Programul de studii Economie si Afaceri Internaționale [614406]

1
Universitatea Craiova
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Programul de studii Economie si Afaceri Internaționale

LUCRARE DE
LICENȚĂ

Conducător Științific
Lect. univ. dr. Bogdan Budică

Absolvent: [anonimizat] 2019

2
Universitatea Craiova
Facultatea de Economi e si Administrarea Afacerilor
Programul de studii Economie si Afaceri Internaționale

INTEGRAREA ROMÂNIEI ÎN ZONA EURO
– COBORÂM ÎN TREAPTĂ INFERIOARĂ
SAU SCHIMBĂM VITEZA ÎNTR -O
TREAPTĂ SUPERIOARĂ?

Conducător Științific
Lect. univ. dr. Bogdan Budică

Absolvent: [anonimizat] 2019

3

Cuprins
Introducere …………………………………………………………………………………………………………….. ….3
Cap.1 Zona euro – inima uniunii economice si monetare a UE
…………………………………… …………………… ………………………………………………………… …………….4
1.1 Avantaje si dezavantaje ale apartenentei la zona euro
…………………………………… ……………………………………………………………… …………………… ……….4
1.1.1 Moneda euro ………………………………………………………………………………………………….. .4
1.1.2 Criza economica si financiara cum a apărut
………………………………. ……………. …………………………………………………………………….. ……………7
1.2 Viitorul zonei euro si al Uniunii Economice si Monetare in cadru UE
………………….. ………………………………………… ……………………………………………………………… …..9
1.2.1 Integrarea europeana ………………………………………………… ………………… ………. ……………. 9
1.2.2 Avantajele monedei euro in Uniunea Eco nomica si Monetara
…………………………. ……………………………………………………………………………… ………….. ………..10
1.2.3 Dezvoltare in viitor ……………………………………………………. …………………………….. ……… 12
Cap.2 Romania si zona euro – apăsam sau nu piciorul pe pedala de accelerație a integrării
……………………………………………………………………………………………………….. ……………….. …….20
2.1 Consecințe, avantaje, dezavantaje si condiții ale aderării României la zona euro
……… ………………………………………………………………………………………………………………… ……..20
2.1.1Criterii de convergenta – condiții pentru aderarea la zona euro
………………….. …………………………………………………………………………………………………… ……… 22
2.1.2 Modificările culturale ……………………………. …………………………. ………………………. ……..24
2.2 Care este stadiul actual al procesului de integrare si care va fi calendarul privind aderarea
la zona euro ………………………………………….. …………………………. …………………………………….. 24
2.2.1 Scenarii in care Romania ar putea ajunge la o masa critica de convergenta structurala si
reala ……. ……………….. ………………………………………………………………………………………………..2 5
2.2.2 Planul național de adoptare a monedei euro ……………………………………………… ………. …26
2.2.2.1 Obiective strategice si operaționale ……………………………….. …………………………. …….. 26
2.2.2.2 Acțiuni premergătoare si domenii de acțiune în procesul de adoptare a euro de către
Romania………………………………………….. …………………………………………………………….. ………. 30
Concluzia…………………………………………………………………………………………………….. ………….. 43
Bibliografie …………….. ……………………………………………………………………………….. …….. ……… 5

4
INTRODUCERE

Aderarea României la zona euro pana nu de mult a fost tratata cu superficialitate, iar
dezbaterea publică internă a fost săracă.
Ca proiect politic in cadrul tarii noastre aderarea la zona euro nu s a analizat si nu s au
luat masuri suficient de puternice si de rezistente. Nu ca nu ar fi existat masuri suficient de
puternice si de rezistente ci, au fos t numai clișee sau simplificări excesive in dauna tarii
noastre.
Fuga de realitate este o trăsătura a liderilor politici de ambele părți.
Atâta timp cat va fi un decalaj major de dezvoltare intre statele membre ale UE, va fi
greu sa se facă un nucleu bine clădit al uniunii. Vor fi dezec hilibre mari într-o concurenta
imperfecta.
Romania trebuie sa aibă temele făcute cat mai bine de acasă pentru a fi acceptata de
către celelalte state membre, iar zona euro sa aibă coloana vertebrala pentru a ne putea ajuta
in demersul nostru de aderare la Uniune , si sa înțeleagă lecțiile ce se desprind din criza ZE.
Ea trebuie sa adere atunci când v a fi bine pregătită , altfel v a simți șocurile in interiorul ei.
In anul 2018 s a pus pe hârtie Proiectul Planului National de adoptare a monedei euro
si Rap ortul de prezentare a situației actuale din punctul de vedere al criteriilor de convergență
și fundamentare a Planului National de adoptare a monedei euro de către Comisia Națională
de fundamentare a Planului național de adoptare a monedei euro care au apr obat ca obiectiv
realist orizontul de timp 2024 -2026. Acest proiect include obiectivele strategice, obiective
operaționale , principii de bază ale adoptării euro, etape în procesul tehnic de adoptare a euro
de către România , acțiuni pregătitoare si domenii de acțiune în procesul de adoptare a euro de
către România , pentru implementarea planului național de aderare la zona euro trebuie luate
măsuri specifice, pentru implementarea planului național de aderare la zona euro trebuie
luate măsuri specifice.
De asemenea Romania trebuie sa aibă in vedere condițiile de trai si nivelul de
dezvoltare.
Avantajele tarii noastre fiind majore, vor ajuta economia să se dezvolte susținut, de
ex.: reducerea schimbărilor bruște monetare și financiare, împrumuturile econom ice devin
mult mai stabile, dobânzile se vor stabiliza și ele pe termen lung, ca urmare a utilizării unei
monede unice, se va elimina schimbarea ratei de schimb în Zona Euro, transparența
prețurilor, la nivel internațional, va fi una foarte ridicată, compa niile care lucrează cu societăți
de peste granițe se vor putea bucura de schimburi externe facile și de creșterea în volum a
acestora, eliminarea pierderilor privind tranzacțiile valutare la nivel înalt.
In prezent important este a se pune in aplicare aces t Proiect al Planului National de
adoptare a monedei euro si Raportul de prezentare a situației actuale din punctul de vedere al
criteriilor de convergență și fundamentare a Planului National de adoptare a monedei euro
care are de sigur lucruri mai puțin bune dar are si lucruri care speram sa aibă mai multe
beneficii pentru a ne bucura de intrarea in zona euro , dar totul d epinde de noi toti, de felul in
care gândim si de felul in care reacționam .
Opțiunea pentru care am ales tema INTEGRAREA ROMÂNIEI ÎN ZON A EURO –
COBORÂM ÎN TREAPTĂ INFERIOARĂ SAU SCHIMBĂM VITEZA ÎNTR -O
TREAPTĂ SUPERIOARĂ? a fost, ca, așa cum băncile sunt interconectate intre ele, așa si eu
sunt interconectata cu oamenii din jurul meu si de asemenea îmi place viteza .

5
CAP I
Zona euro – inima uniunii economice si monetare a UE

1.1 Avantaje si dezavantaje ale apartenentei la zona euro
Avantaje le si dezavantaje le depind de felul in care sunt puse in aplicare .

Bancnote euro
1.1.1 Moneda euro
Moneda oficială a 19 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene , este euro cu
simbolul €. Statele sunt cunoscute colectiv ca „Zona euro” .1
În anul 1999, la 1 ianuarie, a avut loc, introducerea pe piața a monedei euro, zi în care
a devenit moneda oficială pentru 11 state membre .2
Funcțiile banilor
– Mijloc de schimb pentru achiziționare de bunuri – sunt o modalitate de plată în care toată
lumea are încredere si au o anumită valoare
– Unitate de cont pentru stabilirea prețurilor – permite stabilirea prețurilor bunurilor și
serviciilor
– Mijloc de tezaurizare pentru economisire – Circulă efectiv numai o parte a numerarului în
euro aflat în circulație . Sunt tezaurizate multe dintre bancnotele de 50 EUR aflate în
circulație.3
Bani electronici
Pentru efectuarea plăților către alte entități decât emit entul de monedă electronică,
moneda electronică este în general definită ca un magazin electronic de valoare monetară pe
un dispozitiv tehnic care poate fi utilizat pe scară largă. Nu implică neapărat conturi bancare

1 https://ro.wikipedia.org/wiki/Euro
2 https://jurnaluldeafaceri.ro/trecerea -la-euro -beneficii -si-dezavantaje/
3 https://www.ecb.europa.eu/explainers/tell -me-more/html/what_is_money.ro.html

6
în tranzacții dispozitivul funcționează ca un instrument de plată preplătit. În funcție de
tehnologia utilizată pentru stocarea valorii monetare, produsele cu bani electronici pot fi
bazate pe hardware sau bazate pe software.
Produse bază pe hardware
Cu caracteristici de securitate bazate pe h ardware, cum ar fi un card cip puterea de
cumpărare se află într -un dispozitiv fizic personal. Prin intermediul cititoarelor de dispozitive
care nu au nevoie de conectivitate în timp real la un server de la distanță valorile monetare
sunt de obicei transfe rate.
Produse bazate pe software
Cum ar fi computerele personale sau tabletele, utilizează software specializat care
funcționează pe dispozitive personale comune. Dispozitivul personal trebuie de obicei să
stabilească o conexiune online cu un server de la distanță care controlează utilizarea puterii
de cumpărare, pentru a permite transferul valorilor monetare. Scheme de amestecare a
componentelor hardware și software există. Nu fac distincția între banii electronici bazați pe
hardware și software -ul.4
Mijloace de plata fără numerar
În baza unui ordin de plată transmis prin intermediul instrumentelor de plată (transfer
credit, debitare directă, card de plată, cec, cambie, bilet la ordin), transferul de fonduri se
poate realiza de către prestatori de ser vicii de plată (instituții de credit, instituții de plată și
instituții emitente de monedă electronică). Sunt permise doar prestatorilor de servicii de plată
efectuarea unei plăti fără numerar prin transfer de fonduri de la plătitor la beneficiar care
implică o serie de operațiuni.
Etape ale unei plăti fără numerar:

Fig. 1.1 Etape ale unei plăti fără numerar
https://www.bnr.ro/Mijloace -de-plata -fara-numerar –305.aspx
Etapa tranzacțională cuprinde validarea, inițierea și transmiterea unei instrucțiuni de
plată.

4https://www.ecb.europa.eu/stats/money_credit_banking/electronic_money/ht ml/index.en.html

7
Instrucțiunea de plată poate fi inițiată de plătitor (spre exemplu, în cazul transferului
credit, a se vedea în schemă instrumentul de plată (1)), sau de beneficiar (spre exemplu, în
cazul debitării directe, a se vedea în schem ă instrumentul de plată (2)), în funcție de tipul de
instrument.
În această etapă au loc o serie de operațiuni, care vizează valabilitatea utilizării unui
anumit instrument de plată sau, inclusiv utilizarea elementelor de securitate personalizate ale
utilizatorului
Etapa de compensare și decontare
Schimbă între ei mesaje de plată prin intermediul sistemului de plăti pentru plăti de
valoare mică, participanții la sistemul de compensare -decontare (prestatori de servicii de
plată). Se decontează prin intermediul sistemului de plăti de valoare mare în funcție de
moneda în care este exprimată suma de plată, respectiv ReGIS (pentru plăți în lei) sau
TARGET2 (pentru plăți în euro), obligațiile de plată rezultate din pozițiile nete calculate în
procesul de compensare.5
Rate ale dobânzii la BCE
Consiliul guvernatorilor BCE stabilește ratele principale ale dobânzii pentru
zona euro: – rata dobânzii la principalele operaț iuni de refinanțare (MRO), care furnizează cea
mai mare parte a lichidității sistemului bancar. – rata la facilitatea de depozit, pe care băncile
o pot utiliza pentru a face depozite overnight la Eurosistem. – rata la facilitatea de creditare
marginală, ca re oferă credite overnight băncilor din partea Eurosistemului .
Rezerve minime și lichiditate
Condițiile de lichiditate din zona euro si la cerințele privind rezervele minime
obligatorii, adică cererea instituțiilor de credit pentru lichiditate si furnizarea de lichidități în
euro de către Eurosistem.
Rezerve minime obligatorii
În conturile curente la banca centrală națională băncile din zona euro trebuie să dețină
rezerve minime obligatorii. Pentru perioade de întreținere de șase săptămâni, valoar ea
rezervelor minime obligatorii ale unei bănci este stabilită. Înainte de începerea perioadei de
aplicare, nivelul rezervelor se calculează pe baza bilanțului băncii înainte de începerea
perioadei de aplicare. La mediile din ultima perioadă de întreținere a anului/trimestru, datele
anuale și trimestriale privind cerințele privind rezervele minime se referă. Operațiunii
principale de refinanțare (MRO) în urma evaluării de către Consiliul guvernatorilor a poziției
politicii monetare Începând cu data de 10 martie 2004, perioadele de aplicare încep de la data
decontării .
Condiții de lichiditate zilnice
Aceste date cuprind date ex post privind operațiunile de piață deschisă, utili zarea
facilității de depozit, factorii autonomi de lichiditate, recurgerea la facilitatea de creditare
marginală, participațiile la contul curent și cerințele privind rezervele minime obligatorii.6

5 https://www.bnr.ro/Mijloace -de-plata -fara-numerar –305.aspx
6https://www.ecb.europa.eu/stats/policy_and_exchange_rates/minimum_reserves/html/index.en.html

8
Comerțul si creșterea economica le promovează moneda unica europeana
Ceea ce conduce la o competiție corectă între firme este ca consumatorii pot compara
mai ușor prețurile din țările care fac parte din zona euro,
– euro reduce costurile asociate desfășurării de activități economice în altă țară prin
eliminarea riscurilor și a nesiguranței la ratele de schimb.
– a determinat scăderea inflației și a ratei dobânzilor managementul solid al monedei euro
– nu numai că atrag mai multe investiții străine, dar fac și eco nomia să fie mai rezistentă la
șocurile externe stabilitatea și dimensiunea zonei euro .7
Tarile care utilizează sau vor utiliza moneda euro
Dovada cea mai tangibilă a integrării europene este moneda euro.
Statele membre din zona euro
Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Austria , Belgia , Cipru , Estonia ,
Finlanda , Lituania , Luxemburg , Malta , Țările de Jos , Portugalia , Slovacia , Slovenia , Spania .
Statele membre care nu fac parte din zona euro
Țari care se vor alătura zonei euro atunci când vor îndeplini condițiile necesare în care
moneda euro nu a fost încă adoptată. După lansarea euro au aderat la Uniune : Bulgaria ,
România, Suedia, Croația , Republica Cehă , Ungaria , Polonia .
Țări care au ales să rămână în afara zonei euro
Regatul Unit si Danemarca
Aderarea la zona euro
Statele membre ale UE trebuie sa îndeplinească așa -numitele criterii de convergență
pentru a adopta moneda euro.8
Criteriile de la Maastricht
Tratatul de la Maastricht a fost semnat de Consiliul European la 7 februarie 1992 în
localitatea olandeză Maastricht si a pus bazele Uniunii Europene. Tratatul de la Maastricht a
fost ulterior modificat și completat prin alte Tratate .9

1.1.2 Criza economica si financiara cum a apărut

Criza economică și financiară , din 2009 , a fost de fapt rezultatul cumulării mai multor
crize și factori care, a afectat profund numeroase țări din interiorul și din afara UE . A fost o
criză financiară (sau bancară), care a adus într -o situație dificilă mulți ce tățeni europeni . O
criză economică și o criză a datoriei suverane .
Datorii și divergențe economice începând din anul 2000

