Programul de studii: DREPT [622265]

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ ,,DIMITRIE CANTEMIRʽʽ BUCUREȘTI
FACULTATEA DE DREPT CLUJ NAPOCA

Programul de studii: DREPT

LUCRARE DE DIS ERTAȚIE
,,MEDIEREA – O JUSTIȚIE ELEGANTĂ ʽʽ

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC:
LECT. UNIV. DR. SIDONIA CULD A

MASTERAND: [anonimizat]2019 –

~ 2 ~

~ 3 ~
CUPRINS

ABREVIERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 4
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 5
CAPITOLUL I : CONFLICTUL ÎN VIAȚA SOCIALĂ ………………………….. …………………….. 7
1. Aspecte generale ale conflictului ………………………….. ………………………….. …………………….. 7
1.1. Etapele conflictului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 8
1.2. Cauzele și soluționarea conflictelor ………………………….. ………………………….. ……………… 9
1.3. Evoluția istorică a medierii ………………………….. ………………………….. ………………………… 11
1.4. Conceptul de mediere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 12
CAPITOLUL II : CULTURA MEDIERII ………………………….. ………………………….. ……………. 15
2. Comunicarea în procesul medierii ………………………….. ………………………….. ………………… 15
2.1. Formele și strategiile medierii ………………………….. ………………………….. ……………………. 17
2.2. Contractul de mediere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 18
2.3. Rolul mediatorului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 20
2.4. Avantajele medierii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 21
CAPITOLUL III: PREZENȚA M EDIERII ÎN VIAȚA SOCIALĂ ………………………….. …… 22
3.1. Medierea în conflictele de muncă ………………………….. ………………………….. ………………. 22
3.1. Medierea conflictelor de familie ………………………….. ………………………….. …………………. 24
3.2. Medierea conflictelor în educație ………………………….. ………………………….. ……………….. 29
3.3. Medierea conflictelor succesorale ………………………….. ………………………….. ………………. 32
3.4. Medierea penală ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 35
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 37
ANEXĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 39
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 40

~ 4 ~
ABREVIERI

ibidem – în același loc
M.Of. – Monitorul Oficial
nr. – numărul
op cit. – opera citată
O.U.G – Ordonanța de urgență a Guvernului
pag. – pagina

~ 5 ~
INTRODUCERE

În cadrul lucrării de disertație am încercat să pun în valoare avantajele medierii. Aceasta este o
modalitate de soluționare a conflictelor pe cale amiabilă cu ajutorul unei terțe persoane în calitate
de mediator, în condiții de neutralitate, imparțialitate, confidențialitate și având liberul
consimțămâ nt al părților. Medierea presupune o sumă de detalii tehnice, metode și procedee
reunite dar și capacitatea mediatorului de a îmbina și utiliza instrumente adecvate la momentul
oportun pentru rolul său.
Lucrarea se împarte în trei capitole, fiecare divizându -se în cinci subcapitole, punând în evidență
câte un aspect important al medierii. Primul capitol se intitulează ,,Conflictul în viața socială ʽʽ și
cuprinde: aspecte generale ale conflictului, analiza și etapele conflictu lui, so luționarea
conflictelor, evoluția istorică a medierii și conceptul de mediere. Al doilea capitol ,,Cultura
medier iiʽʽdescrie comunicarea în procesul medierii, formele, strategiile și etapele acesteia .
De asemenea, în cadrul acestui capitol am prezent at informații cu privire la contractul de
mediere, la rolul mediatorului și avantajele/dezavantajele medierii. Al treilea capitol se numește
,, Prezența medierii în viața social -politică ʽʽ și prezintă formele medierii în conflictele de muncă,
în viața de f amilie, în ed ucație, în conflictele succesorale și în cele penale punând în evidență
astfel exemple practice ale medierii.
Pentru dezvoltarea acestui subiect am avut în vedere un motiv personal. Fiind masterand în
,,Dreptul Nați onal și European al Afaceri lorʽʽ, în cadrul primului semestru, am întocmit un
referat numit,, Avantajele și dezavatanjele medierii ʽʽ, unde mi -a atras atenț ia un dezavantaj
întâlnit în una din sursele internet utilizate în reda ctarea referatului și anume : ,, medierea este o
alternat ivă la soluționarea conflictelor aflată la început fiind puțin cunoscută și utilizată care încă
nu a câștigat încredere din par tea populației și a instanțelor. ʽʽ Acest fapt îl reprezintă motivul
pentru care am ales subiectul medierii. Chiar dacă aveam cun oștiințe referitoare la mediere,
dobândite în timpul facultății, faptul că am observat că este o metodă mai puțin cunoscută, mi –
am dorit să înțeleg motivul pentru care nu a câștigat încredere din partea populației, ceea ce m -a
determinat să caut mai multe informații și exemple practice despre această procedură.

~ 6 ~
Dacă cercetăm termenul medierii ca activitate umană, aflăm că are o existență îndelungată și o
istorie bogată, iar prima definiție științifică a acestui comportament se găsește în filosofia lui
Arist otel1 care a formulat o metaforă a conflictului și anume: relația dintre ,, stăpân și slujitor ʽʽ
referindu -se la conflictul dintre rațiune și sentiment. Aceste sentimente se găsesc într -un conflict
continuu, stăpânul ( rațiunea, înțelepciunea) controlează și dirijează sluga ( reacțiile primitive
spontane ale omului).
Așadar, socotesc că populația ar trebui să fie mai bine informată despre această modalitate, atât
cu privire la avantajele cât și la dezavantajele acestei proceduri deoarece dincolo de modificările
procedurale, medierea presupune o nouă atitudine, o schimbare de mentalitate la nivel individual
și colectiv în privința utilizării mijloacelor alternative de soluționare a disputelor, determinând un
progres al s ocietății.
,,Medirea însotește o mișcare imensă a omenirii moderne: să ai dreptul de a fi diferit, dar să
trăiești împreună această diferență, fără a suferi și fără a răni, fără a fi distrus sau a distruge, fără
a fi câștigător sau învins. ʽʽ2

1 Belbiță Mariana, Mihaiu Constantin ,, Curs formare mediatori" , pag.2
2 Beatrice Blohorn -Brenneur,, Medierea pentru toți( teoria și practica medieri) " Editura Universitară, București,
2014, pag.5

~ 7 ~
CAPIT OLUL I : CONFLICTUL ÎN VIAȚA SOCIALĂ

1. Aspecte generale ale conflictului

Conflictul înseamnă o opoziție între două persoane sau grupuri de persoane și poate avea un rol
pozitiv respectiv poate fi o sursă de învățături dar și un rol negativ degenerat de soluțio narea
conflictului prin forță.
,,Când discutăm despre conflic t, vorbim despre relație, iar când vorbim despre relație, vorbim
despre oameni, despre persoane care intră într -o relație de orice tip, punând în comun speranțe,
aspirații, planuri, proiecte, sentimente și emoții. Nu putem vorbi despre conflict fără să analizăm
partea lui subiectivă, invizibilă, dar profund determinată. Partea subiectivă a conflictului este, în
cele mai multe cazuri, una dintre cheile soluționării conflictului. ʽʽ3
Procesul poate fi alcătuit din două părți: partea vizibilă în fața judecătorului ( litigiul juridic) și
partea invizibilă ( conflictul) .Originea conflictului presupune: neînțelegeri sau lucruri ascunse ,
sisteme de valori diferite, nevoi neîndeplinite sau interese divergente .
 Exemplu (interese divergente) : Un furnizor nu mai dorește ca distribuitorul exclusiv să
comercializeze produsele sale căci este mai puțin performant decât un alt distribuitor, pe
care abia l -a cunoscut. El dorește să rupă contractul. Furnizorul și distribuitorul exclusiv
au interese divergente.4
„Harta conflictului ʽʽ este un instrument de ghidare cu ajutorul căruia se observă mai uș or
variantele pentru rezolvarea unui conflict și a re rolul de a soluț iona conflictele, de a preveni
apariția acestora. Aceasta cuprinde: fapte, acț iuni, aspiraț ii, temeri și presupune trei etape:
 definirea problemei;
 gruparea participanților în funcție de interesele pe care le ur măresc;
 identificarea nevoilor și a temerilor reale ale părților.

3 Ilie Dorin, Parascheva Dorin ,,Conflict -Comunicare -Acord" Editura Universita ră, București, 2018, pag.41
4 Beatrice Blohorn – Brenneur , op cit. pag.20

~ 8 ~

1.1. Etapele c onflictului

Etapele conflictului sunt5:
 dezacordul
 confruntarea
 escaladarea
 de-escaladarea
 rezolvarea

Prin dezacord înțelegem simple neînțelegeri, divergențe minore, diferențe de gândire în cadrul
unui grup, iar în cazul în care nu sunt controlate la timp, se pot transforma în conflicte reale .
Confruntarea reprezintă adâncirea diferen țelor dintre indivizi . În această etapă, fiecare parte își
susține în mod justificat poziția , pune în evidență erorile din gândirea celeilalte părți, i ntensitatea
comunicării scade, atmosfera devine tensionată , iar găsirea unei soluții devine absolut necesară.
Etapa în care conflictul atinge punctul culminant este escaladarea . În această etapă,
comportame ntul concurențial devine exagerat, iar tensiunile dintre părți sunt scăpate de sub
control.
De-escaladarea conflictului este etapa în care părț ile încearcă să găsească modalităț i de
soluț ionare a conflictului, prin intervenții legale de tip instituț ional, prin comunic area deschisă
dintre părț i (negociere ), sau prin intervenția terțului în conflict (mediator, moderator, facilitator,
diplomat, sfă tuitor, conștientizator, judecător, expert, arbitru, etc.). Scopul parcurge rii acestei
etape este acela de refacer e a interacțiunii sociale.
 Exemplu: În cadrul unei succesiuni, un fiu vrea să vândă locuința părintească, iar fratele
dorește să o păstreze. Dacă este întrebat de ce ar vrea să o păstreze, fratele poate să
exprime mai multe interese și nevoi, ceea ce deter mină o diversitate de soluții: nevoia de
păstrare a legăturilor afective cu familia, nevoia de locuință, nevoia de a re specta o
dorință a defunctului. Oricare dintre aceste soluții poate deveni acceptabilă pentru
părți,conducând la ultima etapă a conflictului și anume, rezolvarea, fiind etapa care
încheie conflictul dintre părți . ( fig.1 din anexa lucrării ).

