Programul de studii: Finanțe și Bănci [604911]

1
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Programul de studii: Finanțe și Bănci

Lucrare de Licență

Conducător științific
Prof. univ. dr. Cristi Spulbăr

Absolvent: [anonimizat]
2019

2

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Programul de studii: Finanțe și Bănci

Activități de retail banking, pe
exemplul BRD -GSG

Conducător științific
Prof. univ. dr. Cristi Spulbăr

Absolvent: [anonimizat]
2019

3
Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 4
CAPITOLUL 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 5
ASPECTE TEORETICE PRIV IND ACTIVITATEA DE RETAIL BANKING ………………… 5
Cadrul conceptual al activității de retail banking ………………………….. ………………………….. …. 5
1.2. Tendințe în activitatea bancară de retail ………………………….. ………………………….. ……….. 9
1.3 . Analiza pieței de retail a BRD -GSG in România ………………………….. …………………….. 12
CAPITOLUL 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 18
CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND PRODUSELE ȘI SERVICIILE BANCARE ……. 18
2.1. Prezentare generală BRD -Groupe Societe Generale ………………………….. ………………….. 18
2.1.1.Istoricul BRD Société Générale SA ………………………….. ………………………….. …………. 19
2.1.2.Acționariat BRD Société Générale SA ………………………….. ………………………….. …….. 19
2.1.3 .Management BRD Société Générale SA ………………………….. ………………………….. ….. 20
2.1.4. Domeniu de activitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 20
2.1.5. Evoluția principalilor indicatori economico financiari . ………………………….. …………… 21
2.1.5.1. Indicatori pentru aprecierea eficienței de ansamblu a act ivități bancare ……………….. 21
2.1.5.2. Indicatori pentru aprecierea Solvabilități și Lichidități ………………………….. …………. 21
2.1.5.3. Indicatori pentru aprecierea Profitabilități și Rentabilități ………………………….. …….. 22
2.1.5.4. Indicatori pentru evaluarea calități activelor ………………………….. ……………………….. 22
2.1.5.5. Indicatori pentru apreciarea veniturilor și costurilor bancare ………………………….. …. 22
2.1.5.6. Indicatori pentru masurarea riscului de credit ………………………….. …………………….. 23
2.2. Produse de retail bankig ale BRD GSG ………………………….. ………………………….. ……… 23
2.2.1. Produse si servicii aferente persoanelor fizice ………………………….. ………………………… 23
2.2.2.Produse și servicii aferente IMM -urilor ………………………….. ………………………….. ……. 28
2.3. Conturi de economii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 30
2.3.1.Atustart ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 31
2.3.2.Atusprint ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 31
2.3.3.Atucont ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 32
2.3.4.Studiu de caz – Exemplu de deschidere ………………………….. ………………………….. ……… 33
Conturi de economii – BRD -Groupe Société Générale ………………………….. …………………….. 33
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 36
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 38

4
Introducere
Creditul și băncile, în țările care au economie de piață, constituie un factor
semnificativ în vederea dezvoltării mecanismului economic, astfel se constituie condițiile de
schimb monetar, acest schimb realizându -se prin bani și bănci. Domeniul creditelor este unul
vast din punct de vedere calitativ, dar și cantitativ cunoscând un progres economic și
tehnol ogic.
Retailul românesc s -a caracterizat printr -o creștere semnificativă în ultimii 10 ani,
datorită extinderii lanțurilor comerciale in ternaționale, acestea fiind atrase de potențialul de
dezvoltare al României. Băncile de top erau obsedate în vederea atingerii unei performanțe
majore, urmând ca mai apoi ele să -și concentreze atenția pe noțiunea de retail banking.
Mediul bancar din România a suferit modificări la nivel global, al sistemului bancar și la nivel
individual al fiecă rei bănci în parte. Retail ban kingul este atrăgător deoarece conferă o mai
mare profitabilitate în comparaț ie cu activitatea de corporate, clienții (persoane fizice) trebuie
să accepte condițiile garantate de bancă, datorită unei reduse puteri de negociere, băncile atrag
de la persoanele fiz ice resurse mai ieftine, întrucât acestea cred ca plasamentele în depozite
sunt stabile și sigure .
În economia statelor, băncile au jucat un rol important prin intermediul derulării de
activitaț ii de in termediere financiar -bancară. Î n ultimii ani se disti g o serie de tendințe și
mutuaț i cu privire la activitatea bancară, cu un impact și asupra activitații de retail banking.
Dintre aceste cele mai importante sunt: existenț a unui proces de dereglementare -reglementare,
existenț a binomului unive rsalizare – specializare bancară, internaționalizarea operațiunilor
bancare, implementarea inovaț iilor te hnologice în activitatea bancară, t recerea unor s tate de la
economia centralizată la economia de piață, schimbarea î n comportament corp oratist,
integrarea europeană și adoptarea monedei unice euro.
Atât în literatura de specialitate cât și în practică există numeroase abordari ale noțiuni
de retail banking, ceea ce conferă termenului un înțeles mai complex și mai larg sau unul mai
restâns. Activitatea de retail vizând persoanele fizice și IMM -urile, în timp ce activitatea de
gros are în vedere marile companii, instituți financiare și guvernele .
BRD se află în topul băncilor care activează pe piața creditelor pentru persoane fizice
și pe cea a cardurilor bancare. Banca se poziționează pe locul al treilea în topul băncilor
sistemului bancar din România . BRD face parte din grupul Société Générale, fiind unul dintre
marile grupuri din Europa privind serviciile financiare , efectuând trei activități de bază: Retail
banking în Franța, Retail banking internațional, servicii financiare și asigurări și Corporate &
investment banking, private banking, administrare de active și servicii pentru investitori.
În ceea ce privește lucrarea de licența, am ales să lucrez pe tema ''Acti vități de retail
banking pe exemplul BRD -Groupe Société Générale.” Lucrarea este structurată pe doua
capitole, în care voi analiza retail banking -ul, atât teoretic, cât și practic.
În acest context, pe parcursul lucrari de licența voi considera prin retai l banking
activitatea bancară orientată catre clienții perso ane fizice , populaț ia și desfașurată prin
intermediul unei rețele de sedii bancare extinsă, prezentată în sens restrâns, în acest sens fiind
cunoscută și sub denumirea de “consumer banking” .
În primul capitol am prezentat aspect e generale privind cadrul conceptual și tendințe în
cadrul activității de retail banking, dar și o analiză a pieței de retail BRD -Groupe S ociété
Générale în țara noastră, iar în capitolul II, am prezentat aspecte generale cu privire la banca
BRD Groupe Societe Generale privind domeniul de activitate, istoric, acționariat , produse și
service bancare aferente produselor fi zice și juridice și despre conturile d e economii, și
studiu de caz, o simulare de deschidere a contur ilor de economii , unde am prezentat dobânda
pe care o primește un client, care la final va al ege să lichideze contul de economii și să
transfere disponibilul deținut în contul de economii, printr -un ordin de plată în contul curent,
și conturile celor doi m inori vor fi păstrate în continuare.

5
CAPITOLUL 1
ASPECTE TEORETICE PRIVIND ACTIVITATEA DE RETAIL
BANKING

1.1 Cadrul conceptual al activității de retail banking

Termenul de “retail banking” provine din limba engleză și în traducere înseamnă
“activitatea bancară cu amănuntul”. ” Atât în literatura de specialitate cât și în practică există
numeroase abordari ale noțiuni de retail banking, ceea ce conferă termenului un înțeles mai
complex și mai larg sau unul mai restâns. ” Activitatea de retail vizând persoanele fizice și
IMM -urile, în timp ce activitatea de gros are în vedere marile companii, instituți i financiare și
guvernele.1 În sens larg noțiunea de retail banking este activitatea bancară de sfășurată de
persoane fizice, clienții individuali, micii întreprinzătorii, întreprinderile mari și mijloci care
îsi desfășoară activitate a într -o rețea de bancă extinsă, și a produselor pe care le comp letează
pe acestea:
– creditele ipotecare, în valută sau în ron precum : credite de nevoi personale, bunuri de
folosință îndel ungată, autoturisme, imobiliare ;
– produsele de economii;
– transferuri intra și inter -bancare sau transferuri internaționale ;
– depozitele;
– cardurile bancare;
– plata facturilor .
Termenul de “corporate banking” sau “wholeshare banking” este opusul noțiunii de
retail banking, care vizează activitatea bancară cu marile corporații sau întreprinderi de talie
mare. În ultimul timp băncile acordă o importanță deosebită segmentării client elei, ceea ce a
condus la o reconsiderare a noțiunii de retail banking. Retail banking -ul se caracterizează
printr -un numar mare de clienții, conturii și tranzacții, o mare varietate de produse și servicii,
o dependența strânsă față de evoluția noilor tehn ologii, precum și un nivel ridicat de cooperare
între bănci, comercianți, firme și consumatori.
Prin retail banking se întelege activitatea bancară întreprinsă cu populația, tot mai
multe bănci își dezvoltă în structura fun cțională diverse departamente spe cializate pe profesii
liberale, dar și întreprinderi mari și mijlocii, datorită creș terii luptei cu concurența și
extinderea dezvoltării acestor tipuri de afaceri. Segmentul de retail banking a suferit de -a
lungul anilor odată cu noile tehnologii și sistem e de comunicații apărute pe piață, modificări
importante în ceea ce privește serviciile oferite și relațiile cu clienții. Noile orientări către
persoane fizice completează profilul băncilor. Accentul se pune pe produsele și serviciile
destinate acestui seg ment care corespunde cerint elor pieței din România, în prez ent existând o
adevarată competiție pentru piața de retail. 2
De la segmental persoanelor fizice va veni cel mai ridicat profit și cel mai sigur
experinența băncilor din occident cu câteva decenii în urmă reprez intă un argument în acest
sens. Într-un viitor nu îndepă rtat tehnologiile informatice vor schimba complet actual
configurație a băncilor tradiționale. Multe servicii vor fi automatizate, clienții vor prefer să îsi
efectueze singuri operațiuni le sau prin intermediul telefonului, astfel încât noua bancă va
deveni mai mult un centru de afaceri. Actuala bancă tradițională se va transforma într -un
centru tehnic de lucru, un fel de bancă fară clienții fizici. Rolul retail -ului este să dezvolte
relațiile de afaceri, mai ales cu persoanele fizice. Sunt societăți bancare ce cuprind în sectorul
retail -ului întreprinderi mici și mijlocii. Pe plan extern, problema aceasta nu este rezolvată în
mod unitar.

1 Spulbăr Cristi, Management bancar, Editura SITECH, Craiova -2017, pag. 15
2 Căpraru Bogdan, Retail banking, Editura C.H.Beck, București -2009, pag. 2

6
Unele bănci cuprind întreprinderile mici și mijloci i atât la activitatea corporatistă, cât
și la activitatea de retail, iar alte bănci au organizat o grupare separată pentru întreprinderile
mici și cele mijlocii . Această activitat e de retail a devenit preocuparea principală a băncilor
mari, privind strategiile de dezvoltare. Pentru bănci, retail bankingul este atrăgător deoarece :
 conferă o mai mare profitabilitate în comparaț ie cu activitatea de corporate;
 clienții (persoane fizice) trebuie să accepte condițiile garantate de bancă, datorită unei
reduse puteri de negociere;
 băncile atrag de la persoanele fizice resurse mai i eftine, întrucât acestea cred că
plasamentele în depozite sunt stabile și sigure .
Factorii de influența specifici mediului bancar de retail :
Mediul bancar în care bancile de retail funcționează cuprinde o serie de factori de
influenț ă, cum ar fii :
 Rata dobânzii ;
 Cursul de schimb ;
 Inflația;
 Mișcă rile de capital exter n;
 Politica fiscală ;
 Deciziile b ăncii centrale;
 Creditul public;
 Utilizarea tehnologiei ;
 Caracteristiticile demografice.
Rata dobânzi . Nivelul ratei dobânzii este considerat un factor important asupra
activitații bancare de retail. Astfel creșterea sau scă derea nivelului ratei dobânzii are efecte
importante atât asupra deț inatorilor de depozite bancare dar și asupra debitorilor. Dacă rata
dobânzii creș te poate descuraja contractare a de noi credite bancare, iar în ce priv ește creditele
deja existent e ea conduce la o creș tere a ratelor de credit ș i o scă dere a n ivelului venitulu i
disponibil.
Astfel veniturile încasat e de bănci prin dobândă cresc, dar scă derea cererii de creditare
si creș terea cr editelor neperformante afectează profitabilitatea bă ncilor. În cazu l diminuari
nivelului ratei dobănzii prezintă efecte invers e faț ă de creșterea ratei dobă nzii. Va exista o
creștere a cererii de credite ș i a volumului c reditelor acordate dar ș i o creș tere a riscului de
credit are. Depozitele bancare scad ceea cei conduce pe deponenț ii să se orienteze spre alte
modalit ății de economisire mult mai profitabile sau crescăndu -și cererea de consum. În ceea
ce priveș te managementul ban car, o diminuare a ratelor , dobâ nda la d epozitele bancare
conduce la scă derea cheltuielil or cu resursele bancare atrase.
Cursul de schimb valutar . Cursul de schimb este î n relaț ie de interdependența cu
nivelul inflației și rata dobânzi. Mișcarile cu rsului de schimb are o influență asupra
activitaților băncilor de retail . În creditare, în cazul î n care creditele sunt acordate î n monedă
națională, în cazul de depreci are ș i repreciare accentuate a monedei naționale ș i reducerea sau
crește rea nivelului ratei de dobândă, mă surile vor influența î n același sens nivelul ratelor de
dobân dă variabilă la aceste credite. În cazul î n care cre ditele sunt acordate î n valută, influența
se manifestă prin scăderea sau creșterea nivelui ratelor clienț ilor transformate în mone dă
națională , ceea c e ar conduce la o scădere sau o creștere a încasarilor monedei naționale cu
implicaț ii asupra profitabilității băncilor. Cursurile de sch imb pot afecta ș i profitabilitatea
băncilor din cadrul serv iciilor de plăți internațional e. 3
Inflația . Rata inflației poate influeța activitatea bă ncilor de retail din mai multe
perspective . Inflația determină reorientarea deținătorilor de excedent de monedă catre alte
modalități de investiți sau de economisire: valute, acțiuni, obligațiuni, etc. În caz de inflaț ie
cei avantaja ți sunt debitorii, deoare ce pot î napoia creditul băncii î n monedă cu o put ere de
cumparare mult mai redusă , cei dezavantaja ți sunt deponenții care sunt afectaț i negativ

