PROGRAMUL DE STUDII: ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI SERVICIILOR [304393]

Anexa 8

[anonimizat]: ȘTIINȚE ECONOMICE

DEPARTAMENTUL: ADMINISTRAREA AFACERILOR

PROGRAMUL DE STUDII: [anonimizat]: (IF/FR/ID): [anonimizat] A ROMÂNIEI

PLOIEȘTI

2019

CUPRINS

INTRODUCERE

În cadrul acestei lucrării am urmarit prezentarea studiului și a importanței temei alese la nivel național. În turism, o condiție favorabilă al progresului său este reprezentată de mediul ambiant. Relieful, pădurile, lacurile, [anonimizat], apele minerale reprezintă componentele mediului ambiant. [anonimizat], [anonimizat]ȃnd motivul variatelor motivații turistice.

[anonimizat]: [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat].

[anonimizat] o analiză a [anonimizat]-se cont de definițiile unor specialități în domeniu.

Capitolul doi reprezentȃ[anonimizat], cât baza tehnico materială generală în care sunt analizate căile de transport: rutier, feroviar, aerian, drumuri forestiere și poteci marcate.

[anonimizat]-se cont de evoluția numărului de sosiri, a [anonimizat] a valorii duratei medii a sejurului și a [anonimizat] a României.

Ultimul capitol al acestei lucrări se axează pe potențialul turistic care reprezintă o condiție esentială a dezvoltării turismului. Cerința primordială ce se impune este ca acest potențial să fie cât mai bine valorificat prin intermediul strategiilor și a [anonimizat]-am urmărit în studiul acestui ultim capitol.

[anonimizat], utilizată pentru realizarea acestei lucrări.

CAPITOLUL I – [anonimizat]-Vest a fost realizată în baza Legii 151/1998 prin unirea voluntară a [anonimizat]-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj. Suprafața acestei regiuni este de 34.160 km2, reprezentând circa 14,3% din teritoriul României. [anonimizat] 4 [anonimizat] 29 în cadrul celor 271 regiuni ale Uniunii Europene.

[anonimizat]-Vest (Transilvania Nord) este inclusă în Macroregiunea 1 (NUTS1) și se învecinează în sud cu regiunea Vest (Banat), [anonimizat] (Transilvania Sud) [anonimizat] (Bucovina-Moldova Nord). Regiunea conține 35 de orașe (dintre care 15 sunt și municipii), și 386 de comune. Numărul total al localităților existente este de 1.908.

Imaginea 1.1 – Localizarea geografică a regiunii de Nord-Vest la nivel national

1.2. CADRUL NATURAL

1.2.1. RELIEFUL REGIUNII NORD-VEST

Localizată în zona de interferență a unor forme de relief variate, cu o zestre naturală și peisagistică de o frumusețe, varietate și echilibru de invidiat, suprafața zonei de Nord-Vest este ocupată în proporție de 28% de munți, 30% de dealuri și 42% de câmpii și văi.

Cadrul natural al acestei regiuni are forma unui amfiteatru ce coboară dinspre est spre vest, mărginit în partea de nord-est de Carpații Orientali iar în partea de sud-vest de Munții Apuseni.

1.2.2. CLIMA ȘI SOLURILE REGIUNII NORD-VEST

Clima – regiunea beneficiază de un climat temperat continental cu veri călduroase, ierni friguroase, precipitații bogate, cu mici diferențe între zonele de munte, cele de câmpie și deluroase.

Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 3,8 și 10,4 ˚C, repartiția precipitațiilor este inegală, cu cantități minime de circa 550 mm în zonele joase și maxime de 1.500 mm în zona montană. Persistența stratului de zăpadă însumează 85 de zile în zonele joase și 170 de zile în zona montană.

Condițiile de sol și climă, așezarea geografică și relieful teritoriului regiunii au favorizat apariția și dezvoltarea unor habitate de o mare diversitate și valoare, ceea ce a determinat declararea a numeroase arii naturale protejate, atat de interes national cat si de interes european si mondial.

Resursele solului și ale subsolului se găsesc în cantități limitate, cele mai deficitare resurse fiind cele energetice (cărbune, petrol, gaze naturale). Resurse bine reprezentate sunt minereurile complexe și auro-argentifere – zona Oaș-Gutâi-Țibleș-Rodna, bauxită – Munții Pădurea Craiului și Bihorului, sare – Depresiunea Maramureșului, bordura Câmpiei Transilvaniei – zăcăminte notabile și materiale de construcții – calcare comune, marmură – Viștea, caolin – Parva și Aghireș, argile refractare – Șuncuiuș etc.

În ceea ce privește modul de utilizare al terenurilor, terenurile agricole acoperă peste 2 mil. de hectare (61,3% din suprafața totală a Regiunii Nord-Vest), iar fondul forestier este de 1,03 mil. de hectare (30,2% din total). Totodată, există și o suprafață de circa 50.000 de hectare de luciu de apă.

Tabel 1.1. – Modul de utilizare a terenurilor, Regiunea Nord-Vest (km2)

Sursa:

Se poate observa că din suprafața totală existentă ȋn cadrul Regiunii Nord-Vest, județul cu cea mai mare ȋntindere este Bihor, care deține și cea mai ȋntinsă suprafață agricolă, dar și suprafață acoperită cu ape, la polul opus situȃndu-se județul Sălaj care ȋnregistrează cea mai mică ȋntindere a suprafeței totale, comparativ cu toate județele care alcătuiesc Regiunea Nord-Vest.

STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ A REGIUNII NORD-VEST

Populația regiunii Nord-Vest era, conform datelor finale de la Recensământul din iulie 2017 de 2.565.039 de locuitori, situându-se pe locul 3 între regiunile României (după Nord-Est și Sud Muntenia). Procentual, populația regiunii reprezenta 13.09% din populația României (19.588.146 de locuitori). Peste 27,44% din populația regiunii se regăsește în județul Cluj, în timp ce în județul Sălaj se înregistrează sub 9%, respectiv 8,39% din populația regiunii. Conform datelor finale, județul Cluj se situează pe locul 4 la nivel național, cu o populație de 703.909 locuitori, după Municipiul București (1.827.381), județul Iași (790.023) și județul Prahova (cu 729.374 de locuitori).

Raportat la nivel național (75,09 loc/km2), regiunea Nord-Vest este o regiune mai slab populată datorită morfologiei puțin favorabile așezărilor omenești în unele zone muntoase ale regiunii. Cea mai slab populată comună este Valea Ierii (județul Cluj), cu 6,11 loc/km2, în timp ce municipiul Oradea are cea mai ridicată densitate a populației, de 1.170,73 loc/km2. Județul Cluj prezintă cea mai mare densitate în mediul urban, în timp ce județul Maramureș are cea mai mare densitate în mediul rural.

Structura populației pe medii de rezidență, la nivelul anului 2017 (datele finale ale recensământului), înregistrează 1.342.317 locuitori în mediul urban (52,3% din populația regiunii), sub rata națională de 54%. În mediul rural se regăsesc 1.222.722 de locuitori (47,7% din populația regiunii), peste rata națională de 46%.

Județul Cluj este de departe cel mai urbanizat (cu 65,2% din populație trăind în mediul urban), iar gradul cel mai redus de urbanizare se înregistrează în județul Bistrița-Năsăud (38,2%).

Grafic 1.1. – Populația rezidentă la 1 iulie 2017 pe medii de rezidență în județele din cadrul Regiunii Nord-Vest

Sursa:

Tabel 1.2. – Evoluția populației pe grupe de vȃrstă ȋn intervalul 2012-2017 în cadrul Regiunii Nord-Vest

Sursa:

Pe baza datelor existente în tabelul 1.2. se poate observa faptul că Regiunea Nord-Vest a ȋnregistrat o scădere continuă a populației din anul 2012 pȃnă în anul 2017 la nivelul a 5 grupe de vȃrstă, mai exact această scădere a implicat locuitorii regiunii cu vȃrste cuprinse ȋntre 10-39 de ani, ȋnsă și populația ce ȋnregistrează vȃrste ȋn intervalul 50-59 de ani, respectiv 70-79 ani.

În sens contrar se poate observa tendința de creștere accelerată a populației ȋmbătrȃnite ȋn decursul intervalului 2012-2017.

Scăderea demografică existentă ȋn rȃndul populației rezidente din cadrul Regiunii Nord-Vest cu vȃrste cuprinse ȋntre 10-39 de ani poate avea anumite efecte negative ȋn mai multe domenii de activitate, precum sectorul terțiar, agricultură, ȋn turism, etc.

Rata natalității la nivel regional a fost de 9,4 născuți vii la mia de locuitori, peste rata națională (9,2). Județul cu cea mai ridicată natalitate este Sălaj (10,1), urmat de Bistrița-Năsăud (9,8) în timp ce județul Maramureș a înregistrat la nivelul anului 2017 cea mai mică rată a natalității din regiune (8,7).

Grafic 1.2. – Evoluția ratei natalității ȋn județele din cadrul Regiunii Nord- Vest ȋn intervalul 2010-2017

Sursa:

Rata mortalității la nivel regional a fost la finalul anului 2017 de 11,4 decedați la mia de locuitori, sub rata națională (11,8). Județul cu cea mai scăzută rată a mortalității este Bistrița Năsăud (10,8), aflȃndu-se la egalitate cu județul Maramureș care a înregistrat aceeași rată a mortalității, în timp ce județul Sălaj a înregistrat la nivelul anului 2017 cea mai ridicată rată a mortalității din regiune (12,4).

