Programul de studii DREPT [612052]
UNIVERSITATEA CREȘTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR” BUCUREȘTI
FACULTATEA DE DREPT CLUJ -NAPOCA
Programul de studii DREPT
LUCRARE DE LICENȚĂ
ABUZUL ÎN SERVICIU LA CONFLUENȚA CU CORUPȚIA
ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC:
PROF.DR. IOANA VASIU
ABSOLVENT: [anonimizat] 2019 –
CUPRINS
ABREVIERI
INTRODUCERE ………………………………………………………….. …………………………………………… …………… 5
Cap. 1. CONSIDERAȚII GENERALE CU PRIVIRE LA INFRACȚIUNILE DE CORUPȚIE
ȘI DE SERVICIU ………………………………………………………………………………………… ……………. …………… 6
1.1. EVOLUȚIA REGLEMENTĂRII CORUPȚIEI DE -A LUNGUL ISTORIEI ……….. ………….. 6
1.2. CORUPȚIA CONCEPT ȘI CARACTERIZARE ……………………………………………. ……………….. 7
1.3.INFRACȚIUNEA DE A BUZ ÎN SERVICIU. CONCEPT ȘI CARACTERIZARE ………….. 10
Cap. 2 EVOLUȚIA REGLEMENTĂRII ABUZULUI ÎN SERVICIU ÎN NORMATIVUL
JURIDIC PENAL ROMÂN …………………………………………………………… ………………. ……… …….. ……… 14
2.1. REGLEMENTAREA ABUZULUI ÎN SERVICIU ÎN CODUL PENAL DE LA 1 MAI
1865 „CODUL LUI CUZA” …………………………………………………………….. ………. ………………. ………….. 14
2.2. REGLEMENTAREA ABUZULUI ÎN SERVICIU ÎN CODUL PENAL DE LA 17 MAR –
TIE 1936 „CODUL LUI CAROL AL II -LEA” ………………………… …………….. …………………….. ………. 15
2.3. REGLEMENTAREA ABUZULUI ÎN SERVICIU ÎN CODUL PENAL DE LA 21 IU –
NIE 1968 AL REPUBLICII SOCIALISTE R OMÂNIA …………………………………………………. ………. 17
2.4. REGLEMENTAREA ABUZULUI ÎN SERVICIU ÎN CODUL PENAL DIN 17 IULIE
2009 AL ROMÂNIEI (LEGEA NR. 286/2009) ………………………………………. …………………… …………. 18
2.5. REGLEMENTAREA ABUZULUI Î N SERVICIU ÎN CODUL PENAL DE LA
1 FEBRUARIE 2017 ÎN PERIOADA LUI DRAGNEA ……………………………………………………… ….. 19
2.6. PARALELĂ ÎNTRE INFRACȚIUNEA DE ABUZ ÎN SERVICIU ÎN NOUL COD
PENAL FAȚĂ DE VECHIUL COD PENAL …………………………………………………………….. …….. …… 20
Cap. 3 ANALIZA STRUCTURII JURIDICE A INFRACȚIUNII DE ABUZ ÎN
SERVICI U ……………………………………………………………………………………………….. ………………. …………… 22
3.1.CONCEPT ȘI CARACTERIZARE ………………. ………………………………………………….. ……………… 22
3.2. ELEMENTE PREEXISTENTE ………………………………………………………………………………… 22
3.3. STRUCTURA CONȚINUTULUI JURIDIC AL INFRACȚIUNII ……………………………….. 29
3.4. FORME. MODAL ITĂȚI. SANCȚIUNI …………………………………………………………. ………… 35
3.5.PARALELĂ DINTRE INFRACȚIUNEA DE ABUZ ÎN SERVICIU ȘI
ALTE INFRACȚIUNI …………… ……………….. ……………………………………….. ……………….. ……… …………. 39
3.5.1. ABUZ ÎN SERVICIU – NEGLIJENȚĂ ÎN SERVICIU ……………………. …………… 39
3.5.2. ABUZ ÎN SERVICIU – LUARE DE MITĂ ……………………………………. ……………. 40
3.6.ELEMENTE DE DREPT COMPARAT ………. …………. ……………………………………. ………………… . 43
Cap. 4 MODIFICAREA INFRACȚIUNII DE ABUZ ÎN SERVICIU: ÎNTRE ÎNCERCARE
ȘI EROARE ………….. ……………………………… …………………………………………… ……………… …….. …………… 47
4.1.MOTIVAȚIA REDEFINIRII ABUZULUI ÎN SERVICIU …………………………………… ………….. 47
4.2. REACȚII ȘI INTERPRETĂRI ……………………… …………………………………………………….. …………. 49
4.3. PROPUNERI ȘI IMPACT ………………………………………………………………………………… …………….. 50
4.4. AVIZUL COMISIEI DE LA VENEȚIA ………………………….. ……………….. ……………… ……………. 53
CONCLUZII ……………………………………………………………………………………………………… ……………. …….. 56
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………………………… …………… …….. 59
ABREVIERI
alin. – aliniat
apud. – citarea sursei din cadrul alteia
art.- articol
cap.- capitol
ed. – ediția
edit. – editura
etc.- etcetera
nr.- număr
n.t. – nota traducătorului
op. cit. – opera citată
pag.- pagina
parag. – paragraf
vol.- volum
Abrevieri de specialitate
C.C.R. – Curtea Constituțională a Rom
C. pen. – Codul penal
ÎCCJ –Înalta Curte de Casație și Justiți e
N.C.P. – noul Cod penal
O.U. – Ordonanță guvernamentală
O.U.G. – Ordonanță de urgență
V.C.P. – vechiul Cod penal
5
INTRODUCERE
Ca fenomen social abuzul în serviciu, la fel ca și infracțiunile de corupție ”este strâns
legat de sistemul de valori și norme ale fiecărei societăți, de nivelul de cultură al ac esteia (…) .
În toate societățile, indiferent de natura sistemului economic sau politic, corupția apare ca un
indicator al stării morale a națiunii și ca o consecință a lipsei de control social exercitat de cele
mai importante instituții ale statului sau chiar a implicării acestor instituții într -o sferă ilicită
privată” 1. Fenomenul corupției arată „starea generală de moralitate a societății la un moment
dat (…) și eficiența instanțelor de influențare morală ce acționează în societate, respectiv:
famili a, școala, biserica, colectivele de muncă, arta, cultura, mass -media ” 2.
Motivul pentru care am ales tema lucrării „Abuzul în serviciu la confluența cu corupția ”
este dat de faptul că i nfracțiunea de abuz în serviciu este o infracțiune foarte des întâln ită, unii
considerând-o ca fiind cea mai fr ecventă infracțiune de corupție3, și se regăsește la nivel politic,
administrativ sau economic4.
În preze nta lucrare voi aborda în primul rând considerații le generale cu privire la
infracțiunile de corupție și d e serviciu , evoluția reglementării abuzului în serviciu în normativul
penal român, voi analiza structura juridică a infracțiunii de abuz în servic iu incluzând și paralela
cu alte infr acțiuni, precum și elemente de drept comparat, încheind cu tendințele și pulsul actual
în ce privește dorința de schimbare a normei de incriminare a infracțiunii de abuz în serviciu,
prezentând o viziune critică ce se finalizează într -o concluzie prezentată dintr -o perspectivă
psihologică și totodată spirituală.
1 R. Glodeanu, Luarea și darea de mită , Edit. Hamangiu, București, 2009, p . 2
2 Ibidem [pagina 2]
3 V. Pașca, Cum a devenit abuzul în serviciu cea mai frecventă infracțiune de corupție , document disponibil
online la adresa http://www.universuljuridic.ro/cum -devenit -abuzul -serviciu -cea-mai-frecventa -infractiune -de-
coruptie/ , accesat la data 11.02.2019
4 V. Dobrinoiu, Corupția în dreptul penal român , Edit. A tlas Lex, București, 1995, pp. 46 -47
6
CAPI TOLUL 1. CONSIDERAȚII GENERALE CU PRIVIRE LA
INFRACȚIUNILE DE CORUPȚIE ȘI DE SERVICIU
1.1.EVOLUȚIA REGLEMENTĂRII CORUPȚIEI DE -A LUNGUL ISTORIEI
Corupția , având origini străvechi a fost și reprimată în că din antichitate prin pedepse
aspre și prin diverse măsuri de combatere a ei5.
În grecia antică a fost propusă de către Platon pedepsirea cu moartea a funcționarilor
care primeau daruri în timpul exercitării da toriei, fiind pedepsiți aspru în special judecătorii6.
În Roma antică s -au da t legi pentru reprimarea corupției, însă fenomenul nu a fost
înlăturat presupunându -se că un rol important în prăbușirea imperiului Romei antice l -a jucat
corupția7.
Corupția în vechiul drept penal românesc are o tradiție istorică căci “de multe ori cu
galbeni sau arginți s -a putut cumpăra liniștea țării sau, dimpotrivă, tulburarea orânduielilor
acesteia.“ “Darul, tribul, haraciul, peșcheșul, ciubucul și bacșișul“ sunt termeni, mulți de
proveniență străină care reprezentau plata favorurilor de natură politi că sau economică și socio –
culturală8.
Corupția a fost incriminată târziu, în perioada domniilor fanariote, deși era pedepsită și
în perioada anterioară. Dregătorii care erau și judecători primeau diferite daruri, atât de la
subalterni cât și de la particul arii care apelau la ei pentru a -i favoriza în judecată sau pentru a le
obține un alt beneficiu9.
În a doua jumătate a secolului al XVI lea corupția a fost foarte răspândită, darurile fiind
foarte practicate și chiar pretinse pe față 10.
În anul 1780 a apăru t, “Pravilniceasca Condică“ sub domnia lui Alexandru Ion Ipsilante,
interzicându -se mita pentru judecători11. În 1826 a apărut “Condica Criminalicească și
procedura ei“, în Moldova, în timpul domniei lui Ion Sandu Sturza,12 abordându -se delictul de
5 Ibidem , [p.1]
6 H. Diaconescu & R. Răducanu, Infracțiuni de corupție și de serviciu , Edit. C.H. Beck, București, 2017, p.2
7 Ibidem , [pp.2-3]
8 V. Dobrinoiu, op. cit ., p. 43
9 C.C.Giurăs cu, Istoria Românilor , vol. II, partea I, ed a II -a, București, 1937, p. 387, apud, V. Dobrinoiu , op.
cit., p. 92
10 M.Z.Maxim, Regimul economic al dominației otomane în Moldova și Țara Românească în a doua jumătatea a
secolului al XVI lea , în Revista de is torie nr. 9/1979, p. 174, apud. V. Dobrinoiu, op. cit ., p. 93
11 V. Dobrinoiu, op. cit ., p. 95
12 I. Teodorescu, Curs de drept penal și procedură (litografiat), București, 1929, p.187, apud. V. Dobrinoiu, op.
cit., p. 96
7
corupție, iar în anul 1852, în “Condica de drept penal și procedură penală“, în Muntenia, în
timpul domniei lui Barbu Știrbei apare incriminată corupția funcționarilor publici (în artico lele
142-14413).
