Programul de studii: Finanțe Bănci [618143]

UNIVERSITATEA “PETRU MAIOR” din TÎRGU MUREȘ
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE
Programul de studii: Finanțe – Bănci

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
Conf. Dr. Bircea Ioan Absol vent:

Bodean Ion

TÎRGU -MUREȘ
2018

UNIVERSITATEA „PETRU MAIOR” din TÎRGU MUREȘ LUCRARE DE LICENȚĂ
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, Candidat (a) Bodean Ion
JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE
Programul de studii : Finanțe -Bănci Anul absolvirii : 2018

Coordonator științific : Viza facul tății
Conf. Dr. Bircea Ioan

a) Tema lucrării de licență :
Analiza riscurilor la nivelul entităților economice

b) Problemele principale tratate :
– Analiza riscului de exploatare
– Analiza riscului financiar
– Analiza riscului de faliment
– Analiza riscului de piață

c) Bibliografia recomandată :
1. Bircea Ioan – Analiză Financiară Aplicații și Problmeme, Presa Universitara Clujeana,
Cluj -Napoca, 2016
2. Stancu Ion – Finanțe: Teoria piețelor financiare: Finanțele întreprinderilor: Ana liza și
gestiunea
financiară, Editura Economi că, București, 1997
3. Larissa Bătrâncea, Andrei Moscviciov, Ioan Bătrâncea – Metode și teh nici de analiză
financiară, Editura RISOPRINT, Cluj -Napoca, 2012
4. Stancu Ioan – Gestiune financiară, Editura Economica, București, 1994, p.318.

d) Termene obligatorii de consultații : săptămânal

e) Locul și durata practicii : AGROFARM SRL, 01 .03.2017 -30.05.2017

Primit tema la data de : 28 februarie 2018

Termen de predare : 6 iulie 2018

Semnătura Director Departament Semnătura coordonatorului

Semnătura candidat: [anonimizat]

1

2

UNIVERSITATEA “PETRU MAIOR” din TÎRGU -MUREȘ
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE
Programul de studii: Finanțe – Bănci

ANALIZA RISCURILOR LA NIVELUL ENTITĂȚILO R
ECONOMICE

Coordonator științific:

Conf. Dr. Bircea Ioan
Absolvent: [anonimizat]
2018

3
Introducere
Riscul reprezintă probabilitatea suportării unei consecințe negative sub formă de pierd ere
sau pagubă, în urma unor decizii asumate într -o anumită activitate, motivate de posibilele
oportunități sub formă de profit sau beneficii. Prin urmare fiecare activitate, îndeosebi economică,
este expusă riscului.
Scopul principal al oricărei activităț i economice este câștigul sau realizarea de profit, însă
până la obținerea acestuia, societatea este expusă unor serii de riscuri de ordin diferit, atât riscuri
interne (ce pot fi controlate și influențate de către societate), cum ar fi riscul de exploatar e, riscul
financiar, riscul de faliment, cât și de riscuri externe (riscul de piață), asupra căruia societatea
practic nu este capabilă de a influența, în vederea înlăturării sau diminuării acestuia. Deci mărimea
profitului este influențată în mod direct d e riscurile care afectează activitatea societății.
Însă riscurile ca și alte componente ale activității economice poti fi măsurate, cuantificate
în vederea reducerii acestora. Astfel, cu cât o entitate economică este mai eficientă în ce privește
analiza r iscurilor cuantificabile, în vederea eliminării acestora, cu atât va fi mai puțin riscantă și
va avea un profit mai stabil, mai mare.
Astfel, realizând importanța influenței riscurilor asupra activității economice și măsura în
care acestea pot afecta profi tabilitatea entităților, am realizat această lucrare ce are ca obiectiv
analiza și determinarea riscurilor în cazul a 3 entități economice, în baza cărora am realizat studiul
de caz.
Pentru a înțelege mai bine dacă o entitate este riscantă sau nu, sau în c e măsură aceasta este
riscantă este nevoie de o comparație. Astfel, am ales un eșantion din 3 societăți ce sunt cotate la
Bursa de Valori București: S.N.T.G.N.Transgaz S.A., C.N.T.E.E. Transelectrica S.A. și S.C. OMV
Petrom S.A., care activeaza în același sector – energetic. Am selectat acest sector deoarece are o
influență imensă asupra economiei întregii țări. Totodată, este necesar de evidențiat faptul că se
oferă o imagine mult mai clară a riscului în cazul comparației societăților ce fac parte din acel ași
sector/domeniu de activitate, deoarece acestea sunt influențate de aceiași factori economici,
respectiv suportă aproximativ aceleași tipuri de riscuri, prin urmare se determină riscul fiecărei
societăți în parte, în aceleași condiții de activitate. Cu toate acestea, în vederea obținerii unor date
cât mai relevante, am analizat pe fiecare dintre cele 3 societăți pe un interval de 9 ani(2008 -2016).
Lucrarea realizată este structurată în 3 capitole:
– Capitolul 1. ”Noțiuni teoretice privi nd conceptul de risc” – În acest capitol am abordat
conceptul de risc, atât sub aspect general cât și la nivelul societăților economice prin structurarea
în 5 subcapitole: Concepte generale în definirea riscului, riscul de exploatare (economic) la nivelul
entităților economice, riscul financiar la nivelul entităților economice, riscul de faliment la nivelul
entităților economice, riscul de piață privind entitățile economice cotate la bursă. Pentru elaborarea

4
acestui capitol am apelat la lucrările unor autor i precum: Ioan Bircea, Moroșanu Iosefina, Nicolae
Bârsan -Papiu, Ion Popesc, Ion Stancu, Constantin Căruntu, Silvi a Petrescu, Ioan Bătrâncea etc.
– Capitolul 2. “Prezentarea societăților” – În acest capitol am realizat prezentarea celor 3
compa nii din sectorul energetic, din punct de vedere al obiectului de activitate, al capitalului social
cât și al structurii acționariatului.
– Capitolul 3. “Analiza și determinarea riscurilor” – Acest capitol reprezintă cea mai amplă
parte din ace astă lucrare. Aici am utilizat în practică noțiunile teoretice de la capitolul anterior,
prin aplicarea formulelor pentru determinarea fiecărui risc în parte. Astfel, riscul economic
(operațional) l -am determinat prin metoda coeficientului de variație, met oda pragului de
rentabilitate și prin intermediul gradului levierului din exploatare. Pentru determinarea riscului
financiar am folosit metoda pragului de rentabilitate, metoda efectului de levier financiar, gradul
levierului financiar cât și gradul levier ului total. În vederea estimării riscului de faliment, am
aplicat modelul “Conan&Holder” și modelul ‘’Altman”. Pentru determinarea riscului de piață am
aplicat metoda coeficientului de variație, în baza cursului de cotație al societăților din intervalul
2008-2016.
Datele în baza cărora am realizat calculele în vederea estimării riscurilor au fost preluate
din bilanțul și contul de profit și pierdere al societăților analizate. În urma analizei și determinării
riscului economic, financiar, de falimen t și de piață am ajuns la anumite concluzii care vor fi
prezentate în partea finală a lucrării.

5
Capitolul 1. Noțiuni teoretice privind conceptul de risc
Concepte generale în definirea riscului
Primele manifestări al e riscului au avut loc o dată cu apariția vieții omului pe pământ, atunci
când a apărut simțul fricii față de moarte, fiind un pericol posibil conștientizat de către om. Atunci
când strămoșii noștri au atacat primul animal, ei și -au asumat un anumit risc c e era legat de
supraviețuirea lor, cu alte cuvinte probabilitatea de a fi ucis de animal în cazul în care omul nu -l
va ucide primul.
Conform citatelor unor mari personalități antice, precum Solomon „Orice acțiune, orice
întreprindere își are riscul ei și nimeni nu știe unde va ajunge atunci când începe ceva…" sau Syrus
Publilius ,, Cu cât un lucru este mai important, cu atât este mai plin de risc” , se relevă vechimea
existenței și influenței riscului asupra activității umane.
Însăși termenul, î n sine, datează din mijlocul secolului al XVII -lea, întâlnit în limba franceză
sub forma de „risque” mai apoi în limba italiană “rischo” (derivat din “rischiare”). Mai târziu l -au
naturalizat englezii, sub forma “risck”.
Noțiunea de risc are o multitu dine de interpretări, până când și dicționarele îl definesc în mai
multe moduri. Dicționarul explicativ al limbii române (DEX) definește riscul ca fiind „Posibilitate
de a ajunge într -o primejdie, de a avea de înfruntat un necaz sau de suportat o pagubă; p ericol
posibil”, în Webster`s Dictionary regăsim definiții precum: „pericol, expunere la ceva
primejdios”, „șansa de a suferi vătămare (ceva rău) sau pierdere” sau „a încerca șansele”. În
dicționarul francez Le petit Larousse regăsim următoarele interpret ări: „pericol, inconvenient mai
mult sau mai puțin probabil, la care suntem expuși”, „expunere la un pericol, o pierdere sau un
eșec”.
Termenul „a risca” are și el mai multe sensuri, respectiv:
• a(-și) pune în primejdie viața, onoarea;
• a (se) exp une unui pericol posibil;
• a participa la o acțiune nesigură, a acționa la noroc;
• a cute za, a îndrăzni, a se încumeta.
De asemenea, termenul „riscant”, cu referire la situații sau acțiuni, are sensul de „plin de
riscur i, expus la primejdii, nesi gur”1.
În viziunea mea, sub aspect general, riscul reprezintă posibilitatea manifestării unei
consecințe negative (pagubă,pierdere), în urma unor decizii asumate, cu referire la anumite
activități, motivate de posibilele oportunități (profit, beneficii ). Riscul reprezintă o noțiune de bază
în contextul desfășurării activităților economice, întrucât nici una din ele nu pot fi derulate fără a

1 N. Bârsan -Pipu, I. Popescu – Managementul ri scului: Concepte, metode, aplicații , Editura Universității
„Transilvania” Brașov, 2003, p.1.

6
suporta un anumit grad de risc, mai mare sau mai mic, o expunere la o potențială p ierdere sau un
potențial câștig.
În urma analizei literaturii economice de studiere a riscului, ajungem la concluzia de lipsă
a unei viziuni sau opinii concrete ce ține de definirea acestui termen, fiind o sarcină complicată
luând în considerare diversitatea accepțiunilor cu priv ire la risc cît și tipologia bogată la nivelul
societăților.
Astfel, unii autori francezi interpretează riscul ca fiind ,, un element de incertitudine care
poate afecta activitatea unui agent sau derula rea unei operațiuni economice”2.
,,Riscul se echivalează cu vulnerabilitatea întreprinderii, care poate să apară în toate
sectoarele ( comercial, tehnic, uman, financiar, etc.) ,astfel că analiza lui impl ică numeroase
cercetări, care să scoată în evidență punctele slabe ale activi tății economice și financiare”3 – astfel
menționează profesorii universitari Mihai și Anișoara Adochiței.
Un alt profesor universitar, Ion Stancu, menționează faptul că riscul se traduce prin
variabilitatea profitului față de media rentabilității în ultimele exe rciții … riscul nu este altceva
decât incapacitatea întreprinderii de a se adapta, în timp și la cel mai mic cost, la variația condițiilor
de mediu”4.
Noțiunea de risc este ,,inseparabil legată de acelea ale rentabilității și flexibilității.
Rezulta tul întreprinderii este supus evenimentelor neprevăzute care însoțesc activitatea sa în toate
domeniile. Riscul se traduce prin variabilitatea rezultatului, afectând rentabilitatea activelor și în
conse cință, a capitalului investit.”5. Pe de altă pate, dup a părerea profesorului universitar Nicolae
Hoanta, riscul este “probabilitatea unui eveniment nefavorabil să aibă loc. Riscul poate fi definit
și ca probabilitatea succesului sau a eșecului, în care succesul înseamnă obținerea unui profit și
eșecul presupu ne suferirea unei pierderi de bani dintr -o investiț ie.”6
Standardele Internaționale de Contabilitate menționează că riscul descrie varietatea
rezultatelor obținute. Ajustarea în funcție de risc poate implica creșterea valorii la care este
estimată o datorie. În evaluarea rezultatelor și a cheltuielilor afectate de condiții de incertitudine,
trebuie aplicat principiul prudenței, pentru a nu supraevalua activele și a subevalua datoriile.
Totuși, elementele de incertitudine nu justifică constituirea u nor provizioane excesive sau
subevaluarea obligați ilor.”7

2 Y. Bernard & J.C. Colli – Vocabular economic și financiar, Editura Humanitas , București, 1994, pag.340.
3 M. Adochitei, A. Adochiței – Finanțele întreprinderii în ec onomia de piață , Tipografia Mitrea, Piatra Neamț,
1993, p.231.
4 I. Stancu – Gestiune financiară , Editura Economica, București, 1994, p.318.
5 G. Manolescu – Managementul financiar , Editura Economica, București, 1995, p.169
6 N.Hoanta – Finanțele Firmei , Edi tura Continent, Sibiu, 1996, p.306
7 xxx – Standardele Internaționale de Contabilitate 2001 , Editura Economica, Bucuresti, 2001, p.1041 -1042

7
Abordarea riscului se regăsește și în cele mai vestite școli ale gândirii economice, precum
cea cla sică și, respectiv, neoclasică.
În teoria clasică, riscul este considerat dre pt o probabilitate matematică de pierderi, care
poate apărea în cazurile luării unor decizii greșite. În această situație riscul apare ca o pagubă sau
daună, respectiv rezultatul unor decizii incorecte.
“În prima jumătate al sec. XX, economiștii A. Pigu și A. Marshal au elaborat bazele teoriei
neoclasice cu privire la conceptul de risc, care constau în următoarele: antreprenorul, activând în
condiții de incertitudine, primește un profit care este o variabilă neconstantă și, încheind contractul,
trebuie să se conducă după două criterii:
-Mărimea venitului preconizat;
-Mărimea abaterilor posibile de la venitul preconizat. ”8
Din punct de vedere economic riscul determină un eveniment care ar putea avea loc sau
nu. Dec i o probabilitate ca, evenimentul în cauză, să se realizeze sau nu, în urma acțiunii anumitor
factori sau împrejurari. Prin urmare, consecințele pot fi de 3 tipuri:
-Negative,care se exprimă prin daună, pierdere sau faliment;
-Zero, în urma cărora nu se obține nici pierdere, nici câștig;
-Pozitive, care se manifestă prin obținerea de profit, câștig, beneficii, etc.
Din punct de vedere comercial, riscul semnifică un eveniment viitor posibil, a cărui
producere ar putea cauza pierderi materiale, cu alte cuvinte, este o categorie economică, politică,
socială sau naturală căreia îi aparțin următoarele trăsături:
-este un eveniment incert dar posibil, originea sa aflându -se în incertitudine;
-este un eveniment păgubitor; o dată ce efectele sunt produse,acestea nu mai pot fi evitate;
-apare în pericolul activității umane: economice, sociale, politice și în raporturile dintre om
și natură.
Una din problemele tot mai des abordate ș i disputate, în lumea contemporană este cea a
riscului și în special a riscului din zona economico -socială. Orice activitate,în sfera economică,
exercitată de o persoană fizică sau juridică, este afectată de anumiți factori (variabile) atât de natură
internă cât și de externă, evoluția cărora nu este sigură dar probabilă, dar care este capabilă să
genereze fie rezultate pozitive, fie negative. ”Atunci când se anticipează o neîndeplinire a
obiectivelor prevăzute, vorbim de o amenințare (pericol), iar când se anticipează un impact poz itiv,
vorbim de o oportunitate”9

8 L. Stihi – Managementul riscurilor în afaceri , Editura Academia de studii economice din Moldova, Chișinău,
2010, p.9.
9 I. Bircea – Analiză Financiară, Aplicații și Probleme, Presa Universitară Clujeana, Cluj -Napoca, 2016, p.154 .

8

Figura 1.1 Ideea Riscului
Riscul este ca o balanță – ea poate fi înclinată spre rezultate de ordin pozitiv
(ex: câști g) sau spre rezultate de ordin negativ (ex: pierdere)
Sursa: Балдин К. В., Воробьев С. Н. Управление рисками. – Москва : изд -во ЮНИТИ,
2005. – С.15.
După originea factorilor ce le generează, riscurile pot fi:
1) Riscuri interne – sunt provocate de factori ce acționează la nivel interior al unei
întreprinderi și fac referință la fraude provocate de angajați, accidente de muncă provocate de
nerespectarea normelor de protecție a muncii, di verse defecțiuni ce ar putea apărea în funcționarea
mijloacelor fixe, greve ale personalului, penalități achitate partenerilor de afaceri în urma
nerespectării contractelor din motive subiective, etc.
2) Riscuri externe – sunt generate de cau ze localizate în afara societății și care afectează
activitatea întreprinderii în cauză. Deci se referă la o mare parte a impozitelor către stat, modificări
nefavorabile ale dobânzii bancare, oscilații ale cursului valutar, anumite pierderi financiare
provocate de parteneri de afaceri.
Din punct de vedere a măsurărilor pe care societatea le poate întreprinde în vederea
protejării față de aceste categorii de riscuri, mult mai importante sunt riscurile interne, pentru
acestea, întreprinderea, având p osibilități mai mari de intervenție și control. Ce ține de riscurile
externe, întreprinderea nu dispune de o mare putere de intervenție precum în cazul riscurilor
interne, respectiv, mai important pentru societate fiind identificarea acestor riscuri pentru a încerca
reducerea consecințelor negative în cazul materializării lor.

9
“În mod structural, riscul poate fi descris prin intermediul următoarelor caracteristici:
pericol, supunerea riscului, sensibilitatea față de risc și gradul de interacțiune c u alte riscuri.”10

Figura 1.2 Caracteristicile riscului
Sursa: Чернова Г. Б., Кудрявцев А. А. Управление рисками: Учебное пособие. Москва:
изд. Проспект, 2003. – С.13.
În procesul de luare a deciziilor de către o întreprindere aceasta se poat e afla în una din
următoarele 3 situații:
1) Certitudine – Se caracterizează prin realizarea obiectivelor stabilite și utilizarea
tehnicilor și metodelor corespunzătoare. În situația dată, variabilele sunt sub control,
caracteristicile sunt cunoscute, prin urmare, evoluția lor poate fi anticipată cu un grad mare de
precizie.
2) Incertitudine – se caracterizează printr -o probabilitate mare de realizare a obiectivelor
propuse, însa asupra modului de intervenție sunt omiteri. Aici variabilele sunt destul de numeroase,
totuși în mare parte controlabile, unele fiind insuficient analizate și studiate, deci având un grad
de anticipare aproximativ.
3.) Risc – se caracterizează doar prin apariția posibilității de realizare a obiectivelor,
având o probabilitate apreciabilă, însa modalitățile de realizare reprezin tă un grad mare de
nesiguranță.
,,Riscul are 2 componente principale:
a) Probabilitatea de apariție a evenimentului.
b) Impactul acestei apariții – mărimea riscului.

10 L. Stihi – Managementul riscurilor în afaceri , Editura Academia de Studii Economice din Moldova, Chișinău,
2010, p.12.

10
Probabilitatea este ,,șansa de prod ucere a unui anumit eveniment”11
În managementul unei firme deosebim două concepte: incertitudinea și riscul. Atunci când
o decizie este luată în condițiile de risc, aceasta determină o cunoaștere a riscului asumat, prin
urmare cunoașterea probabilității apariției riscului. Dar în cazul unei decizii luate în condiții de
incertitudine, nu sunt cunoscute riscurile, cu toate că acestea sunt asumate.
,,Elementul care face distincția între risc și incertitudine este probabilitatea. Probabilitatea
se referă la posibilitatea ca un anumit fenomen sau eveniment să se producă în condiții bine
determinate. În funcție de probabilitate, pot fi evidențiate 3 categorii de situaț ii:
– certitudine absolută;
– incertitudine;
– risc.”12
,,Analiza riscului reprezintă o dimensiune importantă a managementului strategic al
întreprinderii care presupune parcurgerea următoarei succesiuni de pași: identificarea riscului,
analiza și evaluarea riscului, determinarea intervențiilor prioritare pentru limitarea riscului și
tratamentul riscului."13
Există mai multe tipuri de riscuri ce pot apărea la nivelul societăților comerciale. În
continuare le voi prezenta pe cele mai relevante:
– Riscul economic
– Riscul financiar
– Riscul de faliment
– Riscul de lichiditate
– Riscul de piață.

1.2 Riscul de exploatare ( economic ) la nivel ul entităților economice. .
Riscul econom ic sau de exploatare “exprimă incapacitatea firmei de a se adapta la timp și
cu cele mai mici costuri la variațiile mediului economico -social și reflectă variabilitatea
rezultatului economic, în funcție de condițiile de exploatare.”14. Rezultatele de exploa tare sau
cash-flow-urile de exploatare nu sunt certe, fiindcă nici veniturile și nici costurile care determină
aceste rezultate, nu sunt sigure.

11C. Căruntu, M.L. Lăpăduși – Analiza Riscurilor , Editura Academică Brâncuși, Târgu Jiu, 2011, p.12.
12 I. Bircea – Analiză Financiară , Aplicații și Probleme, Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca, 2016, p.154.
13 G. Vintilă, Ș.D. Armeanu, M.O. Filipescu, M. Moscalu, P. Lazăr – Analiza și evaluarea riscurilor activității
antreprenoriale în mediul economic românesc , Econo mie teoretică și aplicată, volumul XVIII, nr. 5, București,
2011, pag. 120
14C. Căruntu, M.L. Lăpăduși – Analiza Riscurilor , Editura Academică Brâncuși, Târgu -Jiu, 2011, p.36.

11
Se poate afirma că riscul economic, la nivelul unei societăți, apare ca o probabilitate
(posibilitate) ca veniturile din exploatare să nu acopere cheltuielile de exploatare, prin urmare
societatea să înregistreze pierdere.
Activitatea de exploatare a entităților economice se derulează într -un mediu economic
dinamic, bazat pe concurență și care se află într -o continuă schimbare. Deci, un mediu care ar
putea afecta activitatea societății printr -o serie de factori cum ar fi: variabilitatea cererii pe piață (
din motivul calității produsului, concurenței pe piață, scăderea puterii de cumpărare a pop ulației,
dispariției unor clienți cheie, etc), scăderea prețului ( datorită concurenței agenților economici),
modificarea volumului vânzărilor (ca urmare a unei politici de marketing, a calității produsului),
a costurilor ( fixe, variabile, și a structurii acestora ), modificarea prețurilor de achiziție și/sau de
desfacere, inovații tehnologice și tehnice, etc. În consecință, toate aceste influențe determină, într –
un anumit mod, diminuarea volumului de activitate al societății, deci scăderea nivelului de
rentabilitate al acesteia, până la înregistrarea de pierderi. Prin alte cuvinte sunt cauzele care conduc
la apariția riscului de ex ploatare sau economic. Riscul ca entitatea economică să devină
nerentabilă, într -un anumit timp, mai lung sau mai scurt, este c u atât mai mare, cu cât la
interacțiunea cu mediul ea este mai sensibilă. Ca urmare a acestei cauze, se înregistrează
modificarea variabilelor, cum ar fi volumul de activitate (reflectat prin cifra de afaceri), structura
costurilor de exploatare, costuril e fixe ( indiferent de modificarea volumului de activitate),
costurile variabile ( proporțional sau neproporțional) care în consecință influențează mărimea
riscului de exploatare.
Costurile de exploatare sunt alcătuite din costuri variabile ( elemen te de cheltuieli care
variază odată cu modificarea volumului producției și a vânzărilor ) și costuri fixe sau de structură
(elemente de cheltuieli care rămân constante în raport cu volumul producției ), iar cu cât ponderea
costurilor fixe de exploatare va fi mai mare, cu atât mai dificil îi va fi unei societăți să -și adapteze
costurile sale de exploatare la schimbările rezultate în volumul vânzărilor. Ca urmare a acestei
cauze, cheltuielile fixe micșorează gradul de flexibilitate al societății, din motiv că nu se adaptează
automat la modificarea volumului de activitate. Deci cu cât ponderea costurilor fixe de exploatare,
comparativ cu costurile variabile de exploatare, va fi mai mare, cu atât va fi mai mare riscul de
exploatare.
Având în considerare fap tul că pe lângă costurile de exploatare, riscul economic este
influențat si de veniturile din exploatare, este necesar de scos în evidență „riscul
vânzărilor”. ’’Veniturile sunt influențate de condițiile economice sau de activitatea concurenților,

12
de prețul de vânzare sau de cantitățile vândute (sau de ambele variabile cantitative), ceea ce face
ca ele să fie diferite față de previziuni. Acest risc est e denumit riscul vânzărilor.’’15
În orice activitate economică, preocuparea de bază a organului decid ent este aceea de a
angaja în așa fel potențialul productiv al entității, întrucât să fie posibilă obținerea de venituri
suficiente în vederea acoperirii cheltuielilor efectuate.
În cazul în care mediul extern, precum și cel intern, nu suferă modificăr i esențiale, riscul
de exploatare ( economic) se calculează, de cele mai multe ori, pe baza datelor istorice, dar în
prezumția unor modificări de restructurare sau tehnologice , în calcule se vor lua valori
previzionate.
”Dintre metodele utilizate în estimarea riscului de exploatare, amintim:
-1)- cea bazată pe indicatori statistici ( dispersia, abaterea, coeficientul de variație). Aceștia
măsoară dispersia profitului sau a ratelor de rentabilitate în jurul valorilor medii existente sau a
celor prognozate;
-2)- dimensiunea intervalului de siguranță ( distanța față de pragul de rentabilitate);
-3)- sensibilitatea profitului la modif icarea cifrei de afaceri”16
În studierea riscului de exploatare, se începe de la rentabilitate a unei afaceri, adică valoarea
profitului.
Determinarea și evaluarea riscului economic se poate calcula pe baza gradului levierului
exploatării ( elasticitatea profitului din exploatare ), care poate fi interpretată ca fiind “schimbarea
procentuală c e are loc în profitul exploatării (PE) la modificarea cu un procent a volumului cifrei
de afaceri (CA). Mai concret, sensibilitatea profitului din exploatare la modificarea cifrei de
afaceri, și exprimă un număr care măsoară efectul unei modificări în volu mul cifrei de afaceri
asupra profitului din exploatare.”17
Riscul de exploatare al unei entități economice poate fi determinat cu ajutorul pârghiei de
exploatare sau prin prisma p ragului de rentabilitate.
”Conceptele de pârghie de exploat are și respectiv de pragul de rentabilitate sunt utile în
analiza financiară, în planificarea și controlul activității fiecărei firme. Conceptul de pârghie se
referă la folosirea de către firmă a unor active și pasive cu costuri fixe, în încercarea de a sp ori
profiturile acționarilor și, în ultimă instanță, de a crește valoarea de piață a întreprinderii.
Pârghia de exploatare implică folosirea unor active, iar pârghia financiară presupune
folosirea unor pasive (împrumuturi și capital preferențial) a vând costuri fixe.O firmă folosește

15M.D. Cachita (Serban) – Analiza datelor financiar -contabile , București, 20 09, p.8 -9.
16I. Bircea – Analiză Financiară Aplicații și Problmeme , Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca, 2016, p.155
17 I. Bircea – Analiză economico -financiară: note de curs pentru uzul studenților , Universitatea “Petru Maior”
Târgu -Mureș, 201 1, pag. 195 .

13
pârghia de exploatare și pârghia financiară în speranța obținerii unor câștiguri superioare costurilor
activelor și pasivelor, mărind astfel profiturile acționarilor.”18
Pragul de rentabilitate sau ‘’ Punctul critic corespunde nivelului de activitate pentru care
ansamblul încasărilor acoperă ansamblul cheltuielilor încât profitul este nul. În alți termeni:
-dacă întreprinderea nu a atins punctul critic, înregistrează pierderi;
-dacă cifra de afaceri corespunde punctului critic, profitul este nul;
-dacă volumul activității depășește punct ul critic, se obtine profit.’’19
Problema de baza a oricărei activități economice constă în îndeplinirea următoarei cerințe
a ecuației: CA – (CV + CF) = 0, unde:
CA – cifra de afaceri ;
CV – costuri variabile ;
CF – costuri fixe.
În acest caz, se înregistrează un grad minim de utilizare a potențialului productiv care este
capabil de a realiza venituri minime, ce sunt nec esare în vederea acoperirii costurilor. În economia
de piață, scopul agenților economici este realizarea de profit, deci ecuția de mai sus ar descrie mult
mai veridic procesul economic, dacă ar fi reprezentata astfel: CA = CV + CF +P , unde:
CA – cifra de afaceri ;
CV – costuri variabile ;
CF – costuri fixe ;
P – profit.
În urma analizei pragului de rentabilitate, se pot remarca următoarele aspecte:
”- atunci când cifra de afaceri se situează cu până la 10% peste pragul de rentabilita te, situația
firmei este instabilă;
– când cifra de afaceri este cu până la 20% mai mare decât cea a punctului critic, firma are o
situație relativ stabilă ;
– dacă cifra de afaceri depășește punctul mort cu peste 20% , situația este con fortabilă.”20
În acest sens, este de remarcat faptul că ”Pragul de rentabilitate oferă informații utile
factorilor de decizie, referitoare la:
-stabilirea unui volum de activitate la care rezultatul întreprinderii este nul (veniturile vor fi
egale cu cheltuielile);
-determinarea unui volum de activitate (nivel al productiei, cifră de afaceri) pentru a obține
un profit dorit;

18 M.D. Cachita (Serban) – Analiza datelor financiar -contabile , Bucuresti, 2009, p.9.
19 C. Căruntu, M.L. Lăpăduși – Analiza Riscurilor , Editura Academică Brâncuși, Târgu -Jiu, 2011, p.37.
20 I. Moroșanu, Analiza economico -financiară , Ed. Fu ndației România de Mâine, București, 2008, p.270 .

14
-reflectarea corelației dintre dinamica producției, respectiv a veniturilor și dinamica
costurilor gru pate în variabile și fixe;
-evaluarea riscului de exploatare prin calcularea unui „indicator de poziție” față de pragul de
rentabilitate.”21
“Estimarea evoluției viitoare a fenomenelor economice și financiare își găsește o bună
reprezentare î n legea lui Gauss. Conform acesteia, valorile estimate se poziționează în jurul valorii
medii, care are cea mai mare frecvență de apariție. Principalii indicatori utilizați în calculul
probabilistic sunt: valoarea medie a rentabilității, și dispersia ca mă sură a riscului. Cunoașterea
legii de repartiție a rentabilităților permite aprecierea riscului exploatării, care crește pe măsură ce
dispersia rezultatelor în jurul mediei este mai mare.”22
În concluzie, amploarea riscului de exploatare este dată doar de mărimea cheltuielilor fixe
(rata cheltuielilor variabile fiind constantă în timp ). Cu cât cheltuielile fixe vor fi mai mici cu atât
riscul de exploatare va fi mai mic (fiindcă pragul de rentabilitate se obține pentru o valoare a cifrei
de afaceri mai m ică) și, respectiv, cu cât cheltuielile fixe vor fi mai mari cu atât riscul de exploatare
va fi mai mare.

1.3 Riscul financiar la nivelul entităților economice .
Existența riscurilor financiare a fost atestată încă de la începuturile relațiilor comer ciale.
Între timp, însă, nivelul până la care au fost identificate, măsurate și controlate a variat destul de
mult. Imensele pierderi financiare ce au fost suportate de către companii cu o mare reputație pe
plan internațional, din motivul activității defec tuoase de management al riscului, au condus la
conștientizarea importanței majore a gestiunii riscurilor financiare.
Într-o accepțiune generală “Operațiunile financiare, prin natura diversității lor, implică
aproape întotdeauna un anumit grad de risc, generat de pierderea de natură materială (sau de altă
natură) pe care o pot înregistra una sau mai multe persoane juridice sau fizice, implicate în
operațiunea financiară resp ectivă.”23
În viziunea profesorului Ion Stancu, riscul financiar “caracteriz ează variabilitatea
indicatorilor de rezultate, sub incidența structurii financiare a firmei. Capitalurile împrumutate,
prin mărimea lor și prin suportarea sistematică a unor cheltuieli financiare aferente (dobânzi,
comisioane), antrenează o variabilitate a rezultatelor, o m ajorare a riscului financiar.”24

21 C. Căruntu, M.L. Lăpăduși – Analiza Riscurilor , Editura Academică Brâncuși, Târgu -Jiu, 2011, p.37.
22 M. Petcu – Analiza economico -financiară a întreprinderii : probleme, abordări, metode, aplicații, Editur a
Economică, București, 2003, pag. 391.
23 N. Bârsan -Pipu, I. Popescu – Managementul riscului: Concepte, metode, aplicații , Editura Universității
„Transilvania” Brașov, 2003, p.10.
24 I. Stancu – Finanțe: Teoria piețelor financiare: Finanțele întreprinderilo r: Analiza și gestiunea financiară ,
Editura Economică, București, 1997, pag.505 -506.