7 https://ro.wikipedia.org/wiki/Euro#Avantajele_monedei_euro
8 https://europa.eu/european -union/about -eu/euro/which -countries -use-euro_ro
9 https://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Maastricht

9
Deficite și datorii semnificative au acumulat m ulte țări din UE , iar n ormele prevăzute
de pactul de stabilitate și creștere le încălcaseră de asemenea mai multe țări. Moned a comună
le cere a actorilor economici din țările participante să fie suficient de flexibili pentru a se
adapta la schimbări. Unele țări nu mai erau competitive din punct de vedere economic si UE
nu avea instrumentele necesare pentru a interveni.
O criză financiară globală 2007 -2008
Ca urmare a acordării de împrumuturi riscante pe piața creditelor ipotecare , au intrat
în faliment mai multe bănci americane, inclusiv Lehman Brothers, a patra bancă de investiții
din SUA, în 2007 și 2008. Contagiunea financiară s a extins la bănci din toată lumea p entru
că într -o lume globalizată economiile sunt interconectate . Când băncile au încetat să își mai
acorde reciproc împrumuturi a apărut criza creditelor.
Țările din UE, atât din zona euro, cât și din afara acesteia , pentru a preveni intrarea în
colaps a întregului sistem bancar, între 2008 și 2011 , au injectat in jur de 1 600 de miliarde
de euro în băncile proprii, sub formă de capital direct si de garanți i (aproximativ 13 % din
PIB ul UE), sporind astfel datoria existentă si deficitele .
Criza economică 2009
A intrat într -o recesiune adâncă în 2009 , economia UE. Țările europene au elaborat
politici de stimulare economică, menite să contracareze criza ,.
Criza datoriei suverane 2010 -2012
Nu au mai putut să susțină nivelul foarte ridicat al datoriei și, în același timp, să facă
față crizei financiare , la sfârșitul anului 2009, câteva dintre economiile cele mai expuse din
zona euro (de exemplu, Grecia, Irlanda și Portugali a), ducând la apariția crizei datoriilor
suverane. Au pierdut încrederea în capacitatea acestor țări de a și plăti datoriile și în
competitivitatea lor generală investitorii de pe piața financiară . Aceste țări nu s au mai putut
împrumut a pe piețele financiare prin vânzarea de titluri deoarece d obânzile pe care
investitorii le cereau pentru a achiziționa obligațiuni guvernamentale ajunseseră la un nivel
foarte ridicat . Criza s a agravat , întrucât o parte din obligațiuni erau deținute de i nvestitori
(bănci) din alte țări ale zonei euro . Ceea ce a dus la apariția crizei creditelor a fost ca băncile
au încetat să mai acorde împrumuturi întreprinderilor și cetățenilor. Pentru a depăși această
situație, era nevoie de stabilizarea finanțelor pub lice și de reforme structurale care să
stimuleze competitivitatea pentru a depăși această situație. Mecanismul european de
stabilitate , l a creat tarile din zona euro prin care s au oferit împrumuturi semnificative țărilor
care aveau cea mai mare nevoie de ele. Urmată însă de o nouă recesiune ușoară în 2012 . O
redresare economică timidă s a făcut simțită în 2011.
Revenirea din criză 2013 -2014
A început să iasă treptat din lunga recesiune, în 2013, economia europeană . Uniunea
a permis statelor membre să continue consolidarea finanțelor publice într -un ritm mai lent și
adaptat la situația lor specifică și a centrat politicile pe creștere durabilă și crearea de locuri
de muncă.
În țările UE pentru a debloca potențialul de creșter e au înțeles că este nevoie de
intensificarea reformelor structurale. Principala provocare rămâne a crearea de locuri de
muncă, unde ratele șomajului au depășit 25%, în special în Spania și Grecia . O serie de

10
măsuri care să le permită șomerilor să ia parte la programe de educație și formare și care să
promoveze o creștere economică puternică și durabilă. au inițiat comisia și țările membre .10
Șomajul a scăzut iar inflația in zona euro a crescut
În luna februarie 2019 a crescut ușor, până la 1,5%, de la un nivel de 1,4% în luna
ianuarie 2019 , rata anuală a inflației în zona euro. O creștere a prețurilor mai mică, dar
apropiată de 2%, inflația din zona euro este departe de obiectivul țintă al Băncii Centrale
Europene (BCE ). Prin accelerare ritmului de creștere a prețurilor la energie, care au
înregistrat un avans de 3,5% în luna februarie 2019, după un avans de 2,7% înregistrat în luna
ianuarie, precum și a prețurilor la alimente, băuturi și țigări, care au înregistrat un avans de
2,4% în luna februarie 2019, după un avans de 1,8% înregistrat în luna ianuarie , se explică în
principal creșterea inflației în zona euro în luna februarie. Ceea ce rămâne după ce sunt
eliminate prețurile pentru bunuri volatile, precum energia și alimentele, adică inflația de b ază,
de la 1,1% în ianuarie a scăzut ușor până la 1% în februarie. Rata anuală a inflației in
România, Letonia, Estonia și Ungaria au înregistrat cele mai ridicate rate ale inflației din UE,
în zona euro a scăzut în ianuarie la 1,4% și la 1,5% în Uniunea E uropeană, de la 1,5% și,
respectiv, 1,6% luna precedentă.
În zona euro a rămas stabilă la 7,8% în luna ianuarie, cel mai scăzut nivel înregistrat
după luna octombrie 2008 a ratei șomajului. Rata șomajului a scăzut până la 6,5% în luna
ianuarie 2019, de la un nivel de 6,6% înregistrat în luna decembrie 2018 . in ceea ce privește
Uniunea Europeană. Cele mai mici rate ale șomajului în luna ianuarie 2019 se înregistrau în
Cehia (2,1%), Germania (3,2%), Ungaria și Olanda (ambele cu 3,6%), Polonia (3,7%), Malta
(3,8%) și România (3,9%) , in rândul statelor membre. C ele mai mari rate ale șomajului au
fost observate în Grecia (18,5% în luna noiembrie 2018) și Spania (14,1%) , la polul opus.
În comparație cu situația din urmă cu un an, exceptând Danemarca și Malta, rata
șomajului a scăzut în toate statele membre. Rata șomajului a coborât de la 4,4% în ianuarie
2018, până la 3,9% în luna ianuarie 2019 , în România.11

1.2 Viitorul zonei euro si al Uniunii Economice si Monetare in cadrul UE

„Uniți în diversitate ” este mottoul Uniunii Europene
Au acceptat să -și deschidă spiritul către tradițiile , limbile si culturile atât de diverse
ale continentului nostru , Europenii s -au unit pentru a promova prosperitatea si pacea.
1.2.1 Integrarea europeana
A fost anticipată c reare a uniunii economice și monetare în Europa , în anul 1952, o
dată cu înființarea Comunități Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO), din care făceau
parte șase state europene: Franța, Belgia, Italia , Germania, Luxemburg și Tarile de Jos.
Au fondat Comunitatea Economică Europeană (CEE) și Comunitatea Europeană a
Energiei Atomice (CEEA), în anul 1958 aceleași șase tari.

10 file:///C:/Users/pc/Downloads/economic_and_monetary_union_and_the_euro_ro.pdf
11 https://m.jurnalul.antena3.ro/bani -afacer i/eurostat -inflatia -in-zona -euro-a-crescut -iar-somajul -a-scazut –
801898.html

11
În anul 1993, odată cu adoptarea Tratatului de la Maastricht, s -a înființat Uniunea
Europeană, î n același timp cu consolidarea relați ilor interstatale, s -a fondat Comunitatea
Europeană (CE) .
Numărul statelor membre ale Uniunii Europene a crescut la 27, în 1973 -2007, prin
aderarea următoarelor tari: Regatul Unit al Marii Britanii (1973), Grecia (1981), Danemarca,
Irlanda, Portugalia și Spania (1986), Polonia, Slovenia și Slovacia (2004), Bulgaria și
România (2007), Austria, Finlanda și Suedia (1995), Republica Cehă, Estonia, Cipru,
Letonia, Lituania, Ungaria, Malta .
Condiții de aderare la Uniunea Europeană (UE)
„Criteriile de la Cope nhaga”, erau, o serie de condiții care prev edeau ca viitoarele state
membre să dispună de:
– statul de drept, drepturile omului, instituții stabile care să garanteze democrația, precum și
respectarea și protecția minorităților;
– capacitatea de a face fată presiunilor concurențiale , o economie de piață funcțională.
Etapele parcurse în realizarea Uniunii Economice si Monetare
– prima etapă – 1990 și 1993, definirea pieței unice europene, ca urmare a înlăturării tuturor
barierelor interne în calea liberei circulații mărfurilor, a persoanelor, serviciilor si
capitalurilor în Europa;
– a doua etapă – 1994 și 1998, înființarea Institutului Monetar European , s-au făcut pregătiri
de ordin tehnic pentru evitarea deficitelor excesive, adoptarea monedei unice si intensificării
procesului de convergență a politicilor economice și monetare ale statelor membre (în
vederea asigurării solidității finanțelor publice si stabilității prețurilor );
– a treia etapă – 1 ianuarie 1999, transferarea către Banca Centrală Europeană a
competențelor în domeniul politicilor monetare fixarea irevocabilă a cursurilor de schimb și
introducerea monedei euro, ca monedă unică. Statele membre prin aderarea la Uniunea
Europeană, se angajează să adopt e moneda euro, într -un anumit număr de ani, atunci când
vor îndeplini anumite criterii de convergență .12
1.2.2 Avantajele monedei euro in Uniunea Economica si Monetara
– Uniunea Economică și Monetară stă la baza monedei euro
Vizează diverse aspecte ale politicii monetare (stabilitatea prețurilor și ratele dobânzilor),
politicii bugetare (pentru a limita datoriile și deficitele anuale ale guvernelor) si politica
economică . Scopul său este piața unică, una dintre priorități fiind menținerea unei monede
stabile si puternice și să ofere un mediu economic favorabil creșterii pentru zona euro si
stabil.
– Uniunea Economică și Monetară asigură stabilitatea prețurilor
Banca Centrală Europeană (BCE) , răspunde de politica monetară pentru zona euro, inclusiv
de t ipărirea banilor Banca Centrală Europeană (BCE) si este organism independent.
Obiectivul său principal este să protejeze valoarea euro prin stabilirea și ajustarea ratei
dobânzilor la împrumuturile acordate de BCE, ajustarea ratei dobânzilor la împrumuturile

12 file:///C:/Users/pc/Downloads/980_revista_nr_2_(18)_2010_5 -13.pdf

12
acordate de BCE si să mențină stabilitatea prețurilor de consum. Scopul urmăr it pe termen
mediu să se mențină inflația sub 2 %, pentru ca cetățenii să beneficieze pe deplin de
stabilitatea prețurilor , nivel cons iderat suficient de scăzut.
– Uniunea Economică și Monetară sprijină creșterea
Coordonarea economiilor și a economiilor individuale ale statelor membre un cadru comun
pentru îmbunătățirea eficienței interne, a competitivității precum și a piețelor la nive l
european aduce toate beneficiile asociate unui spațiu de mari dimensiuni , robusteții
economiei UE în general. Astfel, se creează condițiile pentru creștere economică și pentru o
mai mare stabilitate economică, pentru creștere economică si pentru crearea de locuri de
muncă .
Pactul de stabilitate și creștere
– Impune guvernelor naționale să se asigure că din producția anuală totală (PIB), deficitele lor
anuale nu depășesc 3 % . Datoria publică este s uma totală pe care un guvern o datorează pe o
perioadă de mai mulți ani .
– Impune guvernelor să se asigure că din PIB datoriile lor nu depășesc 60 % .
Să prevină împrumuturile excesive și datoriile publice nesustenabile, care pun piedici
dezvoltării economice este scopul Pactului de stabilitate și creștere.
Uniun ea monetară este politica monetară care stabilește prețuril e, fixează ratele
dobânzilor pentru zona euro, astfel încât inflația să se mențină sub 2 % si circulația
bancnotelor și monedelor euro .
Uniunea economică este politica bugetară , impozitarea (veniturile guvernelor) si finanțele
publice (nivelul cheltuielilor și al îndatorării guvernelor naționale) .
Cine si cum gestionează Uniunea Economica si Monetara?
Câteva instituții europene si naționale fiecare având propriul rol, gestioneaz ă Uniunea
Economica si Monetara. Gestionarea este cunoscut a sub denumirea de „guvernanță
economică” și implică următorii actori:
Comisia Europeana – CE elaborează previziunile economice și monitorizează o serie de
indicatori economici pentru a se asigura că toate țările membre respectă normele prevăzute de
Pactul de stabilitate și creștere .
Consiliul European – Șefii de stat și de guvern ai țărilor UE s tabilesc principalele orientări
politice.
Summitul zonei euro – Se reunesc pentru a coordona guvernanța euro de cel puțin două ori
pe an, șefii de stat sau de guvern ai țărilor din zona euro.
Consiliul de miniștri al UE(Consiliul ECOFIN) – reunește miniștri din toate statele
membre, c omponența sa depinzând de domeniul politic abordat . Au responsabilități de
coordonare și legiferare în mai multe domenii ale politicii financiare m iniștrii de finanțe din
toate țările UE care fac parte din Consiliul, printre care se numără: monitorizarea politicilor
bugetare și a finanțelor publice ale țărilor UE , supravegherea e conomică, coordonarea
politicii economice , piețele financiare , moneda euro (aspecte juridice, practice și
internaționale), mișcările de capital și relațiile economice cu țări din afara UE.

13
Eurogrupul – miniștrii de finanțe din toate țările zonei euro, în special înaintea Consiliului
Ecofin, în cadrul căruia se adoptă deciziile în mod oficial , se reunesc pentru a discuta aspecte
legate de moneda unică.
Parlamentul European – împarte responsabilitatea elaborării legislației cu miniștrii de
finanțe (Consiliul Ecofin), exercitând supravegherea democratică a gestionării Uniunii
Economice și Monetare .
Guvernele naționale – își planifică bugetele în limitele convenite pentru deficite și datorii
punând în aplicare deciziile luate de Consiliul de miniștri al UE . Ele răspund de politica
economică și socială precum și d e politicile în materie de educație, muncă, pensii etc.
Banca Centrala Europeana – gestionează în mod independent politica monetară în zona
euro: pentru a controla inflația pe termen mediu stabilizează p rețurile prin fixarea ratelor
dobânzii.
Cooperarea intensificata
Țărilor din UE, în special cele din zona euro criza le a arătat clar ca nu pot progresa
decât împreună. Î n schimbul asumării unei responsabilități mai mari nu se poate oferi decât
că o solidaritate mai mare care este principiul de bază .
Țările aflate într -un sistem economic interdependent, cum este zona euro o altă lecție
importantă au învățat că nu pot permite acumularea la nesfârșit a deficitelor și datoriei .
Europa 2020 este s trateg ia actuală a UE pentru creștere economică și crearea de locuri de
muncă . Să stimuleze crearea de locuri de muncă, să faciliteze accesul IMM -urilor la
finanțare, să îmbunătățească oportunitățile de formare, educație și ucenicie, să stimuleze
creșterea prin încurajarea cercetării și inovării , să contribuie la relansarea creșterii. își
propune, printre altele comisia.
Garantarea stabilității financiare
Pentru a se evita acumularea de datorii și deficite excesive, c onsolida rea Pactul ui de
stabilitate și creștere, dorește să promoveze creșterea, să creeze locuri de muncă , să prevină
crizele viitoare.
Pactul bugetar
Instrumente utilizate pentru a atenua efectele negative ale crizei :
– sa integreze în legislația lor cultura stabilității financiare, care le impune fie să înregistreze
un surplus, fie să mențină un buget echilibrat.
– să se împiedice acumularea de datorii și deficite excesive în special în zona euro și s ă
asigure un echilibru la nivelul bugetelor naționale.
Fondul european de ajustare la globalizare
Ca urmare a crizelor economice și financiare majore din cauza efectelor globalizării,
sprijină persoanele care și -au pierdut locul de muncă. De asemenea el sprijină acțiunile de
formare, mentorat și orientare profesională desti nate lucrătorilor persoanel e care desfășoară
activități independente .
2014 -2020 Supravegherea băncilor si protejarea contribuabililor

14
Pentru a -și reforma și consolida sectorul financiar , UE a luat măsuri a cordând o
atenție suplimentară restructurării celor care se află în dificultate („uniunea bancară ,,) si a
supravegherii băncilor.

