întreprinderea are independen ță financiară , adic ă este capabilă
să își finanțeze activitatea din resurse proprii.
• Din punct de vedere al autonomiei financiare globale , se poate spune c ă
întrep rinderea are o a utonomie financiară globală la termen , iar aut onomia
financiară la termen reflectă proporția în care capitalurile proprii participă la
formarea capitalurilor permanente cu o rată pozitivă .
• În ceea ce privește grad ul de îndatorare globală are o rată ridicat ă ceea ce a rată c ă
resursele atrase și împrumutate participă cu o rată mai mare la finanțarea a ctivității.
• În ceea ce privește lichiditatea generală se poate spune că întreprinderea este
capabilă să își acopere datoriile curente pe seama activelor circulante .
• Fondul de rulment a înregistrat valori pozit ive în perioada analizată. Acest lucru
înseamnă că în imobilizările brute au fost acoperite din capitalurile permanente .
• Nevoia de fond de rulment cu valori pozitive demonstrează faptul că nu au existat
resurse ner entabilizate , resursele băne ști au fost folosite ef icient pe întreaga
perioadă analizată .
Având în vedere analiza efectuată la întreprinderea FOREST INFO EXPERT SRL pot fi
făcute următoarele propuneri :
• Conti nuarea de zvoltării firmei prin creșterea veniturilor asigurâ nd se rvicii de
calitate în activitatea de producție. Însemnând creșterea portofoliului de clienți ,
respectarea te rmenului de plată și corectitudine în efectuarea comenzilor.
• Dezvoltarea relațiilor cu partenerii de afaceri actuali, în sensul colaborării în bune
condiții cu fu rnizorii și cl ienți actuali și potențiali.

47
• Monitorizarea permanentă a pieței, a cererii și conform acestuia să se fac ă ofertele
pentru pro dusele acestora. Pre țurile de v ânzare să fie corecte și apropriate cu
concurenț a pentru a menține o conc urenț ă loială. Orice agent economic care dorește
să aibă succes să ac orde atenție deplin ă semnelor care vin di nspre piață .
• Reducerea costurilor și a cheltuielilo r. O atenție deosebită să fie acordat reducerii
costurilor privind pre țurile de a chiziție a mat eriilor prime și materialelor. A dică să
își aleag ă furnizorii după principiul pre ț-calitate cel ma i convenabil.
• În ultimul rând acorda rea unei atenții deosebite a factorului for ței de muncă.

48
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. Aurel -Ioan Giurgiu, Mecanismul Financiar al Întreprinzătorului, Editura DACIA,
CLUJ-NAPOCA,1995
2. Dr.Horia Cristea, Nicolae Ștefănescu , Finanțele întreprinderii, Ed.CECCAR.
București , 2003
3. Pascal Charpentier, Xavier Deroy, Odile Uzan, Rolande Marciniak, Gerard B enoist
du Sablon, Stéphane Luong , Organizarea și gestiunea întreprinderii,Romexco,2002
4. Patache Laura, ECONOMIA ȘI GE STIUNEA ÎNTREPRINDERII NOTE DE
CURS, EX PONTO, 2011
5. Privoda Roxana, Economia Întreprinderii, Constanța ,2013
6. Șimon Adr ian, Finanțele Întreprinderii, Universitatea Petru Maior Targu –
Mures,2014
7. Șimon Adrian, Finanțele întreprinderii, Universitatea “Petru Maior”, Târgu –
Mureș,2005
8. Victor Ardelean, ANALIZA STRUCTURII CAPITALULUI ȘI
SOLVABILITĂȚII ÎNTREPRINDERI I, Universitatea “ Babeș -Bolyai” Cluj –
Napoca
9. Legea nr.15/1990 art. 1 în M. Of al României, partea 1
10. Legea nr.15/1990

49

ANEXE PENTRU STUDIU DE CAZ