3 Căpraru Bogdan, Retail banking, Editura C.H.Beck, București -2009, pag. 7, 8

7
deoarec e puterea de cumpă rare a depozitel or este afectată de inflație. O inflație mare
determină creșterea nivelului dobâ nzilor la credit ceea ce condu ce la o diminuare a cereri de
credite bancare. O rata negativă a dobă zilor conduce de dezeconomisire ș i orientarea catre
achiziț ia de im obile, bunuri ș i valute.
Politica fiscală. Fiind o component ă a politicii statului cu prinde amsamblul
reglementarilor î n ceea ce priveș te stabilirea și perceperea taxelor și impozitelor, cât ș i
deciziile privind c heltuielile publice ce se finanț ează. Aceasta trebuie coordonată cu politica
monetară a băncii centrale. Economisirea poate fi afectată negativ și prin creșterea i mpozitelor
aplicate dobânzilor la depozite, dividendelor și cupoanelor pentru obligațiuni.
Creditul publi c. În cazul î n care cheltuielile publice depaș esc veniturile publice,
Guvernul apelează la finanț area deficitului bugetar prin intermediul con tractarii unor credite
publice, prin emiterea titlurilor de stat. Î n cadrul acesto r titluri au acces atat instituțiile
financiare dar ș i popula ția. Populația va cumpara titluri financiare, scă zând în acest sens
disponibilitățiile la bănci plasate sub formă de depoz ite, și de asemenea băncile pot să plaseze
o parte din resursele atrase sau proprii . În titluri de stat, obținând randamente favorabile în
condiții de risc scăzu t.
Mișcările de capital extern . În cadrul globalizării există un fenomen de migrație a
capitalu rilor la nivel internațional. Mișcarile de capitaluri din strainătate au implicații
importante asupra mediului bancar de retail fiind în relație de dublă determinare cu evoluția
ratei dobânzii, a cursului de schimb și a inflației. În cazul în care băn cile de retail sunt
subsidiare sau memb re ale unor grupuri bancare multinaț ionale, pot beneficia de capital uri
externe de la” banca mama”, prin intermediul unor linii î n condiții avantajoase, având
avantaje comparativ numeroase faț ă de băncile autohtone. Aceste cazuri apăreau î n cadrul
țarilor î n curs de dezvoltare.
Deciziile bancii centrale. Banca centrală în vederea î ndepliniri obie ctivelor de politică
monetară, utilizează instrumente le de politică monetară care are efecte calitative dar ș i de preț
care are efecte în principiu asupra economiei, dar și asupra activitaț ii bancare . Banca centrală
folosește următoarele instrumente: rata dobânzii de politică monetară, rescontul, rata
rezervelor minime obligatorii, intervențiile pe piața valutară, și oper ațiile de open -market.
Banca centrală este autoritatea monetară supremă dintr -o economie, care conduce politica
monetară a statului, component ă la rândul ei a politicii financiare a statului. De asemenea,
banca centrală este cea care reglementează activi tatea bancară și, în unele state, poate fi
autoritatea de supraveghere a acesteia.
Caracteristicile demografice . În cadrul activitaț ilor bancare de retail, caracteris ticile
demo grafice au o importanță majoră. Deosebiri majore în cadrul structurii populației pe
vârste, mediul rural –mediul urban , nivelul de educatie, religie, cultură, diferențele de la o
regiune la alta, sau de la o ț ara la alta. 4Toate ace ste caracteristici demografice, precum ș i
schimburile pot surveni efecte în ceea ce privește structura veniturilor, înclinaț ia spre creditare
si economisire, aborda rea problemei perceperii de dobândă la î mprumuturi.5În ceea ce
privește mediul bancar de retail, un impact deosebit il are fenomenul migrației po pulației î n
contextual liberei circulații a fo rței de muncă .
Utilizarea tehnologiei . Introducerea tehnologiei î n activitatea bancară prezintă o serie
de implicații majore în ceea ce priveș te schimbarile ce a par în mediul bancar de retail. Bă ncile
de retail au un a cces mai facil î n ceea ce priveș te intrarea pe o anumita piață , care ajunge mult
mai ușor î n întampinarea clienț iilor prin util izarea servicilor de e -banking, deoarece scad
costu rile de funcționare a acestora datorită alternativelor la rețele de sedii bancare din
“caramidă ș i beton ”. Sunt facilitate d e asemenea ș i servicii le de plă ți, acestea fiind facute și
mai eficient ș i mult mai rapid crescâ nd volu mul lor î n unitatea de timp.
Instituții financiar e- bancare ofertante de produse si servicii bancare de retail .

4 Căpraru Bogdan, Retail banking, Editura C.H.Beck, București -2009, pag. 9,10,11
5Căpraru Bogdan, Retail banking, Editura C.H.Beck, București -2009, pag. 13

8
De regulă , produsele ș i servicile bancare de r etail sunt folosite de marile bă nci
comerciale care cuprind divizi de retail banking sau d e băncile specializate î n operaț iunile de
retail. Principalele instituț ii financiare care ofera produse ș i servicii de retail banking pot fi:
 Băncile comerciale;
 Băncile de economii;
 Uniunile de credit;
 Rețele bancare asociate oficii lor bancare;
 Coorporativele de credit;
 Instituții specializate in activitaț ii de economisire si creditate in domeniul locativ;
 Instituț ii fin anciare nebancare specializate î n oferirea de produse si servicii bancare
populatiei;
 Băncile ipotecare;
 Băncile de retail de ni șă.
Băncile comerciale . De regula bă ncile comerc iale sunt cele mai mari și des întâ lnite
instituț ii bancare din cadrul unui sistem bancar, susținând atât companiile cât și clienții de
retail, î n funcție de modul organizării funcționale ș i configur aționale ele pot avea sedi i
bancare special dedicate reta il-ului sau devizie de retail. În România, instituțile de credit sunt
bănci comerciale care desfasoară activitaț ii de retail, cele mai mari ca poziție pe piața sunt:
Banca Transilvania (BT), Banca Co mercială Română ( BCR ), Banca Română pentru
Dezvoltare ( BRD ), Raiffeisen Bank . Multe sis teme bancare operează după principiul
universalității activității bancare, care oferă produse și servicii de investment banking,
asigurări d ar și alte servicii financiare, ele reprezentând principalii competitor i pe piața
bancară de retail din cadrul mai multor țari.
Bancile de economii . Sunt asemănatoare bă ncilor comerciale, deosebirea principal ă
constă în forma de propietate, care î n mod tradițional are l a bază principiul mutualitații,
propietari sunt deț inatorii de depozite sau contractanții de î mprumuturi. Spre deosebire de
băncile comerciale, misiunea lor nu este maxim izarea câstigurilor acți onarilor, ci realizarea
unor o biective de dezvoltare economică și socială î ntr-o anumita zonă, tară, sau regiune unde
acestea operează . Principalele operațiuni desfășurate de aceste instituții sunt atragerea a cât
mai multe depozite de la populație și plasarea acestora sub forma unor credite destinate
consumului și domeniului imobiliar. În momentul actuat, activitatea acestor instituții de
economii s-a diversificat, oferind o gamă largă de credite și firmelor mijloci și mici, carduri
de credit și plați.
Uniunile de credit . Reprezintă o altă categorie de instituț ii de credit care fun cționează
pe ace lași princ ipiu al mutualitații, deținute de membrii lor ș i funcționând ca organizații non –
profit după reglementarile celor doua bă ncii. Depozitele depuse de către membrii sunt
utilizate de alți membri ai uniuni de credit sub forma unor împrumuturi. Sunt întalnite în țări
precum Statele Unite ale Americii, Marea Britanie și Irlanda.
Rețele banca re asociate oficiilor bancare ( postal saving bank ) . Aceste instituții sunt
asociate rețelelor oficiilor poș tale, orientate pe atragerea economiil or populației ș i
operațiunilor de plaț i. Sunt î ntalnite în Marea Britanie ș i Germania .
Coorporativele de credit . Reprezintă instituț ii bancare mut uale, deținute de membrii
cooperatori, fiind asemana toare cu bancile de economii. În momentul actual, coorporativele
de credit se constituie sub forma unor rețele de bă nci cooperatiste, de mici dimensiuni i, find
grupate sub egida unor instituț ii finan ciare mai mari. În țara exista o singură rețea cooperatistă
denumită CREDITCOOP .
Instituți ile specializate in activita tea de economisire – creditare î n domeniu locativ .
Sunt instituț ii spe cializate î n domeniu imobiliar, care îș i obți n resursele prin atrager ea de
depozite. Aceste instituții oferă produse bazate pe comb inarea etapei de economisire și de
creditare. Se întâlnește cu preponderență în Au stria și Germania, dar în ultimi ani a devenit
popular și în cadrul altor țări din estul și sud -estul Europei. În țara exista două instituț ii:
Raiffeisen Banca pentru locuințe, ș i BCR Ba nca pentru locuinț e.

9
Instituț ii fin anciare nebancare specializate î n oferirea de produse ș i servicii financiar –
bancare populație . Aceste instituții concurează puternic bănc ile de retail pe segmental
servicilor financiare , în ceea ce p riveș te creditele de con sum , au to și ipotecare. Acestea
diferă fat ă de banci prin modul cum se obț in resursele pentru creditare.6Aceste instituții
nebancare pot fi grupate î n urmatoarele tipuri: instituții financiare înfințate de marile lanț uri
de magazine sau const ructori de automobile, instituț ii specializat e pe creditare de retail.
Operațiunile desfașurate în ca drul acestor instituții diferă î n funcț ie de reglementarile î n
vigoare de la un sistem financiar la altul. Banci de retail de nișă . În cadrul acestor instituț ii
putem integra strict o anumită categorie de clienț ii de retail . Principalele tipuri de bă nci de
retail de nișă pot fi:
 Bănci ce oferă produse ș i servici de tip pr ivat banking ;
 Băncile de tip offshore;
 Băncile islamice;
 Retele de tip aboriginal banking;
 Tribal sateș ti;
 Bancile satești.
Băncile ce oferă produse ș i servicii de tip privat banking sunt acele bănci de retail
adresate unor anumite categori de clienț ii, cei mai bogatii, oferindu -le o gamă largă de
produse diversificate si personalizate.
Băncile islamice sunt băncile care își desfașoară acti vitatea conform legii islamice.
Principlile de bază î n cadrul ac estor bă ncii sunt: interzicerea perceperii de dobândă ,
interzice rea finanțarii unor activitaț ii imorale ș i principiul participari la profit ș i la pierdere.
Rețele bancare de tip aborigin al banking, tribal banking, băncile satesti sunt destinate
deserviri i categoriilor sociale foarte să race din anumite zone ale lumii sau populatiei n ative
din continentul American.
Băncile virtuale îș i au locați a pe internet ș i oferă servicii la prețuri mult mai mici
decât bă ncile clasice, acestea oferind serviici asemănatoare cu cele ale băncilor tradiționale. În
cadrul Româ niei exista: Swiss Ofshore Bank, Moneybookers Bankinter ș i SloGold.
1.2. Tendințe în act ivitatea bancară de retail

În economia statelor, băncile au jucat un rol important prin intermediul derulării de
activitaț ii de in termediere financ iar-bancară. În ultimii ani se distig o serie de tendințe și
mutuaț i cu privire la activitatea bancară , cu un impact și asupra activitaț ii de retail banking.
Cele mai importante sunt:
 Existenț a unui proces de dereglementare -reglementare;
 Existenț a binomului unive rsalizare – specializare bancară ;
 Internaționalizarea operaț iunilor bancare;
 Implementarea inova țiilor te hnologice î n activitatea bancară ;
 Trecerea unor s tate de la economia centralizată la economia de piață ;
 Schimbarea î n comportament corp oratist;
 Integrarea europeană și adoptarea monedei unice euro;
 Reorganizarea geopolitică a unor state.7
La nivel internațional , în ultimile decenii s -a constatat un proces de dereglementare, cu
implicații considerabile asupra activitațilo r bancare,c ontextul activitaților băncilor tradiționale
a fost amplificat, prin amplif icarea concurenței între bănci, cu deschid erea acesteia pe planul
extern, dar și prin dezintermedierea bancară, care apare ca urmare dezvoltarii ș i modernizării

6 Căpraru Bogdan, Retai l banking, Editura C.H.Beck, București -2009, pag. 14,15
7 Căpraru Bogdan, Retail banking, Editura C.H.Beck, București -2009, pag. 138

10
pieței de capital, dar ș i prin apariția inovației financiare care se manifestă prin dezvoltarea
produselor și servici lor financiar bancare complexe.
Dezvoltarea piețelor financiare și inovația financiară a condus la formarea unui proces
de dezintermediere bancară care a apărut ca urmare a preferinței populației pentru a lte
instrumente de economisire, dar și orientarea agentilor economici căt re piețele de capital în
obținerea unor resurse financiare. Dereglementarea bancară a impus și apariția un proces
amplu de reglementare, sub forma unui răspuns la condiițile noul ui mediu financir bancar
creat. Au fost o impuse o ser ie de norme de prudenția litate, pentru a putea limita risc urile la
care se expun băncile.
Normele prudențiale include: cerințe cu privire l a rezervele minime obligatorii,
existența unui nivel minim de lichiditate și solvabilitate, norme î n ceea ce privește limitarea
investițilo r băncilor în valori mobiliare, constituirea de provizioane ș i clasificarea credite lor
și existența unor reglementari fiscale.
Reducerea restricților privind intrarea pe piața economic ă și căutarea unor oportunitați,
a condus la intrarea bă ncilor pe teritoriul altor state, ceea ce a condus la apariția unui proces
de interna ționalizare bancară. A determina t apariția unor instituți noi fuziuni și acțiuni,
privatizarea băncilor deținute de c ătre stat, dar și cresterea prezenței băncilor străine în
peisajele bancare naționale. Piețele financiare mature pentru cele mai multe dintre bănci de
retail multinați onale au fost cele din Japonia, SUA, Marea Britania care prezintă oportunitați
de extindere din ce in ce mult mai limitate, datorită concurenței intense, acest lucru determină
băncile sa caute și alte piețe care să ofere viit oare oportunități de extindere.
Băncile de ret ail multinaționale trebuie să îș i creeze propiile strategii care să fie în
funcție d e condițile de pe piața locală, apelând inclu siv și la alianțe. Modalitațile de
patrundere în alte pieț e financiare sunt:
 Deschiderea de reprezentanțe si sucursale;
 Fuziuni si achiziții;
 Participații la capitalu l social al bancilor autohtone;
 Participarea la privatizarea băncilor .
Avantajele extinder ii unei bănci de retail la nivel internațional:
 Cotele de piață mărite;
 Maximizarea eficienței capitalurilor , prin plasarea în locuri unde sunt ob ținute
randamente cat mai mari;
 Resurse financiare mai ieftine, prin atragerea de pe piețe diferite;
 Obținerea unor venituri din transferuri de fonduri interna ționale.
Dificultățile ș i dezavantaje întampinate de băncile de retail în cazul extinderii la nivel
internațional sunt :
 Costuri ridicare de pă trundere pe piețele locale;
 Dificultăți î n ceea ce privește adap tarea strategiilor bancare în funcție de trăsăturile și
condiițile de pe piața locală;
 Riscuril e politice și de naționalizare.
Efectele patrunderi bancilor de retail multinaționale sunt:
 Înbun atățirea relaților cu clienții;
 Intensificarea concurenței;
 Creșterea calității serviciil or și produselor existente;
 Oportunități noi de finanțare a clientelei de retail locale ș i a economiei indirect;
 Cresterea eficienței bancare;
 Creșterea cererii de consum.
Alaturi de procesul de dereg lementare -reglementare are loc și procesul de realizare ș i
implemen tare a inovațiilor tehnologice î n cadru l activitați bancare de retail. Noile tehnologii
aparut e în cazul depozitarii datelor, al procesarii și noile tehnologii î n domeniul
comunicațiilor , aplicațiile informatice au cond us la reconsiderari în cazul organizării băncilor
și realizarea operațiunilor tradiționale și intensificarea concurenței au condu s la apariția de noi