Grafic 1.3. – Evoluția ratei mortalității ȋn județele din cadrul Regiunii Nord- Vest ȋn intervalul 2010-2017

Sursa:

În ceea ce privește populația în funcție de sex și mediu de rezidență, situația la nivelul Regiunii Nord-Vest se prezintă ȋn felul următor ȋn graficele 1.4 și 1.5:

Grafic 1.4. – Repartiția pe sex a populației regiunii Nord-Vest la 1 iulie 2017

Sursa:

Grafic 1.4. – Repartiția pe medii de rezidență a populației regiunii Nord-Vest la 1 iulie 2017

Sursa:

În urma graficelor prezentate anterior, putem spune că repartiția în funcție de sexe este normală, deoarece nu apar decalaje semnificative și nejustificate, iar procentul deținut de sexul feminin a fost întotdeauna ușor superior celui masculin dacă ne raportăm la modul general. Iar în ceea ce privește mediile de rezidență, din totalul populației regiunii de Nord-Vest a României, de locuitori 1222859 ocupă spațiul rural, în timp ce restul de 1342527 locuitori există în mediul urban.

OBIECTIVE ȘI ATRACȚII TURISTICE NATURALE

Într-un sens determinant, valorile naturale (așa-numita ofertă primară) constituie baza ofertei turistice potențiale a unei zone, considerate ca apte pentru a fi introduse în circuitele turistice.

Regiunea Nord-Vest beneficiază de un complex de factori turistici morfologici cu valoare atractivă deosebită, mai ales cele legate de Munții Carpați. În morfologia majoră a carstului din Munții Apuseni, cheile se înscriu ca forme caracteristice, prin numărul apreciabil (52), dintre care, cele mai cunoscute sunt:

Cheile Turzii, din județul Cluj impresionează prin pereții de stâncă înalți de până la 200 de metri, peșterile misterioase, plantele rare, traseele de drumeție, impunȃndu-se ȋn topul celor mai impresionante locuri din țară. (Anexe, imaginea 1.2.)

Ghețarul Focul Viu – al treilea ghețar ca mărime, din România. În partea opusă intrării în Sala Mare se află mai multe grupuri de stalagmite, pe care se răsfrâng razele soarelui, provocând reflexii scânteietoare, reflexii care au dat numele peșterii: Focul Viu. (Anexe, imaginea 1.3.)

Masivul Gilău-Muntele Mare. Muntele Mare este o grupă montană a Munților Apuseni aparținând de lanțul muntos al Carpaților Occidentali. Împreună cu Munții Gilău, formează o unitate geomorfologică distinctă, cunoscută sub denumirea de Gilău – Muntele Mare. Masivul este acoperit cu păduri de fag în amestec cu molid.. (Anexe, imaginea 1.4.)

Tot în Munții Apuseni întâlnim ghețari fosili, precum Avenul Borțig sau ghețarul Focul Viu, în timp ce în Munții Rodnei se găsesc cele mai vizibile urme ale ghețarilor cuaternari, care au lăsat în urmă nenumărate circuri glaciare, cum ar fi: Lala, Negoiescu, Iezer, Buhăescu, Izvorul Cailor și Puzdrele. În Munții Apuseni (pe teritoriul Regiunii Nord-Vest), există extrem de multe peșteri și avene. Din punct de vedere peisagistic, cele mai importante peșteri din perimetru sunt Peștera din Valea Rea, Piatra Altarului, Micula, Pojarul Poliței.

Din punct de vedere paleontologic cele mai impozante peșteri sunt:

Peștera Urșilor care a fost descoperită în 1975, cu ocazia unei dinamitări executate la cariera de marmură din zonă. Este unul dintre principalele obiective turistice ale Munților Apuseni, ea aflându-se în județul Bihor, în imediata apropiere a localității Chișcău, comuna Pietroasa, la o altitudine de 482 m. (Anexe, imaginea 1.5.)

Peștera Onceasa, este unul dintre cele mai importante situri paleontologice din Europa care conține în special oseminte aparținând lui Ursus spelaeus, dar și alte specii contemporane. Majoritatea muzeelor de științe ale naturii din Europa posedă eșantioane prelevate din această cavitate.

(Anexe, imaginea 1.6.)

Din punct de vedere arheologic peșterile care ies ȋn evidență ȋn cadrul regiunii Nord-Vest sunt următoarele:

Peștera Ghețarul de la Vârtop este cunoscută și apare sub mai multe denumiri Peștera Minunată sau Ghețarul de la Casa de Piatră și este locul în care s-a găsit cea mai veche urmă a omului de Neanderthal din România. La Institutul din Cluj au fost realizate, cu ajutorul unui tomograf performant, secțiuni imagistice și s-a constatat că momentul în care omul de Neanderthal a pășit și a lăsat urma într-o substanță moale a fost în urmă cu 62.000 ani.

(Anexe, imaginea 1.7.)

Peștera Rece este situată în versantul stâng al Cheilor Cuților, la circa 35 m deasupra albiei, la baza unui abrupt calcaros de peste 20 m înălțime. Peștera adăpostește și câteva colonii de lilieci. În trecut, în caz de pericol peștera a servit drept ascunzătoare pentru familiile cătunului și animalele lor.

(Anexe, imaginea 1.8.)

O atracție specială din Regiunea Nord-Vest o reprezintă vulcanii noroioși de la Monor, județul Bistrița-Năsăud. Nordul Transilvaniei adăpostește unele dintre cele mai frumoase parcuri naționale și rezervații din România. Cu o floră și o faună variată și structuri ale reliefului unice în România, aceste parcuri propun și numeroase trasee turistice pentru iubitorii muntelui:

Parcul Național Munții Rodnei – cel mai mare parc din regiune, este o arie protejată de interes național situată în nordul României, pe teritoriile județelor Bistrița-Năsăud și Maramureș, în zona centrală a Munților Rodnei.

În Parcul Național Munții Rodnei se află mai multe arii naturale de un deosebit interes științific, geologic, peisagistic, floristic, faunistic și speologic, dintre care: Pietrosu Mare (rezervație naturală inclusă în programul mondial al UNESCO – „Omul și biosfera”, Piatra Rea, Poiana cu narcise de pe Masivul Saca, Peștera din Valea Cobășelului, Ineu – Lala, Peștera Izvorul Tăușoarelor, Izvorul Bătrâna, Izvoarele Mihăiesei, Peștera și izbucul Izvorul Albastru al Izei. (Anexe, imaginea 1.9.)

Parcul Național Apuseni – parcul peșterilor lui Emil Racoviță, este o arie protejată de interes național pe teritoriile administrative ale județelor Alba, Cluj și Bihor. Parcul Natural Apuseni reprezintă o zonă montană cu forme de relief diversificate, vârfuri (Biserica Moțului), abrupturi stâncoase (Pietrele Galbenei), chei, văi (Valea Sighiștelului, Valea Galbenei), doline (Lumea Pierdută), măguri, lapiezuri, ponoare (Cetățile Ponorului), avene (Avenul cu Vacă), peșteri (Urșilor, Ciur Izbuc, Cetatea Rădesei, Ghețarul Focul Viu, Peștera Smeilor de la Onceasa); cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști; cu floră și faună specifică Occidentalilor. (Anexe, imaginea 1.10.)

Parcul Național Munții Maramureșului – parcul izvoarelor, este o arie protejată de interes național, desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitatelor naturale aflate în arealul parcului.

Acesta este situat în nord-estul județului Maramureș, pe teritoriile administrative ale orașelor Borșa și Vișeu de Sus și pe cele ale comunelor Poienile de sub Munte, Repedea, Petrova, Bistra, Moisei și Vișeu de Jos. Parcului Natural Munții Maramureșului reprezintă un areal montan (păduri, pajiști, goluri alpine, stâncării și văii) bogat în floră constituită din gorunete și făgete, molidișuri, jnepenișuri și ierburi; ce adăpostește, conservă și asigură condiții prielnice de viețuire mai multor specii de faună sălbatică (reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte) protejată la nivel local sau european.

(Anexe, imaginea 1.11.)

OBIECTIVE ȘI ATRACȚII TURISTICE ANTROPICE

Fenomenul turistic reprezintă unul dintre segmentele cele mai eficiente din economia mondială, caracterizat prin dinamica sa, motivațiile multiple, precum și marea diversitate a formelor de manifestare.

Locuirea străveche a teritoriului, prezența neîntreruptă a activităților omenești generatoare de elemente materiale în spațiu au dus, în timp, la conturarea unui potențial turistic antropic deosebit de apreciat, aparținând fie sferei elementelor de civilizație materială fie civilizației spirituale.

Potențialul turistic antropic, ca varietate și valoare, se leagă direct de îndelungata evoluție a civilizației umane, cât și de interferențele culturale ale mozaicului etnic specific Transilvaniei. Drept urmare, se remarcă o serie de grupe de obiective, fiecare cu ponderi diferite în cadrul diverselor zone turistice identificate în regiune:

vestigii istorice (castre romane, castele, cetăți antice și medievale);

obiective religioase (biserici, catedrale, mănăstiri, cimitire);

monumente;

baraje și lacuri de acumulare;

obiective culturale (muzee, case memoriale);

obiective și manifestări etnografice;

regiuni cu civilizație și cultură tradițională românească, reprezentate de ,,țări” și ținuturi: Țara Oașului, Țara Maramureșului, Țara Lăpușului, Țara Chioarului, Țara Năsăudului, Țara Moților, Țara Beiușului, Țara Silvaniei sau ținuturile Codrului sau al Bârgaielor. Renumite sunt bisericile de lemn din Maramureș și Sălaj.

În Regiunea Nord-Vest singurele obiective înscrise în lista patrimoniului mondial UNESCO se află în județul Maramureș și sunt după cum urmează:

• Biserica ,,Intrarea Maicii Domnului în biserică”, com. Bârsana, sat Bârsana;

• Biserica ,,Sfântul Nicolae” com. Budești, sat Budești;

• Biserica ,,Preacuvioasa Paraschiva”, com. Desești, sat Desești;

• Biserica ,,Nașterea Maicii Domnului”, com. Ieud, sat Ieud Deal;

• Biserica ,,Preacuvioasa Paraschiva”, com. Poienile Izei, sat Poienile Izei;

• Biserica ,,Sfinții Arhangheli” com. Sisești, sat Surdesti;

• Biserica ,,Sfinții Arhangheli”, com. Sisești, sat Plopiș;

• Biserica ,,Sfinții Arhangheli”, oraș Târgu Lăpuș, sat Rogoz.