Codul penal din 1865 incriminează doar mituirea pasivă și renun ță la termenul de
funcționar public înlocuindu -l cu termenul de funcționa r administrativ și judecătoresc14.
Codul din 1936 incriminează darea de mită, luarea de mită, traficul de infl uență,
remunerația injustă, Codul penal din 1969 păstrând conținutul infra cțiunilor de corupție15.
1.2. CORUPȚIA . CONCEPT ȘI CARACTERIZARE
Etimologia termenului de corupție provine din latinescul corrumpere care are
semnificația de a “rupe, a distruge, prin antiteză cu integritatea, care ar e aceleași origini
lingvistice, provine din integritatem și se traduce prin totalitate, deplinătate. Corupția s -ar putea
traduce așadar ca fiind distrugătoare de totalitate, d eplinătate, cinste, onoare ” 16.
Potrivit limbii franceze, termenul corruption semn ifică “comportamentul unui
funcționar care, în schimbul banilor sau al altor foloase necuvenite, își vinde (comercializea –
ză) atributele funcției cu care a fost investit.” 17
Dicționarul Explicativ al Limbii Române definește corupția ca fiind : “a) abatere d e la
moralitate, cinste, datorie; b) defăimare, depravare“ 18
Corupția , în sens general , este definită ca “abuz de putere în scopul obținerii de avantaje
material e sau alte foloase (onoruri, titluri, publicitate, exonerare de răspundere, etc )” luând
forma u nui “banal contract“ -“îți dau ca să -mi dai“ – negociat și confidenț ial19.
Conform rezultatelor chestionarului aplicat la Conferința miniștrilor europeni de justiție
de la Malta , din iunie 1994, corupția, în sensul cel mai larg, cuprinde: “orice ramură de
activita te, atât publică, cât și privată și orice persoană investită în funcții publice sau private și
implicată în obținerea de avantaje nedatorate legate de exercitarea acestor funcții.“ 20
13 V. Dobrinoiu, op. cit ., p. 97
14 Ibidem, [p.99]
15 V. Dongoroz și colab., Noul Cod penal și Codul penal anterior, prezentare comparativă , Edit. Politică,
București, 1968, p. 166 -170, apud. V. Dobrinoiu, op. cit., p. 103
16 C. Banciu, Infracțiuni de corupție. Ghid de interpretare și investigare , Edit. C.H.Beck, București, 2017, p.14
17 Dicționarul limbii române modern , Edit. Academiei, București, 1958, p.190, apud M. Murea, Luarea de mită
și primirea de foloase necuvenite – infracțiuni de corupție , Edit. Wolters Klumer, București, 2009, p.25
18 Academia Română, Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan”, Dicționarul explicativ al limbii române , Ed. a 2 –
a, Edit. Univers Enciclopedic, București, 1998, p.230, apud. C. Banciu, op. cit., p. 14
19 V. Dobrinoiu, op. cit. , p. 6
20 Ibidem , [p.14]
8
Astfel , fenomenul corupției nu are o definiție universal valabilă, ci are o multitudine de
forme de manifestare . De exemplu, s e diferențiază între corupția politică, administrativă și cea
economică. Corupția politică se exercită sub forma presiunii și a șantajului asupra funcționarilor
publici în vederea luării de decizii ilegale , etc. Corupția administrativă are o manifestare
devenită comună deja, de a pretinde o recompensă pentru îndeplinirea unei atribuții de serviciu,
mergând până la deturnarea averii publice în interes personal. Corupția economică are o gamă
largă de manifestare începând cu servirea preferențială a clienților și mergând până la
concurența neloială urmărindu -se trădare a intereselor propriului patron21.
O altă diferențiere este între corupția proprie și cea improprie. Corupția proprie
presupune ca actul s ă fie contrar atribuțiilor de serviciu, iar cea improprie se referă la
îndeplinirea unui act le gat de îndatoririle de serviciu22.
Pentru unele sisteme de drept corupția desemnează “ încălcarea sau transgresiunea
ilegală și imorală a normelor referitoare la îndatoririle funcționarului public, agenților
economici sau persoanelor care efectuează diferite operații financiare sau bancare ”23, în timp
ce pentru alte sisteme de drept corupția semnifică “diferite acte sau fapte ilicite prin utilizarea
abuzivă și fraud uloasă a puterii politice, administrative, judec ătorești în scopul obținerii unor
avantaje personale de către agenții publici (funcționari, judecători, administratori, conducători
economici, etc.), dar și fapte care privesc alte forme de obținere de foloas e”24.
Din punct de vedere al legislației penale române, V. Dobrinoiu în cartea sa “Corupția în
dreptul penal român” menționează că în sfera noțiunii de corupție, în sens larg, există o
multitudine de incriminări, începând cu cele care privesc relațiile de s erviciu, continuând cu
infracțiunile contra persoanei, infracțiuni contra patrimoniului, infracțiuni de fals sau infracțiuni
contra statului etc. prin care s e urmărește obținerea unui av antaj material sau folos propriu sau
pentru un terț25.
Din contră, H. D iaconescu & R. Răducanu, în cartea “Infracțiuni de corupție și de
serviciu” subliniază faptul că lipsa definirii conceptului penal de corupție, atât în Codul penal
din 1969, cât și în legi speciale “a facilitat extrapolarea politică a acestuia, includerea în el a
unor infracțiuni care în niciun caz nu îl determină (subminarea economiei naționale , furtul,
tâlhăria, abuzul de încredere, înșelăciunea, sustragerea de înscrisuri)“26 .
21 Ibidem , [pp.10, 46,47]
22 Ibidem , [p. 48]
23 D. Banciu, S.M. Rădulescu, Corupția și crima organizată în România , Edit. Continent XXI, 1994, p. 16, apud.
V. Dobrinoiu, op. cit . p. 10
24 V. Dobrinoiu, op. cit. pp. 10-11
25 Ibidem , [pp. 8,11]
26 H. Diaconescu & R. Răducanu, op. cit. , p.9
9
Termenul de corupție a fost folosit pentru prima dată, în sensul dorit, prin Legea 83/1992
privind procedura urgentă de urmărire și de judecare pentru unele infracțiuni de corupție27,
referindu -se la infracțiunile de “luarea de mită, primire de foloase necuvenite și traficul de
influență“28.
Codul penal actual a prevăzut limitativ conc eptul penal de corupție, reducându -l la patru
infracțiuni de bază și anume: luarea de mită (art. 289), darea de mită (art. 290), traficul de
influență (art. 291), cumpărarea de influență (art. 292), alături de: fapte săvârșite de către
membrii instanțelor de arbitraj sau în legătură cu aceștia (art. 293) și fapte săvârșite de către
funcționarii străini sau în legătură cu aceștia (art. 294).
Astfel, prin Legea 78/ 200029, și ulterior prin Legea 161/2003 privind unele măsuri
pentru asigurarea transparenței în e xercitarea demnităților publice, a funcționarilor publici și
în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției30, Legea nr. 521/2004 privind
modificarea și completarea Legii nr. 78/200031 alături de Codul penal32 și nu în ultimul rând
Legea 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal33 s-a
asigurat cadrul legal de bază al României pentru prevenirea și combaterea corupției34.
Legea 78/2000 abordează trei categorii de infracțiuni de corupție, în Capitolul III, numit
“Infra cțiuni“, și anume: infracțiuni de corupție prevăzute de Codul penal (Secțiunea a 2 -a);
infracțiuni a similate infracțiunilor de corupție (Secțiunea a 3 -a) și infracțiuni în legătură cu
infracțiunil e de corupție (Secțiunea a 4 -a)35 .
Infracțiunea la care face m referire în prezenta lucrare, și anume, abuzul în serviciu (art.
297) este pr ivită ca infracțiune de corupție prin articolul 13/2 din Legea specială 78/2000
enunțată astfel : “În cazul infracțiunii de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției dacă
27*** Legea nr. 83/1992 privind procedura urgentă de urmărire și judecare pentru unele infracțiuni de corupție ,
publicată în M. Of. Nr. 173 din 22 iulie 1992, în prezent abrogată
28 H. Diaconescu & R. Răducanu, op. cit ., p. 9
29 *** Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție , publicată în M. Of.
Nr. 219 din 18 mai 2000
30 *** Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a
funcționarilor publici și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției , publicată în M. Of. Nr. 279 din
21 aprilie 2003
31 *** Legea 521/2004 privind modificarea și completarea Legii nr. 78/2000, publicată în M. Of. Nr. 1123 din 29
noiembrie 2004
32 *** Codul penal. Codul de procedură penală. Legile de executare , Ed. A 17 -a, actualizată la 11 octombrie
2017, Edit. Hamangiu, București, 2017
33 *** Legea 187/2012 pentru punere a în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal , publicată în M. Of.
Nr. 757 din 12 noiembri e 2012 , actualizată
34 H. Diacones cu & R. Răducanu, op. cit ., p. 11, și E.G.Simionescu & P. Dungan, Funcționarul public și
răspunderea penală în Noul Cod penal și legile speciale , Edit. Hamangiu, București, 2016, p. 336
35 Ibidem , [p.10]
10
funcț ionarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale
ale pedepsei se majorează cu o treime“.
1.3.INFRACȚIUNEA DE ABUZ ÎN SERVICIU. CONCEPT ȘI CARACTERIZARE
Infracțiunea de abuz în serviciu (art. 297 C. pen.) este r eglementată în Titlul V,
“Infrac țiuni de corupție și de serviciu “, Capitolul II, “Infrac țiuni de serviciu “. Infracțiunile din
cadrul Capitolului I “Infrac țiuni de corupție “, și anume, luarea de mită, darea de mită, traficul
de influență și cumpărarea de in fluență, faptele săvârșite de către membrii instanțelor de arbitraj
sau în legătură cu aceștia, faptele săvârșite de către funcționarii străini sau în legătură cu aceștia
sunt infracțiuni care au legătură cu serviciul, cu atribuțiile funcționarului public sau privat . Iar
infracțiunea de abuz în serviciu este și infracțiune de corupți e când se urmărește primirea un ui
folos necuvenit conform art. 13/2 din Legea 78/2000, așa cum am detaliat anterior.