11
instituți i și de noi produse și servici bancare. Restructurarea î n ceea ce priveste organizarea
băncilor d e retail are în vedere realizarea unor struct uri funcționale mai flexibile, dinamice și
mult mai profitabile. Prin inter mediul programelor informatice și aplicațiilor performante,
operațiunile bancare pot fi procesate în timp real, ș i se pot realiza și derula ș i operațiuni c atre
clienții de la distanță. Clienții pot sa apelez e la mijloace precum ATM -urile, mobile și voice –
banking -ul, cardurile bancare și electronic banking -ul.8
Băncile de r etail au construite pagini web, prin care își promovează produs ele,
serviciile și im aginea. Unele dintre bănci oferă posibilitatea pentru a aplica pentru un anumit
produs, prin co mpletare unui formular on -line.
Universalizarea și specializarea bancară ilustrează gradul de specializare a sistemului
bancar și modul de o rganizare a activităților bancare. Banca universal ă de retail este
predominant în cadrul sistemelor bancare europene continentale, fiind o instituție care ofer ă o
gamă completă și largă de servicii financiare precum: acordarea de credite, luarea în cu stodi e
a titlurilor de valoare, atragerea de depozite, servicii de asigurari și intermediere pe piața de
capital rezu tate ca urmare a amplificarii competiției și internaționalizarii bancare.
Special izarea bancară, este întalnită î n cadrul modelului japonez și a merican, care se
bazează pe principiul specializării s tricte a instituțiilor bancare, acest fenomen apărând ca
urmare a reglementarilor bancare și competiției.
În cadrul dezvoltării celorlalte piețe financiare apar și o serie de sc himbari în
comportamentul corporatist. Firmele atrag fonduri prin intermediul emisiuni de titlu ri cu
costuri mult mai mici față de cele acordate de catre banci. Se conduce la o dim inuare a
intermedierii bancare, companiile solvabile îndreptându -se catre al te surse alternative de
finanțare. Reducerea a ctivități bancare de corporate, î n cazul noilor condiții de funcționare , a
determinat orientarea bancilo r catre activitățile de retail.
Trecerea de la state de economie centralizată la cea de piața a produs o serie de
mutuații în cazul mediului bancar. Sistemul bancar a f ost organizat pe doua niveluri, unul în
care se situa banca centrală ș i pe e cel de -al doilea nivel celelalte banci i din cadrul sistemului
bancar. Banca centr ală și -a recuperat funcțile sale t radiționale de autoritate monetară, dar și
alte fu ncții de tipul “ mono bancă” care pot fi abordabile. În cazul acestui proces sa realizat ș i
reorganizarea băn cilor în societății pe acțiuni, privatizarea și apariția de noi instituții bancare
cu capital strai n si autohton. O dată cu creșterea gradului de funcționalitate a economiiilor,
activitatea b ancară de retail s -a dezvoltat, bancile de retail vor realiza profituri importante .
Integrarea europeană ș i adoptarea monedei e uro are urmatoarele implicații:
 Amplificarea concurenței;
 Deschiderea piețelor bancare -financiare prin funcț ionarea licenței unice bancare;
 Diminuarea marjelor de dobandă și r educerea comisioanelor bancare;
 Internaționalizarea operaț iunilor bancare;
 Eliminarea riscului valutar.9
Societat ea contemporană este în continuă schimbare, care vizează și atitudinea ș i
compor tamentul cliențiilor de retail. Există o crestere a gradului de educație î n cadrul
domeniului financiar, o diversificare a nevoilor dar și î n ace lași timp a nivelului de trai,
clienții de retail devenind tot mai sofisticații. Schimbarile provocate de necesitățile și nevoile
cliențiilor de retail sunt mai ev oluționare decat revoluționare, observându -se o creștere
succesivă a gamei de produse și servicii bancare.
Bancile sunt preo cupate de oferirea d e produse și servicii bancare, clienților de retail,
încat această orientare constituie num eroase oportunități de afaceri, de aceea bancile de retail
pun accentual foarte mult pe man agementul relației cu clienții, fidelariza rea clienți ilor deja
existenți, și atragerea de noi clienții. Transpar ența fiind un factor important în crearea unei
marci puternice, deoarece clienții de retail sunt foarte sensibili în ce ea ce priveste imaginea

8 Căpraru Bogdan, Retail banking, Editura C.H.Beck, București -2009, pag. 143
9 Căpraru Bogdan, Retail banking, Editura C.H. Beck, București -2009, pag. 147

12
bancii. Punerea la dispoziție a unui volum de informații necesar va conduce la accentuarea
concurenței dintre banci și la mișcarea timpului de răspuns la ori ce noua pretenție a clienților.
Toate aceste tendințe influențează î n mod continuu activitatea bancară de retail,
implicănd preocupări și m utuați i în activitatea bancară. Datorită concurenței, băncile caută
exploatare ș i desfacerea pieței de desfacere, prin care nu întelegem nu neaparat intr area pe un
nou areal geograf ic, la nivel național sau internațional, ci noi categorii de clienții noi, produs e
noi, canale de distribuț ie sau noi concept e de a construi servici financiare. Prin specificul lor,
băncile de retail au nevoie de un personal numeros care să vină în întămpinarea clienților, de
aceea se pune foarte mult accent pe managementul resurselor umane. De aceea perso nalul
trebuie să fie calificat, foarte bine pregatit și motivat .
Tendințele în activitatea bancară de retail determină necesitatea deținerii de catre
angajații care sa dețină abilități , noi cunoștințe și atitudini. Astfel, angajatul din bancă se
îndepartează tot mai mult de imaginea “ funcționarului “ care desfașoară doar activităț i de
rutină, el trebuie să aibă cunoștințe și abilități tot mai extinse în domeniu bancar, în domeniul
negocierii cu clienții, și să stie să lucreze cu calculatorul. Personalul din bancă este orientat
căt mai mult către activitățile de c onsiliere financiară, tehnologia preluând în mare parte din
activitățile pe care le -a desfașurat în trecut. De asemenea angajatul din bancă trebuie sa
prezi nte un comportament etic și să inspire încredere cliențiilor, de aici putem deduce că
deseori imaginea băncii este asimilată cu i maginea personalului din bancă.
În ultima perioadă, băncile de retail apeleză la outsourcing și offshoring.
Outsourcing prez intă practica în care sunt transferate o serie de funcții dint r-o organizație, în
timp ce offshoring se referă la reluarea une i afaceri dintr -o țară în alta.
1.3 . Analiza pi eței de retail a BRD -GSG in Româ nia

Venitul net bancar la nivelul Grupul ui BRD în anul 2018 a atins 3.117 milioane RON,
în creștere cu +11,9% în dinamică anuală, determinată de contribuția pozitivă a tuturor
categoriilor de venituri. Veniturile nete din dobânzi au crescut cu +15,7% față de anul
precedent, reflectând creșterea volumelor, atât ale creditelor cât și ale depozitelor clienților și
mediul favorabil al ratelor de dobândă .
Grupul BRD a înregistrat o performanță operațională solidă, cu rezultatul operațional
brut în crește re cu +24,0% față de anul 2017. Indicatorul cost/venit a fost în continuare
îmbunătățit, atingând 47,8% ( -5,1 puncte procentuale), în comparație cu 52,9% în 2017.
Profilul de risc al portofoliului de credi te a continuat să se amelioreze, rata creditelor
neperformante și -a menținut tendința de scăder e, situându -se la 4,6% la sfârșitul anului 2018
față de 6,8% la sfârșitul anului 2017, reflectând operațiunile de write -off și vânzările de
credite neperformante, precum și controlul bun al riscului în procesul de acordare de noi
credite. Rata de acoperire a creditelor neperformante a rămas la un nivel adecvat, la 74,2% la
finalul lunii decembrie 2018, neschimbată în comparație cu sfârșitu l anului 2017 . 10
Profitul net al Grupului BRD a atins 1.565 milioane RON în 2018, în creștere cu
+10,6% față de anul precedent (+23,6% excluzând elementele nerecurente), datorită
dezvoltarii comerciale continue, îmbunătățirii performanței operaționale și costului net al
riscului pozitiv. Rentabilitatea capitalurilor proprii a atins 20,8% în 2018 .Poziția de capital a
BRD a rămas la un nivel confortabil în 2018. Rata de solvabilitate a fost de 19,6% la finalul
lunii decembrie 2018 (nivel individual, conform Basel 3, excluzân d rezultatul net al anului
curent) față de 19,8% la finalul anului 2017 (incluzând rezultatul net al anului, net de
dividende). Ca bancă universală, BRD joacă un rol cheie în finanțarea tuturor actorilor din
economia românească:

10 file:///C:/Users/A540S/Desktop/Raportul%20Administartorilor%2031.03.2018%20RO.pdf

13
 BRD a acordat 1,4 milioane de credite de consum și pentru locuințe în ultimii 10 ani ,
portofoliul de credite al BRD a crescut de la mai puțin de 1 miliard RON la peste 30
de miliarde RON în ultimii 20 de ani, grație, în totalitate, capitalului investit de
acționarii săi și fără a utiliza fonduri publice BRD ;
 a finanțat în mod constant investițiile și cheltuielile realizate de autoritațile publice,
având o expunere de 13 miliarde RON către Statul Român la final de decembrie 2018
(obligațiuni guvernamentale și municipale, credite, angajamente de finanțare și scrisori
de garanție către autorități centrale și locale) ;
BRD este un contribut or major la bugetul național. Valoarea taxelor și a cheltuielilor
sociale plătite de BRD în ultimii 10 ani totalizează 4,4 miliarde RON, ceea ce re prezintă 73%
din profitul brut al băncii. În ultimul deceniu, BRD a înregistrat, în medie, un profit
reprezentând 1,2% din activele sale. Introducerea unei taxe pe active financiare, care s -ar
adăuga contribuției deja semnificative a BRD la bugetul public, ar afecta, prin urmare, în mod
substanțial capacitatea BRD de a genera profit pe parcursul unui ciclu economic.

Tabelul 1.1: Topul primelor 10 bănci în funcție de active din România

Banca Active totale
2017
(mil. Lei) Cota de piață
2017
(%) Cota de piață
2016
(%)
1.BCR 67.735 15,83 16,28
2.Banca Transilvania 59.315 13,87 13,15
3. BRD -SocGen 53.491 12,5 12,87
4.UniC redit Bank 37.549 8,78 8,30
5. Raiffeisen Bank 36.085 8,44 8,49
6.ING Bank 33.657 7,87 7,08
7. Cec Bank 31.690 7,41 7,16
8.Alpha Bank 15.638 3,66 3,74
9.Bancpost 10.923 2,55 2,96
10. Garanti Bank 9.985 2,33 2,2811

Sursa: https://www.bankingnews.ro/top -banci -active -profit -credite -depozite.html

La finele lui 2017, BRD SocGen a realizat un profit net de 1,38 miliarde de lei. În
același an, grupul BRD a consemnat un profit net de 1,48 de miliarde de lei. În 2017, banca
franceză aproape că și -a dublat câștigul față de 2016, când a raportat un câștig net de 728
milioane de lei. Creșterea profitului s -a produs datorită scăderii substanțiale a costului cu
riscul de credit și în ciuda faptului că în 2016 BRD realizase un câștig semnificativ din
venituri nerecurente, respectiv din vânzarea pachetului de acțiuni deținut la Visa Europe.
Anii trecuți, banca a externalizat un volum important de credite neperformante. Una
din cele mai mari tranzacții a avut loc chiar la începutul lui 2017. La finele lui
2017, BRD SocGen a realizat un profit net de 1,38 miliarde de lei. În același an, grupul BRD
a consemnat un profit net de 1,48 de miliarde de lei. În 2017, banca franceză aproape că și -a
dublat câștigul față de 2016, când a raportat un câștig net de 728 milioane d e lei.
La finele lui 2017, BRD SocGen a realizat un profit net de 1,38 miliarde de lei. În
același an, grupul BRD a consemnat un profit net de 1,48 de miliarde de lei. În 2017, banca
franceză aproape că și -a dublat câștigul față de 2016, când a raportat un câștig net de 728
milioane de lei. Una din cele mai mari tranzacții a avut loc chiar la începutul lui 2017.
Creșterea profitului s -a produs datorită scăderii substanțiale a costului cu riscul de credit și în

11 https://www.bankingnews.ro/top -banci -active -profit -credite -depozite.html

14
ciuda faptului că în 2016 BRD realizase un câștig semnificativ din venituri nerecurente,
respectiv din vânzarea pachetului de acțiuni deținut la Visa .
Tabel ul 1.2 : Topul profiturilor bancare în Romania12

Banca 2017 ( mil. Lei) 2016( mil. Lei)
BRD 1.380 728
Banca Transilvania 1.180 1.200
BCR 668 1.041
ING Bank 493 474
Raiffeisen Bank 491 450
UniCredit Bank 396 333
Cec Bank 204 X
Alpha Bank 130 80
Garanti Bank 110 -50
Bancpost 21,5 24

Sursa: https://www.bankingnews.ro/top -banci -active -profit -credite -depozite.html

La finele lui 2017, BRD SocGen a realizat un profit net de 1,38 miliarde de lei. În
același an, grupul BRD a consemnat un profit net de 1,48 de miliarde de lei. În 2017, banca
franceză aproape că și -a dublat câștigul față de 2016, când a raportat un câștig net de 728
milioane de lei.