15
Pentru o întelegere mai aprofundată a termenului de risc financiar, apelăm la literatura de
specialitate, care ne prezintă și alte definiții cu referire la acest termen:
“- partea variab ilității ratei de randament a capitalurilor proprii care se datorează
îndatorării”25.
“-variabilitatea profitului net, sub incidența structurii financiare a firm ei”26.
În scopul desfășurării activității sale economice și realizării obiecti vului său de activitate,
orice societate economică are nevoie de resurse financiare . Prin urmare, aceste resurse financiare
alcătuiesc capitalul societății, care la rândul său este compus din 2 elemente: capitaluri proprii (
format din resurse financiare a căror utilizare nu determină nici un cost ) și capitalurile
împrumutate sau datoriile (creditele atrase de către entitate, care presupun cheltuieli financiare sub
forma de dobânzi ).
Astfel, pentru capitalurile proprii adică pentru capitalurile puse la dispoziția societății,
acționarii primesc o remunerare, în dependență de riscul suportat. Însă costul capitalurilor proprii
nu presupun o obligație legală a firmei (excepție facând acțiunile preferențiale ), fiindcă dintre
furnizorii de capital, acționa rii, sunt remunerați ultimii, tot ei fiind cei care suportă eventualele
pierderi înregistrate de societate. În schimb, capitalurile împrumutate (datoriile) generează pentru
societate un cost cert, care va trebui plătit, indiferent de ce rezultate s -au obți nut ( profit sau
pierdere ). Din aceste considerente, totalitatea deciziilor de finanțare trebuie elaborate cu mare
atenție, în așa fel în cât să conducă la o structură financiară optimă, care ar minimi za costul
capitalului investit.
Costul capitalulu i împrumutat determină un cost fix pentru societate, care este alcătuit din
cheltuielile financiare cu dobânzile. Deci, atât timp cât a cestea nu depind de veniturile obținute de
către entitate, putem spune că structura financiară reprezintă pentru întrepri ndere un anumit grad
de risc, determinat de nesiguranța de a obține un rezultat de exploatare suficient de mare încât să
acopere costul surselor financiare împrumutate. Pe de altă parte, dacă activitatea economică este
finantață doar din capitaluri proprii , atunci nu există risc financiar, deoarece riscul financiar apare
doar în moment ce întreprinderea detine capitaluri împrumutate, care implică cheltuieli financiare
și în consecință influențează rentabilitatea întreprinderii.
Analiza evoluție rentab ilității financiare, generată de politica de finanțare a societății,
reprezintă aspectul de bază al riscului financiar, de care sunt interesați acționarii. “Acest risc se
manifestă prin sensibilitatea rezultatului net la variațiile rezultatului exploatării și se apreciază cu
ajutorul coeficientului levierului financiar (CLF). Acest coeficient exprimă modificarea

25 P. Brezeanu – Diagnostic financiar: instrumente de analiză financiară , Ed. Economică, București, 2003, pag. 413.
26 I. Stancu – Finanțe, Ed. Economică , București, 2002, p ag. 870.

16
procentuală a rezultatului net ca răspuns la modificarea cu un procent a rezultatului exploatării și
mărimea lui este direct proporțională cu gradu l de risc financiar.
Importanța acestui coeficient decurge din faptul că rezultatul net condiționează atât
beneficiul și dividendele pe acțiune, cât și autofinanțarea companiei care cointeresează personalul,
acționari i și proprietarii afacerii”27.
Evaluarea riscului financiar se poate face după o metodă similară cu cea a riscului de
exploatare, singura diferență este dată de faptul că, în cazul riscului financiar, este necesară luarea
în calcul a cheltuielilor financiare, adică a dobânzilor, ca re sunt considerate cheltuieli fixe.
Folosirea de catre o entitate economică, a unor capitaluri împrumutate ( resurse financiare
cu cost fix ) implică folosirea levierului financiar.
”Levierul financiar exprimă impactul structurii financiar e asupra rentabilității financiare a
firmei.
Efectul levierului financiar exprimă variația ratei rentabilității financiare a capitalurilor
proprii, în funcție de corelația dintre rata rentabilității economice și rata dobânzii precum și f ață
de gradul de îndatorare. “28
„Pentru ilustrarea influenței efectului de levier, se poate pleca de la structura bilanțului,
respectiv de la ratel e de rentabilitate specifice:”29

Fig.1.3 . Structura bilanțului și ratele rentabilității specifice
Sursa: Adaptare pr oprie după C. Căruntu – Analiză economico -financiară,
Editura Academică Brâncuși, Târgu -Jiu, 2010, pag. 223 .

Riscul financiar practic nu poate fi subestimat în activitatea unei întreprinderi, el făcându –
și aparența în mod obiectiv de fiecare data când fi rma emite obligațiuni sau contractează un credit.
Cu toate acestea, societățile nu trebuie să renunțe la finanțare prin capital împrumutat, ci doar să
supravegheze cu mare atenție interdependența dintre sporul de rentabilitate financiară ce poate fi

27 S. Petrescu – Analiză și diagnostic financiar -contabil , Editura CECCAR, București, 2008, pag. 170.
28 C. Căruntu, M.L. Lăpăduși – Analiza Riscurilor , Editura Academică Brâncuși, Târgu -Jiu, 2011, p.51.
29 C. Căruntu – Analiză economico -financiară , Editura Academică Brâncuși, Târgu -Jiu, 2010, pag. 223.

17
obținu t și, respectiv, riscul financiar asumat. În general, utilizarea capitalurilor împrumutate
determină creșterea rentabilității financiare și a volumului activității.
În urma abordării particularităților riscului fnanciar se pot desprinde câteva trăsătu ri
specifice ale riscului financiar :
“- se referă la nesiguranța obținerii unei rentabilități suficiente din activitatea de exploatare
care să permită acoperirea cheltuielilor cu dobânzile;
– apariția sa este cauzată de prezența capitalulu i împrumutat în cadrul structurii de capital a
întreprinderii;
– materializarea riscului financiar presupune reducerea remunerațiilor cuvenite acționarilor
(dividende sau profituri nete);
– în mod direct, materializarea riscului financiar afect ează numai acționarii firmei.”30
Spre deosebire de riscul economic, care o dată materializat, conduce la reducerea profitului
de exploatare sau chiar și înregistrarea de pierderi, riscul financiar poate avea consecințe mult mai
rele, care ar pute a pune în pericol chiar și supraviețuirea entității.
Este necesar de menționat faptul că materializarea riscului financiar nu afectează doar
indicatorii de rezultate ai societății ci afectează în mod direct și rentabilitatea acționarilor. În
consecin ță, este necesar de efectuat o analiză minuțioasă a riscului financiar și a efectelor sale (
monetare și nemonetare) . Printre cele mai relevante consecințe, pe care le poate avea o societate
comercială, în urma materializării riscului financiar, se enumer ă:
– suspendarea sau reducerea accesului la credite bancare;
– micșorarea profitului sau înregistrarea de pierderi;
– reducerea posibilităților în obținerea de finanțări de pe piețele de capital, prin emisiunea de
obligațiuni și acțiuni;
– diminuarea valorii de piață a societății ;
– falimentul.
O dată ce riscul financiar nu poate fi exclus din activitatea unei entități economice, este
necesară gestionarea sa adecvată, care ar determina fixarea unui nivel acceptabil de risc,ce nu ar
afecta semnificativ activitatea societății, mai apoi urmărindu -se mărirea rentabilității financiare.
În procesul de gestiune a managementului financiar, trebuie acordată o deosebită atenție factorilor
care conduc la apariția ris cului financiar. Prin urmare, cu cât totalitatea acestor factori sunt mai
bine identificați , cu atât măsurile de protecție împotriva riscului sunt mai eficiente.
Cei mai importanți factori de influență ai riscului financiar, sunt:
– situația financiară a societății ;

30C. Căruntu, M.L. Lăpăduși – Analiza Riscurilor , Editura Academică Brâncuși, Târgu -Jiu, 2011, p.49.

18
– structura financiară a societăți ;
– rata inflației;
– rata dobânzii.
“Pentru a spori rentabilitatea financiară a întreprinderii este nevoie de măsuri care să
vizeze:
– accelerarea vite zei de rotație a activelor;
– sporirea rentabilității economice;
– creșterea rentabilității economice și pe această bază a ecartului față de rata dobânzii;
– optimizarea structurii capitalului bazat pe efectul de le vier financiar a îndatorării.”
Majoritatea dintre efectele materializarii riscului financiar au consecințe grave, care pun în
pericol chiar și existența întreprinderii pe piață. Din acest motiv, este necesară o deosebită atenție
acestui tip de risc, și respectiv, găsirea unor modalități eficiente de protecție, în vederea dezvoltării
eficiente a entității în viitor.

1.4 Riscul de faliment la nivelul entităților economice.
„Riscul de faliment sau de insolvabilitate reprezintă posibilitatea de apariție a incapa cității
de onorare a obligațiilor scadente ale firmei, născute din angajamente anterioare contractate, din
operații curente, determinabile pentru continuarea activi tății, prelevări obligatorii.”31 Riscul de
faliment este un fenomen ce apare treptat, și este considerat a fi un rezultat al degradării treptate a
situațiilor financiare a unei entități comerciale, însă un risc ce poate fi anticipat cu câțiva ani înainte
de faliment, încă din momentul când apar dificultăți de lichiditate.
În linii generale, ris cul de faliment reprezintă posibilitatea ca o societate să nu -și poată
onora obligațiile de plată. În acest caz, putem mentiona că, societatea se află într -o stare de criză
financiară. Însăși notiunea de societate, aflată într -o stare dificilă sau într -o stare de criza
financiară, are un înțeles larg, asupra căreia înca nu s -a ajuns la un consens, cu toate acestea, putem
spune că starea de dificultate a unei entități economice este strâns legată de solvabilitatea ei.
Identificarea și analiza riscului fi nanciar are o importanță deosebită, luând în considerare
faptul că interesează atât managementul firmei cât și partenerii săi, cum ar fi:
– Băncile ( care sunt preocupate în mod deosebit de calitatea portofoliilor de credit pe care le
formează);
– Investitorii (cei care doresc să cunoască starea societății înainte de a investi);
– Acționarii (interesați ,de protejarea capitalului investit și respectiv, în obținerea de dividente)
– Creditorii (cei interesați în recuperarea capita lului acordat sub forma de împrumuturi);

31 C. Căruntu, M.L. Lăpăduși – Analiza Riscurilor , Editura Academică Brâncuși, Târgu -Jiu, 2011, p.61.

19
– Partenerii de afaceri ( furnizori și clienți, ce sunt cointeresați de a stabili relații cu companii
sigure, care să fie capabile în onora rea obligațiilor contractuale).
Riscul de faliment survine în ur ma apariției unui anumit grad de dificultate în activitatea
economică a unei întreprinderi. În funcție de mărimea gradului de dificultate și al impactului
asupra imaginii întreprinderii, regăsim:
– Dificultăți ocazionale sau temporare de neacoperire în termen a unor obligații;
– Dificultăți periodice de ordin financiar;
– Dificultăți permanente de ordin financiar.
Cauzele care stau la baza riscului de faliment pot fi grupate în 2 categorii : externe și
interne.
”Cauzele exter ne, provin din mediul economico – social și concurențial în care
întreprinderea funcționează și se regăsesc în:
– accentuarea concurenței;
– apariția unor produse de substituție;
– pierderea unui client important sau falimentul ac estuia;
– falimentul unui furnizor important;
– falimentul băncii cu care întreprinderea avea relații financiare preponderente;
– apariția unor reglementă ri privind protecția mediului.
Cauzele interne își au originea înt r-o gestiune defectuoasă, reflectată în:
– rotația stocurilor și clienților inferioară mediei pe ramură;
– existența unor mijloace fixe depășite din punct de vedere tehnic;
– prelungirea duratei creditului – client și diminu area duratei creditului furnizor;
– grad redus de reînnoire a produselor, respectiv de adaptare la cerințele pieței;
– pierderi repetate din exploatare;
– imposibilitatea reînnoirii creditelor;
– nivel calitativ slab al produselor;
– ponderea ma re a cheltuielilor financiare;
– organizarea deficitară a în treprinderii.”32
Riscul de faliment poate fi analizat în câteva moduri:
– Analiza statică a riscului de faliment se poate înfăptui prin compararea elementelor de activ
și pasiv, prin determinarea ratelor de structură financiară a pasivului și de solvabilitate. Prin
intermediul acestora se pot obține informații referitoare la evoluția fondului de rulment al
companiei, și deasemenea, de spre durata medie de rambursare a datoriilor pe termen scurt. Dacă

32 C. Căruntu, M.L. Lăpăduși – Analiza Riscurilor , Editura Academică Brâncuși, Târgu -Jiu, 2011, p.63 -64.

20
fondul de rulment se află în creștere, și după transformarea activelor circulante în lichidități, la
termen, valoarea obtinuță este mai mare decât valoarea datoriilor curente, riscul de fal iment se
diminuează.
– Se pot obține concluzii benefice, dacă se face o analiza funcțională a riscului de faliment,
determinând corelația : fond de rulment – necesar de fond de rulment – trezoreria netă.
– Una dintre cele mai des utiliz ate analize ale riscului de faliment se realizează prin metoda
scorurilor, în deosebi utilizată de instituțiile creditoare pentru a se asigura împotriva riscului de
insolvabilitate.
”Scorul, este o metodă de diagnostic extern care constă în măsu rarea și interpretarea riscului
la care se expune investitorul, creditorul firmei, dar și firma, ca sistem în activitatea viitoare. El se
bazează pe formularea unor judecăți de valoare care combină liniar un grup de rate (în speci al
financiare) semnificati ve.”33 În termeni simpli, scopul acestei metode constă în stabilirea pentru
fiecare societate în parte un indicator de sinteză, numit ”scor”, care prin urmare va permite
estimarea stării de faliment al societății. Predicția falimentului utilizează o tehnică de analiză
discriminantă pentru transformarea informațiilor obținute în urma analizei indicatorilor
economico -financiari într -un scor, în st are să anticipeze succesul sau insuccesul unei activități
economice.
Deci, această tehnică permite obținerea un ei cifre scor, în urma analizei unei entități, care
ne arată dacă firma va da faliment sau nu.
Scorul se obține prin următoarea funcție:
Z=a 1X1+a2X2+…a nXn…+a nXn=∑ 𝑎𝑖𝑋𝑖𝑛
𝑖=1
Cele mai des utilizate modele de analiză a riscului în literatu ra economică mondială sunt:
Modelul “Conan & Holder” și Modelul ”Altman” ( care este denumit și Modelul „Z).
Modelul ”Altman” este un model statistico -matematic de analiză și prognoză a stării de
faliment a societăților. Acest model cuprinde 5 variab ile care sunt considerate a fi cele mai
reprezentative subtitrări financiare ce aparțin unei companii.
Modelul „Z” poate fi reprezentat astfel:
Z= 1,2X 1+1,4X 2+3,3X 3+0,6X 4+0,999X 5
În dependentă de scorul obținut, companiile se clasifică pe 3 nivele:
– Nivelul 1: Firme solvabile, pentru Z (aparține) (3; + infinit);
– Nivelul 2: Firme aflate în dificultăți financiare temporare, pentru Z (aparține) (1,8; 2,7)
– Nivelul 3: Firme falimentare, pentru Z (aparține) ( – infinit; 1,8).
Modelul „Conan & Holder” are și el la bază un model „Z”, ce are următoarea structură:

33 I. Moroșanu – Analiza economico -financiară , Ed. Fundației România de Mâine, București, 2008, p.273.

21
Z= 16X 1+22X 2-87X 3-10X 4+24X 5
Conform scorului înregistrat de o societate, se observă o relație invers proporțională: o dată
cu mărirea scorului, pr obabilitatea de faliment scade, astfel:

Figura 1.4 Probabilitatea de apariție a falimentului în relație cu scorul „Z”
Sursa: Adaptare proprie după M. Bătrâncea, L. Margareta Bătrâncea, E. Mașca
– Analiza entității economice armonizată cu standardele int ernaționale de raportare
fiananciară, Editura RISOPRINT, Cluj -Napoca, 2008, pag. 275

„Gruparea entităților în funcție de scorul „Z” Conan & Holder se face astfel:
– Z < 4 -> entitate aflată într -o situație financiară dificilă –
– 4 < Z < 9 -> entitate cu o situație financiară incertă
– Z > 9 -> entitate cu o situație financiară solidă”34.
În analiza riscului de faliment se mai utilizează și alte metode, precum: analiza statică prin
calcularea ratei de solvabilitate, lichiditate și rentabilitate. De mentionat este faptul că ratele de
solvabilitate arată capacitatea de plată pe termen lung, pe când ratele de lichiditate arată capacitatea
de plată pe termen scurt.
Drept concluzie este util de menționat că “Rentabilitatea comercia lă exprimă eficiența
activității comerciale a întreprinderii, asigurând legătura dintre profitul și cifra de afaceri netă.
Rentabilitatea economică pune în evidență performanțele utilizării activului total al unei
întreprinderi, respectiv al capitalului in vestit pentru obținerea acestor p erformanțe.”35

34 L. Bătrâncea, A. Moscviciov, I. Bătrâncea – Meto de și tehnici de analiză financiară , Editura RISOPRINT, Cluj –
Napoca, 2012, pag. 177.
35 G. Vâlceanu, V. Robu, G. Nicolae – Analiză economico -financiară , Editura Economică, București, 2004, pag.
270, 278.

22
1.5 Riscul de piață la nivelul entităților economice.
Pe lângă cele 3 riscuri interne (de exploatare, financiar și de faliment) reprezentate în
subcapitolele anterioare, societatea se confruntă și cu o serie de riscuri din mediul exterior, asupra
cărora practic nu poate influența în nici un mod, în vederea eliminării sau diminuării acestora.
Unul din acestea este riscul de piață.
Ținând cont de faptul că cele 3 societăți sunt cotate la Bursa de Va lori București, trebuie
acordată o atenție deosebită riscului de piață, prin analiza evoluției cursul ui acțiunilor acestor
companii.
În sens general, riscul de piață se referă la ”modificările survenite în valoarea
instrumentelor sau contractelor deți nute de bancă datorită fluctuațiilor prețurilor activelor sau
mărfurilor tranzacționate, și de asemenea și a fluctuațiilor ratelor de dobândă, cursurilor de schim b
sau a altor indici de piață.”36
Variațiile cursurilor acțiunilor sunt practic imprevizi bile, fapt ce a dat naștere teoriei
piețelor eficiente, care prevăd ca într -un anumit moment, cursul de cotație al unei acțiuni reprezintă
toate informațiile ce au dus la formarea sa. Aceste informații sunt imposibil de prevăzut în
totalitate. Rezultă astf el că variațiile de curs, provocate de evenimente imprevizibile, sunt
imposibil de anticipat, prin urmare cursul urmează o piață la întâmplare.

36 B. Moinescu, A. Codirlașu – Managementul riscului d e piață , pag. 77, http://www.ase.ro

23

Capitolul 2. Prezentarea entităților economice

În scopul aplicării în practică a noțiunilor teoretice prezentate î n capi tolul anterior am
selectat un eșantion din 3 societă ti din sectorul energetic , în baza că rora voi determina tipurile de
riscuri prezentate î n partea teoretică a lucră rii.
Pentru a cunoaste mai detaliat pe fiecare dint re cele 3 societati in baza carora voi efectua
analiza riscurilor, voi prezenta in continuare cele mai relevante info rmatii pentru fiecare entitate
în parte.

2.1 Prezentarea societății Transgaz37
Societatea Națională de Transport Gaze Naturale ”TRANS GAZ” S.A. Mediaș, s -a
constituit prin hotărârea nr. 334 din 28 aprilie 2000, a Guvernului României, în urma desprinderii
de Romgaz, în sensul restructurării și separării extracției, transportului, depozitării, precum și a
distribuției de gaze naturale.
Scopul societății TRANSGAZ este îndeplinirea strategiei naționale stabilite pentru
transportul, tranzitul internațional, transport transfrontalier, dispecerizarea gazelor naturale,
precum și cercetarea -proiectarea în domeniul transportului de gaze natur ale prin desfășurarea, cu
respectarea legislației române, de acte de comerț specifice obiectului de activitate aprobat prin
Actul Constitutiv.
Obiectul principal de activitate a TRANSGAZ S.A. este:
– Transporturi prin conduct – Cod CAEN 4950.
Potențialul de transport a gazelor naturale este de aproximativ 30 mld mc/an și este asigurat
prin 11.840 km de conductă.
În același timp, TRANSGAZ S.A. desfășoară și alte activități secundare în vederea
susținerii obiectului principal de activitate. Printre acestea se enumeră :
– Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie, pentru construcții – Cod CAEN 1623 ;
– Operațiuni de mecanică generală – Cod CAEN 2562 ;
– Confecții metalice – Cod CAEN 2599 ;
– Producția de energie electrică – Cod CAEN 3511 ;
– Lucrări de instalații electrice – Cod CAEN 4321 ;
– Instalarea mașinilor și a echipamentelor industriale – Cod CAEN 3320 ;
Capitalul social al TRANSGAZ S.A. este în valoare de 117.738.440,00 lei, subscris și
vărsat integral de acționarii soc ietății, și este împărțit în 11.773.844 acțiuni nominative, ordinare,

37http://new.transgaz.ro

24
emise sub formă dematerializată. Valoarea nominală a unei acțiuni TRANSGAZ S.A. este în
valoare de 10 lei. Actiunile sunt liber tranzacționabile la Bursa de Valori București, sub denumir ea
TGN, începând cu 24 ianuarie, 2008.
Capitalul social este deținut, astfel :
– 58,51% de către statul român, reprezentat de Ministerul Economiei, care deține un număr
de 6.888.840 acțiuni, cu valoarea totală de 68.888.400,00 lei ;
– 41.49% de către alți acționari (free -float), persoane fizice și juridice, atât române cât și
străine, ce dețin un număr de 4.885.004 acțiuni, cu valoarea totală de 48.850.040,00 lei. Dintre
care :
– 30.73% din capitalul social este d eținut de persoane juridice ;
-10.76% din capitalul social este deținut de persoane fizice.

2.2 Prezentarea societății Transelectrica38
Compania Națională de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A. a fost înființată
prin hotă rârea nr. 627/31 din iulie 2000, a Guvernului României, în urma separării a fostei
Companii Naționale de Electricitate (CONEL), în 4 societăți independente: Transelectrica,
Hidroelectrica, Electrica și Termoelectrica.
Transelectrica este persoana ju ridică română, companie națională ce este înființată ca
societate pe acțiuni, și care își desfășoară activitatea cu respectarea legislației române și în
conformitate cu Actul Constitutiv.
Scopul societății Transelectrica este asigurarea serviciului p ublic pentru toți utilizatorii
rețelei de transport, prin urmare asigurând accesul la rețelele de transport pentru fiecare solicitant
ce îndeplinește cerințele legii.
Obiectul principal de activitate al companiei Transelectrica este:
– Transportul en ergiei electrice (transportul, dispecerizarea energiei electrice, administrarea și
organizarea pieței de ener gie electrică) – Cod CAEN 3 512.
TRANSELECTRICA S.A. operează, gestionează, dezvoltă și modernizează o rețea de
transport compusă din 79 de st ații electrice de transformare, ce au o capacitate de aproximativ
35.506 MVA și 9.028 km de linii electrice aeriene de 110/220 kV și 750 kV, aflate în gestiun ea a
8 sucursale de transport .
Totodată, Transelectrica S.A. desfășoară și alte act ivități secundare/conexe, cum ar fi:
– Fabricarea aparatelor de distribuție și control a electricității – Cod CAEN 2712 ;
– Dezvoltare (promovare) imobiliară – Cod CAEN 4110 ;
– Întreținerea și repararea autovehiculelor – Cod CAEN 4520 ;

38http://www.transelectrica.ro

25
– Transporturi rut iere de mărfuri – Cod CAEN 4941 ;
– Cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare proprii – Cod CAEN 6810 ;
– Transportul de pasageri pe căi navigabi le interioare – Cod CAEN 5030 ;
Capitalul social a TRANSELECTRIC S.A. este în valoare de 733.031.420, 00 lei, subscris
și vărsat integral de acționarii societății, și este împărțit în 73.303.142 acțiuni nominative, ordinare,
emise sub forma dematerializată. Valoarea nominală a unei acțiuni TRANSELECTRICA S.A. este
în valoare de 10 lei. Acțiunile sunt liber tranzacționabile la Bursa de Valori București, sub
denumirea TEL, începând cu 29 august, 2008.
Capitalul social este deținut în modul următor :
– 58,69%, de către statul român prin Ministerul Finanțelor Publice, persoană juridică de
drept public, cu sediul în municipiul București, care deține un număr de 43.020.309 acțiuni, ce au
o valoare nominală totală de 430.203.090 lei. Aportul Ministerului Finanțelor Publice este format
din aport în numerar, în valoare de 430.039.130 lei și din a port în natură ce reprezintă o valoare
de 163.960 lei ;
-13,50%, de către SC ‘’Fondul Proprietatea’’ – S.A., persoană juridică română, cu sediul
în România, București, care deține un numâr de 9.895.212 acțiuni, ce au o valoare totală nominală
de 98.952.120 lei. Aportul SC ‘’Fondul Proprietatea’’ – S.A. este format exclusiv din aport în
numerar.
– 27,81% de către alți acționari, care detin un numâr de 20.387.621 acțiuni ce sunt
tranzacționate la Bursa de Valori București și au o val oare nominală totală de 203.876.210 lei.
Aportul acționarilor este format doar din aport în numerar.

2.3 Prezentarea societății OMV Petrom39
Societatea comercială OMV Petrom S.A. a fost înființată la 15 septembrie 1997 printr -o
ordonanță de urgență. OMV PETROM S.A. este persoană juridică română, fiind înființată ca
societate comercială pe acțiuni, și este în prezent cea mai mare companie românească de gaze și
petrol, cu activități în sectoarele Rafinare și Marketing, Explorare și Producție, Gaze Natur ale și
Energie. Grupul OMV Petrom este cel mai mare producător de gaze și petrol din Europa de Sud –
Est, ce exploatează în România și Kazahstan rezerve dovedite de gaze și petrol.
Scopul OMV PETROM S.A. este explorarea și exploatarea zăcămintelor d e gaze naturale
și petrol, importul și exportul de gaze naturale și petrol, rafinarea și prelucrarea. În mod egal,
societatea are ca scop comercializarea cu ridicata și amănuntul, transportul petrolului și a
produselor petroliere.
Obiectul princip al de activitate al companiei OMV PETROM S.A. este:

39https://www.omvpetrom.com

26
– Extracția petrolului brut – Cod CAEN 0610 ;
– Explorarea și exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze naturale .
În același timp, societatea desfășoară și alte activități secundare, precum:
– Extracția gazelor naturale – Cod CAEN 0620 ;
– Extracția minereurilor feroase – Cod CAEN 0710 ;
– Activități de servicii anexe extracției petrolului brut și a gazelor naturale – Cod CAEN 0910 ;
– Fabricarea uleiurilor esențiale – Cod CAEN 2053 ;
– Operațiun i de mecanică generală – Cod CAEN 2562 ;
– Fabricarea gazelor industriale – Cod CAEN 2011 ;
Capitalul social al OMV PETROM S.A. este în valoare de 5.664.410.833,00 lei, integral
subscris și vărsat, din care 5.602.816.732,80 lei și 9.544.163,19 Euro în numerar, iar 26.697.708,80
lei aport în natură, și este împărțit în 56.644.108.335 acțiuni nominative, comune. Valoarea
nominală a unei acțiuni OMV PETROM S.A. este de 10 lei. Acțiunile sunt liber tranzacționabile
la Bursa de Valori București, sub denum irea SNP, începând cu 2001.
Capitalul social este deținut după cum urmează :
– 51.01%, de către OMV AKTIENGESELLSCHAFT, care deține un număr de
28.894.467.414 acțiuni, ce au o valoare nominală totală de 2.889.446.741,40 lei, din care
2.856.025.810,00 lei și 9.140.624,74 Euro ;
– 20,64%, de către Ministerul Economiei, în numele statului român, care deține un număr
de 11.690.694.418 acțiuni, cu o valoare nominală totală de 1.169.069.441,80 lei, din care
1.142.371.733,00 lei și 26.697.708,80 lei aport în natură ;
– 20,11%, de către FONDUL PROPRIETATEA S.A., ce deține un număr de
11.391.130.186 acțiuni cu o valoare nominală totală de 1.139.113.018,60 lei.
– 2,05%, de către BANCA EUROPEANĂ pentru RECONSTRU CȚIE și DEZVOLTARE ,
ce deține un număr de 1.147.770.061 acțiuni cu o valoare totală nominală de 114.777.006,10 lei,
din care 351.856.739,10 lei și 40.446.96 Euro.
– 6,21% de către persoane fizice și juridice, menționate la Depozitul Central S.A.
București, care dețin un număr de 3.520.046.256 acțiuni cu o valoare nominală totală de
352.004.625,60 lei, din care 351.856.739,10 lei și 40.446,96 Euro.

Capitolul 3. Studiu de caz: Analiza si determinarea riscurilor

3.1 Analiza riscului de exploatare (economic).
În acest capitol voi folosi cateva metode de calcul pentru determinarea riscului economic
cu ajutorul datelor preluate din situațiile financiare ale celor 3 societăți: “Transgaz”,

27
“Transelectrica” și “OMV Petrom”. Respectiv, voi aborda în practică noțiunile teoretice prezentate
în capitolul precedent.

3.1.1 Analiza riscului de exploatare prin metoda coeficientului de variație.
În acest subcapitol am analizat riscul de exploatare (economic) pentru fiecare dintre cele 3
societăți, folosind metoda bazată pe coeficientul de variație. În baza cifrei de afaceri și a profitului
net din situațiile financiare ale societăților respective, am determinat abaterea individuală, abaterea
medie pătratică, precum și coeficientul de variație prin i ntermediul următoarelor formule:40
-Calculul mediei (CA medie ):
M(y)= ȳ=∑𝑥𝑖
𝑛
-Abaterea individuală absolută (AA) :
di=yi-ȳ
-Abaterea relativă (AR) :
y=((𝑦1−𝑦0)
𝑦0)100

-Abaterea medie pătratică (AMP) :
𝜎=√∑(𝑦𝑖−ȳ)2𝑛𝑖
∑𝑛𝑖=√𝜎2

-Coeficientul de variație (CV):41
Cv(σ)= 𝜎
𝑦100
Datele obținute în urma ca lculelor bazate pe aceste formule, le regăsim în tabelele de mai
jos:

Tabelul 3.1. Determinarea coeficientului de variație al cifrei de afaceri în cazul societății
Transgaz.
Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012
CA(lei) 1.119.389.990 1.187.350.293 1.312.997.932 1.343.321.806 1.327.987.233
CA medie(lei) 1.413.946.985
AA(lei) -294.556.995 -226.596.692 -100.949.053 -70.625.179 -85.959.752

40http://www.stiucum.com/economie/statistica/Marimile -medii52537.php
41http://www.creeaza.com/referate/matematica/statistica/INDICATORI -STATI STICI -AI-IMPRA166.php

28
AR(%) -20,83 -16,03 -7,14 -4,99 -6,08
AMP(lei) 208.713.704
CV(%) 14,76

Indicatori 2013 2014 2015 2016
CA(lei) 1.484.714.112 1.618.089.040 1.581.469.944 1.750.202.519
CA medie (lei) 1.413.946.985
AA(lei) 70.767.127 204.142.055 167.522.959 336.255.534
AR(%) 5,00 14,44 11,85 23,78
AMP(lei) 208.713.704.
CV(%) 14.76

Sursa: Calcule proprii în baza datelor din Cont ul de profit și pierdere al societății
„Transgaz”

În urma calculelor efectuate, am determinat media cifrei de afaceri a societății Transgaz pe
parcursul celor 9 ani (2008 -2016), care este în valoare de 1.413.946.985 lei. În intervalul de timp
2008 -2012 remarcăm o abatere negativă a cifrei de afaceri, cu alte cuvinte valoarea cifrei de afaceri
în decursul acestor ani s -a aflat sub medie, însa începind cu 2013 și până în 2016 cifra de afacere
a societății respective se află practic într -o creștere continuă, fiind poziționată tot mai mult peste
media în valoare de 1.413.946.985. Analizând abaterile individuale, am determinat că, în medie,
cifra de afaceri a societății Transgaz se abat e cu 208.713.704 lei față de media cifrei de afaceri.
Aplicând în practică ultima formula reprezentată mai sus, am determinat coeficientul de variație
al entității economice, care este de 14,76%.
Pentru o reprezentare mai bună și o imagine mai cla ră din punct de vedere grafic, atât a
evoluției cifrei de afaceri cât și al gradului de împrăștiere a cifrei de afaceri de -a lungul anilor
2008 -2016, am realizat următoarele grafice.