5 Diana Ionela Ancheș ,, Medierea în viața social -politică " , Editura Universitar ă, București, 2010, pag. 21 -22.

~ 9 ~
1.2. Cauzele și s oluționarea conflictelor

a) Cauzele conflictului
Cauzele conflictului pot fi de ordin structural sau de ordin personal.
Factorii structurali ai conflictului sunt:
 modul cum este organizată o anumită activitate,
 interdependența ,
 diferențele de scop ,
 relațiile de autoritate ,
 starea incompatibilă a lucrurilor ,
 resurse limitate .
Factorii personali ai conflictului sunt:
 persona litățiile diferite,
 percepții diferite ,
 valori diferite ( etnice, poltiice, religioase, emoționale, culturale) .

b) Modalități de soluționare a conflictelor
Există trei moduri de a reacționa într -o situație conflictuală și anume:
 forța ( reprezintă un răspuns unilateral, la un gest de agresiune); ex: tu mă p ălmuiești, eu
îți întorc gestul .
 legea ( reprezintă impunerea în cursul ,,duelului ʽʽ juridic care îl va face pe unul să
câștige, iar pe cealălalt să piardă); ex: în fața instanțelor, părțile se află într -o relație,,
părinte/copil ʽ.ʽ
 interesele (conduc la producerea unui conflict și sunt luate în considerare pentru a ajunge
la un acord) .

~ 10 ~
Există cinci modalități6 de soluționare a conflictelor și anume:
 dialogul și negocierea directă
Părțile discută între ele pentru o perioadă mai mare sau mai mică de timp ( câteva minute, ore,
săptămâni) pentru a reuși să ajungă la o soluție prin intermediu l concesiilor reciproce.
 concilierea
Părțile încearcă să ajungă la o înțelegere cu ajutorul unui conciliator, fiind însuși judecătorul
când are scopul de a împăca părțile, fie conciliatorul, când judecătorul i -a delegat misiunea de
împăcare.
 arbitrajul
Conflictul poate fi soluționat prin arbitraj în cazul în care părțile au semnat o clauză într -un
contract, înainte de aparția litigiului, prin care decid să recurgă la arbitraj, în caz de diferend, sau
după apariția conflictului, când se încheie o convenți e arbitrală denumită compromis.
 judecata în fața unei instanțe
Este o procedură formală și publică, prevăzută de lege, în care judecătorul pronunță o hotărâre
obligatorie cu caracter executoriu.
 medierea
Este o modalitate de soluționare a conflictului care permite dialogul cu ajutorul unui terț, garant
al respectării regulilor de comunicare.
 Exemplu: Un laborator a ,,păcălit ʽʽ un alt laborator, vânzându -i un produs ineficient.
Acesta din urmă a continuat să îl comercializeze sub același nume, după ce l -a ameliorat
pentru a -l face mai eficace și solicită despăgubiri. Aceasta este o cauză în care părțile au
preferat medierea pentru e evita publicitatea dezbaterilo r și au considerat că un proces
ar putea face publicitate negativă produsului.

6 A se vedea următorul exemplu: https://www.youtube.com/watch?v=J_n3p3Q4CzY

~ 11 ~
1.3. Evoluția istorică a medierii

În ceea ce privește istoria medierii, este considerată ca fiind o activitate umană cu o existență
îndelungată și o istorie bogată, care a fost considerată în unele comunități drept singurul mijloc
de rezolvare a conflictelor. În țăril e cu nivel înalt de civilizație, cu sisteme democratice reale, în
care oamenii au fost educați să își gestioneze singuri conflictele și să își găsească propriile soluții
la problemele cu care se confruntă, cu ajutorul unei persoane calificate și anume medi atorul.
,,Ca instituție, medierea a apărut în Grecia și Roma antică transformându -se în timp, într -o
instituție internațională .ʽʽ7
În secolul XX, medierea a captat atenția judecătorilor și avocaților din SUA, care au depus
diligențele necesare pentru conso lidarea unui cadru de mediere și care a apărut prin anii 1970,
când au avut loc primele astfel de procese de mediere, organizate de către avocați.
În Europa, medierea își face simțită prezența după anii 1990, ca un instrument la sistemele
judiciare clasice care deveneau tot mai sufocate de numărul mare de dosare.
În România , discuțiile despre o lege a medierii8 a început după anul 2000 și astfel în anul 2006,
apare Legea nr.192 privind medierea și organizarea profesiei de mediato r fiind acualizată în 25
iunie 2014. Legea nr 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator a fost
actuali zată prin OUG 24/2019 (publicat ă în M. Of din 10.04.2019) . De asemenea, legea medierii
a fost anterior modificată prin Leg ea 97/2018 privind unele măsuri de pr otecție a victimelor
infracțiunilor, pu blicată in M. Of. î n data de 02.05.2018 . Mai mult, legea m edierii nr 192/2006 a
fost actualizată și completată prin Legea nr 214/2013, OUG 80/2013 dar ș i prin Legea nr. 255/19
iulie 2013 pentru punerea în aplicare a Le gii nr. 135/2010 ( privi nd Codul de procedură penală și
pentru modificarea și completarea unor acte normative care cup rind dispoziții procesual penale).

7Belbiță Mariana, Mihaiu Constantin op cit ., pag.2
8 Daniel -Mihail Sandru, Dragoș Rădulescu, Dragoș Călin ,, Medierea în România.Legislație și Jurisprudență ʽʽ
Editura Universitară, 2014, pag. 5 -6.

~ 12 ~
1.4. Conceptul de mediere

,,Medierea este o modalitate de soluționare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terțe
persoane speci alizate în calitate de mediator ʽʽ9
,,Medierea poate fi înțeleasă ca o negociere asistată. Negocierea asistată poate fi înțeleasă printr –
un proces de comunicare privind un posibil acord. Medierea este așadar, u n proces de
comunicare asistat î n vederea ajungerii la un acord ʽʽ10
Primul pas p entru desfășurarea unei medieri este ca una dintre părți să fie dispusă să facă primul
pas către cealaltă, însă tocmai acest pas este cel mai dificil de făcut .
Și totuși, ce îi reține pe oameni să apeleze la procedura medierii? De ce se consideră această
modalitate ca fiind una mai puțin cunoscută?
În primul rând, medierea, este o metodă relativ nouă și părțile implicate într -un conflict pot avea
următoarele temeri:
 sentimentul că totul a fost spus și nu ma i există nicio altă discuție posibilă ;
 frica de necunoscut ;
 sentimentul că are dreptate și că nu există niciun motiv de a face concesii ;
 sentimentul față de o persoană că discuția este imposibilă ;
 teama de întâlnire cu adversa rul;
 dorința de a fi declarat câștigător .

 Exemplu: P ( parte în conflict): – Nu vreau să îl văd.
M( mediator): -În mediere, pot să fac naveta și să vă văd individual, pe rând.
P: -Mă va insulta.
M: -În mediere, mediatorul, face să se aplice regula respectului pentru celălalt.

9 Ibidem pag.19
10 Ilie Dorin, Parascheva Dorin op cit. Editura Universita ră, București, 2018, pag .19

~ 13 ~
Pornind de la aceste sentimente cu care se confruntă oamenii când trebuie să răspundă dacă sunt
de acord să meargă la mediere, primul act în acest proces este de a informa părțile cu privire la
ceea ce este medierea și ce presupune această modalitate.
Fazele procesului de mediere se descriu prin patru întrebări esențiale fiind și componentele
procesului și anume: Ce? De ce? Cum? Cum în cele din urmă?
 Ce?
În această etapă, părțile oferă propria lor versiune de desfășurare a faptelor și raționamentelor pe
care le -au construit. Se stabilesc probleme existente și se pun în vedere punctele slabe ale
fiecăruia.
 De ce?
În cadrul acestei faze, se dezbat probl emele care au condus la conflictul dintre părți, iar
mediatorul caută argumentele esențiale, punctele comune ale neînțelegerilor. De asemenea,
mediatorul îndeamnă părțile să -și exprime propriile sentimente și emoții. Acesta reformulează
ceea ce au afirmat părțile, pentru a verifica dacă el însuși a înțeles cele spuse, utlitzând un limbaj
pozitiv și non -violent. Prin acest interogatoriu, vor ieși la iveală faptele, nevoile , interesele
părților.
 Exemplu: Pentru un salariat, nevoile sale fundamentale sunt sigu ranța sa materială(să -și
păstreze salariul) și respectul de sine. Interesul său esențial este să își păstreze slujba.
Nevoia angajatorului este de a asigura securitatea intreprinderii print -o bună
gestionare. Interesele sale sunt prevenirea unei posibile g reve care ar putea evea un efect
financiar. Astfel, cele două părți vor să își îndeplinească o nevoie de securitate și
interesele lor.