Etimologic36 termenul de „abuz” provine din franțuzescul abus și latinescul abussus și
înseamnă „încălcare a legalității”, „faptă ilegală”. În cadrul aceleiași definiții37 apare abuzul de
putere definit ca și „delict săvârșit prin depășirea de către cineva a împuternicirii sale”, iar
abuzul de încredere este definit ca „delict săvârșit prin înșelarea încrederii cuiva”.
Noțiunea de „serviciu ” este de proveniență latină „servitum ” ce înseamnă „sclav ”. De
aici derivă ideea de „a fi în serviciul cuiva, a face un serviciu, a pune în serviciu, ceea ce evocă
ideea de utilit ate publică sau serviciu public ” 38.
Termenul de „infracțiune ” a apărut pentru prima dată după instalarea regimului
comunist, prin Decretul nr. 212 din 196039, înlocuind cuvântul „delict ” prevăzut de art. 251
Codul penal cu cel de „infracțiune ”40.
Infracțiunea se referă la fapta cu caracter penal fiind acea faptă „contrară regu lii de
conduită, generatoare de conflict social, care atrage aplicarea sancțiunilor prevăzute pentru
săvârșirea ei ”41.
36 A se vedea Dexonli ne, d isponibil online la adresa www.dexonline.ro/definiție/abuz
37 Ibidem
38 R. Doseanu, Infracțiuni de corupție și de serviciu. Aspecte de reglementare intrenă și de drept comparat , Edit.
Universul Juridic, București, 2018, p. 22
39 *** Decretul nr. 212 din 1960 , publicat în Buletinul Oficial nr. 8 din 17 iunie 1960
40 V. Dobrinoiu, op. cit ., pp. 102 -103
41 E.G.Simionescu & P. Dungan, op.cit. , p. 58
11
Nu se folosește termenul de „infracțiune penală ” încât doar legea pen ală prevede faptele
ce constituie infracțiuni și pedepsele aplicate acestora42.
Normele juridice incriminatoare din Codul penal, ca și lege penală principală, din cadrul
legilor extrapenale generale (Codul civil, Codul muncii, etc.) sau din cadrul legilor e xtrapenale
speciale, numite ultimele două categorii și legi speciale reliefează actul de conduită interzis, iar
fapta prin care se încalcă aceste norme poartă denumirea de infracțiune43.
Conceptul general de infracțiune nu a avut o definiție legală până la mijlocul secolului
XX considerându -se a fi un atribut al doctrinei. Codul penal român din 1864 și din 1936 nu
prevedeau norme prin care se definea noțiunea generală de infracțiune. Codul penal român de
la 1968 includea în definiția infracțiunii ideea de pe ricol social care nu mai este preluată de
Noul Cod penal44. Art. 17 din vechiul Cod penal definea infracțiunea ca: „faptă care prezintă
pericol social, săvârșită cu vinovăție și prevăzută de legea penală”. Art. 15 din Noul Cod penal
prevede că infracțiunea este: „fapta prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție,
nejustificată și imputabilă persoanei care a săvârșit -o” – alin. (1). Alin. (2) stipulează că
„infracțiunea este singurul temei al răspunderii penale și are înțelesul prevăzut de art. 174 C.
pen. „infracțiune consumată sau tentativă, precum și participarea la comiterea acestora în
calitate de coautor, instigator sau complice” 45.
Observăm că vechiul cod prezintă pe primul loc ideea de pericol social, noul cod
renunțând total la această trăsătu ră esențială și consideră prioritar ca fapta să fie prevăzută de
legea penală , delimitându -se astfel faptele ilicite de cele licite sau de cele ilicite extrapenale,
cum sunt cele civile, administrative sau disciplinare46.
Ca o primă condiție pentru ca fapt a să fie incriminată ca infracțiune e important ca
aceasta să fie prevăzută de legea penală . Legea penală se referă conform art. 173 C. pen. la „
orice dispoziție cu caracter penal cuprinsă în legi organice, ordonanțe de urgență sau alte acte
normative ca re la data adoptării lor aveau putere de lege ”. Nu se poate vorbi de infracțiune dacă
nu există o dispoziție legală în acest sens care să incrimineze acțiunea, inacțiunea sau să o
interzică și să prevadă o pedeapsă. De asemenea, pentru ca fapta să fie prev ăzută de legea penală
acțiunea sau inacțiunea ca modalitate de săvârșire a faptei trebuie să exprime voința autorului
faptei excluzându -se de la caracterul penal actele reflexe, actele inconștiente sau realizate sub
constrângere fizică. Legalitatea incrimi nării vizează ca și o a treia condiție existența
42 Ibidem , [p.52]
43 Ibidem , [pp.52 -53]
44 Ibidem , [p.120]
45 Ibidem , [p.130]
46 Ibidem , [pp.119 -121]
12
concordanței dintre trăsăturile faptei și cele descrise de norma de incriminare privite sub
aspectul elementelor de ordin obiectiv (obiect, subiect, loc, timp, latură obiectivă – în privința
elementului mate rial, al cerințelor esențiale, urmării imediate și a legăturii de cauzaliate)47.
A doua trăsătură esențială a infracțiunii, pe lângă cea expusă, și anume, ca fapta să fie
prevăzută de legea penală, este vinovăția , adică poziția psihică de care este condiți onată
existența infracțiunii48. Art. 16 C. Pen. alin. (1) arată că: „fapta constituie infracțiune numai
dacă a fost săvârșită cu forma de vinovăție cerută de legea penală”. Alin. (2) –„vinovăția există
când fapta este comisă cu intenție, din culpă sau cu in tenție depășită”.
Vinovăția este un proces subiectiv la care participă factoru l conștiință și factorul voință
49. Conștiința este responsabilă cu deliberarea și hotărârea săvârșirii actului în urma încolțirii în
minte a ideii de a săvârși o anumită faptă ș i a reprezentării urmărilor faptei50. Factorul voință
presupune mobilizarea energiilor în vederea realizării actului exterior de conduită . Voința cu
care este săvârșită fapta determină imputabilitatea. Dacă persoana este constrânsă să acționeze,
deși fapta îi aparține fizic aceasta nu-i aparține și psihic51 .
Factorul conștiință și factorul voință fuzionează în momentul acțiunii/inacțiunii și a
rezultatului produs 52.
Vinovăția este definită ca fiind „atitudinea psihică a persoanei care, săvârșind cu voință
neconstrânsă o faptă prevăzută de legea penală, a avut, în momentul executării, reprezentarea
rezultatului acelei fapte, pe care l -a urmărit ori acceptat să se producă sau a socotit fără temei
că nu se va produce ori nu l -a prevăzut, deși putea și trebuia să îl prevadă ” 53.
Vinovăția ca trăsătură esențială prin formele și modalitățile prevăzute de art. 16 C. pen.
– intenția, culpa, intenția depășită – diferă de vinovăția ca element subiectiv al infracțiunii, și
anume, de forma de vinovăție cerută de modelul legal al fapte i. De exemplu, la infracțiunea de
violare de domiciliu (art. 224) dacă fapta se comite din culpă există vinovăție ca trăsătură
esențială, fără ca să existe elementul subiectiv cerut de modelul legal, în cazul nostru ca fapta
să fie comisă cu intenție astfel că nu va antrena răspunderea penală54. Așadar poate lipsi
47 Ibidem , [pp.12 1-126]
48 Ibidem , [p.127]
49 V.Pașca, Drept penal. Partea generală , Ed. a 3 -a reactualizată cu modificările la zi ale Codului penal, Edit.
Universul Juridic, București, 2014, p. 156, apud. I. Pascu, op. cit., p. 133
50 V. Dongoroz și colab., Explicații teoret ice ale Codului penal român, Ed. 2, Vol. I, Edit. C.H.Beck, București,
2012, p. 115, apud. E.G.Simionescu & P. Dungan, op. cit ., p. 68
51 I. Pascu, op. cit , p. 134
52 Ibidem , [p.134]
53 Ibidem , [p.135]
54 Ibidem , [p.135]
13
elementul subiectiv al unei infracțiuni și să existe vinovăție ca trăsătură esențială, după c um
poate să nu existe vinovăție , dar să existe elementul subiectiv55.
Sunt fapte care deși întrunesc elementele obiective și subiective cerute de modelul legal
al infracțiunii , totuși să nu constituie infracțiuni în anumite condiții declarate ca permise de
lege56. Aceste cauze justificative înlătură ilegalitatea, antijuridicitatea faptei, legiti mând fapta
comisă, neputându -se vorbi de existența unei infracțiuni și deci de aplicarea unei sancțiuni
penale sau măsuri de siguranță, măsuri educative57. Art. 18 C. pen. (1) prevede că: „nu
constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă exis tă vreuna din cauzele
justificative prevăzute de lege ”. Aceste cauze sunt potrivit art. 19 -22 C. pen.: legitima apărare,
starea de necesitate, exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligații și consimțământul
persoanei vătămate. În momentul în care aceste cauze justificative există, fapta nu suportă nicio
consecință civilă, disciplinară sau administrativă . Așa este exempl ul de vătămare corporală a
agresorului , în legitimă apărare, dacă apărarea e proporțională cu atacul58. Astfel ca și o a treia
trăsă tură esențială a infracțiunii este caracterul nejustificat sau antijuridicitatea.
Ca o ultimă trăsătură esențială , fapta trebuie să fie imputabilă persoanei care a săvârșit –
o, adică să aparțină fizic și psihic persoanei59, aceasta a avut reprez entarea acți unii sau
inacțiunii, a acționat în conformitate cu propria voință și a cunoscut caracterul ilicit al faptei
sale, nefiind într -o eroare60. Cauzele de neimputabilitate sunt prevăzute expres în Codul penal
la art. 24 -31, și anume: constrângerea fizică, constr ângerea morală, excesul neimputabil,
minoritatea făptuitorului, iresponsabilitatea, intoxicația, eroarea și cazul fortuit.
Dacă o faptă nu prezintă trăsăturile esențiale ale infracțiunii, fapta nu va fi incriminată.
Chiar și lipsa unei singure trăsături es ențiale este suficientă pentru inexistența infracțiunii61.
Dacă însă lipsește un element constitutiv al infracțiunii, prevăzut de norma de
incriminare, caracterul penal se regăsește eventual într -o altă infracțiune , ca de exemplu: fapta
va constitui elemen tele infracțiunii de ucidere din culpă și nu omor, sau amenințare și nu
ultraj62.