29

Graficul 3.1 Gradul de împrăștiere a cifrei de afaceri, în decursul an ilor 2008 -2016, în
cazul societății Transgaz.
Sursa: Proiecția autorului

Urmărind evoluția cifrei de afaceri a companiei Transgaz, în graficul de mai sus, vedem că
în 2008 cifra de afaceri a atins cel mai scazut nivel din to ți cei 9 ani analizați, având o valoare de
1.119.389.990 lei. În 2009, cifra de afaceri a crescut treptat ajungând la o valoare de 1.187.350.293
lei, adică cu 67.960,303 lei mai mult decât în anul precedent.
În anii ce urmează, respectiv 2010, 2011 și 2012 cifra de afaceri continuă să crească, însă
în mod similar ca și în anii 2008 și 2009 continuă să se afle sub media cifrei de afaceri pe toți cei
9 ani analizați. Astfel în 2010, cifra de afaceri a societății în cauza, se situează sub valoarea medie
cu 100.949.053, în anul ce urmează valoarea cifrei de afaceri este de 1.343.321.806 lei adică cu
70.625.179 lei sub medie, și respectiv în 2012 cu o valoare de 85.959.752 lei mai mică decât media
cifrei de afaceri.
Începând cu anul 2013, cifra de a faceri a companiei Transgaz se va situa peste medie, astfel
că în anul respectiv, valoarea acesteia este de 1.484.714.112 lei, cu 70.767.127 lei mai mult decat
media cifrei de afaceri.
În anul 2014 valoarea cifrei de afaceri continuă să se mărească mai rapid decât în anul
precedent, atingând suma de 1.618.089.040 lei, cu 133.374.928 lei mai mult decât în anul anterior
și cu 204.142.055 lei mai mult decât media cifrei de afaceri.
În 2015 valoarea cifrei de afaceri scade puțin comparativ cu anu l 2014, însă oricum se
poziționează cu mult peste medie cu 167.522.959 lei. În ultimul an al acestei perioade de analiză
atestăm cea mai mare valoare a cifrei de afaceri, începând cu 2008 ajungând la 1.750.202.519 lei, 0200.000.000400.000.000600.000.000800.000.0001.000.000.0001.200.000.0001.400.000.0001.600.000.0001.800.000.0002.000.000.000
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Series1 CA medie
CA

30
cu 336.255.534 lei mai mult decât med ia cifrei de afaceri și respectiv cu 630.812.529 lei mai mult
decât în 2008, care este primul an de analiză, deci în 2016 constatăm practic o triplă majorare a
cifrei de afaceri față de 2008.

Tabelul 3.2 Determinarea coeficientului de variație a cifrei de afaceri în cazul societății
Transelectrica.
Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012
CA(lei) 2.924.508.220 2.485.127.373 2.545.724.630 3.113.142.778 2.726.883.053
CA medie(lei) 2.734.035.986
AA(lei) 190.472.234 -248.908.612 -188.311.355 379.106.792 -7.152.9 32
AR(%) 6,97 -9,10 -6,89 13,87 -0,26
AMP(lei) 229.762.590
CV(%) 8,40

Indicatori 2013 2014 2015 2016
CA(lei) 2.421.639.951 2.766.521.765 2.942.239.167 2.680.536.934
CA medie(lei) 2.734.035.986
AA(lei) -312.396.035 32.485.779 208.203.181 -53.499.052
AR(%) -11,43 1,19 7,62 -1,96
AMP(lei) 229.762.590
CV(%) 8,40

Sursa: Calcule proprii în baza datelor din Contul de profit și pierdere a societății
Transelectrica

În urma calculelor efectuate pe parcursul celor 9 ani (2008 -2016) în baza datelor din
situațiile financiare ale companiei Transelectrica, am determinat media cifrei de afaceri pentru toți
acești ani, după cum putem vedea în tabelul de mai sus, fiind în valoare de 2.734.035.986 lei. De
asemenea, observăm cu ușurință ca în 4 ani din toți cei 9, adică în 2008,2011,2014 și 2015 valoarea
cifrei de afaceri se situează peste medie, și respectiv în restul anilor sub media cifrei de afaceri.
Analizând abaterile individuale, am determinat ca ,în medie, cifra de afaceri a societății
Transelectrica se abate cu 229.762.590 lei față de media cifrei de afaceri. Aplicând în practică,
ultima formulă reprezentată mai sus, am determinat coeficientul de variație al entității economice,
care este de 8.40%.
La fel ca și în cazul societății precedente, pute m vedea reprezentarea grafică atât a evoluției
cifrei de afaceri, cât și a gradului de împraștiere a cifrei de afaceri pentru a avea o imagine mai
clară a acesteia și a înțelege evoluția dintr -o perspectivă mai largă.

31

Graficul 3.2 Gradul de împrăștiere a cifrei de afaceri, în decursul anilor 2008 -2016, în
cazul societății Transelectrica.
Sursa:Proiecția autorului

Urmărind evoluția cifrei de afaceri, a companiei Transelec trica , pe intervalul 2008 -2016
observăm oscilațiile acesteia în jurul mediei cifrei de afaceri, adică o evoluție atât crescătoare, cât
și descrescătoare, care se repetă de câteva ori. Astfel, începând cu 2008, valoarea cifrei de afaceri
a societății respective este în valoare de 2.924.508.220 lei, p este medie cu 190.472.23 4 lei.
În anul care urmează, cifra de afaceri scade pînă când coboară sub medie cu 248.908.613
lei și cu 439.380.847 lei mai mică decât anul precedent, atingând o valoare de 2.485.127.373 lei.
În 2010 cifra de afaceri urmează un trend ascendent, în să oricum se află sub medie cu
188.311.356 lei.
În 2011 observăm o bruscă creștere a cifrei de afaceri, de fapt cea mai înaltă valoare din
toți cei 9 ani analizați, o creștere care depășește cifra de afaceri cu 379.106.792 lei și ajunge la o
valoar e de 3.113.142.778 lei.
În următorii 2 ani, observăm o treptată descreștere a cifrei de afaceri, care în 2012 încă se
poziționează cu puțin peste medie cu doar 7.152.933 lei, însă în 2013 se află deja cu 312.396.035
lei sub media cifrei de afaceri, ajungând la suma de 2.421.639.951 lei, de altfel cea mai mică
valoare în decursul acestor 9 ani.
În 2014 valoarea cifrei de afaceri din nou depășeste media ajungând la 2.766.521.765 lei
cu 32.485.779 lei. În anul urmator, trendul ascendent a cifr ei de afacere continuă până la valoarea
de 2.942.239.167 lei, ca peste un an, în 2016, ultimul an de analiză a riscului de exploatare, cifra
de afaceri din nou să scadă la valoarea de 2.680.536.934 lei poziționându -se pentru a 5 oară sub
media cifrei de af aceri cu o sumă în valoare de 53.499.052 lei. 0500.000.0001.000.000.0001.500.000.0002.000.000.0002.500.000.0003.000.000.0003.500.000.000
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Series1 CA medie
CA

32

Tabelul 3.3 Determinarea coeficientului de variație a cifrei de afaceri în cazul societății
OMV Petrom.
Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012
CA(lei) 16.750.726.457 12.842.384.017 13.953.092. 655 16.565.465.973 19.510.054.765
CA medie(lei) 15.601.769.057
AA(lei) 1.148.957.400 -2.759.385.040 -1.648.676.402 963.696.916 3.908.285.708
AR(%) 7,36 -17,69 -10,57 6,18 25,05
AMP(lei) 229.762.590
CV(%) 15,69

Indicatori 2013 2014 2015 2016
CA(lei) 18.071.913.810 16.511.641.496 13.687.616.179 12.523.026.161
CA medie(lei) 15.601.769.057
AA(lei) 2.470.144.753 909.872.439 -1.914.152.878 -3.078.742.896
AR(%) 15,83 5,83 -12,27 -19,73
AMP(lei) 229.762.590
CV(%) 15,69

Sursa: Calcule proprii în baza datelor di n Contul de profit și pierdere a societății
OMV Petrom.

În urma calculelor efectuate, în baza situației financiare a societății OMV Petrom, pentru
anii 2008 -2016 am identificat media cifrei de afaceri, care este in valoare de 15.601.769.057 lei.
În cazul acestei societăți, la fel ca și în cazul societății Transelectrica, evoluția cifrei de afaceri pe
parcursul celor 9 ani manifestă un trend descendent și ascendent în mod repetat. Astfel în anii
2008,2011,2012,2013 și 2014 cifra de afaceri a societăți i OMV Petrom se află peste medie și ,în
mod evident, în restul celor 4 ani sub media cifrei de afaceri. Analizând abaterile individuale, am
determinat că în medie cifra de afaceri a societății OMV Petrom se abate cu 2.447.651.265 lei față
de media cifrei d e afaceri. Aplicând în practică ultima formulă reprezentată mai sus, am determinat
coeficientul de variație al entității economice, care este de 15,69%.
Precum și în cazul celor 2 companii analizate anterior sub acest criteriu, regăsim mai jos
evoluți a cifrei de afaceri și gradul de împrăștiere a cifrei de afaceri a companiei OMV Petrom sub
aspect grafic, pentru a înțelege modificarea acestei evoluții dintr -o perspectivă mai largă.

33

Graficul 3.3 Gradul de împrăștiere a cifrei de afaceri, în decursu l anilor 2008 -2016, în
cazul societății OMV Petrom
Sursa: Proiecția autorului

Examinând evoluția cifrei de afaceri a companiei OMV Petrom pe intervalul de timp 2008 –
2016 observăm o oscilație în jurul medie cifrei de afaceri. Astfel, în primul an de analiză, 2008,
cifra de afacere a companiei respective atinge o valoare de 16.750.726.457 lei, care o poziționează
cu 1.148.954.400 lei peste media cifrei de afaceri, în valoare de 15.601.769.057 lei.
În anul urmator atestăm o bruscă scădere a cifr ei de afaceri de la 16.750.726.457 lei la
12.842.384.017 lei, fapt care determină poziționarea cifrei de afaceri în anul respectiv sub medie
cu 2.759.385.040 lei.
În 2010 cifra de afaceri începe să crească, însă cu o intensitate mai redusă, fapt car e
determină poziționarea cifrei de afaceri în anul respectiv, în continuare, sub media cifrei de afaceri
la o valoare de 13.953.092.655 lei, cu 1.648.676.402 lei sub respectiva medie.
În anul 2011 continuitatea evoluției ascendente a cifrei de aface ri atinge o valoare peste
medie cu 963.696.916 lei.
În anul ce urmeaza, cifra de afaceri va atinge cel mai înalt nivel din totalul celor 9 ani
analizați (2008 -2016), ajungând la o valoare de 19.510.054.765 lei, deci peste media cifrei de
afaceri cu o sumă în valoare de 3.908.285.708 lei.
În anii ce urmeaza, evoluția cifrei de afaceri va urma treptat să scadă pînă sub media cifrei
de afaceri, astfel în anul 2013 va avea o valoare de 18.071.913.810 lei, însă totuși peste medie.
În anul 2014 , la fel continuă să scadă, însă se afă în continuare peste medie, având o valoare
de 16.511.641.496 lei, cu 909.872.432 lei mai mult decat media cifrei de afaceri. În 2015,
societatea OMV Petrom încasează o cifra de afaceri sub valoarea medie cu 1.914.152 .878 lei. 05.000.000.00010.000.000.00015.000.000.00020.000.000.00025.000.000.000
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Series1 CA medie
CA

34
În ultimul an de analiză, 2016, cifra de afaceri continuă să descrească pînă la o valoare de
12.523.026.161 lei, adică cu 3.078.742.896 lei sub media cifrei de afaceri.
În urma analizei celor 3 societăți, din punct de vedere al cifrei d e afaceri, am observat că
cel mai scăzut nivel al coeficientului de variație îl are compania Transelectrica, cu doar 8.40, fapt
ce determină că societatea respectivă este cea mai puțin riscantă. Societatea Transgaz are un
coeficient de variație de 14.76%, ce demonstrează că este mai riscantă de cât societatea
Transelectrica, însă mai puțin riscantă decât societatea OMV Petrom, care are un co eficient de
variație de 15.69%.
În mod asemănător cu cel bazat pe cifra de afaceri, am făcut o analiză de această dată în
baza profitul ui net al celor 3 societăți pentru a determina riscul de exploatare.
În urma calculelor bazate pe formulele prezentate anterior, am obținut pentru fiecare
societate în parte media profitului net, abaterea individuală, abaterea m edie pătratică și respectiv
coeficientul de variație, care îmi va permite la final să compar cele 3 societăți după nivelul gradului
de risc, din pun ct de vedere al profitului net.
Rezultatele obținute sunt reprezentate în tabelele de mai jos pentru fiecare societate în
parte.

Tabelul 3.4 Determinarea coeficientului de variație a profitului net în cazul societății
Transgaz
Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012
PN(lei) 239.007.090 298.631.541 376.352.986 379.571.465 329.305.243
PN mediu(lei) 393.685.527
AA(lei) -154.678.437 -95.053.986 -17.332.541 -14.114.062 -64.380.284
AR(%) -39,29 -24,14 -4,40 -3,59 -16,35
AMP(lei) 113.103.353
CV(%) 28,73

Indicatori 2013 2014 2015 2016
PN(lei) 334.491.424 502.516.063 488.729.002 594.564.930
PN mediu (lei) 393.685.52 7
AA(lei) -59.194.103 108.830.536 95.043.475 200.879.403
AR(%) -15,04 127,64 24,14 51,03
AMP 113.103.353
CV((%) 28.73

Sursa: Calcule proprii în baza datelor din Contul de profit și pierdere al societății
Transgaz.

35
În urma calculelor efectuate pe baza situațiilor financiare ale companiei Transg az în
perioada 2008 -2009, am obținut media profitului net în valoare de 393.685.527 lei. După cum
putem observa în decursul anilor 2008 -2013, profitul net se află sub medie și începând cu 2014 și
pînă în 2016 se află peste medie. În dependență de abaterile individuale a profitului net aferent
fiecărui an, am determinat abaterea medie pătratică, care este în suma de 113.103353 lei, după
care am determinat și coeficientul de variație al respectivei companii în funcție de profitul net,
care este de 28,73%.
Pentru o reprezentare dintr -un spectru mai larg al evoluției profitului net pe parcursul
celor 9 ani analizați, am realizat un grafic al acestuia.

Graficul 3.4 Gradul de împrăștiere a profitului net în decursul anilor 2008 -2016, în cazul
societății T ransgaz
Sursa: Proiecț ia autorului

Examinând graficul de mai sus, observăm o evoluție crescătoare a profitului net (cu
excepția anilor 2012 și 2013) a companiei Transgaz pe intervalul de tim p 2008 -2009. Astfel, în
primul an de analiză profitul net a companiei respective este în valoare de 239.007.090 lei, cu
154.678.437 lei mai puțin decât profitul net mediu.
În următorul an profitul net încasat este mai mare decât în anul precedent, în să totuși încă
sub medie cu o valoare de 95.053.986 lei. În 2010, profitul net a societății Transgaz atinge valoarea
de 376.352.986 lei, adică puțin sub medie cu 17.332.541 lei.
În următorul an profitul net crește, însă mult mai încet față de anii pre cedenți ajungând la
valoarea de 379.571.465 lei. În 2012 profitul net a societății scade brusc față de anul precedent
ajungând la valoarea de 329.305.243 lei, cu 64.380.284 lei mai puțin decât media profitului net. 0100.000.000200.000.000300.000.000400.000.000500.000.000600.000.000700.000.000
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Series1Profitul
net mediu
Profitul net

36
În anul ce urmează, societatea în registrează un profit net de 334.491.424 lei, adică cu
5.186.181lei mai mult decât anul precedent și cu 59.194.103 lei mai puțin decât media.
Începând cu anul 2014, profitul net a societății crește considerabil depășind media
profitului net încasat pe toți cei 9 ani analizați, deci în anul respectiv ajunge la valoarea de
502.516.063 lei, depășind media cu 108.830.536 lei. În anul următor, observăm o mică scădere a
valorii profitului net, însă totuși se află peste medie cu 95.043.475 lei.
În cel din urmă an de analiză a companiei Transgaz, se înregistrează o creștere a profitului
net, care atinge o valoare record în toți cei 9 ani, mai exact 594.564.930 lei, deci cu 200.879.403
lei peste medie.

Tabelul 3.5 Determinarea coeficientului de varia ție a profitului net, în cazul societății
Transelectrica.
Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012
PN(lei) 41.943.077 6.135.590 9.557.424 90.913.316 34.487.968
PN mediu(lei) 152.666.415
AA(lei) -110.723.337 -146.530.824 -143.108.990 -61.753.098 -118.178.446
AR(%) -72,53 -95,98 -93,74 -40,45 -77,41
AMP(lei) 147.335.137
CV(%) 96,51

Indicatori 2013 2014 2015 2016
PN 200.927.862 357.616.487 360.054.467 272.361.543
PN mediu(%) 152.666.415
AA(lei) 48.261.447 204.950.072 207.388.052 119.695.128
AR(%) 31,61 134,25 135,84 78,40
AMP(lei) 147.335.137
CV(%) 96,51

Sursa: Calcule proprii în baza datelor din Contul de p rofit și pierdere a societății
Transelectrica.

În urma calculelor efectuate pe baza datelor din situațiile financiare ale societății
Transelectrica am obținut profitul net mediu. Analizând datele din tabelul de mai sus, putem
observa o abatere nega tivă a profitului net în perioada 2008 -2012, deci sub media profitului net, și
respectiv în perioada ce urmează 2012 -2016, se înregistrează o abatere pozitivă, adică peste medie,
a profitului net. În dependență de abaterile individuale a profitului net, am determinat abaterea
medie pătratică a acestuia, care este în valoare de 147.335.137 lei, după care am determinat și
coeficientul de variație a profitului net în cazul societății respective, care este de 96.51%.

37
Pentru a reprezenta evoluția profitului n et dintr -o perspectiva mai largă, am realizat graficul
de mai jos.

Graficul 3.5 Gradul de împrăștiere a profitului net în decursul anilor 2008 -2016, în cazul
companiei Transelectrica.
Sursa: Proiecția autorului

Analizând graficul de mai sus, a ev oluției profitului net în cazul companiei Transelectrica
observăm, în linii generale, o evoluție crescătoare, însă care în intervalul 2008 -2012 se află sub
media profitului net și în 2013 -2016 se află peste medie. Astfel, în 2008 Transelectrica obține un
profit net în valoare de 41.943.077 lei, care este mai mic cu 110.723.338 lei decât profitul net
mediu.
În anul următor, profitul net scade la o valoare de 6.135.590 lei, care mărește diferența
dintre profitul net obținut în anul respectiv și profit ul net mediu cu 146.530.825 lei. În 2010
observăm o mică creștere a profitului net, care atinge valoarea de 9.557.424 lei.
În 2011 societatea obține un profit de, practic, 10 ori mai mare decât în anul precedent, care
ajunge la valoarea de 90.913.31 6 lei, dar care se află încă sub medie cu 61.753.099 lei. În 2012,
profitul societății respective scade brusc cu 56.425.348 lei, acesta este în valoare de 34.487.968
lei.
În anul 2013, profitul net crește brusc față de anul anterior cu 166.439.894 l ei și peste medie
cu 48.261.447 lei, fiind în valoare de 200.927.862 lei. În 2014 urmează aceeași creștere bruscă a
profitului net până la valoarea de 357.616.487 lei, deci cu 204.950.072 lei peste medie.
În 2015, Transelectrica obține un profit de 360.054.467 lei, acesta fiind de fapt cea mai
mare valoare a profitului net obținut în decursul celor 9 ani. În ultimul an de analiză, profitul net 050.000.000100.000.000150.000.000200.000.000250.000.000300.000.000350.000.000400.000.000
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Series1Profitul net
mediu
mediu
Profitul net

38
obținut este mai mic decât în 2015, la o valoare de 272.361.543 lei, însă totuși peste profitul net
mediu cu 119.695.128 lei.

Tabelul 3.6 Determinarea coeficientului de variație a profitului net în cazul societății
OMV Petrom.
Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012
PN(lei) 1.022.387.463 1.368.127.631 1.799.154.602 3.685.607.226 3.850.620.876
PN mediu(lei) 2.075 .509.048
AA(lei) -1.053.121.585 -707.381.417 -2.075.509.048 1.610.098.177 1.775.111.827
AR(%) -50,74 -34,08 -13,32 77,58 85,53
AMP(lei) 1.725.234.376
CV(%) 83,12

Indicatori 2013 2014 2015 2016
PN 4.839.327.415 1.837.149.580 -630.646.624 907.853.264
PN mediu(lei) 2.075.509.048
AA(lei) 2.763.818.367 -238.359.468 -2.706.155.672 -1.167.655.784
AR(%) 133,16 -11,48 -130,39 -56,26
AMP(lei) 1.725.234.376
CV(%) 83,12

Sursa: Calcule proprii în baza datelor din Contul de profit și pierdere a societății
OMV Petrom.

În baza formulelor prezentate mai sus și a datelor din situațiile financiare ale societății
OMV Petrom, am determinat profitul net mediu pe un interval de 9 ani (2008 -2016). Analizând
abaterea individuală a profitului net pentru fiecare an în parte, observăm că în anii: 2011,2012 și
2013 profitul net se poziționează peste profitul net mediu și în restul anilor din intervalul 2008 –
2016, profitul net se afl ă sub profitul net mediu. În dependență de abaterile individuale, am
determinat abaterea medie pătratică, care este în valoare de 1.725.234.376 lei. În cele din urmă,
am determinat și coeficientul de variație, care în cazul societății respective, reprezint ă 83,12%.
Mai jos, am realizat un grafic al evoluție profitului net și al gradului de împrăștiere a
profitului net în cazul societății OMV Petrom pentru perioada 2008 -2016.

39

Graficul 3.6 Gradul de împrăștiere a profitului net, în decursul anilor 2008 -2016, în cazul
societății OMV Petrom.
Sursa: Proiecția autorului

Analizând evoluția profitului net a companiei OMV Petro m în decursul anilor 2008 -2016,
observăm, în linii generale, o creștere începând cu 2008 și până în 2013, după care o desc reștere
constantă până în momentul în care societatea intră în pierdere, în cele din urmă, iarăși atestăm o
creștere constantă a profitului net până în anul 2016. Astfel, în anul 2008 OMV Petrom obține un
profit net în valoare de 1.022.387.463 lei, cu 1.05 3.121.585 lei mai puțin decât profitul net mediu.
În anul ce urmează, profitul net a societății se mărește cu 345.740.168 lei și atinge valoarea
de 1.368.127.631 lei, cu 707.381.417 lei mai puțin decât profitul net mediu.
În 2010 profitu l net urmează un trend ascendent similar celui din anul anterior și atinge
valoarea de 1.799.154.602 lei, cu 276.354.446 lei mai puțin decât media profitului net.
În 2011 observam o creștere bruscă a profitului net față de anii anteriori, care depăș este
profitul net mediu pe toți cei 9 ani analizați și atinge valoarea de 3.685.607.226 lei, adică cu
1.610.098.178 lei peste profitul net mediu.
În anul următor societatea obține un profit net mai mare decât în 2011, însă cu doar o
diferență de 16 5.013.650 lei și cu o suma de 1.775.111.828 lei peste profitul net mediu.
În 2013 societatea OMV Petrom obține cel mai mare profit net din toți cei 9 ani (2008 –
2016), care ajunge la valoarea de 4.839.327.415 lei, peste media profitului net mediu cu
2.763.818.367 lei.
Începând cu 2014, profitul net scade brusc și ajunge la valoarea de 1.837.149.580 lei, deci
cu 238.359.468 lei sub profitul net mediu. În 2015, Societatea OMV Petrom realizează o pierdere -1.000.000.00001.000.000.0002.000.000.0003.000.000.0004.000.000.0005.000.000.0006.000.000.000
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Series1Profitul
netmediu
mediu
Profitul net

40
de 630.646.624 lei. În ultimul an de anali ză, 2016, societatea obține un profit de 907.853.264 lei,
deci cu 1.167.655.784 lei mai puți n decât cifra de afaceri medie.
În urma analizei celor 3 societăți din punct de vedere a profitului net obținut în perioada
2008 -2016, am determinat că societat ea Transgaz este cel mai puțin riscantă, având un coeficient
de variație de doar 28.73%. Societatea OMV Petrom, cu un coeficient de variație de 83.12% este
mai riscantă decât Transgaz, însă mai puțin riscantă decât societatea Transelectrica, care din punct
de vedere al acestui criteriu de analiză este cea mai riscantă dintre cele 3 societăți, având un
coeficient de variație de 96.51%.

3.1.2 Analiza riscului economic (de exploatare) prin intermediul metodei pragului de
rentabilitate.
În baza datel or obtinute din bilanțul și contul de profit și pierdere a societăților
(Transelectrica, Transgaz și OMV Petrom) am determinat pragul de rentabilitate, coeficientul de
elasticitate și indicatorul de poziție pentru fiecare entitate în parte, în decursul ani lor 2008 -2016.
Această metodă presupune aprecierea riscului de exploatare prin determinarea sensibilității
rezultatului din exploatare la variația cifrei de afaceri.
Veprag=𝐶𝐹
1−𝐶𝐹
𝑉𝑒 unde,
CF – cheltuieli fixe ;
CV – cheltuieli variabile ;
Ve – venituri din exploatare ;
Veprag – venituri din exploatare aferente pragului de rentabilitate .
KE=𝑉𝑒
𝑉𝑒−𝑉𝑒𝑝𝑟𝑎𝑔 unde,
KE – coeficientul de elasticitate
Ip= Ve -Veprag unde,
Ip – indicatorul de poziție ”42

În baza formulelor de mai sus, am o bținut rezultatele ce sunt reprezentate în tabelele de
mai jos, în cazul celor 3 societăți analizate:

42L. Eros – Stark, I. Marius Pantea – Analiza situației financiare a firmei: Elemente teoretice: Studiu de caz , Editura
Economică, București, 2001

41

Tabelul 3.7 Determinarea coeficientului de elasticitate în baza metodei pragului de
rentabilitate pe intervalul anilor 2008 -2016, în cazul soc ietății Transgaz.
Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012
Ch fixe 232.474.064 275.886.871 303.037.335 338.076.695 366.078.507
Ch variabile 624.900.879 598.980.355 596.231.924 623.716.572 634.369.787
Ch exploatare 857.374.943 874.867.226 899.269.259 961.793. 267 1.000.448.294
V exploatare 1.138.318.102 1.220.014.804 1.342.933.371 1.404.364.126 1.365.369.351
Veprag 515.427.655 541.976.484 545.008.921 608.190.956 683.765.625
Ipoziție 622.890.447 678.038.320 797.924.450 796.173.170 681.603.726
KE 1,83% 1,80% 1,68% 1,76% 2,00%

Indicatori 2013 2014 2015 2016
Ch fixe 407.832.524 502.045.064 546.851.758 579.853.862
Ch variabile 573.010.105 561.705.580 741.492.540 720.010.503
Ch exploatare 980.842.629 1.063.750.644 1.288.344.298 1.299.864.365
V exploatare 1.516.640.303 1.655.319.029 1.874.522.928 1.991.291.753
Veprag 655.484.791 759.907.213 904.729.625 908.263.387
Ipoziție 861.155.512 895.411.816 969.793.303 1.083.028.366
KE 1,76% 1,85% 1,93% 1,84%

Sursa: Calcule proprii în baza datelor obținute din situațiile financiare ale companiei
Transgaz.

Analizând tabelul de mai sus, observăm că cel mai scazut niv el a riscului de exploatare în
cazul societății Transgaz este înregistrat în anul 2010, atunci când coeficientul de elasticitate
înregistrează o valoare de 1.68%. Pe de altă parte, cel mai riscant an, în acest sens, în cazul
societății a fost 2012, când co eficientul levierului de exploatare a înregistrat valoarea de 2.00%.
Analizând din punct de vedere cronologic, începând cu anul 2008 remarcăm că riscul de
exploatare atinge valoarea de 1.83%, atunci când veniturile din exploatare depășesc cu
622.89 0.447 lei veniturile aferente pragului de rentabilitate.
În anul ce urmează, riscul se reduce, însă într -o măsură destul de mică, în cazul în care cifra
de afaceri în punctul de echilibru este de 541.976.484 lei, iar veniturile din exploatare încas ate
sunt în valoare de 1.220.014.804 lei, astfel se crează un interval de siguranță de 678.038.320 lei,
mai mare decât în anul precedent cu 55.147.873 lei.

În 2010 veniturile din exploatare cresc la 1.342.933.371 lei, o dată cu creșterea cifrei d e afaceri în
punctul de echilibru, care înregistrează valoarea de 545.008.921 lei, astfel cum s -a menționat

42
anterior riscul economic aferent acestui an este cel mai mic dintre toți cei 9 ani analizați, fiind dat
de coeficientul de elasticitate, care a înre gistrat valoarea de 1.68%.
În anul următor(2011) riscul de exploatare creste din nou față de anul precedent o dată cu
creșterea veniturilor din exploatare de 1.404.364.126 lei, dar și a veniturilor din exploatare aferente
pragului de rentabilitate , însă o scădere a intervalului de siguranță ce este în valoare de
796.173.170 lei cu 1.751.280 lei mai puțin decât în anul precedent.
În 2012 veniturile din exploatare scad la 1.365.369.351 lei, însă cifra de afaceri în punctul
de echilibru înregi strează o valoare mult mai ridicată decât în anii precedenți, de 683.765.625 lei,
prin urmare și intervalul de siguranță are o valoare mai mică, de 681.603.726 lei, drept consecință
riscul economic în acest an înregistrează cea mai ridicată valoare, de 2.0 0%.
În anul 2013, riscul de exploatare este echivalent cu cel din 2011, fiind dat de coeficientul
de elasticitate în valoare de 1.76%. Intervalul de siguranță înregistrând valoarea de 861.155.512
lei, obținut în urma diferenței dintre veniturile di n exploatare al anului respectiv în valoare de
1.516.640.303 lei și veniturile din exploatare aferente pragului de rentabilitate în valoare de
655.484.791 lei.
În anul ce urmează riscul economic din nou crește față de 2013, astfel coeficientul
levierului din exploatare având o valoare de 1.85%. An în care veniturile din exploatare au fost
echivalente cu suma de 1.655.319.029 lei, veniturile din exploatare aferent pragului de rentabilitate
fiind înregistrate la valoarea de 759.907.213 lei și interv alul de siguranță obținut prin diferența
acestora din urmă atingând o valoare în sumă de 895.411.816 lei.
În 2015 cooeficientul levierului de exploatare este de 1.93%, deci societatea înregistrează
un risc mai înalt decât în anul precedent, an în care societatea înregistrează venituri din exploatare
ce depășesc pragul de rentabilitate cu 969.793.303 lei, valoare obținută în urma diferenței dintre
veniturile din exploatare în valoare de 1.874.522.928 lei și veniturile aferente pragului de
rentabilit ate echivalente cu 904.729.625 lei.
În ultimul an al analizei societății Transgaz, înregistrăm o diminuare a riscului economic
comparativ cu anul precedent, coeficientul levierului de exploatare în anul respectiv are o valoarea
de 1.84%, totodată a n în care veniturile din exploatare depășesc pragul de rent abilitate cu
1.083.028.366 lei.
Este de remarcat faptul că societatea Transgaz din punct de vedere a variației coeficientului
de elasticitate, înregistrează o stabilitate continuă în decurs ul celor 9 ani analizați, luând în
considerație că coeficientul de elasticitate mediu pe parcursul anilor analizați 2008 -2016 este de
1.83% și cea mai mare abatere absolută a fost doar de 0.17% , înregistrată în anul 2012, atunci
când coeficientul de elast icitate a fost de 2.00%.