 Cum?
Reprezintă o modalitate de căutare a răspunsurilor fiecărei părți, pentru a se gândi la variante de
soluții.

~ 14 ~

 Cum în cele din urmă?
În această fază, se concretizează acordul părților și se stabilește: forma conținutului
acordului (alegerea finală a soluțiilor); stabilirea formei juridice a acordului( dacă părțile au
avocați este de preferat ca aceștia să aleagă forma a decvată pentru acordul final, pentru a nu
afecta drepturile părților); semnarea acordului (permite formalizarea angajamentelor luate de
părți).
 Exemplu: Un bunic dorește să lase afacerea de familie nepotului său. El dorește să îl
îndepărteze pe fiul său, c are conduce competent compania, pentru că nu are încredere în
prietena lui. Pune de vânzare compania și îl concediază pe fiul său. Interesele bunicului
sunt: să lase afacerea de familie, nepotului său. Să se protejeze de prietena fiului său,
deci să fie în siguranță. Pe de altă parte, interesele fiului sunt: să rămână în afacere, să
continue exercitarea funcției de director general. Acordul: există posibilitatea
dezmembrării dreptului de proprietate asupra părților sociale și anume fiu are uzufruct
și conti nuă să conducă compania, iar nepotul are nuda proprietate.
În cazul în care părțile decid să întrerupă medierea sau își manifestă dorința de a renunța la
mediere, se va întocmi o declarație de dezacord. Astfel, mediatorul va prezenta o listă cu
punctele c are au fost atinse și punctele asupra cărora subzistă dezacordul, pentru a ajuta părțile să
lucreze în viitor. De asemenea, trebuie să înștiințeze părțile cu privire la faptul că rămâne la
dispoziția lor dacă doresc să reia medierea și să le ofere un timp de gândire pentru a ajunge la un
acord.
În cadrul acestui capitol, am prezentat generalități cu
privire la procedura medierii, începând cu momentul în
care se produce conflictul între părți, motivele acestora
și desfășurarea procesului de mediere. De asemenea,
am făcut referire la temerile persoanelor de a apela la
această modalitate, temeri care au reprezentat motivul
principal al alegerii acestei teme pentru lucrarea de
disertație.

~ 15 ~
CAPITOLUL II : CULTURA MEDIERII

2. Comunicarea în procesul medierii

,,Comunicăm mereu, comunicăm cu noi prin dialogul interior, comunicăm cu ceilalți prin dialog
exterior. Comunicarea este de fapt, legătura dintre oameni. Oamenii nu pot trăi singuri. Trăiesc
în comunitate, în raporturi de diverse tipuri cu ceilalți. În f uncție de raporturile personale
comunicăm verbal, paraverbal și nonverbal. Comunicarea este ca un fir care se subțiază ori se
rupe la apariția cauzelor care generează conflictul. ʽʽ
Comunicarea este un instrument folosit de mediator pentru a ajunge la conse nsul partenerilor
asupra conflictului. (fig.2 din anexa lucrării )
Caracteristicile comunic ării:
 este inevitabilă ,
 indispensabilă unui grup ( schimbul de informații este condiția vieții sociale),
 indispensabilă unei persoane( nevoia de cunoaștere, legătură socială, identitate) ,
 este produsul dintre informație( conținut) și procesul (rațional) ,
 este complexă,
 produce o schimbare la interlocutor ( un răspuns formulat, un comportament, o atitudine).
Tehnici de comunicare

În mediere, terțul de încredere ( mediatorul) folosește următoarele de tehnici de comunicare:
 Comunicarea non -violentă ( Folosind această tehnică, mediatorul, încearcă să descopere
cine a comis fapta, cine a greșit. Dincolo de sentimentele de vinovăție, presupunea
studierea nevoilor /intereselor celuilalt și o variantă de răspuns care ar putea fi acceptată
de către celălalt. Așadar, este vorba de a oferi celuilalt o cerere negociabilă nu un
ultimatum).

~ 16 ~
 Exemplu: Un soț așteptat să vină la ora 17:00 dar a ajuns la ora 20:00 acasă.
Comun icarea violentă ar fi pentru o femeie, de a -i vorbi pe un ton dur, explicându -i că el
este vinovat pentru că ea este furioasă, deoarece el este întotdeauna cel care întârzie.
Folosind comunicarea non – violentă, femeia, va sublinia că este ora 20:00, că ea l-a
așteptat timp de 3 ore( fapt concret) . Îi va expune motivele pentru care este supărată
( sentimente) și îi explică faptul că îi era frică ca el să nu fi avut vreun accident( nevoia
de securitate neîndeplinită). De asemenea, ea îl întreabă da că data viitoare ar fi posibil
ca el să o prevină, pentru ca ea să nu își mai facă griji( cerere negociabilă) sau să
găsească o altă soluție.

 Limbajul afectiv ( cuvinte de laudă, momente bune petrecute împreună, mici atenții,
servicii prestate).
 Ascultarea efectivă ( trebuie să fie totală și activă: mediatorul punându -se la dispoziția
celuilalt, ascultându -l cu toată atenția, fără a judeca și fără a -și exprima opinia).
Comunicarea este evidențiață prin cele două sarcini principale ale mediatorului și anume prima
este aceea de a reuni părțile la masa de mediere, pentru a le deschide punțile de comunicare, iar
cea de -a doua este de a regla împreună cu părțile diferențele dintre aceștia.
Atitudini utile în mediere:
 sfat( oferă soluții pentru proble mă) ,,dacă aș fi în locul tău ʽʽ
 evaluarea sau judecata( este bine/ nu este bine)
 reformularea( se exprimă ceea ce s -a înțeles menținându -se sensul apropiat)
 interpretarea( riscul de a denatura ideea unei părți)
 sprijinul p ersoanei ( ,, nu vă dați bătut ʽʽ)
 ancheta ( menită să clarifice situația)

~ 17 ~
2.1. Formele și strategiile medierii

Formele medierii sunt următoarele :

 Medierea facilitară
Împlică ghidarea părț ilor prin intermediul procesului de comunicare în cadrul căruia vocile,
gândurile, sentimentele și ideile părț ilor sunt factori importanți. Prin folosirea acestui model de
mediere, mediatorul se concentrează pe încurajarea opiniilor exprimate de părți, abținându -se în
a-și exprima opinia cu privire la un anumit acord.
Medierea facilitară prezintă patru elemente care sunt caracteristice : orientarea, concentrarea
asupra părților, concentrarea asupra comunicării, concentrarea asupra interesului urmărit.

 Medierea transformatoare
Definită ca fiin d un proces în car e terțul ajută părțile să schimbe calita tea interacțiunii
conflictuale de la una negativ distructivă la una pozitiv -constructivă, pe parcursul explorării de
către acestea a problemelor ș i a discutării posibilităților de rezolvare a lor.

 Medierea evaluativ ă
Presupune existența unui proces analitic î n cadrul căruia atenția mediatorului este concentrată pe
substanța conflictului ș i pe ceea ce ar fi necesar pentr u ca acesta să poată fi soluționată . Această
formă a medierii implică trei activități: evaluarea puterii ș i a slăbiciunilor părților; dezvoltarea și
propunerea de opțiuni pentru rezolvarea cazului; prezicerea rezultatului pe care disputa l -ar avea
în fața instanței de judecată și nu în cadrul medierii .

 Medierea narativă
Este aceea în care mediatorul, cu ajutorul părților creează ,,o p oveste alternativă ʽʽ fiind o
combinație a versiunilor fiecărei părți și care să ofere premisele rezolvării disputelor.

~ 18 ~
Strategiile medierii
În literatura științifică asupra mediere se deosebesc trei tipuri de strategii de mediere :11
 Strategii reflexive ( în cadrul cărora mediatorul face apel la tacticile reflexive pentru a se
orienta într -un conflict și pentru a stabili o bază pe care își va construi activitățile
viitoare );
 Strategii substanțiale ( în care tacticile substanțiale echivalează cu abordarea directă a
temelor și promovarea unei soluții de către mediator );
 Strategii contextuale ( în care tacticile contextuale urmăresc modificarea climatului
interacțiunii dintre părți, în așa fel încât să se accepte ab ordarea rezolvării de probleme).
Cele trei categorii de tactici nu se exclud reciproc, drept urmare, tacticile dintr -o categorie pot fi
utilizate împreună cu tacticile din altă categorie, în funcție de natura conflictului. Orice tactică
poate fi aplicată într -o manieră mai asertivă sau mai pasivă.

2.2. Contractul de mediere

Contractul de mediere reprezintă acordul de voință intervenit î ntre mediator și părțile aflate î n
conflict, în baza căruia mediatorul se obligă să sprijine părțile în soluționarea conflictului
facilitând negocierile dintre ele cu scopul obținerii unei soluții reciproc convenabile, eficiente și
durabile iar părțile se obligă să dea mediatorului o sumă de bani numită onorariu .
Caractere j uridice :
 contract sinalagmatic (reciprocitatea obligațiilor ce revin părț ilor)
 contract cu ti tlu oneros (prestația specifică în schimbul contraprestație pe care o va primi)
 contract comutativ ( părțile cunosc existența și întinderea drepturilor ce le revin)
 contract formal ( contractul nu se poate face decât în formă scrisă)
 contract intuitu perso nae ( părțile au dreptul de a alege mediatorul)
 contract cu titlu executoriu ( obligația părților de a achita onorariul mediatorului)

11 Diana Ionela Ancheș, op cit . pag.104

~ 19 ~
Contractul de mediere cuprinde clauzele importante pentru ambele părți semnatare (mediator și
părțile aflate în conflict).