Dovadă a importantei tradiții multiculturale este diversitatea cultelor religioase completată de diversitatea etnică.

Printre cele mai impozante obiective turistice antropice din județul Bihor se pot enumera: Stațiunea Băile Felix; Castelul Stubenberg din orașul Săcuieni; Palatul Baroc din orașul Oradea; Grădina Zoologică din orașul Oradea.

Palatul Vulturul Negru din orașul Oradea este unul dintre obictivele de seamă ale județului și reprezintă cel mai important monument în stil secession din Oradea.

Interiorul palatului este ornamentat în stil secession, caracterizat printr-o abundență de elemente interioare (plafoane, bolți, balustrade, pereți, coloane, sticlă sablată sau vitralii) caracteristice în primul deceniu al veacului nostru, ca expresie a unei sensibilități arhitecturale și concepției artistice. (Anexe, imaginea 1.12.)

Județul Bistrița-Năsăud conține numeroase obiective de tipul caselor memoriale precum: Casa Memorială Andrei Mureșan, Casa Memorială Liviu Rebreanu, Casa Memorială George Coșbuc, Casa argintarului, Cetatea Ciceului.

Printre cele mai impresionante obiective din județul Bistrița-Năsăud se număra și Turnul Dogarilor din orașul Bistrița. Construcția care datează din secolul al XV-lea și câteva bucăti de zid ce se întind pe câteva sute de metri sunt singurele elemente care mai aduc aminte despre faptul că Bistrița a fost cândva o cetate fortificată. Dacă inițial rolul turnului era de observare, ulterior acesta a fost utilizat ca loc de detenție pentru prostituate, iar în prezent găzduieste o expoziție de măști ținută ȋnsă sub lacăt. (Anexe, imaginea 1.13.)

Cluj-Napoca reprezintă un mozaic, un mix de culturi, de valori, de perioade de timp contrastante, ce par să se fi reunit într-un singur aluat, lăsat la dospit.

Printre obiectivele antropice ale județului se numără următoarele stațiuni: Baisoara, Băile Băița, Băile Sărate, Băile Someșeni, dar și o serie de castele și cetăți precum: Castelul Haller, Cetățuia din orașul Cluj, Turnul Pompierilor, Bastionul Croitorilor, Cetatea de la Bologa, Castelul Banffy.

Din categoria construcțiilor de tip religios se numără și Biserica de sub Lacul Beliș care anual atrage foarte mulți turiști.

Biserica de sub ape este un monument care ascunde o istorie tristă și zbuciumată, marcată de jertfele comuniste, care, în folosul progresului economiei socialiste au lăsat în urmă adevărate drame, provocate de strămutări forțate, sate părăsite sau biserici dăramate. Biserica a rămas singura mărturie peste timp a unui sat ce adăpostea 1300 de suflete. Localitatea a fost inghițită de ape, când, în anul 1960 conducerea țării de atunci a decis construirea unui baraj care urma să acopere satul cu 60 de metri de apă. (Anexe, imaginea 1.14.)

Însă atunci când spațiul românesc se împletește cu tradițiile, vrednicia, legendele autohtone, bucatele tradiționale și cu măiestria meșterilor populari, orice turist are senzația că a ajuns într-un colț de Românie autentică. Atunci când te afli în Maramureș, nu ai cum să nu te simți român din cap până-n picioare.

Maramureșul impresionează prin numărul bisericilor, precum sunt: Biserica de lemn din Poienile Izei, Biserica de lemn Sfântul Nicolae din comuna Budești, Biserica de lemn Sfântul Nicolae din satul Bogdan Vodă, Biserica de lemn din comuna Sisești, Biserica de lemn din Ieud, Mănăstirea Bârsana, Mănăstirea Moisei, Mănăstirea Sfânta Ana, dar și numeroase stațiuni: Stațiunea Izvoare, Stațiunea Ocna Șugatag, Stațiunea Borșa, Stațiunea Mogoșa.

Unul dintre cele mai vizitate și atrăgătoare obiective din Maramureș este reprezentat de Mocănița din Vișeul de Sus. Construită în Maramureș după Primul Război Mondial doar pentru a transporta lemnul, Mocănița încă este folosită – în mod surprinzător – în scopul original. În zilele noastre, în ciuda vârstei sale înaintate, locomotivei cu aburi i s-a mai dat o sarcină: aceea de a transporta turiștii.

(Anexe, imaginea 1.15.)

Când vine vorba despre turism, județul Satu Mare are cu ce se lăuda, pe teritoriul său aflându-se nu mai puțin de opt rezervații naturale, însă acesta se poate mândrii și cu tradițiile zonei, transmise din generație în generație, cu obiectivele istorice și arhitecturale impresionante. Se pot enumera Stațiunea Tușnad, Mănăstirea Teghea, Castelul Lónyai, Cetatea Ardudului, Templul Mare din orașul Satu Mare.

Castelul Karolyi din Carei este de departe cel mai vizitat obiectiv turistic al județului Satu Mare, înregistrând anual zeci de mii de vizitatori.

O arhitectură superbă amplastă în centrul unui valoros parc dendrologic, în asociere cu un trecut istoric plin de culoare a făcut ca această fostă reședință a marilor grofi să devină atractivă pentru o arie mare de turiști. (Anexe, imaginea 1.16.)

Județul Sălaj include în patrimoniul său următoarele obiective antropice, considerate cele mai cunoscute și vizitate de către turiști, respectiv:

Grădina Zmeilor;

Băile Boghiș;

Castrul Român Porolissum;

Cetatea Valcău;

Castelul Wesselényi;

Cetatea Bathory;

Mănăstirea Bic.

Grădina Botanică „Vasile Fati” din Jibou este de departe cel mai vizitat obiectiv antropic din județul Sălaj. O zi petrecută în Grădina Botanică „Vasile Fati” – fosta reședință a Baronului Wesselenyi, echivalează cu o  călătorie în jurul Pământului: vizitatorii descoperă mii de specii de plante de pe toate meridianele lumii, explorează jungla amazoniană și pădurile tropicale și devin mai bogați în cunoștințe din domeniul botanic.

(Anexe, imaginea 1.17.)

Muzeul Memorial al Holocaustului reprezintă un alt obiectiv care atrage vizitatori din toate colțurile, reprezentȃnd o lecție dură de istorie pe care turiștii de pretutindeni o învăța în câteva minute „Holocaustul” este poate cea mai importantă lecție de etică, știință politică sau filosofie umanistă care ar trebui predată în școli și universități, iar acum acest muzeu al ororii a devenit practic un brand turistic pentru Șimleul Silvaniei.

(Anexe, imaginea 1.18.)

Un alt obiectiv este reprezentat de Cetatea Oradea reprezintă un monument arhitectonic din România, una dintre puținele cetăți utilizate și în prezent. Se spune despre cetate că nu putea fi cucerită din cauza vastelor rețele subterane de legături cu exteriorul.

(Anexe, imaginea 1.19.)

CAPITOLUL II – ANALIZA BAZEI TEHNICO- MATERIALE ȘI A OFERTEI DE SERVICII

2.1. NOȚIUNEA DE BAZĂ TEHNICO-MATERIALĂ ȘI IMPORTANȚA ACESTEIA

Baza tehnico-materială reprezintă ansamblul mijloacelor de producție utilizate, în acest domeniu, în scopul obținerii de bunuri și servicii specifice destinate consumului turistic. Criteriul care stă la baza structurării bazei tehnico-materiale a turismului este destinația principală.

Bază tehnico-materială vine ȋn ȋntȃmpinarea doleanțelor rezidenților cât și ale non-rezidenților și reprezintă totalitatea amenajărilor realizate, aici fiind incluse dotările și serviciile turistice pentru cazare) alimentație publică, sport, distracție, recreere, dotările comerciale și alte servicii publice, precum și transporturile ce fac legătura între zona rezidențială și zona de agrement. Prin acest ansamblul de amenajări este valorificat, la parametrii optimi, fondul turistic natural și antropic.

Bază tehnico-materială se prezintă într-o structură diversă, ajustată atât pentru nevoile specifice ale turiștilor, cât și pentru funcțiile sociale și economice ale turismului.

Principalele elemente ce alcătuiesc baza tehnico-materială în domeniul turismului sunt următoarele:

structuri turistice de cazare;

structuri turistice de alimentație;

structuri de tratament;

structuri de agrement.

Oferta turistică reprezintă o sumă de elemente atractive care pot motiva vizitarea lor și care pot fi puse în valoare la un moment dat pentru stimularea cererii turistice.

Baza tehnico-materială condiționează desfășurarea și dezvoltarea activității turistice, fiind o condiție necesară, dar nu suficientă. Între baza tehnico-materială și serviciile turistice există o similitudine referitoare la adaptarea bazei tehnico-materiale la un anumit nivel al cererii turistice și stabilirea unei corespondențe dintre baza tehnico-materială și resursele naturale turistice etc.

Oferta turistică – este definită prin ansamblul atracțiilor (naturale și istorice) la care se adăuga capacitatea organizatorica a rețelei (infrastructura, baza tehnico-materială) care împreună pot satisface cererea turistică.

2.2. ANALIZA STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCȚIUNI DE CAZARE TURISTICĂ ÎN REGIUNEA NORD-VEST

Prin structurã de primire turisticã cu funcțiuni de cazare turisticã se înțelege orice construcție sau amenajare, care furnizeazã în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare și alte servicii specifice pentru turiști.