1.2.3 Dezvoltare in viitor

Uniunea Economică și Monetară a fost reformată pentru a garanta stabilitatea
financiară și creșterea în UE p rin consolidarea cooperării economice și a monitorizării la
nivel european . Pe piețe Banca Centrală Europeană a jucat un rol -cheie prin intermediul
politicii privind rata dobânzii c ontribuind la reinstaurarea unui climat de încredere. UE și -a
consolidat capacitatea de gestionare a crizelor pe mai multe fronturi p entru a se asigura în
primul rând că țările din zona euro evită acumularea de datorii nesustenabile, nu îi mai pun
pe contribuabili în situația de a salva pe viitor băncile falimentare si caută soluții la problema
dezechilibrelor econo mice . Deși s -au făcut progrese majore, Uniunea Economică și Monetară
nu s-a finalizat încă . Pe fondul discuțiilor legate de viitorul UEM, c omisia a publicat în 2012
Proiectul pentru o Uniune Economică și Monetară profundă și veritabilă. Pentru zona euro
proiectul prevede:
– o uniune bancară, cu norme și fonduri comune pentru a -i proteja pe contribuabili si cu
supravegherea strictă a piețelor financiare și a băncilor (deja introdusă), pentru a ajuta băncile
în dificultate, pentru a garanta că acestea se comportă responsabil
– o uniune economică care să sprijine uniunea monetară, cu investiții direcționate către
stimularea creșterii și a competitivității si cu o puternică dimensiune soc ială
– o uniune bugetară care să garanteze soliditatea finanțelor publice si sa sporească
solidaritatea financiară dintre țări pe timp de criză. Pentru realizarea unei uniuni economice și
bugetare mai profunde v a fi nevoie de modificarea tratatelor UE .13
Politicile Uniunii Europene
Afaceri externe și securitate, Agenda digitală, Educație, formare, tineret și sport,
Agricultură, Cercetare și inovare, Combaterea schimbărilor climatice, Comerț, Consumatori,
Cooperare internațională și dezvoltare, Buget, Energ ie, Concurență, Justiție, drepturi
fundamentale și egalitate, Întreprinderi, Sănătatea publică, Securitatea la frontiere,
Transporturi, Uniunea Economică și Monetară și moneda euro, Afaceri maritime și pescuit,
Ajutor umanitar și protecție civilă, Combater ea fraudei, Cultură și audiovizual, Extindere,
Impozitare, Mediu, Migrație și azil, Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Piața internă,
Politica regională, Sectorul bancar și financiar, Siguranța alimentară, Uniunea Economică și
Monetară și moneda euro, Vamă.
Viitorul Uniunii Europene
Declarația și Foaia de parcurs de la Bratislava
La 25 martie 2017, pentru a sărbători cea de a 60 -a aniversare a tratatelor de la Roma
șefii de stat sau de guvern din UE s -au reunit la Roma, Italia. Aceasta a fost o ocazie de a
analiza viitorul procesului de integrare si de a reflecta asupra stării Uniunii Europene . Liderii
au stabilit o viziune comună pentru anii care urmează, î n Declarația d e la Roma, adoptată la
sfârșitul ceremoniei . Pentru a realiza ei s-au angajat să acționeze:

13 file:///C:/Users/pc/Downloads/economic_and_monetary_union_and_the_euro_ro.pdf

15
– o Europă a securității si a siguranței în care toți cetățenii să poată circula liber, cu frontiere
externe securizate și o politică eficientă în domeniul migrației
– o Europă durabilă si prosperă care să promoveze o creștere susținută și durabilă, cu o piață
unică puternică
– o Europă socială: care să combată discriminarea, șomajul, excluziunea socială și sărăcia
– o Europă pe scena mondială mai puternică , hotărâtă să își consolideze securitatea și
apărarea comun a, să dezvolte parteneriate existente si să construiască altele noi
Au stabilit o viziune comună pentru anii care urmează. „Ne-am unit pentru binele
nostru. Europa este viitorul nostru comun” (liderii, 2017) , au adoptat și semnat Declarația
de la Roma .
Ideea unei Europe cu mai multe viteze d ezbaterea s -a axat pe viitorul UE, inclusiv pe
ideea unei Europe cu mai multe viteze.
„Unii se așteaptă la schimbări sistemice care să slăbească legăturile în interiorul UE și să
consolideze rolul națiunilor în raport cu comunitatea. Alții, dimpotrivă, se află în căutarea
unor dimensiuni noi, mai profunde ale integrării” . (Tusk, 2017) Acesta a mai subliniat că, va
îndemna pe toată lumea să depună eforturi pentru a menține unitatea politică a celor 27, luând
în considerare interesele comunității a 27 de țări în contextul viitoarelor negocieri privind
Brexitul și interesele strategice pe termen lung a le UE . „Atunci când vorbim despre diferitele
scenarii pentru Europa, obiectivul nostru principal ar trebui să fie acela de a consolida
încrederea reciprocă și unitatea în rândul celor 27 de țări. Iar după dezbaterea de astăzi, pot
spune deschis că toți cei 27 de lideri și -au exprimat acordul cu acest obiectiv ,,. (Tusk, 2017)
Viitorul Europei – Cartea albă
În funcție de alegerile pe care le va face Europa, p rezintă cinci scenarii, fiecare
oferind o imagine a stării potențiale a Uniunii în 2025 . Modul în care se va schimba Europa
în următorul deceniu, de la îndoielile în privința globalizării, preocupările legate de securitate
și amploarea tot mai mare a populismului, pana la impactul noilor tehnologii asupra societății
și a locu rilor de muncă, arata scenariile.
Șefii de stat sau de guvern ai UE din Malta s au reunit pentru Summitul informal
Lansată imediat după ce Regatul Unit a votat să părăsească Uniunea Europeană, la 23
iunie 2016, și continuată la Bratislava, la 16 septembrie 2016 , discuțiile s -au bazat pe o
reflecție politică asupra viitorului UE cu 27 de state membre.
Scrisoare a – Viitorul Europei
„Numai uniți vom învinge ”. (Tusk, 2017)
Președintele Consiliului European a identificat trei amenințări principale, periculoase
pentru stabilitatea Europei î n scrisoarea sa trimisă celor 27 de șefi de stat sau de guvern .
Printre acestea se numără:
– noua situație geopolitică: o Chină din ce în ce mai îndrăzneață, războaie, terorism și anarhie
în Orientul Mijlociu și în Africa (în care islamismul radical joacă un rol major) , politica
agresivă a Rusiei față de Ucraina și de vecinii săi și tot felul de declarații dure ale noii
administrații americane fac toate ca viitorul nostru să fie foarte imprevi zibil
– situația internă: UE însăși tot mai xenofobîn, are o creștere a sentimentului naționalist

16
– starea de spirit a elitelor proeuropene: cedarea la argumente populiste și îndoiala față de
valorile fundamentale ale democrației liberale scăderea încreder ii în integrarea politică
A solicitat liderilor să rămână uniți , președintele Donald Tusk . „Trebuie să explicăm
cât se poate de limpede că dezintegrarea Uniunii Europene nu va duce la reinstaurarea unei
mitice suveranități depline a statelor sale membre, ci la dependența lor reală și concretă de
marile superputeri: Statele Unite, Rusia și China. Numai împreună putem să fim pe deplin
independenți” .14 (Tusk, 2017)
Privind instrumentele de apărare comercială, Consiliul convine asupra poziției de
negociere
Privind o propunere de modernizare a instrumentelor UE de apărare comercială,
Comitetul Reprezentanților Permanenți (Coreperul) a convenit asupra poziției de negociere a
Consiliului. Actuale pentru a răspunde mai bine practicil or comerciale neloiale.
Regulamentul propus modifică regulamentele antidumping și antisubvenț ii. Obiectivul este
de a asigura comerțul liber și echitabil si de a proteja producătorii din UE de pagubele
produse de concurența neloială .
La frontierele externe , acord privind controalele sistematice
Cu privire la o modificare la Codul frontierelor Schengen pentru consolidarea
controalelor prin consultarea bazelor de date relevante la frontierele externe, Comitetul
Reprezentanților Permanenți (Coreperul) a aprob at un text de compromis convenit cu
Parlamentul European.
Garda de Coastă si Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră lansează o
rezervă pentru reacție rapidă
Rezerva pentru reacție rapidă este alcătuită din 1 500 de polițiști angajați țări asociate
spațiului Schengen si de statele membre ale UE . Aceștia vor fi puși la dispoziția imediată a
Frontex, care poate să -i mobilizeze în termen de cinci zile lucrătoare , într -o situație de criză.
Pentru investiții strategice Consiliul convine asu pra prelungirii Fondului
european
Inițiativa emblematică a UE în cadrul Planului său de investiții pentru Europa ,
Consiliul , a convenit asupra poziției sale cu privire la o propunere de prelungire a duratei de
viață pentru Fondul european pentru investiți i strategice (FEIS) . Prelungirea FEIS în privința
duratei și a capacității sale financiare, mobilizând investiții în valoare de cel puțin jumătate de
bilion de euro până în 2020 , implică compromisul convenit. P entru a ține seama de lecțiile
învățate pe parcursul primului an al implementării , acesta aduce o serie de îmbunătățiri
operaționale.
Pentru punerea în aplicare a Declarației comune UE -NATO , set comun de
propuneri
Aprobând 40 de propuneri în cele 7 domenii, c onsiliul adoptă concluzii privind
puner ea în aplicare a Declarației comune UE -NATO. In aceeași zi sunt aprobate aceste
propuneri de către Consiliul Nord -Atlantic.
Planul de punere în aplicare în materie de apărare si securitate

14 https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu -future -reflection/.

17
Ajutând țările fragile situate în medii instabile, precum și pri n protejarea UE și a
statelor sale membre, UE dorește să își consolideze capacitatea de securitate și apărare prin
răspunsul la conflictele și crizele externe din vecinătatea Europei . Discută despre planul de
punere în aplicare în materie de securitate și apărare din cadrul Strategiei globale a UE,
miniștrii afacerilor externe și ai apărării din UE . Aceștia stabilesc calea de urmat pentru
dezvoltarea viitoare a politicii de securitate și apărare a UE si nivelul de ambiție .
Semnarea CETA
S-au reunit la Bruxelles cu ocazia celui de al 16 -lea summit UE -Canada, Donald
Tusk, președintele Consiliului European, Jean -Claude Juncker, președintele Comisiei
Europene, și Justin Trudeau, prim -ministrul Canadei . Ei au formulat o declarație comună
privi nd parteneriatul UE -Canada, au semnat acordul economic și comercial cuprinzător UE –
Canada (CETA) și acordul de parteneriat strategic (APS) .
Lansarea Agenției Europene pentru Garda de Coastă si Poliția de Frontieră
La frontiera externă a Bulgariei cu Turci a, lansarea a avut loc la punctul de control la
frontieră de la Kapitan Andreevo.
„Creăm o nouă realitate la frontierele noastre externe. Acesta este un rezultat
tangibil al angajamentului comun asupra căruia s -a convenit în Foaia de parcurs de la
Bratislava, precum și o demonstrație practică a unității dintre statele membre”, „Acest p as
ne va ajuta să ne întoarcem la Schengen” . (Fico, 2016)
Va coopera cu statele membre pentru a identifica și aborda rapid orice tip de posibilă
amenințare la adresa securității la frontierele externe ale UE, Agenția Europeană pentru
Poliția de Frontieră și Garda de Coastă va monitoriza îndeaproape frontierele externe ale UE .
Summitul de la Bratislava, 2016
Pentru a discuta viitorul Uniunii Europene, c ei 27 de șefi de stat sau de guvern s -au
întâlnit informal la Bratislava .
Obiective
Liderii au convenit cu privire la Declarația și Foaia de parcurs de la Bratislava, în care
se stabilesc:
– consolidarea cooperării la nivelul UE în domeniul securității externe și al apărării
– restabilirea controlului deplin al frontierelor e xterne
– dinamizarea pieței unice și oferirea unor oportunități mai bune tinerilor europeni
– garantarea securității interne și combaterea terorismului
Summitului de la Bratislava , consultări înainte
„Nu am nicio îndoială că cele trei provocări principale sunt migrația
neregulamentară necontrolată, terorismul și temerile legate de globalizare „. „Ambiția mea
este ca la Bratislava să putem conveni asupra principalelor priorități și a ceea ce trebuie să
facem în legătură cu acestea în lunile următoa re”.15 (Tusk, 2016)
Reuniunea neoficială a celor 27 de șefi de stat sau de guvern din UE, 29 iunie 2016

15 https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu -future -reflection/

18
Principii:
– înainte de notificarea în temeiul articolului 50 nu pot avea loc niciun fel de negocieri cu
Regatul
– Regatul Unit ar trebui să fie un partener apropiat al UE , pe viitor
– pe un echilibru între drepturi și obligații acordurile vor trebui să se bazeze
– impune acceptarea tuturor celor patru libertăți accesul la piața unică
Foaia de parcurs de la Bratislava
Deciși să facem din UE cu 27 de state membre un succes . Exista numeroase provocări
comune: oamenii sunt preocupați de ceea ce li se pare o pierdere a controlului și de temeri
legate de migrație, terorism și insecuritate economică și socială. Trebuie să fim clari în
legătură cu ceea ce poate face UE și cu ceea ce le revine statelor membre, pentru a ne asigura
că ne putem îndeplini promisiunile .
a) Frontierele externe si migrația
Obiectiv
– să reducem în continuare numărul emigranților în situație neregulamen tară si s ă nu
permitem niciodată revenirea la fluxurile necontrolate de anul trecut
-să revenim la Schengen si s ă asigurăm controlul deplin al frontierelor noastre externe
– să aplicăm principiile responsabilității și solidarității si s ă extindem consens ul UE în
privința politicii pe termen lung privind migrația
Măsuri concrete
– sprijinirea în continuare a țărilor din Balcanii de Vest , precum si angajament deplin față de
punerea în aplicare a declarației UE -Turcia .
– angajament din partea mai multor state membre de a continua să sprijine alte state de a
oferi asistență imediată pentru consolidarea protecției frontierei Bulgariei cu Turcia .
– capacitate deplină de reacție rapidă pentru poliția de frontieră și garda de coastă la nivel
european, pentru care există acum legislație .
– pacturi privind migrația pentru cooperare și dialog cu țări terțe care să conducă la creșterea
ratelor de returnare, la reducerea fluxurilor de migrație ilegală
– în ceea ce privește polit ica pe termen lung privind migrația, inclusiv asupra modului în care
să se aplice pe viitor principiile responsabilității și solidarității , continuarea eforturilor de
extindere a consensului UE.
b) Securitate internă și externă
Securitate internă
Obiectiv
– sprijinirea statelor membre in asigurarea securității interne și combaterea terorismului
Măsuri concrete