43

Tabelul 3.8 Determinarea coeficientului de elasticitate în baza metodei pragului de
rentabilitate, pe intervalul anilor 2008 -2016, în cazul societății Transelectrica.
Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012
Ch fixe 263.995.143 266.92 7.302 332.729.029 371.642.009 389.913.484
Ch variabile 2.487.141.116 2.150.782.045 2.170.648.734 2.620.678.231 2.298.375.828
Ch exploatare 2.751.136.259 2.417.709.347 2.503.377.763 2.992.320.240 2.688.289.312
V exploatare 2.955.315.296 2.517.734.934 2.582.932.404 3.151.793.750 2.771.236.146
Veprag 1.666.450.047 1.831.439.984 2.084.527.361 2.205.431.623 2.285.119.515
Ipoziție 1.288.865.249 686.294.950 498.405.043 946.362.127 486.116.631
KE 2,29% 3,67% 5,18% 3,33% 5,70%

Indicatori 2013 2014 2015 2016
Ch fixe 385.561.891 439.617.929 410.296.633 417.221.006
Ch variabile 1.838.567.004 1.937.540.484 2.127.151.231 1.953. 701.052
Ch exploatare 2.224.128.895 2.377.158.413 2.537.447.864 2.370.922.058
V exploatare 2.473.151.267 2.817.460.131 2.986.102.734 2.722.540.290
Veprag 1.502.641.863 1.407.635.336 1.426.376.103 1.477.423.293
Ipoziție 970.509.404 1.409.824.795 1.559. 726.631 1.245.116.997
KE 2,55% 2,00% 1,91% 2,19%

Sursa: Calcule proprii în baza datelor obținute din situațiile financiare ale companiei
Transelectrica

Analizând tabelul de mai sus, observăm că cel mai scazut nivel al riscului de exploatare în
cazul societății Transelectrica este înregistrat în anul 2015, atunci când coeficientul de elasticitate
înregistrează o valoare de 1.91%. Pe de altă parte, cel mai riscant an în acest sens, în cazul
societății, a fost 2012 când coeficientul levierului de exploatare a înregistrat valoarea de 5.70%.
Analizând din punct de vedere cronologic, începând cu anul 2008 remarcăm că riscul de
exploatare atinge valoarea de 2.29%, atunci când veniturile din exploatare depășesc cu
1.288.865.249 lei veniturile af erente pragului de rentabilitate
În anul ce urmeaza riscul se mărește cu 1.38%, în cazul în care cifra de afaceri în punctul
de echilibru este de 1.831.439.984 lei, iar veniturile din exploatare încasate sunt în valoare de
2.517.734.934 lei, astf el se creează un interval de siguranță de 686.294.950 lei, mai mic decât anul
precedent cu 602.570.299 lei.
În 2010 veniturile din exploatare cresc la 2.582.932.404 lei, o dată cu creșterea cifrei de
afaceri în punctul de echilibru, care înregistre ază valoarea de 2.084.527.361 lei, astfel se creează
un interval de siguranță de 498.405.043 lei, prin urmare riscul economic aferent acestui an este

44
mai ridicat decât cel precedent, fiind reprezentat de coeficientul levierului de exploatare, care este
de 5.18%.
În următorul an riscul de exploatare din nou scade o dată cu reducerea coeficientului de
elasticitate cu 1.85%, care ajunge la valoarea de 3.33%, an în care veniturile din exploatare
depășesc cifra de afaceri în punctul de echilibru cu 946. 362.127 lei.
În 2012 societatea Transelectrica suportă cel mai înalt grad de risc, moment în care
coeficientul de elasticitate este de 5.70%, în perioada în care veniturile din exploatare depășesc
pragul de rentabilitate cu 486.116.631 lei
În anul ce urmează (2013) veniturile din exploatare ale societății sunt înregistrate la o
valoare de 2.473.151.267 lei mai mică cu 298.084.879 lei decât anul precedent, iar veniturile
aferente pragului de rentabilitate însumate ajung la valoarea de 1.502. 641.863 lei, astfel se
foarmează intervalul de siguranță de 970.509.404 lei. Prin urmare riscul aferent activității de
exploatare în acest an se diminuează considerabil față de anul precedent, fiind dat de coeficientul
levierului de exploatare, care scade de la 5.70% la 2.55%.
În 2014 veniturile din exploatare depășesc cifra de afaceri în punctul de echilibru cu
1.409.824.795 lei, astfel riscul economic aferent acestui an continuă să scadă față de anul
precedent, înregistrând un coeficient de elasti citate de 2.00%
În 2015 veniturile din exploatare însumate sunt echivalente cu valoare de 2.986.102.734
lei, mai mult cu 168.642.603 lei decât anul precedent, astfel veniturile din exploatare depășesc
pragul de rentabilitate cu suma de 1.559.726.63 1 lei, prin urmare riscul aferent acestui an este cel
mai mic din toată perioada analizată în decursul anilor 2008 -2016, coeficientul levierului de
exploatare fiind de 1.91%.
În următorul an (2016), ultimul an de analiză, societatea încasează venitu ri din exploatare
în valoare de 2.722.540.290 lei, pe când veniturile din exploatare aferente pragului de rentabilitate
în acest an sunt în valoare de 1.477.423.293 lei, astfel intervalul de siguranță este obținut din
diferența acestor 2 sume, și are o val oare de 1.245.116.997 lei, deci riscul financiar aferent acestui
an crește usor față de anul precedent, coeficientul de elasticitate fiind de 2.19%.
Examinând evoluția coeficientului de elasticitate a companiei Transelectrica, pe parcursul
evoluției celor 9 ani 2008 -2016, observăm o variație stabilă, fără mari abateri de la media
coeficientul de elasticitate pe parcursul acestor ani, care este de 3.19%. Abaterea cea mai mare
care a supus întreprinderea la riscul de exploatare cel mai ridicat a fost înregist rată în 2012, când
coeficientul de elasticitate a fost de 5.70%, pe de alta parte, abaterea cea mai mare în sens pozitiv
ce a redus riscul de exploatare a fost înregistrată în 2015, când coeficientul de elasticitate a fost
de 1.91%. Cu toate acestea, este de mentionat faptul ca, societatea Transelectrica din punct de
vedere a riscului de exploatare bazat pe metoda pragului de rentabilitate este mai riscantă decât

45
societatea Transgaz, având în vedere că cea mai mare abatere absolută a coeficientului de
elasticitate(2.51%), precum și coeficientul de elasticitate mediu (3.19%>1.83%) este mai mare
decât în cazul societății Transgaz.

Tabelul 3.9 Determinarea coeficientului de elasticitate în baza metodei pragului de
rentabilitate, pe intervalul anilor 200 8-2016, în cazul societății OMV Petrom
Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012
Ch fixe 4.933.837.171 3.298.185.760 3.246.168.418 3.742.278.775 3.927.259.073
Ch variabile 11.156.554.285 8.710.718.533 8.181.376.437 8.255.659.581 11.148.300.940
Ch exploatare 16.090.391.456 12.008.904.293 11.427.544.855 11.997.938.356 15.075.560.013
V exploatare 17.399.624.687 13.206.182.757 14.629.238.402 17.031.523.630 20.328.296.120
Veprag 13.750.752.357 9.688.975.764 7.365.072.630 7.262.727.525 8.696.571.601
Ipoziție 3.648.872.330 3.517.206.993 7.264.165.772 9.768.796.105 11.631.724.519
KE 4,77% 3,75% 2,01% 1,74% 1,75%

Indicatori 2013 2014 2015 2016
Ch fixe 4.272.468.382 6.987.881.830 8.387.919.167 5.101.099.332
Ch variabile 9.333.134.558 8.385.424.753 7.326.653.86 6 7.442.762.181
Ch exploatare 13.605.602.940 15.373.306.583 15.714.573.033 12.543.861.513
V exploatare 18.071.913.810 17.850.154.363 14.613.036.275 13.410.513.527
Veprag 8.835.522.460 13.178.904.678 16.822.197.927 11.463.004.678
Ipoziție 9.236.391.350 4.671.249.685 -2.209.161.652 1.947.508.849
KE 1,96% 3,82% -6,61% 6,89%

Sursa: Calcule proprii în baza datelor obținute din situațiile financiare ale companiei
OMV Petrom.

Analizând tabelul de mai sus, observăm că cel mai sc azut nivel al riscului economic în baza
metodei pragului de rentabilitate îl avem în 2012, atunci când coeficientul de elasticitate a
companiei OMV Petrom a fost de 1.75%, pe de altă parte, cel mai ridicat grad a riscului de
exploatare a avut loc în anul 2 015, când cifra de afaceri în punctul de echilibru depășea veniturile
din exploatare, astfel coeficientul de elasticitate a fost negativ, mai exact -6.61%.
Analizând mai minuțios tabelul de mai sus, observăm că în 2008, primul an de analiză în
cazul societății OMV Petrom, coeficientul de elasticitate era de 4.77%, an în care veniturile din
exploatare depășeau cifra de afaceri în punctul de echilibru cu 3.648.872.330 lei.
Cu un an mai târziu veniturile din exploatare s -au micșorat de la 17.39 9.624.687 lei la
13.206.182.757 lei, însă în mod egal s -a diminuat și indicatorul de poziție de la 3.648.872.330 lei

46
la 3.517.206.993 lei, drept consecință și gradul riscului economic s -a diminuat, astfel coeficientul
levierului de exploatare a înregistrat o valoare de 3.75%.
În 2010 coeficientul de elasticitate continuă să scadă, astfel a ajuns să fie de 2.01%, an în
care veniturile din exploatare s -au marit până la 14.629.238.402 lei, iar cheltuielile din exploatare
au scazut până la 11.42 7.544 .855 lei, drept consecință și mărimea indicatorului de poziție a crescut
față de anii precedenți până la valoarea de 7.264.165.772 lei.
În anul următor, veniturile din exploatare cresc considerabil, însă cheltuielile din
exploatare, practic, rămân la fel, astfel intervalul de siguranță se mărește până la o valoare de
9.768.796.105 lei, fapt ce determină un coeficient de elasticitate, pentru anul respectiv, de doar
1.75%, astfel compania în acest an suportă cel mai scazut grad al riscului de exploata re, conform
calculului prin metoda dată. În anul următor riscul continuă ușor să se intensifice o dată cu scăderea
intervalului de siguranță, care înregistrează o valoare de 9.236.391.350 lei, deci coeficientul
levierului de exploatare primește valoarea de 1.96%.
În 2014, riscul de exploatare crește brusc o dată cu scăderea veniturilor din exploatare și
creșterea cheltuielilor din exploatare, astfel scăzând brusc și intervalul de siguranță de la
9.236.391.350 lei în 2013, la 4.671.249.685 lei în 20 14, în aceste circumstanțe coeficientul de
elasticitate crește la 3.82%.
În 2015, datorită creșterii cheltuielilor din exploatare peste valoarea veniturilor din
exploatare cu suma de 1.101.536.758 lei, obținem un coeficient al levierului de exploa tare în
valoare negativă, mai exact -6.61%. Riscul de exploatare, în acest an, devine cel mai mare din toți
cei 9 ani analizați, în cazul acestei societăți.
În ultimul an de analiză, însă, veniturile din exploatare depășesc pragul de rentabilitate cu
1.947.508.849 lei, totuși societatea rămâne mult mai riscantă comparativ cu anii precedenți, având
în vedere coefici entul de elasticitate de 6.89%.
Este de menționat faptul că, în cazul societății OMV Petrom, datorită variației mari a
coeficient ului de elasticitate, care ajunge până la -6.61% în 2015 și 6.89% în 2016, cât și a
coeficientului de elasticitate mediu de 3.67%, societatea OMV Petrom rămâne cea mai riscantă pe
parcursul acestor 9 ani analizați, dintre toate cele 3 companii analizate, i ar cea mai puțin riscantă
rămâne a fi Transgaz, care a avut un coeficient de elasticitate mediu pe parcursul celor 9 ani, de
doar 1.83%.

47
3.1.3 Analiza riscului de exploatare prin intermediul gradului levierului din exploatare.
În acest subca pitol voi determina riscul operațional (de exploatare) prin intermediul
gradului levierului din exploatare(GLE).
Cu cât profitul din exploatare a societății este mai sensibil la modificarea cifrei de afaceri
cu atât societatea în cauză este mai ris cantă, deci o relație direct proporțională între aceste 2
variabile. Deci, unul din factorii principali care determină variația profitului din exploatare o
reprezintă cifra de afaceri. Modificarea procentuală a profitului din exploatare, rezultată în urma
modificării cu un procent a cifrei de afaceri, este măsurată prin coeficientul de elasticitate (gradul
levierului economic).
Gradul levierului din exploatare pentru fiecare societate în parte pe parcursul celor 9 ani de
analiză, 2008 -2016, va fi det erminat prin intermediul următoarei formule:43
GLE=(𝑃𝐸𝑖 −𝑃𝐸(𝑖−1)/𝑃𝐸(𝑖−1))∗100
(𝐶𝐴𝑖−𝐶𝐴(𝑖−1)/𝐶𝐴(𝑖−1))∗100 unde,
PE-profit din exploatare
CA-cifra de afaceri
GLE -gradul levierului din exploatare.
Aplicând formula de mai sus, voi deter mina gradul levierului din exploatare pentru
fiecare din cele 3 companii. Rezultatele obținute sunt reprezentate în tabelele de mai jos.

Tabelul 3.10 Determinarea gradului levierului din exploatare (GLE) pentru societatea
Transgaz
Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012
Pr expl(lei) 280.943.159 345.147.578 443.664.112 442.570.859 364.921.057
∆Pr expl(%) n.a 22.9% 28.5% -0.2% -17.5%
CA(lei) 1.119.389.990 1.187.350.293 1.312.997.932 1.343.321.806 1.327.987.233
∆CA(%) n.a 6.1% 10.6% 2.3% -1.1%
GLE(%) n.a 3,76% 2,70% -0,11% 15,37%

Indicatori 2013 2014 2015 2016 Media
Pr expl (lei) 535.797.674 591.568.385 586.178.630 691.427.388 475.802.094
∆Pr expl (%) 46.8% 10.4% -0.9% 18.0% 18.15%
CA(lei) 1.484.714.077 1.618.089.040 1.581.469.944 1.750.202.519 1.413 .946.982
∆CA (%) 11.8% 9% -2.3% 10.7% 6.74%
GLE(%) 3,97% 1,16% 0,40% 1,68% 3.64%

Sursa: Calcule proprii în baza datelor obținute din situaț iile financiare ale companiei Transgaz

43I. Bircea – Analiză Financiară, Aplicații și Probleme , Presa Universitară Clujeană, Clu j-Napoca, 2016

48
În baza datelor obținute în tabelul de mai sus, am realizat graficu l de mai jos, pentru a
reprezenta evoluția gradului levierului din exploatare pe parcursul celor 9 ani de analiză.

Graficul 3.7 Evoluția gradului levierului din exploatare în perioada 2009 -2016, pentru
societatea Transgaz
Sursa: Proiecția autorului

Analizând tabelul de mai sus, precum și graficul putem observa că cel mai ridicat nivel al
riscului din exploatare a avut loc în anul 2012, când gradul levierului din exploatare a fost de
15.37%, iar cel mai scazut nivel al riscului economic a fost î n 2011, când coeficientul levierului
din exploatare a fost de -0.11% .
Analizând tabelul/graficul de mai sus, din punct de vedere cronologic, observăm că gradul
levierului financiar în anul 2009, pentru compania Transgaz, este de 3.76% , ceea ce înse amnă că
la creșterea cu 1% a cifrei de afaceri, profitul net crește cu 3.76%.
În anul ce urmează, profitul din exploatare al societății este de 345.147.578 lei, iar cifra de
afaceri de 1.187.350.293 lei, respectiv în urma creșterii cifrei de aface ri cu 10.6%, profitul de
exploatare crește cu 28.5%, astfel obținem un coeficient a gradului levierului din exploatare de
2.70%, ce concluzionează o reducere a riscului față de anul precedent.
În 2011, la o mărire cu 2.3% a volumului vânzărilor, r ezultatul din exploatare scade cu
0.2%, astfel obținem un coeficient de elasticitate de -0.11%. În 2012, riscul din exploatare crește
semnificativ prin modificarea rezulta tului din exploatare cu 17.5%, comparativ cu modificarea
cifrei de afaceri de doar 1. 1%. -2,000,002,004,006,008,0010,0012,0014,0016,0018,00
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Transgaz
Series5 Linear (Series5)
Evoluția
GLETendința
GLE

49
În anul urmă tor, profitul din exploatare crește în proporție de 46.8%, față de cifra de afaceri,
care augmentează într -un ritm mai lent de doar 11.8%, în urma căreia, obținem coeficientul de
elasticitate de 3.97%, dealtfel mult mai mic decât î n anul anterior, ce demonstrează că sensibilitatea
profitului din exploatare față de cifra de afaceri este mult mai mică comparativ cu anul precedent,
deci și riscul din exploatare, în anul respectiv, este mult mai mic decât în anul precedent.
În anul ce urmează, riscul continuă să scadă până la coeficientul de doar 1.16%, care este
influențat de modificarea rezultatului din exploatare cu 10.4%, față de modificarea volumului
vânzărilor societății respective cu 9%.
În 2015, profitul din exp loatare scade, față de anul precedent, de la 591.568.385 lei la
586.178.630 lei, scade și cifra de afaceri a societății, însă într -o proporție puțin mai mare de la
1.618.089.040 lei la 1.581.469.944 lei, astfel o modificare a volumului vânzărilor în anul r espectiv
cu 2.3%, determină o modificare a rezultatului din exploatare cu 0.9%.
În 2016, volumul vânzărilor crește de la 1.581.469.944 lei la 1.750.202.519 lei, însă se
mărește și profitul din exploatare într -o proporție mai mare de la 586.178.630 lei în 2015 la
691.427.388 lei în 2016, fapt care determină creșterea profitului din exploatare cu 18%, față de
cifra de afaceri, care crește cu 10.7%, astfel și riscul devine mai mare în anul respectiv, prin
augmentarea gradului levierului exploatării de la 0.40% în 2015 la 1.68% în anul respectiv.
Media profitului din exploatare pe toți acești 9 ani analizați este de 475.802.094 lei, iar media
cifrei de afaceri de 1.413.946.982 lei, la fel putem specifica că profitul din exploatare la societatea
respectivă, s -a modificat în medie cu 13.5%, iar cifra de afaceri cu 5.9%. Gradul levierului din
exploatare mediu, în perioada 2009 -2016 este de 3.62% și tendința acestuia este în scădere, ceea
ce rezultă că societatea Transgaz, din acest punct de vedere, p e parcursul anilor, devine tot mai
puțin riscantă.

Tabelul 3.11 Determinarea gradului levierului din exploatare(GLE) pentru societatea
Transelectrica

Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012
Pr expl (lei) 204.179.037 100.025.587 79.554.641 159.473.510 82.946. 834
∆Pr expl (%) n.a -51,0% -20,5% 100,5% -48,0%
CA(lei) 2.924.508.220 2.485.127.373 2.545.724.630 3.113.142.778 2.726.883.053
∆CA (%) n.a -15,0% 2,4% 22,3% -12,4%
GLE(%) n.a 3,40% -8,39% 4,51% 3,87%

50
Indicatori 2013 2014 2015 2016 Media
Pr expl (lei) 249.022.372 440.301.718 448.654.870 351.618.232 235.086.311
∆Pr expl (%) 200,2 % 76,8% 1,9% -21,6% 65.0%
CA(lei) 2.421.639.951 2.766.521.765 2.942.239.167 2.680.536.934 2.734.035.986
∆CA (%) -11,2% 14,2% 6,4% -8,9% 11.6%
GLE(%) -17,89% 5,39% 0,30% 2,43% 5.77%

Sursa: Calcule proprii în baza datelor obținute din situațiile financiare ale companiei
Transelectrica

În baza datelor obținute în tabel, am realizat un grafic pentru a reprezenta mai clar evoluția
gradului levierului din exploatare .

Graficul 3.8 Evoluția gradului levierului din exploatare în perioada 2009 -2016 pentru
societatea Transgaz
Sursa: Proiecția autorului

Analizând tabelul de mai sus, precum și graficul, observăm că riscul din exploatare bazat pe
această metoda a fost cel mai mare în 2013, când gradul levierului din exploatare a fost de -17.39%
, iar cel mai scazut risc a fost în 2015, când gradul levierului de exploatare a fost de 0.30%.
În 2009, scăderea cifrei de afaceri a companiei Transelectrica a determinat scăderea profitului
din exploatare cu 51%, astfel coeficientul de elasticitate în anul respectiv a fost de 3.40%.
În anul urmator, volumul vânzărilor crește de la 2.485.127.373 lei la 2.545.724.630 lei, însă
aceasta determină scăderea rezultatului din exploatare într -o proporție mai mare de la 100.025.587
lei la 79.554.641 lei, astfel exprimându -ne în valori relative, cifra de afaceri se modifică cu 2.4%, -20,00-15,00-10,00-5,000,005,0010,00
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Transelectrica
Series5 Linear (Series5)
Evolu ția
GLETendința
GLE

51
pe când profitul din exploatare cu -20.5%, fapt care cauzează practic creșterea triplă a riscul ui din
exploatare, față de anul prcedent, având un coeficient de elasticitate de -8.39%. Rezultatul din
exploatare al societății Transelectrica practic se dublează de la 79.554.641 lei la 159.473.510 lei,
în timp ce cifra de afaceri crește și ea, însă într -un raport mult mai mic, mai exact de la
2.545.724.630 lei la 3.113.142.778 lei, cu alte cuvinte, modificarea volumului vânzărilor cu 22.3%
a determinat modificarea rezultatului din exploatare cu 100.5%, an în care riscul din exploatare
scade până la coefi cientul de 4.51%.
În anul urmator, gradul levierului din exploatare continuă să scadă de la 4.51% până la
3.87%, fapt cauzat de scăderea profitului din exploatare cu 48%, față de scăderea cifrei de afaceri
cu 12.4%.
În 2013 , cifra de afa ceri a societății scade cu 11.2% de la 2.726.883.053 lei în 2012 până la
2.421.639.951 lei în 2013, însă profitul din exploatare practic se mărește de 3 ori de la 82.946.834
lei în 2012 până la 249.022.372 lei în 2013, exprimându -ne în valori relative, scă derea volumului
vânzărilor cu 11.2%, a determinat creșterea profitului din exploatare cu 200.2%, astfel anul
respectiv devine cel mai riscant din totalul celor 9 ani analizați prin obținerea unui coeficient de
elasticitate de -17,89%.
În 2014, ri scul economic scade brusc prin obținerea unui coeficient de elasticitate de 5.39%,
cauzat de creșterea rezultatului din exploatare cu 76.8%, față de creșterea volumului vânzărilor
societății cu 14.2%.
În 2015 gradul levierului din exploatare cont inuă să scadă de la 5.39% în 2014 până la 0.30%
în anul respectiv, fiind determinat de creșterea rezultatului din exploatare cu 1.9%, comparativ cu
creșterea cifrei de afaceri de 6.4%. În ultimul an de analiza, riscul de exploatare se mărește puțin,
ajungâ nd până la coeficientul de 2.43%, an în care diminuarea volumului vânzărilor cu 8.9%, a
determinat diminuarea rezultatului din exploatare cu 21.6%.
Societatea Transelectrica pe parcursul celor 9 ani(2008 -2016) a avut un profit din exploatare
mediu de 235.086.311 lei, pe parcursul aceleeași perioade, cifra de afaceri a societății respective
a fost de 2.734.035.986 lei. Modificarea medie a profitului din exploatare a fost de 65%, iar a cifrei
de afaceri de 11.6%. Gradul levierului din exploatare med iu este de 5.77% și tendinta acestuia se
află într -o ușoară creștere, ceea ce rezultă că pe parcursul celor 9 ani, societatea devine mai
riscantă din punct de vedere al riscului din exploatare, determinat prin această metodă. Comparativ
cu societatea Tran sgaz, Transelectrica este mai riscantă luând în considerație tendința de creștere
a gradului levierului financiar și gradul levierului financiar mediu, care are o valoare mai mare
față de cel a societatii Transgaz(5.77>3.64).

52

Tabelul 3.12 Determinarea g radului levierului din exploatare(GLE) pentru societatea
OMV Petrom.
Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012
Prexpl(lei 1.309.233.231 1.197.278.464 3.201.693.547 5.033.585.274 5.252.736.107
∆Prexpl (%) n.a -8,6% 167,4% 57,2% 4,4%
CA(lei) 16.750.726.457 12.84 2.384.017 13.953.092.655 16.565.465.973 19.510.054.765
∆CA (%) n.a -23,3% 8,6% 18,7% 17,8%
GLE(%) n.a 0,37% 19,36% 3,06% 0,24%

Indicatori 2013 2014 2015 2016 Media
Pr expl (lei) 5.340.750.499 2.476.847.780 -1.101.536.758 866.652.014 2.619.693.351
∆Pr e xpl(%) 1,7% -53,6 -144,5% 178,7% 77.01%
CA(lei) 18.071.913.810 16.511.641.496 13.687.616.179 12.523.026.161 15.601.769.057
∆CA (%) -7,4% -8,6% -17,1% -8,5% 13.75%
GLE(%) -0,23% 6,21% 8,45% -21,00% 7.37%

Sursa: Calcule proprii în baza datelor obținute d in situațiile financiare ale companiei
OMV Petrom.

În baza datelor obținute în tabelul de mai sus, am realizat un grafic pentru o reprezentare mai
clară a evoluției gradului levierului din exploatare.

Graficul 3.9 Evoluția gradului levierului din exploatare în perioada 2009 -2016 pentru
societatea OMV Petrom
Sursa: Proiecția autorului
-5,000,005,0010,0015,0020,0025,00
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016OMV Petrom
Series5 Linear (Series5)
Evoluția
GLETendința
GLE

53
Analizând datele obținute în tabelul de mai sus, precum și graficul ce reprezintă evoluția
coeficientului de elasticitate, observăm că în anul 2016, riscul de exploatare a fost cel mai mare
din toată perioada analizată, când gradul levierului din exploatare a fost de 21%, pe de altă parte,
anul în care riscul de exploatare a fost cel mai mic, a fo st 2013 când gradul levierului din exploatare
a fost de doar -0.23%.
În 2009, societatea OMV Petrom a înregistrat un profit din exploatare de 1.197.278.464 lei,
față de anul 2008, când înregistrase 1.309.233.231 lei, referitor la cifra de afaceri, la fel observăm
o scădere, însă într -un raport mai mare, de la 16.750.726.457 lei în 2008 la 12.842.384.017 lei în
2009, exprimându -ne în mărimi relative, profitul net s -a modificat cu 8,6% în timp ce cifra de
afaceri s -a modificat cu -23,3%, astfel în ur ma raportului din acestea două, am obținut gradul
levierului din exploatare de 0.37%.
Riscul de exploatare în 2010 crește considerabil în urma măririi coeficientului de elasticitate
de la 0.37 în 2009 la 19.36% în anul curent, fapt datorat de creș terea profitului din exploatare într –
un raport mult mai mare decât creșterea volumului vânzărilor din anul respectiv.
În 2011, gradul levierului din exploatare din nou scade până la coeficientul de 3.06%, în urma
modificării relative a cifrei de af aceri cu 18.7%, care a determinat modificarea rezultatului din
exploatare cu 57.2%.
În 2012, vedem o modificare absolută a rezultatului din exploatare în valoare de 219.150.833
lei sau exprimându -ne în valori relative, o modificare de 4.4%, pe de a ltă parte, valoarea
modificării absolute în cazul cifrei de afaceri este în valoare de 2.944.588.792 lei, iar în valori
relative se modifică cu 17.8%, în urma raportului obtinem gradul levierului din exploatare pentru
anul respectiv de 0.24%, rezultă că ri scul din exploatare în acest an este mai mic decât anul
precedent (0.24%<3.06%).
În 2013 volumul vânzărilor scade cu 7.4%, ceea ce determină creșterea rezultatului din
exploatare cu 1.7%, astfel obținem coeficientul de elasticitate de -0.23%.
În 2014 riscul economic din nou crește de la coeficientul de -0.23% în anul precedent la 6.21%
în anul curent, în urma scăderii cifrei de afaceri cu 8.6%, ce a determinat scăderea rezultatului din
exploatare cu 53.6%.
În 2015 societatea obți ne pierdere din exploatare în valoare de -1.101.536.758 lei, pe de altă
parte, și cifra de afaceri scade de la 16.511.641.496 lei în 2014 la 13.687.616.179 lei în anul
respectiv, astfel riscul din exploatare al societății în acest an crește până la un coef icient de
elasticitate de 8,45%.
În ultimul an de analiză (2016) societatea înregistrează un profit din exploatare de 866.652.014
lei și o cifră de afaceri în valoare de 12.523.026.161 lei, astfel în urma modificării acestor variabile
față de anul trecut se obține gradul levierului din exploatare de -21%, ceea ce înseamnă ca în anul

54
respectiv profitul din exploatare este mult mai sensibil la modificarea cifrei de afaceri, față de anii
precedenți, prin urmare riscul din exploatare devine mai ridicat.
Societatea OMV Petrom, pe parcursul anilor 2008 -2016, are un profit mediu din exploatare de
2.619.693.351 lei și cifra de afaceri medie de 15.601.769.057 lei. Profitul din exploatare s -a
modificat în mediu cu 77.01%, iar cifra de afaceri cu 13.75%. G radul levierului din exploatare
mediu înregistrat pe parcursul celor 9 ani este de 7.37% și tendinta gradului levierului din
exploatare este în creștere pe perioada analizată, fapt ce scoate în evidență că riscul din exploatare
calculat prin intermediul ac estei metode devine tot mai ridicat. În comparație cu societatea
Transelectrica, inclusiv cât și cu Transgaz, OMV Petrom este mai riscantă din considerente că
gradul levierului financiar mediu e ste mai ridicat(7.37%>5.77%>3.62 %) dar și tendința de creștere
a gradului levierului din exploatare este mai ridicată, decât în cazul societății Transelectrica.

3.2 Analiza și determinarea riscului financiar
În acest capitol voi determina riscul financiar al celor 3 societăți (Transgaz, Transelectrica și
OMV Pet rom) pe parcursul anilor 2008 -2016. În determinarea acestuia voi folosi mai multe
metode precum: coeficientul de levier financiar, efectu l de levier financiar, gradul levierului
financiar precum și gradul levierului total.

3.2.1 Analiza riscului financiar prin metaoda pragului de rentabilitate
În subcapitolul următor voi determina riscul financiar prin metoda pragului de rentabilitate
pentru societățile Transgaz, Transelectrica și OMV Petrom. În baza datelor din situațiile financiare
ale societăților respe ctive, cât și în baza formulelor prezentate mai jos, am obținut pragul de
rentabilitate, intervalul de siguranță (atât în mărimi absolute cât și relative) și coeficientul
levierului financiar.

” CA ech=𝐶𝐹+𝐷
(1−𝐾)=𝐶𝐹𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎𝑟𝑒 +𝐷
1−𝐶𝑉𝑟𝑒𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒
𝐶𝐴𝑟𝑒𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡 ă unde,

CA ech – cifra de afaceri în punctul de echilibru (pragul de rentabilitate financiar);
D – dobânda aferentă capitalurilor împrumutate apreciată ca o cheltuială fixă în r aport cu cifra de
afaceri;
CF – cheltuieli fixe;
CV – cheltuieli variabile.
Is=CA -CA ech unde,

55
Is – marja de siguranță(exprimarea absolută a intervalului de siguranță);
CA – cifra de afaceri;
CAe ch – cifra de afaceri în punctul de echilibru.

CLF=𝐶𝐴
𝐶𝐴−𝐶𝐴𝑒𝑐 ℎ unde,
CLF – coeficientul levierului financiar (coeficientul de volatilitate)”44

Folosind datele din bilanț cât și contul de profit și pierdere al societăților respective și
aplicând formulele de mai sus, am obținut datele prezentate în tabelele de mai jos:

Tabelul 3.12 Determinarea coeficientului levierului financiar în baza meto dei pragului de
rentabilitate pe intervalul ani lor 2008 -2016 , în cazul societății Transgaz.
Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012
Ch fixe 232.474.064 275.886.871 303.037.335 338.076.695 366.078.507
Ch variabile 624.900.879 598.980.355 596.231.924 623.716.572 634.369.787
Ch exploatare 857.374.943 874.8 67.226 899.269.259 961.793.267 1.000.448.294
Cifra de afaceri 1.119.389.990 1.187.350.293 1.312.997.932 1.343.321.806 1.327.987.233
Dobânzi 16.585.022 12.645.100 5.462.109 9.269.198 3.928.236
CA ech 563.802.603 582.267.207 565.120.454 648.407.335 708.40 8.120
Isiguranță 555.587.387 605.083.086 747.877.478 694.914.471 619.579.113
Isiguranță (%) 50(%) 51(%) 57(%) 52(%) 47(%)
CLF 2,01% 1,96% 1,76% 1,93% 2,14%

Indicatori 2013 2014 2015 2016
Ch fixe 407.832.524 502.045.064 546.851.758 579.853.862
Ch vari abile 573.010.105 561.705.580 741.492.540 720.010.503
Ch exploatare 980.842.629 1.063.750.644 1.288.344.298 1.299.864.365
Cifra de afaceri 1.484.714.077 1.618.089.040 1.581.469.944 1.750.202.519
Dobânzi 2.865.061 961.050 308.092 0
CA ech 668.822.891 770.467.080 1.030.166.827 985.118.962
Isiguranță 815.891.186 847.621.960 551.303.117 765.083.557
Isiguranță (%) 55(%) 52(%) 35(%) 44(%)
CLF 1,82% 1,91% 2,87% 2,29%

Sursa: Calcule proprii în baza datelor obținute din situațiile financiare ale companiei
Transgaz.

44I. Bircea – Analiză Financiară , Aplicații și Probleme, Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca, 2016, p.162,163.

56

În baza datelor aferente coeficientului levierului financiar din tabelul de mai sus, am realizat
un grafic ce reprezintă evoluția acestuia în perioada 2008 -2016.