Concluzionând putem spune că trăsăturile esențiale reflectă caracterul penal al faptei,
iar elementele constitutive particularizează fapta prevăzută de legea penală63.
55 E.G.Simionescu & P. Dungan, op. cit., p. 67
56 I. Pascu , op. cit., p. 128
57 E.G.Simionescu & P. Dungan, op. cit ., p. 93
58 I. Pascu , op. cit., p. 128
59 C. Sima, Drept penal. Partea generală , p.102, apud. I. Pascu , op. cit ., p. 129
60 I. Pascu , op. cit., p. 129
61 I. Pascu, Noul Cod penal comentat . Partea generală , Ed. Univers Juridic, București, 2016, p.121
62 Ibidem , [p.121]
63 Ibidem , [pp.120 -121]
14
CAPIT OLUL 2. EVOLUȚIA REGLEMENTĂRII ABUZULUI ÎN
SERVICIU ÎN NORMATIVUL JURIDIC PENAL ROMÂN
De la abuzul de putere , abuzul de autoritate în Codul lui Cuza, Codul lui Carol al II lea,
coduri co nsiderate evoluate , se ajunge la abuz ul în serviciu , denu mire dată pentru prima dată
de către comuniști prin Decretul nr. 192 din 27 iulie1950 , denumire păstrată până astăzi.
2.1.Reglementarea abuzului în serviciu în Codul penal
de la 1 mai 1865 „Codul lui Cuza” 64
„Codul lui Cuza” unifică le gislația penală după Mica Unire din 1859 a Moldovei cu
Țara Românească, acest moment reprezentând începutul dreptului penal român65. A fost
considerat „unul dintre cele mai moderne coduri din Europa” fiind inspirat de Codul penal
francez și prusac66.
În Mol dova , până la acea vreme , era în vigoare Codul penal din 1826, iar în Muntenia
se aplica „Condica criminală, lucrată de divanul obștesc, sub Barbu Știrbei, în 1850 -1853” care
a fost abrogat în 1865 , intrând în vigoare Codul Cuza67.
Codul a suferit unele mo dificări de -a lungul timpului, marcate de legi specifice68.
Principii prevăzute de Cod: „legalitate incriminării și a pedepsei, egalitatea în fața legii
penale, umanizarea pedepselor și nu prevedea pedeapsa cu moartea, ci doar munca silnică pe
viață”. Codu l cuprindea trei categorii de infracțiuni: crime, delicte și contravenții69.
Abuzul în serviciu era prevăzut în Titlul III „Crime și delicte contra intereselor publice”,
în Capitolul II „Crime și delicte comise de funcționari publici în exercițiul funcțiun ii lor”, în
Secțiunea a V -a, „Abuz de putere ”70.
64 *** Codul penal de la 1864, disponibil online la adresa https://lege5.ro/Gratuit /g42tamju/codul -penal -din-
1864 , accesat la data de 28.05.2019 .
65 V. Roman, Reglementarea infracțiunii de abuz în serviciu în Codul penal din 1864 și Codul penal din 1936 ,
document disponibil online la adresa http://www.juridice.ro/492764/reglementarea -infracțiunii -de-abuzul –
serviciu -codul -penal -din-1864 -și-codul -penal -din-1936.html , accesat la 14.02.2019
66 I. Benea, Codul penal drastic al lui Cuza, primul al României, a făcut curățenie în sistemul public: judecătorii
corupți primeau închisoare pe viață , document disponibil online la adresa https://m.adevarul.ro/locale/iasi/codul –
penal -drastic -cuza-romaniei -moderne -facut-curatenie -sistemul -public -judecatorii -corupti -primeau -inchisoare –
viata -1_55e0179cf5eaafab2cff2e42/index.html , accesat la 23.03 .2019
67 V. Roma n, Reglementarea… , op. cit.
68 Ibidem
69 Ibidem
70 Ibidem
15
De exemplu art. 147 C. pen. se referea la „abuzul de putere contra particularilor” și
anume: „Orice funcționar administrativ sau judecătoresc va abuza de puterea ce -i dă calitatea
sa, spre a sili pe nedrept o persoană a face sau a suferi un act, sau a se abține de dânsul, se va
pedepsi cu închisoare de la o lună la doi ani, și se va putea declara încă necapabil de a ocupa
funcțiuni publice de la un an la trei” , iar art. 158 C. pen. se referea la „abuzul de pu tere contra
lucrului public” 71 ce prevede că: „Orice funcționar public, orice agent sau însărcinat al
guvernului, de orice grad sau stare, care va cere sau va ordona mișcarea sau întrebuințarea forței
publice în contra execuțiunei unei legi, în contra per cepțiunei unei contribuțiuni legale, sau în
contra execuțiunei unei ordonanțe sau mandat al justiției, sau în contra oricărui alt ordin al
autorității legitime, se va pedepsi cu recluziunea; iar dacă o asemenea cerere sau ordine a izbutit
a se și pune în l ucrare și a produce efecte, pedeapsa va fi maximum recluziunei ”72.
2.2.Reglementarea abuzului în serviciu în Codul penal
de la 17 martie 1936 „Codul penal al lui Carol al II -lea” 73
„Codul penal al lui Carol al II -lea” era de asemenea un cod unificat or fiind promulgat
după Marea Unire de la 1 decembrie 191874. Era de inspirație totalitară, mossoliniană, după
Codul penal Rocco75. A fost și acesta un cod evoluat76, însă a suferit modificări de -a lungul
celor trei regimuri carlist (1938 -1940), antonescian ( 1940 -1944) și comunist77. Codul prevedea
trei părți: prima parte cuprindea dispoziții generale; a doua parte prevedea dispoziții pentru
crime și delicte, iar a treia parte detalia dispozițiile referitoare la contravenții, pedepsele fiind
diferențiate pentru crime, delicte și contravenții78.
71 A se vedea UNJR, Studiu comparat privind reglementa rea abuzului în serviciu/de putere/autoritate in tari
europene, document disponibil online la
https://www .juridice.ro/546236/unjr -studiu -comparat -privind -reglementarea -abuzului -in-serviciude –
putereautoritate -in-tari-europene.html , accesat la data de 27.05.2019
72 Ibidem
73 *** Codul lui Carol al II -lea, adoptat la 17 martie 1936, publicat în M. Of. Nr. 65 din 18 martie 1936, intrat în
vigoare la 1 ianuarie 1937, denumit "Carol al II -lea" potrivit legii intitulată: "Denumirea Codurilor de unificare a
legislației", decretată sub Nr. 577/1936 și publicată în Monitorul Oficial, partea I, Nr. 73 din 27 Martie 1936 ,
document disponibil online la adresa https://lege5.ro/Gratuit/heztqnzu/codul -penal -din-1936
74 V. Roman , Reglementarea… , op. cit.
75 V. Pașca, Cum a devenit abuzul în serviciu cea mai frecventă infracțiune de corupție , document disponibil
online la adresa https://www.universuljuridic.ro/cum -devenit -abuzul -serviciu -cea-mai-frecventa -infractiune -de-
coruptie/ , accesat la 11.02.2019
76 V. Roman, Reglementarea… , op. cit.
77 F.G.Păcălici, Istoria codurilor penale din România. Începând de la Codul penal din 1865 și până în prezent ,
document disponibil online la adresa https://blog.avocatoo.ro/codul -penal -istoria -codurilor -penale -din românia/ ,
accesat la 15 .02.2019
78 V. Roman, Reglementarea… , op. cit.
16
Infracțiunea de abuz în serviciu apărea în Titlul III „Crime și delicte contra
administrației publice”, în Capitolul I, „Delicte săvârșite de funcționarii publici”, Secțiunea a
V-a „Abuzul de putere”79 și prevedea patru ar ticole (art. 245 -248) 80.
Abuzul de putere (art. 245 C. pen. ) era incriminat astfel: „Funcționarul public care, uzurpând o
atribuțiune, sau abuzând de puterea sa legală, sau depășind limitele competinței sale, ori
nesocotind sau violând formalitățile prescr ise de lege, ori abătându -se în orice alt mod de la
îndatori rile ine rente funcțiunii sale, săvârșeș te un act pe care legea nu -l consideră infracțiune,
în scopul de a procura cuiva, pe nedrept, vreun folos sau de a -i cauza o păgubire de orice fel,
comite de lictul de abuz de putere și se pedepsește cu închisoare co recțională de la 6 luni la 2
ani și interdicție corecțională de la unu la 3 ani” 81.
Abuzul de autoritate este prevăzut de a rt. 246 C. pen. astfel: „Funcționarul public care, fără just
motiv , face uz de forța armată întru cât acest fapt nu ar constitui o infracțiune mai gravă, sau în
urma lui nu s -ar fi produs vreo infracțiune mai gravă, comite delictul de abuz de autoritate și se
pedepsește cu închisoare corecțională de la unu la 3 ani și interdicție c orecțională de la unu la
3 ani ” 82, iar excesul de putere (art. 247 C. pen. ) este : „Funcționarul public care, aparținând unei
anumite puteri în stat, face, pe nedrept, acte ce intră în atribuțiile altei puteri, sau prin orice
mijloace împiedecă, zădărniceșt e sau îngreunează exercițiul funcțiunilor acesteia, comite
delictul de exces de putere și se pedepsește cu închisoare corecțională de la 6 luni la 2 ani și
interdicție corecțională de la unu la 2 ani” 83.
Infracțiunea de abuz de putere a fost modificată de către comuniști , dându -se pentru
prima dată denumirea de abuz în serviciu prin Decretul 192 din 27 iulie 1950, art. 245,
completându -se acest articol prin Decretul 202 din 14 mai 195384 astfel: Abuzul în serviciu (art.
245 C. pen. ) este : „Încălcarea îndato ririlor de serviciu săvârșită de către un funcționar, prin
depășirea sau folosirea abuzivă a atribuțiilor sale, ori prin violarea sau nerespectarea
obligațiunilor impuse prin dispozițiuni legale, dacă prin aceasta se împiedecă, îngreunează sau
întârzie luc rările de întocmire a Planului de Stat sau executarea sarcinilor decurgând din Planul
de Stat, se stânjenește bunul mers al unităților sau organizațiunilor obștești ori se produce o
pagubă avutului obștesc sau intereselor legale ale cetățenilor, dacă fapta nu constituie o altă
79 Ibidem
80 V. Pașca, Cum a devenit… , op. cit.
81 A se vedea UNJR, Studiu comparat… , op. cit.
82 A se vedea documentul cu titlul Abuzul în serviciu – de la Codul penal al lui Cuza la Codul penal al lui
Drag nea, document disponibil online la adresa https://bloghamangiu.ro/abuzul -in-serviciu -de-la-codul -penal -al-
lui-cuza-la-codul -penal -al-lui-dragnea/ , accesat la data de 14.02.2019
83 A se vedea UNJR, Studiu comparat… , op. cit.
84 Ibidem
17
infracțiune pedepsită de lege ca fiind săvârșită de funcționar în exercițiul atribuțiilor sale,
constituie infracțiune de abuz în serviciu și se pedepsește cu închisoare corecțională de la 2 la
10 ani sau amendă de la 100 la 2000 lei” 85.