Cele mai importante clauze ale contractului de mediere sunt :
 numele părților aflate în conflict și care au decis să recurgă la procedura medierii;
 numele mediatorului care a fost ales de către părți pentru soluționarea disputei ;
 acordul părților referitor la alegerea acestora de a supune conflictul dintre ele medierii;
 acceptarea mediatorului de a media conflictul dedus medierii;
 obligația însușită de părți de a nu sfârși procesul medierii de o manieră intempestivă
și notificare a prealabilă a mediatoru lui cu privire la acest aspect;
 posibilitatea mediatorului de a notifica părțile în conflict despre imposibilitatea
soluționării acestuia prin mediere. în cazul în care, pe parcursul derulării procesului de
mediere, mediatorul realizează că părțile nu vor ajunge la un acord;
 obligația asumată de părțile ce au apelat la mediere de a suporta toate costurile medierii și
manierea în care acestea vor putea fi recuperate de mediator în cazul în care părțile refuză
să le onoreze;
 numele persoanelor (avocați, consilieri, etc.) care asistă părțile la mediere, calitatea și
semnătura acestora;
 condiții speciale privind desfășurarea medierii: condiții referitoare l a întâlnirile dintre
părți și mediator și termenii în care se vor desfășura aceste întâlniri; condiții speciale
referitoare la modalitățile de încheiere prematură a medierii;
 clauza de confidențialitate; costuri; etc.

Elementele contractului sunt:
 acordul al tuturor părților sau consimțământul neviciat al acestora la încheierea
contractului de mediere, inclusiv al mediatorului,
 cauza care trebuie să fie licită și conformă cu ordinea publică și bunele moravuri,
 obiectul respectiv prestația mediatorului care constă în aceea de a ajuta părțile ca în urma
procesului de mediere să încheie un acord;
 forma scrisă a contractului

~ 20 ~
2.3. Rolul mediatorului

Rolul mediatorului în legătură cu procesul de mediere:

 procedura prealabila medierii , mediatorul decide dacă conflictul poate fi rezolvat prin mediere și
dacă preia cazul iar părțile decid dacă acceptă medierea si mediatorul ;
 deschide procesul de mediere, mediatorul oferă părților informații cu privire la carac teristicile,
regulile, etapele ș i efectele procesului de medi ere precum. De asemenea le aduce la cunoștiință
care este rolul său în soluționarea conflictului ;
 conduce procesul de mediere prin expunerea, schimbul de informații, explorarea lor, construirea
înțelegerii fiind etape ale mediere în care mediatorul coordoneaza ș i conduce comunicarea,
argumentarea, d iscuțiile și negocierea părților în direcț ia stingerii conflictului ;
 închide procesul de mediere, indiferent dacă părțile ajung sau nu la un acord d e mediere,
mediatorul trebuie să îndeplinească procedura î ncheierea medierii printr -un protocol care se
semn ează de părți.

Rolul mediatorului în legătură cu părți le implicate:

 facilitează comunicarea între părți cu scopul de a îndemna părțile să își expună problemele și să
facă schimb de informaț ii
 clarifică sentiment ele exprimate pentru a ajuta părțile să se înțeleagă reciproc
 se asigură că părțile au oportunitatea de a vorbi și de a asculta
 lucrează cu părțile să găsească răspunsuri care să reflecte buna credință și simțul realităț ii
 explorează c onflictul cu scopul de a găsi interesele comune
 asistă părțile în generarea și negocierea de soluț ii pentru stingerea disputei
 ajută părțile în obți nerea acordului de mediere
 rămâne imparțial, nu judecă și nu oferă soluț ii

~ 21 ~
2.4. Avantajele medierii

Pentru părțile aflate în conflict12:
 costuri reduse
 caracter confidențial
 găsirea și acceptarea unei soluții
 participarea directă a părților pentru soluționarea conflictului
 rapiditatea ajungerii la o soluție în comparație cu un proces la instanța de judeca tă
 posibilitatea îmbunătățirii relațiilor și raporturilor dintre părți
 confortul afectiv
Pentru instanța de judecată :
 degrevarea instanțelor de judecată de numărul mare de cazuri
 creșterea calității actului de justiție
 scăderea costurilor organizării proce selor din instanță
Pentru avocați :
 în mediere niciun caz nu este pierdut
 onorariul poate fi mai mare, în funcție de costuri și durată
 dosarul se soluționează într -un timp scurt
 confortul unui birou de mediere versus sălile de judecată
 volum de muncă mai redus
 pot păstra control asupra înțelegerii, control de care nu dispun în instanță
În concluzia capitolului , menționez că medierea nu este ceva nou deoarece comunicarea și
dialogul dintre persoane nu este o noutate. Medierea13 propune însă așezarea părților la un dialog
constructiv, pentru a găsi o variantă a continuării raporturilor ori o variantă a încetării amiabile a
acestora prin implicarea unui terț activ care are un rol cheie în conflictul părților.

12 Belbiță Mariana, Mihaiu Constantin , op cit. pag. 20
13 Ștefan Boncu ,, Negocierea și Me dierea. ʽʽ Editura Universitară, București, 2017, pag.183 -185.

~ 22 ~
CAPITOLUL III: PREZEN ȚA MEDIERII ÎN VIAȚA SOCIAL Ă

3.1. Medierea în conflictele de muncă

Medierea este un p roces destinat facilitării și direcționării celor implicați în conflict de la latura
negativă a acestuia căt re cea constructivă, pozitivă, cu un rol imporant în rezolvarea disputelor ce
apar la locul de muncă. (fig.3 din anexa lucrării )
În cadrul conflictelor de muncă , un pas important este etapa întâlnirii separate cu fiecare dintre
părți pentru a le convinge de valoarea medierii și pentru a le explica procesu l de mediere și rolul
mediatorului. Pentru o mediere cu un rezultat de succes este necesar ca ambele părți să aleagă
liber medierea. În cadrul procesului de mediere, se va ține cont de faptul că rolul mediatorului nu
este acela de a găsi o soluție la proble ma părților și în acest caz, se aplică principiul conform
căruia părțile dețin controlul asupra soluției14 pe care o vor adopta p entru a pune capăt
confictului.
Conflictele de muncă supuse medierii au cauze diferite , în general apar în urma concedierii unui
angajat de către angajator. În cele mai multe cazuri se întâmplă ca cel conc ediat să susțină că a
fost concediat în mod nejustificat. În această situație, fostul angajat dorește să își prezinte punctul
său de vedere asupra concedierii, sau asu pra evenimen telor care au produs concedierea. De
asemenea, fostul angajat dorește s ă explice angajatorului impactul pe care concedierea l -a avut
asupra sa. În acest sens, t rebuie luate în considerare atât problemele de natură legală, cât și cele
de natură personală. Mai mult, u nii angajați concediați doresc reangajarea lor.
A doua categorie de conf licte de muncă ce pot fi soluționate folosind procesul medierii este cea a
problemelor apărute în urma negocierilor colective dintre un angajator și un angajat . O altă
categorie de conflicte de muncă ce pot fi deduse medierii este cea a problemelor ce apar în
timpul desfășurării unui contract individual de muncă. De asemenea, medierea poate să privească
și relațiile comerciale (diferendele dintre clienți și furnizori), relaț iile colective (sindicate,
comitete de direcție, grupuri de proiecte, etc.), relațiile la locul de muncă (spre exemplu, cele

14 A se vedea secțiunea 2.4. ,,Avantajele medierii " din cadrul lucrării de disertație, pag.20 .

~ 23 ~
dintre un responsabil marketing și un responsabil de producție, etc.) sau chiar conflictele
individuale (remunerația, concediul, pr imele, promoțiile, incompatibilitățile, etc.)15.

 Exemplu16: Sentința Civilă nr. 6948 din dosarul 28635/3/2010, ședință publică din 5 iulie
2011, Secția a VIII -a conflicte de muncă și asigurări sociale .
Prezentarea conflictului de muncă
Pe rol judecarea cauzei litigii de muncă cu privire la reclamanta S.C.A.S.R.L și la pârâtul T.A.
având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială. În urma deliberării asupra cauzei tribunalul a
decis obligarea pârâtului T.A. la plata sumei de 2000 lei reprezentând prejudiciu creat în
patrimoniul reclamantei prin avarierea autoturismului Nissan (fiind mașină de serviciu , folosită
în afara orelor de program ).
La termenul de 05.07.2010, părțile prezente în fața instanței, au solicitat să se ia act de tranzacție
pe care au înțeles să o încheie, stingând astfel litigiul dintre ele. În urma derulării procedurii de
mediere desfășurate în 26.06.2011, Birou de mediatori din București, la sediul profesional M.M.,
părțile au convenit la încheierea unui acord liber, exprimat și neafectat de niciun viciu de
consimțământ ca:
Subsemnatul T.A. să plătească până la data de 13.07.2011 de 2000 ron reprezentând repararea
pagubei produse prin avarierea autoturismului Nissan ce face obiectul dos arului 28635/3/2010.
Subscrisa S.C.A.S.R.L. a fost de acord ca suma să fie plătită drept contravaloare a pagubei
produse și astfel au convenit ca plata să se efectueze în numerar direct la sediul firmei, urmând
ca S.C.A.S.R.L să elibereze o adeverință de c onfirmare a plății, la momentul efectuării acesteia.
Prin semnarea acordului de mediere, părțile au stins litigiul dintre ele și au declarat că renunță pe
viitor la orice pretenție pe care ar avea -o unul împotriva celuilalt. De asemenea, părțile au fost de
acord să suporte propriile cheltuieli de judecată cu mențiunea că S.C.A.S.R.L va solicita instanței
restituirea taxelor de timbru achitate. Acordul de mediere a fost redactat în 28.06.2011.