19
– între serviciile de securitate ale statelor membre trebuie intensifica ta cooper area și
schimbul de informații
– inclusiv resortisanții statelor membre ale UE, care traversează frontierele externe ale
Uniunii vor fi verificați în bazele de date relevante, care trebuie să fie interconectate ,
adoptarea măsurilor necesare pentru a se asigura că toate persoanele.
– pentru a permite verificarea în avans și, dacă este necesar, pentru a interzice intrarea
călătorilor exonerați de obligația de a deține viză , trebuie începerea instituirii unui sistem de
informații și autorizare privind călătoriile (ETIAS).
– inclusiv prin ex pulzări și interdicții de intrare atunci când sunt justificate, precum și sprijin
din partea UE pentru acțiunile de prevenție ale statelor membre este un efort sistematic
împotriva radicalizării .
Securitate externă și apărare
Obiectiv
– consolidarea cooper ării UE în privința securității externe și a apărării , într -un mediu
geopolitic dificil
Măsuri concrete
– punere a în aplicare apărării și asupra modului de a utiliza mai bine opțiunile din tratate, în
special în privința capabilităților
– puner ea în aplicare imediată a declarației comune cu NATO
c) Dezvoltare economică și socială, tineret
Obiectiv
– Crearea unui viitor economic promițător pentru toți , asigurarea unor oportunități mai bune
pentru tineret si salvgardarea modului nostru de viață
Măsu ri concrete
– ținând cont de evaluare s a luat decizi a asupra extinderii Fondului european pentru investiții
strategice
– în privința aplicării diferitelor strategii legate de piața unică (inclusiv piața unică digitală,
uniunea piețelor de capital, uniunea energetică) trebuie înregistrate evaluarea progreselor.
– ținând cont, de preocupările cetățenilor, trebuie asigur ata o politică comercială solidă care
profită de beneficiile piețelor deschise
– în combaterea șomajului în rândul tinerilor și asupra programelor îmbunătățite ale UE
dedicate tineretului , s au luat decizii asupra sprijinului UE pentru statele membre .
d) Ce a vem de făcut
Consolid area mecanismul ui de evaluare a punerii în aplicare a deciziilor adoptate. Cooperare
loială și comunicare între statele membre și instituții .16
Ce face UE pentru cetățenii săi

16 https://www.consilium.europa.eu/ro/poli cies/eu -future -reflection/

20
Pace și securitate
Nu au trăit nicicând o perioadă atât de îndelungată fără război , Europa Centrală și de
Vest. Cel mai reușit proiect de pace din istoria omenirii este UE. Premiul Nobel pentru Pace
nu l a primit degeaba! Împărtășim aceleași valori democratice si suntem strâns legați
economic și cultural.
Piața unică
Este cea mai deschisă si dezvoltată piață din lume.
– prest area servicii lor fără restricții,
– locui rea si munca în orice țară din UE,
– transfer area de bani,
– vinde rea de produse fără restricții .
Standarde ridicate de siguranță alimentară și de protecție a mediului
Sunt protejate prin cele mai ridicate standarde de calitate din lume alimentele pe care
le consumăm și mediul în care trăim . Dacă poluează apele și terenurile sau dacă vând
alimente contaminate, f irmele răuvoitoare sau neglijente sunt sancționate .
Protecția consumatorilor
Dacă returnăm la timp produsele cumpărate, î n Europa, avem acum garanția că ne
putem recupera banii dacă returnăm la timp produsele cumpărate. Putem cere banii înapoi,
dacă o călătorie cu avionul sau cu trenul în târzie prea mult sau este anulată . Sunt printre cele
mai stricte din lume standardele de calitate și siguranță pe care trebuie să le respecte
produsele vândute în magazinele din UE.
Drepturile omului
UE protejează grupurile vulnerabile, toate minoritățile și le ia apărarea celor asupriți.
Indiferent de cetățenie, gen, limbă, cultură, profesie, stare de sănătate sau orientare sexuală ,
cu toții avem dreptul să fim tratați la fel.
O putere mondială
Au o influență mult mai mare pe scena internațională decât ori care dintre țările
membre, dacă acestea ar acționa individual , țările din UE 28, împreună. A re greutate prezența
noastră politică. Sunt adoptate ca normă la nivel mondial î n ceea ce privește comerțul,
standardele noastre de reglementare și cele privind pro dusele.
Alte beneficii pe care ni le aduce UE
Fără costuri suplimentare n e putem folosi telefonul și serviciile online oriunde în UE .
Mai mult decât oriunde în lume pe internet, legislația UE ne protejează datele cu caracter
personal .
Drepturile pasagerilor Au dreptul la un tratament echitabil în caz de întârzieri sau anulări,
indiferent de mijlocul de transport ales avion, tren, navă sau autocar.
Servicii de sprijin pentru carieră și afaceri si p osibilități de formare

21
Se poate apela la programul Erasmus+ pentru a ne îmbunătăți competențele și avansa
în carieră. Cu sprijinul UE, î ntreprinderile noastre se pot dezvolt a, susține programele de
îndrumare, rețelele de întreprinderi și programele de schimb de experiență între antrepre nori,
acordă sau facilitează finanțarea. 17
Pentru consolidarea zonei euro, l iderii UE , au decis sa ia măsuri . – Sa aibă un buget
separat, începând cu 2021 –
Pentru consolidarea zonei euro, liderii UE, începând din 2021, au decis sa ia măsuri
prin crearea unui buget dedicat, înglobat în cel al Uniunii Europene, extinderea
responsabilităților pentru Mecanismul european de stabilitate, fondul de urgență al Uniunii
Europene, dar și, aprobarea unor fonduri suplimentare pentru a rezolva problemele băncilor
care se află în dificultate, ca măsură de precauție.
Statele care nu fac parte din zona euro s-au opus pentru ca un buget al zonei euro și al
întăririi monedei unice au fost prezentate drept o modalitate de a ajunge la mai multă
integrare, iar acest lucru ar conduce la o Europă cu mai multe viteze.18

17 https://europa.eu/european -union/about -eu/what -the-eu-does-for-its-citizens_ro
18 https://www.caleaeuropeana.ro/liderii -statelor -europene -au-convenit -reformarea -zonei -euro-incepand -cu-
2021 -va-avea-un-buget -separat/

22
CAP II
Romania si zona euro – apăsam sau nu piciorul pe pedala de accelerație a
integrării ?

Moneda este leul romanesc, in prezent. Leul românesc a fost reexprimat pe data de 1 iulie
2005. Odată cu această denominare, 10.000 lei (vechi) sunt echivalenți cu 1 leu (nou) .19
Romania poate reprezenta un avantaj cu o zona forestiera de 27 %, prin suprafața sa
agricola – 62% din suprafața totala a tarii, cu o larga ieșire alături de Bulgaria la Marea
Neagra, fiind singura regiune prin care se pot transporta resurse energetice alternative, si de
asemenea un important coridor energetic pentru transportarea resurselor din zona Marii
Caspice către Occident, zona cu un imens potențial geoeconomic, aflata la confluenta dintre
Europa, Asia Centrala si Orientul Mijlociu. Poate deveni prin poziția sa geopolitica, un
important partener al UE in discuțiile cu Republica Moldova, Serbia si mai ales cu Ucraina si
Rusia.20
2.1. Consecințe , avantaje, d ezavantaje si condiții ale aderării României
la zona euro

Aderarea României la Uniunea Europeană a fost propusă la summitul de
la Salonic din 2003 , pe 18 iunie 2004 , a fost confirmată la Bruxelles , iar aderarea a avut loc
in 2007 la 1 ianuarie , România și Bulgaria pe 25 aprilie 2005 in Luxemburg au
semnat Tratatul de aderare .21
Avantaje care vor ajuta economia sa se dezvolte susținut
– reducerea schimbărilor bruște monetare și financiare
– împrumuturile economice devin mult mai stabile,
– dobânzile se vor stabiliza și ele pe termen lung, ca urmare a utilizării unei monede unice
– se va elimina schimbarea ratei de schimb în Zona Euro,
– transparența prețurilor, la nivel internațional, va fi una foarte ridicată
– companiile care lucrează cu societăți de peste granițe se vor putea bucura de schimburi
externe facile și de creșterea în volum a acestora
– eliminarea pierderilor privind tranzacțiile valutare la nivel înalt.
Frica de oamenilor schimbare, să primească modificări cu brațele deschise, a creșterii
prețurilor, este atât de ridicata, încât momentul este privit de toată lumea cu foarte multe
semne de întrebare.
reducerea schimbărilor bruște monetare și financiare
– împrumuturile economice devin mult mai stabile,
– dobânzile se vor stabi liza și ele pe termen lung, ca urmare a utilizării unei monede unice
– se va elimina schimbarea ratei de schimb în Zona Euro,
– transparența prețurilor, la nivel internațional, va fi una foarte ridicată – o mai mare
predictibilitate determinata de elimina rea incertitudinii cu privire la evoluția cursului de schimb atât la
nivel micro cat si la nivel macroeconomic.
– cu influenta benefica asupra costului si accesibilității finanțării sunt dobânzi mai reduse la
credite, specifice zonei euro, ca urmare a pri mei de risc mai mici.

19 https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia
20 https://acum.tv/articol/25 855/
21https://ro.wikipedia.org/wiki/Integrarea_Rom%C3%A2niei_%C3%AEn_Uniunea_European%C4%83

23
– facilitarea exporturilor a calculelor, a estimărilor contabile, precum si a tranzacțiilor
internaționale si a turismului.
– creșterea atractivității pentru investitori, generate de avantajele de imagine de
predictibilitate si stabil itate.
– reducerea riscului de turbulente si disciplinarea politicilor la nivel macroeconomic.22
Beneficiile macroeconomice ale trecerii la euro
– În turbulențe monetare și financiare se poate reduce riscul
– Asupra politicilor economice întreprinse exista efec t de disciplinare
– La împrumuturi pentru economiile mai puțin dezvoltate este reducerea primei de risc
– Nivelul dobânzilor pe termen lung, o posibila stabilizare
Beneficiile microeconomice ale trecerii la euro
– Creșterea volumului schimburilor externe
– În rapo rt cu Zona Euro eliminarea riscului de evoluție a ratei de schimb
– Reducerea costului tranzacțiilor
– Creșterea transparenței internaționale a prețurilor
Ar urma să se concretizeze, aceste avantaje într -o dezvoltare economică mai rapidă,
câștiguri de bunăstare, stabilitate crescută si alocarea mai eficientă a resurselor .23
Trecerea la euro are costuri si riscuri
– La trecerea euro se face cu dificultate stabilirea corecta parității
– Pierderea politica monetară pentru ajustare si posibilitatea de a utiliza rata de schimb si în
cazul unor șocuri
– Nu va putea mulțumi toate țările din Zona Euro o anumită poziție în politica monetară
– În transmiterea politicii monetare posibile asi metrii
Pot fi atenuate prin progrese aceste efecte cu potențial negativ, în ceea ce privește
sincronizarea cât mai bun ă cu economiile din Zona Euro ( așa-numita convergență structurală,
reală, financiară și ciclică).24
Riscuri
Sunt extrem de comp lexe acțiunile care au loc ca urmare a trecerii de la o monedă
națională la euro. Prețurile vor fi incorect schimbate, iar oamenii vor fi debusolați cu privire
la moneda de schimb în cazul în care acțiunile nu sunt realizate în mod corect.25
Dezavantaje majore ale trecerii la euro:
– dificultatea de a avea o paritate corectă,
– inexistența posibilității de a utiliza rata de schimb pentru a micșora efectele negative ale
unor posibile șocuri economice.
Există riscul unui dezechilibru economic puternic, c u efecte pe termen lung pentru
toate sectoarele economice atunci când un stat pierde controlul asupra propriei monede
naționale. Dacă sincronizarea se face treptat și planificat, astfel încât economia să fie una cât
mai apropiată de cea din statele din zon a euro, toate aceste efecte pot fi însă eliminate sau
măcar atenuate .26

22 http://www.contributors.ro/economie/de -ce-euro-avantaje -provocari -riscuri/

23 https://cursdeguvernare.ro/trecerea -la-euro-avantaje -dezavataje -riscurile -de-ce-2019 -in-loc-de-2015 -si-
exemplul -greciei.html
24 https://cursdeguvernare.ro/trecerea -la-euro-avanta je-dezavataje -riscurile -de-ce-2019 -in-loc-de-2015 -si-
exemplul -greciei.html
25 https://jurnaluldeafaceri.ro/trecerea -la-euro-beneficii -si-dezavantaje/
26 https://jurnaluldeafaceri.ro/trecerea -la-euro-beneficii -si-dezavantaje/

24
2.2. Criterii de convergenta – condiții pentru aderarea la zona euro

Criteriile de convergență asigură faptul că un stat membru este pregătit că aderarea sa
la zona euro nu va cauza riscuri economice pentru zona euro în ansamblu si să adopte
moneda euro sau pentru statul membru respectiv. La articolul 140 alineatul (1) din Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene sunt stabilite Criterii de convergență.
Criterii economice
O țară este pr egătită pentru integrarea în regimul monetar al zonei euro, iar condițiile
economice pentru aderarea la zona euro contribuie la asigurarea acestui fapt.
1. Ratele dobânzilor pe termen lung
Rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai mare de 2 p uncte procentuale
peste rata celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de
stabilitate a prețurilor
2. Finanțe publice solide și sustenabile
Mai mare decât 3 % din PIB deficitul bugetar nu poate fi. Mai mare decât 60 % din
PIB datoria publică nu poate fi.
3. Finanțe publice solide și sustenabile
Peste rata celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune rezultate rata inflației
nu poate fi mai mare de 1,5 puncte procentuale .
4. Stabilitatea cursului de schimb
Cand idatul trebuie să participe la mecanismul cursului de schimb (ERM II) timp de
cel puțin 2 ani fără o devalorizare a cursului central bilateral al propriei monede în raport cu
euro în aceeași perioadă si fără devieri semnificative de la cursul central ERM I I.27
Convergenta reala, nominala si culturala
Pentru a nu se transforma într -un eșec total (gen Grecia), aderarea la zona euro,
România ar trebui să facă progrese notabile în trei domenii:
Convergenta nominala
Îndeplinirea de durată și sustenabilă (nu doar pentru un an sau doi) a indicatorilor din
Tabloul de bord a criteriilor de la Maastricht.
Începând cu toamna anului 2015, în ceea ce privește criteriile de la Maastricht,
România le îndeplinește pe toate cinci dar, din cauza relaxării fiscale începută tot atunci, este
în pericol să piardă încadrarea în criteriul de deficit bugetar, în criteriile de inflație și de
dobândă la titlurile de stat pe termen lung, criteriul referitor la creșterea prețurilor imobiliare
și criteriul referitor la creșterea costurilo r salariale.
Inversarea politicii fiscale pro -ciclice, aduce voturi pe termen scurt, dar
dezechilibrează economia pe termen mediu și lung si constituie remediul în aceste cazuri.
Convergenta reala

27 https://www.consilium.europa.e u/ro/policies/joining -the-euro-area/convergence -criteria/