Figura 1.1 : Evoluț ia actiunii BRD față de Indicele BET . Volumul de actiuni BRD
tranzactionate din 31 decembrie 2014 la 31 decembrie 2018

Sursa: Raportul – Consiliului de Administra ție 201 8 BRD

12 https://www.bankingnews.ro/top -banci -active -profit -credite -depozite.html

15

Tabelul 1.3 : Situaț ia privind profitul/pierderea din ultimii 3 an i

Sursa: Raportul – Consiliului de Administra ție 2018 BRD
Venitul net bancar al Grupului BRD a atins 724 milioane RON in trimest rul I 2018,
mai mare cu +11,4% în comparație cu trimestrul I 2017, susținut de creșterea veniturilor nete
din dobâ nzi, vo lume mai mari, cheltuieli operaționale stabile ș i costul riscului pozitiv.
Veniturile n ete din dobanzi au înregistrat o rată de creș tere de doua cifre, mai mari cu 14,2%
în dinamica anuală, influenț ate pozitiv de efectele de volum și de tendința ascendentă a ratelor
de dobâ nda (cresterea ratelor de dobanda la lei incepand cu septembrie 2017, ROBOR 3M la
2,03% in trimestrul I 2018, +1,2 puncte procentuale fata de trimestru l I 2017). Veniturile nete
din comisioane au crescut cu +5,2% beneficiind de volume de tranzacții în creștere
școntribuția pozitivă a serviciilor de custodie ș i depozitare. Categoria “alte venituri” a crescut
cu 10,8%, da torita rezultatului din tranzacțion are în crester ea13
Tabelul 1.4 : Structura creditelor acordate clienților la nivel de grup

Sursa : Raportul – Consiliului de Administra ție 2018 BRD
Pe segmentul retail, creș terea creditelor a fost sus ținută de dinamica favorabilă
înregistrata de c reditele de consum negarantate ș i de creditele pe ntru locuințe. Producț ia de
credite pe segmentul persoanelor fizice a atins 1,4 miliarde R ON in trimestrul I 2018, +9,0%
în dinamica anuală, fiind susținută de cresterea producț iei creditelor pentru locuinte , în
crestere cu +68% î n dinamica anuala in comparatie cu trimestrul I 2017, pana la 517 milioane
RON.

13 file:///C:/Users/A540S/Desktop/Raportul%20Administartorilor%2031.03.2018%20RO.pdf

16
Tabelul 1.5: Structura depozitelor clienților la nivel de grup

Sursa : Raportul – Consiliului de Administra ție 2018 BRD
Pe segmentul retail, creș terea creditelor a fost sus ținută de dinamica favorabilă
înregistrata de c reditele de consum negarantate ș i de creditele pe ntru locuințe. Producț ia de
credite pe segmentul persoanelor fizice a atins 1,4 miliarde R ON in trimestrul I 2018, +9,0%
în dinamica anuală, fiind susținută de cresterea producț iei creditelor pentru locuinte, în
crestere cu +68% î n dinamica anuala in comparatie cu trimestrul I 2017, pana la 517 milioane
RON. Pe segmentul non retail, soldul creditelor nete a crescu t usor, +0,9% în dinamica
anuală, cu o performanță solidă î nregistrata pe segmentul mari clienți corporativi (+6,9% în
dinamica anuală ) compensand în întregime scăderea portofoliului de credite înregistrată pe
segmentul întreprinderilor mici ș i mijlocii.
Depozitele clien telei au cres cut pe ambele segmente, retail ș i non retail, depozitele
totale ati ngand 44,3 miliarde RON, +7,0% î n comparț ie cu finalul lunii martie 2017, cu intrari
în crestere la nivelul depozitelor în conturi curente. Creș terea depozitelor pe segmentul r etail a
fost de +8,5% față de finalul lunii martie 2017 (din care, conturile curente au fost mai mari cu
27% in d inamica anuala) în timp ce creș terea depozitelor pe segmentul non retail a fost de
+4,4% fata de finalul lunii martie 2017 (din care, conturile curente au fost mai mari cu 2,7%
in dinamica anuala).

Figura 1.2 : Evolutia pretului actiunilor BRD – GROUPE SOCIETE GENERALE S.A. (BRD) ,
pe ultimul an.14

Sursa: https://www.tradeville.eu/actiuni/actiuni -BRD

14 https://ww w.tradeville.eu/actiuni/actiuni -BRD

17

Tabelul. 1.6: Structura ac ționariatului la data 31.12.2018
Acțiuni Procent
Société Générale 419.313.688
60,1683 %
Alți acționari 277.587.830
39,8317 %
TOTAL 696.901.518
100 %
Sursa: http://www.bvb.ro/
Figura 1.3. Dinamica privind num ărul de bănci ale sistemului bancar românesc din 1990
pâna în 2015

Sursa: tps://www.bnr.
Tabelul 1.7 : Randamentul dividendului BRD – ultimii 5 ani
Anul Randamentul dividendului
2018 n/a
2017 10.31%
2016 5.66%
2015 3.25%
2014 n/a
Sursa: https://www.tradeville.eu/actiuni/actiuni -BRD/dividende

18
CAPITOLUL 2
CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND PRODUSELE ȘI SERVICIILE
BANCARE
2.1. Prezentare generală BRD -Groupe Societe Generale

BRD – Groupe Société Générale SA este o societate pe acțiuni admisă la
tranzacționare pe o piața reglementată și funcționea ză ca persoană juridică română, în
conformitate cu legislația privind societățile, cu reglementările privind piața de capital și
legislația bancară, precum și prevederile prezentului Act Constitutiv și a documentelor
normat ive interne. În acest Act Constitutiv, BRD – Groupe Socié té G énérale SA este
denumită Banca. Banca are sediul social în Municipiul București, și î și desfașoară activitatea
prin intermediul de sucursa le, agenții și puncte de lucru, deschise în țară și în strainatate.
Durata de activ itate a Băncii este nelimitată.
BRD – Groupe Société Générale SA (Banca Romană de Dezvoltare) sau BRD –
SocGEN este o bancă românească deținută de grupul francez Societe Generale în proporție de
58,32% . Groupe Société Générale este unul dintre cele mai importan te grupuri europene
financiare. Sprijinindu -se pe un model diversificat de bancă universală Grupul Société
Générale înbina solidaritatea sa financiară și strategia de creștere durabilă cu ambiția de a fi o
bancă de referința pentru calitatea relațiilor cu clienții, recunoscută pe toate piețele pe care
activează aproape de clienții săi, aleasă pentru calitatea și angajamentul echipelor sale. Peste
154.000 de colaboratori care lucrează în peste 76 de țări îl servesc în fiecare zi pe cei 32 de
milioane de clienți ai grupului din într eaga lume.15Echipele Société Générale acordă
consiliere și servicii cliențiilor, persoanelor fizice companiilor și comunitați lor pe trei lini de
activitate. De asemenea Société Générale este un actor semnificativ pe piaț a serviciilor
financiare specia lizate a asigurarilor private, banking -ului, administrarii de active si a
servicilor pentru investitori.
BRD Groupe Société Générale se indentifică cu urmatoarele elemente:
Sediul social Bulevardul Io n Mihalache nr 17, sectorul 1, Bucuresti
Telefon/Fax:021.3016100/ 021.3016800
Codul unic de inregistrare : RO 361579/ 10.12.1992
Numarul de ordine de la Registrul Comerț ului: J40 -608-1991
Numarul si data î nregistrarii in Registrul instituț iilor de credit :RB -PJR-40-007/18.02.1999
Piață reglement ata unde sunt tranzactionate acț iunile emise : Bursa de Valori Bucuresti –
Categoria Premium
Principalele caracteristici ale valorilor mobiliar e emise de societatea comercială :acț iuni
ordinare cu o valoare nominala de 1 RON .
Emblema BRD Groupe Société Générale SA este format dintr -un patrat împarțit în doua
suprafețe egale, partea de sus fiind de culoare roșie, partea de jos în culoare neagră, iar cele
doua zone sunt despărțite de o baretă de culoare albă. Denumirea societății este scrisă pe dou a
rânduri: pe primul rând în partea dreaptă a pătratului se află “BRD “ cu litere masive de tipar
de culoare neagră; pe rândul al doilea, sub grupul format din pătrat și BRD la distanță de ½
din înalținea patratului, se află scris, cu litere mai mici și ma i subțiri, tot cu coloare neagră,
“Groupe Société Générale ”.
BRD a primit de -a lungul activită ții sale numeroase distinc ții și premii, astfel ca în
anul 2018 a primit urmatoarele premii:
 Premiul “Banca anului în România” acordat de The Banker pentru anul 2 018
 Premiul “Banca anului în România” acordat de Euromoney pentru anul 2018

15 https://www.brd.ro/despre -brd/despre -noi/despre -brd/societe -generale

19
2.1.1.Istoricul BRD Société Générale SA

Groupe Société Générale a început cu fondarea în anul 1923 a Societății N ationale de
Credit Industrial, denumită după război bancă de investiți, iar dupa a fost denumită Banca
Romana de Dezvoltare. Societatea Natională de C redit Industrial este o instituție publică în
cadrul careia statul deținea în proporț ie de 20% din capitalul social, Banca Naționala a
Romaniei deț inea 30% din cap italul social, iar restul o deț ineau particulari, fiind prima bancă
modernă romană. În anul 1990 Banca Romana de Dezvo ltare s -a constituit ca o bancă
comerci ală si de funcționare general ă.
 1998 – În luna decembrie se semnează contrac tul de vanzare -cumparare d e acțiuni
ocupă de participaț iile statului, contract prin care SG subscrie o m ajorare de 20 % de
capital și cumpară un pachet de acțiuni care permite sa devină propietară a 51% din
capitalul majorant al BRD. Fondul Propietații de Stat vinde Bă ncii Europen e de
Dezvoltare (BERD) 4,99% din capitalul social al BRD.
 2001 -BRD este listat ă la Bursa de Valori Bucuresti, în prima categorie devenind î n
scurt timp una dintre cele mai tranzactionate societaț ii.
 2003 -Banca Roman ă de Dezvoltare devine BRD -Group Société Générale . Noua
indentitate a băncii consolidează astfel pozi ția sa, făcând m ai vizibilă indentitatea
Grupului -mama.
 2004 Société Générale cumpară pachetul rezidual de acțiuni deținute de statul român
din capitalul BRD , participația sa cresc ând astfel de la 51% la 58,32%.16
2.1.2.Acționariat BRD Société Générale SA

Structura acți onariatului se prezintă astfel:
1. Société Générale SA ,cu sediul în Paris, Bd. Haussmann nr 29,Franța, persoana juridică
franceză, înregistrată la Registrul Comerțului și Societaților din Franța cu nu marul
RCS Paris 55212022215342 ,deține un numar de 419.313.688 acțiuni, reprezentănd un
aport la capitalul social de 60,1683 %, respectiv 419.313.688 lei;
2. Societatea de Investiți Financiare Transilvania S.A cu sediul în Brasov, strada Nicolae
Iorga, nr 2, judetul Brasov , persoană juridică romană, deține un numă r de 22.624.920
acțiuni, reprezentând un aport la capital ul social de 3,2465% respectiv 22.624.920 lei;
3. Fondul Propietatea S.A are s ediul în București, strada Bul zești, nr 78-80,Et 7, sectorul
1, persoana juridică română, deține un numar de 22.143.136 acțiuni, reprezentând un
aport la capitalul social de 3, 17 74 % respectiv 22.143.136 lei;
4. Fondul de Pensii Administrat Privat NN/NN Pensii S.A.F.P.A.P .SA un sediu în
Str.Costache Negri, nr 1 -5, București, sectorul 5 România, deține un numă r de
20.786.986 acțiuni, reprezentând un aport la capital ul social de 2, 9828% respectiv
20.786.986 lei;
5. Societatea de Investiții Fina nciare Oltenia S.A. cu sediul în Craiova, Str.Tufănele Bl
.313, jud Dolj, persoană juridică română, deține un numar de 14.835.135;
6. Societatea de Investiții Financiare Banat –Crișana S.A cu sediul în Arad, str. Calea
Victoriei, nr 33 -35, jud Arad, persoană juridică română, deține un numar de
13.615.497 acțiuni, reprezentând un aport la capital ul social de 1,9537% respectiv
13.615.497 lei;
7. Fondul de Pensii Administrat Privat Metropolitan Life un se diu î n Bld.Lascar
Cartagiu, nr 47 -53, et 4, București, Sectorul 1, Romania, deține un numar de
12.432.879 acțiuni, reprezentând un aport la capitalul social de 1, 7840 % respectiv
12.432.879 lei;

16 https://www.brd.ro/despre -brd/despre -noi/despre -brd/istorie

20
8. Norges Bank, cu sediu în Bankplassen 2, P.O.BOX 1179 Sentrum, 010, 7 Oslo
Norvegia, deținea un numar de 10.121.254 acțiuni, reprezenând un aport la capitalul
social de 1,4523%, respectiv 10.121.254 lei;
9. Fondul de Pensii Administrat Privat Vital/ Aegon Safpan SA , cu sediul în Florești Jud
Cluj, Str. Avram Iancu Nr . 506 -508 , Et 4 , deține un numar de 7.483.510 acțiuni,
reprezentând un aport la capitalul social de 1, 0 738 % respec tiv 7.483.510 lei;
10. Trigan New Europe Fund cu sediul în Parnu Mnt 18, Kesklinna District, Harju
County,10141, Tallinn, Estonia deține un număr de 4.599.150 acți uni, reprezentând un
aport l a capitalul social de 3, 5776%,respectiv 24.932.036 lei;
11. Alții acționari persoane fizice dețin î mpreuna un numar de 24.932.036, reprezentând
un aport la capital ul social de 3,5776% respectiv 24.932. 036;
12. Alții acționari personae juridice dețin împreuna un numar de 124.013.327,
reprezentând un aport de capit al social de 17,7950% respectiv 124.013.327
2.1.3 .Management BRD Société Générale SA

Componența Consiliului de Administrație :
 Giovanni Luca SOMA – Președinte ;
 Philippe Laurent Charles HEIM – Membru provizoriu ;
 François BLOCH – Membru ;
 Jean-Luc André Joseph PARER – Membru ;
 Benoît Jean Marie OTTENWAELTER – Membru ;
 Petre BUNESCU – Membru ;
 Ioan CUZMAN – Membru ;
Componența Comitetului de Directie :
 François BLOCH – Director General Petre BUNESCU – Director General Adjunct ;
 Yves Jean Guenole LALLEMAND – Director General Adjunct ;
 Jérôme Yann BRUN – Director General Adjunct ;
 Claudiu CERCEL – Director General Adjunct ;
 Gheorghe MARINEL – Director General Adjunct ;
17

2.1.4 . Domeniu de activitate

Activitatea principal ă a Băncii este” Alte activi tăți de intermedieri monetare” și
domeniul princi pal este intermediere monetara. Obiectivul principal al băncii îl constituie :
 Atragerea de depozit e și alte fonduri rambursabile;
 Operațiuni de pl ăți;
 Emitere și ad ministrare de mijloace de plată, cum ar fi: cărți de credit,cecuri de
călătorie, și altele asemenea, inclusi v emiterea de monedă electonică;
 Participare la emisiuni de valori mobiliare și alte in strumente financiare, prin
subscrierea și plasamentul acestora ori prin plasament și prestare de servicii legate de
astfel de emisiunii;
 Prestare de servicii privind furnizarea de date și re ferințe în domeniul creditării;
Banca poat e desfașura și alte activități, după cum urmează:
a) Operațiuni ne -financiare în mandate sau de comi sion, în special pe contul altor entității
din cadrul grup ului din c are face parte banca;

17 https://www.brd.ro/despre -brd/despre -noi/despre -brd/management

21
b) Operațiuni de administrare a patrimoniului constând din bunuri mobile și/sau imobil e
aflate în propietatea b ăncii ;
c) Prestarea de servici clientele i proprii care, deși nu sunt conexe activității desfașurate,
reprezintă o prel ungire a operațiunilor bancare.
În afara operațiunilor prezentate, Banca se poate angaja în operațiuni cu bunuri mobile și
imobile numai dac ă:
 Operațiunile sunt necesare desfacerii în condițiile adecvate a activităților prin care
banca a fost autorizată, și în masura în care bunurile respective sunt necesare în acest
scop;
 Operațiunile au ca obiect bunurile mobile si imobile destinate perfecți onarii pregătiri
profesionale a salariațiilor, organizarea unor spații de odihnă și recreare sau asigurării
de locuințe pentru salariații și familiile acestora;
 Operațiunile au ca obiect bunurile mobile si imobile dobandite în urma executării
creanțelor cu respectarea, în privința operațiunilor de închidere a unor asemenea
bunuri, a prevederilor legale:

2.1.5 . Evoluția principalilor indicatori economico financiari .