15 Diana Ionela Ancheș, op cit .pag.145 -146
16 A se vedea Dragoș Călin, Roxana -Maria Călin, Paula Andrada Coțovan ,,Culegere de Hotărâri Judecătorești
Pronunțate în Materia Medierii. Note și Comentarii " , Editura Universitară, București, pag.464 -465.

~ 24 ~
Comentariul speței
Prin prisma acestei spețe consider că se evid ențează avant ajele pe care părțile le au în cazul în
care decid să apeleze la procedura medierii. În primul rând, părțile au convenit la încheierea unui
acord liber exprimat, astfel au găsit împreună soluția pentru rezolvarea conflictului și pentru
repararea prejudiciului.
De asemenea, situația conflictuală a fo st soluționată într -un termen scurt și mai mult S.C.A.S.R.L
a solicitat instanței restituirea taxelor de timbru , astfel costurile devenind mai reduse.
Analizând formele medierii din ca drul secțiunii 2.1. s -a utilizat forma medierii facilitare deoarece
părțile s-au concentrat asupra interesului urmărit și anume S.C.A.S.R.L a urmărit recuperarea
prejudiciului, iar T.A. păstrarea locului de muncă.

3.1. Medierea conflictelor de familie

Medierea familială este o nouă arie profesională, c u carac ter inovator, care are ca sistem de
aplicare ideal sectorul familial. Medierea familială nu dorește numai rezolv area conflictelor
familial e, ci își propune să redeschidă procesele de comunicare și relaționare a părților , mai ales
în cazuri de separație sau de divorț.
Acest tip de mediere reprezintă un proces distinct de cel judiciar, fiind o cale voluntară de
gestionare a conflictului care apare într -o familie, cu condiția ca părțile să fie interesate de
identificarea soluțiilor reciproc acceptabile.
„Medierea familială este un proces de construir e sau de reconstruire a locului familial, axat pe
autonomia și responsabilitatea persoanelor interesat e de situația de ruptură sau de separare, în
care un terț imparțial, inde pendent, calificat și făr ă putere de decizie: mediatorul familial,
favorizează prin intermediul unor întâlniri confidenția le, comunicarea dintre acestea, gestionarea
conflictului în domeniul familial, înțeles în întreaga sa diversitate și evoluție17ʽʽ

17 Diana Ionela Ancheș , op cit . Editura Universitară, București, 2010, pag.148 -156

~ 25 ~
Rolul mediatorului familial fiind de a ajuta membrii cuplului să identifice b azele unuei soluții
durabil e, ținând cont de fiecare componentă a familiei, dar mai ales de copii , în spiritul
responsabilității recip roce și a rolului parental ʽʽ.

Există șase feluri ale divorțu lui:
 divorțul emoț ional, caracterizat de se ntimente de furie, de pierderea încrederii ;
 divorțul legal , privește formalități pe care părțile trebuie să le îndeplinească în vederea
pronunțării unei sentințe judecătorești în acest sens și dă naștere unei reorganizări pe plan
financiar;
 divorțul financiar , presupune divizarea proprietăților și a datoriilor acumulate în timpul
relației, fiind vorba despre partajul bunurilor comune .
 divorțul „coparental ʽʽ, implică rezolvarea problemelor legate de tutela copiilor;
 divorțul social , se referă la impactul divorțului asupr a vieții sociale a părților;
 divorțul „psihic ʽʽ, se referă la mijloacele prin care are lor recuperarea autonomiei
individuale.

Medierea familial ă parcurge cinci stadii:
 Introducerea , unde mediatoru l primește informațiile esențiale despre situația în care se
găsesc părțile și le explică acestora desfășurare a procedurii medierii. În funcție de nivelul
comunicării dintre părți și de dific ultatea situației, mediatorul propune mai multe abordări
pentru optimizarea șa nselor de a ajunge la un acord. Mediatorul observă cum
interacționează și comunică părțile, încur ajând comunicarea constructivă. În cadrul
acestei prime etape are loc s emnarea contractului de mediere în care trebuie să se prevadă
regulile e sențiale ale medierii. Prin semnarea constractului se asigură confidențialitatea
informațiilor și previne eventualele neînțelegeri asupra medierii.
 Strângerea informațiilor este un stadiu nece sar p entru o mediere cu rezultate de succes,
deoarece atât părțile, cât și mediatorul trebuie să fie complet in formați asupra situației
supuse medierii. Odată ce mediatorul se familiarizează cu situația și regulile de bază ale
medierii su nt clare tuturor, mediatorul va analiza fiecare detaliu asigurându -se că există
toate informațiile ne cesare încheierii acordului . În cadrul acestei etape se pot întocmi
următoarele evidențe : lista doc umentelor ce trebuie prezentate mediatorului, lista

~ 26 ~
bunurilor comune, lis ta datoriilor acumulate, lis ta veniturilor și cheltuielilor lunare ale
soților, etc.
 Încadrarea este un stadiu al medierii care presu pune ajutarea părților de către mediator să
ajungă la o înțelegere pentru acordul final. Motivele, nevoile și interesele stau la baza
solicităril or proprii ale părților și se referă la prioritățile, obiectivele și valorile acestora.
Identificarea ace stor nevoi și interese ajută la îndeplinirea obiectivului medierii: găsirea
unei soluții care să coresp undă celor mai importante nevoi și interese ale fiecăreia dintre
părți. În multe divorțuri, problem ele trebuie examinate în funcție de interesele fiecăruia
dintre soți. Dintre aceste probleme amin tim: partajul bunurilor comune, încredințarea
copiilor minori, acordarea pensiei de întreținere, etc.
 Negocierea începe prin exploatarea opți unilor posibile, unde p ărțile d ecid cu ajutorul
mediatorului, asupra cărei pro bleme să insiste. Se poate întâmpla ca o singură problemă
să fie che ia întregului conflict și totul depinde de rezolvarea acesteia. În acest sens ,
negocierea va începe cu această problemă, însă dacă comunicarea dintre soți este dificilă,
atunci mediatorul începe prin încurajarea discutării unor probleme mai puțin esențiale .
Odată aleasă prob lema sau problemele pentru negociere , mediatorul va aj uta părțile să
creeze o listă a diverselor opțiuni de acor d la care părțile se pot gând, apelând la un
procedeu care se numește „brainstorming ʽʽ sau furtuna de idei ʽʽ.
 Încheierea acor dului este etapa în care acordul dintr e părți se redactează în scris, fiind
oferit ambelor părți pentru ultima verificare. După semnarea acestuia ia sfârșit procesul
de medier e. Înainte de încheierea acordului final, soții pot să negocieze diverse acorduri
temporare sau intermediare, care acoperă aranjamentele pe o perioadă scurtă de timp, de
la problema separării nițiale și anume: cine se va muta din locuința comună, ale cărui
facturi vor fi achitate, programarea timpului petrecut cu copii, stabilirea amiabilă a
pensiei de întreținere. Aceste acorduri pot fi renegociate pe tot parcursul medierii. De
asemenea, se pot încheia și acordurile parția le care clarifică o singură problemă, nu
întregul conflict . Un astfel de acord poate fi încheiat cu privire la vinderea unui imobil
care face par te din comunitatea de bunuri.

~ 27 ~
Mediere a planului parental
Vorba populară ,,dragoste cu sila nu se poate ʽʽ este foarte grăitoare în cazul unui divorț. Nu poți
să rămâi căsătorit cu cineva dacă nu îți mai dorești acest lucru. Până și existența unui/unor copii
nu poate constitui o obligație deoarece calitatea de mamă și de tată durează o viață întreagă și nu
se desface prin niciun act. Medierea unui conflict în care sunt implicați copii necesită stabilirea
unui plan parental pentru a planifica atribuțiile și îndatoririle fiecărui părinte , modul în care este
exercitată autoritatea părintească
Structura unui plan p arental va cuprinde18:
 Domiciliul minorului ;
 Programul de legături personale ;
 Programul în timpul săptămânii, în weekend ;
 Nopțile în care minorul va dormi la fiecare dintre cei doi părinți ;
 Îngrijiri medicale( cine este medicul pediatru al copiilor) ;
 Reguli cu privire la educarea copiilor ;
 Vacanțele,concediile, programul copiilor în perioada vacanțelor când ambii părinți
lucrează ;
 Celebrarea unor evenimente importante ;
 Probleme importante în legătură cu copii: activități extrașcolare, tabere, excursii ;
 Deciz iile în legătură cu problemele care vor fi luate separat: rutina zilnică, îmbrăcăminte,
plimbări;
 Suportarea cheltuielilor privind pensia alimentară ;
 Transportarea copiilor între cele două case ;
 Menținerea contactului când copii sunt cu celalălalt părinte și cu membrii familiei ;
 Deciziile cu privire la religia minorului sau cu aspecte ce țin d e comportamentul sau de
psihic.