25
Sunt politici de creștere a PIB potențial, prin dezvolta rea celor trei factori care îl
compun: productivitate capital, forță de muncă. O creștere economică sustenabilă și de
calitate. poate genera numai o potențare de durată a acestor trei factori.
Pentru dezvoltarea factorului capital, avem în vedere elemente precum: stimularea
Investițiilor Străine Directe (ISD); atragerea mai bună a fondurilor europene și a
transferurilor de la muncitorii români din străinătate; promovarea Bursei de Valori București
de la stadiul de piață de frontieră la stadiul de piață eme rgentă etc.
Pentru dezvoltarea factorului forță de muncă, atunci sunt importante îmbunătățirea
sistemului de sănătate reforma sistemului de educație; stimularea natalității; atragerea înapoi
în țară a diasporei române; permiterea lucrului pentru cei care au împlinit vârsta de
pensionare, dar sunt dornici și capabili să lucreze în continuare; deschiderea granițelor pentru
forța de muncă străină în domeniile deficitare etc.
Pentru dezvoltarea productivității atunci trebuie să avem în vedere: dezvoltarea
sistemului de irigații; creșterea eficienței energetice; finalizarea cadastrului; dezvoltarea
infrastructurii de transport; stimularea sectorului IT etc.
Convergenta culturala
O compatibilizare între cultura domestică și cea dominantă în cadrul monedei comun e
(cultura nord și central -europeană), zona euro presupune o inserție de succes.
Presupune noțiuni precum: competitivitatea externă se obține prin creșteri ale
productivității și nu prin devalorizări ale monedei; datoriile trebuie plătite; contractele se f ac
pentru a fi onorate; creșterea economică se obține prin reforme structurale și nu prin relaxări
fiscal -monetare; etc.
2.3. Modificările culturale

Cetățenii acestei țări vor trebui să se schimbe în mod dramatic pentru a resimți beneficiile
aderării la zona euro.
– renunțarea la pasivitate și la dependența de bunăvoința statului;
-învățarea pe tot parcursul vieții, forța de muncă din toate statele (vest) europene este
adevărata concurență;
-simțul civic, participare la viața colectivității, începând cu implic area în dezvoltarea
localității de reședință și terminând cu participarea la vot;
– disprețul pentru banul ușor câștigat si cultul muncii;
-redobândirea sentimentului solidarității cu cetățenii altor state ale UE, cu cetățenii statelor
terțe chiar si cu c ei de altă profesie, cu cei de altă vârstă, cu cei din altă regiune a țării.
Apartenența la zona euro (și, în general, la nucleul dur al Uniunii Europene) riscă să se
transforme într -un chin, dacă populația României nu -și va însuși aceste valori. Au reușit în
acest demers, o parte din români (cei care au emigrat). Celor care au rămas le este adresată
acum provocarea .28

28 http://www.opiniibnr.ro/index.php/macroeconomie/231 -perspective -si-provocari -privind -aderarea -romaniei –
la-zona -euro

26
2.4. Care este stadiul actual al procesului de integrare si care va fi
calendaru l privind aderarea la zona euro

Aderarea României la zona euro este un subiect intens disputat , în sfera politică din țara
noastră. Pentru adoptarea monedei unice, președintele Klaus Iohannis a solicitat, în 2017,
Guvernului și Băncii Naționale să prezinte un plan și un calendar.29
Comisia Națională de fundamentare a P lanului național de adoptare a monedei euro, s a
fost înființat, pe 28 martie 2018, condusă de Guvern, BNR și Academia Română și având ca
sarcină elaborarea Planului National de aderare la zona euro. Pentru adoptarea monedei euro
de către România, membrii Comisiei au aprobat ca obiectiv realist orizontul de timp 2024 –
2026. Documentul analizează în detaliu modul în care funcționează zona euro, gradul de
pregătire al economiei românești pentru implementarea obiectivului si cum poate influența
acest lucru int rarea României în zona euro.
Trei scenarii au fost elaborate în funcție de două rate de creștere medii anuale, una de 4%
și o alta de 5%, care indică perioada de timp în care România ar putea ajunge la o masă
critică de convergență structurală si reală de 70%, 75%, respectiv 80%.
Rata de 5% este apreciată ca fiind una optimistă și pleacă de la ipoteza că România își va
implementa reforme structurale favorabile creșterii economice si ca va îmbunătăți contribuția
factorilor de producție la creșterea potențială , în vreme ce, rata de creștere de 4% are la bază
media ratelor de creștere PIB real din perioada 2000 -2017.
2.3.1. Scenarii in care Romania ar putea ajunge la o masa critica de
convergenta structurala si reala .
Scenariul 1:
România poate atinge în cazul unei ținte stabilite de 70% din media ZE19, în 4 ani cu o rată
de creștere de 5%, sau in 6 ani dacă înregistrează o rată de creștere medie de 4% pe an.
Scenariul 2:
România își propune să atingă 75% din media ZE19, aceasta se poate realiza într -un interval
de 6 ani în contextul unei creșteri cu o rată medie de 5% pe an sau 9 ani (dacă se păstrează
rata medie de creștere istorică de 4% pe an).
Scenariul 3:
Din comunicatul oficial al Guvernului nu rezultă orizontul de timp privin d aderarea la zona
euro în condițiile atingerii masei critice de convergență reală și structurală de 80% din media
ZE19.
Cel mai ridicat ritm de convergență
România a avut cel mai ridicat ritm de convergență dintre țările din Uniunea Europeană,
avea anul trecut un PIB pe cap de locuitor la nivelul de 60% din media zonei euro, în
condițiile în care, în 2000, era la 30%.
Aderarea la moneda euro să producă beneficii pentru societate, pe lângă atingerea
acestor indicatori sunt extrem de importante două aspecte pentru pregătirea temeinică și
atingerea unei convergențe reale:
– asigurarea unei creșteri economice sustenabile, bazată pe produse cu tehnologie înaltă, cu
valoare adăugată mare și cu inovare si creșterea competitivității.

29 https://www.caleaeuropeana.ro/guvernul -a-decis -cand -vom-adera -la-zona -euro-care-sunt-cele-trei-scenarii –
prin-care-romania -va-adopta -moneda -unica -europeana -in-anii-2024 -2026/

27
– pregătirea intrării României în mecanismul european al ratelor de schimb – ERM II, etapă
premergătoare aderării la zona euro.
Criterii pentru intrarea în ERM II
Președintele BCE și guvernatorul BNR, vor semna acordul ce definește condițiile
specifice pentru participarea în mecanismul cursului de schimb (ERM II), urmând sa decidă
cursul de schimb central al leului (RON) fată de euro, precum și banda standard de fluctuație
pentru intervenția obligatorie a băncilor centrale participante, miniștrii de finanțe ai statelor
membre din zona e uro și ai țărilor care participă la ERM II .30
Mandatul de elaborare al comisiei naționale .
– proiectul Planului National de adoptare a monedei euro
– raportul de prezentare a situației actuale din punctul de vedere al criteriilor de convergență
și fundament are a Planului National de adoptare a monedei euro
Planul național de adoptare a monedei euro si raportul de fundamentare al Planului
național de adoptare a monedei euro reprezintă rezultatul consultărilor cu guvernatorul Băncii
Naționale a României, Mugu r Isărescu, conducerea Academiei Române, consilieri din cadrul
Administrației Prezidențiale , partidelor politice parlamentare, precum și reprezentanți ai
sindicatelor, patronatelor și structurilor asociative.
A fost propusă partidelor parlamentare o declarație politică de asumare a Planului
Național de adoptare a monedei euro după ce documentele si consultările permanente s au
finalizat.
Comisia Națională de specialitate, anul trecut, a elaborat planul naționa l de adoptare a
monedei euro si raportului de fundamentare al Planului național de adoptare a monedei euro
si Guvernul a confirmat asumarea lui la nivel politic. Obiectivul de adoptare a monedei euro,
România si l asumă în anul 2024. Comisiei Europene, ulterior , i au fost transmise
documentele. 31

2.3.2. Planul național de adoptare a monedei euro
Acest plan național de adoptare a monedei euro are o mare importanta.

2.3.2.1. Obiectivele strategice si operaționale

Operațiuni strategice Până la momentul adoptării monedei euro trebuie îndeplinite
principalele obiective strategice la care răspund măsurile cuprinse în Planul de acțiuni :
1. Reducerea decalajului de convergență reală și structurală si c orectarea unor
dezechilibre macroeconomice
2. Îndeplinirea în următoarele domenii a unor condiții de ordin structural: –
dezvoltarea infrastructurii, – consolidarea finanțelor publice în mod durabil si creșterea
veniturilor fiscale, care să mărească „ spațiul fiscal , – printr -o structură mai bună a producției ,
de tip high -value added (deci nu prin salarii joase) a creșterii gradului de competitivitate a
economiei.

30 https://www.bnr.ro/Criteriile -economice -1247.aspx
31 https://www.caleaeuropeana. ro/guvernul -a-decis -cand -vom-adera -la-zona -euro-care-sunt-cele-trei-scenarii –
prin-care-romania -va-adopta -moneda -unica -europeana -in-anii-2024 -2026/

28
3. Intrarea în MCS II (anti-camera Zonei Euro) România trebuie să demonstreze că
poate să rămână stabilă pe o perioadă obligatorie de minim doi ani fără să utilizeze cursul de
schimb leu/euro – pe care -l pierde odată cu admiterea în ZE.
In perioada de testare MCS II a economiei românești , înainte de a face pasul final,
fluctuația leului în raport cu euro v a fi limitată o perioadă.
În MCS II trebuie să reușim, fără însă să ne folosim de cursul de schimb, pe care va
trebui să -l menținem în marja la care ne -am angajat, să menținem criteriile nominale
îndeplinite, să creștem în același timp convergența reală.
Etapa premergătoare a momentul intrării în MCS II, cunoaște termenul minim de
„testare” (doi ani), nu și termenul maxim, care poate fi prelungit dacă economia dovedește că
nu este capabilă să se ajusteze în lipsa cursului de schimb si trebuie ales cu maximă atenție.
Deprecierea leului va fi considerată drept neîndeplinire a criteriului de la Maastricht
(privind stabilitatea cursului de schimb) minim doi ani în interiorul MCS II, in schimb o
apreciere a leului este permisă.
În situați a in care leului va fi depreciat, participarea la MCS II ar putea fi extinsă, iar
România va trebui să amâne adoptarea euro .
4. Uniunea Bancară Aderarea la Zona Euro (ZE) se poate face după intrarea în
Uniunea Bancară sau va fi odată cu intrarea în MCS II; în condițiile și la termenele convenite
de comun acord cu BCE se poate efectuarea unui AQR (evaluarea sistemului bancar),
5. Adoptarea euro : Trebuie întocmite rapoarte periodice de monito rizare a
implementării Planului de acțiuni inclusiv pe baza unor indicatori de evaluare a obiectivelor
si de asemenea sunt necesare analize tehnice de fundamentare a fiecărei etape.
Obiective operaționale Este necesar a fi îndeplinite obiectivele operaționale în
vederea atingerii obiectivelor strategice:
A. Corectarea dezechilibrelor economice:
Creșterea veniturilor fiscale cu cel puțin 3 puncte procentuale din PIB până în 2022 –
2023 si un deficit bugetar str uctural în conformitate cu MTO, reprezentând 1% din produsul
intern brut, la data intrării în MCS II:
Ar majora spațiul fiscal și ar ajuta la consolidarea finanțelor publice colectarea mult
mai bună a veniturilor fiscale, fără majorări sau introduceri de n oi taxe.
Ca să elibereze resurse necesare producției de bunuri publice trebuie sa se combată
ferm rent -seeking -ul.
Cheltuielilor publice trebuie sa le crească eficiența.
Ținerea deficitelor interne și externe la nivele sustenabile în conformitate cu
prevederile guvernanței europene .
Competitiv itatea economic a îmbunătățita
B. Domeniilor esențiale pentru sustenabilitatea creșterii economice sa se dezvolte :
Investiții în capital uman , finanțarea mai bună a educației și a sănătății.
Interconectarea infrastructurii energetice cu rețelele europene si dezvoltarea ei.
Refacerea infrastructurii de irigații , dezvoltarea infrastructurii de transport si finalizarea
lucrărilor de cadastru.
C. Trecerea la un nou model de creștere economică care să faciliteze Politicile
economice.
– Taxarea Activitățile care conduc la externalități negative sa fie taxate (activitățile poluante).
– Sprijinirea activități le generatoare de externalități pozitive trebuie sprijinite (sectorul IT,
cercetarea – dezvoltarea, eficienta energetică).
– Polii de dezvoltare trebuie promovați ;
– Crearea mecanismelor de implementare a inovațiilor (brevete). de stimulare .

29
D. Cantitativ și calitativ trebuie să fie absorbția fondurilor europene si de asemenea să
fie cât mai bună.
Rom ânia, astfel, își poate dezvolta avantaje competitive cu ajutorul fondurilor
europene si in același timp își poate construi infrastructurile fizice și virtuale de care are acută
nevoie.
Condiționalitățile noului CFM (2020 -2027) trebuie avute în vedere.
E. Mecanismul investițiilor străine directe (ISD) sa aibă o mai bună valorificarea
Între tarile dezvoltate și cele mai sărace din UE Mecanismul investițiilor străine
directe (ISD), sa aibă o mai bună valorificarea ca pârghie importantă pentru transferul de
tehnologie , inovații si moduri de producție .
F. Trecerea si d ezvoltarea Bursei de Valori București de la stadiul de piață de frontieră
la cel de piață emergentă, rezultat ul fiind multiplicarea surselor de finanțare pentru
economie.
G. Stimul area natalității printr -o politică demografică.
H. Lucrători i calificați reținuți prin: stimulente și scheme de ajutor de stat pentru firmele
din domeniile prioritare ; extinderea de parcuri tehnologice și de parcuri industriale;
stimularea înființării de parten eriate învățământ -cercetare -incubatoare de afaceri .
Migrația forței de muncă cu o calificare superioară afectează puternic negativ România.
I. Având în vedere evoluții demografice interne este nevoie de O politică de atragere de
forță de muncă calificată (de imigrație)
J. Persoanele dornice și apte să muncească în continuare sa fie încurajate sa lucreze
după împlinirea vârstei de pensionare .
K. Creșterea ponderii comerțului intra -industrial,
În condițiile adoptării monedei unice va genera o simetrie mai r idicată a șocurilor ;
reducând neajunsurile politicii monetare comune corelația ciclurilor de afaceri va fi mai
ridicată.
La o convergență structurală mai ridicată va contribui dezvoltarea sectorului serviciilor.
L. La discuțiile privind noua guvernanță a UEM , România trebuie să participe activ.
Această participare depinde de capacitatea de a formula puncte de vedere relevante si de
înțelegerea problemelor cu care se confruntă UE și ZE .
România trebuie să lucreze în favoarea a cât mai multor cetățeni si să se implice în
regândirea modelului de funcționare a Pieței Unice.
Coeziunea socială va suferi tot mai mult și vor câștiga aderență curente politice
extremiste, f ără procese economice inclusive, care să fie definite, între altele, de echitate
(fairness ), transparență
Principii de baza ale adoptării euro
În concordanță cu experiența internațională și cerințele europene, principii de bază
sunt:
a) Principiul aplicării Instrumentelor Financiare si a Continuității Contractelor
b) Principiul conversiei monedei naționale la moneda Euro :