Tabel 2.1. – Numărul total al structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe județele Regiunii Nord-Vest și la nivel de regiune

Sursa:

Se poate observa conform datelor prezentate în tabelul anterior, faptul că situația structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică din regiunea Nord-Vest s-a schimbat într-un mod favorabil în toată regiunea, marea majoritate a județelor componente ale acesteia au cunoscut o evoluție pozitivă, în special județul Cluj care a înregistrat o majorare evidentă a structurilor de cazare cu aproximativ ,având cea mai pregnantă pondere în cadrul regiunii de Nord-Vest, respectiv 33,03% fiind urmat de Maramureș, apoi de Bihor.

La polul opus se află județul Sălaj care până la data de 5 aprile 2019 a înregistrat cu 36 de unități de cazare cu funcțiune de primire turistică mai puțin comparativ cu anul 2018, ceea ce îi atribuie acestui județ cea mai mică pondere în rețeaua de cazare din regiunea Nord-Vest respectiv 4,15%.

Grafic 2.1. – Evoluția structurilor de primire turistică din regiunea Nord-Vest

Sursa:

Grafic 2.2. – Evoluția structurilor de primire turistică din regiunea Nord-Vest ȋn funcție de județele componente

Sursa:

Ținând cont de datele din tabelul 2.1. și din graficele 2.1. și 2.2. se poate observa atât evoluția numărului de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică din Regiunea Nord- Vest, dar și evoluția acestor structuri în cadrul județelor componente ale regiunii. Din graficul anterior, respectiv graficul 2.2. se poate observa clar faptul că județul Cluj deține un loc important în evoluția structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică și în economia rezultată din turism în cadrul Regiunii Nord-Vest.

Județul Cluj este singurul care a crescut cu mai mult de 100% din punct de vedere al unităților de primire turistică, reușind să atingă în data de 5 aprilie 2018, conform datelor furnizate de Ministerului Turismului, numărul de 652 de unități de cazare, ceea ce deseamneaza județul Cluj, fără nicio contestație, ca fiind lider între toate cele 6 județe care alcătuiesc Regiunea Nord-Vest.

Comparativ cu județul Cluj, care deține statutul de lider în cadrul Regiunii Nord-Vest din punct de vedere al unităților de cazare, la polul opus se situează județul Sălaj care deține cel mai redus număr al structurilor turistice cu funcțiuni de primire turistică, după cum se poate observa în tabelul 2.1., acesta a cunoscut și un regres major în anul 2019, deși în perioadă 2014-2017, județul a cunoscut o ascensiune evidentă a valorii unităților de cazare în cadrul județului.

O cauza pentru această modificare regresivă a județului Sălaj se poate datora lipsei de investiții străine, ccea ce generează lipsa atracțiilor pentru turiștii români și străini, consecința fiind deplasarea acestora către alte destinații mult mai bogate din punct de vedere al potențialului turistic. Această lipsă investiții și implicarea redusă a autorităților în modernizarea orașului și realizarea de atracții turistice, a clasat județul Sălaj în topul celor cinci județe care atrag cel mai redus număr de turiști în anul 2018.

În cele din urmă, analizată integral, regiunea de dezvoltare Nord-Vest este capabilă să înregistreze o majorare semnificativă a structurilor de cazare cu funcțiuni de primire turistică, pornind de la 650 de unități în anul 2011, crescând cu aproximativ 80 de structuri de cazare, însă cel mai emblematic progres a unităților de cazare din Regiunea Nord-Vest se înregistrează în perioada 2014-2019, începând de la valoarea de 676 și ajungând în anul 2019 până la valoarea de 1974 de structuri de cazare cu funcțiuni de primire turistică, reușind să se îmbunătățească astfel baza tehnico-materială cu 1298 de unități de cazare, ceea ce înseamnă o creștere a unităților de cazare din anul 2019 cu aproximativ 192%, ccea ce semnifică un pas important în expansiunea turismului în Regiunea de dezvoltare Nord-Vest.

Tabel 2.2. –Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri ȋn Regiunea Nord-Vest

Sursa:

În continuare, pe baza datelor din tabelul 2.2. se poate observa majorarea semnificativă la nivelul Regiunii Nord-Vest a structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, înregistrată în special în perioada 2014-2018, reprezentată de un număr de 511 de unități de cazare deschise în această perioadă.

Totodată se mai poate observa faptul că în anul 2018 a fost deschis primul han în județul Bihor care atrage de atunci până în momentul actual numeroși turiști pasionați de specificul pescăresc tradițional al hanului.

De asemenea, s-a înregistrat o evoluție a pensiunilor turistice în special în perioada 2014-2017, concomitent cu creșterea numărului de pensiuni turistice agroturistice care au înregistrat o valoare de 520 de unități de cazare în anul 2018, ceea ce reprezintă o majorare uriașă cu aproximativ 152% față de anul 2011, când valoarea înregistrată era de 206 structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică. Modificările favorabile înregistrate în cadrul acestor categorii de unități de cazare au fost generate de nevoia tot mai acerbă de protejare a mediului înconjurător.

Simultan cu evoluția pensiunilor de tip turistic și agroturistic, o creștere semnificativă au înregistrat și structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică de tip hoteluri, fiind urmate de moteluri, hosteluri, vile și căsuțe turistice, ceea ce a generat o evoluție impresionantă a unităților de cazare în cadrul Regiunii Nord-Vest.

Deși, în ansamblu, Regiunea Nord-Vest a cunoscut din anul 2014 până în anul 2018 o ascensiune impresionantă a numărului de structuri de primire turistică cu functuni de cazare turistică, în cadrul regiunii au existat și anumite tipuri de categorii care nu au înregistrat o modificare pozitivă a numărului de unități, ci dimpotrivă au stagnat. Dintre aceste tipuri fac parte bungalourile, dar și popasurile turistice, care dețin o valoare redusă a numărului de unități turistice din cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest.

Grafic 2.3. – Ponderea structurilor din regiunea Nord-Vest ȋn anul 2015

Sursa:

Grafic 2.4. – Ponderea structurilor din regiunea Nord-Vest ȋn anul 2018

Sursa:

În continuare, pe baza graficelor 2.3. și 2.4. se poate observa faptul că atât în anul 2015, cât și în anul 2018, că cea mai însemnată pondere din totalitatea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică este reprezentată de pensiunile agroturistice ce dețin în anul 2015 o pondere de 33%, crescând semnificativ până la 44% în anul 2018. Deși, aparent, ponderea bungalourilor și a popasurilor turistice poate înregistra în anul 2018 o frecvență mult mai redusă decât în anul 2015, în realitate numărul acestora a rămas neschimbat din anul inițial 2015, scăderea ponderilor în anul 2018 datorându-se majorării semnificative a celorlalte tipuri de initati de cazare în detrimentul bungalourilor și a popasurilor turistice.

Evoluția semnificativă a pensiunilor agroturistice ȋn 2015-2018 se poate datora:

cererii din partea turiștilor străini în special și Germania, Italia și Franța care sunt în căutarea unui loc liniștit, în care să evadeze de aglomerația cu care sunt obișnuiți, la un preț redus față de alte tipuri de unități de cazare iar pensiunile agroturistice sunt alegerea ideală pentru aceștia deoarece înglobează spațiul rural, liniștea și recreerea mult dorite, dar și faptul că participă la activități specifice regiunii, activități gospodărești, meșteșugărești sau culturale;

atragerii de fonduri europene mult mai însemnate material în acest domeniu;

lipsa unor fenomene economice dăunătoare precum criza sau a unor evenimente sociale, politice neașteptate.

După pensiunile agroturistice, pe locul doi că și pondere se situează în anul 2015 hotelurile, cu o valoare de 23% din totalul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, iar în anul 2018 aceste tipuri de cazare se află pe locul trei în clasamentul structurilor de primire turistică, cu o pondere de 17%.

După hoteluri, următoarea pondere importantă este deținută în anul 2018 de alte tipuri de structuri de cazare reprezentate de hosteluri, moteluri, vile turistice, cabane turistice, campinguri care dețin o pondere de aproximativ 18,30%, fiind urmate de pensiunile turistice care alcătuiesc doar o porțiune de 16% din totalul unităților de cazare.

În anul 2015, situația este inversată, ponderea pensiunilor turistice fiind mai însemnată comparativ cu celelalte tipuri de structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică precum hosteluri, moteluri, vile și cabane turistice, precum și campinguri.

2.3. ANALIZA STRUCTURILOR DE ALIMENTAȚIE ÎN REGIUNEA NORD -VEST

Structurile de primire turistică cu funcțiune de alimentație publică în regiunea Nord -Vest sunt:

restaurant – clasic/ specializat/ cu specific/ cu program artistic/ braserie sau bistrou/ berărie/ terasă;

bar – bar de zi/ bar de noapte/ cafe-bar sau cafenea/ club sau disco-bar/ bufet-bar;

fast-food – restaurant autoservire/ bufet tip express/ pizzerie/ snack-bar;

cofetărie;

patiserie, plăcintărie, simigerie.

Grafic 2.5. – Structuri de primire turistică cu funcțiune de alimentație publică din regiunea Nord-Vest

Sursa:

Din graficul 2.5. se poate observa repartiția pe județe a celor 1342 de structuri de primire turistică cu funcțiune de alimentație publică ce aparțin regiunii Nord-Vest. Este clar faptul că județul Cluj se află în topul celor șase județe din regiunea Nord-Vest, numărul ridicat al acestor structuri, mai exact 767 se datorează faptului că județul Cluj face parte din categoria județelor cu o economie complexă și diversificată, cu ponderi importante în economia națională, fiind cel mai important centru administrativ, găzduind cea mai mare universitate din România).

Pe locul al doilea se situează județul Bihor cu o valoare a structurilor de primire turistică cu funcțiune de alimentație publică de 205 unități, care este urmată rapid de județul Maramureș cu o densitate apropiată a structurilor de 179 de unități. Valoarea ridicată a numărului structurilor de alimentație publică este ridicată în aceste două județe, deoarece în cadrul acestora turiștii pot avea parte de o vacanță de neuitat, susținută de potențialul turistic și antropic al celor două destinații, la care se adaugă conceptul de tradiție, care își manifestă aici cea mai mare influență din toată țara.