2.3.Reglementarea abuzului în serviciu Codul penal
de la 21 iunie 1968 al Republicii Socialiste România86
Codul a intrat î n vigoare la 1 ianuarie 1969 și reglementa pentru infracțiunea de abuz în
serviciu trei articole (art.246 -248 C. pen. ), prevăzut e în Titlul VI „Infracțiuni care aduc atingere
unor activități de interes public sau altor activități reglementate de lege”, Capitolul 1
„Infracțiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul”, acestea fiind modificate față de Codul lui
Carol al II -lea, cod care a fost abrogat 87. Cele trei articole sunt: a rt. 246 C. pen. – Abuzul în
serviciu contra intereselor persoanelor : „Fapta funcționarului care în exercițiul atribuțiilor sale
de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod def ectuos și prin aceasta
cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane, se pedepsește cu închisoare de la 3
luni la 2 ani sau cu amendă ” 88; art. 247 C. pen. – abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi :
„Îngrădirea de către un funcționar a fo losinței sau a exercițiului drepturilor vreunui cetățean,
ori crearea pentru acesta a unor situații de inferioritate pe temei de naționalitate, rasă, sex sau
religie, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani ” 89 și art. 248 – abuzul în serviciu con tra
intereselor obștești :
(1) „Fapta funcționarului care în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu
îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod def ectuos și prin aceasta cauzează o tulburare
însemnată bunului mers al unei organizații din c ele prevăzute la art. 145 sau o pagubă
avutului obștesc, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani
(2) Fapta prevăzută la alin. (1), dacă a avut ca urmare o perturbare deosebit de gravă a activității
unei organizații din cele prevăzute în art. 145, ori a produs o pagubă importantă economiei
naționale, se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani, interzicerea unor drepturi și
confiscarea parțială a averii ” 90.
85 Ibidem
86 *** Codul penal de la 21 iunie 1968 al Republicii Socialiste România publicat în Buletinul Oficial nr.79 -79bis
din 29 iunie 1968 document disponibi l online la adresa www.monitoruljuridic.ro/act/cod -penal -din-21-iunie -1968 –
emitent -marea -adunare -na-onal-publi cat-n-buletinul -oficial -nr-38070 , accesat la 23.03.2019
87 P.Dungan, Abuzul în serviciu în noul Cod penal , document disponibil online la adresa
www.drept. uvt.ro/administrare/files/1481045738 -prof. -univ. -dr.-petre -dungan.pdf , accesat la 15.02.2019
88 *** A se vedea documentul cu titlul UNJR, Studiu comparat, op. cit.
89 Ibidem
90 Ibidem
18
Codul a marcat un progres prin definirea noțiunii de infracțiune (=„fapta care prezintă
peric ol social săvârșită cu vinovăție ”), introducerea cauz elor ce înlătură caracterul penal al
faptelor, introducerea pluralității de infracțiuni, clarificarea sancțiunilor (pedepse, măsuri de
siguranță și măsuri educative)91.
2.4.Reglementarea abuzului în servi ciu în Codul penal
din 17 iulie 2009 al României (Legea nr. 286/2009)92
Înainte de Legea 286/2009 , se regăsește un Cod penal post decembrist , prevăzut de
Legea 140/1996, în cadrul căreia infra cțiunea de abuz în serviciu era reglementată în patru
articole, primele trei respectând denumirile anterioare de la art. 246 -248, introducându -se art.
248/1 care se referă la forma calificată a abuzului în serviciu93. De asemenea, în 2004 au
intervenit alte schimbări ale codului prin Legea 301 din 28 iunie 200494. Acest a nu era la zi cu
tendințele contemporane ale acelor vremur i rămânând la ideile din 1865 și , de aceea , s-a
aban donat ideea de publicare a acel ui cod95. În anul 2009, prin Legea 286/2009 , art.446 , se
prevedea abrogarea Legii 301/2004 , urmând ca acest nou cod să intre în vigoare la 1 februarie
201496. Legea de punere în aplicare a fost Legea 187/201297.
Codul cuprinde două părți: partea generală și partea specială , menținând structura
vechiului cod. În privința sancțiunilor , pe lângă pedeapsă și măsura educativ ă, este prevăzută
amenda penală. Sunt clarificate principiile de drept penal: principiul umanismului, principiul
egalității în fața legii penale, principiul prevenției de a săvârși fapte penale, principiul
personalității răspunderii penale, principiul indi vidualizării sancțiunilor98.
Codul penal sintetizează cele trei infracțiuni anterior prezentate a le abuzului în serviciu,
într-una singură, prevăzută în Titlul V „Infracțiuni de corupție și de serviciu”, Capitolul II
„Infracțiuni de serviciu” și anume, art . 297 C. pen. – abuzul în serviciu99. Acesta prevede la art.
(1): „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un
91 F.G. Păcălici, Istoria codurilor… , op. cit.
92 *** Legea nr. 286/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009 ,
document disponibil online la adresa http://anes.gov.ro/wp -content/uploads/2018/07/L -286-2009.pdf , accesat la
data de 30.05.2019
93 *** Legea nr. 140/1996, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 289 , în 14 noiembrie 1996 , a se vedea
documentul disponibil online la adresa https://www.factual.ro/declaratii/calin -popescu -tariceanu -despre -abuzul –
serviciu -ca-mostenirea -comunista/ , accesat la data de 14.02.2019
94 *** Legea nr. 301/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Pa rtea I, nr. 575 din 29 iunie 2004,
P.Dungan, Abuzul… , op. cit.
95 F.G. Păcălici, Istoria codurilor… , op. cit.
96 P.Dungan, Abuzul… , op. cit.
97 F.G. Păcălici, Istoria codurilor… , op. cit.
98 Ibidem
99 P.Dungan, Abuzul…, op. cit.
19
act sau îl îndeplinește în mo d defectuos și prin aceasta cauzeaz ă o pagubă ori o vătămare a
drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se
pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea ex ercitării dreptului de a ocupa o funcție
publică ” 100. Art. (2) prevede: „Cu aceeași pedeapsă se sancțio nează și fapta funcționarului
public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, îngrădește exercitarea unui drept al unei
persoane ori creează pentru aceasta o situație de inferioritate pe temei de rasă, naționalitate,
origine etnică, limbă, religie, s ex, orientare sexuală, apartenență politică, avere, vârstă,
dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA ” 101.
2.5.Reglementarea abuzului în serviciu în Codul penal
de la 1 februarie 2017 în perioada lui Dragnea , adoptat prin O.U. G. nr. 13/2017102
S-a dorit modificarea a buzul ui în serviciu (art. 297 C. pen. ) prin O.U.G. nr. 13/2017 ,
astfel: alin. (1) „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu
știință, îndeplinește un act prin încălcarea unor disp oziții exprese dintr -o lege, o ordonanță sau
o ordonanță de urgență a Guvernului sau nu îndeplinește un act prevăzut de dispoziții exprese
dintr -o lege, o ordonanță sau o ordonanță de urgență a Guvernului și prin aceasta cauzează o
pagubă materială mai mar e de 200 .000 lei ori o vătămare gravă, certă și efectivă a drepturilor
sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevăzute și
garantate de legile în vigoare, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu am endă ”
103. Alin. (2) prevede: „fapta funcționarului public care, în exercitarea serviciu lui, îngrădește
exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situație de inferioritate pe
temei de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, rel igie, sex, orientare sexuală, apartenență
politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA se
pedepsește cu închisoare de la o l ună la un an sau cu amendă , iar alin. (3): dispozițiile alin. (1)
și (2) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative ” 104.
Datorită unor ample proteste codul a fost abrogat prin O.U.G. nr. 14 din 5 februarie
2017105.
100 Codul penal, op. cit.
101 Ibidem
102 *** O.U.G. 13/2017, publicat ă în M. Of. al României n r. 92 din 1 februarie 2017, document disponibil online
la adresa http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocum entAfis/186333 , accesat la data de 30.05.2019
103 A se vedea documentul cu titlul Abuzul în serviciu …, op. cit.
104 Ibidem
105 Ibidem, *** O.U.G. nr. 14 din 5 februarie 2017, publicată în M. Of. Nr. 101 din 5 februarie 2017, document
disponibil online la adr esa http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/186389 , accesat la data de 30.05.2019
20
2.6. Paralelă între infracțiunea de abuz în serviciu
în noul Cod penal față de vechiul Cod p enal
Pe lângă simplificarea expusă anterior a infracțiunii de abuz în serviciu într -o variantă
tip (alin. 1) și una asimilată (alin. 2) se mai remarcă unele diferențe la infracțiunea de abuz în
serviciu , față de vechiul cod106.
– Se elimină urmarea imediată în noua reglementare în ce privește „tulburarea însemnată adusă
bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori a unei alte unități din cele la care se
referă art. 145 sau o pagubă patrimonială acesteia” prevăzându -se doar urmările imediate d e
pagubă sau vătămare adusă persoanelor fizice107. Paguba în vechea reglementare nu este
prevăzută la abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor (art. 246) decât la paguba adusă
avutului obștesc (art. 248) .
– Se elimină sintagma „cu știință” această exc ludere neavând semnificația de a lăsa libertate de
interpretare în săvârșirea infracțiunii cu forma de vinovăție de culpă, încât comiterea infracțiunii
de abuz în serviciu din culpă este prevăzută la altă infracțiune – neglijența în serviciu (art 298).
Eliminarea sintagmei „cu știință” s -a realizat din rațiuni de limbaj jurid ic conform art. 16 alin
(6) C. p en. care are următorul cuprins: „fapta constând dintr -o acțiune sau inacțiune constituie
infracțiune, când este săvârșită cu intenție. Fapta comisă din c ulpă constituie infracțiune numai
când legea o prevede în mod expres” 108.
– În privința pedepselor codul actual prevede la varianta simplă și pedeapsa complementară de
interzicere de a mai ocupa o funcție publică ceea ce nu se regăsește în Codul penal anterio r. În
schimb, în cadrul agrav antei prevăzută la art. 309 C. p en. nu se abordează pedeapsa
complementară a interzicerii de a mai ocupa o funcție publică care, în schimb, se regăsește în
codul vechi la varianta agravată a art. 248/1 sub formularea: „interzic erea unor drepturi”109.