30
– Pregătirea unităților economice
– Reguli privind plata restului în euro
– Reguli privind Protecția Consumatorului si Siguranța: măsuri pentru a preveni abuzurile
care pot apărea în conversia de preturi, prestații sociale, salarii, pensii, etc.
– Reguli privind sursa de acoperire a costurilor introducerii euro
– Reguli a modului de punere în circulație a bancnotelor de valoare mare și evitarea creșterii
prețurilor și a percepției privind inflația ; privind rotunjirea și decizii cu privire la baterea
monedelor de 1 și 2 eurocenți, monitorizarea și verificarea conversiei corecte a leului la euro .
– Reguli privind responsabilitatea minimizării costurilor si eficienta -Costurile trecerii la
moneda e uro cine suportă
c) Principiul accesibilității – limbaj accesibil, document adresat publicului larg,
Etape în procesul tehnic de adoptare a euro de către Romania
Etape în procesul de adoptare a EURO
Etapa I
– Pregătirea pentru intrarea în MCS II
Etapa II
– Intrarea în MCS II a leului
– Conversia se va face determinând cursul de schimb
– din partea Consiliului se da decizia de abrogare a derogării
– Rapoarte de convergență
Etapa III
– Asigurarea de monede și bancnote EURO a unei cantități adecvate
– către bănci sa se f urniz eze anticipat bancnote și monede EURO
– către băncile comerciale sa fie f urniza te anticipat secundar de bancnote și monede EURO
– Monedele puse în circulație
Ajustarea dispozitivelor (POS, ATM) si a sistemelor IT
Etapa IV
Afișarea prețurilor (LEI și EURO) duble obligatorie
Etapa V
– Monedele într-o perioadă de circulație dublă , adoptarea EURO
– Instituțiile de credit realizează schimburi valutare
– Banca Națională realizează schimburi valutare
– Afișarea prețurilor duble voluntar e

2.3.2.2. Acțiuni premergătoare si domenii de acțiune in procesul de
adoptare a euro de către Romania

Se propune o restructurare a acțiunile propuse care sunt interdependente si complexe , pe baza
experienței internaționale, pe următoarele domenii de acțiune:
D1 Politica monetară, politica financiară si conversia monedei naționale
D2 Administrație publică , Finanțe publice
D3 IT si a rmonizarea statistică
D4 Mediu de afaceri, s ector ul nefina nciar
D5 Educație, p iața muncii și sănătate
D6 Protecția consumatorului

31
D7 Schimbări legislative
D8 Strategia de comunicare și de informare a publicului
Acțiuni pregătitoare D1
Politica monetară, conversia monedei naționale și politica financiară
Politica Monetară și Politica Macroprudențială care să favorizeze stabilitatea
prețurilor și stabilitate financiară, controlul dezechilibrelor externe
De o manieră sustenabilă, la niveluri apropiate cu cele din zona euro trebuie adusa
inflația și așteptăril e inflaționiste ancorate de durată la niveluri adecvate pentru intrarea în
MCS II și zona euro
În domeniul pregătirii sectorului financiar pentru adoptarea EURO a conversiei
numerarului , a politicii monetare trebuie analizata experiența altor st ate din zona euro.
Analiza politicilor financiare si monetare adecvate ce pot maximiza oportunitățile si
beneficiile asociate cu statutul de țară membră a zonei euro
Analiza ratei de echilibru si volatilității a cursului de schimb în perspectiva intrării în
MCS II
în contextul includerii monedei naționale în MCS II sa se facă evaluarea stabilității sectorului
financiar
Pregătire a sectorului pentru adoptarea EURO , evaluarea stadiului.
Elaborarea regulilor pentru localizarea spațiilor si definirea pentru stocarea, transportul si
procesarea în condițiile managementului paralel al cash -ului leu -euro.
Pentru a adapta companiile la cerințele BCE trebuie d etermina te domeniilor care necesită
modificări .
Pentru a asigura conformarea bazei de date statistice cu cerințele BCE (CIS2) trebuie
determina te domeniil e care necesită modificări .
Pentru retragerea bancnotelor și monedelor în LEI din circulație este necesara
pregătirea planului logistic.
Pentru obținerea bancnotelor și monedelor EURO și distribuirea lor în România este
necesar sa se pregătească planul logistic. Decizia cu privire la tipărirea externă sau internă .
Acțiuni pregătitoare D2, D3
Finanțe publice, Armonizarea statistică, IT si Administrație publică,
Consolidarea bugetară (a finanțelor publice) prin creșterea spațiului fiscal (creștere de
venituri fiscale) si prin reducerea deficitului bugetar structural .
Drept instrument principal (alături de politica veniturilor și cea macroprudențială) de
stabilizare este u tilizarea contraciclică a politicii fiscale .
Beneficiile și oportunitățile asociate cu statutul de țară membră a zonei euro poate
maximiza o politică fiscală.
În instituțiile administrației publice corelate cu implementarea sau observarea
fluxurilor de numerar sunt evaluate procesele impl ementate.

32
Necesită conversie monetară a naliza bazelor de date .
Privind pregătirile practice pentru adoptarea EURO este necesara p regătirea liniilor
generale pentru autoritățile administrației publice privind pregătirile practice pentru adoptarea
EURO
Trecerea în revistă a sfera sectorului public si a sistemelor IT afectate de trecerea la
euro.
Proceduril e de gestionare a datelor statistice armonizate.
Diseminarea si d ezvoltarea informațiilor statistice
După adoptarea monedei unice trebuie făcută publicarea informațiilor statistice în
euro
Pentru publicarea în euro trebuie făcută convertirea seriilor istorice de date exprimate
în lei .
Colectarea si p regătirea de date statistice .
Acțiuni pregătitoare D4,D5
Sector nefinanciar, mediu de afaceri
Pentru activitatea companiilor nefinanciare și competitivității acestora
Evaluarea a naliz ei consecințelor adoptării EURO .
Sondarea opiniei antreprenorilor privind adoptarea EURO, inclusiv în identificarea
stadiului cunoașterii, dubiilor, fricilor și orizontu l de timp anticipat pentru a face ajustările
necesare , trebuie sa se facă sondarea opiniei antreprenorilor privind adoptarea EURO.
Pentru competitivitatea non -preț se va face p regătirea mediului de afaceri .
Privind pregătirile practice pentru adoptarea EURO trebuie p regăti te liniil e generale
pentru companiile nefinanciare .
Elaborarea informării companiilor privind introducerea EURO în domenii precum
servicii juridice, contabilitate, afișarea duală a prețurilor, sisteme IT și monede EURO din
partea compa niilor si nevoia de a evalua cantitatea dorită de bancnote .
Piața muncii, sănătate si educație
Din zona euro în domeniul pieței muncii, educației și sănătății trebuie văzută analiza
experiențelor altor state.
Privind pregătirile practice pentru adoptarea EURO trebuie elabora te măsuri și linii
generale în aceste domenii .
Acțiuni pregătitoare D6, D7, D8
Protecția consumatorului
Pentru reducerea îngrijorărilor cu privire la adoptarea EURO este necesara e laborarea
măsurilor .
Pentru afișarea duală a prețurilor (LEI și EURO) elaborarea principiilor.
Pentru adoptarea EURO se va face a naliza reglementărilor care vor trebui amendate .

33
Strategia de informare publică si de comunicare .
Cu privire la adoptarea monedei EURO este necesar a analiza experiențelor altor state
din zona euro în domeniul campaniilor de informare .
Cu privire la opinia publică este necesar p regătirea calendarului de lucru .
Pentru procesul de adoptare a EURO în România este necesara elaborarea strategiei
național e de comunicare.
În diferite grupuri de interese privind necesitățile informaționale c oordonarea
sondajelor de opinie .
Canalelor de comunicare si d efinirea principalelor mesaje .
Mesaje privind beneficiile si costurile (TS și TL) .
Schimbări legislative
În privința modificărilor legislative necesare trebuie făcute analize ale experiențelor
altor state din zona euro .
Pentru adoptarea EURO este necesară analiza reglementărilor care vor trebui
amendate .
Acțiuni privind politica financiara, politica monetara, administrație publica, finanțe
publice(D1si D2)
a) Măsuri macroeconomice
– Criteriului de convergență nominală privind inflația măsurată prin IAPC ii este necesara
îndeplinirea sustenabilă.
– Criteriului de converge nță nominală privind deficitul bugetar îi trebuie îndeplinirea
sustenabilă.
– Convergență nominală privind randamentele titlurilor de stat, a stabilității cursului de
schimb și a datoriei publice îi sunt necesare îndeplinirea criteriilor.
– concomitent cu intrarea în MCS II sa se facă intrarea în Mecanismul Unic de Supraveghere
– Implementarea unor politici macro prudențiale care să reducă vulnerabilitățile din sectorul
financiar real și din sectorul real al economiei.
– Trecerea Bursei de Valori București de la stadiul de piață de frontieră la stadiul de piață
emergentă si îmbunătățirea funcționării ei.
b) Sistemul financiar bancar
– Prin mecanismul de cooperare strânsă se face intrarea în Uniunea Bancară
– Sectorul bancar are nevoie de me nținerea capacității de a face fată unor evoluții
nefavorabile de o intensitate moderat -ridicată
– Intermedier ea financiar a autohton a 2019 – 2025 are nevoie de elaborarea strategiei de
dezvoltare.
– În ceea ce privește protecția consumatorului de produse servicii bancare are Oportunitatea
întăririi cadrului instituțional

34
c) Sectorului companii nefinanciare , sănătatea financiară
– societățile comerciale c ompletarea Legii 31/1990
– Informatizarea ANAF
– pentru corectarea deficiențelor identificate în nota C NSM care a stat la baza Recomandării
CNSM nr. R/2/2018 referitoare la implementarea unor măsuri privind sănătatea financiară a
companiilor este necesara c ompletarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a
insolvenței și de insolvență .
Pe princ ipii transparente Elaborarea unei politici de dezvoltare a țesutului industrial al
României, cu legături pe lanțurile de producție , în scopul recâștigării pieței interne și creșterii
pe piețele externe pe baza competitivității , ar contribui in același timp si la susținerea
revenirii creditării în special către sectorul companiilor nefinanciare .
d) Politici macro prudențiale
– Privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național este nevoie de
modificarea Legii nr. 12/2017.
– Privind politica macro prudențială din raportul misiunii FSAP, realizat de FMI în cursul
anului 2018 , îndeplinirea recomandărilor.
Sistem financiar nebancar
e) Piața de capital privind acțiunile
– Pentru dezvoltarea pieței bursiere și în vederea îndeplinirii criteriilor pentru dobândirea
statutului de piața de capital emergentă . Continuarea măsurilor.
– Segmentul fondurilor de investiții Stimularea dezvoltării
– Revizuirea unor constrângeri legislative Privind piața obligațiunilor negu vernamentale sa se
revizuiască unele constrângeri legislative.
– În vederea creșterii capacității operaționale și solidității financiare a acestuia și întăririi
cadrului de rezoluție pentru firmele de investiție sa se restructur eze mecanismului de
funcționare a Fondului de Compensare a Investitorilor
– Prin implementarea cadrului de supraveghere dezvoltat cu asistenta Băncii Mondiale sa se
facă consolidarea capacității ASF de supraveghere bazată pe riscuri a entităților active pe
pieta de capital.
– Aplicarea celor mai bune practici privind guvernanța corporativă pentru întreprinderile de
stat si i mplicarea activă a statului in piața de capital
f) Piața asigurărilor privind acțiuni
– Pentru asigurarea de răspundere civilă auto împre ună cu toate pârțile interesate (asiguratori,
asigurați , unități reparatoare, instituții implicate) , revizuirea noului cadru de reglementare și
ajustarea acestuia, dacă este necesar.
Identificarea de măsuri pentru reducerea gradului de concentrare a pieței RCA
– Revizuirea cadrului de reglementare a insolvenței asigur atorilor Legea privind redresarea
financiară și falimentul societăților de asigurare, Legea privind Fondul de Garantare a
Asiguraților, Legea insolvenței , Legea privind redresarea și rezoluția asiguratorilo r.

35
– Elaborarea și aplicarea unor strategii punctuale, în vederea reducerii ponderii asigurărilor
auto și diversificării sustenabile a portofoliilor asigurătorilor, în cadrul unor grupuri de lucru
care includ toate pârțile implicate, pentru stimularea unor anumite segmente ale pieței
asigurărilor . Astfel de strategii vizează: – sporirea respectării de către proprietarii de locuințe
a asigurărilor de catastrofă obligatorii – asigurările de sănătate – asigurările de viață –
asigurărilor a gricole .
– Prin implementarea cadrului de supraveghere dezvoltat cu asistenta Autorității Europene
pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale trebuie Consolidarea capacității ASF de supraveghere
bazată pe riscuri a entităților pieței asigurărilor
g) Piața pensiilor private privind acțiuni
– Promovarea unor reglementări care să vizeze, simultan, atât protecția participanților , cât și
creșterea eficienței funcționării sistemului.
Actualizarea, adaptarea și monitorizarea continuă a politicilor de investiții ale fondurilor de
pensii la condițiile din piață .
– Sistemul de pensii ocupaționale introdus
– Produsul Paneuropean de Pensii introdus
-Legislați a privind plata pensiilor finalizata
h) Privind consumatorii de servicii financiare ne -bancare acțiuni comune
– alfabetizare financiară si sporirea gradului de includere financiară
– Pentru protecția consumatorilor de servicii financiare ne -bancare îmbunătățirea cadrului
existent.
i) Privind trecerea efectivă la moneda euro acțiuni tehnice/administrative
1. Pe piețele financiare cu privire la modificările ce vor avea loc o dată cu trecerea la moneda
euro, program ASF de informare a participanților.
2. Cu privire la evaluarea informarea de către entitățile supravegheate de ASF a clienților
potențiali și existenți cu privire la modificările ce vor avea loc o dată cu trecerea la moneda
euro a emiterii de reglementări.
3. Cu consultarea MFP, privind retratarea soldurilor, realizarea și transmiterea situațiilor
financiare, efectuarea înregistrărilor contabil e, publicarea situațiilor financiare în contextul
trecerii la moneda euro , emiterii de reglementari contabile. Acestea vor include prevederi
privind realizarea în paralel, pentru o anumită perioadă de timp , anterior trecerii efective la
moneda euro, a înr egistrărilor contabile în lei și euro, cu scop de testare identificării
potențialelor deficiențe si a funcționalității sistemelor .
4 Emiterea de reglementări , pentru o perioadă de timp anterior și respectiv ulterior trecerii
efective la moneda euro, privind calculul în paralel (în lei și euro) a indicatorilor cheie
(inclusiv de natură prudențială ) pentru entitățile supravegheate de ASF, transmiterea la ASF
și după caz informarea clienților existenți și potențiali sau publicarea acestora.
5 Emiterea de reglementări privind transmiterea la ASF și după caz publicarea acestora sau
informarea clienților existenți și potențiali, pentru o perioadă de timp anterior trecerii efective
la moneda euro în scop de comparabilitate și continuitate a seriilor de date esențiale pentru
efectuarea de analize și comparații de natură prudențială și de natură a contribui la o bună
informare a publicului recalcularea/retratarea în euro a unor indicatori cheie (inclusiv de
natură prudențială ) pentru entitățile supravegheate d e ASF.