Pe ultimul loc se află județul Sălaj, care deține doar 50 de unități de alimentație publică, înaintea sa situându-se județele Bistrița-Năsăud și Satu-Mare care au valori apropiate de 74, respectiv 72 de structuri, ambele reprezentând aproape 11% din totalul structurilor de primire turistică cu funcțiune de alimentație publică din regiunea Nord-Vest.

Grafic 2.6. –Ponderea structurilor de primire turistică cu funcțiune de alimentație publică din regiunea Nord-Vest pe categorii de stele

Sursa:

Graficul 2.6. evidențiază frecvența unităților alimentație publică din regiunea Nord-Vest ȋn funcție de stele. Specificul studențesc al orașului face că cea mai frecvent ȋntalnită unitate să fie barul de zi, ceea ce explică procentajul de peste 23% al unităților de alimentație publică ce sunt încadrate în categoria 1 stea. Din punct de vedere economic, Cluj-Napoca este unul dintre cele mai importante centre ale regiunii Nord-Vest, fiind o destinație adesea frecventată de către oamenii de afaceri. În consecință, 41,27% din capacitatea de servire se situează în categoria 3 –5 stele. Diversitatea gastronomică existentă poate fi reliefată și de prezența restaurantelor cu specific național (9 unităti), italian (4 unităti), german, austriac, mexican, irlandez, libanez.

2.4. EVOLUȚIA CAPACITĂȚII DE CAZARE ÎN FUNCȚIUNE ȘI EXISTENTĂ ÎN PERIOADA 2011 – 2017 ÎN REGIUNEA NORD – VEST

2.4.1. EVOLUȚIA CAPACITĂȚII DE CAZARE ÎN FUNCȚIUNE

Capacitatea de cazare turistică ȋn funcțiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispoziția turiștilor de către structurile de cazare turistică colective, ținând cont de numărul de zile cât sunt deschise structurile ȋn perioada considerată, adică zilele în care a fost posibilă cazarea turiștilor. Se exprimă ȋn locuri-zile (număr de locuri x număr de zile). Se exclud locurile din camerele sau structurile închise temporar din lipsa de turiști, pentru reparații sau pentru alte motive.

Tabel 2.3. – Capacitatea de cazare turistică ȋn funcțiune la nivel de regiune, pe tipuri de structuri de primire turistică ȋn Regiunea Nord-Vest

Sursa:

* Unitatea de măsură a datelor prezentate în tabelul 2.3. este reprezentată de numărul locuri-zile.

Conform datelor prezentate în tabelul 2.3. se poate observa faptul că cea mai semnificativă, din punct de vedere numeric, capacitate de cazare turistică ȋn funcțiune la nivel de regiune, s-a înregistrat în anul 2017, ceea ce reprezintă o creștere cu 29.56% conparativ cu anul de bază analizat, respectiv anul 2011.

Se poate remarca foarte clar faptul că hanurile au înregistrat pe toată perioada 2011-2016 o valoare neutră, în timp ce în anul 2017 situația s-a schimbat radical, aceste tipuri de structuri înregistrând în acest an valoarea impresionantă de 7634 locuri-zile.

Dacă pentru unitățile turistice de tip han situația a cunoscut în anul 2017 o întorsură favorabilă, nu se poate spune același lucru și despre popasurile turistice, care comparativ cu hanurile se află la polul opus, înregistrând în anul 2017 valoarea de 0 de locuri-zile oferite turiștilor, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.

Deși hotelurile au înregistrat în anul 2017 cea mai însemnată valoare a capacității de cazare turistică ȋn funcțiune la nivel de regiune, respectiv 6,25 milioane locuri-zile oferite turiștilor, conform datelor prezentate în tabelul 2.3., această valoare reprezintă doar o creștere cu 5,68% față de anul 2016, în timp ce tipurile de structuri situate pe locul al doilea din punct de vedere al capacității de cazare în funcțiune, mai exact, pensiunile agroturistice, au cunoscut în anul 2017 o majorare a locurilor-zile oferite turiștilor aproximativ 32% comparativ cu anul 2017, ceea ce reprezintă o situație ascendentă pentru turismul acestor tipuri de structuri de primire turistică.

Se mai poate remarca faptul că structurile de cazare de tip căsuțe turistice au cunoscut în anul 2017 o majorare semnificativă a capacității de cazae în funcțiune, ajungând la numărul de 12098 locuri-zile oferite turiștilor, comparativ cu anul anterior, când valoarea acestora a fost de cel puțin două ori mai mică. În cazul acestor tipuri de structuri turistice se poate observa o situație instabilă pe parcursul perioadei 2011-2017, când se pornește de la capacitatea de 1288 locuri-zile oferite turiștilor în anul 2011, se observă în anul 2012 acest număr a crescut de aproximativ 6 ori, ajungând în anul 2013 la valoarea de 9823 de locuri-zile puse la dispoziția turiștilor, ce reprezintă o majorare de 33,77% comparativ cu anul 2012. Situația capacității de cazare în funcțiune în căsuțele turistice cunoaște o scădere redusă în anul 2014, pentru ca în anul 2015 situația să se reechilibreze. Totuși căsuțele turistice suferă în anul 2016 un declin major, numărul locurilor-zile oferite turiștilor reducându-se cu aproximativ 49%.

Grafic nr. 2.7. – Capacitatea de cazare turistică ȋn funcțiune, distribuită pe județele componente ale Regiunii Nord-Vest ȋn perioada 2011-2017

Sursa:

În urma datelor prezentate în graficul 2.7. se poate observa în primul rând faptul că județul Bihor se află în topul clasamentului în cadrul județelor componente ale Regiunii Nord-Vest în anul 2017, iar în al doilea rând este evident faptul că județul Cluj este situat foarte aproape de județul Bihor, în special în anul 2017. Județul Bihor reprezintă la nivelul anului 2017 un piedestal solid la nivelul Regiunii Nord-Vest din punct de vedere al capacității de cazare în funcțiune. Acesta deține 3,48 milioane locuri oferite turiștilor, ceea ce reprezintă circa 30% din totalul capacității de cazare în funcțiune la nivelul anului 2017.

La polul opus se situează la nivelul Regiunii Nord-Vest în anul 2017 județul Sălaj care a înregistrat doar 651258 locuri-zile oferite turiștilor, ceea ce înseamnă o pondere de aproximativ 5% din totalul capacității de cazare turistică în funcțiune.

2.4.2. EVOLUȚIA CAPACITĂȚII DE CAZARE EXISTENTĂ

Capacitatea de cazare turistică existentă (instalată) reprezintă numărul de locuri de cazare de folosință turistică înscrise în ultimul act de recepție, omologare, clasificare al unității de cazare turistică, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate. Locurile aferente structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică complementare (căsuțe, terenuri de campare, etc.) la o structură de cazare turistică de bază (hotel, motel, camping etc.) și utilizarea acestor locuri sunt cuprinse la structura de bază.

Tabel 2.4. – Capacitatea de cazare turistică existentă la nivel de regiune, pe tipuri de structuri de primire turistică ȋn Regiunea Nord-Vest

Sursa:

Conform datelor prezentate în tabelul este evident faptul că numărul locurilor de cazare existente la nivelul Regiunii Nord-Vest s-a majorat semnificativ în anul 2017, comparativ cu anul 2011, mai exact capacitatea de cazare existentă a crescut cu aproximativ 34% în anul 2017, față de anul de bază 2011.

Totuși pe parcursul perioadei 2011-2017 s-au înregistrat o serie de variații atât pozitive, cât și negative, însă care nu au avut un impact major asupra evoluției capacității de cazare existentă la nivelul Regiunii Nord-Vest pe parcursul perioadei analizate 2011-2017.

Se poate observa că structurile de tip Hotel dețin cea mai semnificativă valoare a capacității de cazare existentă pe toată durata perioadei 2011-2017, în anul 2017 acestea ating cea mai însemnată valoare, respectiv 19894, care reprezintă peste 50% din totalul capacității de cazare existentă înregistrată la nivelul anului 2017 în cadrul regiunii.

O contribuție ȋnsemnată la nivelul capacității de cazare existentă este deținută de structurile de tip pensiuni agroturistice, care împreună cu pensiunile turistice dețin un procentaj de aproape 33%. Pensiunile agroturistice cresc în anul 2017 față de anul 2016 cu 2384 de locuri de cazare oferite turiștilor, ceea ce compensează regresul din perioada 2012-2013.

Grafic nr. 2.8. – Capacitatea de cazare turistică ȋn existentă,

ȋn perioada 2011-2017, la nivelul Regiunii Nord-Vest

Sursa:

În continuare, pe baza graficului 2.8 se poate observa evoluția capacității de cazare existentă în cadrul Regiunii Nord-Vest, în special pe parcursul perioadei 2014-2017, când numărul locurilor de cazare existente ajunge de la 28991 până la 37792, ceea ce reprezintă o majorare cu 30,36%.

Capacitatea de cazare existentă cunoaște în perioada 2012-2014 un ușor regres, ce determină o scădere a locurilor de cazare cu 5,53%, echivalentul a 1696 locuri de cazare existente.

Pe baza datelor prezentate în graficele 2.9. și 2.10. se poate observa că ponderile ce aparțin județelor componente ale Regiunii Nord-Vest în perioada 2011-2017 au suferit câteva modificări pozitive sau negative, însă nu foarte importante. În timp ce județele Sălaj și Bistrița-Năsăud au rămas aproape neschimbate din punct de vedere al capacității de cazare turistică existentă, județul Satu-Mare a cunoscut un mic declin în anul 2017, comparativ cu anul 2011, de aproximativ 3 procente, dintre care 2% a reprezentat majorarea capacității de cazare existentă în Maramureș, iar 1 procent s-a adăugat la ponderea deținută de județul Cluj, în anul 2017, comparativ cu anul 2011.