2.1.5.1 . Indicatori pentru aprecierea eficienței de ansamblu a activități
bancare

Indicatori Formula 2017 2016
Rata profitului brut profit brut
venituri totale*100 28,14% 30,38%
Rentabilitatea profit brut
cheltuieli totale*100 107,34% 56,89%
Gradul de acoperire a
cheltuielilor din
comisioane încasate comisioane încasate
salarii și cheltuieli aferente*100 105,11% 114,61%
Gradul de acoperire a
cheltuielilor cu
funcționarea, comisioane comisioane încasate
cheltuieli cu func ționarea*100 52,34% 56,27%
Productivitatea muncii
lucrătorului bancar profitul brut
numarul mediu de salaria ți*100 115,11% 119,77%
Ponderea salarilor în
totalul cheltuielilor cu
funcționarea băncii salarii și cheltuieli aferente
cheltuieli cu func ționarea*100 49,79% 49,6%
2.1.5.2. Indicatori pentru aprecierea Solvabilități și Lichidități
Indicatori Formula 2017 2016
Solvabilitatea capital propriu
total active*100 13,14% 12,57%
Solvabilitatea capital propriu
credite*100 24,12% 23,25%
Solvabilitatea capital propiu
surse atrase*100 15,83% 12,57%
Lichiditatea creditelor total credite
total active*100 54,23% 54,6%

22
2.1.5.3. Indicatori pentru aprecierea Profitabilități și Rentabilități
Indicatori Formula 2017 2016
Indicatorul
randamentul
capitalului(fondurilor
proprii) – ROE venit total
fonduri proprii totale*100 37,58% 45,13%
Indicatorul
randamentului
activelor – ROA venit net
active totale*100 4,61% 4,64%
Multiplicatorul
fondurilor active totale
total fonduri proprii*100 7,61% 9,72%
Rata rentabilitǎții
financiare profit net
capitalul propriu*100 19,64% 11,44%
Rata rentabilitǎți
economice profit net
active*100 2,58% 1,44%
Efectul de pârghie active
capital propriu 7,61% 7,96%
Rata profitului net profit net
venituri totale*100 45% 25,63%
Rata utilizǎrii
activelor venituri totale
active*100 5,73% 5,61%
Marja netǎ a dobânzii venituri nete din dobânzi
active generatoare de venit (medii )*100 6,25% 5,05%
2.1.5.4. Indicatori pentru evaluarea calități activelor
Indicatori Formula 2017 2016
Ponderea activelor
neperformante active neperformante
active totale*100 1,83% 1,82%
Ponderea
provizioanelor
pentru creditele
neperformante și
dobanzi restante în
total credite provizioane pt credite neperf și dob restante
total credite*100 0,36% 2,27%
2.1.5.5. Indicatori pentru apreciarea veniturilor și costurilor bancare
Indicatori Formula 2017 2016
Ponderea veniturilor
din dobanzi în total
active venituri din dobanzi
total active*100 3,24% 3,33%
Ponderea veniturilor
din alte surse decât
dobânzile din total
activ venituri din alte surse decât dobânzi
total active*100 2,32% 2,28%
Rata cheltuielilor cu
dobânzile cheltuieli cu dobânzi
total active*100 0,24% 0,41%

23
2.1.5.6. Indicatori pentru masurarea riscului de credit
Indicatori Formula 2017 2016
Ponderea creditelor
acordate clientelei ȋn
total activ credite acordate clientelei
total active*100 54,24% 54,06%
Riscul ratei dobanzii
active productive
pasive purtatoare de dobânzi*100 64,08% 63,93%

2.2. Produse de retail bankig ale BRD GSG

2.2.1.Produse si servicii aferente persoanelor fizice
Produse:
– contul curent;
– carduri bancare;
– conturi de economii/ dep ozit;
– servicii de MyBRD de bancă la distanț a: internet banking ( MyBRD Net ), sms
banking (MyBRD SMS ) ,mobile banking (MyBRD Mobile ), contact center (MyBRD
Contact );
– produse de creditare;
– serviciu de plaț i programate;
– serviciul de Simplis debit – debit Dir ect;18
Cardul este instrumentul de plată electronică prin intermediul caruia d eținatorul/
utilizatorul dispune de disponibilităț iile b ănești din cadrul contului ataș at. Cardul bancar a
devenit un instrument foarte utilizat, acesta nu este doar un simplu produs, avand atașa te o
serie de servici suplimentare.
Majoritatea cardurilor au atașată tehnologia Contactless care este specifică plăț ilor
rapide de o valoare mai mică de 100 lei care se efectuează prin apropierea cardului de un
termina l ded icat, unde sunt afiș ate siglele MasterCard PayPass sau Visa Pay Wawe. Pentru
valorile care depăș esc suma de 100 de lei este necesară introducerea codului PIN. În cardul
cardurile de debit toate tranzacțiile se desfașoară î n limita disponibilului din card. E ste
destinat persoanelor fizice si juridice în lei și în valută . Aria de utilizare a cardului este
Romania și în strainatate. Atunci cand cardul este utilizat în stainătate convenția valutară se
face automat de catre sistemul de autorizare daca valuta contului de card este diferită de cea
platită .
Cardul poate fi utilizat pentru:
– ridicarea de numeral de la ATM -uri și de la ghișeele băncilor care acceptă carduri;
– plata de mărfuri ș i prestări de servicii de la comercianții care acceptă carduri;
– plata fac turilor curente de utilita ții si servicii;
– transferuri de fond uri din contul de card de debit î n contul de economii;
– reîncarcarea cartelelor de telefon mobil;
– accesarea serviciului Mobile Banking;
Cardul de debit oferă urmatoare le avantaje:
– se alimentează ușor într -o valută și se utilizează în țara ș i în strainatate în orice valută ;
– accesul permanent 24 de ore din 24 in țară și î n strainata te pentru obț inerea de
numeral ;
– virarea în contul de card a dobâ nzii aferente pentru depo zitele la termen sau la vedere;

18 https://www.brd.ro/persoane -fizice/credite/credite -personale/carduri -de-credit

24
– obținerea extraselor d e cont pentru c onturile î n lei și î n va lută pentru cardurile de
debit ;
– achitarea unor facturi ș i a ratelor la cardurile de credit .19
Exista mai mu lte tipuri de carduri de debit:
MasterCard/ Visa Standard este un card de debit cu valabilitate de 4 ani emis de sigla
MasterCard ( LEI/ EUR ) Visa ( LEI/ UDS) c u asigurare de calatorie inclusă .
Operațiuni pe care le poți efectua:
– plați la comerc ianti ( inclusiv contactless ) ș i online ;
– plați facturi ;
– interogare sold ;
– schimbare PIN ;
– lista ultimilor 10 tranzactii.
– Western Union la terminalele BRD ;
– Reîncarcare cartele Prepaid O range, Vodafone, Telekom .
MasterCard/ Visa Standard oferă și alte servicii:
– Asigurarea Confort sau Confort Mobile te acoperă în cazul trazancț iilor frauduloase cu
cardul, a furtului de numerar, a cheltuielilor de î nlocuire a documentelor, precum ș i a
cheilor pierdute/furate. Î n plus asigurarea Confort Mobile Plus include și protecț ia
telefonului mobil, tableta sau laptop .
– Serviciu l de economisi re la plată cu cardul : faci shopping și pui și bani deoparte .20
Mastercard/ Visa Gold . Este gratuit emiterea acestui card ș i asigurarea de călatorie în
strainatate în condiții preferențiale și reduceri la toți comercianți incluși î n programul
Mastercad Premium. c lienții beneficiază de asistentă gratuită :
– de voiaj: informaț ii referitoare la că latorie, recuperarea ș i transmiterea b agajelor
ajunse î n alte destinaț ie, avansuri, etc;
– medical: avansul acorda t pentru cheltuielile medicale, asigu rarea caz arii pe perioada
de covalescență, ect;
– legală : asigurarea reprezentarii legale, suportarea cheltuielilor juridice.
Clientii beneficiază de servicii medical e în caz de boală sau accident, incluzâ nd
asistenta , transportul medical de urgență și repatriere medicală dupa ieș irea din spital.
Asiguarea este extinsă ș i la membrii familie i. De asemenea sunt acoperite și pagubele în cazul
întarzierii / anulă rii / pierderii cursei aeriene sau a ba gajelor ș i asigurare de raspundere civilă
sau vatamare corporală și daune mate riale aduse terț ilor . Mastercard Platinum . Clieț ii au
acces gratuit la peste 1000 de salo ane VIP ale aeroporturilor din î ntreaga lume, reduceri la toț i
comer cianți incluși î n programul Mastercard Premium, și un serviciu persona lizat numit
concierge care funcționează 24/24. În plus cardurile Platinum pot beneficia de o linie de
credit/ overdraft .
Cardul ISIC . BRD -ISIC este un card de debit în LEI, emis sub sigla Visa, dedicat
tinerilor cu varstă peste 14 ani, înscriși într -o formă de învățământ acreditat ă. Cardul are
valabilitate de 4 ani și oferă acces la un program internațional de reduceri valabil în 130 de
țări. Peste 1200 d e reducereri în țară și 42.000 de reduceri în lume la magazine, restaurant,
transport, muzee, cazare ș i divertisment.
Cardul A la Carte . Clienții pot efectua plaț ii rapide prin Contactless, nu exista
comis ion în emiterea cardului ș i plaț ii la comerciantii i nclusiv online, utilizarea națională ș i
internațională , siguran ța plaț ilor online prin 3D Secure, clientul poate să îș i ataș eze propria
fotografie preferată sau să alegă o imagine din galeria BRD . A la Carte este un card de debit
în LEI, cu valabilitate de 4 ani, emis sub sigla MasterCard/Visa, cu design unic.21

19 Dănilă Nicolae, Anghel Lucian Claudiu, Sinca Florin Eugen – Retail Banking -produse și servicii bancare retail,
Editu ra Economică, București 2012, pag.82
20 https://www.brd.ro/persoane -fizice/carduri/cardul -standard -mastercardvisa
21 https://www.brd.ro/persoane -fizice/carduri -si-conturi/carduri/carduri -de-debit

25
Cardul Sprint . Sprint este un card de debit în LEI dedicat tinerilor, emis sub sigla
Maestro/Cirrus, cu valabilitate de 4 ani. Prin i ntermediul cardului Sprint clieții au grat uit
plațile către comercianți, utilizare națională ș i internațională , independenț a operatiunilor
bancare, plați rapide p rin contactless, siguranț a plaț ilor online prin 3D Secure și comisioane
reduse. Alte servici ataș ate serviciului sunt Asigurarea Confort sau Confort Mobile care te
acoperă în cazul trazancț iilor frauduloase cu cardul, a furtului de numerar, a cheltuielilor de
înlocuire a documentelor, precum ș i a cheilor pierdute/furate. Î n plus asigurarea Confort
Mobile Plus include și protecț ia telefonului mobil, tableta sau laptop.
Cardurile de credit sunt destinate perso anelor fizice sau juridice care pot face dovada
ca au capacitat ea de a rambursa atâ t sumele utilizate din cadrul unei lini de credi t, cât și
cheltuielile efectuate ș i generate de utilizarea cardului, cum ar fi comisioanele ș i dobă nzile.
Cardul de credit poate fi utilizat î n țara și în strainatate î n mediu electronic term inale POS sau
ATM si manual p rin imprintare oriunde este afiș ata sigla institutiei respectiv:
Card ul de credit poate fi utilizat:
– plata de marfuri ș i servicii pre state la comercianți acceptanț i de carduri;
– ridicarea de numeral de la gh ișeele bancilor ș i de la ATM -uri;
– plata facturilor curente de utiliați și servici î n funcție de convențile stabilite cu
societăț ile furnizoare de aceste utilitații ș i servicii;
– reîncarca rea cartelor de telefonie mobilă .22
Modalitaț i de rambursare a creditu lui:
– depuneri în numeral la orice agenție a bă ncii re spective;
– debitarea directă a contului a ferent unui card de debit;
– transferul bancar;
– serviciu l de plată prin intermediul ATM.
Cardurile de credit oferă urmatoarele avantaje:
– clienții pot sa ac hiziționeze bunuri și servicii, fară a dispune de nu meral de la orice
comerciant atât din țară cât și din strainatate ce are afișată sigla cardului;
– acces la servicii conexe ce asigu ră confort si economie de timp;
– o perioada mai mare de acordare a liniei de credit;
– suma de plată lunară minimă este formata din 100% dobânzi la care se adaugă 100%
comisioane care trebuie achitate î n termen de 20 de zile de la data extrasului;23
Cele mai utilizate carduri sunt:
Cardul de Credit Standard. Printr -un singur apel la MyBRD Contact, poți cumula mai
multe cheltuieli de minimum 200 de lei într -un singur plan de rate cu dobândă redusă la
16,9% pe an . Linia de acordare maximă este de 6 venituri nete lunare, și limita minimă este
de 100 de lei . Suma minimă de plată pentru soldul utiliz at este de 20 de lei. Cu o dobând ă
egală cu 0 dac a se achita integral suma utilizată la data scadenț ei.
Cardul de Credit Gold . Suma minimă acordată este de 5.000 lei, și suma maximă este
de 60.000 lei. Clientii au acces gratuit și ne limitat î n toate lounge -urile din aeroporturile
partenere, reduceri la toți comercianții inclusi î n programul Mastercard Premium. Asigurare
de calatorie gratuită pentru toată familia cu posibiliatatea de storno pentru calatoriile externe
cu plecare din Rom ania. Un alt avantaj al cardului de credit este faptul că o sa fie trimis direct
acasă, și clienț ii nu se vor mai prezenta la b anca pentru ridicarea acestuia.
Cardul de Credit Platinum . Clienț ii au acces gratuit la peste 1000 de salo ane VIP ale
aeroporturilor din î ntreaga lume . Concierge este un serviciu personalizat disponibil 24/24 și
reduceri la toți comercianții incluși î n programul Mastercard Premium.24
Servicii d e bancă la distantă