Graficul 3. 10 Evoluția coeficientului levierulu i financiar, în intervalul anilor 2008 -2016,
pentru societatea Transgaz
Sursa: Proiecția autorului

Analizând tabelul de mai sus, observăm evoluția coeficientului levierului financiar pentru
societatea Transgaz în perioada2008 -2016. Astfel, cel ma i scazut nivel al riscului financiar a fost
în 2010, când coeficientul de volatilitate a fost de doar 1.76%. La polul opus, societatea a suportat
cel mai ridicat nivel al riscului financiar în 2015, când coeficientul de volatilitate a fost de 2.87%.
În 20 08 cifra de afaceri a societății Transgaz a fost de 1.119.389.990 lei, pragul de rentabilitate ce
ține cont de cheltuielile financiare (cu dobânzile) a fost de 563.802.603 lei, astfel intervalul de
siguranță, exprimat în mărime absolută, a avut o valoare d e 555.587.387 lei, respectiv coeficientul
de volatilitate în acest an a fost de 2.01%.
În 2009, riscul financiar scade până la coeficientul de 1.96%, în urma majorării intervalului
de siguranță față de anul precedent de la suma de 555.587.387 lei până la s uma de 605.083.086
lei, sau exprimându -ne în mărimi relative, cifra de afaceri ce depășește pragul de rentabilitate care
ține cont de cheltuielile financiare s -a marit de la 50% la 51%. Alt motiv esențial ce a contribuit la
reducerea riscului financiar în anul respectiv este micșorarea cheltuielilor cu dobânzile de la
16.585.022 lei în 2008 la 12.645.100 lei în anul respectiv. 0,000,501,001,502,002,503,003,50
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Transgaz
Series8
Evolu ția coeficientului levierului financiar

57
În 2010, riscul financiar al societății Transgaz continuă să scadă, astfel riscul financiar
aferent acestui an a fost cel mai mic di n toți cei 9 ani analizați, respectiv un coeficient de volatilitate
de 1.76%. Factorul principal ce a contribuit la reducerea riscului financiar în anul respectiv a fost
mărirea cifrei de afaceri de la 1.187.350.293 lei în anul precedent până la valoarea d e
1.312.997.932 lei în 2010, precum și reducerea cheltuielilor financiare de la 12.645.100 lei în 2009
până la valoarea de 5.462.109 lei în 2010. Prin urmare, în acest an și intervalul de siguranță a
înregistrat valoari mai mari comparativ cu anii preceden ți, ajungând până la valoarea de
747.877.478 lei sau în valoari relative s -a marit de la 51% în 2009 până la 57% în 2010.
În 2011, volumul vânzărilor continuă să crească de la 1.312.997.932 lei în 2010 până la
1.343.321.806 lei în anul respectiv, însă mă rirea cheltuielilor fixe și variabile de la suma de
899.269.259 lei în 2010 până la suma de 961.793.267 lei în 2011, precum și majorarea cheltuielilor
cu dobânzile de la 5.462.109 lei la 9.269.198 lei au cauzat intensificarea riscului financiar în anul
respectiv, stabilindu -se un coeficient al levierului financiar de 1,93%.
În 2012, chiar dacă cheltuielile cu dobânzile scad de la 9.269.198 lei în 2011, până la
valoarea de 3.928.236 lei în anul respectiv, cheltuielile fixe și variabile ale companiei se măres c
de la 961.793.267 lei în 2011 la 1.000.448.294 lei în 2012 și cifra de afaceri scade de la
1.343.321.806 lei la 1.327.987.233 lei, fapt ce cauzează mărirea riscului financiar în anul curent
față de anul precedent. Astfel, coeficientul levierului financia r crește de la 1,93% în 2011 la 2,14%
în 2012.
În 2013, cifra de afaceri a societății Transgaz depășește pragul critic cu suma de
815.891.186 lei ce reprezintă 55% din cifra de afaceri, ceea ce semnifică o creștere față de anul
precedent, care reprezenta 47%. Societatea a înregistrat cheltuieli cu dobânzile de 2.865.061 lei,
mai puține comparativ cu anul precedent, când înregistrase 3.928.236 lei. Prin urmare, coeficientul
de volatilitatea este mai mic față de 2012, când a fost de 2.14%, iar anul curent d oar 1.82%.
În 2014, compania înregistrează cheltuieli financiare și mai puține față de anii precedenți, în sumă
de 961.050 lei, totodată și volumul vânzărilor continuă să crească până la valoarea de
1.618.089.040 lei, însă cheltuielile de exploatare se maj orează într -un raport mai mare ajungând
la valoarea de 1.063.750.644 lei, ce cauzează într -un final creșterea coeficientului de volatilitate
în anul respectiv la 1.91%.
În 2015, cifra de afaceri depășește cu doar 551.303.117 lei pragul de rentabili tate ce ține
seamă de cheltuielile financiare (cu dobânzile), și cu toate că scad cheltuielile financiare de la
961.050 lei în 2014 la 308.092 lei în 2015, coeficientul levierului financiar este mai ridicat decât
anul precedent, reprezentând 2.87%.
În 2016 , cifra de afaceri a societății se majorează de la 1.581.469.944 lei în 2015 până la
1.750.202.519 lei, precum și cheltuielile fixe și variabile de la 1.288.344.298 lei în 2015 la

58
1.299.864.365 lei în anul curent, luând în considerare că societatea nu a în registrat cheltuieli cu
dobânzile în acest an, intervalul de siguranță are o valoare de 985.118.962 lei. Coeficientul
levierului financiar scade de la 2.87% în 2015 la 2,29% în 2016.
Având în vedere faptul că coeficientul levierului financiar mediu pe pa rcursul celor 9 ani
este de 2.08% și abaterile maxime de până la doar 1.76% în 2010 și 2.87% în 2015, reprezintă mai
degrabă o stabilitate și un risc financiar redus decât o fluctuație instabilă, astfel societatea Transgaz
are o stare favorabilă în ceea ce privește riscul financiar calculat pe baza metodei pragului de
rentabilitate.

Tabelul 3.13 Determinarea coeficientului levierului financiar în baza metod ei pragului de
rentabilitate pe intervalul anilor 2008 -2016, în cazul societății Transelectrica
Indic atori 2008 2009 2010 2011 2012
Ch fixe 263.995.143 266.927.302 332.729.029 371.642.009 389.913.484
Ch variabile 2.487.141.116 2.150.782.045 2.170.648.734 2.620.678.231 2.298.375.828
Ch exploatare 2.751.136.259 2.417.709.347 2.503.377.763 2.992.320.240 2.688.289.312
Cifra de afaceri 2.924.508.220 2.485.127.373 2.545.724.630 3.113.142.778 2.726.883.053
Dobânzi 57.924.109 40.289.425 30.976.865 35.681.078 31.449.873
CA ech 2.152.552.147 2.283.485.468 2.468.553.864 2.574.916.173 2.681.421.760
Isiguranță 771.956.073 201.641.905 77.170.766 538.226.605 45.461.293
Isiguranță (%) 26(%) 8(%) 3(%) 17(%) 2(%)
CLF 3,79 12,32 32,99 5,78 59,98

Indicatori 2013 2014 2015 2016
Ch fixe 385.561.891 439.617.929 410.296.633 417.221.006
Ch variabile 1.838.567.004 1.937 .540.484 2.127.151.231 1.953.701.052
Ch exploatare 2.224.128.895 2.377.158.413 2.537.447.864 2.370.922.058
Cifra de afaceri 2.421.639.951 2.766.521.765 2.942.239.167 2.680.536.934
Dobânzi 26.665.505 36.833.457 28.483.676 23.995.214
CA ech 1.712.077.942 1.590.039.678 1.583.874.026 1.627.184.902
Isiguranță 709.562.009 1.176.482.087 1.358.365.141 1.053.352.032
Isiguranță (%) 29(%) 43(%) 46(%) 39(%)
CLF 3,41 2,35 2,17 2,54

Sursa: Calcule proprii în baza datelor obținute din situațiile financiare ale com paniei
Transelectrica

Pentru o reprezentare mai clară a evoluției coeficentului levierului financiar în intervalul
de timp 2008 -2016 a elaborat graficul de mai jos .

59

Graficul 3.11 Evoluția coefic ientului levierului financiar pe intervalul anilor 2008 -2016, în
cazul societății Transelectrica
Sursa: Proiuecția autorului

Conform datelor reprezentate în tabelul de mai sus, precum și din evoluția reprezentată în
grafic, riscul financiar al societății Transelectrica a fost cel mai mic în anul 2015, când coe ficientul
levierului financiar a reprezentat 2.17%, pe de altă parte riscul cel mai mare suportat de către
societate fost în 2012, când coeficientul levierului financiar a fost de 59.98%.
În 2008, volumul vânzărilor depășește pragul de rentabilitate, care ia în calcul cheltuielile
cu dobânzile cu 771.956.073 lei, în mărimi relative aceasta sumă reprezintă 26% din totalul cifrei
de afaceri aferente acestui an. Cheltuielile financiare (cu dobânzile) reprezintă 57.924.109 lei, fapt
ce condiționează mărimea coe ficientului de volatilitate, care reprezintă 3.79% în anul respectiv.
În 2009, scade cifra de afaceri de la 2.924.508.220 lei în 2008 până la 2.485.127.373 lei în
anul curent, totodată scad și cheltuielile din exploatare de 2.751.136.259 lei în 2008 până l a
valoarea de 2.417.709.347 lei în 2009. Societatea înregistrează cheltuieli cu dobânzile de
40.289.425 lei, mai puțin cu 17.634.684 lei decât în anul precedent. Cu toate acestea, volumul
vânzărilor depășește pragul critic cu suma în valoare de 201.641.905 lei, ce reprezintă doar 8% din
cifra de afaceri, astfel coeficientul levierului financiar în acest an crește de la 3.79% în 2008 la
12.32% în anul curent.
În 2010, coeficientul de volatilitate continuă să crească brusc de la 12.32% în 2010 până la
32.99% în anul respectiv. Fapt ce a cauzat această creștere a riscului financiar este scăderea
intervalului de siguranță de la 201.641.905 lei în 2009 la 77.170.766 lei în 2010, care la rândul său
a fost influențat de creșterea cheltuielilor fixe și variabile de la 2.417.709.347 lei în 2009 până la
2.503.377.763 lei în 2010. 0,0010,0020,0030,0040,0050,0060,0070,00
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Transelectrica
Series8
Evoluția coeficientului levierului financiar

60
În 2011, societatea înregistrează cheltuieli cu dobânzile în valoare de 35.681.078 lei, cu
4.704.213 lei mai mult decât anul precedent. Volumul vânzărilor, ce depașește pragul critic, crește
considerabil față de anul trecut, când era în valoare de 77.170.766 lei, și în 2011, când este în
valoare de 538.226.605 lei, reprezentând 17% din totalul volumului vânzărilor. Crește și cifra de
afaceri împreună cu cheltuielile fixe și variabile, comparati v cu anul precedent. Coeficientul de
volatilitate scade de la 32.99% în anul precedent la 5.78% în 2011, reprezentând o scădere bruscă
a riscului financiar.
În 2012, vedem o creștere bruscă a riscului financiar de la 5.78% în anul anterior la 59.98%
în anu l curent, datorându -se majorării pragului de rentabilitate care ia în considerare cheltuielile
financiare (cu dobânzile) față de cifra de afaceri, astfel obținându -se un interval de siguranță de
doar 45.461.293 lei.
În 2013, riscul financiar din nou scade brusc de la coeficientul de 59.98% în anul anterior
la 3.79% în 2013, datorându -se majorării intervalului de siguranță, care crește și el, la rândul său,
brusc față de anul trecut, când era în valoare de 45.461.293 lei, și anul curent când reprezintă
709.5 62.009 lei. Totodată scad și cheltuielile financiare(cu dobânzile) de la 31.449.873 lei în 2012
până la 26.665.505 în anul respectiv.
În 2014, volumul vânzărilor ce depășesc pragul de rentabilitate,ce țin cont de cheltuielile
cu dobânzile se măresc conside rabil de la 709.562.009 lei în 2013 la 1.176.482.087 lei în 2014.
Cheltuielile cu dobânzile cresc la suma de 36.833.457 lei față de anul anterior, când erau în sumă
de 26.665.505 lei. Cresc și cheltuielile din exploatare împreună cu cifra de afaceri în anu l respectiv.
Coeficientul levierului financiar a continuat să scadă până la 2,35%.
În 2015, cheltuielile cu dobânzile reprezintă 28.483.676 lei, cu 8.349.781 lei mai puțin
decât în 2014. Cifra de afaceri a crescut de la 2.766.521.765 lei în anul anterior p ână la
2.942.239.167 lei în anul curent. Au crescut și cheltuielile din exploatare, care în 2014 erau în
sumă de 2.377.158.413 lei, iar cu un an mai târziu de 2.537.447.864 lei. Cifra de afaceri ce
depășește pragul de rentabilitate, care ține cont de chelt uielile cu dobânzile s -a majorat
considerabil față de anul anterior, până la valoarea de 1.358.365.141 lei, ceea ce reprezintă 46%
din cifra de afaceri. Prin urmare, coeficientul levierului financiar continuă să scadă de la 2.35% în
anul anterior la 2.17% în anul respectiv.
În 2016, cheltuielile cu dobânzile scad de la 28.483.676 lei în anul precedent la 23.995.214
lei în anul curent. Cifra de afaceri scade de la 2.942.239.167 lei în 2015 la 2.680.536.934 lei în
anul curent. Coeficientul levierului financia r a crescut de la 2.17% în anul precedent la 2.54% în
anul curent.
Având în vedere faptul că coeficientul levierului financiar mediu pe parcursul anilor 2008 –
2009 a fost de 20.88% precum și de fluctuațiile permanente a coeficientului de volatilitate de la

61
59.98% în 2012 la 2.17% în 2015, rezultă o instabilitate și un risc financiar ridicat. Deci, societatea
Transelectrica suportă un risc financiar mai ridicat decât societatea Transgaz.

Tabelul 3.14 Determinarea coeficientului levierului financiar în baza m etodei pragului de
rentabilitate pe intervalul anilor 2008 -2016, în cazul societății OMV Petrom.
Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012
Ch fixe 4.933.837.171 3.298.185.760 3.246.168.418 3.742.278.775 3.927.259.073
Ch variabile 11.156.554.285 8.710.718.533 8.181.376.437 8.255.659.581 11.148.300.940
Ch exploatare 16.090.391.456 12.008.904.293 11.427.544.855 11.997.938.356 15.075.560.013
Cifra de afaceri 16.750.726.457 12.842.384.017 13.953.092.655 16.565.465.973 19.510.054.765
Dobânzi 23.563.439 104.136.725 128.844.537 73.182.063 112.427.589
CA ech 14.844.030.359 10.575.379.849 8.159.075.515 7.606.060.082 9.425.595.355
Isiguranță 1.906.696.098 2.267.004.168 5.794.017.140 8.959.405.891 10.084.459.410
Isiguranță (%) 11(%) 18(%) 42(%) 54(%) 52(%)
CLF 8,79(%) 5,66(%) 2,41(%) 1,85(%) 1,93(%)

Indicatori 2013 2014 2015 2016
Ch fixe 4.272.468.382 6.987.881.830 8.387.919.167 5.101.099.332
Ch variabile 9.333.134.558 8.385.424.753 7.326.653.866 7.442.762.181
Ch exploatare 13.605.602.940 15.373.306.583 15.714.57 3.033 12.543.861.513
Cifra de afaceri 18.071.913.810 16.511.641.496 13.687.616.179 12.523.026.161
Dobânzi 92.222.064 58.498.988 47.743.940 38.018.018
CA ech 9.026.238.937 14.317.525.312 18.151.989.140 12.668.101.751
Isiguranță 9.045.674.873 2.194.116.1 84 -4.464.372.961 -145.075.590
Isiguranță (%) 50(%) 13(%) -33(%) -1(%)
CLF 2,00(%) 7,53(%) -3,07(%) -86,32 (%)

Sursa: Calcule proprii în baza datelor obținute din situațiile financiare ale companiei OMV
Petrom

În urma aplică rii formulelor asupra indic atorilor( cheltuieli fixe, cheltuieli variabile,
cheltuieli de exploatare, cifra de faceri, dobânzi) preluați din informațiile financiare ale societății
OMV Petrom, am determinat cifra de afaceri în punctul de echilibru, intervalul de siguranță în
mărime a bsolută cât și în mărime relativă și respectiv coeficientul levierului financiar. Aceste date
le-am specificat în tabelul de mai sus iar pentru o mai bună reprezentare a evoluției coeficientului
levierului financiar pe parcursul celor 9 ani de analiză am realizat graficul următorul grafic.

62

Graficul 3.12 Evoluția coeficientului levierului financiar în intervalul anilor 2008 -2016, în
cazul societății OMV Petrom
Sursa: Proiecția autorului

Conform datelor obținute în tabelul de mai sus, dar și a evoluției coeficientului levierului
financiar, vedem că societatea OMV Petrom pe parcursul celor 9 ani de analiză(2008 -2016) a
suportat cel mai ridicat grad de risc în anul 2016, când coeficientul de volatilitate a fost de 86.32%,
pe de altă parte cel mai mic grad d e risc a fost în anul 2011, când coeficientul de volatilitate a fost
de 1.85%.
În 2008, volumul vânzărilor depășesc pragul de rentabilitate, ce ține cont de cheltuielile cu
dobânzile cu suma de 1.906.696.098 lei, ceea ce reprezintă 11% din totalul cifrei d e afaceri din
anul respectiv. Cheltuielile cu dobânzile reprezintă 23.563.439 lei. Cifra de afaceri încasata în anul
respectiv este în valoare de 16.750.726.457 lei, în timp ce cheltuielile fixe sunt de 4.933.837.171
lei și cele variabile în valoare de 11. 156.554.285 lei. Coeficientul levierului financiar în anul
respectiv este de 8.79%.
În 2009, cheltuielile cu doânzile practic se majorează de 5 ori de la suma de 23.563.439 lei
în anul anterior, până la 104.136.725 lei în anul respectiv. Cifra de afaceri s cade însă practic în
aceeași proporție ca și cheltuielile din exploatare, cu toate acestea, volumul vânzărilor ce depășesc
pragul critic cresc față de anul precedent, când erau în suma de 1.906.696.098 lei, și în anul curent,
când s -au majorat până la 2.26 7.004.168 lei. Prin urmare, riscul financiar scade față de anul
precedent, coeficientul levierului financiar reprezentând 5.66%.
În 2010, cheltuielile cu dobânzile continuă să crească de la 104.136.725 lei în anul
precedent până la 128.844.537 lei în anul curent. Pragul de rentabilitate ce ține cont de cheltuielile
financiare (cu dobanzile) scade față de anul anterior de la 10.575.379.849 lei, la 8.159.075.515 lei, -100,00-80,00-60,00-40,00-20,000,0020,00
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016OMV Petrom
Series8
Evoluția coeficientului levierului financiar

63
prin urmare cifra de afaceri ce depășește pragul critic crește de la 2.267.004.168 lei în 20 09 la
5.794.017.140 lei în 2010, ceea ce determină scăderea riscului financiar față de anul anterior la un
coeficient de volatilitate de 2.41%.
În 2011, crește cifra de afaceri de la 13.953.092.655 lei în 2010 la 16.565.465.973 lei în
anul curent, iar chel tuielile din exploatare rămân practic neschimbate, astfel volumul vânzărilor ce
depășesc pragul critic se măresc considerabil față de anul precedent, ajungând la suma de
8.959.405.891 lei. Prin urmare, riscul financiar continuă să se diminueze până la un c oeficient de
volatilitate de doar 1.85%.
În 2012, societatea înregistrează cheltuieli cu dobânzile mai mari decât în anul precedent,
de la 73.182.063 lei, la 112.427.589 lei. Cifra de afaceri crește într -un raport egal cu cheltuielile
din exploatare, iar v olumul vânzărilor ce depășesc pragul de rentabilitate, ce iau în considerare
cheltuielile financiare cu dobânzile cresc față de anul anterior de la 8.959.405.891 lei la
10.084.459.410 lei. Prin urmare, riscul financiar a crescut, dar practic neînsemnat faț ă de anul
anterior, de la coeficientul levierului financiar de 1.85% în 2011 la coeficientul de 1.93% în 2012.
În 2013, riscul financiar scade, dar într -un raport foarte mic față de anul precedent, de la
coeficientul de volatilitate de 1.93% în 2012 la 2.0 0% în 2013.
În 2014, cifra de afaceri ce depășește pragul critic scade cu 6.851.558.689 lei față de anul
anterior valoarează în total 2.194.116.184 lei, în urma scăderii cifrei de afaceri pe de o parte de la
18.071.913.810 lei în 2013 la 16.511.641.496 lei , și creșterii cheltuielilor din exploatare pe de altă
parte de la 13.605.602.940 lei la 15.373.306.583 lei. Se reduc și cheltuielile cu dobânzile care în
2013 însumau 92.222.064 lei, iar actualmente 58.498.988 lei. Coeficientul levierului financiar
crește , respectiv se mărește și riscul financiar față de anul precedent.
În 2015, cheltuielile din exploatare depășesc cifra de afaceri, astfel volumul vânzărilor nu
depășește pragul de rentabilitate ce ia în considerare și cheltuielile cu dobânzile. Cheltuielil e cu
dobânzile continuă să scadă de la 58.498.988 lei în 2014 la 47.743.940 lei în 2015. Coeficientul
de volatilitate prin urmare reprezintă -3.07%.
În 2016, cheltuielile cu dobânzile la fel ca și în anii precedenți continuă să scadă până la
38.018.018 lei . În mod similar ca și în 2015, volumul vânzărilor nu depășește pragul critic, astfel
riscul financiar crește considerabil în anul curent până la un coeficient de volatilitate de -86.32%.
Având în vedere că coeficientul levierului financiar mediu în perioa da 2008 -2016 este de 13.25%
și că pe parcursul anilor riscul financiar a fost scăzut cu excepția anilor 2015 și 2016, când s -a
simțit o fluctuație mai mare, societatea nu suportă un risc financiar ridicat. Totuși comparativ cu
celelalte 2 societăți, OMV Pe trom este mai riscantă decât societatea Transgaz, având un coeficient
de volatilitate mediu mai ridicat (13.25>2.08%) și mai puțin riscantă decât Transelectrica, având
un coeficient al levierului financiar mediu mai scăzut (13,25<20.88%).

64

3.2.2 Analiza ri scului financiar prin metoda efectului de levier financiar
În acest subcapitol, am determinat riscul financiar prin metoda efectului de levier financiar.
În baza datelor selectate din contul de profit și pierdere și bilanțul fiecărei dintre cele 3 societăț i
(Transgaz, Transelectrica și OMV Petrom). În urma aplicării formulelor de mai jos, am determinat
rata rentabilității economice, rata dobânzii, rata rentabilității financiare precum și efectul de levier
financiar .

”Rec=Pr𝑒𝑥𝑝𝑙
𝑇𝐴∗100 unde, Rec – Rata rentabilității economice;

Rdob = 𝐷𝑜𝑏 â𝑛𝑧𝑖
𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝐹𝑖𝑛𝑎𝑛𝑐𝑖𝑎𝑟𝑒∗100 unde, Rdob = Rata dobânzii;

L=𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑓𝑖𝑛𝑎𝑛𝑐𝑖𝑎𝑟𝑒
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑢𝑟𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑖 unde, L – Levierul financiar

Rfin=Rec+(R ec-Rdob)*L unde, Rfin – Rata rentabilității financiare;”45

Efectul de levier financiar=(R ec-Rdob)*(𝐷𝐹
𝐶𝑃)46.
În baza datelor din situațiile financiare ale celor 3 societăți analizate, și în urma aplicării
formulelo r de mai sus, am obținut rezultatele care le -am grupat în tabelele de mai jos:

Tabelul 3.15 Determinarea efectului de levier financiar, în perioada 2008 -2016 , pentru
societatea Transgaz
Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012
Total active 3.279.982.409 3.434 .885.366 3.835.591.501 4.089.037.220 3.906.955.633
Profit exploatare 280.943.159 345.147.578 443.664.112 442.570.859 364.921.057
Rec(%) 8,57 10,05 11,57 10,82 9,34
Datorii financiare 171.378.222 100.850.663 117.652.131 122.230.970 72.000.000
Dobânzi 16.585.022 12.645.100 5.462.109 9.269.198 3.928.236
Rdob(%) 10 13 5 8 5
Capitaluri proprii 2.188.009.344 2.363.368.738 2.586.426.275 3.262.877.964 2.987.576.322
Levierul financiar 0,08 0,04 0,05 0,04 0,02
Efectul lev.fin. -0,09 -0,11 0,31 0,12 0,09
Rfin (%) 8,48 9,94 11,88 10,94 9,43

45I. Stancu – Finanțe: Teoria piețelor financiare: Finanțele întreprinderilor: Analiza și gestiunea financiară, Editura
Economi că, București, 1997 , p.507.
46 I. Bircea – Analiză Financiară, Aplicații și Probleme, Presa Universitară Clujean ă, Cluj -Napoca, 2016, p.166.

65

Indicatori 2013 2014 2015 2016
Total active 3.935.087.808 4.725.001.407 4.951.434.283 5.314.482.830
Profit exploatare 535.797.674 591.568.385 586.178.630 691.427.388
Rec(%) 13,62 12,52 11,84 13,01
Datorii financiare 48.000.000 24.000.000 0 0
Dobânzi 2.865.061 961.050 308.092 0
Rdob(%) 6 4 0 0
Capitaluri proprii 3.072.633.293 3.326.967.426 3.569.237.972 3.837.701.436
Levierul financiar 0,02 0,01 0,00 0,00
Efectul le,fin. 0,12 0,06 0,00 0,00
Rfin (%) 13,74 12,58 11,84 13,01

Sursa: Calcule proprii în baza datelor obținute din situațiile financiare ale companiei
Transgaz.

În baza datelor din tabelul de mai sus am realizat un grafic al evoluției ratei rentabilității
economice, ratei dobânzii precum și ratei rentabilită ții financiare pentru societatea Transgaz în
perioada analizată.

Graficul 3.12 Evoluția ratei rentabilității economice, ratei dobânzii și ratei
rentabilității financiare, în perioada 2008 -2016, pentru societatea Transgaz
Sursa: Proiecția autorului

După cum observăm, în tabelul de mai sus, efectul de levier financiar în anii 2008 și 2009
este negativ, reprezentând -0.09% în 2008, ca diferență între rata rentabilității financiare de 8,48% 0,002,004,006,008,0010,0012,0014,0016,00
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Transgaz
Series3 Series6 Series9
Evoluția
RecEvoluția
RdodEvoluția
Rfin

66
și rata rentabilității economice de 8.57%, și -0.11% în 2009, ca d iferență între rata rentabilității
financiare de 9.94% și rata rentabilității economice de 10.05%. De asemenea în acești 2 ani și rata
dobânzii este superioară ratei rentabilității economice, ceea ce determină ca contractarea unor noi
împrumuturi conduce l a reducerea ratei rentabilității financiare.
În anii ce urmează, efectul de levier financiar reprezintă valori pozitive, iar rata
rentabilității economice este superioară ratei dobânzii, fapt ce determină ca apelarea la capitaluri
împrumutate conduce la creșterea rentabilității financiare a întreprinderii. Cu toate acestea, rata
rentabilității financiare în decursul anilor 2008 -2016 reprezintă valori pozitive, deci societatea
practic nu suportă o stare de risc financiar, prin urmare se creează o stare fav orabilă acționarilor.

Tabelul 3.16 Determinarea efectului de levier financiar, în perioada 2008 -2016, pentru
societatea Transelectrica.
Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012
Total active 4.383.783.308 4.218.671.757 4.454.484.322 5.215.805.828 4.956.592.993
Profit exploatare 204.179.037 100.025.587 79.554.641 159.473.510 82.946.834
Rec(%) 4,66 2,37 1,79 3,06 1,67
Datorii financiare 1.586.807.568 1.969.706.328 1.096.379.313 1.132.967.176 1.081.100.078
Dobânzi 57.924.109 40.289.425 30.976.865 35.681.078 31.449.873
Rdob(%) 4 2 3 3 3
Capitaluri proprii 2.372.039.656 2.357.126.064 2.356.488.499 2.468.483.557 2.430.758.272
Levierul financiar 0,67 0,84 0,47 0,46 0,44
Efectul lev.fin 0,67 0,27 -0,48 -0,04 -0,55
Rfin (%) 5,33 2,64 1,30 3,02 1,12

Indicatori 2013 2014 2015 2016
Total active 5.152.703.807 5.441.386.266 5.234.861.433 5.242.995.089
Profit exploatare 249.022.372 440.301.718 448.654.870 351.618.232
Rec(%) 4,83 8,09 8,57 6,71
Datorii financiare 935.896.003 794.067.297 616.607.679 468.448.797,00
Dobânzi 26.665.505 36.833.457 28.483.676 23.995.214
Rdob(%) 3 5 5 5
Capitaluri proprii 2.613.897.134 2.813.106.322 3.029.305.721 3.107.714.413
Levierul financiar 0,36 0,28 0,20 0,15
Efectul lev.fin 0,71 0,97 0,80 0,24
Rfin (%) 5,54 9,07 9,37 7,72

Sursa: Calcule proprii în baza datelor obținute din situațiile financiare ale companiei
Transelectrica.

67
În baza datelor din tabelul de mai sus, am realizat un grafic al evoluției ratei rentabilității
economice, ratei dobânzii precum și ratei rentabilității f inanciare pentru societatea Transelectrica
în perioada analizată.

Graficul 3.13 Evoluția ratei rentabilității economice, ratei dobânzii și ratei
rentabilității financiare, în perioada 2008 -2016, pentru societatea Transelectrica
Sursa: Elaborat de autor

După cum putem observa în tabelul de mai sus, în perioada 2010 -2012, efectul de levier
financiar este negativ. În 2010, efectul de levier financiar reprezintă -0.48%, valoare obținută în
urma diferenței dintre rata rentabilității financiare de 1.30% și r ata rentabilității economice de
1.79%. În 2011, efectul de levier financiar reprezintă -0.04%, în urma diferenței dintre rata
rentabilității financiare de 3.02% și rata rentabilității economice de 3.06%. În 2012, efectul de
levier financiar reprezintă -0.55%, fiind diferența dintre rata rentabilității financiare de 1.12% și
rata rentabilității economice de 1.67%.Totodată, în 2010 și 2012, rata dobânzii este superioară ratei
rentabilității economice, fapt ce presupune că contractarea unor noi împrumuturi con duce la
reducerea ratei rentabilității financiare.
În restul anilor analizați, 2008,2009 precum și 2013 -2016 efectul de levier financiar
reprezintă valori pozitive, iar rata rentabilității economice reprezintă valori superioare față de rata
dobânzii, ceea ce înseamna că apelarea la capitaluri împrumutate determină creșterea rentabilității
financiare a întreprinderii. Cu toate acestea, rata rentabilității financiare în decursul anilor 2008 –
2016, reprezintă valori pozitive, deci societatea practic nu suportă o stare de risc financiar, prin
urmare, se creează o stare favorabilă acționarilor. 0,001,002,003,004,005,006,007,008,009,0010,00
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Transelectrica
Series3 Series6 Series9
Evoluția
RecEvoluția
RdobEvoluția
Rfin

68
Tabelul 3.17 Determinarea efectului de levier financiar, în perioada 2008 -2016, pentru
societatea OMV Petrom.
Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012
Total active 24.927.446. 177 26.713.538.384 32.102.076.163 33.819.553.700 37.410.862.772
Profit exploatare 1.309.233.231 1.197.278.464 3.201.693.547 5.033.585.274 5.252.736.107
Rec 5,25 4,48 9,97 14,88 14,04
Datorii financiare 2.778.447.945 2.939.883.279 4.694.477.145 3.499.920 .782 3.212.801.201
Dobânzi 23.563.439 104.136.725 128.844.537 73.182.063 112.427.589
Rdob 1 4 3 2 3
Capitaluri proprii 13.568.598.447 14.056.147.239 16.195.075.527 18.890.892.162 22.911.450.945
Levierul financiar 0,20 0,21 0,29 0,19 0,14
Efectul lev.fi n 0,90 0,20 2,10 2,37 1,48
Rfin (%) 6,15 4,68 12,07 17,25 15,52

Indicatori 2013 2014 2015 2016
Total active 38.894.755.946 43.174.440.529 40.894.532.838 41.238.507.345
Profit exploatare 5.340.750.499 2.476.847.780 -1.101.536.758 866.652.014
Rec(%) 13,73 5,74 -2,69 2,10
Datorii financiare 1.789.579.123 2.326.628.867 1.464.604.948 1.467.233.918
Dobânzi 92.222.064 58.498.988 47.743.940 38.018.018
Rdob (%) 5 3 3 3
Capitaluri proprii 26.164.748.940 26.315.619.153 25.091.188.752 26.000.813.309
Levierul financiar 0,07 0,09 0,06 0,06
Efectul lev.fin 0,59 0,28 -0,35 -0,03
Rfin (%) 14,32 6,02 -3,04 2,07

Sursa: Calcule proprii în baza datelor obținute din situațiile financiare ale companiei
OMV Petrom

În baza datelor ( total active, profit din exploatare, datorii financiare, dobânzi, capitaluri
proprii) din situațiile financiare ale societății Transgaz cît și în baza formulelor reprezentate in
partea inițială a subcapitolului am determinat rata rentabilității economice, rata dobânzii, rata
rentabilitații fi nanciare cât și efectul de levier financiar. Cu toate acestea, pentru o mai bună
reprezentare a evoluției pe parcursul celor 9 ani de analiză, a fiecărei rate (rentabilității economice,
dobânzii, rentabilității financiare) am elaborat graficul de mai jos.