18 A se vedea https://ro.wikipedia.org/wiki/Plan_parental

~ 28 ~
 Exemplu19: Sentința civilă nr.6576 din dosarul nr.7579/278/2009, Judecătoria Petroșani

Prezentarea conflictului de familie
Părțile V.C.I ( reclamanta) și V.R.I ( pârâtul) au încheiat căsătoria la data de 30 octombrie 2004,
înregistrată sub nr.X în registrul stării civile al Primăriei municipiului Vulcan, județul
Hunedoara. Din căsătoria lor a rezultat minora V.O. născută la da ta X. La încheierea căsătoriei,
părțile au convenit să poarte numele soțului. Între părți există însă neînțelegeri, determinate de
ambele, care fac cu neputiință continuarea căsătoriei. În cursul soluționării acțiunii, părțile au
ales să soluționeze confli ctul pe cale amiabilă, sens în care în conformitate cu dispozițiile Legii
nr.192/2006, la procedura medierii, intermediate de E.P., mediator în cadrul Consiliului de
Mediere Deva.
În urma acordului de mediere încheiat la data de 16 decembrie 2009, s -a conv enit că:
Sunt de acord cu desfacerea căsătoriei ce a fost încheiată la data de 30 noiembrie 2004, la
Primăria municipiului Vulcan, înregistrată sub nr.X, din vina ambelor părți, iar doamna V.R.I va
păstra numele dobândit prin căsătorie respectiv acela de V. De comun acord au stabilit ca fiica
lor V.O. născută la X, să fie încredințată spre creștere și educare mamei sale și va primi o pensie
alimentară în cota de 25% din venitul net lunar, pe care îl înregistrează domnnul V.C.I. începând
cu luna septembrie 2009 și până la majoratul acesteia. Programul de păstrare a legăturilor
părintești cu minora va fi bilunar, în prima și a treia săptămână a fiecărei luni , de sâmbăta de la
ora 10:00 până sâmbăta la ora 14:00, iar în vacanța de vară o săptămână în timpul c oncediului de
odihnă al tatălui. Cu privire la bunurile comune, în lotul doamnei V.R.I. va fi inclusă o casă cu 3
camere și suprafață de teren de 500 m p, în valoare de 26000 lei, iar domnul V.C.I. va păstra
autoturismul în valoare de 2500 de lei și o remor că în valoare de 1500 de lei. Mai mult,
reclamanta a solicitat rest ituirea taxei de timbru. Astfel, acordul de mediere a stins orice litigiu
chiar și pentru viitor, reprezentând voința liberă și neviciată a ambelor părți .

19 A se vede Dragoș Călin, Roxana -Maria Călin, Paula Andrada Coțovan , op cit. pag.7 -10.

~ 29 ~
Comentariul speței
Consider că părțile acestei spețe au luat cea mai bună decizie alegând medierea în cazul
divorțului , deoarece în acest sens au protejat singura victimă la conflictul lor și anume minora
V.O. Prin găsirea unor soluții pe cale amiabilă au menajat minora de conflictul ș i certurile dintre
ei și au reușit să o protejeze de răul adus de conflict. Părinții au respectat structura planului
parental de mediere și astfel au decis: domiciliul, pensia alimentară, programul săptămânal de
vizită și programul de vacanță al minorei. Ț inând cont tot de minoră au reușit să găsească o
soluție în ceea ce privește bunurile comune. Din cauza faptului că, minora V.O. a fost
încredințată de comun acord, mamei, pentru creștere și educare, din acest motiv , reclamanta
V.R.I a păstrat casa cu 3 c amere. Apreciez în cazul celor două părți faptul că au pus mai presus
interesul copilului decât propriile nevoi și au decis împreună pentru binele minorei.

3.2. Medierea conflictelor în educație

Medierea joacă un rol esențial în procesul de rezolvare a disputelor în toate domeniile de
interacțiune umană, la nivel interpersonal, organizațional, cetățean – stat și la nivel internațional.
Astfel, unul dintre domeniile în care medierea poate interveni cu succes este acela al educației
elevilor și studențilo r pentru disciplin area acestora în spiritul civic al societăț ii.
Dintre obiectivele medierii în educație amintim: reducerea problemelor și a delincvenț ei;
reducerea situațiilor de excludere socială și de dezavantajare; încurajarea tinerilor să devină buni
cetăț eni; acordarea de sarcini importante tinerilor pentru prevenirea a cțiuni lor antisociale.
Medierea educațională promovează tehnicile de gestionare a conflictelor, ca formă de prevenire ,
ca instrument al luptei cu intoleranța ș i cu difuzarea unei cultu ri a păcii și a acceptării diversității.
De asemen ea, medierea educațională a fost văzută ca o unealtă suplimentară , privită ca un proces
practic care avea avantajul de a fi vizibilă și prietenoasă prin p rogramele educaț ionale pentru
tineri au captat interesul cadrelor didactice, iar dezvoltarea medierii în comunităț ile locale a dus
la sporirea înțelegerii modalităților alternative de rezolvare a conflictelor.
Medierea școlară est e o activitate reglementată din anul 2007 și constă în facilitarea dialogului
școală -familie -comunitate, îmbunătățirea imaginii și încrederii în instituțiile de învățământ ,

~ 30 ~
monitorizarea copiilor, elaborarea de rapoarte cu privire la situația copiilor defav orizați în scopul
găsirii unor soluțiilor pentru asigurarea accesu lui egal la educație al copiilor, inform area
autorităților responsabile referitor la încălcări le drepturilor copilului și sprijinirea în demersurile
acestora . Serviciile de mediere pot include conflictele scolare și anume: conflictele ivite între
elevii din cadrul unei instituții de învățământ, între elevi și profesori, între elevi și alte persoane
didactice auxiliare, chiar și intre profesori, cu condiția ca respectivul conflict să vizeze activitatea
din cadrul și/sau din timpul programului școlar. Pentr u stingerea acestor conflicte școlare este
nevoie de crearea unei comun ități educaționale bazate pe cooperare, comunicare, respectarea
valorilor individuale, nediscriminare, egalitate de șanse și gen, eliminarea tuturor prejudecăților
și a mod ului în care acestea acționează. În micile neîntelegeri de zi cu zi „mediatorul de
serviciu ʽʽ este fiecare profesor sau diriginte.
Acest tip de mediere are două funcții: funcția reparatorie prin înțelegere,comunicare,relaționare,
dialog și funcția pr eventivă pentru a c onstituit un exemplu veritabil de colegialitate și conviețuire
în timpul petrecut la școală.
Medierea conflictelor școlare se realizează de către mediatori autorizați de către Consiliul de
Mediere din România, în baza condițiilor prevăzute de Legea Medier ii.

 Exemplu20: Probleme comportamentale, dificultăți legate de integrarea în colectivitate,
randament școlar scăzut, pe fondul unei probleme locomotorii ale unui elev de 15 ani.
Prezentarea conflictului în educație
Părțile conflictului sunt : Elevul – Școala – Părinți i.
A.N. este un băiat de 15 ani, provine dintr -o familie obișnuitǎ, cu o mamǎ care a renunṭat la
serviciu pentru a avea grijǎ de el și un tatǎ care este prezent doar 2 -3 luni pe an din cauza
serviciului care ȋl ṭine departe de ṭarǎ . Copilul este afectat de absența tatǎ lui, pe care ȋl iubește
enorm, iar m ama este ex agerat de atentǎ cu acesta, pentru a compensa lipsa tatălui și de aceea
adesea îl supraprotejează.

20 https://edict.ro/studiu -de-caz-conflict -educational/

~ 31 ~
Încă de la începutul clasei a IX-a, A.N. se diferenția de ce ilalți elevi din clasă, de acee ași vârstă
cu el fiind foarte impulsiv,hiperactiv, cu tulburări de atenție, foarte nerăb dător, întâmpina
dificultăți , iar uneori avea acțiuni bruște și fără premeditare. De cele mai multe ori răs pundea
înainte ca întrebarea să -i fie adresată, întrerupe și deranjează pe colegi , provoacă probleme în
clasă sau în grupul de copii în timpul pauzelor. Datorită impulsivității produce mereu accidente
de tipul: răstoarnă lucrurile celorlați, se ciocnește cu alții, etc. În clasă îi era dificil să stea liniștit,
se ridica frecvent din bancă , se joacă cu telefonul, își miș ca picioarele aproape tot ti mpul cât stă
pe scaun, se ridica deseori din bancă în timpul orei. Referitor la sarcinile școlare A.N. nu reușe a
niciodată să le ducă la bun sfârșit, fă cea deseori greșeli de neatenție chiar și în realizarea celor
mai ușoare teme de lucru, munca lui fiind dezordonată și superficială. Din cauza manifestǎrilor
lui ieșite din comun , toṭi colegii ȋl evitǎ și stǎ mereu singu r, deși el dorește compania lor.
Pentru medierea acestui conflict de educație s -a stabilit echipa care participă la soluționarea
problemei și anume: p rofesorul diriginte, profesorii clasei, psihologul școlar și p ǎrinṭii . Pentru
îndeplinirea obiectiv elor, aceștia au ales să monitorizeze elevul prin modalități specifice și
anume: observația și analiza copilului în sala de clasă și în cabinetul psihologic școlar ,pe baza
unui program de intervenție personalizat. Acest tip de program, presupune metode și strategii
centrate pe copil, în funcție de particulǎritățile lui, pentru a crea un mediu care să favorizeze și să
sprijine învățarea, dar și centrate pe fam ile, folosind mai multe tehnici:
Terapia cognitiv -comportamentală are drept scop diminuarea tulburăr ilor de comportament ale
copilului prin demersuri care includ asistenṭa psiho logicǎ pentru ȋntreaga familie. Acest tip de
terapie trebuie să ajute copilul să își mențină atenția concentrată, să își controleze mai bine
impulsurile și să elaboreze planuri de acțiune, pentru a rezolva mai bine sarcinile.
Tehnicile de management al comportamentului su nt concentrate pe respectarea anumitor reguli și
pe oferirea de recomp ense. Astfel, au fost discutate cu elevii „Regulile clasei ʽʽ, stabilind cu toții
anumite regu li de comportament pentru anumite situații, urmând ca ei să se observe și să se
monitorizeze. Dacă regulile erau respectate, elevul A.N. era recompensat prin laudă,
încurajare, întărindu -se în acest fel comportamentele pozitive.