22 Dănilă Nicolae, Anghel Lucian Claudiu, Sinca Florin Eugen – Retail Banking -produse și servicii bancare retail,
Editura Economică, B ucurești 2012, pag.84
23 Dănilă Nicolae, Anghel Lucian Claudiu, Sinca Florin Eugen – Retail Banking -produse și servicii bancare retail,
Editura Economică, București 2012, pag.85
24 https://www.brd.ro/persoane -fizice/credite/credite -personale/carduri -de-credit

26
1. MyBRD Mobile este un serviciu de Mobile Banking ce i îți oferă acces consultativ și
tranzacționar î n conturile BRD prin intermediul u nui telefon mobil de orice tip. Cu MyBRD
Mobile se poate efectua ză urmatoarele:
 Consultii informații detaliate despre conturile deschise la BRD;
 Efectuezi viramente î ntre conturile personale, inclusiv schimburi bancare;
 Efectuezi schimburi interbancare si intrabancare între beneficiari predefiniți și definite
manual;
 Transmiți bani catre o persoana doar prin intermediul numarului de telefon și a
numelui;
 Constitui ș i lichi dezi depozite la termen;
 Obții informații necesare despre produsele ș i servicile bancare;
 Obții informaț ii legate de cursul valut ar de schimb și dobâ nzile de referință;
 Simulezi condițile unui credit.
2.MYBRD Net ( internet banking) . Acest ser viciu are ur matoarele avantaje:
 Informații referitoare la conturile deț inute la BRD ;
 Transferuri între conturile deț inute de client ;
 Prin intermediul acestui servi ciu se pot realize transferuri între naționali ș i
internaționali ;25
 Constituirea ș i lichidarea de depozite ;
 Deschiderea de conturi curente ș i economii ;
 Plați de facturi și plaț i catre un numar de telefon .
MYBRD Net ofera și alte avantaje în plus:
 Informatii referitoare la fondul de pensii ;
 Optiunea de a solicita regenerarea PIN -ului cardului ;
 Activarea servi ciului MYBRD Mobile ;
 Posibilitatea de a consulta ș i de a tranzactiona unitati de fond detinute de BRD ;
 Solicitarea unui nou card ;
 Extrax de cont lunar primit î n indox MyBRD Net .
Limitele de tranzacț ionare aferente acestui serviciu sunt:
 pe tranz acție la persoanele fizice dar ș i companii este de 50.000 RON ;
 zilnică la persoanele fizice ș i companii este de 100.000 RON ;
 pe tranzacție pe tipul de plată că tre un numar de telefon la persoanele fizice este de
5.000 RON ;
 zilnică pentru tranzacț iile de tip plata c atre un numar de telefon este de 14.000 RON .
3.MyBRD SMS ( SMS banking) este un canal de distribuție bancar care oferă utilizatorilor
posibilitatea obțineri de informaț ii conturi lor deschise la BRD -GROUPE SOCIE TE
GENERALE, precum și alte informaț ii bancare prin intermediul unui telefon mobil, 24/24, 7
zile din 7. Serviciu MYBRD SMS se bazează pe transmiterea prin SMS -uri catre numarul
scurt 1701 conținând formatul comezii solicitate. Ulterior se primesc info rmaț ile solicitate
printr -un mesaj. Prin transmiterea unui sms la numarul scurt 1701 pe orice telefon conectat la
servic ile de telefonie mobile Orange, Vodafone, Telekom. Comisionul de gestiune lunară este
de 2 RON, interog area soldului este de 0.90 RON .
4.MYBRD Co ntact este un canal de dis tribuție lunar care oferă clienților și non -clienț ilor
posib ilitatea accesarii servicilor băncii prin intermediul rețelei de telefonie mobilă. Serviciul
MyBRD Contact poate fi apelat la numerele de telefon:
Serviciul MyBRD Co ntact are urmatoarele avantaje:
 0213026161 – numar cu tari f normal in reteau Telekom;
 0800803803 – numarul telefon verde gratuit in reteaua Telekom;

25 https://www.brd.ro/persoane -fizice/mybrd

27
 Banca ( *22622) – tarif cu apel în retea pe orice numar de telefon pe Orange si
Vodafone.
Prezintă avantajele următoare:
– Infor mații generale asupra întregii oferte de produse ș i servicii ale banci ;
– Emite online carduri persoanelor fizice ;
– Efectuarea de viramente inte -intrabancare ;
– Plațile factur ilor prin intermediul facturierilor care BRD are încheiată o convenț ie;
– Aderarea la Si mplis Facturi .
Functionalitații oferite non -stop:
– Consultare sold cont și informații despre ultimile 5 operațiuni debitoare și creditoare,
fiind furnizate non -stop prin intermediul robotului telef onic;
– Deblocarea pierderea sau furtul cardului ;
– Deblocarea c odului PIN al cardului .
Contul curent este un produs obligatoriu pentru ca un clienții sa aibă o legatura cu
banca, clienț ii pot fi persone fizice rezidente sau nere zitente cu varsta peste 18 ani. Contul
poate fi deschis in LE I, EUR, USD. Dobânda este în general variabilă și poate fi di ferențiată
pe tranșe valorice sau se cere o sumă minima pentru bonificare .
Avantaje:
– Acces rapid la sumele din cont fară alte resticț ii de timp ;
– Contul curent se alimenteaza rapid ;
– Sumele se transferă rapid din contul curent.26
Produse de creditare . Creditul Prima Mașină se aplică exclusiv autoturismelor noi care
îndeplinesc cerințele standardului EURO5 ;Prețul de achiziție trebuie să fie de maximum
50.000. Prin acest program se poate achiziționa un singur autoturism.
În ce condiții poți obține împrumutul?
Se acceptă o gamă largă de venituri: de la venituri din salarii, pensii, dividende,
drepturi de autor, chirii până la venituri din activități independente. Poți obține o sumă mai
mare dacă aduci și veniturile a maximum 3 co -împrumutați. Ești în siguranță pe întreaga
perioadă de creditare prin încheierea unei asigurări CASCO (obligatorie) pentru autovehiculul
tău și a unei asigurări de viață (opțional), care îți oferă ție și familiei tale protecție în cazul
unor evenimente neprevăzute (somaj, invaliditate totală și permanentă din accident sau deces
din accident) . Polițele se încheie în momentul semnării contractului de credit, pentru întreaga
perioadă de creditare, dar primele de asigurare se plătesc l unar, deci efortul este minim.
Creditul Prima Casă . Acest credit îți oferă posibilitatea de a cumpăra prin programul
Prima Casă, fie o locuință finalizată, fie una în curs de finalizare, aflată în diverse faze de
construcție, destinată achiziționării după finalizare. De asemenea, creditul ipotecar Prima
Casă îți oferă și posibilitatea să -ți construiești propria locuință fie individual, fie prin asociații
alcătuite din minimum 2 beneficiari. Dacă ai deja un c redit Prima Casă, dar vrei o lo cuință
mai mare, po ți obține un nou credit Prima Casă dacă îți vinzi locuința actuală și restitui
integral creditul inițial. Se acceptă o gamă largă de venituri: de la venituri din salarii, pensii,
dividende, drepturi de autor, chirii, până la venituri din activități indepe ndente. Poți obține o
sumă mai mare dacă aduci și veniturile a maximum 3 co -împrumutați.
Creditul Work&Travel . Credit dedicat susținerii cheltuielilor în cazul participării în
cadrul programului de tip Work&Travel. Finanțare fără garanții până la 4.000 Euro / 5.000
USD , în v ederea acoperirii cheltuielilor aferent e participării în acest program. Poți aplica
pentru Creditul Work&Travel dacă ai vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani .
Creditul se poate obține, chiar dacă nu realizezi venituri, fiind obligatoriu să aduci cel
puțin 1 co -împrumutat. Se acceptă o gamă largă de venituri, de la salarii, pensii, dividende,
drepturi de autor, chirii, până la venituri din activități desfășurate independent.27

26 Dănilă Nicolae, Anghel Lucian Claudiu, Sinca Florin Eugen – Retail Banking -produse și servicii bancare retail,
Editura Economică, București 2012, pag.74

28
2.2.2.Prod use și servicii aferente IMM -urilor

Pentru micii ȋntreprinzători și IMM -uri Banca BRD Groupe Société Générale cuprinde
urmatoarele activități curente:
a) un pachet de cont curent
– pachete privind servicii destinate IMM ;
– linie de credit: l unar, se pot plati numai depozitele și comisioanele pe întreaga durată
de creditare și capitalul nu se rambursează, iar la termenul scadent, linia se poate
reînnoi, fără să fie nevoie de rambursarea principalului. Durata de prelungire maximă
pentr u linia de credit (lei/Euro/USD) este 24 luni. Valoarea maximă pentru a
achiziționa creditul este 300.000 Euro, dar și de 100.000 Euro în cazul în care clientul
are o activitate de mai puțin 12 luni.28
b) Plățile pot fi:
 plăți programate: s erviciul asigură efectuarea acelor plăți ce au caracter sistematic prin
procesarea acestora după frecvența stabilită ;
– plățile repetitive la comercianți, la parteneri sau că tre distribuitorii datelor fixe;
– transferuri pe rmanente între conturi curente ș i cele cu colectare, necontâ nd moneda în
care sunt deschise;
 debit Direct (Simplis Debit) ;
Acest serviciu este gratuit, iar prin intermediul acestuia se poate efectua plata
facturilor și ratelor în cadrul polițelor de asigurare. Acest serviciu funcționează printr -o
debitare a utomată a contului cu contravaloarea facturilor emise de către furnizorii serviciilor
sau chiar și utilități ce au conturi la BRD. Poate fi definită o sumă variabilă, dar și o sumă fixă
prin care poate să fie debitat contul în vederea plății facturilor. Pl ata facturii se va efectua pe
seama Mandatului de Debitare Directă, cât și a Instucțiunii de Debitare Directă, emisă de
furnizorul de servicii sau utilități, conform contractului încheiat cu acesta.
 Smart OP. Reprezintă o aplicație flexibilă și gratuită, p rodusă în scopul oferirii de
sprijun pentru completarea ordinelor de plată
c) carduri de debit business. Prin intermediul acestuia, se pot realiza:
– retrageri de numerar;
– plăți online;
– interogare sold;
– plăți pentru bun uri și servicii la comercianți;
– plata facturilor aferente utilităților ;
– schimbarea PIN -ului;
– extras cu privire la ultimele 10 tranzacții efectuate.
Cardul este gratuit, activat în mod automat, are încorporat 3D Secure, standardul cel
mai înalt de securitate privind plățile pe internet. Valabilitatea cardului este 3 ani având
utilizare naționala și internațională.
d) încasare și colectare :
 Accept Card -POS.
Reprezintă o soluție de acceptare la plata cardurilor ce ajută la dezvoltarea activității
dezvo ltarea activității desfășurate, iar la nevoia cliențil or printr -o furnizare de diverse
mijloace de plată. Funcționalitățile acestui card sunt:
– acceptarea de carduri de plată ;
– simplis facturi ;
– Instant cash ;
– reîncărcare cartele PrePay ;
 Simplis Facturi.

27 https://www.brd.ro/persoane -fizice/credit e
28 https://www.brd.ro/persoane -fizice/credite

29
Prin acest serviciu se pot plăti în fieca re lună facturile, într -o manieră cât mai ușoară,
unde se poate externaliza activitatea privind încasara facturilor și se degrevează ghișeele
proprii. Beneficiile serviciului sunt:
– Accesul l a o diversitate de servicii com ode în vederea plății facturilor s erviciilor sau
utilităților ;
– Economisire de timp, cu privire la deplasarea la ghișee și a incovenientelor ce ar putea
apărea ;
– Independență privind programul de lucru cu clienții băncii ;
– Suprimarea de grija plății (fie a utilităților, fie a serviciilor luna re).
 E-commerce :
– Reprezintă un pachet complet, act ivitatea desfășurându -se online ;
– Este terminal virtua l cu privire la efectuarea pl ății adaptat nevoilor clienților ;
– Este modalitate automatizată cu securitate ridicată privind încasarea veniturilor din
vânzări.
e) Internet Banking . BRD@office este serviciul de Internet banking ce asigură acces la
conturi î ntr-o siguranță și mobilitate del icată. Servicul reprezintă soluția perfectă pentru o
afacere, atunci cand se cere efectuarea unui transfer în timp scu rt și nu este necesar în a
ajunge la bancă. Pentru a dispune de acest serviciu, clientul va trebui să completeze câteva
documente necesare din orice agenție BRD, dar și completându -l online.
f) Mobile Banking. Serviul oferă acces în siguranță ridicată la c onturile BRD, furnizând toate
diverse funcționalități necesare clienților . Aceste funcționalități sunt:
– Oferă informații cu privire conturile deschise la BRD ;
– Efectuarea de transferuri între conturile proprii, chiar și atunci cand sunt în monede
diferite sau către alți beneficiari din țară ;
– Definirea beneficiarilor respectivi, și selectarea în timpul transferului ;
– Efectuarea plăților facturilor ;
Clientul merge la bancă cu ideea de a realiza un proiect iar el o să primească sfaturi de
la angajați în vedere a depunerii dosarului pentru obținerea fondurilor europene
nerambursabile, dar și de finanțare referitor la toate stadiile a proiectului.
În vederea realizării acestui proiect, soluția optimă se referă la fondurile europene, numai
atunci când acestea sunt validate de Autoritatea de Management cu privire la finanțarea unui
proiect de investiții. BRD oferă o sursă de finanțare, atât pentru micii întreprinzători dar și
pentru IMM -uri :
– Credite activitate curentă ;
– Descoperit de cont .
Reprezintă o finanțare până la 10.000 Euro, pe termen de un an, rambursarea
principalului efectuându -se la expirarea facilității. Descoperitul este acordat în vederea
completării necesarului de capital circulant pentru firma respectivă, cu scopul de a fi acoperite
nevoile cu privire la desfășurarea activității
g) Factoring și scontare. Factoringul de import asigură obținerea unor termene lungi de plată
în cazul facturilor de la furnizorii externi. Spre exempu: un exportaror din Turcia vrea să
incheie un contract cu o societate comerc ială din România. El se adresează unei societăți de
factoring din țara lui, pentru a avea garanția , dar și pentru a putea să acorde unui importator
roman un termen amânat de plată.
Subvențíi APIA. Reprezintă o soluție utilă pentru acei agricu ltori cu priv ire la lucrarea
pamântului și deținerea animalelor. Finanțarea este maxim 90% din subvenții ce urmează a fi
încasate.
Cred ite pentru achiziția terenului. Creditul este util pentru acei fermieri ce sunt
perso ane juridice și care figurează în documentele API A ca având terenuri din exploatare și
care doresc să cumpere din suprafețele arendate dinainte, suprafața totală nedepășind 1000 de
ha. Obiectul creditului îl reprezintă achiziția terenului agricol în scopul creșterii suprafeței
exploatate. Protecție, privind culturile și animalele. Asigură garanție împotriva riscurilor