69

Graficul 3.14 Evoluția ratei rentabilității economice, ratei dobânzii și ratei
rentabilității financiare, în perioada 2008 -2016, pentru societatea OMV Petrom.
Sursa: Proiecția autorului

Dupa cum putem observa, în tabelul de mai sus, efectul de le vier financiar aferent anilor
2015 și 2016 reprezintă valori negative. În 2015, efectul de levier financiar reprezintă -0.35%, în
urma diferenței dintre rata rentabilității financiare de -3.04% și rata rentabilității economice de –
0.69%. În 2016, efectul d e levier financiar reprezintă -0.03%, valoare obținută în urma diferenței
dintre rata rentabilității financiare de 2.07% și rata rentabilității economice de 2.10%.
Totodată, în 2015 și 2016, rata dobânzii este superioară ratei rentabilității economice, fa pt
ce presupune că contractarea unor noi împrumuturi conduce la reducerea ratei rentabilității
financiare. În restul anilor analizați, 2008 -2014, efectul de levier financiar reprezintă valori
pozitive, iar rata rentabilității economice reprezintă valori su perioare față de rata dobânzii, ceea ce
înseamnă că apelarea la capitaluri împrumutate determină creșterea rentabilității financiare a
întreprinderii. În 2015, rata rentabilității financiare a întreprinderii reprezintă o valoare negativă
de -3.04%, ceea ce presupune că societatea suportă un risc financiar ridicat, comparativ cu ceilalți
ani. Cu toate acestea, rata rentabilității financiare în decursul anilor 2008 -2016 (cu excepția anului
2015) reprezintă valori pozitive, deci societatea suportă o stare de risc financiar redus, prin urmare
se creează o stare favorabilă acționarilor.
Având în considerare că societatea OMV Petrom a înregistrat o valoare negativă a ratei
rentabilității financiare în 2015, rezultă că este mai riscantă financiar din acest punct de vedere,
comparativ cu celelalte 2 societăți. -5,000,005,0010,0015,0020,00
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016OMV Petrom
Series3 Series6 Series9
Evoluția
RecEvoluția
RdobEvoluția
Rfin

70
3.2.3 Analiza riscului financiar prin metoda gradului levierului financiar
În acest subcapitol voi determina riscul financiar prin intermedi ul gradul levierului
financiar.
Modificarea procentuală a profitului net rezultată in urma modificarii cu un procent a
profitu lui din exploatare este masurată prin gradul levierului financiar.
Gradul levierului fina nciar pentru fiecare societate î n parte pe parcursul celor 9 ani de
analiză 2008 -2016 va fi determinat prin i ntermediul urmatoarei formule:47

GLF=(𝑃𝑁𝑖 −𝑃𝑁(𝑖−1)/𝑃𝑁(𝑖−1))∗100
(𝑃𝐸𝑖 −𝑃𝐸(𝑖−1)/𝑃𝐸(𝑖−1))∗100 unde ,
PN – profitul net;
PE – profitul din exploatare;
GLF – gradul levierului financiar.

Pe baza datelor din situaț iile financiare ale companii lor Transgaz , Transelectrica, OMV
Petrom și în urma aplicării formulei de mai sus am obț inut datele ce sunt prezentate in
următoarele tabele.
Tabelul 3.18 Determinarea gradului levierului financiar(GLF) pentru societatea
Transgaz
Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012
Profit net 239.007.090 298.631.541 376.352.986 379.571.465 329.305.243
∆Profitului net n.a 25 26 1 -13
Profit din exploatare 280.943.159 345.147.578 443.664.112 442.570.859 364.921.057
∆Profitului din exploatare n.a 23 29 0 -18
GLF n.a 1,09% 0,91% -3,47% 0,75%

Indicatori 2013 2014 2015 2016
Profit net 334.491.424 502.516.063 488.729.002 594.564.930
∆Profitului net 2 50 -3 22
Profit din exploatare 535.797.664 591.568.385 586.178.630 691.427.388
∆Profitului din exploatare 47 10 -1 18
GLF 0,03% 4,83% 3,01% 1,21%

Sursa: Calcule proprii în baza datelor obținute din situațiile financiare ale companiei
Transgaz.

47 I. Bircea – Analiză Financiară , Aplicații și Probleme, Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca, 2016, p.164.

71

Graficul 3.15 Evoluția gradului levierului financiar în perioada 2009 -2016 pentru
societatea Transgaz.
Sursa: Proiecția autorului

Analizând evoluția gradului levierului financiar pentru societatea Transgaz pe parcursul
celor 8 ani, observăm că cel mai ridicat nivel al acestui coeficient s -a înregistrat în anul 2014, ceea
ce înseamnă că în anul respectiv socie tatea a suportat cel mai ridicat nivel de risc financiar, pe de
altă parte cel mai scazut nivel al riscului financiar a avut loc în anul 2013, când gradul levierului
financiar a fost egal cu 0.03%. Gradul levierului financiar mediu reprezintă 1.91%, iar te ndința
acestuia este crescătoare, fapt ce denotă că societatea devine tot mai riscantă în perioada anilor de
analiza 2008 -2016.

Tabelul 3.19 Determinarea gradului levierului financiar (GLF) pentru societatea

Transelectrica
Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012
Profit net 41.943.077 6.135.590 9.557.424 90.913.316 34.487.968
∆Profitului net n.a -85 56 851 -62
Profit din exploatare 204.179.037 100.025.587 79.554.641 159.473.510 82.946.834
∆Profitului din exploatare n.a -51 -20 100 -48
GLF n.a 1,67 -2,73 8,47 1,29

-4,00-3,00-2,00-1,000,001,002,003,004,005,006,00
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Transgaz
Series5 Linear (Series5)
Evoluția
GLFTendința
GLF

72

Indicatori 2013 2014 2015 2016
Profit net 200.927.862 357.616.487 360.054.467 272.361.543
∆Profitului net 483 78 1 -24
Profit din exploatare 249.022.372 440.301.718 448.654.870 351.618.232
∆Profitului din exploatare 200 77 2 -22
GLF 2,41 1,02 0,36 1,13

Sursa: Calcule proprii în baza datelor obținute din situațiile financiare ale companiei
Transelectrica

În baza evoluției gradului levierului financiar, am elaborat graficul de mai jos.

Graficul 3.16 Evoluția gradului le vierului financiar în perioada 2009 -2016 pentru
societatea Transelectrica.
Sursa: Proiecția autorului .

Analizând evoluția gradului levierului financiar pe parcursul anilor 2009 -2016, observăm
că riscul cel mai mare suportat de societate a avut loc în anul 2011, când gradul levierului
fiananciar a fost de 8.47%, pe de altă parte cel mai scazut nivel al riscului financiar suportat de
către societate a avut loc în anul 2015, când gradul levierului financiar a fost de 0.36%. Gradul
levierului financiar mediu r eprezintă 2.38%, iar tendința acestuia este puțin descrescătoare, ce
înseamnă că societatea devine mai puțin riscantă în decursul anilor 2008 -2016.
-4,00-2,000,002,004,006,008,0010,00
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Transelectrica
Series5 Linear (Series5)
Evoluția
GLFTendința
GLF

73
Tabelul 3.20 Determinarea gradului levierului financiar (GLF) pentru societatea
OMV Petrom.
Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012
Profit net 1.022.387.463 1.368.127.631 1.799.154.602 3.685.607.226 3.850.620.876
∆Profit net n.a 34 32 105 4
Profit exploatare 1.309.233.231 1.197.278.464 3.201.693.547 5.033.585.274 5.252.736.107
∆Profit exploatare n.a -9 167 57 4
GLF n.a -3,95 0,19 1,83 1,03

Indicatori 2013 2014 2015 2016
Profit net 4.839.327.415 1.837.149.580 -630.646.624 907.853.264
∆Profitului net 26 -62 -134 -244
Profit din exploatare 5.340.750.499 2.476.847.780 1.101.536.758 866.652.014
∆Profitului din exploatare 2 -54 -56 -21
GLF 15,32 1,16 2,42 11,44

Sursa: Calcule proprii în baza datelor obținute din situațiile financiare ale companiei
OMV Petrom.

În baza evoluției gradului levierului financiar, am elaborat graficul de mai jos.

Graficul 3.17 Evoluția gradului levierului financiar în perioada 2009 -2016 pentru
societatea OMV Petrom.
Sursa: Proiecția autorului
-5,000,005,0010,0015,0020,00
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016OMV Petrom
Series5 Linear (Series5)
Evoluția
GLFTendința
GLF

74

Analizând evoluția gradului levierului financiar, în perioada anilor 2009 -2016, în cazul
societății OMV Petrom, realizăm că cel mai ridicat nivel al riscului financiar a avut loc în anul
2016, când gradul levierului financiar a fost de 11.44%, la polul opus, cel mai scazut grad de risc
societatea l -a suportat în anul 2010, când gradul levierului financiar a fost de 0.19%. Grad ul
levierului financiar mediu reprezintă 4.67%, iar tendința acestuia în perioada analizată este
crescătoare, ceea ce înseamna că societatea devine tot mai riscantă pe parcursul anilor 2008 -2016.
În urma comparației celor 3 societăți, ajungem la concluzia că în baza rezultatelor obținute,
prin metoda gradului levierului financiar, societatea OMV Petrom este cea mai riscantă din punct
de vedere financiar. Astfel, gradul levierului financiar mediu pentru OMV Petrom este de 4.67%
( cel mai ridicat, comparativ cu celelalte 2 societăți), și are o tendință crescătoare. Pe de altă parte,
societatea Transgaz este cea mai puțin riscantă, având un grad a levierului financiar mediu de
1.91%, chiar dacă tendința acestuia este crescătoare.

3.2.4 Analiza riscului financi ar prin metoda gradului levierului total
În acest subcapitol voi determina riscul financiar prin intermediul gradului levierului total.
Modificarea procentuală a profitului net rezultată în urma modificării cu un procent a
cifrei de afaceri este măsu rată prin gradul levierului total.
Gradul levierului total pentru fiecare societate în parte pe parcursul celor 9 ani de analiză,
2008 -2016, va fi determinat prin intermediul următoarei formule:48

GLT=(𝑃𝑁𝑖 −𝑃𝑁(𝑖−1)/𝑃𝑁(𝑖−1))∗100
(𝐶𝐴𝑖−𝐶𝐴(𝑖−1)/𝐶𝐴(𝑖−1))∗100 unde,
PN – profitul net;
CA – cifra de afaceri;
GLT – gradul levierului total.

În baza datelor preluate din contul de profit și pieredere, precum și din bilanțul celor 3
societăți pentru perioada anilor 2008 -2016, și în urma aplicăr ii formulei de mai sus, am obținut
datele ce sunt prezentate în tabelele de mai jos .

48 I. Bircea – Analiză Financiară , Aplicații și Probleme, Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca, 2016, p.165.

75
Tabelul 3.21 Determinarea gradului levierului total (GLT) pentru societatea
Transgaz.
Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012
Profit net 239.007.090 298.631.541 376.352.98 6 379.571.465 329.305.243
∆Profitului net n.a 24,95 26,03 0,86 -13,24
Cifra de afaceri 1.119.389.990 1.187.350.293 1.312.997.932 1.343.321.806 1.327.987.233
∆Cifrei de afaceri n.a 6,07 10,58 2,31 -1,14
GLT n.a 4,11 2,46 0,37 11,60

Indicatori 2013 2014 2015 2016
Profit net 334.491.424 502.516.063 488.729.002 594.564.930
∆Profitului net 1,57 50,23 -2,74 21,66
Cifra de afaceri 1.484.714.112 1.618.089.040 1.581.469.944 1.750.202.519
∆Cifrei de afaceri 11,80 8,98 -2,26 10,67
GLT 0,13 5,59 1,21 2,03

Sursa: Calcule proprii în baza datelor preluate din situațiile financiare ale companiei
Transgaz.

În baza datelor obținute în tabelul de mai sus, am elaborat un grafic pentru a reprezenta
evoluția gradului levierului total pentru compania Transgaz pe parc ursul celor 8 ani.

Graficul 3.18 Evoluția gradului levierului total, în perioada 2009 -2016, pentru
societatea Transgaz.
Sursa : Proiecția autorului
0,002,004,006,008,0010,0012,0014,00
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Transgaz
Series5 Linear (Series5)
Evoluția
GLTTendința
GLT

76
Analizând tabelul, precum și graficul de mai sus, observăm că în perioada celor 8 ani de
analiză , societatea a suportat cel mai ridicat grad al riscului financiar în anul 2012, când gradul
levierului total a fost de 11.60%, la polul opus, societatea a înregistrat cel mai scăzut nivel al
riscului financiar în anul 2013, când gradul levierului total a fost de 0.13%. GLT mediu pe
parcursul celor 8 ani de analiză este de 3.44%, și are o tendință descrescătoare, de unde ajungem
la concluzia că compania Transgaz devine tot mai puțin riscantă din punct de vedere financiar, pe
parcursul anilor 2008 -2016.

Tabelul 3.22 Determinarea gradului levierului total (GLT) pentru societatea
Transelectrica.
Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012
Profit net 41.943.077 6.135.590 9.557.424 90.913.316 34.487.968
∆Profitului net n.a -85,37 55,77 851,23 -62,06
Cifra de afaceri 2.924.508.220 2.485.127.373 2.545.724.630 3.113.142.778 2.726.883.053
∆Cifrei de afaceri n.a -15,02 2,44 22,29 -12,41
GLT n.a 5,68 22,87 38,19 5,00

Indicatori 2013 2014 2015 2016
Profit net 200.927.862 357.616.487 360.054.467 272.361.543
∆Profitului net 482,60 77,98 0,68 -24,36
Cifra de afaceri 2.421.639.951 2.766.521.765 2.942.239.167 2.680.536.934
∆Cifrei de afaceri -11,19 14,24 6,35 -8,89
GLT -43,11 5,48 0,11 2,74

Sursa: Calcule proprii în baza datelor preluate din situațiile financiare ale co mpaniei
Transelectrica.

Aplicând formulele prezentate la începutul subcapitolului în baza indicatorilor (profitul net, cifra
de afaceri) din situațiile fi nanciare ale societății Transelectrica , am determinat modificarea relativă
a profitului net cât și a cifrei de afaceri, dupa care am obtinut gradul levierului total pentru fiecare
dintre toți cei 9 ani de analiză.
Astfel pentru o reprezentare mai clară a evoluției gradului levierului total în perioada 2008 –
2016 am realizat graficul următor.

77

Graficul 3.19 Evoluția gradului levierului total, în perioada 2009 -2016 pentru
societatea Transelectrica.
Sursa: Proiecția autorului

Analizând evoluția gradului levierului total, pe parcursul anilor 2009 -2016, observăm că
cel mai ridicat nivel al acestui coeficie nt s-a înregistrat în anul 2013, când valoarea sa a fost de
43.11%, ceea ce înseamnă că în anul respectiv, societatea a suportat cel mai înalt grad de risc, pe
de altă parte, riscul cel mai mic suportat de societate a fost în anul 2015, când gradul levieru lui
total a fost de 0.11%. GLT mediu pe parcursul celor 8 ani de analiză reprezintă 15.40%, iar tendința
acestuia este descrescătoare, fapt ce denotă că societatea Transelectrica devine tot mai puțin
riscantă pe parcursul anilor 2008 -2016.

Tabelul 3.23 Determinarea gradului levierului total (GLT) pentru societatea
OMV Petrom.

Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012
Profit net 1.022.387.463 1.368.127.631 1.799.154.602 3.685.607.226 3.850.620.876
∆Profitului net n.a 33,82 31,50 104,85 4,48
Cifra de afaceri 16.750.726.457 12.842.384.017 13.953.092.655 16.565.465.973 19.510.054.765
∆Cifrei de afaceri n.a -23,33 8,65 18,72 17,78
GLT n.a -1,45 3,64 5,60 0,25

0,002,004,006,008,0010,0012,0014,00
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Transgaz
Series5 Linear (Series5)
Evoluția
GLTTendința
GLT

78
Indicatori 2013 2014 2015 2016
Profit net 4.839.327.415 1.837.149.580 -630.646.624 907.853.264
∆Profitului net 25,68 -62,04 -134,33 -243,96
Cifra de afaceri 18.071.913.810 16.511.641.496 13.687.616.179 12.523.026.161
∆Cifrei de afaceri -7,37 -8,63 -17,10 -8,51
GLT -3,48 7,19 7,85 28,67

Sursa: Calcule proprii în baza datelor preluate din situați ile financiare ale companiei
OMV Petrom.

În baza datelor obținute în tabelul de mai sus, am elaborat un grafic pentru a reprezenta
evoluția gradului levierului total pentru compania OMV Petrom pe parcursul celor 8 ani.

Graficul 3.20 Evoluția gradului levierului total, în perioada 2009 -2016, pentru
societatea OMV Petrom.
Sursa: Proiecția autorului

Analizând evoluția gradului levierului total pe parcursul anilor 2009 -2016, observăm că
cel mai ridicat nivel al acestui coeficient s -a înregistrat în anul 2016, când a fost în valoare de
28.67%, ceea ce determină că societatea a suportat cel mai înalt grad de risc în anul respectiv, pe
de altă parte, cel mai scazut nivel al gradului de risc a fost în anul 2012, când gradul levierului
total a fost de 0.25%. G LT mediu pe parcursul celor 8 ani de analiză reprezintă 7.27%, și are o
tendință crescătoare, ce denotă că societatea OMV Petrom devine tot mai riscantă din punct de
vedere financiar, pe parcursul anilor 2008 -2016. -10-505101520253035
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016OMV Petrom
Series5 Linear (Series5)
Evoluția
GLTTendința
GLT

79
În urma comparației celor 3 societăți, aj ungem la concluzia că societatea Transelectrica
este cea mai riscantă din punct de vedere al gradului levierului total, valoarea medie al acestuia
fiind de 15.40%, chiar dacă acesta este descrescător și societatea devine tot mai puțin riscantă pe
parcursul celor 9 ani de analiză. La polul opus, societatea cea mai puțin riscantă din acest punct de
vedere este Trangaz, a cărei grad a levierului total reprezintă o valoare medie de 3.44%, și care are
o tendință descrescătoare, ce presupune că societatea devine și mai puțin riscantă în decursul anilor
2008 -2016.

3.3 Analiza și determinarea riscului de faliment

În acest capitol voi determina riscul financiar pentru fiecare societate în parte.
Reprezentarea acestuia o voi realiza atât prin intermediul modelului “Conan&Holder”, cât și prin
modelul “Altman”, aplicând formulele specifice fiecarui model în parte, în baza datelor preluate
din bilanțul și contul de profit și pierdere al societăților Transgaz, Transelectrica și OMV Petrom.

3.3.1 Determinarea riscului d e faliment prin aplicarea modelului „Conan&Holder”
Pentru deducerea scorului ”Z”, în urma căruia vom aprecia probabilitatea de faliment, avem
nevoie de cele 5 variabile, pe care le voi determina în baza calculelor din tabelele ce urmează.

X1 – Rata lichid ității intermediare;
X2 – Rata stabilității financiare
X3 – Rata de finanțare a vânzărilor din resurse externe
X4 – Rata de remunerare a personalului
X5 – Ponderea rezultatului din exploatare în total datorii

Pentru determinarea acestor variabile voi avea nevoie de următorii indicatori:
C- creanțe;
DB- disponibilități banești;
D<1 – datorii ce trebuie plătite într -o perioadă de până la un an;
CPM – capital permanent;
TP – total pasive;
CF – cheltuieli financiare;
VV – venituri din vânzări;
CP – cheltuieli cu personalul;
RE- rezultatul din exploatare.

80
Tabelul 3.2 4 Determinarea ratelor modelului ”Connan & Holder”, în cazul societății
Transgaz, în perioada 2008 -2016.
Formula Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012
X1=C+DB/D<1 C 228.685.324 245.303.577 333.719.05 8 366.868.985 342.368.965
DB 216.731.089 196.566.265 25.755.236 19.154.501 22.150.583
D< 1 an 347.807.623 336.853.787 357.177.874 358.127.194 343.912.586
X1 1,28 1,31 1,01 1,08 1,06
X2=CPM/TP CPM 2.772.894.060 2.890.817.515 3.150.650.997 3.338.025.60 7 3.129.772.500
TP 3.279.982.409 3.434.885.366 3.835.591.501 4.089.037.220 3.906.955.633
X2 0,85 0,84 0,82 0,82 0,80
X3=CF/VV CF 33.368.641 22.319.167 26.336.116 39.451.411 26.795.040
VV 1.119.389.990 1.187.350.293 1.312.997.932 1.343.321.806 1.327.9 87.233
X3 0,03 0,02 0,02 0,03 0,02
X4=CP/VV CP 208.185.701 224.549.127 250.644.153 303.199.187 324.528.705
VV 758.895.767 876.112.549 994.232.361 1.024.863.286 1.028.671.860
X4 0,27 0,26 0,25 0,30 0,32
X5=RE/VV RE 280.943.159 345.147.578 443.664.112 442.570.859 364.921.057
VV 758.895.767 876.112.549 994.232.361 1.024.863.286 1.028.671.860
X5 0,37 0,39 0,45 0,43 0,35

Formula Indicatori 2013 2014 2015 2016
X1=C+DB/D<1 C 398.892.681 890.869.085 873.224.139 1.095.285.371
DB 267.261.555 24.465.196 168.364.078 204.335.216
D< 1 an 302.026.818 295.583.227 251.228.063 231.964.655
X1 2,21 3,10 4,15 5,60
X2=CPM/TP CPM 3.241.870.222 3.404.521.223 3.644.691.657 3.908.094.413
TP 3.935.087.808 4.725.001.407 4.951.434.283 5.314.484.830
X2 0,82 0,72 0,74 0,74
X3=CF/VV CF 146.585.986 14.356.334 22.314.576 9.683.363
VV 1.484.714.077 1.618.089.040 1.581.469.944 1.750.202.519
X3 0,10 0,01 0,01 0,01
X4=CP/VV CP 334.552.922 344.390.571 347.983.140 360.026.384
VV 1.246.715.793 1.390.420.497 1.602.196.207 1.617.483.165
X4 0,27 0,25 0,22 0,22
X5=RE/VV RE 535.797.674 591.568.385 586.178.630 691.427.388
VV 1.246.715.793 1.390.420.497 1.602.196.207 1.617.483.165
X5 0,43 0,43 0,37 0,43

Sursa: Calcule proprii în baza modelului ”Conan & Holder” și a datelor din situațiile financiare
ale societății Transgaz.

81
În baza rezultatelor obținute în tabelul de mai sus, am determinat scorul “Z” pentru
societatea Transgaz, în vederea aprecierii riscului de faliment .

Tabelul 3.25 Determinarea scorului ”Z” pentru soc ietatea Transgaz, în perioada 2008 –
2016.

Indicatori Coeficienți 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
X1 16 20,49 20,99 16,10 17,25 16,96 35,29 49,55 66,34 89,64
X2 22 18,60 18,52 18,07 17,96 17,62 18,12 15,85 16,19 16,18
X3 87 2,59 1,64 1,75 2,56 1,76 8,59 0,77 1,23 0,48
X4 10 2,74 2,56 2,52 2,96 3,15 2,68 2,48 2,17 2,23
X5 24 8,88 9,45 10,71 10,36 8,51 10,31 10,21 8,78 10,26
Scorul "Z" 42,64 44,76 40,62 40,06 38,19 52,46 72,36 87,91 113,37

Sursa: Calcule proprii în baza modelului ”Conan & Holder” și a datelor din situațiile
societății Transgaz.

Având în considerare următoarele niveluri atribuite scorului ”Z”:

Z<4 – Societatea se află într -o stare financiară dificilă;
4<Z<9 – Societatea se află într -o stare financiară incertă;
Z>9 – Societ atea se află într -o stare financiară solidă.

Deducem că societatea Transgaz în perioada 2008 -2016 se află într -o situație financiară
solidă, deoarece scorul ”Z” obținut pentru toți cei 9 ani de analiză reprezintă valori ce depășesc
pragul de 9, astfel soc ietatea deține un risc de faliment mai mic de 10%.

82
Tabelul 3.26 Determinarea ratelor modelului ”Connan & Holder”, în cazul societății
Transelectrica , în perioada 2008 -2016.

Formula Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012
X1=C+DB/D<1 C 833.356. 732 618.817.388 667.123.523 1.200.134.859 843.848.792
DB 206.504.372 151.698.509 95.361.586 178.684.658 253.983.042
D< 1 an 840.320.539 689.022.111 801.488.387 1.390.691.247 1.001.077.977
X1 1,24 1,12 0,95 0,99 1,10
X2=CPM/TP CPM 3.383.310.349 3.304. 337.249 3.338.096.308 3.411.976.084 3.385.384.831
TP 4.383.783.308 4.218.671.757 4.454.484.322 5.215.805.828 4.956.592.993
X2 0,77 0,78 0,75 0,65 0,68
X3=CF/VV CF 193.458.050 107.270.510 153.753.182 153.892.658 129.072.568
VV 2.924.508.220 2.485.127. 373 2.545.724.630 3.113.142.778 2.726.883.053
X3 0,07 0,04 0,06 0,05 0,05
X4=CP/VV CP 139.598.198 141.495.585 142.540.075 152.509.107 163.181.080
VV 2.924.508.220 2.485.127.373 2.545.724.630 3.113.142.778 2.726.883.053
X4 0,05 0,06 0,06 0,05 0,06
X5=RE/VV RE 204.179.037 100.025.587 79.554.641 159.473.510 82.946.834
VV 2.924.508.220 2.485.127.373 2.545.724.630 3.113.142.778 2.726.883.053
X5 0,07 0,04 0,03 0,05 0,03

Formula Indicatori 2013 2014 2015 2016
X1=C+DB/D<1 C 850.954.772 1.076.062.072 717.530.606 851.149.529
DB 278.324.763 228.251.273 974.451.258 933.661.192
D< 1 an 978.384.612 1.196.488.106 967.248.483 1.038.065.321
X1 1,15 1,09 1,75 1,72
X2=CPM/TP CPM 3.565.265.412 3.605.149.951 3.646.147.191 3.586.168.768
TP 5.152.703.807 5.441. 386.266 5.182.449.913 5.189.324.443
X2 0,69 0,66 0,70 0,69
X3=CF/VV CF 97.085.765 65.643.745 66.925.883 46.988.308
VV 2.421.639.951 2.766.521.765 2.942.239.167 2.680.536.934
X3 0,04 0,02 0,02 0,02
X4=CP/VV CP 165.893.384 168.328.746 171.135.261 187.3 43.826
VV 2.421.639.951 2.766.521.765 2.942.239.167 2.680.536.934
X4 0,07 0,06 0,06 0,07
X5=RE/VV RE 249.022.372 440.301.718 448.654.870 351.618.232
VV 2.421.639.951 2.766.521.765 973.716.240 901.978.511
X5 0,10 0,16 0,46 0,39

Sursa: Calcule propr ii în baza modelului ”Conan & Holder” și a datelor din situațiile
financiare ale societății Transelectrica.

83
În baza rezultatelor obținute în tabelul de mai sus, am determinat scorul “Z” pentru
societatea Transelectrica, în vederea aprecierii riscului de faliment.

Tabelul 3.27 Determinarea scorului ”Z” pentru societatea Transelectrica, în perioada 2008 –
2016.

Indicatori Coeficienți 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
X1 16 19,80 17,89 15,22 15,86 17,55 18,47 17,44 27,99 27,51
X2 22 16,98 17,23 16,49 14,39 15,03 15,22 14,58 15,48 15,20
X3 87 5,76 3,76 5,25 4,30 4,12 3,49 2,06 1,98 1,53
X4 10 0,48 0,57 0,56 0,49 0,60 0,69 0,61 0,58 0,70
X5 24 1,68 0,97 0,75 1,23 0,73 2,47 3,82 11,06 9,36
Scorul "Z" 32,22 31,77 26,64 26,69 28,59 31,98 33,16 51,96 49,85

Sursa: Calcule proprii în baza modelului ”Conan & Holder” și a datelor din situațiile
financiare ale societății Transelectrica

Având în considerare următoarele niveluri atribuite scorului ”Z”:

Z<4 – Societatea se află într -o stare financiară dificilă;
4<Z<9 – Societatea se află într -o stare financiară incertă;
Z>9 – Societatea se află într -o stare financiară solidă.

Deducem că societatea Transelectrica în perioada 2008 -2016 se află într -o situație
financiară solidă, deoarece scorul ”Z” obținu t pentru toti cei 9 ani de analiză reprezinta valori ce
depășesc pragul de 9, astfel societatea își asumă un risc de faliment mai mic de 10%.

84
Tabelul 3.28 Determinarea ratelor modelului ”Connan & Holder”, în cazul societății OMV
Petrom, în per ioada 2008 -2016.
Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012
X1=C+DB/D<1 C 1.704.211.989 2.035.806.491 2.159.418.564 2.873.110.847 3.267.137.787
DB 261.438.312 280.035.791 1.416.091.506 567.026.496 83.472.634
D< 1 an 3.446.027.370 3.561.335.579 4.884.114.200 4.677.942.732 5.014.569.278
X1 0,57 0,65 0,73 0,74 0,67
X2=CPM/TP CPM 15.072.693.849 16.878.464.550 19.682.511.275 21.146.120.762 24.757.520.212
TP 24.927.446.177 26.713.538.384 32.102.076.163 33.819.553.700 37.410.862.772
X 0,60 0,63 0,61 0,63 0,66
X3=CF/VV CF 1.635.431.821 619.138.262 1.896.557.792 1.241.031.741 1.303.653.892
VV 16.750.726.457 12.842.384.017 13.953.092.655 16.565.465.973 19.510.054.765
X3 0,10 0,05 0,14 0,07 0,07
X4=CP/VV CP 2.328.955.335 2.344.256.632 1.919.305.092 1.784.033.0 82 1.797.069.131
VV 16.750.726.457 12.842.384.017 13.953.092.655 16.565.465.973 19.510.054.765
X4 0,14 0,18 0,14 0,11 0,09
X5=RE/VV RE 1.309.233.231 1.197.278.464 3.201.693.547 5.033.585.274 5.252.736.107
VV 16.750.726.457 12.842.384.017 13.953.092.6 55 16.565.465.973 19.510.054.765
X5 0,08 0,09 0,23 0,30 0,27

Formula Indicatori 2013 2014 2015 2016
X1=C+DB/D<1 C 2.709.252.879 3.826.155.308 3.198.780.216 3.484.856.263
DB 1.980.213 37.436.423 666.246.739 1.853.803.014
D< 1 an 3.924.789.353 4.994. 606.872 3.431.500.563 3.106.216.931
X1 0,69 0,77 1,13 1,72
X2=CPM/TP CPM 27.684.148.594 27.647.171.918 26.240.031.779 26.884.779.635
TP 38.894.755.946 43.174.440.529 40.894.532.838 41.238.507.345
X2 0,71 0,64 0,64 0,65
X3=CF/VV CF 663.599.938 658.175 .556 1.061.643.351 480.995.991
VV 18.071.913.810 16.511.641.496 13.687.616.179 12.523.026.161
X3 0,04 0,04 0,08 0,04
X4=CP/VV CP 1.872.733.909 1.956.279.306 1.943.769.440 1.689.795.069
VV 18.071.913.810 16.511.641.496 13.687.616.179 12.523.026.161
X4 0,10 0,12 0,14 0,13
X5=RE/VV RE 5.340.750.499 2.476.847.780 -1.101.536.758 866.652.014
VV 18.071.913.810 16.511.641.496 8.403.565.010 6.816.167.603
X5 0,30 0,15 -0,13 0,13

Sursa: Calcule proprii în baza modelului ”Conan & Holder” și a datelor din s ituațiile
financiare ale societății Transelectrica.

85
În baza rezultatelor obținute în tabelul de mai sus, am determinat scorul “Z” pentru
societatea OMV Petrom, în vederea aprecierii riscului de faliment.

Tabelul 3.29 Determinarea scorului ”Z” pentru so cietatea OMV Petrom, în perioada
2008 -2016.

Indicatori Coeficienți 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
X1 16 9,13 10,40 11,71 11,77 10,69 11,05 12,38 18,02 27,50
X2 22 13,30 13,90 13,49 13,76 14,56 15,66 14,09 14,12 14,34
X3 87 8,49 4,19 11,83 6,52 5,81 3,19 3,47 6,75 3,34
X4 10 1,39 1,83 1,38 1,08 0,92 1,04 1,18 1,42 1,35
X5 24 1,88 2,24 5,51 7,29 6,46 7,09 3,60 -3,15 3,05
Scorul "Z" 14,42 20,52 17,51 25,22 24,98 29,57 25,41 20,82 40,20

Sursa: Calcule proprii în baza modelului ”Conan & Holder” și a datelor din situațiile financiare
ale societății OMV Petrom.

Având în considerare următoarele niveluri atribuite scorului ”Z”:

Z<4 – Societatea se află într -o stare financiară dificilă;
4<Z<9 – Societatea se află într -o stare financiară ince rtă;
Z>9 – Societatea se află într -o stare financiară solidă.

Deducem că societatea OMV Petrom în perioada 2008 -2016, se află într -o situație
financiară solidă, deoarece scorul ”Z” obținut pentru toți cei 9 ani de analiză reprezintă valori ce
depășesc pra gul de 9, astfel societatea are un risc de faliment mai mic de 10%.

86
3.3.2 Determinarea riscului de faliment prin aplicarea modelului „Altman”

Pentru determinarea scorului ”Z”, în dependență de care vom aprecia propabilitatea de
faliment, avem ne voie de cele 5 variabile, pe care le voi reprezenta în urma calculelor din tabelele
ce urmează.

X1 – Rata flexibilității firmei;
X2 – Rata autofinanțării activelor totale;
X3 – Rata rentabilității economice;
X4 – Capacitatea de îndatorare a firmei;
X5 – Randamentul activelor.

Pentru determinarea acestor variabile voi avea nevoie de următorii indicatori:
FRN – fondul de rulment net;
AT – active totale;
PR – profit reinvestit;
RE – rezultatul din exploatare;
CS – capital social;
DT – datorii totale;
VV – venituri din vânzări .