~ 32 ~
Dezvoltarea abilităților d e comunicare și relaționare , scopul acestei acțiuni este socializarea
copilului care din cauza izolǎrii de cǎtre ceilalṭi copii devenea chiar agresiv.
Consilierea familiei (Programul părinte -copil) , scopul programului părinte -copil e ste acela de a
modific a interacțiunile părinte -copil. Punctele centrale ale programului sunt modul în care
trăsăturile elevului , cele ale părinților și probl emele familiale influențează: comportamentul
copilului; percepția comportamentulu i copilului de către părinți și reacțiil e părinților la
comportamentul copilului. Reducerea tensiunilor în familie are o importanță majoră în
diminuarea problemelor comportamentale ale copilului, de aceea ele au fost discutate în cadrul
programului părinte -copil.
Comentariul speței
Sunt de părer e că p rogramul de interve nție personalizat susținut de: profesor ul diriginte,
psihologul școl ar, profesorii clasei, familie și toți cei implicaț i în activitatea desfășurată a ajutat
la susținerea , echilibrare a comportamentului și integrare a elevului A.N. în comunitate În urma
acestei intervenții educative , elevul A.N. a reușit sǎ se integreze ȋn colectivul clasei, pǎrinṭii au
ȋnṭeles faptul cǎ acesta avea nevoie de contactul cu persoane de aceeași vârsta cu el și nu izolat
așa cum era la ȋnceputul clasei a-IX-a, ȋnc urajându -l în acest sens. Susțin faptul că un ajutor
cheie în rezolvarea acestui tip de conflict a fost prezența ambilor părinți.

3.3. Medierea conflictelor succesorale

În materie de moștenire, mediatorul nu deține nici una din sarcinile not arului sau avocatului, în
ceea ce privește procedura succesorală. Pot fi supuse medierii în materie succesorală conflictele
legate de împărțirea bunurilor moștenirii. După ce succesorii și -au desemnat calitatea de
moștenitori și patrimoniul ce reprezintă o biectul partajul, părțile pot apela la un mediator pentru
a stabili modul de împărțire a moștenirii. De asemenea, o altă problemă ce poate fi soluționată
prin intermediul medierii este administrarea bunurilor moștenirii de către succesori. În cazul în

~ 33 ~
care părțile nu se înțeleg, cu ajutorul unui mediator pot găsi o soluție pentru a mandata un
administrator sau un terț de moștenire pentru a gestiona patrimoniul.
Conflictele legate de moștenire sunt cele mai vechi existente între oameni, moștenirea fiind
deoseori considerată obiect de ceartă, de dispută, provocând furie, ură, dispreț și chiar rupturi
îndelungate între rude.
În astfel de situații, moștenitorii cunosc faptul că un proces în instanță le -ar aduce multe
dezavatanaje, Cel mai mare dezavantaj fiind ruperea iremediabilă a familiei. Avantajul medierii
este că dialogul de la masa de mediere permite reconsolidarea relațiilor de familie, le aduce
părților avantaje de timp și bani și evită stresul instanței. Mai mult, medierea permite subiecților
să își îm partă bunurile singuri, în mod echitabil, prin soluții amiabile.
,,Dacă moștenirea aparține defunctului și acesta a lăsat -o moștenitorilor consider că dorința
acestuia este de a -i vedea bucurându -se împreună , din acest motiv ce a lăsat trebuie respectat.
,,Împreună ʽʽ înseamnă o împărțire amiabilă prin îngăduință și bunăvoință reciprocă .21ʽʽ
 Exemplu22: împărțirea unei garsoniere
Prezentarea conflictului succesoral
Părțile acestui conflict sunt soția și fiica(cu altă mamă) a defunctului.
Conflictul s -a iscat în procedur a notarială, notarul suspendând procedurile notariale de
succesiune până la soluționarea conflictului în instanță sau prin mediere. Avocatul colaborator al
biroului X de mediere a adus conflictul la mediere. În acest sens, s -au demarat proceduri le de
mediere prin: contract de pregătire a medierii, invitație la mediere, discuții preliminare despre
mediere și efectele acordului de mediere succesorală. La ședința de mediere s -au prezentat părțile
și anume fiica defunctului, asistată de avocat și mam a vitregă a acesteia, însoțită de o rudă de
gradul II, jurist.
Medierea în fond a etalat informații necunoscute de către fiică și anume momentul achiziției
garsonierei și aportul achiziției, informații precizate de către mama vitregă abia la ședința de

21 Ilie Dorin, Parascheva Dorin ,, op cit. , pag.229.
22 Ibidem , pag.374

~ 34 ~
mediere. Soluția propusă de către fiică a fost solicitarea sumei de 7000 de euro. Mama vitregă a
acesteia a propus două soluții. Explicând faptul că are o pensie mică și că nu deține suma de
7000 de euro a propus să scoată un credit cu această sumă pentru a o lăsa să stea în garsoniera,
deoarece nu are alt loc unde să locuiască. A doua propunere a fost ca dânsa să folosească
garsoniera în folosință viageră, iar după decesul său, garsoniera să revină în totalitate
proprietatea ficei vitrege.
Din punctul de ved ere al fiicei , ultima propunere a fost cea mai avantajoasă , ea fiind interesată și
de bunul trai al mamei vitrege și neavând niciun interes financiar imediat.
Soluția agreată a fost transcrisă în acordul de mediere: mama vitregă primește în exclusivitate și
totalitate dreptul de uzufruct viager, iar fiica primește în totalitate nuda proprietate până la
stingerea uzufructului viager. Este o soluție unde câștigul ambilor nefiind o pierdere pentru
celălalt ci dimpotrivă tot un câștig. ,,WIN -WIN -UL,, a fost at ins cu înțelegerea celor două părți.
Conflictul s -a soluționat într -o oră și jumătate, actele au fost semnate, urmând ca părțile să se
întoarcă la notar pentru a finaliza procedura notarială legală.
Comentariul speței
Am ales prezentarea acestei spețe dint r-un motiv personal deoarece familia mea a fost implicată
într-un proces succesoral. În comparație cu speța prezentată, familia mea, necunoscând
avantajele procedurii de mediere a ales să apeleze la instanță. Dacă în cazul prezentat mai sus,
conflictul s -a soluționat într -o oră și jumătate, în cazul familiei mele procesul succesoral a durat
4 ani . Pe lângă durata procesului, a fost supusă și unor costuri foart e mari pentru a ajunge să
primească ceea ce i se cuvenea. Apreciez faptul că în speță fiica defunct ului a ales soluția de tip
WIN -WIN, în acest fel ambele părți au câștiga t. De asemenea, susțin soluția agreată de fiica
defunctului și anume aceasta s -a gândit și la mama sa vitregă în momentul în care a luat decizia
să o lase pe aceasta să locuiască în ga rsonieră și nu a luat în calcul un interes financiar acceptând
prima propunere, în acest caz a dobândit un câștig emoțional, moral, de o valoare mai mare .

~ 35 ~

3.4. Medierea penală

Procesul de mediere penală presupune intervenția mediatorului în negocierea unei înțelegeri
amiabile la un conflict generat de o faptă penală. Această înțelegere este posibilă prin voința
legiuitorului care oferă posibilitatea medierii penale. Este aplicabilă infracțiunilor unde
împăcarea și retragerea plângerii prealabile înlătur ă răspunderea penală. Odată cu noua legislație
penală și medierea penală a început să se dezvolte. Astfel, au început să treacă prin procedura
medierii diferite infracțiuni, finalizându -se cu acorduri de mediere ce au avut ca efect înl ăturarea
răspunderii penale în acele cauze.
Medierea penală se desfășoară separat, paralel și distinct de procesul judiciar penal.Procesul
privește fapta comisă, încadrarea juridică a faptei, modul de incriminare, probele judiciare ale
faptei, vinovăția penală și individualiza rea unei pedepse. Pe de altă parte, medierea penală, este
complet distinctă, are alt rol și alt scop, urmărind soluții total diferite. Scopul medierii penale
privește situația conflictului penal în timp. În materie penală, scopul imediat pentru persoana
vătămată fiind recuperea prejudiciilor aduse iar pentru inculpat înlăturarea răspunderii penale sau
individualizarea unei pedepse mai mici. De asemenea, scopul imediat al medierii penale pentru
făptuitor fiind o înțelegere transcrisă în acordul de mediere, c are va duce la încheierea procesului
penal. În ceea ce privește persoana vătămată, scopul acesteia este de a -și asigura liniștea pe
viitor, fără rețineri, fără frustrăr cu privire la trecut și de a-și repara prejudiciul.
Acordul de mediere penală are ca sc op conștientizarea făptuitorului asupra faptelor sale și
evitarea acestora pe viitor fiind considerată ca a doua șansă pentru făptuitor. De asemenea,
acordul de mediere penală este considerată o măsură de protecție și sprijin a victimelor
infracțiunilor. Î nsă medierea penală nu este o metodă prin care făptuitorul scapă de pedeapsă . De
exemplu, cel care a furat, a înșelat, a intrat într -o casă, este pus în situația de a -și repara fapta
dacă persoana vătămată dorește acest lucru.
Exemple de infracțiuni supuse medierii: lovirea sau alte violențe, vătămarea corporală din culpă,
amenințarea, hărțuirea, violul în formă simplă, agresiunea sexuală în formă simplă, violarea de
domiciliu, violarea sediului profesional, violarea vieții priv ate, divulgarea secretului profesional,