30
provocate de calamități naturale și reduce cheltuielile antrenate de pro ducerea unui eveniment
neplăcut ;
 Credit companie agricolă. Obiectul de activitate îl constitie agricultura, zootehnia dar
și creșterea albinelor. Creditul constă în finanțarea acelor cheltuieli de exploatare ce au
legătură direct ă cu atât înființarea, întreținerea cât și cu recoltarea culturilor. Creditul
are o v aloare maxima de 80% din cheltuielile destinate înființarii, întreținerii și cu
recoltării culturilor.
Alte servicii oferite de BRD pentru IMM -uri și micii întreprinzători:
a) Securitatea tranzacțiilor pe plan internațional. Se utilizează acreditivul stand by și este
util în cazul în care:
– Clientul este importator. Acreditivul stand by,privind returnarea avansului, permite
restituirea acelui avans de către exportator, atunci când acesta nu îndeplinește
obligațiile sal e prevăzute în contract;
– Clientul este expo rtator. Acreditivul stand by garantează achitarea contravalorii
mărfurilor care au fost livrate.
b) Asigurări:
– Asigurări atașate creditelor. Oferă posibilitatea atașării investițiilor împotriva unor
evenimente neplăcute precum incendii, și altor calamități, dar și împotriva invalidității
și a incapacității temporare de lucru
2.3. Conturi de economii

Conturile de economii reprezintă un produs de economisire des întâlnit în cadrul
clienților de retail , fiind supuse mai mult inovației financiare și implică o fl exibilitate ridicată
în ceea ce privește mecanismul de funcțion are. În general, conturile de economii au o
funcționalitate asem ănătoare cu cea a contului curent, dar ofera o dobândă ridicată, mai mică
decât cea a depozitelor la termen .
În România, de exe mplu există o condiție a funcționării după principile contului curent
și dobânda platită să nu fie mai mare decăt dobânda de pe piața interbancară la începutul luni
pentru care se calculează dobânda. Conturile de economii, de asemenea care se constituie pe
perioade determinate nu mai sunt a similate conturilor curente, ci sunt considerate depozite
bancare, în cazul lor aplicându -se impozitul pe dobânda.29
Multe dintre băncile din România au în oferta lor de produse de economisire
asemenea conturi de econo mii cum ar Fi: BRD -GSG cu contul de economi –Atucont;
Raiffeisen Bank -contul AccesPlus, Banca Tra nsilvania -contul MARit în Euro, ING Bank –
Cont’ROL. Există și anumite condiționări în ce ea ce privește aceste produse, care diferă de la
o bancă la alta: existenț a unui sold minim; obligativitatea unei a limentări regulate sau cu sume
regulate a contului; bonificarea cu dobânzi progre sive în funcț ie de anumite tranșe valorice ;
existența unor comisioane mărite în cazul desfințări contului de economi i sau la retrageri le de
numerar ; plafoane maxime sau minime la sumele pe care deținătorul le poate retrage la un
moment dat înainte de scadența sau pe pa rcursul existenței contractului . Conturile de
economii se deosebesc după mai multe cri terii: în funcție de vârstă, catego ria socială și
profesională există conturi de economii destinate pentru minori, studenți, pensionari, destinat e
populaț iei rurale , și pentru profesori, în funcție de destinația acestora care poate fi în cazul
conturilor de economii în contracț ile de economisire -creditare în domeniul locative, vacanțe,
evenimente, dezvoltarea de hobby -uri; în funcție de premile acordate; în funcție de nivelul
minim al sumei pentru deschiderea contului . Produsele bancare oferă flexibilitate ridicată în
ceea ce privește funcționalitatea, băncile nu urmaresc neaparat doar atragerea de noi clienți

29 Dănilă Nicolae, Anghel Lucian Claudiu, Sinca Florin Eugen – Retail Banking -produse și servicii bancare retail,
Editura Economică, București 2012, pa g.75

31
prin caracteristicile acestora, ci și menținerea acestora pe o perioadă cât mai lungă de timp
prin utilizarea cât mai frecventă a sumelor obținute sau prin prelungirea contractelo r, sau
retragerea unor sume cat mai mici, astfel încât resursele să fie cât mai sigure și certe în
procesul de management al activelor și pasivelor.
Ȋn continuare o să prezint conturile de economii specific e bănci BRD -Groupe Société
Générale .
2.3.1.Atusta rt

A economisi este important pentru că este modul în care îți poți alimenta proiectele și
planurile tale dar și cele gândite pen tru micuții din familia ta. Însă este mai ușor
să economisești dacă o faci în ritmul tău. Așa funcționează și contul de economii de la BRD ,
Atustart, dedicat copiilor de 0 și 14 ani. Atustart este o modalitate sigură de a economisi (cu
dobândă avantajoasă virată trimestrial în cont), îmbinând funcționalitățile oferite de un cont
curent cu avantajele unui depozit la termen.
Acesta este disponibil în: LEI, EUR si USD.
Prin intermediul contului de economii Atustart ai acces oricând la banii disponibili în
cont, dobânzi fixe stabilite trimestrial, gratuit la depuneri, încasări și deschiderea contului și
oferă siguranță, econom iile fiind garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor, și gratuit
primești 20 LEI/ 5 EUR/ 5 USD plătiți de bancă direct în cont la deschidere .
Ce îți permite Atustart?30
– ai acces la economiile din cont, cu respectarea soldului minim ce trebuie să existe în
cont;
– poți deschide un cont chiar la nasterea copilului, pe numele lui;
– poți depune bani oricând, în limita plafonului maxim;
– câștiguri suplimentare prin intermediul unei dobânzi preferențiale, plătită trimestrial în
cont;
– operațiuni gratuite: deschide rea contului, depunerile în numeral, încasări intra și
interbancare;
– la varsta de 14 ani împliniți, suma economisită se va transfera într -un cont Atusprint,
care este dedicate adolescenților și deschis tot pe numele copilului.
Contractul de deschidere de c ont este semnat numai de prezentul legal al copilului( părinte,
tutore, curator).
 Depunere inițială: 280 LEI/ 95 EUR/ 95 USD;
 Disponibil minim( în orice moment): 300 LEI/ 100 EUR/ ;
 Plafon maxim: 100.000 LEI/ 20.000 EUR/ 20.000 USD;
Durata este nederminată , dar fără a se depăși data împliniri de către titular a vârstei de 14 ani.
Odată cu împlinirea vârstei de 18 ani, disponibilul din contul de economii “Atustart”
va fi transferat în contul de economii specific denumit “At usprint ”.
Această operațiune se va putea realiza, nefiind obligatorie prezența titularului de cont
la ghișeele bănci. Ȋn general acest tip de cont de economii este deschis pentru a putea fi
depuse sume de bani de către parinți, bunici, mătuși în contul copilului, pentru a putea
dispune de d isponibilități bănești .
Ȋn cazul împliniri de câtre titular a vârstei maxime admise conform condițiilor aferente
prezentului cont de economii, banca are dreptul să transfere integral disponibilitățile din
contul de economii, astfel din Atustart în Atusprin t, cu respectarea soldului minim.
Prin semnarea acestei cereri banca este autorizată în mod express ă efectueze această
operațiune.

30 https://www.brd.ro/persoane -fizice/economisire -si-investitii/conturi -de-economii/compara -conturile -de-
economii

32
2.3.2.Atusprint

Atusprint este un cont de economii disponibil în LEI, EUR sau USD , pentru
adolescenți cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani neînpliniți ce oferă posibilitatea de a
administra singur economiile. Dobânzile sunt fixe stabilite cu capitalizare trimestrială ,
flexibilitate cu acces oricând la banii, și siguranță, deoarece economiile sunt garantate de
Fondu l de Garantare a Depozitelor, și gratuit la deschiderea de cont, încasări și depunerile în
numeral. Cererea de deschidere de cont este semnată de titularul de cont și reprezentantul
legal( părinte, tutore,curator) . Toate operațiunile sunt efectuate de titu larul de cont.
Ce îți permite Atusprint?
– poți să ai propriile economii, într -un cont deschis cu părinți pe numele tau;
– câștiguri suplimentare prin dobândă , plătită trimestrial ce se adaugă economisiți sau
primiți de la părinți sau rude;
– părinți pot să depu nă direct în cont banii de buzunar, dar fără a depăși plafonul maxim
stabilit de către bancă;
– la momentul îndepliniri vârstei de 18 ani de catre adoleșcent, sumele care au fost
accumulate până în momentul actual în Atusprint vor fi automat în contul Atucon t.
– Depunere inițială: 300 LEI/ 100 EUR/USD;
– Disponibil minim: 300 LEI/ 100 EUR/USD;
– Plafon maxim:100.000 LEI/ 30.000 EUR/USD;
Durata este nederminată, fără a se depăși data împliniri de către titular a vârstei de 18 ani.
2.3.3.Atucont

Atucont este un cont de economii în Lei, Euro sau USD care îți
permite să economisești oricând dorești, dar și să ai acces la banii economisiți în orice
moment, fără a afecta procentul de dobândă cu care este remunerat contul. Prin intermediul
contului ai flexibilitate și poț i să economisești oricând dorești, siguranță prin care economiile
sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor și dobânzi fixe care sunt stabilite
trimestrial și în același timp este gratuit în diverse operațiuni bancare.
Ce îți oferă Atucont?
– economisești oricând dorești, poți efectua la orice moment depuneri în cont, încasări
intra și interbancare;
– acces la economiile tale în limita soldului minim pe care trebuie să -l menții în cont, și
retrageri de numerar și viramente în contul current, fără a efectua procentul de
dobândă;
– câștiguri suplimentare prin dobândă atractivă, plătită trimestrial în cont;
– operațiuni bancare gratuite: deschidere de cont, depuneri de numeral, încasări intra și
interbancare și transferuri în conturile BRD;
– poți opta pen tru serviciul de plăți programate, în acest mod se poate economisi lunar,
transferând automat o parte din salariu ;
– impozitul de venit este de 10%, pentru persoanele rezidente în România, care se reține,
se virează atomat de catre bancă.
Capitalizarea dobân zii este trimestrial, la date fixe, indiferent de data deschideri
contului. Calcularea dobânzii: Ȋn funcție de două date de referință 01 și 15 ale fiecărei luni,
sumele depuse/ încasate exact în aceste două date încep să fie purtătoare de dobânzi chiar din
momentul respectiv. Toate sumele depuse sau încasate în celelalte zile din lună vor aduce
dobândă începând cu următoarea dată de 01 sau 15.

33
2.3.4. Studiu de caz – Exemplu de deschidere
Conturi de economii – BRD -Groupe Société Générale

O să abordez modul de constituire a conturilor de economii oferit e de BRD -Groupe
Société Générale. Pentru a putea să utilize aceste conturi clienții s -au prezentat cu cartea de
indentitate la o unitate BRD. Ca și client, a ales unitatea bancară BRD “ Agenția Oltenia ” din
Municipiul Craiova . Ȋn data de 16.04 .2019 un client alaturi de cei doi copii ai săi, minori, o
fetiță în vârstă de 4 ani și un baiat în vârstă de 15 ani s -au prezentat la bancă , în vederea
deschideri pentru fiecare membru a unui cont de economii. Ȋn vederea deschideri conturilor de
econo mii pentru cei doi minori este necesar prezentarea certificatelor de naștere. Pentru fetița
de 4 ani se va deschide un cont de economii specific vârstei, respectiv Atustart, pentru baiatul
în vârstă de 15 ani se va deschide un cont de economii , Atusprint, iar pentru adult se va
deschide un cont de economii, Atucont.
Pentru deschiderea contului de economii Atucont clientul a completat o cerere de
desch idere cu datele sale personale , precum codul numeric personal, unitatea unde se
realizează deschiderea contului de economii, suma depusă în cont, dobânda pe care banca a
trebuit să o plătească, respectiv 0,30% pe an, va bifa dacă este de acord ca ban ca să opereze în
contul său toate operațiunile solicitate de împuterniciți, și se va trece de asemenea numarul
contului de economii, completat de către responsabilul de la ghișeu (Anexa1). Pentru
constituirea produsului este necesară asigurarea unui dispon ibil în cont, de aceea clientul se
obligă să asigure acest disponibil la data contractări. Prin semnarea documentului, clientul a
luat cunoștința de faptul că fondurile deținute în conturile deschise la BRD Groupe Société
Générale SA sunt garantate în limita plafonului comunicat de câtre Fondul de Garantare a
Depozitelor în Sistemul Bancar conform legislației în vigoare.
Clientul a luat cunoștință și este de acord cu informațiile din “Formularul pentru
informațiile oferite depone nților” (Anexa 2) . Prin semnarea documentului, clientul declară că a
luat la cunoștință, a înțeles și a primit un exemplar din Condițile Generale Bancare pentru
Persoane Fizice, lista de tarife și comisioane în lei și în valută și lista de dobânzi practicat e de
BRD, documente care fac pa rte integrantă dintre contractu l semnat între bancă și client. Ȋn
cadrul formularului pentru informațile oferite clienților există informații de bază referitoare la
protecția depozitelor pe care este necesar ca clientul să le cunoască, înaintea constituiri
contului de economii.
Calcularea dobânzi contului de economii “Atucont” se va face astfel:
Suma depusă de către client este de 25.000 lei . Dobânda se calculează în cele două
date de referință ale luni, respectiv 01 și 15, indiferent de data deschideri, și se capitalizează
trimestrial la date fixe, respectiv 1 ianuarie, 1 aprilie, 1 iulie și 1 octombrie.
Calcularea dobâ nzii a început cu data de 01.05, și prima dată purtătoare de dobândă a
fost data de 15.05. Calcularea dobânz i se face astfel:
Dobânda=25.000 𝑥 0,3%
365 𝑧𝑖𝑙𝑒x 15 zile = 3,15 lei
– 25.000 – suma depusă de client;
– 0,3% – procentajul dobânzi/ an;
– 365 zile – numarul de zile existente într -un an;
– 15 zile – numarul de zile cuprinse între data de 01.05 și 15.05
Ȋn data de 16.05 se va percepe din contul clientului un comision lunar de administrare de 4
lei. Soldul contului este de 24.996 lei, următoarea dată de referință fiind 01.06.
Dobânda se va calcula astfel:
Dobânda =24.996 𝑥0,3%
365 𝑧𝑖𝑙𝑒x 15 zile =3,15 lei