– Noul Cod penal nu prevede ca și pedeapsă complementară ame nda cum apare la art. 246 VCP
– Pedeapsa cu închisoarea prevăzută în noul Cod este mult mai mare față de vechiul cod care
individualizează pentru fiecare dintre cele trei articol e, pedeapsa. Pedeapsa închisorii în noul
Cod este între 2 și 7 ani, pe când în vechiul Cod, la art. 246 este prevăzută între 6 luni și 3 ani,
iar la art. 247 și 248 – între 6 luni și 5 ani. La varianta agravată de la art. 309 NCP este, în
106 L. Barac, Câteva considerații relative la infracțiunea de abuz în serviciu, document dispon ibil online la
adresa https:// www.juridice.ro/447449/câteva -considerații -relative -la-infractiunea -de-abuz -in-serviciu.html ,
accesat la data de 14.02.2019
107 Ibidem
108 Ibidem
109 P. Dungan, Abuzul în … op. cit.
21
schimb mai mică: 4-14 ani ( în urma majorării cu jumătate a pedepsei principale) în timp ce în
VCP este între 5 și 15 ani .
– Se diversifică temeiurile în baza cărora se incriminează fapta de abuz în serviciu prin îngrădirea
drepturilor unei persoane sau crearea unei situaț ii de inferioritate.
– Codul actual are o gamă largă de infracțiuni prevăzute în cadrul Capitolului II : „Infracțiuni de
serviciu” , decât reglementarea anterioară , și anume : purtarea abuzivă (art. 296), abuzul în
serviciu (art. 297), neglijența în serviciu ( art. 298), conflictul de interese (art. 301), neglijența
în păstrarea informațiilor (art. 305), infracțiuni prevăzute și în vechiul cod la care se adaugă :
folosirea abuzivă a funcției în scop sexual (art. 299), uzurparea funcției (art. 300), violarea
secre tului corespondenței (302), delapidarea (art. 295 ), divulgarea informațiilor secrete de stat
(art. 303), divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice (art. 304), obținerea ilegală
de fonduri (art. 306) și deturnarea de fonduri (art. 307) 110 – în total fiind un număr de 13
infracțiuni111. Codul anterior conținea „infracțiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul”
incluzând în cadrul infracțiunilor de serviciu și pe cele de corupție: darea de mită, luarea de
mită, traficul de influență112. Încadr area într -o altă grupă de infracțiuni și anume cea de
infracțiuni de serviciu, conform Noului Cod penal face posibil concursul de infracțiuni dintre
infracțiunea de abuz în serviciu și alte infracțiuni. Concursul cu infracțiunile prevăzute în
aceeași grupă, în capitolul II „infracțiuni de serviciu” fiind de neimaginat încât infracțiunea de
abuz în serviciu are un caracter subsidiar față de celelalte infracțiuni din grupă113.
Diferența dintre cele două grupe de infracțiuni – de corupție și de serviciu – se regăsește
și în privința obiectului juridic, a relațiilor sociale ocrotite. Infracțiunile de serviciu ocrotesc
relațiile sociale care privesc , în general , buna desfășurare a atribuțiilor de serviciu, iar cele din
grupa infracțiunilor de corupție ocrotes c activități de interes public și valori precum:
democrație, respectarea drepturilor omului, dezvoltarea economică a unei societăți și socio –
morală, siguranța națională, etc114.
110 G. Antoniu, T. Toader, coordonatori, Explicațiile Noului Cod penal , vol. IV, Edit. Universul Juridic,
București, 2016, p. 165
111 C. Rotaru, A. -R. Trandafir, V. Cioclei, Drept penal… op. cit, p. 261
112 P. Dungan, Abuzul în …
113 L. Barac, Câteva considerații. ..
114 Ibidem.
22
CAPITOLUL 3. ANALIZA STRUCTURII JURIDICE A INFRACȚIUNII
DE ABUZ ÎN SERVICIU
3.1.CONCEPT ȘI CARACTERIZARE
Conform noului Cod penal , infracțiunea de abuz în serviciu este reglementată în art. 297
C. pen. (expus anterior ), art.308, art. 309115 prevăzute în Capitolul II: „Infracțiuni de serviciu ”
din cadrul T itlului V: „Infracțiuni de corupție și de serviciu” și, de asemenea , în Legea specială
78/2000 prin art. 13/2116 (articol introdus prin Legea nr. 521/2004 privind modificarea și
completarea Legii 78/2000 și modificat ulterior prin Legea nr. 187/2012117).
Expunâ nd fiecare articol în parte, pe lângă art. 297 prezentat anterior , art. 308 – „Infracțiuni de
corupție și de serviciu comise de alte persoane ”, prevede:
„(1) Dispozițiile art. 289 -292, 295, 297 -300 și art. 304 privitoare la funcționarii publici se aplică
în mod corespunzător și faptelor săvârșite de către sau în legătură cu persoanele care ex ercită,
permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul
unei persoane fizice prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadru l oricărei persoane juridice.
(2) În acest caz limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime ”.
De asemenea, a rt. 309 – „Faptele care au produs consecințe deosebit de grave ” prevede:
„ Dacă faptele prevăzute în art. 295, art. 297, art. 298, art. 300, art. 303, art.304, art.306 sau art.
307 au produs consecințe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se
majorează cu jumătate ”.
Art. 13/2 din Legea 78/2000 cu modificările ulterioare dispune : „În cazul infracțiunii de abuz
în se rviciu sau de uzurpare a funcției dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru
altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime“.
3.2. ELEMENTE PREEXISTENTE
A. Obiect ul juridic special
Obiectul juridic special este reprezentat de rela țiile sociale referitoare la buna
funcționare a raporturilor de serviciu cu terții, persoane fizice sau juridice, care prin activitatea
115 H. Diaconescu, R. Răducanu, op. cit. , p. 135
116 R. Doseanu, op. cit. , p. 92
117 E.G.Simionescu & P. Dungan , op. cit. , p. 336
23
desfășurată de către funcționarii publi ci sau de către persoanele prevăzute în forma atenuată ,
asigură credibilitatea și prestigiul unității prin raporturi corecte care apără drepturile și
interesele legitime ale terților118.
Există și un obiect juridic adiacent atunci când se pro duce un prejudiciu, constând în
relațiile sociale care ocrotesc patrimoniul pus în pericol de atitudinea abuzivă a funcționarilor
publici sau a celor care sunt investiți în acest sens , conform art. 175 alin. (2) 119.
B. Obiectul material
De regul ă nu există obiect material, însă când fapta infracțională se exercită asupra
unui bun corporal acesta reprezintă obiectul material. De exemplu, redactarea în mod defectuos,
cu știință a unui înscris120.
C. Subiecții infracțiunii
Subiectul activ nemijlocit (autor)
La variantele normative simple , subiectul activ este calificat, fiind reprezentat de
funcționarul public (noțiune explicată în Codul penal conform art. 175), iar la varianta atenuată
subiectul act iv poate fi reprezentat și de al te persoane care stabilesc un raport de serviciu ,
conform articolului 308 C. Pen121. Astfel, subiecți activi ai infracțiunii de abuz în serviciu pot
fi funcționarii publici conform art. 175 alin. (1) NCP, persoanele asimilate funcționarilor
publici, conform art. 175 alin. (2) NCP și funcționarii privați, potrivit art. 308 NCP122.
Funcționarul public
Funcționarul public a fost definit prin Legea nr. 188 (r2)/1999 privind Statutul
funcționarilor publici art. 2 alin. (2) – acest a fiind „persoana numită, în condițiile legii, într -o
funcție publică “, implicând conform art. 2, alin. (3) „exercitarea prerogativelor de putere
publică “. Unii funcționari pot beneficia de statute special e în funcție de serviciul public în care
118 H. Diaconescu, R. Răducanu, op. cit., p. 137
119 C. Rotaru, A. -R. Trandafir, V. Cioclei, op. cit., p. 282
120 G. Antoniu, T. Toader, coordonatori, Explicațiile… op. cit ., vol. IV p. 323
121 R. Doseanu, op. cit ., p. 170
122 Ibidem , [pp. 403 -404]
24
își desfăș oară activitatea având funcții publice specifice, fiind reglementate alte drepturi și
îndatoriri decât prin prezenta lege123.
Definiția funcționarului public conform art. 2 alin. 2 din legea amintită prezintă trei
sensuri: „un sens larg (în ca re prin „funcționar public “ se înțelege orice persoană care lucrează
în sectorul public, adică în cadrul administrației publice locale și centrale, cât și în cadrul
serviciului public, chiar dacă sunt organisme private), un sens restrâns (în care noțiunea de
„funcționar “ este asimilată aceleia de „funcționar public “) și în sensul legii penale“124.
În sensul legii penale125 semnificația noțiunii de funcționar public este data de art. 175
C. pen. care nu are înțelesul detaliat anterior conform drept ului administrativ , ci sensul de:
alin. (1) „persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație:
a) Exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor
puterii legislative, executive sau judecătorești
b) Exercită o funcție de demnitate publică sau o funcție publică de orice natură
c) Exercită singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator
economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuții legate
de realizarea obiectului de activitate al acesteia “126
Persoana asimilată funcționarului public este prevăzută în art. 175 alin (2) și anume:
„De asemenea, este considerată funcționar public, în sensul le gii penale, persoana care exercită
un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este
supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu
public “127.
Curtea Constituțională prin Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014 arată că „Potrivit legii
penale, noțiunile de funcționar public și de funcționar au un înțeles mai larg decât acela din
dreptul administrativ, datorită atât caracterului relațiilor sociale apărat e prin incriminarea unor
fapte socialmente periculoase, cât și faptului că exigențele de apărare a avutului și de promovare
a intereselor colectivității impun o cât mai bună ocrotire prin mijloacele dreptului penal “128.
Trebuie remarcat fapt ul că prin noul Cod penal nu se mai definește noțiunea de
„funcționar “ decât cea de „funcționar public “ prin cele două concept e: de funcționar public „de
123 E.G.Simionescu & P. Dungan, op. cit. p. 22
124 Ibidem, [p. 23]
125 M. Udroiu, Drept penal. Partea specială. Noul Cod penal , Edit. C.H.Beck, București, 2015, p. 403
126 *** Codul penal. Codul de procerură… op. cit.