36
6 Pentru testarea funcționalității procedurilor si sistemelor pentru trecerea la moneda euro
efectuarea de simulări la nivel sectoria l și la nivel entitate de către ASF.
7 Pentru a efectua trecerea la moneda euro este nevoie de e miterea de reglementări cu privire
la efectuarea de către entități a unui audit IT care să ateste pregătirea sistemelor IT ale
entității . Bazele de date și aplicațiile implicate în realizarea supravegherii prudențiale,
adaptarea sistemelor informatice ale ASF privind raportările.
8 Privind raportările la a daptarea sistemelor informatice ale ASF privind raportările .
9 Pentru identificarea eventualelor modificări contractuale în contractele existente, necesare
trecerii la moneda euro este nevoie de realizar ea unor exerciții la nivel sectorial cu
participarea ASF și a entităților supravegheate din fiecare sector pentru identificarea
eventualelor modificări contractuale în contractele existente, necesare trecerii la moneda
euro.
10 Cu privire la modificările contractuale în contractele existente ce au fost identificate
anterior ca necesare trecerii la moneda euro sa se emită reglementări.
11 Pregătirea unei echipe în cadrul ASF Pentru implicarea activă în soluționarea eventualelor
neînțelegeri dintre entitățile supravegheate și clienții existenți în cazul în care au loc
modificări ale condițiilor contractuale necesare trecerii la moneda euro sa se pregătească o
echipa în cadrul ASF.
12 Pentru asigurații care dețin polițe care depășesc perioada de tra nziție, eventual
renegocierea acestora daca este cazul in e miterea de noi polițe de asigurare / actualizarea
acestora .
13 Este necesară o reanalizare/reconsiderare a clauzelor privind garanțiile in contextul
modificării dobânzilor si al randamentelor ofer ite pentru polițele cu componentă
investițională pe termen lung.
14 Privind schimbarea denominării instrumentelor financiare tranzacționate pe piețele
reglementate din lei în euro emiterea de reglementări.
15 Testarea funcționalității sistemul național d e plăti prin efectuarea de simulări precum și ale
interconectării cu intermediarii și sistemelor de tranzacționare, compensare și decontare ale
BVB și Depozitarului Central.
16 Clarificarea situației privind comunicarea randamentelor fondurilor de pensii calculul și
calculul (perioada de 1 și respectiv 2 ani ce include momentul tranziției ).
17 Asupra calculului de anuități (legat de plata pensiei) și a funcționării companiilor de plată
a pensiilor prin anuități (în cazul în care acestea vor începe să funcționeze anterior
momentului trecerii la moneda euro) , evaluarea impactului.

j) Creșter ea veniturilor bugetare acțiuni destinate (exprimate ca pondere în PIB
– Creșter ea veniturilor fiscale din TVA , acțiuni destinate : • Aparate de marcat cu jurnal
electronic (2019) introdus. • Implementarea Proceduri de conectare a aparatelor de marcat cu
jurnal electronic la sistemul informatic național de supraveghere și monitorizare al ANAF
(2020) implementat. • Sistem de facturare electronică care să permită tra nsmiterea în timp
real, către ANAF, a facturilor emise , implementat. • Sistem care să permită transmiterea
electronică, standardizată a datelor financiar -contabile, în așa fel încât verificarea conformării
voluntare să poată fi realizată cu ușurință , prin intermediul softurilor informatice ce vor
corela aceste informații , implementat. • Prin intermediul POS accelerarea extinderii
sistemului de plată .
– Creșterea veniturilor din taxe vamale si accize, prin : • Modernizarea punctelor de trecere a
frontierei în scopul detectarea mărfurilor de contrabandă si diminuării evaziunii fiscale . •
Importuril e mărfurilor cu risc fiscal ridicat monitorizare

37
– Prin optimizarea analizelor de risc și intensificarea verificărilor , diminuarea muncii fără
forme legale.
– Eficien tizarea controlului si monitorizării antifraudă în domeniul comerțului electronic
– Îmbunătățirea selectării contribuabililor si a analizei de risc pentru inspecție fiscală, prin
diversificarea si revizuirea criteriilor de risc folosite în acord cu realită țile economice curente,
în vederea identificării unui grup țintă de contribuabili ( sector de activitate sau o ramură
economică sau de servicii) în cadrul căruia au fost identificate diminuări de obligații fiscale.
– Prin investigarea societăților afiliate acestora, a deconturilor de TVA, a tranzacțiilor
bancare, în corelație cu patrimoniul persoanelor fizice care pot avea calitatea de persoană
asupra căreia poate fi atrasă răspunderea solidară sau patrimonială , îmbunătățirii executării
silite la debitorii semnificativi ai bugetului general consolidat.
k) Diminu area ponderii în PIB a unor cheltuieli acțiuni destinate
– Cheltuielilor de personal in domeniul bugetar optimizate , prin: • eficientizarea sistemului
administrațiilor publice locale si centrale și eficientizarea acestora; • Sistemu l de stimulente
acordate în sectorul public eficientizat : tichete cadou ore suplimentare, indemnizații de hrană,
premii, etc.; • Generaliza rea contractelor de performanta în instituțiile publice și companiile
de stat implementare.
– Diminuarea ponderii în PIB a cheltuielilor cu bunuri și servicii prin: • la nivelul anului
2018, menținerea cheltuielilor de funcționare întreținere • realizarea în mod centralizat a
achizițiilor de servicii si bunuri făcute de autoritățil e centrale .
– Administr area activelor statului eficientizate.
l) Administrație publică
– Procesul de descentralizare continuat
– Consolidarea guvernării participative si a culturii transparenței
– Pentru administrația publică centrală și locală stabilirea unui regim juridic -cadru unitar.
– Reform a sistemului de achiziții publice , continuata
– Prioritizarea planificării strategice si a politicilor guvernamentale
IT si armonizare statistica (D3)
Pentru Direcțiile de Acțiune D3 măsuri specifice p ropuse din perspectiva adoptării euro
-În scopul asigurării colectării corespunzătoare a datelor (în funcție de unitatea de măsură) în
condițiile trecerii/adoptării monedei euro , proiectarea/reproiectarea instrumentarului pentru
cercetările statistice .
– Dezvoltarea metodelor specifice privind diseminarea seriilor statistice de timp după
recalculare si recalcularea seriilor statistice de timp .
– Pentru indicatorii noi specifici zonei euro (Statelor Membre din zona euro) dezvoltarea
metodologiilor de calc ul; diseminarea indicatorilor noi precum si calculul indicatorilor
specifici zonei euro
– Sistemelor informatice de gestiune a fondurilor salariale, de pensii și asigurări sociale și de
sănătate în contextul conversiei de la leu la euro pregătite ;
Mediul de afaceri si sistemul nefinanciar ( D4)

38
a)Masuri privind mediul de afaceri
– Referitor la adoptarea monedei Euro, derularea de runde de consultări lunare si dezbateri cu
reprezentanții mediului de afaceri
– Cu privire la adoptarea monedei Euro, realizarea de sondaje de opinie pe eșantioane
reprezentative de întreprinzători în plan teritoria l
– Pentru activitatea mediului de afacer i, analizarea consecințelor adoptării monedei Euro
– Digitalizarea afacerilor
– Prin susținerea eforturilor investitori lor români în activitatea investițională și de promovare ,
protejarea lor
– Stabilitatea cursului de schimb si s tabilitatea prețurilor
– În vederea creșterii gradului de retehnologizare și inovare al acestora program de susținere
a activităților productiv e
– Companiil e creative, inclusiv a celor din domeniul IT , susținere prin politici publice
– O atenție particulară acordată IMM -urilor c reșter ii potențialului inovator al întreprinderilor .
– În zonele rurale, î nființarea și dezvoltarea IMM -urilor.
– Privind densitatea întreprinderilor la 1.000 de locuitori, r ecuperarea decalajului fată de
media europeană .
– Îmbunătățirea performanțelor economice ale întreprinderi mici și mijlocii î nființarea și
dezvoltarea acestora.
– În scopul îmbunătățirii perform anțelor economice și tehnice ale operatorilor economici,
societăți comerciale și cooperative acestora, s prijinirea acestora.
– Întărirea clasei de mici meșteșugari și artizani si dezvoltarea meșteșugurilor și a micii
industrii din România .
– Competențel e antreprenoriale sa se dezvolte.
b) Infrastructura de transport
– Conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura TEN -T, inclusiv a nodurilor
multimo ndiale, investiții în rețeaua transeuropeană de transport (TEN -T).
– În domeniul infrastructurii de transport va fi focalizată, alocarea resurselor financiare în
principal, pentru: – Sisteme de transport care respectă mediul, inclusiv a celor cu zgomot
redus, și care au emisii reduse de carbon, dezvoltarea și îmbunătățirea lor. –
Autostrăzi/drumuri expres pe TEN -T, construite ; – Infrastructur a feroviar a și terminalel e
mulți -modele , reabilit ate și modernizate ; – Condițiil e de navigație pe Dunăre și canale
navigabile îmbunătățite ; – Infrastructur a porturilor maritime și fluviale moderniza te și
dezvoltate ; – Rețeaua de drumuri naționale modernizata și dezvoltata ; – Infrastructur a de
transport feroviar și conectarea la TEN -T moderniza ta; – În infrastructura portuară situată în
afara TEN -T sa se facă investiții ; – În infrastructura aeroportuară sa se facă investiții.
– Planul master General de Transport (MPGT) – Prin implementarea secțiunii
corespunzătoare din Programul Operațional Infrastructura Mare pentru perioada programată
2014 –2020 , fundamentează dezvoltarea transporturilor

39
– Disparitățil e regionale privind infrastructura de transport reduse.
– În modernizarea infrastructurii de transport prin parteneriatul public -privat atragerea de
investiții private.
c) Cercetare, inovare , dezvoltare
– La nivelul institutelor naționale de CD (INCD), a capacității administrative a MCI, precum
și acțiunile destinate creșterii vizibilității activităților științifice au ca scop întărirea capacității
și performanțelor sistemului de CDI , îmbunătățirea performanțelor.
– Sistemului de CDI , întărirea capacității și performanțelor.
– Unele lucrări de cercetare științifice și empirice de înaltă calitate asigurate
– În CDI stimularea investițiilor private
– Politicil e și programel e CDI dimensiunii europene consolidate
Educație si sănătate , piața muncii (D5)
a) Piața muncii
– În vederea reducerii deficitului de forță de muncă în anumite regiuni ale tarii în diverse
sectoare de activitate , politici pentru creșterea mobilității interne a forței de muncă ;
– Politici de activare cu accent pe șomerii de lungă durată, a persoanelor inactive în vârstă de
muncă, concomitent cu întărirea capacității instituționale si administrative a Serviciului
Public de Ocupare pentru motivarea si identificarea acestora în vederea înregistrării,
implementarea managementului de caz, precum și furnizarea de măsuri de integrare pe piața
muncii (conform principiilor Pilonului european al drepturilor sociale)
– În vederea dobândirii unui nivel minim de alfabetizare, de competente digitale si numerice
și realizării de progrese către obținerea unei diplome de învățământ secundar , sprijinirea
adulților.
– Prin acordarea unei indemnizații de șomaj adecvate în raport cu veniturile înlocuite și cu o
durată rezonabilă, în concordanță cu cotizațiile plătite și cu normele naționale în materie de
eligibilitate , asigurarea unei protecții sociale persoanelor care și -au pierdut locul de muncă.
– În vederea reducerii sărăciei în muncă, ținând -se cont de condițiile sociale și economi ce
existente la nivel național și protejând, totodată, accesul la un loc de muncă , asigurarea unui
salariu minim adecvat unui trai decent al lucrătorilor și familiilor acestora.
– În vederea creării de noi locuri de muncă îmbunătățirea cadrului legal și f iscal.
b) Sănătate si Educație
– Cel puțin la nivelul mediei înregistrate în UE28, c reșter ii ponderii în PIB a cheltuielilor
alocate sistemelor naționale de sănătate și educație .
– Prin creșterea productivității muncii, influențată de nivelul de educație și starea de sănătate
a capitalului uman creșterii indicelui de convergență structurală a României.
– Ca urmare a migrației forței de muncă, pe diferite niveluri de calificare, p romovarea unei
politici salariale optime în domeniul sănătății si educației , in scopul reducerii pierderilor
înregistrate la nivelul veniturilor fiscale atrase la bugetul public și la nivelul pieței forței de
muncă, la nivelul PIB.

40
– Cu privire la modul de redistribuire a veniturilor prin sistemul de asistenta socială și
sistemul de sănătate publică ,realizarea unei analize comparative.
– Direcții de acțiune părăsirea timpurie a școlii : – educație timpurie extinderea serviciilor ; •
curriculum școlar modernizat ; • învățământului preuniversitar creșterea calității ; •
competente a elevilor și cadrelor didactice creșterea nivelului ; • învățământul profesional și
tehnic consolidat ; • privind reducerea părăsirii timpurii a școlii aplicarea Strategiei naționale ;
• pentru elevii expuși la riscul de părăsire timpurie a școlii și consolidarea pachetului social în
educație extinderea măsurilor de prevenire și intervenție ; • infrastructur a educaționa la
îmbunătățita ;
– Direcții de acțiune în educația terțiară : • pentru învățământ terțiar 2015 –2020
implementarea Strategiei naționale ; • sprijinirea studenților din mediul rural, a studenților non
tradiționali pentru participarea în învățământul terțiar si a grupurilor dezavantajate •
Sistemului informatic din educație și cercetare , dezvoltarea și integrarea lui ; • dezvoltarea
capacității instituționale si creșterea gradului de internaționalizare a învățământului superior
• crearea și dezvoltarea unui cadru de învățare pe tot parcursul vieții deschis și accesibil,
promovarea educației antreprenoriale
– Direcții de acțiune Incluziunea socială și combaterea sărăcie: • integrarea socii -economică a
populației din comunitățile marginalizate din mediul urban si îmbunătățirea calității vieții . •
populației din mediul rural creșterea calității vieții • în rândul celor mai defavorizate persoane
reducerea sărăciei ; • sistemul de sănătate reforma t
– Infrastructur a educațional a îmbunătăți ta
– Învățământul profesional și tehnic consolidat
– Numărul de tineri NEET redus (neangajați și necuprinși într-o formă de perfecționare sau de
educație
– Corelării cu piața muncii si c reșterea calității învățământului superior
– Pentru anticiparea nevoilor de competente si calificări solicitate pe piața muncii, în scopul
adaptării ofertei învățământului profesional și tehnic la nevoile identificate sa se dezvolte
mecanismele :
– Pentru anticiparea timpurie a nevoilor de calificări și de competente ale pieței muncii la
orizontul anului 2030 , sa se facă studiu previzional.
– Pe baza anchetelor în întreprinderi sa se facă studii pentru anticiparea nevoilor de calificări
și de competente ale pieței muncii pe termen scurt .
– Dezvoltarea/actualizarea , standardelor de pregătire profesională (SPP), calificărilor
profesionale, curriculumului și auxiliarelor curriculare
– Implementarea si dezvoltarea unui Mecanism de monitorizare, revizuire si evaluare
sistematică a calității formării profesionale la nivelul sistemului IPT
– Elaborarea de manuale auxiliare si școlare curriculare pentru disciplinele/ modulele de
specialitate din IPT
– Elaborarea și implementarea unui mecanism care să asigure sprijinirea elevilor prin
finanțarea pregătirii practice desfășurate la unitățile de învățământ si la operatorii economici
parteneri .
– Un Mecanism de recunoaștere a excelenței în furnizarea de programe de formare
profesională inițială dezvoltat și implementat
– Inserți a socio-profesionale a absolvenților IPT, monitorizarea ei :
– Monitorizare prin anchete, monitorizare pe cale administrativă
– Dezvoltarea si î nființarea unui Centru național cu filiale regionale pentru formarea continuă
a tutorilor din cadrul agenților economici si a profesorilor din învățământul profesional și
tehnic implicați în formarea profesională inițială , capabil să asigure o dezvoltare unitara si
coerentă a competențelor persoanelor cu atribuții în furnizarea formării profesionale inițiale .