La polul opus, se situează, județul Bihor, care în anul 2017 a avut parte de o scădere cu 1 procent față de anul 2011, însă în ciuda acestui mic declin, acesta reușește să își mențină locul de lider în cadrul Regiunii Nord-Vest din prisma capacității de cazare turistică existentă.

CAPITOLUL III – ANALIZA CIRCULAȚEI TURISTICE

3.1. CONCEPTUL DE CIRCULAȚIE TURISTICĂ

În Regiunea Nord-Vest, deși turismul reprezintă unul dintre motoarele principale al economiei regionale, nevoia unei promovări a ofertei turistice este conștientizată,ȋnsă nu există suficiente instrumente de informare și de promovare a turismului regional, iar lipsa informațiilor ce vizează legătura dintre circulația turistică și formele de turism, nu sprijină dezvoltarea armonioasă a specificului turismului regional.

În anul 2011, Regiunea Nord-Vest a înregistrat un număr total de turiști sosiți (români și străini) de 799.774, fiind clasată pe locul al patrulea la nivel național. În anul 2017, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest își menține a patra poziție în clasamentul destinațiilor turistice la nivelul țării noastre, doar că față de anul 2011, valoarea totală a sosirilor înregistrate este de aproximativ două ori ai mare, mai exact la nivelul anului 2017, Regiunea Nord-Vest a înregistrat 1,58 milioane de sosiri din partea românilor și a străinilor.

Regiunea Nord-Vest are un potențial ridicat și diversificat pentru turismul balnear, cultural (datorită marilor orașe și datorită bogăției de monumente istorice), montan, rural, religios (regiunea este impregnată de tradiții religioase), sportiv și de agrement, de afaceri, un număr ridicat de localități din regiune având potențial turistic acreditat. Multitudinea de obiective turistice atȃt naturale, cȃt și antropice permit îmbinarea mai multor forme și ramuri ale turismului.

Circulația turistică este alcatuită din totalitatea tranzacțiilor comerciale cu servicii și mărfuri care rezultă din călătoriile realizate de turiști. Aceasta este influențată de o serie de factori pe baza cărora se realizează statisticile și previziunile acestui fenomen economico-social, mai exact:

Numărul de sosiri ale turiștilor

Numărul de înnoptări ale turiștilor

Durata medie a sejurului – se calculează ca raport între total zile-turist și numărul de turiști și arată timpul mediu (zile) de rămânere a turiștilor în spațiile de cazare.

Densitatea turistică – pune în legătură directă circulația turistică cu populația rezidentă a țării (zonei, regiunii) receptoare.

3.2. EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE SOSIRI IN PERIOADA 2011-2018

Sosirea unui turist se înregistrează când o persoană este consemnată în registrul unității de primire turistică cu funcțiune de cazare turistică, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopți. În fiecare structură de primire turistică cu funcțiune de cazare turistică se înregistrează o singură sosire pe turist, indiferent de numărul înnoptărilor rezultate în urma șederii sale neîntrerupte.

Tabel 3.1. – Numărul total de sosiri ale turiștilor ȋn Regiunea Nord-Vest, la nivel de regiune și județe componente

Sursa:

În continuare, pe baza datelor din tabelul 3.1. se poate observa faptul că județul Cluj deține primul loc din punct de vedere al sosirilor turiștilor în anul 2017, reprezentând aproximativ 40% din totalul sosirilor înregistrate în Regiunea Nord-Vest la nivelul anului 2017. De remarcat este faptul că pe parcursul întregii perioade analizate 2011-2018, județul Cluj a fost lider, aducând cel mai mare aport al sosirilor turiștilor în cadrul Regiunii Nord-Vest.

Comparativ cu județul Cluj, cea mai redusă contribuție la valoarea totală a sosirilor la nivelul regiunii Nord-Vest este deținută de județul Sălaj, cu un număr de 40738 sosiri în anul 2018, ce reprezintă doar 2,4% din ponderea totală a Regiunii Nord-Vest.

De remarcat este faptul că la fel că în cazul județului Cluj, care în toată perioada supusă analizei, respectiv 2011-2018, și-a menținut poziția de lider, la fel și județul Sălaj, la polul opus, aflându-se la coada ierarhiei la nivelul Regiunii Nord-Vest pe parcursul perioadei 2011-2018.

Grafic 3.1. – Evoluția numărului de sosiri ale turiștilor pe județele component ale Regiunii Nord-Vest

Sursa:

Conform datelor prezentate în graficul 3.1. este evident faptul că județul Cluj reprezintă cea mai căutată destinație turistică la nivelul Regiunii Nord-Vest, fiind principalul pilon de susținere a sosirilor turiștilor români și străini, având o valoare de 656508 sosiri, fiind urmat îndeaproape de județele Bihor și Maramureș.

Pe locul 4 se situează în anul 2018 județul Bistrița-Năsăud, care pe parcursul perioadei 2011-2018 se află în strânsă concurență cu județul Satu-Mare, ambele concurând pentru locul al patrulea, împartindu-și locul 4 și 5 pe parcursul perioadei analizate.

Pe ultimul loc se situează județul Sălaj care deși ocupă cel mai mediocru loc în clasament, reușește pe perioada analizată aproape să își dubleze numărul de sosiri ale turiștilor în anul 2018, comparativ cu anul 2011.

În continuare, se poate observa în graficele 3.2. și 3.3. tendința turiștilor în selecționarea categoriei de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, respectiv ponderea acestora la nivelul sosirilor turistice înregistrate la nivelul Regiunii Nord-Vest.

Grafic 3.2. – Ponderea sosirilor realizate de turiști în anul 2011 la nivelul Regiunii Nord-Vest pe tipuri de structuri

Sursa:

Grafic 3.3. – Ponderea sosirilor realizate de turiști în anul 2018 la nivelul Regiunii Nord-Vest pe tipuri de structuri

Sursa:

Pe baza graficelor 3.2. și 3.3. se poate observa cu ușurință că principala categorie de structură de primire turistică cu funcțiune de cazare spre care se orienteza turiștii, înregistrându-se cel mai mare număr de sosiri este reprezentată de hoteluri, atât în anul 2011, când dețin o pondere de 72,35%, cât și în anul 2018, deși procentajul ,deținut de acestea la nivelul sosirilor totale, s-a diminuat, ajungând la valoarea de 64,47%. Acest ușor declin al hotelurilor înregistrat în anul 2018 se datorează în mod prioritar orientării turiștilor către pensiunile turistice și agroturistice, care sunt următoarele în clasament.

Se poate remarca dublarea ponderilor deținute de pensiunile turistice și agroturistice în anul 2018, comparativ cu anul 2011, acest lucru datorându-se dorinței turiștilor de a avea parte de un mediu cât mai natural și relaxant, de a se conecta cât mai mult cu natura, cultura, obiceiurile din anumite destinații turistice.

Dacă în cazul pensiunilor turistice și a celor agroturistice se poate remarca o situație pozitivă și favorabilă, nu se poate spune același lucru și despre următoarele tipuri de structuri: vile turistice, bungalouri, cabane turistice, moteluri, care în anul 2018, au o pondere diminuată considerabil, față de anul 2011.

Din punct de vedere al tipologiei turiștilor și a ponderii pe care aceștia o dețin în numărul total de sosiri ale turiștilor la nivelul categoriei respective, români sau străini, acestea sunt precizate în graficele următoare:

Pe baza graficelor anterioare se poate observa că județul Cluj este preferat mult mai mult de turiștii străini, existând o diferență de aproximativ 12 procente, față de sosirile înregistrate de către turiștii români în același an, respectiv anul 2011.

Dacă în cazul județelor Maramureș, Sălaj, Bihor, Bistrița-Năsăud ponderile sosirilor celor două categorii de turiști, români și străini, sunt aproximativ asemănătoare, nu se poate spune același lucru și în cazul județului Satu-Mare, unde se poate remarca cu ușurință discrepanța între ponderile sosirilor, acestea fiind de aproximativ patru ori mai mari în cazul turiștilor români.

Sursa:

Analizând datele prezentate în graficele 3.6. și 3.7., se poate observa că situația județului Cluj este asemănătoare și în anul 2018, mai exact sosirile înregistrate de către turiștii străini au deținut o pondere de 49,98% în total sosiri înregistrate la nivelul Regiunii Nord-Vest în anul 2018, în timp ce ponderea deținută de către turiștii români a fost de doar 35,8%, ceea ce înseamnă o diferență de aproximativ 14%.

Dacă în anul 2011, se putea remarca foarte clar diferența între sosirile înregistrate de către turiștii români și străini la nivelul județului Satu-Mare, în anul 2018, această diferență este mult mai minoră, aproape insesizabilă, de doar 2 procente.

3.3. EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE ÎNNOPTĂRI ÎN PERIOADA 2011-2018

Înnoptarea turistică este intervalul de 24 de ore, începând cu oră hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidența spațiului de cazare turistică și beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spațiului ocupat, chiar dacă durata de ședere efectivă este inferioară intervalului menționat. Sunt avute în vedere și înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (plătite de clienți).

Tabel 3.2. – Numărul total de înnoptări ale turiștilor ȋn Regiunea Nord-Vest, la nivel de regiune și județe componente

Sursa:

Pe baza datelor înregistrate în tabelul 3.2. se poate observa clar că regiunea Nord-Vest a evoluat în ansamblul ei pe toată perioada analizată 2011-2018, astfel încât în anul 2018 s-au înregistrat la nivel de regiune 3634733 de înnoptări, ccea ce reprezintă o majorare cu 74,37%. Cele mai numeroase înnoptări s-au înregistrat în anul 2018 în județul Bihor, fiind urmat apoi de județul Cluj. Privind retrospectiv, acest clasament a fost deținut de cele două județe pe parcursul întregii perioade analizate, 2011-2018. Se poate observa că cel mai jos în clasament se situează județul Sălaj, care totodată a înregistrat o majorare de 5,43%.