127 Ibidem [p. 404]
128 *** Decizia C.C.R. nr. 2 din 15 ianuarie 2014, publicată în M. Of. Nr. 71 din 29 ianu arie 2014 , apud. P.
Ciobanu & D. Bogdan, Noul Cod penal adnotat , Ed. actalizată la 25 mai 2015, Edit. Rosetti Internațional,
București, 2015
25
fapt“ art. 175 alin. (1) C. pen. și funcționar public „prin asimilare “ art. 175 alin. (2) C. pen. dând
astfel un sens mai larg noțiunii de „funcționar public“129.
Detaliind pe rând categoriile de funcționari publici, conform primei categorii, cea
prevăzută de art. 175, alin. (1), lit. a) C. pen. , este funcționar public cel care: „Exercită atr ibuții
și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative,
executive sau judecătorești “130. Puterea legislativă este dată de Parlament prin Camera
Deputaților și Senat, inclusiv prin organele de conducere, dar nu și angajații din aparatul de
lucru131. Puterea executivă este asigurată de Președintele României și de Guvern, iar puterea
judecătorească o deține în principal Înalta Curte de Casație și Justiție și instanțele judecătorești
stabilite conform legii132. Astfel apartenența la puterile statului dă calitatea de funcționar public
conform art. 175 alin. (1), lit. a) C. pen. , raportându -se la sfera atribuțiilor și responsabilităților
exercitate133.
Prin Decizia nr. 20/2014 a ÎCCJ134 privind dezlegarea unor chestiuni de drept în
materie penală , având în vedere că sunt funcționari publici ce pot fi încadrați atât la litera a) cât
și la litera b) cum sunt membrii Guvernului sau Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție
„în niciu n caz încadrarea juridică nu se va face prin reținerea ambelor litere [a) și b) ], ci numai
a uneia dintre acestea“135.
Conform deciziei amintite sunt considerați funcționari publici conform art. 175 ali n.
(1), lit. a) C. pen. ș i cei din Insti tutul Național de Expertize Criminalistice. O categorie de
funcționari publici specific i justiției ce se încadrează la lit. a) o con stituie și grefierii136.
Conform art. 175 alin. (1), lit. b) C. pen. „sunt funcționari publici cei care exerci tă o
funcție de demnitate publică sau o funcție publică de orice natură “137. Funcțiile de demnitate
publică sunt prevăzute în Legea –cadru nr. 284/2010, Anexa 1, Capitolul IV denumit „Funcții
de demnitate publică “ care se ocupă „prin mandat obținut direct, pr in alegeri organizate, sau
indirect, prin numire, în condițiile legii “138. Teza a II – a a art. 175 alin (1) lit. b) se referă la
129 G. Antoniu, T. Toader, coordonatori, Explicațiile Noului Cod penal , vol. II , Edit. Universul Juridic,
Bucureș ti, 2015, p. 523
130 *** Codul penal. Codul de procedură… op. cit.
131 G.E.Simionescu & P. Dungan, op. cit ., pp. 29, 31
132 R. Doseanu, op. cit., pp. 13 -14
133 G.E.Simionescu & P. Dungan, op. cit., p. 29
134 *** Decizia Î.C.C.J. nr. 20 din 29 sept. 2014 , publicată în M.Of. nr. 766/2014, M. Of. nr. 755/22 oct. 2014
135 G.E.Sim ionescu & P. Dungan, op. cit., p. 30
136 Ibidem , [p. 31 ]
137 *** Codul penal. Codul de procedură… op. cit.
138 R. Doseanu, op. cit ., pp. 15 -16
26
funcția publică de orice natură. Aceste funcții sunt prevăzute în Legea 188/1999139 prin art. 2
alin. (4) și prin Anexa140. „Funcțiil e publice de orice natură “ sunt cu caracter general ca de
exemplu: consilier, consilier juridic, expert, inspector, etc. sau specific prevăzute prin statute
special e etc. 141.
Prin Decizia 20/2014 a ÎCCJ se precizează că intră în categoria f uncționarilor publici
conform art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II -a C. pen. și „persoanele care ocupă o funcție publică
de autoritate, care înseamnă o funcție publică ocupată de o persoană, care aparține unui organ
de conducere dintr -o autoritate publică sau structură a acesteia, ca urmare a actului de alegere
sau numire (toate funcțiile de conducere, înalții funcționari publici și managerul public); de
asemenea mai fac parte , pe lângă persoanele al căror statut este reglementat exclusiv de Legea
nr. 188/ 1999 și funcționarii publici cu statut special (funcționarii parlamentari, lucrătorii de
poliție, inspectorii antifraudă etc.) “142.
Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 8/2017143 privind dezlegarea uno r
chestiuni de drept a sta bilit că, profesorul din învățământul preuniversitar de stat are calitatea
de funcționar public în accepțiunea dispoziției art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II -a C. pen. 144.
Decizia nr. 26/2014 a ÎCCJ stabilește că „medicul angajat cu cont ract de muncă într –
o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate, are calitatea de funcționar public în
accepțiunea art. 175 alin (1) lit. b) din teza a II -a C. pen. “ 145
În cadrul alin. 1 lit. (c) a l art. 175 C. pen. privind funcți onarul public se prevede că
este funcționar public persoana care „exercită singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul
unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persone juridice cu capital integral
sau majoritar de stat, atribuții le gate de realizarea obiectului de activitate al acesteia “146.
Operator economic este conform „OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție
publică, a contractelor de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii “„oricare
furniz or de produse, prestator de servicii ori executant de lucrări – persoană fizică sau juridică,
139 *** Legea 188/1999 , republicată în M. Of. nr. 365 din 29 mai 2007, cu modificările ulterioare prin OUG
18/2014 – publicată în M. Of. nr. 304 din 24 aprilie 2014
140 R. Doseanu, op. cit., p. 17
141 G. Antoniu, T. Toader, coord., Explicațiile… op. cit., vol. II, p. 532
142 G.E.Simionescu & P. Dungan, op. cit., pp. 36 -37, a se vedea Decizia nr. 20/2014 a ÎCCJ, op. cit.
143 *** Decizia Î.C.C.J. nr. 8/2017, publicată în M. Of. Nr. 290 din 25 aprilie 2017
144 R Doseanu, op. cit., p. 17
145 *** Decizia Î.C.C.J. nr. 26/2014, publicat în M. Of. nr. 24 din 13 ianuarie 2015 document disponibil online la
adresa www.legalis.r o/2015/01/15/decizia -i-c-c-j-nr-262014 -calitatea -de-funcționar -public -a-medicului (accesat
la data de 5 iunie 2015), apud. R. Doseanu, op. cit., p. 19
146 *** Codul penal. Codul de procedură… op. cit.
27
de drept public sau privat, ori grup de astfel de pe rsoane cu activitate în domeniu care oferă în
mod licit pe piață produse, servicii și/sau execuți e de lucrări “ (art. 3 lit. r) 147.
Persoana juridică „cu capital integral sau majoritar de stat este acea persoană juridică
la care statul român deține mai mult de jumătate sau tot capitalul social subscris și vărsat “ (de
exemplu angajații unităților ba ncare cu capital integral sau majoritar de stat) 148.
Persoana asimilată funcționarului public se referă în art. 175 alin (2) C. pen. la:
„persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost investită de autoritățile
publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea
respectivului serviciu public “149.
Persoanele vizate prin acest articol nu desfășoar ă o activitate în cadrul unui si stem
public, neexistând raporturi de serviciu pri ntr-o angajare, ci sunt persone al cărui serviciu de
interes public se desfășoară pe baza învestirii în funcție de către autoritățile publice sau sub
controlul sau supravegherea acestora150.
Curtea Constituțională prin Decizia nr. 2/2014 menționează că „unele dintre
persoanele c are exercită profesii liberal e sunt considerate funcționari publici în condițiile art.
175 alin. (2) din noul Cod penal, atunci când, deși funcționează în baza unei legi speciale și nu
sunt finanțate de la bugetul de stat, exercită un serviciu de interes public și este supusă
controlului sau supravegherii unei autorități publice “151.
Curtea Constituțională consideră primarul ca făcând parte din această categorie prin
Decizia nr. 1611/2011152.
Expertul tehnic judiciar , de asemenea este considerat ca fiind funcționar public în
sensul art. 175 alin. 2, teza întâi din C. pen. potrivit Deciziei ÎCCJ nr. 20/ 2014153.
Psihologul, de asemenea este considerat funcționar p ublic conform art. 175 alin. (2)
C. pen. din jurisprudența existentă154.
Notarii publici și lichidatorii judiciari se includ și ei în această categorie prin Decizia
nr. 603 din 6 octombrie 2015 a Curții Constituționale155. Autoritățile publice investesc
147 *** OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de lucrări publice și a
contractelor de concesiune de servicii , republicată în M. Of. nr. 418 din 15 mai 2006, cu modificările ulterioare ,
apud R. Doseanu, op. cit., p. 21
148 Ibidem , [p. 21 ]
149 *** Codul penal. Codul de proc edură… op. cit.
150 G.E.Simionescu & P. Dungan, op. cit., p. 41
151 P. Ciobanu, D. Bogdan, op. cit., p. 207 , a se vedea Decizia nr. 2/2014 a CCR op. cit.
152 *** Decizia C.C.R. nr. 1611/2011, publicată în M. Of. Nr. 106 din 9 februarie 2011, Ibidem [p. 207 ]
153 P. Ciobanu, D. Bogdan, op. cit., p. 207
154 Ibidem [p. 208 ]
155 *** Deci zia C.C.R. nr. 603 din 6 oct. 2015 , publicată în M. Of. nr. 845 din 13 noiembrie 2015, apud.
G.E.Simionescu & P. Dungan, op. cit ., p. 41
28
persoanele liber profesionale pentru efectuarea serviciului de interes public fie prin acordarea
calității respective ( cum sunt notarii, executorii judecătorești, etc.) , fie prin încredințarea unui
serviciu printr -o decizie a autorității ( ex: nu mirea lichidatorului judiciar) 156.
Deși unii autori, cum sunt G. Antoniu, T. Toader, coordonatori ai lucrării
„Explicațiile noului Cod penal “, vol. II, consideră că un liber profesionist nu poate fi funcționar
public din trei motive: „nu exe rcită o activitate în serviciul unei persoane juridice, nu se
subordonează nimănui, nu este plătită din buget “157 dând exemplul executorilor judecătorești
sau avocaților etc., această poziție este anulată, deciziile pronunțate anterior de către Curtea
Consti tuțională sau Înalta Curte d e Casație și Justiție dovedind contrariul.