Tabelul 3.30 Determinarea variabilelor modelului ”Altman”, în cazul societății Transgaz , în
perioada 2008 -2016.
Formula Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012
X1 = FRN/AT FRN 2.930.489.511 3.096.834.195 3.478.334.142 3.730.765.561 3.562.913.985
AT 3.279.982.409 3.434.885.366 3.835.591.501 4.089.037.220 3.906.955.633
X1 0,89 0,90 0,91 0,91 0,91
X2 = PR/AT PR 275.605.373 276.202.563 136.859.885 191.247.361 240.453.088
AT 3.279.982.409 3.434.885.366 3.835.591.501 4.089.037.220 3.906 .955.633
X2 0,08 0,08 0,04 0,05 0,06
X3 = RE/AT RE 280.943.159 345.147.578 443.664.112 442.570.859 364.921.057
AT 3.279.982.409 3.434.885.366 3.835.591.501 4.089.037.220 3.906.955.633
X3 0,09 0,10 0,12 0,11 0,09
X4 = CS/DT CS 2.188.009.344 2.363.368. 738 2.586.426.275 3.262.877.964 2.987.576.322
DT 932.692.339 864.302.564 921.402.596 433.274.837 486.108.764
X4 2,35 2,73 2,81 7,53 6,15
X5 = VV/AT VV 1.119.389.990 1.187.350.293 1.312.997.932 1.343.321.806 1.327.987.233
AT 3.279.982.409 3.434.885.36 6 3.835.591.501 4.089.037.220 3.906.955.633
X5 0,34 0,35 0,34 0,33 0,34

87

Formula Indicatori 2013 2014 2015 2016
X1 = FRN/AT FRN 2.178.775.262 4.427.797.788 4.375.788.110 4.609.254.109
AT 3.935.087.808 4.725.001.407 4.951.434.283 5.314.482.830
X1 0,55 0,94 0,88 0,87
X2 = PR/AT PR 305.944.637 468.441.670 523.317.004 620.761.389
AT 3.935.087.808 4.725.001.407 4.951.434.283 5.314.482.830
X2 0,08 0,10 0,11 0,12
X3 = RE/AT RE 535.797.674 591.568.385 586.178.630 691.427.388
AT 3.935.087.808 4.725.001. 407 4.951.434.283 5.314.482.830
X3 0,14 0,13 0,12 0,13
X4 = CS/DT CS 3.072.633.293 3.326.967.426 3.569.237.972 3.837.701.436
DT 471.263.747 373.137.024 326.681.748 302.357.632
X4 6,52 8,92 10,93 12,69
X5 = VV/AT VV 1.484.714.077 1.618.089.040 1.581.4 69.944 1.750.202.519
AT 3.935.087.808 4.725.001.407 4.951.434.283 5.314.482.830
X5 0,38 0,34 0,32 0,33

Sursa: Calcule proprii în baza modelului ”Altman” și a datelor din situațiile financiare ale
societății Transgaz .

În baza rezultatelor obținute, în tabelul de mai sus, am determinat scorul “Z” pentru
societatea OMV Petrom, în vederea aprecierii riscului de faliment.
Tabelul 3.31 Determinarea scorului ”Z” pentru societatea Transgaz, în perioada 2008 -2016.
Indicatori Coeficienți 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
X1 1,2 1,07 1,08 1,09 1,09 1,09 0,66 1,12 1,06 1,04
X2 1,4 0,12 0,11 0,05 0,07 0,09 0,11 0,14 0,15 0,16
X3 3,3 0,28 0,33 0,38 0,36 0,31 0,45 0,41 0,39 0,43
X4 0,6 1,41 1,64 1,68 4,52 3,69 3,91 5,35 6,56 7,62
X5 0,999 0,34 0,35 0,34 0,33 0,34 0,38 0,34 0,32 0,33
Scorul "Z" 3,22 3,51 3,55 6,36 5,52 5,51 7,37 8,47 9,58

Sursa: Calcule proprii în baza modelului ”Altman” și a datelor din situațiile financiare ale
societății Transgaz.

Având în considerare următoarele niveluri atribui te scorului ”Z”:
Z∈(-∞; 1.8) – Societatea se află într -o stare financiară dificilă;
Z∈(1.8; 2.7) – Societatea suportă dificultăți finaciare temporare;
Z∈(2.7; +∞) – Societatea se află într -o stare financiară solidă (este solvabilă) .

88
Deducem că societatea Transgaz, în perioada 2008 -2016, se află într -o situație financiară
solidă (este solvabilă), deoarece scorul ”Z” rezultat pentru toți cei 9 ani de analiză reprezintă
valori ce depășesc pragul d e 2.7, astfel societatea nu este expusă riscului de faliment.

Tabelul 3.32 Determinarea variabilelor modelului ”Altman”, în cazul societății Transelectrica,
în perioada 2008 -2016.
Formula Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012
X1 = FRN/AT FRN 3.534.940.902 3.526.398.432 3.642.181.450 3.820.877.200 3.951.033.813
AT 4.383.783.308 4.218.671.757 4.454.484.322 5.215.805.828 4.956.592.993
X1 0,81 0,84 0,82 0,73 0,80
X2 = PR/AT PR 278.794.306 272.123.543 321.001.864 364.876.891 354.668.968
AT 4.383.783.308 4.218.671.757 4.454.484.322 5.215.805.828 4.956.592.993
X2 0,06 0,06 0,07 0,07 0,07
X3 = RE/AT RE 204.179.037 100.025.587 79.554.641 159.473.510 82.946.834
AT 4.383.783.308 4.218.671.757 4.454.484.322 5.215.805.828 4.956.592.993
X3 0,05 0,02 0,02 0,03 0,02
X4 = CS/DT CS 2.372.039.656 2.357.126.064 2.356.488.499 2.468.483.557 2.430.758.272
DT 1.851.591.232 1.636.233.296 1.783.096.196 2.334.183.774 1.955.704.536
X4 1,28 1,44 1,32 1,06 1,24
X5 = VV/AT VV 2.924.508.220 2.485.127.373 2.545.724.630 3.113 .142.778 2.726.883.053
AT 4.383.783.308 4.218.671.757 4.454.484.322 5.215.805.828 4.956.592.993
X5 0,67 0,59 0,57 0,60 0,55

Formula Indicatori 2013 2014 2015 2016
X1 = FRN/AT FRN 4.170.800.597 4.242.342.417 4.185.486.882 3.991.375.654
AT 5.152.703. 807 5.441.386.266 5.234.861.433 5.242.995.089
X1 0,81 0,78 0,80 0,76
X2 = PR/AT PR 387.442.701 535.294.984 471.867.267 380.172.985
AT 5.152.703.807 5.441.386.266 5.234.861.433 5.242.995.089
X2 0,08 0,10 0,09 0,07
X3 = RE/AT RE 249.022.372 440.301.718 448.654.870 351.618.232
AT 5.152.703.807 5.441.386.266 5.234.861.433 5.242.995.089
X3 0,05 0,08 0,09 0,07
X4 = CS/DT CS 2.613.897.134 2.813.106.322 2.976.894.201 3.054.043.767
DT 1.929.752.890 1.988.531.735 1.636.501.473 1.570.190.322
X4 1,35 1,41 1,82 1,95
X5 = VV/AT VV 2.421.639.951 2.766.521.765 2.942.239.167 2.680.536.934
AT 5.152.703.807 5.441.386.266 5.234.861.433 5.242.995.089
X5 0,47 0,51 0,56 0,51

Sursa: Calcule proprii în baza modelului ”Altman” și a datelor din situațiile financiare ale
societății Transelectrica.

89
În baza rezultatelor obținute, în tabelul de mai sus am determinat scorul “Z” pentru
societatea Transelectrica, în vederea aprecierii riscului de faliment.

Tabelul 3.33 Determinarea scorului ”Z” pentru societatea Transelect rica, în perioada
2008 -2016.
Indicatori Coeficienți 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
X1 1,2 0,97 1,00 0,98 0,88 0,96 0,97 0,94 0,96 0,91
X2 1,4 0,09 0,09 0,10 0,10 0,10 0,11 0,14 0,13 0,10
X3 3,3 0,15 0,08 0,06 0,10 0,06 0,16 0,27 0,28 0,22
X4 0,6 0,77 0,86 0,79 0,63 0,75 0,81 0,85 1,09 1,17
X5 0,999 0,67 0,59 0,57 0,60 0,55 0,47 0,51 0,56 0,51
Scorul "Z" 2,65 2,62 2,50 2,31 2,41 2,52 2,70 3,02 2,91

Sursa: Calcule proprii în baza modelului ”Altman” și a datelor din situațiile financiare ale
societății Transelectrica.

Având în considerare următoarele niveluri atribuite scorului ”Z”:

Z∈(-∞; 1.8) – Societatea se află într -o stare financiară dificilă;
Z∈(1.8; 2.7) – Societatea suportă dificultăți finaciare temporare;
Z∈(2.7; +∞) – Societatea se află într -o stare financiară solidă (este solvabilă) .

Deducem că societatea Transelectrica, în perioada 2008 -2014, se află într -o stare
financiară incertă, suportând dificultăți financiare temporare, scorul ”Z” în toată ace astă perioadă
fiind între 1.8 și 2.7. În 2015 și 2016 situația financiară a societății se îmbunătățeste, astfel riscul
de faliment dispare treptat, scorul „Z” fiind peste 2.7.

90
Tabelul 3.34 Determinarea variabilelor modelului ”Altman”, în cazul s ocietății OMV
Petrom, în perioada 2008 -2016.

Formula Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012
X1 =
FRN/AT FRN 21.353.073.437 23.066.567.564 27.198.578.241 29.122.029.591 32.375.946.210
AT 24.927.446.177 26.713.538.384 32.102.076.163 33.819.553.700 37.410.86 2.772
X1 0,86 0,86 0,85 0,86 0,87
X2 = PR/AT PR 4.065.922.916 2.773.519.806 2.267.917.953 4.037.842.038 4.042.949.663
AT 24.927.446.177 26.713.538.384 32.102.076.163 33.819.553.700 37.410.862.772
X2 0,16 0,10 0,07 0,12 0,11
X3 = RE/AT RE 1.309.233.23 1 1.197.278.464 3.201.693.547 5.033.585.274 5.252.736.107
AT 24.927.446.177 26.713.538.384 32.102.076.163 33.819.553.700 37.410.862.772
X3 0,05 0,04 0,10 0,15 0,14
X4 = CS/DT CS 13.568.598.447 14.056.147.239 16.195.075.527 18.890.892.162 22.911.450.945
DT 4.950.122.772 6.383.652.890 8.371.549.948 6.933.171.332 6.860.638.545
X4 2,74 2,20 1,93 2,72 3,34
X5 = VV/AT VV 16.750.726.457 12.842.384.017 13.953.092.655 16.565.465.973 19.510.054.765
AT 24.927.446.177 26.713.538.384 32.102.076.163 33.819.553. 700 37.410.862.772
X5 0,67 0,48 0,43 0,49 0,52

Formula Indicatori 2013 2014 2015 2016
X1 = FRN/AT FRN 34.926.096.299 38.152.620.810 30.341.112.758 36.673.779.120
AT 38.894.755.946 43.174.440.529 40.894.532.838 41.238.507.345
X1 0,90 0,88 0,74 0,89
X2 = PR/AT PR 4.981.500.596 5.320.825.881 4.384.619.470 5.498.633.379
AT 38.894.755.946 43.174.440.529 40.894.532.838 41.238.507.345
X2 0,13 0,12 0,11 0,13
X3 = RE/AT RE 5.340.750.499 2.476.847.780 -1.101.536.758 866.652.014
AT 38.894.755.946 43.174. 440.529 40.894.532.838 41.238.507.345
X3 0,14 0,06 -0,03 0,02
X4 = CS/DT CS 26.164.748.940 26.315.619.153 25.091.188.752 26.000.813.309
DT 5.444.189.007 6.326.159.637 14.919.930.590 3.990.183.257
X4 4,81 4,16 1,68 6,52
X5 = VV/AT VV 18.071.913.810 16.511.641.496 13.687.616.179 12.523.026.161
AT 38.894.755.946 43.174.440.529 40.894.532.838 41.238.507.345
X5 0,46 0,38 0,33 0,30

Sursa: Calcule proprii în baza modelului ”Altman” și a datelor din situațiile financiare ale
societății OMV Petrom.

91
În baza rezultatelor, obținute în tabelul de mai sus, am determinat scorul “Z” pentru
societatea OMV Petrom, în vederea aprecierii riscului de faliment.

Tabelul 3.35 Determinarea scorului ”Z” pentru societatea OMV Petrom, în perioada
2008 -2016.

Indicatori Coeficienți 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
X1 1,2 1,03 1,04 1,02 1,03 1,04 1,08 1,06 0,89 1,07
X2 1,4 0,23 0,15 0,10 0,17 0,15 0,18 0,17 0,15 0,19
X3 3,3 0,17 0,15 0,33 0,49 0,46 0,45 0,19 -0,09 0,07
X4 0,6 1,64 1,32 1,16 1,63 2,00 2,88 2,50 1,01 3,91
X5 0,999 0,67 0,48 0,43 0,49 0,52 0,46 0,38 0,33 0,30
Scorul "Z" 3,75 3,13 3,04 3,82 4,18 5,06 4,30 2,29 5,54

Sursa: Calcule proprii în baza modelului ”Altman” și a datelor din situațiile financiare ale
societății Transelectrica.

Având î n considerare următoarele niveluri atribuite scorului ”Z”:

Z∈(-∞; 1.8) – Societatea se află într -o stare financiară dificilă;
Z∈(1.8; 2.7) – Societatea suportă dificultăți financiare temporare;
Z∈(2.7; +∞) – Societatea se află într -o stare financiara soli dă (este solvabilă)

Deducem că societatea OMV Petrom pe parcursul anilor 2008 -2014, precum și în 2016 se
află într -o stare financiară solidă și nu suportă un risc de faliment, scorul „Z” în această perioadă
fiind peste 2.7. Excepție face anul 2015, când scorul ”Z” are o valoare de 2.29, deci în anul
respectiv, din motivul pierderii din exploat are în valoare de peste 1 mld. l ei, societatea suportă
dificultăți financiare temporare.

92
3.4 Analiza riscului de piață
Pe lângă riscurile de natură internă , societatea este influențată și de o serie de riscuri
provenite din mediul exterior. Riscul de piață este riscul care poate influența activitatea și
rezultatul societății, însă este un risc pe care societatea nu -l poate controla și nu poate acționa în
vederea eliminării acestuia. În capitolul ce urmează voi analiza și determina riscul de piață al
cursului de cotație pentru cele 3 societăți cotate la bursa de valori.

3.4.1 Analiza riscului de piață prin metoda coeficientului de variație
În acest subcapitol voi determina riscul de piață prin metoda coeficientului de variație,
pentru cele 3 societăți analizate în perioada 2008 -2016. În baza datelor din informațiile
financiare și în baza formulelor prezentate în capitolul anterior, am determinat cursul de cota ție
mediu, abaterea absolută, abaterea relativă, abaterea medie pătratică precum și coeficientul de
variație. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelele de mai jos:

Tabelul 3.36 Determinarea coeficientului de variație, în cazul societății Transgaz, în perioada
2008 -2016.
Indicatori Transgaz
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cursul de cotație 122,00 157,00 280,00 223,35 218,00 185,25 262,90 277 294
Cursul de cotație
mediu 224,3889
Abaterea absolută -102,39 -67,39 55,61 -1,039 -6,39 -39,14 38,51 52,61 69,61
Abaterea relativă -102,39 -67,39 55,61 -1,04 -6,3889 -39,14 38,51 52,61 69,61
Abaterea medie
pătratică 59,9873
Coeficientul de
variație 26,73

Sursa: Calcule proprii în baza cursului de cotație a societății Transgaz

În baza formulelor prezentate la subcapitolul 3.1.1 și în baza cursului de cotație al societății
Transgaz pe intervalul celor 9 ani de analiză am determinat cursul de cotație mediu, abaterea
absolută, abaterea relativă, abaterea medie pătratică precum și co eficientul de variație.
În vederea unei mai bune reprezentări al evoluției cursului de cotație în perioada 2008 –
2016 am realizat graficul următor.

93

Graficul 3.21 Evoluția cursului de cotație pentru societatea Transgaz în perioada 2008 –
2016

În urm a calculelor efectuate, am determinat că cursul de cotație mediu a societății
Transgaz, în perioada 2008 -2016, este în valoare de 224,3889 lei/acțiune. Abaterea medie
pătratică este de 59,9873 lei/acțiune, adică în mediu cursul de cotație a societății Tran sgaz în
intervalul 2008 -2016 se abate cu 59,9873 lei/acțiune, față de cursul de cotație mediu.
Coeficientul de variație pentru toți cei 9 ani de analiză reprezintă 26,73%.

Tabelul 3.37 Determinarea coeficientului de variație, în cazul societății Transelec trica, în
perioada 2008 -2016

Indicatori Transelectrica
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cursul de cotație 11,00 13,50 19,35 17,40 12,69 15,79 29,27 29,15 19,2
Cursul de cotație
mediu 18,5944
Abaterea absolută -7,59 -5,09 0,76 -1,19 -5,90 -2,80 10,68 10,56 0,61
Abaterea relativă -40,84 -37,74 4,06 -6,42 -31,75 -15,08 57,41 56,77 3,26
Abaterea medie
pătratică 6,6531
Coeficientul de
variație 35,78

Sursa: Calcule proprii în baza cursului de cotație a societății Transelectrica.
0,0050,00100,00150,00200,00250,00300,00350,00
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Series1
Evoluția cursului de cotație

94
În baza cu rsului de cotație pentru fiecare an în parte, am realizat un grafic care reprezintă
evoluția acestuia în intervalul 2008 -2016.

Graficul 3.22 Evoluția cursului de cotație pentru societatea Transelectrica în perioada
2008 -2016.

În urma calculelor efectu ate am determinat că cursul de cotație mediu a societății
Transelectrica, în perioada 2008 -2016, este în valoare de 18,5944 lei/acțiune. Abaterea medie
pătratică este de 6,6531 lei/acțiune, adică în mediu cursul de cotație a societății Transgaz, în
interva lul 2008 -2016, se abate cu 6,6531 lei/acțiune față de cursul de cotație mediu. Coeficientul
de variație pentru toți cei 9 ani de analiză reprezintă 35,78%.
Tabelul 3.38 Determinarea coeficientului de variație în cazul societății OMV Petrom, în
perioada 200 8-2016.
Indicatori OMV Petrom
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cursul de cotație 0,1810 0,2490 0,3350 0,2900 0,4281 0,4698 0,4080 0,29 0,261
Cursul de cotație
mediu 0,3235
Abaterea absolută -0,14 -0,07 0,01 -0,03 0,10 0,15 0,08 -0,03 -0,06
Abaterea relativă -44,06 -23,04 3,54 -10,37 32,32 45,20 26,10 -10,37 -19,33
Abaterea medie
pătratică 0,0946
Ceficientul de
variație 29,25

Sursa: Calcule proprii în baza cursului de cotație a societății OMV Petrom. 0,005,0010,0015,0020,0025,0030,0035,00
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Series1
Evoluția cursului de cotație

95
În baza cursului de cotație pentru fiecare an în parte, am realizat un grafic care reprezintă
evoluția acestuia în intervalul 2008 -2016.

Graficul 3.23 Evoluția cursului de cotație pentru societatea OMV Petrom, în perioada
2008 -2016.

În urma calculelor efectuate, am determinat că cursu l de cotație mediu a societății OMV
Petrom, în perioada 2008 -2016, este în valoare de 0,3235 lei/acțiune. Abaterea medie pătratică
este de 0,0946 lei/acțiune, adică în mediu cursul de cotație a societății Transgaz în intervalul 2008 –
2016 se abate cu 0,0946 lei/acțiune față de cursul de cotație mediu. Coeficientul de variație pentru
toti cei 9 ani de analiza reprezintă 29,25%.
În urma analizei celor 3 companii prin metoda coeficientului de variație în perioada 2008 –
2016, am constatat că cea mai riscantă este Transelectrica, care are un coeficient de variație al
cursului de cotație de 35,78%, în timp ce, cea mai puțin riscantă este societatea Transgaz, care are
un coeficient de variație al cursului de cotație pe toți cei 9 ani de analiză de 26,73%.

0,00000,05000,10000,15000,20000,25000,30000,35000,40000,45000,5000
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Series1
Evoluția cursului de cotație

96

CONCLUZII SI PROPUNERI

97

REFERINTE BIBLIOGRAFICE

98

_________________________

99

ANEXE

Anexa 1 – Bilanț simplificat S.N.T.G.N. Transgaz S.A.
Denumirea
element ului 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
A. ACTIVE
IMOBILIZATE 2.681.235.904 2.956.719.655 3.275.070.816 3.402.786.965 3.346.104.203 3.234.879.108 3.237.917.681 3.293.068.024 3.178.577.660
I. Imobilizări
necorporale 496.254 .194 496.083.022 497.791.432 11.296.624 2.495.791.792 2.533.955.229 2.534.879.665 2.606.654.612 2.583.472.652
II. Imobilizări
corporale 2.183.623.309 2.441.455.964 2.731.187.567 3.323.009.903 742.426.918 694.970.616 654.840.263 627.740.436 588.078.005
III. Imobilizări
financiare 1.358.401 19.180.669 46.091.817 68.480.438 107.885.493 5.953.263 48.197.753 58.672.976 7.027.003
B. ACTIVE
CIRCULANTE 597.873.208 476.824.992 558.979.824 684.878.301 557.212.189 700.208.700 1.486.371.204 1.648.271.572 2.128.368.6 98
I. Stocuri 40.326.519 34.955.150 27.654.123 43.247.769 35.827.551 34.054.464 36.644.893 73.991.632 83.714.634
II. Creanțe 228.685.324 245.303.577 333.719.058 366.868.985 342.368.965 398.892.681 890.869.085 873.224.139 1.095.285.371
III. Investiții pe termen
scurt 112.130.276 0 171.851.407 255.607.046 156.865.090 0 534.392.030 532.691.723 745.033.477
IV. Casa și conturi la
bănci 216.731.089 196.566.265 25.755.236 19.154.501 22.150.583 267.261.555 24.465.196 168.364.078 204.335.216
C. CHELTUIELI ÎN
AVANS 873.297 1.340.719 1.540.861 1.371.954 3.639.241 0 712.522 10.094.687 7.536.472
TOTAL ACTIVE 3.279.982.409 3.434.885.366 3.835.591.501 4.089.037.220 3.906.955.633 3.935.087.808 4.725.001.407 4.951.434.283 5.314.482.830
D. DATORII CE
TREBUIE PLĂTITE
ÎNTR-O PERIOADĂ
DE PÂNĂ LA UN AN 347.807.623 336.853.787 357.177.874 358.127.194 343.912.586 302.026.818 295.583.227
251.228.063 231.964.655
E. ACTIVE
CIRCULANTE,
RESPECTIV
DATORII CURENTE
NETE 249.253.607 140.114.540 203.263.326 327.978.596 216.809.782 0 1.189.880.107
1.383.435.677 1.871.708.749
F. TOTAL ACTIVE
MINUS DATORII
CURENTE 2.930.489.511 3.096.834.195 3.478.334.142 3.730.765.561 3.562.913.985 3.633.060.990 4.427.797.788
4.676.503.701 5.050.286.409

G. DATORII CE
TREBUIE PLĂTITE
ÎNTR -O PERIOADĂ
MAI MARE DE UN
AN 584.884.716 527.448.777 564.224.722 75.147.643 142.196.178 169.236.929 77.553.797
75.453.685 70.392.977
H. PROVIZIOANE
PENTRU RISCURI ȘI
CHELTUIELI 29.675.456 31.286.516 31.249.312 42.427.376 70.880.413 21.010.439 129.498.547
122.494.170 129.265.431
I. VENITURI ÎN
AVANS 129.605.270 175.927.548 296.513.318 350.457.043 362.390.134 370.180.329 895.398.410 933.020.393 1.045.158.331
J. CAPITAL ȘI
REZERVE 2.188.009.344 2.363.368.738 2.586.426.275 3.262.877.964 2.987.576.322 3.072.633.293 3.326. 967.426 3.569.237.972 3.837.701.436
I. Capital 117.738.440 117.738.440 117.738.440 117.738.440 559.156.836 117.738.440 559.156.836 559.156.836 559.156.836
II. Prime de capital 0 0 0 0 247.478.865 247.478.865 247.478.865 247.478.865 247.478.865
III. Reze rve din
reevaluare 586.393.642 550.825.229 514.995.580 1.116.507.511 0 0 0 0 0
IV. Rezerve 1.255.277.282 1.397.977.997 1.579.143.738 1.650.865.017 2.607.288.531 1.265.796.861 2.768.982.818 2.988.906.385 3.152.559.555
V. Profitul sau
pierderea reportat(ă ) (10.407.110) (1.804.469) (1.804.469) (1.804.469) 35.457.831 1.000.200.731 39.943.828 76.077.868 75.052.234
VI. Profitul sau
pierderea exercițiului
financiar 239.007.090 298.631.541 376.352.986 379.571.465 329.305.243 334.491.415 502.516.063
488.729.002 594.564.930
DATORII +
CAPITALURI
PROPRII 3.279.982.409 3.434.885.366 3.835.591.501 4.089.037.220 3.906.955.633 3.935.087.808 4.725.001.407 4.951.434.283 5.314.482.830

Anexa 1 – Contul de profit și pierdere S.N.T.G.N. Transgaz S.A.

Denumirea elementului 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
1. Cifra de afaceri netă 1.119.389.990 1.187.350.293 1.312.997.932 1.343.321.806 1.327.987.233 1.484.714.077 1.618.089.040 1.581.469.944 1.750.202.519
a) Producția vândută 1.119.389.990 1.187.350.293 1.312.997.932 1.343.321.806 1.327.987.233 1.484.714.077 1.618.089.040 1.581.469.944 1.692.798.916
b) Venituri din vânzarea
mărfurilor 0 0 0 0 0 0 0 * 57.403.603
c) Reduceri comerciale
acordate * * * 0 0 0 0 * *
d) Venituri din s ubvenții
de exploatare aferente
cifrei de afaceri nete 0 0 0 0 0 0 0
* *
2. Variația stocurilor
– Sold C 3.404.406 3.694.052 0 2.738.660 * * * * *
– Sold D 0 0 1.553.617 0 * * * * *
3. Venituri din producția
de imobilizări necorporale
și cor porale 1.035.626 2.262.656 6.414.751 3.157.083 * * *
211.125.109 118.503.527
4. Venituri din activele
imobilizate (sau grupurile
destinate cedării)
deținute în vederea
vânzării * * * * * * *
* *
5. Alte venituri din
exploatare 14.488.080 26.707.803 25.07 4.305 55.146.577 37.382.118 31.926.226 37.229.989 81.927.875 121.830.467
VENITURI DIN
EXPLOATARE – TOTAL 1.138.318.102 1.220.014.804 1.342.933.371 1.404.364.126 1.365.369.351 1.516.640.303 1.655.319.029 1.874.522.928 1.991.291.753

6. a) Cheltuieli cu
materiile prime și
materialele consumabile 214.797.022 171.736.850 154.042.611 157.485.527 141.358.693 117.635.745 109.216.257
102.657.447 105.986.259
Alte cheltuieli materiale 4.696.015 4.274.567 4.400.391 3.654.528 3.835.288 3.867.241 3.971.489 4.312.114 4.058.576
b) Alte cheltuieli externe
(cu energie și apă) 4.562.142 5.160.003 5.512.957 6.308.894 7.019.939 7.611.604 6.915.141 6.915.129 6.748.665
c) Cheltuieli privind
mărfurile * * * * * * * * 56.093.235
Reduceri comerciale
primite * * * 62.338 10.698 80.908 18.401 4.013 33.365
7. Cheltuieli cu personalul 208.185.701 224.549.127 250.644.153 303.199.187 324.528.705 334.552.922 344.390.571 347.983.140 360.026.384
a) Salarii și indemnizații 164.565.436 175.376.233 194.404.585 234.173.075 250.282.686 257. 151.754 265.217.135 274.245.536 281.581.568
b) Cheltuieli cu asigurările
și protecția socială 43.620.265 49.172.894 56.239.568 69.026.112 74.246.019 77.401.168 79.173.436 73.737.604 78.444.816
8. a) Ajustări de valoare
privind imobilizările
corporale și necorporale 86.931.300 127.557.350 135.266.706 163.318.194 164.539.650 181.686.357 190.528.979
188.164.366 210.867.264
– Cheltuieli 86.931.300 127.557.350 135.266.706 163.461.322 164.539.650 181.686.357 190.528.979 193.400.706 210.867.264
– Venituri 0 0 0 143.128 0 0 0 5.236.340 0
b) Ajustări de valoare
privind activele circulante (3.125.020) 1.698.061 (35.989.111) (12.368.428) 11.514.767 1.136.039 45.634.007 106.097.176 103.498.293
– Cheltuieli 11.360.276 14.273.550 8.169.746 10.714.801 17.129.278 8.33 8.452 58.363.938 106.360.351 113.142.695
– Venituri 14.485.296 12.575.489 44.158.857 23.083.229 5.614.511 7.202.413 12.729.931 263.175 9.644.402
9. Alte cheltuieli de
exploatare 338.826.267 338.280.208 385.428.756 329.079.638 312.131.199 334.137.440 369. 376.276 533.136.830 450.911.915
a) Cheltuieli privind
prestațiile externe 140.879.076 136.023.032 159.670.746 156.905.314 147.101.453 108.883.694 107.565.656 76.514.156 78.336.146
b) Cheltuieli cu alte
impozite, taxe și
vărsăminte asimilate 124.384.557 124.925.289 151.782.676 147.983.324 148.330.140 202.234.778 239.335.567
228.036.819 236.436.693
c) Cheltuieli cu
despăgubiri, donații și
activele cedate 73.562.634 * * * * * * * *

d) Cheltuieli cu protecția
mediului înconjurător * * * * 31.902 3.715 20.69 2 42.054 12.640
e) Cheltuieli cu activele
imobilizate (sau grupurile
destinate cedării)
deținute în vederea
vânzării * * * * * * * * *
f) Alte cheltuieli * 77.331.887 73.975.334 24.191.000 16.667.704 23.015.253 22.454.361 228.543.801 136.126.436
Ajustăr i privind
provizioanele pentru
riscuri și cheltuieli 2.501.516 1.611.060 (37.204) 11.178.065 35.530.751 296.189 (6.263.675)
-917.891 1.707.139
– Cheltuieli 9.797.931 9.130.682 7.818.207 15.917.248 36.079.439 15.572.937 13.816.580 19.053.882 19.407.210
– Venituri 7.296.415 7.519.622 7.855.411 4.739.183 548.688 15.276.748 20.080.255 19.971.773 17.700.071
CHELTUIELI DE
EXPLOATARE – TOTAL 857.374.943 874.867.226 899.269.259 961.793.267 1.000.448.294 980.842.629 1.063.750.644 1.288.344.298 1.299.864.365
PROF ITUL SAU
PIERDEREA DIN
EXPLOATARE:

– Profit 280.943.159 345.147.578 443.664.112 442.570.859 364.921.057 535.797.674 591.568.385 586.178.630 691.427.388
– Pierdere 0 0 0 0 0 0 0 0 0
10. Venituri din acțiuni
deținute la filiale * * * * * * * * *
11. Venituri din acțiuni
deținute la entități
asociate și entități
controlate în comun * * * * 0 21.920.000 0
* *
12. Venituri din
operațiuni cu titluri și alte
instrumente financiare * * * * 0 0 0
* *
13. Venituri din
operațiuni cu instrumente
derivate * * * * 0 177 0
* *

14. Venituri din diferențe
de curs valutar * * * * 39.425.385 9.238.182 5.888.191 21.073.545 10.946.464
15. Venituri din dobânzi 31.066.183 34.717.805 14.836.179 18.719.668 15.364.229 9.562.711 15.030.201 22.163.076 21.277.272
– din care, în cadrul
grupului 0 0 0 0 0 0 0 * *
16. Alte venituri
financiare 6.501.933 3.735.189 19.340.346 40.421.356 * 41 12.456.769 * 6.935
VENITURI FINANCIARE –
TOTAL 37.568.116 38.453.094 34.176.525 59.141.024 54.789.614 40.721.111 33.375.161 43.236.621 32.230.671
17. Ajustări de valoare
privind imobilizările
financiare și investițiile
financiare deținute ca
active circulante (997) * * * 2.609.437 137.636.706 10.726.922
4.124.857 4.038.488
– Cheltuieli 0 * * * 2.609.437 137.636.706 10.726.922 4.124.857 4.038.488
– Venituri 997 * * * 0 0 0 0 0
18. Cheltuieli privind
operațiunile cu titluri și
alte instrumente
financiare * * * * 0 0 0
* *
19. Cheltuieli privind
operațiunile cu
instrumente derivate * * * * 0 0 0
* *
20. Cheltuieli privind
dobânzile 16.585.022 12.645.100 5.462.109 9.269.198 3.928.236 2.865.061 961.050 308.092 *
– din care, în cadrul
grupului 0 0 0 0 0 0 0 * *
21. Alte cheltuieli
financiare, inclusiv
cheltuieli cu diferențe de
curs valutar 16.784.616 9.674.067 20.874.007 30.182.2 13 20.257.367 6.084.219 2.668.362
17.881.627 5.644.875
CHELTUIELI FINANCIARE
– TOTAL 33.368.641 22.319.167 26.336.116 39.451.411 26.795.040 146.585.986 14.356.334 22.314.576 9.683.363

PROFITUL SAU
PIERDEREA
FINANCIAR(Ă):

– Profit 4.199.475 16.133.927 7.840.409 19.689.613 27.994.574 0 19.018.827 20.922.045 22.547.308
– Pierdere 0 0 0 0 0 105.864.875 0 0 0
VENITURI TOTALE 1.175.886.218 1.258.467.898 1.377.109.896 1.463.505.150 1.420.158.965 1.557.361.414 1.688.694. 190 1.917.759.549 2.023.522.424
CHELTUIELI TOTALE 890.743.584 897.186.393 925.605.375 1.001.244.678 1.027.243.334 1.127.428.615 1.078.106.978 1.310.658.874 1.309.547.728
PROFITUL SAU
PIERDEREA BRUT(Ă):
– Profi t 285.142.634 361.281.505 451.504.521 462.260.472 392.915.631 429.932.799 610.587.212 607.100.675 713.974.696
– Pierdere 0 0 0 0 0 0 0 0 0
22. Impozitul pe profit 46.135.544 62.649.964 75.151.535 82.689.007 113.403.776 100.045.376 115.377.345 120.722.032 125.079.013
23. Alte impozite
neprezentate la
elementele de mai sus 0 0 0 0 0 0 0
* *
24. PROFITUL SAU
PIERDEREA NET(Ă) A
EXERCIȚIULUI
FINANCIAR:

– Profit 239.007.090 298.631.541 376.352.986 379.571.465 329.305.243 334.491.415 502.516.063 488.729.002 594.564.930
– Pierdere 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Anexa 2 – Bilanț simplificat C.N.T.E.E. Transelectrica S.A.