Referitor la preferința turiștilor în alegerea tipului de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică și ponderea orientării acestora pentru a înnopta în Regiunea Nord-Vest, aceste aspecte sunt exprimate cu ajutorul următoarelor 2 grafice, respectiv 3.8. și 3.9. :

Grafic 3.8. – Ponderea ȋnnoptărilor realizate de turiști în anul 2011 la nivelul Regiunii Nord-Vest pe tipuri de structuri

Sursa:

Grafic 3.9. – Ponderea ȋnnoptărilor realizate de turiști în anul 2018 la nivelul Regiunii Nord-Vest pe tipuri de structuri

Sursa:

În urma analizei datelor cuprinse în graficele 3.8. respectiv 3.9., se pot observa o serie de modificări care s-au desfășurat pe parcursul perioadei 2011-2018:

– chiar dacă în anul 2018, ponderea hotelurilor în totalul structurilor de primire turistică a scăzut comparativ cu anul 2011, atât în anul inițial 2011, cât și în anul 2018, acestea s-au aflat în topul orientării turiștilor pentru a înnopta, depășind 70% ȋn ambii ani analizați;

– dacă în cazul căsuțelor turistice, ponderea acestora a rămas constantă în cei doi ani analizați, acest lucru nu se poate spune și de pensiunile turistice și agroturistice care au cunoscut o modificare pozitivă în anul 2018, comparativ cu anul 2011.

3.4. DETERMINAREA ȘI INTERPRETAREA DURATEI MEDII A SEJURULUI ÎN PERIOADA 2011 – 2018 ÎN REGIUNEA NORD – VEST

Durata medie a sejurului reprezintă un indicator prin intermdiul căruia se masoară circulația turistică care se calculează conform următoarei formule:

Durata medie a sejurului = .

Grafic 3.10. – Evoluția duratei medii a sejurului în perioada 2011-2018

în regiunea Nord – Vest

Sursa:

Pe baza datelor înregistrate în graficul 3.10., se poate observa ușorul declin a duratei medii a sejurului la nivelul Regiunii Nord-Vest în perioada 2011-2018, cea mai însemnată diminuare fiind evidentă în anul 2017, când durata medie a sejurului a scăzut cu aproximativ 1,35 zile.

Acest lucru se datorează în principal scăderii duratei medii a sejurului în cadrul județului Sălaj, care reprezintă punctul slab al regiunii Nord-Vest, clasându-se pe tot parcursul perioadei analizate 2011-2018 pe ultimul loc în clasamentul celor șase județe componente ale regiunii.

3.5. DETERMINAREA ȘI INTERPRETAREA DENSITĂȚII CIRCULAȚIEI TURISTICE ÎN REGIUNEA NORD-VEST

Densitatea circulației turistice reprezintă un indicator turistic care pune în legătură directă circulația turistică cu populația rezidentă a țării (zonei, regiunii) receptoare.

Conform definiției de mai sus, densitatea circulației turistice se calculează prin intermediul următoarei formule:

Densitatea circulației turistice

Tabel 3.3. – Densitatea circulației turistice ȋn Regiunea Nord-Vest, la nivel de regiune și județe componente, raportată la populația rezidentă (turiști/ locuitori)

Sursa:

Deși la nivelul Regiunii Nord-Vest se observă o situație ascendentă din punct de vedere al densității circulației turistice, în perioada analizată 2012-2018, nu se reușește să se atingă cel puțin un turist pe cap de locuitor, majorarea în anul 2018, comparativ cu anul 2012, fiind de doar 0,34 turist/ locuitor, conform datelor înregistrate în tabelul 3.3.

Se pot observa pe parcursul perioadei 2012-2018 o serie de fluctuații ascendente și descendente la nivelul județelor Cluj, Satu-Mare care au cunoscut atât creșteri, cât și descreșteri în anii analizați, în timp ce județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Maramureș și Sălaj au avut o ascensiune nu foarte semnificativă, însă sigură.

CAPITOLUL IV – STRATEGII ȘI POSIBILITĂȚI DE DEZVOLTARE ȘI VALORIFICARE SUPERIOARĂ A PATRIMONIULUI TURISTIC ÎN REGIUNEA DE

DEZVOLTARE NORD-VEST

4.1. STRATEGII DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR TURISTICE ÎN CADRUL REGIUNII NORD-VEST

Strategia de dezvotare ce aparține Regiunii Nord-Vest constituie un element important al Planului de dezvoltare a Regiunii Nord-Vest, acesta reprezentând instrumentul principal care cuprinde organizarea și desfășurarea unui ansamblu de acțiuni la nivel regional.

Strategia de dezvoltare din cadrul Regiunii Nord-Vest, are ca obiectiv prioritar creșterea economiei regionale prin dezvoltare multidimensională și integrată pentru diminuarea disparităților intra-regionale și inter-regionale și creșterea standardului de viață regional, în scopul dezvoltării. Au fost identificate patru priorități, care vor contribui la realizarea obiectivului general, astfel:

Prioritatea 1: Creșterea competitivității economice a regiunii și stimularea cercetării și inovării;

Prioritatea 2: Creșterea accesibilității regiunii, a mobilității locuitorilor, mărfurilor și a informațiilor;

Prioritatea 3: Creșterea calității vieții locuitorilor din regiune;

Prioritatea 4: Protecția mediului natural și antropic, utilizarea eficientă a resurselor și reducerea emisiilor poluante.

Comunitățile din Regiunea Nord-Vest înțeleg să valorifice împreună, respectând principiile dezvoltării durabile, resursele naturale, materiale, umane, tradițiile istorice și interculturale în scopul unei dezvoltări susținute, concentrându-de în jurul devizei de ,,a satisface necesitățile prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi’’.

Conform logicii de intervenție promovate la nivel european pentru perioada 2014-2020, strategia se structurează pe următoarele nivele de intervenție: obiectiv general, priorități și priorități de intervenție, pentru care s-au stabilit obiective specifice, respectiv acțiuni orientative pentru realizarea cu succes a strategiei. .

4.2. MODALITĂTI DE DIVERSIFICARE A SERVICIILOR TURISTICE CE VIZEAZĂ DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN REGIUNEA NORD-VEST

Strategia de dezvoltare propusă pentru Regiunea Nord-Vest pentru perioada 2014-2020 se bazează pe rezultatele analizei SWOT și pe nevoile și provocările, care au putut fi identificate în această analiză. De asemenea are în vedere viziunea și obiectivele identtificate la nivel regional pe termen lung, precum și orientările de la nivel european și național.

Pentru a putea stimula dezvoltarea tursmului într-o regiune este nevoie în principal de existența unor căi de acces ai a unor trasee care să favorizeze și faciliteze pătrunderea cât mai multor categorii de turiști în acea destinație turistică. Așa este cazul și Regiunii Nord-Vest, care deși este o regiune cu un imens potențial antropic și natural, cunoaște acest deficit când vine vorba despre căile de acces. Regiunea Nord-Vest nu dispune de o rețea de drumuri rapide și autostrăzi. Doar o parte (52 km) din autostradă Transilvania (Borș-Oradea-Zalău-Cluj-Napoca-Turda-Brașov) este executată și este deschisă pentru circulație.

În Regiunea Nord-Vest există 14 stațiuni turistice atestate, dintre care de interes național sunt Băile Felix, județul Bihor și Sângeorz-Băi, județul Bistrița-Năsăud.

Dintre acestea, 8 pot fi considerate cu specific balnear în cadrul cărora se găsesc o serie de factori curativi naturali de o importanță considerabilă, precum apele minerale terapeutice, nămolurile, aerul bogat în aerosoli. Acestea sunt următoarele: Băile Felix (Bihor), Sângeorz-Băi (Bistrița-Năsăud), 1 Mai (Bihor), Băile Turda (Cluj), Băile Băița (Cluj), Ocna Șugatag (Maramureș), Tășnad (Satu Mare), Tinca (Bihor). Doar arealul Băile Felix din structura comunei Sânmartin, județul Bihor este declarată stațiune balneo-climaterică în Regiunea Nord-Vest.

Însă trebuie subliniat aici că infrastructura ce aparține sferei bazelor de tratament în foarte multe cazuri este supusă unui grad semnificativ de deteriorare sau este învechită, în timp ce în altele, infrastructura bazelor de tratament nici măcar nu mai este funcțională., de aici reiese și faptul că potențialul apelor termale, sărate și minerale din regiune este departe de a fi valorificat. De aceea, stațiunile balneare și balneoclimatice ce aparțin Regiunii Nord-Vest au nevoie de resurse financiare importante ȋn scopul reabilitării bazelor de tratament, dar și pentru a difersifica oferta turistică prin explorarea și studiul efectelor curative ale acestora în condițiile în care specialiștii apreciază ca regiunea Transilvania Nord este una dintre cele mai bogate în astfel de resurse din Europa.

4.3. ANALIZA S.W.O.T. A REGIUNII DE DEZVOLTARE NORD-VEST

Tabel 4.1. – Analiza S.W.O.T. a Regiunii Nord-Vest

Sursa:

CONCLUZII

În lucrarea de față am abordat noțiuni ce fac referire atât la potențialul natural și antropic existent în Regiunea Nord-Vest, cât și la posibilitățile de valorificare și la modalitățile de dezvoltare a acestor categorii de resurse într-o manieră responsabilă și rezonabilă.

În același timp au fost abordate și prezentate și elementele componente ale ofertei turistice, al cărui obiectiv este acela de a satisface necesitățile turiștilor, din punct de vedere al alimentației, cazării, dar și principalele componente care stau la baza realizării fenomenului turistic, care influențează în mod direct și nemijlocit existența sau inexistența acestei ramuri turistice.