41
– Pentru formarea/dezvoltarea de competente antreprenoriale la elevii din IPT se va face
pachet de acțiuni :
– Ateliere antreprenoriale județene pe baza unui Ghid p entru antreprenorial organizat și
derulat ;
– Competiți a ”Business plan” ; (Comisia, 2018) organizata și derulata;
– Competiți a „Excelență în antreprenorial ” (Comisia, 2018) în IPT introdusa prin Ordin al
Ministrului educației naționale
– Prin programul „Bursa Profesională”, sprijin financiar acordat elevilor din învățământul
profesional, inclusiv dual pentru nivelul 3 de calificare profesională .
– În internatele din campusurile șco lare/unitățile de învățământ profesional și tehnic pentru
acoperirea cheltuielilor de cazare și masă, s prijin financiar acordat elevilor înrolați în
învățământul profesiona l
– Pentru conștientizarea elevilor și părinților acestora privind beneficiile dezvo ltării carierei și
creșterea participării la FPI , elaborarea și implementarea unei strategii de marketing
educațional
– Privind beneficiile dezvoltării carierei prin IPT în rândul elevilor din învățământul
gimnazial și a părinților acestora, d erularea de c ampanii de promovare a IPT, consiliere,
orientare și conștientizare
c) Sănătate
– Pentru recuperarea decalajului fată de celelalte state membre UE , dezvoltarea mai accelerată
a sistemului de sănătate ;
– Ca alternativă concurențială dezvoltarea în continuare a sistemului privat ;
– În sensul solidarității sociale, a sigurarea accesului deschis la servicii medicale
– Prioritizarea domeniilor care pot beneficia de armonizarea cu strategiile naționale si
colaborare trans disciplinară , guvernamentale, mondiale si europene în domeniul sănătății
– dezvoltarea si î ntărirea medicinei preventive si a celei primare, translatarea către îngrijirile
cu componentă socială
– Tehnologii pentru diagnosticul precoce, f ocalizarea pe medicina de pre cizie
– În funcție de răspunsul individual d ezvoltarea unor metode inovative de tratament și
profilaxie și personalizarea acestora
– Crearea unui sistem național de alerta si a bordarea integrată a bolilor netransmisibile care au
factor de risc în comun
– Atragerea de investiții private prin parteneriat public privat si d ezvoltarea și modernizarea
sistemului sanitar
Protecția consumatorilor (D6)
Din perspectiva adoptării euro măsuri propuse
a)Consiliul Concurenței
– Elaborarea unui studiu Cu privire la impactul aderării la UEM asupra consumatorilor și a
mediului concurențial din România trebuie elaborat un studiu
– Prin intermediul instrumentelor specifice monitorizarea prețurilor
Schimbări legislative (D7)
Din perspectiva adoptării euro măsuri propuse
a) Schimbări legislative
– Continuarea procesului de preluare și transpunere în legislația națională a reglementărilor
Uniunii Europene, stadiul armonizării este un sistem de referință pentru condiția de

42
îndeplinit, o unitate de măsură, respectiv pentru criteriul de convergență , juridică, în vederea
trecerii la moneda unică , este nevoie de identificarea stadiului armonizării.
– stadiul pregătirii de noi proiecte legislative si e valuarea cadrului legislativ în vigoare pentru
introducerea monedei Euro
– În contextul procesului de aderare la Uniunea Economică și Monetară (UEM)
activități de advocacy cu privire la mediul concurențial
– Privind Statutul Băncii Naționale a României , amendarea Legii nr. 312/2004
Informare a publicului strategia de comunicare (D8)
a) Strategia de comunicare și de informare a publicului
– Privind beneficiile și riscurile pe termen scurt și lung ale adoptării monedei euro, din
perspectiva promovării intereselor consumatorilor si din punct de vedere concurențial sa se
conceapa de materiale de informare
– Pentru a asigura un proces lin de trecere la noua monedă și menținerea unei percepții
echilibrate asupra beneficiilor/costurilor acestui proces este necesara informarea
corespunză toare a publicului larg
– Adaptarea mesajelor transmise de banca centrală În condițiile menținerii regimului de
politică monetară de țintire directă a inflației în perioada de participare la mecanismul
cursului de schimb MCS II este necesara adaptare a mesajelor transmise de banca centrală ;
– Continuarea furnizării informațiilor practice referitoare la calendarul procesului , precum
și fixarea mesajelor din etapele anterioare dar și a faptului că România este membră a zonei
euro, conversia conturilor și schimbul valutar, caracteristicile bancnotelor și elementele de
siguranță , retragerea din circulație a numerarului în LEU. 32

32file:///C:/Users/pc/Desktop/Planul_national_de_adoptare_a_monedei_euro%20si%20calendarul%20asociat.pd
f

43
Concluzie

Lansarea pe piața a monedei euro a avut loc in anul 1999 la 1 ianuarie, moneda
folosita astăzi de 19 din cele 28 de state membre a le Uniunii Europene.
Statele membre din zona euro, sunt state care fac parte din zona euro, state care nu fac parte
din zona euro si state care au ales sa rămână în afara zonei euro cum ar fi Danemarca si
Regatul Unit.
Statele care doresc sa adere la UE, trebuie sa îndeplinească așa -numitele criterii de
convergenta – condiții pentru aderarea la zona euro. Criteriile de convergență asigură faptul că
un stat membru este pregătit că aderarea sa la zona euro nu va cauz a riscuri economice pentru
zona euro în ansamblu si să adopte moneda euro sau pentru statul membru respectiv.
O țară este pregătită pentru integrarea în regimul monetar al zonei euro, iar condițiile
economice pentru aderarea la zona euro contribuie la asigurarea acestui fapt. Ratele
dobânzilor pe termen lung, Finanțe publice solide și sustenabile, Finanțe publice solide și
sustenabile, Stabilitatea cursului de schimb.
Pentru a nu se transforma într -un eșec total (gen Grecia), aderarea la zona euro,
Româ nia ar trebui să facă progrese notabile în trei domenii: Convergenta reala, nominala si
culturala
Criza economica si financiara a fost rezultatul acumulării mai multor crize si factori
care au afectat profund numeroase tari din interiorul si din afara UE. A fost o criza financiara
( sau bancara) care a dus într -o situație dificila, mulți cetățeni europeni. O criza economica si
o criza a datoriei suverane.
Datoriile si divergentele economice au început în anul 2000, când multe tari au
încălcat normele prevăzute în Pactul de stabilitate si creștere , si au acumulat datorii si deficite
semnificative, urmând ca unele tari sa nu mai fie competitive din punct de vedere economic.
Criza financiara globala 2007 – 2008 Acordandu -se împrumuturi riscante pe piața
credi telor ipotecare au intrat în faliment mai multe bănci . Contagiunea fiscala s a extins la
bănci din toata lumea. Când băncile au încetat sa -si mai acorde reciproc împrumuturi a apărut
criza creditelor.
În 2009, s -a intrat în criza economica . Țările europene au elaborat politici de stimulare
economica, menite sa contracareze criza.
Nu au mai putut sa susțină nivelul foarte ridicat al datoriei si în același timp sa facă
fata crizei financiare, la sfârșitul anului 2009, câteva dintre economiile cel e mai expuse din
zona euro ducând la apariția crizei datoriilor suverane. Au pierdut încrederea în capacitatea
acestor țări de a și plăti datoriile și în competitivitatea lor generală investitorii de pe piața
financiară.
Aceste țări nu s au mai putut împr umuta pe piețele financiare prin vânzarea de titluri
deoarece dobânzile pe care investitorii le cereau pentru a achiziționa obligațiuni
guvernamentale ajunseseră la un nivel foarte ridicat. Criza s a agravat, întrucât o parte din
obligațiuni erau deținute de investitori (bănci) din alte țări ale zonei euro. Ceea ce a dus la
apariția crizei creditelor a fost ca băncile au încetat să mai acorde împrumuturi
întreprinderilor și cetățenilor.
Pentru a depăși această situație, era nevoie de stabilizarea finanțelo r publice și de
reforme structurale care să stimuleze competitivitatea pentru a depăși această situație.
Mecanismul european de stabilitate, l a creat tarile din zona euro prin care s au oferit
împrumuturi semnificative țărilor care aveau cea mai mare nevo ie de ele. Urmată însă de o
nouă recesiune ușoară în 2012. O redresare economică timidă s a făcut simțită în 2011.
A început să iasă treptat din lunga recesiune, în 2013, economia europeană. Uniunea a
permis statelor membre să continue consolidarea finanțe lor publice într -un ritm mai lent și

44
adaptat la situația lor specifică și a centrat politicile pe creștere durabilă și crearea de locuri
de muncă.
În țările UE pentru a debloca potențialul de creștere, au înțeles că este nevoie de
intensificarea reformelo r structurale. Principala provocare rămânea crearea de locuri de
muncă, unde ratele șomajului au depășit 25%, în special în Spania și Grecia. O serie de
măsuri care să le permită șomerilor să ia parte la programe de educație și formare și care să
promoveze o creștere economică puternică și durabilă. au inițiat comisia și țările membre.
În luna februarie 2019, șomajul a crescut ușor, până la 1,5%, de la un nivel de 1,4% în luna
ianuarie 2019, rata anuală a inflației în zona euro. Creșterea prețurilor mai mic ă, dar apropiată
de 2%.
Pentru consolidarea zonei euro, liderii UE, începând din 2021, au decis sa ia măsuri
prin crearea unui buget dedicat, înglobat în cel al Uniunii Europene, extinderea
responsabilităților pentru Mecanismul european de stabilitate, fon dul de urgență al Uniunii
Europene, dar și, aprobarea unor fonduri suplimentare pentru a rezolva problemele băncilor
care se află în dificultate, ca măsură de precauție.
Statele care nu fac parte din zona euro s -au opus pentru ca un buget al zonei euro și al
întăririi monedei unice au fost prezentate drept o modalitate de a ajunge la mai multă
integrare, iar acest lucru ar conduce la o Europă cu mai multe viteze.
În declarația de la Roma, liderii au stabilit o viziune comună pentru anii care urmează.
„Ne-am unit pentru binele nostru. Europa este viitorul nostru comun” ( liderii, 2016/25 martie
2017).
În scrisoarea privind viitorul Europei Donald Tusk a declarat „Numai uniți vom
învinge”,( a declarat Donald Tusk înaintea summitului din Malta,2017 ianuarie 31) .
Statele care doresc sa adere la UE, trebuie sa îndeplinească așa-numitele criterii de
convergenta – condiții pentru aderarea la zona euro. Criteriile de convergență asigură faptul că
un stat membru este pregătit că aderarea sa la zona euro nu va cauza ris curi economice pentru
zona euro în ansamblu si să adopte moneda euro sau pentru statul membru respectiv.
O țară este pregătită pentru integrarea în regimul monetar al zonei euro, iar condițiile
economice pentru aderarea la zona euro contribuie la asigurare a acestui fapt. Ratele
dobânzilor pe termen lung, Finanțe publice solide și sustenabile, Finanțe publice solide și
sustenabile, Stabilitatea cursului de schimb.
Aderarea României la zona euro implica o serie de avantaje, dezavantaje, condiții si
consecințe reducerea schimbărilor bruște monetare și financiare: împrumuturile economice
devin mult mai stabile, dobânzile se vor stabiliza și ele pe termen lung, ca urmare a utilizării
unei monede unice, se va elimina schimbarea ratei de schimb în Zona Euro, transp arența
prețurilor, la nivel internațional, va fi una foarte ridicată.

45
3. Bibliografie

Comisia.(2018,decembrie).Preluat de pe
file:///C:/Users/pc/Desktop/Planul_national_de_adoptare_a_monedei_euro.
Comisia. (2018, decembrie).
Fico, R. (2016, octombrie 6). Procesul de reflexie politica privind viitorul Uniunii Europene. Preluat de pe
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu -future -reflection/.
liderii. (2017, martie 25). Preluat de pe https://www.consilium.europa.eu/ro/pol icies/eu -future -reflection/.
Tusk, D. (2016, august 18). Procesul de reflexie politica privind viitorul Uniunii Europene. Preluat de pe
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu -future -reflection/.
Tusk, D. (2017, ianuarie 31).
Tusk, D. (2017, ianuari e 31).
Tusk, D. (2017, martie 10).
Tusk, D. (2017, martie 10).
Tusk, D. (2017, ianuarie 31). Procesul de reflexie politica privind viitorul Uniunii Europene. Preluat de pe
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu -future -reflection/.
https://ro.w ikipedia.org/wiki/Euro
https://jurnaluldeafaceri.ro/trecerea -la-euro-beneficii -si-dezavantaje/
https://www.ecb.europa.eu/explainers/tell -me-more/html/what_is_money.ro.html
https://www.ecb.europa.eu/stats/money_credit_banking/electronic_money/html/index.en.html
https://www.bnr.ro/Mijloace -de-plata -fara-numerar –305.aspx
https://www.ecb.europa.eu/stats/policy_and_exchange_rates/minimum_reserves/html/index.en.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Euro#Avantajele_monedei_euro
https://europa.eu/european -union/about -eu/euro/which -countries -use-euro_ro
https://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Maastricht
file:///C:/Users/pc/Downloads/economic_and_monetary_union_and_ the_euro_ro.pdf
https://m.jurnalul.antena3.ro/bani -afaceri/eurostat -inflatia -in-zona -euro-a-crescut -iar-somajul -a-scazut –
801898.html
file:///C:/Users/pc/Downloads/980_revista_nr_2_(18)_2010_5 -13.pdf
file:///C:/Users/pc/Downloads/economic_and_monetary_u nion_and_the_euro_ro.pdf
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu -future -reflection/.
https://europa.eu/european -union/about -eu/what -the-eu-does-for-its-citizens_ro
https://www.caleaeuropeana.ro/liderii -statelor -europene -au-convenit -reformarea -zonei-euro-incepand -cu-2021 –
va-avea-un-buget -separat/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia

Romania in context european. Avantaje si dezavantaje privind integrarea in Uniunea Europeana.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Integrarea_Rom%C3%A2niei_%C3%AEn_Uniunea_European%C4%83
http://www.contributors.ro/economie/de -ce-euro-avantaje -provocari -riscuri/

46
https://cursdeguvernare.ro/trecerea -la-euro -avantaje -dezavataje -riscurile -de-ce-2019 -in-loc-de-2015 -si-
exemplul -greciei.html
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/joining -the-euro -area/convergence -criteria/
http://w ww.opiniibnr.ro/index.php/macroeconomie/231 -perspective -si-provocari -privind -aderarea -romaniei –
la-zona -euro
https://www.caleaeuropeana.ro/guvernul -a-decis -cand -vom -adera -la-zona -euro -care -sunt -cele-trei-scenarii –
prin-care -romania -va-adopta -moneda -unica -europeana -in-anii-2024 -2026/
https://www.bnr.ro/Criteriile -economice -1247.aspx
file:///C:/Users/pc/Desktop/Planul_national_de_adoptare_a_monedei_euro%20si%20calendarul%20asociat.p
df