Denumirea elementului 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
A. ACTIVE IMOBILIZATE 3.307.866.439 3.409.380.793 3.605.189.549 3.667.984.393 3.769.951.149 3.660.709.795 3.461.693.010 3.431.987.857 3.282.110.608
I. Imobilizări necorporale 39.411.111 38.123.594 34.143.352 77.194.092 50.860.668 45.333.746 39.502.652 34.569.691 14.457.314
II. Imobilizări corporale 3.219.286.724 3.322.076.255 3.518.660.437 3.537.825.681 3.666.594.731 3.562.880.299 3.365.142.458 3.341.450.716 3.189.591.544
III. Imobilizări financiare 49.168.604 49.180.944 52.385.760 52.964.620 52.495.750 52.495.750 57.047.900 55.967.450 78.061.750
B. ACTIVE CIRCULANTE 1.074.193.023 805.589.863 848.744.275 1.546.621.692 1.179.406.240 1.488.632.110 1.976.980.164 1.796.395.818 1.950.310.368
I. Stocuri 34.331.919 35.073.966 38.729.366 41.723.456 40.076.069 36.978.575 35.680.519 34.328.954 30.409.647
II. Creanțe 833.356.732 618.817.388 667.123.523 1.200.134.859 843.848.792 850.954.772 1.076.062.072 717.530.606 851.149.529
III. Investiții pe termen
scurt 0 0 47.529.800 126.078 .719 41.498.337 322.374.000 636.986.300 70.085.000 135.090.000
IV. Casa și conturi la bănci 206.504.372 151.698.509 95.361.586 178.684.658 253.983.042 278.324.763 228.251.273 974.451.258 933.661.192
C. CHELTUIELI ÎN AVANS 1.723.846 3.701.101 550.498 1.19 9.743 7.235.604 3.361.902 2.713.092 6.477.758 10.574.113
TOTAL ACTIVE 4.383.783.308 4.218.671.757 4.454.484.322 5.215.805.828 4.956.592.993 5.152.703.807 5.441.386.266 5.234.861.433 5.242.995.089
D. DATORII CE TREBUIE
PLĂTITE ÎNTR -O
PERIOADĂ DE PÂNĂ LA
UN AN 840.320.539 689.022.111 801.488.387 1.390.691.247 1.001.077.977 978.384.612 1.196.488.106 967.248.483 1.038.065.321
E. ACTIVE CIRCULANTE,
RESPECTIV DATORII
CURENTE NETE 227.074.463 117.017.639 36.991.901 152.892.807 181.082.664 510.090.802 780.649.4 07 370.035.492 884.694.086
F. TOTAL ACTIVE MINUS
DATORII CURENTE 3.534.940.902 3.526.398.432 3.642.181.450 3.820.877.200 3.951.033.813 4.170.800.597 4.242.342.417 3.802.023.349 4.166.804.694
G. DATORII CE TREBUIE
PLĂTITE ÎNTR -O
PERIOADĂ MAI MARE DE
UN AN 1.011.270.693 947.211.185 981.607.809 943.492.527 954.626.559 951.368.278 792.043.629 669.252.990 532.125.001

H. PROVIZIOANE PENTRU
RISCURI ȘI CHELTUIELI 14.590.143 5.331.422 1.703.745 47.945.791 26.798.247 37.740.598 53.910.604 72.924.508 97.106.753
I. VENITURI ÎN AVANS 145.562.277 219.980.975 313.195.882 365.192.706 543.331.938 571.313.185 585.837.605 496.129.731 467.983.601
J. CAPITAL ȘI REZERVE 2.372.039.656 2.357.126.064 2.355.441.697 2.467.436.755 2.430.055.959 2.598.712.891 2.792.601.499 2.976.89 4.201 3.054.043.767
I. Capital 733.031.420 733.031.420 733.031.420 733.031.420 1.046.672.725 1.051.565.063 697.942.091 690.962.759 695.500.398
II. Prime de capital 0 0 0 0 0 0 0 0 0
III. Rezerve din reevaluare 1.242.363.725 1.237.389.706 1.231.083.222 1.256.175.305 774.564.780 709.218.155 650.496.921 645.753.453 586.619.248
IV. Rezerve 352.903.762 375.479.629 382.726.734 393.337.716 365.997.470 380.021.291 496.399.862 666.528.859 819.469.671
V. Profitul sau pierderea
reportat(ă) 39.409.194 0 0 0 568. 902.461 626.687.287 680.128.521 721.453.055 775.090.971
VI. Profitul sau pierderea
exercițiului financiar 41.943.077 6.135.590 9.557.424 90.913.316 34.487.968 200.927.862 357.616.487 360.054.467 272.361.543
DATORII + CAPITALURI
PROPRII 4.383.783.308 4.21 8.671.757 4.454.484.322 5.215.805.828 4.956.592.993 5.152.703.807 5.441.386.266 5.234.861.433 5.242.995.089

Anexa 2 – Contul de profit și pierdere C.N.T.E.E. Transelectrica S.A.

Denumirea elementului 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
1. Cifra de afaceri netă 2.924.508.220 2.485.127.373 2.545.724.630 3.113.142.778 2.726.883.053 2.421.639.951 2.766.521.765 2.942.239.167 2.680.536.934
a) Producția vândută 2.922.462.045 2.483.047.147 2.544.873.785 3.108.959.67 5 2.722.769.834 2.419.628.346 2.766.423.419 2.941.911.401 2.678.802.832
b) Venituri din
vânzarea mărfurilor 2.046.175 2.080.226 850.845 4.183.103 4.113.219 2.011.605 98.346 327.766 1.734.102
c) Reduceri comerciale
acordate * * 0 0 0 0 0 0 0
d) Venituri din
subvenții de exploatare
aferente cifrei de afaceri
nete * * 0 0 0 0 0 0 0
2. Variația stocurilor
– Sold C * * 0 0 0 0 0 0 0
– Sold D * * 0 0 0 0 0 0 0
3. Venituri din producția
de imobilizări
necorporale și corporale * * 0 0 0 0 0 0 0
4. Venituri din activele
imobilizate (sau grupurile
destinate cedării)
deținute în vederea
vânzării * * * * 0 0 0 0 0
5. Alte venituri din
exploatare 30.807.076 32.607.561 37.207.774 38.650.972 40.550.372 50.758.99 4 50.907.125 41.942.607 1.734.102
VENITURI DIN
EXPLOATARE – TOTAL 2.955.315.296 2.517.734.934 2.582.932.404 3.151.793.750 2.771.236.146 2.473.151.267 2.817.460.131 2.986.102.734 2.722.540.290

6. a) Cheltuieli cu
materiile prime și
materialele consumabile 7.445.473 6.258.696 6.271.404 6.494.934 8.029.967 8.607.629 7.277.646 6.908.868 6.139.649
Alte cheltuieli materiale 2.056.647.954 1.756.249.489 1.785.823.048 2.164.496.180 1.886.774.319 1.456.738.985 1.581.512.050 1.781.030.714 1.593.004.481
b) Alte cheltuieli
externe (cu energie și
apă) 14.867.606 15.877.153 15.658.948 17.853.931 20.085.107 23.021.618 18.806.186 16.711.122 18.002.220
c) Cheltuieli privind
mărfurile 1.458.844 1.726.068 910.838 3.451.806 5.357.078 4.517.003 313.810 333.621 2.070. 747
Reduceri comerciale
primite * * 40 1.699 22.313 50.596 0 95.891 0
7. Cheltuieli cu
personalul 139.598.198 141.495.585 142.540.075 152.509.107 163.181.080 165.893.384 168.328.746 171.135.261 187.343.826
a) Salarii și
indemnizații 110.255.993 111. 832.427 111.552.448 115.740.132 123.661.836 125.582.672 127.918.549 134.125.901 142.947.185
b) Cheltuieli cu
asigurările și protecția
socială 29.342.205 29.663.158 30.987.627 36.768.975 39.519.244 40.310.712 40.410.197 37.009.360 44.396.641
8. a) Aju stări de valoare
privind imobilizările
corporale și necorporale 239.604.066 250.299.066 271.444.428 298.541.093 314.844.392 335.141.949 339.387.711 327.408.715 328.099.826
– Cheltuieli 239.604.066 250.299.066 271.444.428 298.545.261 314.844.3 92 335.141.949 339.387.711 328.770.700 328.615.931
– Venituri 0 0 0 4.168 0 0 0 1.361.985 516.105
b) Ajustări de valoare
privind activele
circulante 828.621 5.295.576 51.236.056 8.879.337 33.151.508 14.072.840 29.053.421 4.882.752 21.390.458
– Cheltuieli 905.001 5.437.526 51.837.223 13.709.587 33.769.843 21.540.393 40.630.889 30.838.025 32.714.255
– Venituri 76.380 141.950 601.167 4.830.250 618.335 7.467.553 11.577.468 25.955.273 11.323.797
9. Alte cheltu ieli de
exploatare 284.340.956 249.767.135 233.168.732 292.931.890 251.309.021 207.841.487 213.261.222 217.050.743 192.049.278
a) Cheltuieli privind
prestațiile externe 258.933.133 222.585.481 206.752.290 268.668.767 223.485.197 181.000.640 166.607 .721 163.538.602 159.341.326

b) Cheltuieli cu alte
impozite, taxe și
vărsăminte asimilate 13.342.879 9.510.660 8.600.449 12.186.389 10.841.222 17.935.139 32.436.897 26.123.190 21.616.404
c) Cheltuieli cu
despăgubiri, donații și
activele ceda te
d) Cheltuieli cu
protecția mediului
înconjurător * * * * 232.971 303.439 278.836 341.546 537.789
e) Cheltuieli cu
activele imobilizate (sau
grupurile destinate
cedării) deținute în
vederea vânzării 12.064.944 17.670.994 * * 0 0 0
0 0
f) Alte cheltuieli 0 0 17.815.993 12.076.734 12.821.347 8.602.269 13.890.363 8.853.674 10.413.036
Ajustări privind
provizioanele pentru
riscuri și cheltuieli 6.344.541 (9.259.421) (3.675.726) 47.163.661 5.579.153 8.344.596 19.217.621
12.081.959 22.821.573
– Cheltuieli 10.143.197 1.680.050 846.929 47.200.772 30.458.027 10.944.410 27.162.432 24.564.718 34.274.416
– Venituri 3.798.656 10.939.471 4.522.655 37.111 24.878.874 2.599.814 7.944.811 12.482.759 11.452.843
CHELTUIE LI DE
EXPLOATARE – TOTAL 2.751.136.259 2.417.709.347 2.503.377.763 2.992.320.240 2.688.289.312 2.224.128.895 2.377.158.413 2.537.447.864 2.370.922.058
PROFITUL SAU
PIERDEREA DIN
EXPLOATARE:

– Profit 204.179.037 100.025.587 79.554.641 159.473.510 82.946.834 249.022.372 440.301.718 448.654.870 351.618.232
– Pierdere 0 0 0 0 0 0 0 0 0
10. Venituri din acțiuni
deținute la filiale 2.837.176 3.170.105 3.567.838 6.581.967 9.755.944 12.962.032 13.222.688 7.071.262 3.037.239
11. Venituri din acțiuni
deținute la entități
asociate și entități
controlate în comun * * * * 0 840 840
3.840 1.093

12. Venituri din
operațiuni cu titluri și
alte instrumente
financiare * * * * 0 0 0
0 0
13. Venituri din
operațiuni cu
instrumente deriv ate * * * * 0 0 0
0
14. Venituri din diferențe
de curs valutar * * * * 77.372.107 68.443.009 27.501.765 30.276.471 21.157.006
15. Venituri din dobânzi 30.188.719 16.397.584 4.437.689 10.431.291 6.032.732 6.173.376 16.121.942 10.015.772 5.666.055
– din care, în cadrul
grupului 0 0 0 0 0 0 0 0 0
16. Alte venituri
financiare 9.767.948 4.580.662 88.871.981 104.422.532 8.951 235.907 300.880 726.205 98.637
VENITURI FINANCIARE –
TOTAL 42.793.843 24.148.351 96.877.508 121.435.790 93.169.734 87.815.1 64 57.148.115 48.093.550 29.960.030
17. Ajustări de valoare
privind imobilizările
financiare și investițiile
financiare deținute ca
active circulante * * 0 0 0 0 0
0 585.231
– Cheltuieli * * 0 0 0 0 0 0 585.231
– Venituri * * 0 0 0 0 0 0 0
18. Cheltuieli privind
operațiunile cu titluri și
alte instrumente
financiare * * * * 0 0 0
0 0
19. Cheltuieli privind
operațiunile cu
instrumente derivate * * * * 0 0 0
0 0
20. Cheltuieli privind
dobânzile 57.924.109 40.289.425 30.976.865 35.681.07 8 31.449.873 26.665.505 36.833.457 28.483.676 23.995.214

– din care, în cadrul
grupului 0 0 0 0 0 0 0 0
21. Alte cheltuieli
financiare, inclusiv
cheltuieli cu diferențe de
curs valutar 135.533.941 66.981.085 122.776.317 118.211.580 97.622.695 70.420.260 28.810.288
38.442.207 22.407.863
CHELTUIELI FINANCIARE
– TOTAL 193.458.050 107.270.510 153.753.182 153.892.658 129.072.568 97.085.765 65.643.745 66.925.883 46.988.308
PROFITUL SAU
PIERDEREA
FINANCIAR(Ă):

– Profit 0 0 0 0 0 0 0 0 0
– Pierdere 150.664.207 83.122.159 56.875.674 32.456.868 35.902.834 9.270.601 8.495.630 18.832.333 17.028.278
VENITURI TOTALE 2.998.109.139 2.541.883.285 2.679.809.912 3.273.229.540 2.864.405.880 2.560.966.431 2.874.608.246 3.03 4.196.284 2.752.500.320
CHELTUIELI TOTALE 2.944.594.309 2.530.626.752 2.658.073.832 3.146.227.537 2.817.361.880 2.321.214.660 2.442.802.158 2.604.373.747 2.417.910.366
PROFITUL SAU
PIERDEREA BRUT(Ă):
– Profit 53.514.830 11.256.533 21.736.080 127.002.003 47.044.000 239.751.771 431.806.088 429.822.537 334.589.954
– Pierdere 0 0 0 0 0 0 0 0 0
22. Impozitul pe profit 11.571.753 5.120.943 12.178.656 36.088.687 16.671.837 46.049.576 78.996.150 74.030.076 66.696.654
23. Alte impozite
neprezentate la
elementele de mai sus * * 0 0 0 0 0
0 0
24. PROFITUL SAU
PIERDEREA NET(Ă) A
EXERCIȚIULUI
FINANCIAR:

– Profit 41.943.077 6.135.590 9.557. 424 90.913.316 34.487.968 200.927.862 357.616.487 360.054.467 272.361.543
– Pierdere 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Anexa 3 – Bilanț simplificat S.C. OMV Petrom S.A.

Denumirea
elementului 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
A. ACTIVE
IMOBILIZATE 19.806.471.218 22.243.002.582 26.623.660.873 28.568.337.614 31.715.112.140 33.512.520.359 36.455.886.454 35.171.043.977 34.096.837.510
I. Imobilizări
necorporale 1.129.715.521 987.168.130 1.142.211.459 1.066.672.344 917.850.375 828.0 77.235 1.680.351.142 2.630.061.611 2.744.577.126
II. Imobilizări
corporale 13.655.674.197 15.828.768.819 18.769.904.648 21.255.612.152 24.804.649.075 27.079.156.675 29.543.140.566 27.100.856.550 25.997.038.936
III. Imobilizări
financiare 5.021.081.500 5.427.065.633 6.711.544.766 6.246.053.118 5.992.612.690 5.605.286.449 5.232.394.746 5.440.125.816 5.355.221.448
B. ACTIVE
CIRCULANTE 5.084.109.292 4.413.732.144 5.404.207.035 5.135.942.846 5.587.991.879 5.284.284.568 6.549.908.960 5.490.945.661 6.945.098.28 7
I. Stocuri 2.394.434.361 2.097.889.862 1.828.696.965 1.695.805.503 1.763.435.040 1.491.373.985 1.778.120.059 1.625.918.706 1.606.439.010
II. Creanțe 1.704.211.989 2.035.806.491 2.159.418.564 2.873.110.847 3.267.137.787 2.709.252.879 3.826.155.308 3.198 .780.216 3.484.856.263
III. Investiții
pe termen
scurt 724.024.630 0 0 0 473.946.418 1.081.677.491 908.197.170
0 0
IV. Casa și
conturi la
bănci 261.438.312 280.035.791 1.416.091.506 567.026.496 83.472.634 1.980.213 37.436.423
666.246.739 1.853.803.014
C. CHELTUIELI
ÎN AVANS 36.865.667 56.803.658 74.208.255 115.273.240 107.758.753 97.951.019 168.645.115 232.543.200 196.571.548
TOTAL
ACTIVE 24.927.446.177 26.713.538.384 32.102.076.163 33.819.553.700 37.410.862.772 38.894.755.946 43.174.440.529 40.894.532. 838 41.238.507.345
D. DATORII
CE TREBUIE
PLĂTITE
ÎNTR -O 3.446.027.370 3.561.335.579 4.884.114.200 4.677.942.732 5.014.569.278 3.924.789.353 4.994.606.872
3.431.500.563 3.106.216.931

PERIOADĂ DE
PÂNĂ LA UN
AN
E. ACTIVE
CIRCULANTE,
RESPECTIV
DATORII
CUREN TE
NETE 1.546.602.219 823.564.982 574.917.368 553.691.977 660.834.070 1.413.575.940 1.696.734.356
2.226.597.609 3.954.372.618
F. TOTAL
ACTIVE
MINUS
DATORII
CURENTE 21.353.073.437 23.066.567.564 27.198.578.241 29.122.029.591 32.375.946.210 34.926.096.299 38.152.620.810
37.397.641.586 38.051.210.128
G. DATORII
CE TREBUIE
PLĂTITE
ÎNTR -O
PERIOADĂ
MAI MARE
DE UN AN 1.504.095.402 2.822.317.311 3.487.435.748 2.255.228.600 1.846.069.267 1.519.399.654 1.331.552.765
1.148.843.027 883.966.326
H.
PROVIZIOANE
PENTRU
RISCURI ȘI
CHELTUIELI 6.262.466.399 6.176.529.278 7.502.395.876 7.962.682.564 7.605.238.450 7.238.650.681 10.500.593.561
11.211.222.082 11.212.965.662
I. VENITURI
ÎN AVANS 146.258.559 97.208.977 33.054.812 32.807.642 33.534.832 47.167.318 32.068.178 11.77 8.414 34.545.117
J. CAPITAL ȘI
REZERVE 13.568.598.447 14.056.147.239 16.195.075.527 18.890.892.162 22.911.450.945 26.164.748.940 26.315.619.153 25.091.188.752 26.000.813.309
I. Capital 5.664.410.834 5.664.410.834 5.664.410.834 5.664.410.834 5.664.410.834 5.664.410.834 5.664.410.834 5.688.205.027 5.689.661.886
II. Prime de
capital 0 0 0 0 0 0 0 0 0

III. Rezerve
din
reevaluare 50.904.252 81.614.855 55.357.958 36.399.103 0 0 0
0 0
IV. Rezerve 6.315.308.717 5.483.143.103 5.950.901.204 6.192.068.303 6.311. 086.810 6.404.320.503 6.519.201.577 6.519.201.577 6.586.204.893
V. Rezultatul
reportat 587.632.269 1.537.974.645 2.826.978.447 3.521.826.014 7.298.850.071 9.349.890.591 12.351.352.157 13.514.395.473 12.883.748.849
VI. Rezultatul
exercițiului 1.022.387.4 63 1.368.127.631 1.799.154.602 3.685.607.226 3.850.620.876 4.839.327.415 1.837.149.580 630.646.624 907.853.264
DATORII +
CAPITALURI
PROPRII 24.927.446.177 26.713.538.384 32.102.076.163 33.819.553.700 37.410.862.772 38.894.755.946 43.174.440.529 40.894.532 .838 41.238.507.345

Anexa 3 – Contul de profit și pierdere S.C. OMV Petrom S.A.

Denumirea
elementului 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
1. Cifra de
afaceri netă 16.750.726.457 12.842.384.017 13.953.092.655 16.565.465.973 19.510.054.765 18.071.913.810 16.511.641.496 13.687.616.179 12.523.026.161
a) Producția
vândută 15.795.814.081 11.251.543.470 11.529.127.066 13.850.865.004 14.929.794.717 14.960.129.760 14.406.238.232 12.000.979.466 10.249.389.677
b) Venituri
din vânzarea
mărfurilor 954.912.376 1.590.840.547 2.449.109.633 2.726.308.898 4.594.105.364 3.130.442.923 2.123.519.998 1.688.984.703
2.274.737.318
c) Reduceri
comerciale
acordate * 0 25.144.044 11.707.929 13.845.316 18.658.873 18.116.734 2.347.990
1.100.834
d) Venituri
din subvenții
de exploatare
aferente cifrei
de afaceri nete 0 0 0 0 0 0 0 0
0
2. Variația
stocurilor
– Sold C 366.871.954 0 86.869.934 0 217.832.120 0 358.528.168 0 38.374.256
– Sold D 0 1.860.989 0 215.441.345 0 59.882.379 0 200.648.744 0
3. Venituri din
producția de
imobilizări
necorporale și
corporale 142.029.297 207.915.979 245.619.336 475.561.042 487.805.772 668.247.145 724.019.205 573.835.782
452.338.220

4. Venituri din
activele
imobilizate
(sau grupurile
destinate
cedării)
deținute în
vederea
vânzării * * * * 2.154.582 0 0 0
0
5. Alte venituri
din exploatare 139.996.979 157.743.750 343.656.477 205.937.960 110.448.881 266.074.863 255.965.494 552.155.266 396.847.828
VENI TURI DIN
EXPLOATARE
– TOTAL 17.399.624.687 13.206.182.757 14.629.238.402 17.031.523.630 20.328.296.120 18.946.353.439 17.850.154.363 14.613.036.275
13.410.513.527
6. a) Cheltuieli
cu materiile
prime și
materialele
consumabile 5.112.307.267 2.401.790.216 1.213.709.372 1.223.591.407 1.496.554.166 978.896.548 1.107.593.521 1.009.512.338
1.158.446.478
Alte cheltuieli
materiale 54.885.214 42.888.818 39.035.155 36.750.713 26.239.720 34.911.222 26.147.848 21.072.641 13.312.457
b) Alte
cheltuieli
externe (cu
energie și apă) 538.886.526 500.328.874 416.272.385 353.694.136 360.071.905 328.187.092 200.047.880 196.631.228
163.670.792
c) Cheltuieli
privind
mărfurile 874.769.042 1.325.179.709 2.193.546.252 2.679.007.285 4.340.464.372 2.859.168.267 1.884.945.66 7 1.538.191.514
2.114.536.246
Reduceri
comerciale
primite 0 0 0 693.224 1.816.495 2.208.786 4.111.624 5.420.480
4.454.519
7. Cheltuieli cu
personalul 2.328.955.335 2.344.256.632 1.919.305.092 1.784.033.082 1.797.069.131 1.872.733.909 1.956.279.306 1.943. 769.440 1.689.795.069

a) Salarii și
indemnizații 1.820.059.602 1.822.027.783 1.480.438.732 1.349.731.693 1.336.724.390 1.453.958.860 1.538.073.647 1.496.722.099 1.356.558.191
b) Cheltuieli
cu asigurările
și protecția
socială 508.895.733 522.228.8 49 438.866.360 434.301.389 460.344.741 418.775.049 418.205.659 447.047.341
333.236.878
8. a) Ajustări
de valoare
privind
imobilizările
corporale și
necorporale 2.256.092.738 1.752.308.449 1.987.119.625 2.252.500.483 2.123.755.317 2.320.415.998 3.173.458.2 80 5.682.996.672
2.176.276.732
–
Cheltuieli 2.268.743.945 1.797.220.345 2.015.514.538 2.253.289.698 2.307.555.692 2.875.259.148 3.707.424.330 6.141.583.688 3.253.806.774
–
Venituri 12.651.207 44.911.896 28.394.913 789.215 183.8 00.375 554.843.150 533.966.050 458.587.016 1.077.530.042
b) Ajustări
de valoare
privind
activele
circulante 143.291.376 135.861.336 (55.896.914) 27.544.258 114.306.231 (2.984.768) 14.444.834 56.395.462
158.288.455
–
Cheltuieli 288.238 .885 367.806.204 158.293.562 109.341.364 191.119.216 128.341.445 76.257.131 92.043.388 240.124.396
–
Venituri 144.947.509 231.944.868 214.190.476 81.797.106 76.812.985 131.326.213 61.812.297 35.647.926 81.835.941
9. Alte
cheltuieli de
explo atare 4.137.052.619 3.989.067.869 4.199.456.511 3.824.367.492 5.229.915.790 5.751.882.145 5.932.583.807 5.433.952.120
5.390.876.845
a)
Cheltuieli
privind
prestațiile
externe 2.896.215.547 2.722.796.166 2.921.242.828 2.662.557.819 3.151.726.587 3.21 1.697.911 3.274.811.712 3.094.827.220
2.748.705.895

b)
Cheltuieli cu
alte impozite,
taxe și
vărsăminte
asimilate 828.870.302 665.086.775 783.469.106 846.482.011 924.811.306 1.121.135.113 1.744.227.965 1.351.286.952
1.222.541.990
c)
Cheltuiel i cu
despăgubiri,
donații și
activele
cedate * * * * * * * *
*
d)
Cheltuieli cu
protecția
mediului
înconjurător * * * * 48.236.524 47.986.224 47.748.270 28.790.435
75.206.273
e)
Cheltuieli cu
activele
imobilizate
(sau grupurile
destinate
cedării)
deținute în
vederea
vânzării * * * * 373.320 0 0 *
*
f) Alte
cheltuieli 411.966.770 601.184.928 494.744.577 315.327.662 1.104.768.053 1.371.062.897 913.544.130 959.047.513 1.344.422.687
Ajustări
privind
provizioanele
pentru riscuri
și cheltui eli 644.151.339 (482.777.610) (485.002.623) (182.857.276) (411.000.124) (535.398.687) 1.081.917.064 -162.527.902
-316.887.042

– Cheltuieli 1.547.984.039 468.072.436 288.891.212 533.165.702 503.772.859 147.732.676 1.459.972.404 803.005.139 384.626.17 2
– Venituri 903.832.700 950.850.046 773.893.835 716.022.978 914.772.983 683.131.363 378.055.340 965.533.041 701.513.214
CHELTUIELI DE
EXPLOATARE
– TOTAL 16.090.391.456 12.008.904.293 11.427.544.855 11.997.938.356 15.075.560.013 13.605.602.940 15.373.306.583 15.714.573.033
12.543.861.513
PROFITUL SAU
PIERDEREA
DIN
EXPLOATARE:

– Profit 1.309.233.231 1.197.278.464 3.201.693.547 5.033.585.274 5.252.736.107 5.340.750.499 2.476.847.780 0 866.652.014
– Pierdere 0 0 0 0 0 0 0 1.101.536.758 0
10. Venituri
din acțiuni
deținute la
filiale 174.153.842 180.974.269 199.993.531 298.099.071 282.857.903 532.613.582 356.143.737 582.645.071
387.434.998
11. Venituri
din acțiuni
deținute la
entități
asociate și
entități
control ate în
comun * * * * 4.247.765 1.127.631 2.305.755 2.842.992
4.767.426
12. Venituri
din operațiuni
cu titluri și alte
instrumente
financiare * * * * 0 0 0 *
*
13. Venituri
din operațiuni
cu
instrumente
derivate * * * * 0 3.269.701 2.379.872 377.039.670
66.989.277

14. Venituri
din diferențe
de curs valutar * * * * 173.927.425 94.695.434 195.239.937 224.276.820
130.953.621
15. Venituri
din dobânzi 135.263.405 119.402.753 121.888.606 125.283.476 151.365.627 115.517.427 72.030.706 232.620.138 40.574.510
– din care,
în cadrul
grupului 87.520.178 87.180.978 91.320.532 105.269.684 130.695.100 83.439.944 59.077.998 37.795.435
37.355.880
16. Alte
venituri
financiare 1.620.812.172 816.143.358 586.333.797 257.583.921 21.988.702 242.713.729 96.189.171 46.9 19.719
35.336.466
VENITURI
FINANCIARE –
TOTAL 1.931.761.930 1.119.379.543 910.503.264 686.085.705 634.387.422 989.937.504 724.289.178 1.466.344.410
666.056.298
17. Ajustări de
valoare privind
imobilizările
financiare și
investițiile
financiare
deținute ca
active
circulante 133.753.212 137.497.382 447.471.458 181.915.784 215.588.620 119.343.643 405.636.471 394.659.262 213.331.797
– Cheltuieli 180.604.658 138.950.257 759.223.252 394.467.258 393.867.190 315.628.836 406.877.183 400.236.099 245.180. 850
– Venituri 46.851.446 1.452.875 311.751.794 212.551.474 178.278.570 196.285.193 1.240.712 5.576.837 31.849.053
18. Cheltuieli
privind
operațiunile
cu titluri și alte
instrumente
financiare * * * * 0 0 0 *
*
19. Cheltuieli
privind * * * * 404.228.154 0 2.049.073 274.129.903 61.240.949

operațiunil e
cu
instrumente
derivate
20. Cheltuieli
privind
dobânzile 23.563.439 104.136.725 128.844.537 73.182.063 112.427.589 92.222.064 58.498.988 47.743.940
38.018.018
– din care,
în cadrul
grupului 0 26.244.216 23.631.556 36.862.939 43.897.039 33.738.393 11.837.486 4.663.746
2.912.305
21. Alte
cheltuieli
financiare,
inclusiv
cheltuieli cu
diferențe de
curs valutar 1.478.115.170 377.504.155 1.320.241.797 985.933.894 571.409.529 452.034.231 191.991.02 4 345.110.246
168.405.227
CHELTUIELI
FINANCIARE –
TOTAL 1.635.431.821 619.138.262 1.896.557.792 1.241.031.741 1.303.653.892 663.599.938 658.175.556 1.061.643.351
480.995.991
PROFITUL SAU
PIERDEREA
FINANCIAR(Ă):

– Profit 296.330.109 500.241.281 0 0 0 326.337.566 66.113.622 404.701.059 185.060.307
– Pierdere 0 0 986.054.528 554.946.036 669.266.470 0 0 0 0
VENITURI
TOTALE 19.331.386.617 14.325.562.300 15.539.741.666 17.717.609.335 20.962.683.542 19.936.290.943 18.57 4.443.541 16.079.380.685 14.076.569.825
CHELTUIELI
TOTALE 17.725.823.277 12.628.042.555 13.324.102.647 13.238.970.097 16.379.213.905 14.269.202.878 16.031.482.139 16.776.216.384 13.024.857.504
PROFITUL SAU
PIERDEREA
BRUT(Ă):

– Profit 1.605.563.340 1.697.519.745 2.215.639.019 4.478.639.238 4.583.469.637 5.667.088.065 2.542.961.402 0 1.051.712.321

– Pierdere 0 0 0 0 0 0 0 696.835.699 0
22. Impozitul
pe profit 583.175.877 329.392.114 416.484.417 793.03 2.012 840.030.448 787.417.786 871.546.796 398.839.186 129.314.200
23. Alte
impozite
neprezentate
la elementele
de mai sus 0 0 0 0 0 40.342.864 0 0

24. PROFITUL
SAU
PIERDEREA
NET(Ă) A
EXERCIȚIULUI
FINANCIAR: *
*
– Profit 1.022.387.463 1.368.127.631 1.799.154.602 3.685.607.226 3.850.620.876 4.839.327.415 1.837.149.580 -630.646.624 907.853.264
– Pierdere 0 0 0 0 0 0 0 630.646.624 0