~ 36 ~
furtul, abuzul de încredere, gestiunea frauduloasă, tulbuarea de posesie, violarea secretului
corespondenței, abandonul de familie.
 Exemplu23: Conflict mediat -furt
Prezentarea conflictului penal
Persoana vătămată est e o societate cu un capital foarte mare, iar suspectul un tânăr de 22 de ani.
S-a demarat medierea în luna august 2014. Se trimit două invitații la mediere, una la sfârșitul
lunii august și neprimind răspuns la prima invitație s -a trimis a doua invitație l a mediere la
jumătatea lunii septembrie. A doua invitatie se primește cu scuza persoanei vătămate că nu a dat
curs primei solicitări, deoarece nu era în țară, ci în străinătate, în concediu.
Persoana vătămată, după lectuarea invitației la mediere, ia deciz ia de a accepta medierea și
trimite un e -mail mediatorului în vederea începerii discuțiilor cu privire la o înțelegere amiabilă.
Expune și motivează că își dorește strict să își recupereze prejudiciul de 3000 de euro, nimic mai
mult deoarece suspectul este tânăr și nu a acționat singur fiind complicele altora. În luna
octombrie s -au început discuțiile cu fiecare parte cu suspectul ședința a fost loc domiciliul
acestuia deoarece era arestat la domiciliu, iar cu persoana vătămată prin e -mail, telefonic și o
întâlnire față în față. Suspectul a declarat ca nu are decât 2000 de euro să îi înapoieze persoanei
vătămate, ca preț al înțelegerii prin mediere. În schimb persoana vătămată nu a fost de acord cu
această propunere spunând că dacă nu îi oferă toată suma îna poi, înțelegerea prin mediere cade și
toate discuțiile se închid. La mijlocul lunii noiembrie, suspectul a anunțat mediatorul că a reușit
să strângă suma de 2500 de euro. Mediatorul a transmis acest lucru persoanei vătămate, iar
aceasta i -a răspuns: ,,În urma e -mailurilor trimise de dumneavoastră recent, în virturea faptului
că tânărul chiar are șansa șa reintegrare în societate și familie, și doresc ca acesta să nu mai
săvârșească fapte penale pe viitor, aceasta fiind speranța mea și motivația pentru care am decis să
fiu de acord cu semnarea actului de mediere, fără nicio prenteție financiară. ,,24
În baza acordului de mediere, s -a dispus încetarea procesului penal. Ast fel procedura medierii a
durat aproximativ 6 -8 ore în discuțiile avute în aproximativ trei luni.

23 Ibidem, pag.380
24 Ibidem , pag. 381

~ 37 ~

Comentariul speței
Apreciez o astfel de înțelegere negociată și finalizată fără a solicita suma. Aceste fapte sunt
foarte rare deoarece în majoritatea cazurilor scopul persoanei vătămate în medierea penală este
de a-și recupera prejudiciul. În aces t caz, făptuitorul a primit o a doua șansă atât cu privire la
pedeapsa faptei penale cât și cu privire la suma pe care trebuia să o înapoieze persoanei
vătămate. În general, victima este cea care primește protecție dar în speță tocmai aceasta a
protejat su spectul. Pe de o parte susțin decizia persoanei vătămate de a dori să îi ofere
făptuitorului o șansă de reintegrare în societate, însă consider că pentru a -și învăța lecția și pentru
a nu mai săvârși astfel de fapte penale pe viitor, persoana vătămată tre buia să accepte măcar o
parte din suma ce a făcut obiectul prejudiciului.

~ 38 ~
CONCLUZII

Consider că oricât am încerca să le ocolim, conflictele de orice tip apar inevitabil în viața noastră
însă este important să știm cum să le gestionăm. Tocmai acest lucru îl face medierea, ne învață
cum să rezolvăm o dispută pe cale amiabilă. În societatea românească, calea tradițională pentru
soluționarea unui conflict este instanța de judecată, unde prin intermediul legii se pronunță o
soluție în urmă căreia o parte pierde, iar cealaltă câștigă. Pe de altă parte, în cazul medierii,
ambele părți câștigă, din acest motiv se numește soluția de tip WIN -WIN. O metodă cheie în
procedura medierii îl reprezintă dialogul, prin intermediul acestuia părțile ajung la o înț elegere,
Am numit titlul lucrării de disertație ,,Medierea – o justiție elegantă ,, deoarece este o procedură
pașnică ce implică o atitudine pozitivă, caracterizată prin: reconciliere, înțelegere, compromis, și
rezolvare.
Prin intermediul exemplelor practic e pe care le -am prez entat în lucrare am încercat să pun în
evidență avantajele medierii în orice domeniu de aplicare: la locul de muncă, în educație, în
familie dar și în conflictele succesorale sau penale.
Aș propune o deschidere față de ideea de mediere, chiar dacă uneori nicio parte nu are dorința de
a se înțelege. Uneori se pare că omul dorește mai degrabă să -i facă rău celuilalt, să -l condamne,
însă sancționarea, luarea deciziei sunt remediile acolo unde negocierea și medierea și-au arătat
limitele. Consider că este important ca părțile să încerce cu adevărat toate posibilitățile înainte de
a merge la ,,război ʽʽ. Dacă pentru întregul conflict, fiecare parte încearcă mai întâi, înainte de a
merge în justiție, să stea față în faț ă, respectând regulile comunicării specifice medierii, în final
se va ajunge la căutarea progresivă de soluții care să răspundă nevoilor fiecăruia. De asemenea,
părțile unui conflict ar trebui să recurgă la prezența ,,terțului de încredere ʽʽ și anume media torul,
deoarece acesta se angajează pentru găsirea soluțiilor care convin ambelor părți.

,,Viața omului constituie o luptă permanentă,
o luptă împotriva lipsurilor, o luptă cu natura, o luptă cu
semenii, o luptă cu sine însuși ʽʽ.

~ 39 ~
ANEX Ă

Fig.1

Fig.2

Fig.3

~ 40 ~

BIBLIOGRAFIE

ARTICOLE ȘI STUDII :

1. Constantin Ștefan Ponea ,, Medierea -Metoda de rezo lvare a situațiilor conflictuale ʽʽ în
Revista Științe Juridice 2014;
( A se vedea: https://drept.ucv.ro/RSJ/images/articole/2007/RSJ4/020Ponea.pdf )
2. Manuela Sîrbu, Alina Gorghiu, Diana Monica Croitoru -Anghel ,, Medierea c onflictelor ʽʽ
Editura Universul Juridic, București, 2013 .

CURSURI UNIVERSITARE:

1. Beatrice Blohorn -Brenneur ,, Medierea pentru toți. Teoria și practica medierii ʽʽ Editura
Universitar ă, București, 2014.
2. Daniel -Mihail Sandru, Dragoș Rădulescu, Dragoș Călin ,,Medierea în
România.Legislație și Jurisprudență ʽʽ Editura Universitară, 2014.
3. Diana Ionela -Ancheș ,,Med ierea în viața social -politică ʽʽ Editura Universitară, București,
2010.
4. Ilie Dorin, Parascheva Dorin ,, Procesul de medi ere. Conflict -Comunicare -Acord ʽʽ
Editura Universitară, București, 2018.
5. Ștefan Boncu ,, Negocierea și Medierea. Perspective pshihologice ʽʽ Editura Universitară,
București, 2017.

CULEGERI:

1. Belbiță Mariana, Mihaiu Constantin ,,Curs de formare mediatori ʽʽ realizat de BMMC.
2. Dragoș Călin, Roxana -Maria Călin, Paula Andrada Coțovan ,,Culegere de hotărâri
judecătorești pronunțate în materia medierii. Note și Comentarii ʽʽEditura Universitară,
București, 2012

~ 41 ~

LEGISLAȚIE:

1. Legea Medierii și organizarii profesiei de mediator nr.192/2006, actualizată în
03.05.2018

SURSE INTERNET :

1. https://cnunirea.ro/proiecte/elevul -mediator -de-conflicte/
2. http:// http://www.medform.ro/stiluri -de-mediere www.mediatoru.ro/#!main
3. https://www.almamediators.ro/rolul -mediatorului/
4. https://edict.ro/studiu -de-caz-conflict -educational/
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Plan_parental
6. https://didactform.snsh.ro/baza -de-date -online -cu-bune -practici -pentru -educatie -incluziva -de-
calitate/medierea -scolara -buna -practica -a-manage mentului -educational
7. https://www.academia.edu/9241274/126171117 -Referat -Medierea -Conflictelor_1_