34
Ȋn data de 15.06 dobănda se va calcula astfel:
Dobânda =24.996 𝑥 0,3%
365 𝑧𝑖𝑙𝑒x 15 zile =3,15 lei

Ȋn data de 16.06 se va percepe din contul clientului un comision lunar de administrare de 4 lei.
Soldul contul ui este de 24.992 lei.
Ȋn data de 01.07 dobânda este calculată astfel:
Dobânda =24.992 𝑥 0,3%
365 𝑧𝑖𝑙𝑒x 15 zile = 3,15 lei

Ȋn aceași zi, clientul a primit în cont dobânda calculată anterior, astfel:
3,15 x 4 = 12,60 lei – 10% =11,34 lei
– impozitul de venit este de 10%, pentru persoanele rezidente în România, care se reține,
se virează atomat de catre bancă.
Pentru fetița de 4 ani se va deschide un cont de economii denumit “Atustart”. Este
necesar prezentarea certificatului de nastere și semnatura reprezentantului legal, respectiv a
tatălui. Ȋn general acest tip de cont de economii este deschis pentru a putea fi depuse sume de
bani de către parinți, bunici, mătuși în contul copilului, pentr u a putea dispune de
disponibilități bănești. Pentru deschiderea contului de economii este necesară completarea
unei cereri de deschidere specific contului “Atustart”, unde va fi completat numele titularului,
codul numeric personal, numele și cod ul numeric personal al ocrotitorului legal, ziua în care
se realizează deschiderea , suma depusă care va fi în Lei (Anexa 3).
La acest cont, banca va plati o dobândă de 0,40% pe an ( calculată la anul calendaristic
de 365 de zile). Această dobândă fiind plătită trime strial de catre bancă. Dobânda se plătește
în contul de economii al titularului ( se capitalizează) trimestrial, în data de 01 a fiecărui
trimestru. Sa bifat dacă titularul a fost de accord ca banca să opereze în contul său toate
operațiunile solicitate de împuternciții săi.
Ȋn cazul împliniri de câtre titular a vârstei maxime admise conform condițiilor aferente
prezentului cont de economii, banca are dreptul să transfere integral disponibilitățile din
contul de economii, astfel din Atustart în Atusprint, c u respectarea soldului minim. Prin
semnarea acestei cereri banca este autorizată în mod express ă efectueze această operațiune.
Transferul se realizează în mod gratuit și se efectuează în data de 01 sau 15, imediat
după data aniversări titularului. De asem enea pe cerere a fost trecut numarul contului de
economii și semnat de reprezentantul legal de la ghișeu și ocrotitorul legal a minorului.
Calcularea dobânzi contului de economii “ Atustart” se va face astfel:
Suma depuse este de 1000 lei. Dobânda se calculează în cele două date de referință ale
luni, respectiv 01 și 15, indiferent de data deschideri, și se capitalizează trimestrial la date
fixe, respectiv 1 ianuarie, 1 aprilie, 1 iulie și 1 octombrie. La deschiderea acestui cont, în
momentul depuneri disponibilului în cont, se va vira de câtre bancă o bonificație în valuare de
20 lei. Soldul contului este de 1020 lei.
Calcularea dobânzii a început cu data de 01.05, și prima dată purtătoare de dobândă a
fost data de 15.05. Calcularea dobânzi se face ast fel:
Dobânda=1020 𝑥 0,4%
365 𝑧𝑖𝑙𝑒 x 15 zile= 0,17 lei
– 1020 – suma depusă de client;
– 0,4% – procentajul dobânzi/ an;
– 365 zile – numarul de zile existente într -un an;
– 15 zile – numarul de zile cuprinse între data de 01.05 și 15.05
Ȋn data de 16.05 se va percepe din contul clientului un comision lunar de administrare de 4
lei. Soldul contului este de 1016,17 lei, următoarea dată de referință fiind 01.06.

35
Dobânda se va calcula astfel:
Dobânda=1016 ,17 𝑥 0,4%
365 𝑧𝑖𝑙𝑒x 15 zile = 0,17 lei

Ȋn data de 15.06 dobănda se va calcula astfel:
Dobândă=1016 ,17 𝑥 0,4%
365 𝑧𝑖𝑙𝑒x 15 zile = 0,17 lei

Ȋn data de 16.06 se va percepe din contul clientului un comision lunar de administrare de 4 lei.
Soldul contului este de 1012,15 lei.
Ȋn data de 01.07 dobânda este calculată astfel:
Dobândă= 1012 ,15 𝑥 0,4%
365 𝑧𝑖𝑙𝑒 x 15 zile = 0,17 lei

Ȋn aceași zi, clientul a primit în cont dobânda calculată anterior, astfel:
0,17 x 4 = 0,68- 10% = 0,61 lei
– impozitul de venit este de 10%, pentru persoanele rezidente în România, care se reține,
se virează atomat de catre bancă.
Pentru băiatul de 15 ani sa deschi s un cont de economii demunit “Atusprint” care are
funcționalități asemănătoare cu contul de economii “Atucont ”. Sa completat de asemenea o
cerere de deschidere specific contului de economii, în care este nevoie de certificatul de
naștere și de semnătura re prezentantului legal ( Anexa 4). Suma depusă este de 1000 de lei.
Calcularea dobânzii a început cu data de 01.05, și prima dată purtătoare de dobândă a fost
data de 15.05. Calcularea dobânzi se face astfel:
Dobândă=1000 𝑥0,40%
365 𝑧𝑖𝑙𝑒x zile =0,16 le i

Ȋn data de 16.05 se va percepe din contul clientului un comision lunar de administrare de 4
lei. Soldul contului este de 996,16 lei, următoarea dată de referință fiind 01.06.
Dobânda se va calcula astfel:
Dobânda=996 ,16 𝑥 0,4%
365 𝑧𝑖𝑙𝑒x 15 zile = 0,16 lei

Ȋn data de 15.06 dobănda se va calcula astfel:
Dobândă=996 ,16 𝑥 0,4%
365 𝑧𝑖𝑙𝑒x 15 zile = 0,16 lei

Ȋn data de 16.06 se va percepe din contul clientului un comision lunar de administrare de 4 lei.
Soldul contului es te de 992,16 lei.
Ȋn data de 01.07 dobânda este calculată astfel:
Dobândă= 992 ,16 𝑥 0,4%
365 𝑧𝑖𝑙𝑒 x 15 zile = 0,16 lei

Ȋn aceași zi, clientul a primit în cont dobânda calculată anterior, astfel:
0,16 x 4 = 0,64 – 10% = 0,58 lei
– impozitul de venit este de 10%, pentru persoanele rezidente în România, care se reține,
se virează atomat de catre bancă.
Ȋn data de 02.07 clientul sa prezentat la bancă pentru lichidar ea contului ( Anexa 5).
Acesta va întocmi un ordin de plată (Ane xa 6) pentru virarea întregii sume în contul său
curent. Suma depusă în cont și menționată în ordinul de plată este :
24.992 + 11.34 = 25.003, 34 lei
De asemenea clientul hotărâște păstrarea celor doua conturi de economii ale minorilor,
soldurile conturilor sale sunt:
 Atustart: 1012,76 lei și Atusprint: 992,74 le i.

36
Concluzii

Termenul englezesc “Retail banking” se traduce “activitatea bancară cu amănuntul”,
iar opusul acesteia este noțiunea de Corporate banking, având că țintă activitățile
întreprinderilor mari. Activitatea de retail banking se compune din servicii de intermediere,
dar și de plăti aferente persoanelor fizice, clienților individuali, micilor întreprinzători și
produsele suplimentare a acestora. Băncile de retail, pe lângă pro dusele și serviciile de
economisire, oferă conturi curente, credite ipotecare, precum și cardurile de debit și cardurile
de credit. În mediu bancar din România s -au produs numeroase transformări la nivel global în
cadrul sistemului bancar în ansamblu, dar și la nivel individual în cadrul fiecărei bănci. Retail
banking este atractiv pentru bănci din următoarele motive: în primul rând, el asigura o
profitabilitate mai mare în comparație cu activitatea de corporate. Un alt motiv se datorează
clienților care su nt nevoiți să accepte oportunitățile oferite de banca datorită unei puteri de
negociere mare. Al treilea mo tiv este acela că acesta asigură disperisa riscului de lichiditate.
Orice banca dorește să aibă o strategie proprie țînând cont de elementele care ar putea -o
avantaja față de cele ale concurenței.
Cu câțiva ani în urmă, activi tatea de retail banking era puți n promovată, lupta dintre
bănci se axa pe domeniul Corporate. În 2003, sistemul bancar commercial românesc se
compunea din 30 bănci comerciale, pe ntru persoanele juridice române și un număr de 8 bănci
aferente persoanelor juridice străine, iar pentru 17 bănci, activitatea acestora de funcționare s –
a restrâns. Astăzi, în prezent există 24 de bănci, 2 bănci de economisire și creditare în
domeniul loca tive: Raiffeisen Banca pentru Locuințe SA din anul 2004 și BCR Banca pentru
Locuințe SA înfințată din anul 2008 și o Casă centală și 40 cooperative de credit: Banca
Centrală Cooperativă CREDITCOOP.
Pe piața românească din România activează 8 sucursale ale instituților de credit din
alte state membre ale UE. Ca atare, pe piața bancară din România, anul acesta funcționează 35
de instituți de credit, dintre care 8 sucursale ale băn cilor străine din statele membre ale UE.
BRD – Groupe Société Générale SA este o societate pe acțiuni admisă la
tranzacționare pe o piața reglementată și funcționea ză ca persoană juridică română, în
conformitate cu legislația privind societățile, cu reglementările privind piața de capital și
legislația bancară, precum și prevederile prezentului Act Constitutiv și a documentelor
normat ive interne.
BRD – Groupe Société Générale SA (Banca Romană de Dezvoltare) sau BRD –
SocGEN este o bancă românească deținută de grupul francez Societe Generale în proporție de
58,32% . Groupe Société Générale este unul dintre cele mai importan te grupuri europene
financiare.
Conturile de economii reprezintă un produs de economisire des întâlnit în cadrul
clienților de retail , fiind supuse mai mult inovației financiare și implică o flexibilitate ridicat ă
în ceea ce privește mecanismul de funcționare. În general, conturile de economii au o
funcționalitate asemănătoare cu cea a contului curent, dar ofera o dobândă ridicată, mult mai
mică decât cea a depozitelor la termen. Clienții se bucură de lichidarea s umelor de banii
economisiți, având acces în orice moment la sumele din cont, făra a putea pierde dobânda.
Atucont este un cont de economii în Lei, Euro sau USD care îți
permite să economisești oricând dorești, dar și să ai acces la banii economisiți în ori ce
moment, fără a afecta procentul de dobândă cu care este remunerat contul. Prin intermediul
contului ai flexibilitate și poți să economisești oricând dorești, siguranță prin care economiile
sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor și dobânzi f ixe care sunt stabilite
trimestrial și în același timp este gratuit în diverse operațiuni bancare. economisești oricând
dorești, poți efectua la orice moment depuneri în cont, încasări intra și interbancare, acces la
economiile tale în limita soldului mini m pe care trebuie să -l menții în cont, și retrageri de
numeral și viramente în contul current, fără a efectua procentul de dobândă,câștiguri
suplimentare prin dobândă atractivă, plătită trimestrial în cont, operațiuni bancare gratuite

37
deschidere de cont, d epuneri de nu merar , încasări intra și interbancare și transferuri în
conturile BRD, poți opta pentru serviciul de plăți programate, în acest mod se poate
economisi lunar, transferând automat o parte din salariu.
Capitalizarea dobânzii este trimestrial, la date fixe, ind iferent de data deschideri
contului. Calcularea dobânzii: Ȋn funcție de două date de referință 01 și 15 ale fiecărei luni,
sumele depuse/ încasate exact în aceste două date încep să fie purtătoare de dobân zi chiar din
momentul respectiv . Toat e sumele depuse sau încasate î n celelalte zile din lună vor a duce
dobândă începând cu următoarea dată de 01 sau 15. Analog pentru sumele retrase din cont în
datele de 01 sau 15 ale luni nu se primește dobânda începând chiar din momentul respectiv.
Sumele r etrase în orce altă zi a luni vor fi luate în calcul dobânzi retroactiv, începând cu data
de 01 și 15 anterior.
Cele trei conturi de economii oferite de câtre BRD – Groupe Société Générale SA
prezintă numeroase avantaje pentru clienții. Ȋn majoritatea cazu rilor de deschidere de conturi
de economii pentru minori, parinți optează , în scopul de a oferi copiilor o educație financiară
proprie, și să își gestioneze singuri disponibilitățile bănești pe care le dețin.

38

BIBLIOGRAFIE

1. Căpraru Bogdan, Retail banking, Editura C.H.Beck, București -2009
2. Dănilă Nicolae, Anghel Lucian Claudiu, Sinca Florin Eugen – Retail Banking -produse
și servicii bancare retail, Editura Economică, București 2012
3. Dănilă Nicolae – Retail Banking, Editura Expert, București 2004
4. Puiu Silvia, Managementul strategic al activității de retail ȋn Romȃnia, Editura
Universitatea din Craiova, 2012.
5. Spulbăr Cristi, Management bancar, Editura SITECH, Craiova 2017
6. Spulbăr Cristi, Management bancar.Editura Sitec h, Craiova 2017.
7. BRD -GSG, Raportul Anual al Consiliului de Administrație 2017
8. BRD -GSG, Raportul Anual al Consiliului de Administrație 2018
9. https://www.brd.ro/despre -brd/despre -noi/despre -brd/management
10. https://www.brd.ro/persoane -fizice/economisire -si-investitii/contu ri-de-
economii/compara -conturile -de-economii
11. http://www.bnr.ro/Home.aspx
12. https://www.brd.ro/persoane -fizice/credite/c redite -personale/carduri -de-credit
13. https://www.brd.ro/companii/imm -sub-1m-euro
14. https://www.brd.ro/persoane -fizice/mybrd
15. https://www.brd.ro/ despre -brd/n outati -si-presa/ultimele -noutati

39
Anexa 1

40
Anexa 2

41
Anexa 3

42

43
Anexa 4

44

45
Anexa 5

46
Anexa 6