Turismul reprezintă pentru multe țări la nivel global, o industrie vitală și o activitate generatoare de venituri, prin efectele sale directe, indirecte, care se reflectă și asupra celorlalte ramuri economice și asupra economiei per ansamblu.

Turismul reprezintă pentru România domeniul economic care dispune de un valoros potențial de dezvoltare, neexploatat încă suficient și care poate deveni o sursă de atracție atât a investitorilor cât și a turiștilor străini, însă acest lucru este îngreunat de concurența considerabilă din partea tărilor învecinate (Bulgaria, Ungaria, Croația) și de amploarea problemelor legate decompetitivitatea turismului în România.

Ramura turistică presupune o evoluție și o modernizare continuă a bazei tehnico-materiale, care reprezintă pilonul principal de susținere a fenomenului turistic, care cuprinde structurile turistice cu funcțiune de cazare, structurile de alimentație, precum și căile de acces care necesită o expansiune către zonele cu potențial turistic semnificativ atât natural, cât și antropic.

Fluxurile realizate de către turiști reprezintă o componentă importantă care stă la baza cristalizării procesului turististic. Aceste fluxuri sunt exprimate folosind o serie de indicatori turistici, precum: numărul de sosiri înregistrate, numărul de înnoptări, durata medie a sejurului, dar și densitatea turistică.

Viziunea strategiilor și a analizei S.W.O.T. privind dezvoltarea durabilă pornește de la înțelegerea faptului că economia Regiunii Nord-Vest, înseamnă mai mult decât suma părților componente, că modificările produse într-un subsistem sau altul antrenează modificări de ansamblu profunde, în virtutea interdependenței dinamice existente între componentele acestuia.

BIBLIOGRAFIE

Materiale tipărite:

Bode (Tuns), O. R. (2018), Turismul–motor economic la nivel mondial, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj‐Napoca

Cȃndea, M., Simon, T., Bogan, E. (2012), Patrimoniul turistic al României, Editura Universitară, București

Cheran, I., Tacu, I. (2017), Turismul Romȃniei, Editura Institutului Național de Statistică, București

Gheorghilaș, A. (2014), Geografia turismului – Metode de analiză în turism, Editura Universitară, București

Neacșu, N., Băltărețu, A., Neacșu, A. (2012), Economia turismului Manual de studiu individual, Editura Pro Universitaria, București

Neacșu, N. (2016), Resurse și destinații turistice în Romȃnia, Editura Universitară, București

Nedelcu, A. (2015), Geografia turismului, Editura Universitară, București

Turcu, D., Weisz, J. (2008), Economia turismului, Editura Eurostampa, Timișoara

Turcu, E. (2015), Maramureș, colț de rai!, Eu Romȃnia, p. 6, disponibil on line la http://euiubescmaramures.ro/, [accesat: 20.12.2018]

Turcu, E. (2015), Clujul de ieri și de azi, Eu Romȃnia, p. 27, disponibil on line la http://euiubesccluj.ro/, [accesat: 20.12.2018]

Ungureanu, A. N. (2016) The Analysis of Agro Tourism Activity in the North-East Development Region with Emphasis on Neamt County, Faculty of Economic Sciences, Petroleum-Gas University of Ploiești, Romȃnia

Zaharia, V. (2016), Marketing turistic, Editura Universitară, București

Surse electronice:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Nord-Vest, [accesat la 09.12.2018]

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, [accesat la 10.12.2018]

http://www.nord-vest.ro/wp-content/uploads/2016/09/7r238_PDR_2014_2020.pdf, [accesat la 10.12.2018]

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cheile_Turzii, [accesat la 15.12.2018]

https://ro.wikipedia.org/wiki/Muntele_Mare, [accesat la data de 15.12.2018]

https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Natural_Apuseni, [accesat la 15.12.2018]

https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Național_Munții_Maramureșului, [accesat la 15.12.2018]

https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Național_Munții_Rodnei, accesat la 15.12.2018]

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99tera_Ghe%C8%9Barul_de_la_Focul_Viu, [accesat la 15.12.2018]

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pestera_Smeilor_de_la_Onceasa, [accesat la 15.12.2018]

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pestera_Ursilor, [accesat la data de 15.12.2018]

https://ro.wikipedia.org/wiki/Peștera_Ghețarul_de_la_Vârtop, [accesat la 15.12.2018]

https://www.welcometoromania.ro/DN76/DN76_Pestera_Rece_r.html, [accesat la 15.12.2018]

http://salajplus.ro/obiective-turistice/, [accesat la 20.12.2018]

http://www.oradeainimagini.ro/de-vizitat/monumente-culturale/de-vizitat-palatul-vulturul-negru/: http://www.oradeainimagini.ro/de-vizitat/monumente-culturale/de-vizitat-palatul-vulturul-negru/, [accesat la data de 20.12.2018]

http://www.romanianmonasteries.org/ro/maramures/mocanita, [accesat la 20.12.2018]

https://adevarul.ro/locale/bistrita/turnul-dogarilor-turn-observare-inchisoare-prostituate-galerie-expozitionala-1_54226e300d133766a862cbcf/index.html, [accesat la data de 20.12.2018]

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Oradea, [accesat la 20.12.2018]

https://www.presasm.ro/turism-pe-bani-putini-destinatii-de-weekend-judetul-satu-mare/, [accesat la 20.12.2018]

https://www.realitatea.net/povestea-bisericii-de-sub-apele-lacului-beli-localnicii-nu-vor-uita-niciodata-ce-s-a-intamplat_2161925.html, [accesat la 20.12.2018]

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/, [accesat la 28.12.2018]

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, [accesat la 05.01.2019]

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, [accesat la 23.02.2019]

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/, [accesat la data de 22.03.2019]

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, [accesat la data de 22.03.2019]

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, [accesat la 24.03.2019]

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/, [accesat la 26.03.2019]

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, [accesat la 26.03.2019]

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, [accesat la 29.03.2019]

http://www.nord-vest.ro/wp-content/uploads/2016/09/7r238_PDR_2014_2020.pdf, [accesat la 01.04.2019]

http://www.nord-vest.ro/wp-content/uploads/2016/09/7r238_PDR_2014_2020.pdf, [accesat la 02.04.2019]

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table & http://turism.gov.ro/web/autorizare-turism/, [accesat la 05.04.2019]

http://turism.gov.ro/web/autorizare-turism/, [accesat la 20.04.2019]

ANEXE

Imaginea 1.2. – Cheile Turzii

Sursa: http://3.bp.blogspot.com/-9yFiM7h-ssU/UCff_WFjV1I/AAAAAAAAE3E/ZDB0ErviRC8/s1600/Cheile+Turzii+-+01+-+2012-07-29-13h36m15s.jpg

Imaginea 1.3. – Ghețarul Focul Viu

Sursa: https://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2015/02/20/54e7371f448e03c0fdcfbeeb/646×404.jpg

Imaginea 1.4. – Masivul Gilău-Muntele Mare

Sursa: https://i2.wp.com/adibot.ro/wp-content/uploads/2018/01/IMG_20180120_111432784-EFFECTS.jpg?fit=1200675

Imaginea 1.5. – Peștera Urșilor

Sursa: http://www.pesteraursilor.ro/imgs/gallery/29.jpg

Imaginea 1.6. – Peștera Onceasa

Sursa: http://1.bp.blogspot.com/-Mj-pyKbZ5-A/UvkcJBM2PaI/AAAAAAAAL-M/KB54mjddaKM/s1600/DSC01560.JPG

Imaginea 1.7. – Peștera Ghețarul de la Vârtop

Sursa: https://blogevent.ro/wp-content/uploads/2011/12/P1030949.jpg

Imaginea 1.8. – Peștera Rece

Sursa:http://www.speotimis.ro/poze/images/pesteri_din_romania/pestera_de_la_romanesti/doua-calde-una-rece.jpg

Imaginea 1.9. – Parcul Național Munții Rodnei

Sursa: https://romaniasalbatica.ro/medias/2017/05/21/Muntii%20Rodnei%2001.jpg

Imaginea 1.10. – Parcul Național Apuseni

Sursa: http://turismcimpani.ro/obiective/parcul-natural-apuseni/

Imaginea 1.11. – Parcul Național Munții Maramureșului

Sursa: https://locuridinromania.ro/wp-content/uploads/2017/05/Cele-mai-frumoase-trasee-din-Muntii-Maramuresului-7.jpg

Imaginea 1.12. – Palatul Vulturul Negru

Sursa: https://www.oradeaheritage.ro/wp-content/uploads/2018/08/Palatul-Vulturul-Negru-Oradea-16-of-21.jpg

Imaginea 1.13. – Turnul Dogarilor din orașul Bistrița

Sursa: http://www.bistritaturistica.ro/files/subpages/1450433235big_turnul_dogarilor_1.jpg

Imaginea 1.14. – Biserica de sub Lacul Beliș

Sursa: https://www.trecator.ro/wp-content/uploads/2016/04/Biserica-scufundata-Urmanczy.jpg

Imaginea 1.15. – Mocănița din Vișeul de Sus

Sursa: http://www.uvisitromania.com/ro/tourist-attractions/maramures/mocanita-viseu-de-sus-id279

Imaginea 1.16. – Castelul Karolyi din Carei

Sursa: http://www.romania-travel-guide.com/uploads/images/IMG-2/30-Castele-SatuMare/700/23002700.jpg

Imaginea 1.17. – Grădina Botanică „Vasile Fati” din Jibou

Sursa: https://locuridinromania.ro/wp-content/uploads/2016/11/Gradina-Botanica-din-orasul-Jibou-flickr.jpg

Imaginea 1.18. – Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord

Sursa: http://www.simleusilvaniei.ro/wp-content/uploads/2012/04/SinagogaPaulPasztor01.jpg

Imaginea 1.19. – Cetatea Oradea

Sursa: https://bihorstiri.ro/wp-content/uploads/2016/10/cetateovipop.jpg