Revenind la subiecții activi ai infracțiunii de abuz în serviciu, a treia categorie o
reprezintă f uncționarul privat158, așa cum reiese din a rt 308 – „Infracțiuni de corup ție și de
serviciu comise de alte persoane : alin. (1) dispozițiile art. 289 -292, 295, 297 -300 și art. 304
privitoare la funcționarii publici se aplică în mod corespunzător și faptelor săvârșite de către ,
sau, în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație,
o însărcinare de orice n atură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la art. 175 alin. (2 ) ori
în cadrul oricărei persoan e juridice “159.
Răspunderea persoanei juridice nu este posibilă, deoarece aceasta nu exercită
atribuții de serviciu, relații de serviciu, nefiind un subiect calificat160.
Participația este posibilă sub forma coautoratului (dacă are calificarea cerută privind
subiectul activ), complicității (dacă nu are calitatea prevăzută de lege) sau a instigării161.
Subiectul pasiv
Subiectul pasiv special este unitatea la care își desfășoară activitatea făptuitorul și
a cărei prestigiu a fost afectat; prin unitate înțelegându -se „instituți a publică, autoritatea publică,
persoana juridică, funcționarul public prevăzut la art. 175 alin. (2) C. Pen.” 162.
156 R Doseanu, op. cit., p. 23
157 G. Antoniu, T. Toader, coord., Explicațiile…, op. cit ., vol. IV, p. 527
158 M. Udroiu, Drept penal…, op. cit ., p. 404
159 *** Codul penal. Codul de procedură…, op. cit.
160 C. Rotaru, A. -R. Trandafir, V. Cioclei, op. cit., p. 282
161 G. Anto niu, T. Toader, coordonatori, Explicațiile…op. cit , vol. IV. , p. 323
162 C. Rotaru, A. -R. Trandafir, V. Cioclei, op. cit., p. 282
29
Subiect pasiv principal (sau general163) este statul în calitate de titular al valorii
sociale reprezentate de bunul mers în desfășurarea activității organelor, instituțiilor publice etc.
164.
Subiectul pasiv adiacent este diferit în funcție de modalitățile normative. Conform
alin. (1) al art. 297 C. pen. poate fi persoana fizică sau juridică ale cărei drepturi sau interese
legitime au fost vătămate sau căreia i s -a cauzat o pagubă. Subiect pasiv adiacent poate fi „chiar
și un funcționar public ori alt angajat la aceeași unitate” 165. Conform alin. (2) al art. 297 C. pen.
subiect pasiv poate fi doar o persoană fizică căreia i s -a îngrădit exercitarea unui drept ori a fost
pusă într -o „situație de inferioritate pe temei de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie,
sex, orientare sexuală, apartenență politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică
neco ntagioasă sau infecție HIV/SIDA” 166. Este identic în cazul formei atenuate sau agravate167.
Subiect pasiv poate fi și apatridul sau cetățeanul străin , nu doar cel român168.
3.3. STRUCTURA CONȚINUTULUI JURIDIC AL INFRACȚIUNII
A. Situația premisă
Situația premisă constă în exercitarea unui serviciu în cadrul unei unități publice sau
private prevăzute în reglementare fără de care este de neconceput infracțiunea169.
B. Conținutul constitutiv al infracțiunii
a) Latura obiectivă
Elementul material
În varianta tip din alin. (1) fapta poate fi comisă printr -o acțiune – infracțiunea fiind
comisivă „îndeplinește în mod defectuos” sau fapta poate fi comisă printr -o inacțiune și în
general prin omisiune, cu ș tiință170.
163 R. Doseanu, op. cit ., p. 99
164 A. Boroi, Drept penal. Partea specială. Conform noului Cod penal , ed. 2 – revizuită și adăugit ă – , Edit. C.H.
Beck, București, 2014, p. 471
165 G. Antoniu, T. Toader, coordonatori, Explicațiile… op. cit ., vol. IV, p. 324
166 *** Codul penal … op. cit .
167 Ibidem, [p. 324]
168 R. Doseanu, op. cit., p. 99
169 H. Diaconescu, R. Răducanu, op. cit., p. 139
170 G. Antoniu, T. Toader, coordonatori, Explicațiile…op. cit., vol. IV , p. 324
30
Sintagma „îndeplinește în mod defectuos” s -a arătat că are un caracter prea general ,
nerespectând principiul previzibilității legii , astfel că, C.C.R. prin Decizia nr. 405 din 15 iunie
2016 a hotărât că prevederile alin. (1) din art. 297 sunt constituționale în ce privește sintagma
„îndeplinește în mod defectuos”, în măsura în care se interpretează „îndeplinește prin încălcarea
legii” 171. În parag. 59 Curtea a arătat că raportarea organelor judiciare și la acte de nivel inferior
față de legislația primară – legi și ordonanțe ale Guvernului -, cum sunt hotărâri de guvern,
ordine și hotărâri ale miniștrilor, regulamente interioare, coduri etice și deontologice, fișa
postului „are influență asupra laturii obiective a infracțiunii de abuz în serviciu, prin extinderea
acesteia la acțiuni sau inacțiuni ce definesc elementul material al laturii obiective, dar care nu
sunt prevăzute în acte normative de reglementare primară” 172.
Parag. 60 din aceeași decizie explică fapt ul că neîndeplinirea unui act sau
îndeplinirea în mod defectuos „trebuie analizată numai prin raportare la atribuțiile de serviciu
reglementate expres prin legislația primară – legi și ordonanțe ale Guvernului. Aceasta deoarece
adoptarea unor acte de regle mentare secundară care vin să detalieze legislația primară se
realizează doar în limitele și potrivit normelor care le ordonă ” 173 .
Legalitatea incriminării este de ordin constituțional. În Constituția din 1965 nu era
consacrat principiu l legalității incriminării. Astfel că fapta comisă în exercițiul atribuțiilor de
serviciu se referea la hotărâri de guvern, regulamente de ordine interioară, norme tehnice, fișa
postului etc. 174.
Parag. 61 din decizia 405/2016 prevede: „Comportamentul interzis trebuie impus de
către legiuitor chiar prin lege (…) neputând fi dedus, eventual, din raționamente ale
judecătorului de natură să substituie normele juridice” 175.
H. Diaconescu & R. Răducanu în luc rarea „Infracțiuni de corupție și de serviciu”
exprimă faptul că hotărârile de guvern date în aplicarea legii, precum și ordinele miniștrilor,
regulamentele, codurile etice și deonto logice, fișele posturilor etc. t rebuie analizate de la caz la
caz în privi nța conformității lor cu legea176. E importantă analizarea conduitei celui care a comis
fapta pentru a stabili dacă se aplică o altă normă din legislația primară și astfel aplicându -se o
altă sancți une din afara sferei penalului; a plicarea pedepsei trebuie să fie doar ca ultim resort
de protejare a valorilor sociale în funcție de evaluarea gradului de intensitate a consecințelor
171 *** Decizia C .C.R nr. 405/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 517 din 8 iulie 2016 , apud. C. Rotaru, A. –
R. Trandafir, V. Cioclei, op. cit., p. 284
172 Ibidem…
173 R. Dosean u, op. cit., p. 96
174 V. Pașca, Cum a devenit…
175 R. Doseanu, op. cit., p. 96
176 H. Diaconescu, R. Răducanu, op. cit., pp. 145 -146
31
rezultate din conduita inculpatului și de norma din legislația primară încălcată care concură cu
norma penală177.
În doctrină s -a arătat că îndeplinirea în mod defectuos a unui act se referă la
modalitatea neadecvată de îndeplinire a acelui act, fie în privința conținutului, formei sau
întinderii îndeplinirii, fie în privința momentului sau a condițiilor de efectuare . De exemplu
s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu inculpatei care în calitate de agent poștal trebuia să
comunice o sentință civilă unei persoane, dar a făcut -o în mod defectuos introducând sentința
între scândurile de la gard deși a menționat pe acel comunicat, că sentința a afișat -o pe ușa
locuinței. Actul nu i -a parvenit destinatarului178. Astfel și nerespectarea normelor tehnice poate
constitui infracțiunea de abuz în serviciu dacă sunt îndeplinite condițiile de tipicitate prevăzute
de norma de i ncriminare179.
Modalitățile normative prevăzute atât la alin. (1) cât și la alin. (2) de la art. 297 C.
Pen. sunt alternative, fie prin acțiune, fie prin inacț iune și nu cumulative. Varianta normativă
de la alin. (1) are caracter subsidiar față de varianta normativă de la alin. (2) al art. 297180. La
alin. (2) elementul material, este realizat fie prin îngrădirea (împiedicarea) exercitării unui
drept , fie prin crearea unei situații de inferioritate pe temeiurile arătate punând victima în situa ții
discriminatorii, dezavantajatoare181, contrar principiului egalității în drepturi prevăzut
constituțional182. De exemplu, prin acțiune – salariu mai mic pe criteriu de origine etnică -, iar
prin inacțiune – refuzul spitalizării pe temei de rasă183. Îngrădire a exercitării unui drept se referă
atât la folosința dreptului cât și la exercițiul dreptului184.
Dacă faptele discriminatorii nu îndeplinesc condițiile de tipicitate este prevăzută
sancționarea contravențională conform OG 137/2000185 privi nd prevenirea și sancționarea
tuturor formelor de d iscriminare, art. 2, 5 -15. Actu l a fost adoptat în urma aderării României la
„Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială ”
adopatată de Adunarea Generală ONU, în 19 65186.
177 R. Doseanu, op. cit ., p. 102
178 C.A.Constanța, Secția penală, decizia nr. 312/2003, în C.P.Ad., p.832, apud. C. Rotaru, A. -R. Trandafir, V.
Cioclei, op. cit ., p. 283
179 C. Rotaru, A. -R. Trandafir, V. Cioclei, op. cit., p. 283
180 G. Antoniu, T. Toader, coordonatori, op. cit., vol. IV, p. 329
181 H. Diaconescu, R. Răducanu, op. cit., p. 147
182 G. Antoniu, T. Toader, coordonatori, op. cit.,vol. IV, p. 325
183 C. Rotaru, A. -R. Trandafir, V. Cioclei, op. cit ., p. 285
184 P. Dungan, op. cit
185 *** OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, actualizată, publicată în
M. Of. nr. 431 din 2 septembrie 2000
186 S. Bogdan , Drept penal. Partea specială , București, 2009, p. 308
32
Indiferent de numărul atribuțiilor de serviciu încălcate, se reține o singură
infracțiune. Însă este dificil de diferențiat între infracțiunea de abuz în serviciu și abaterea
disciplinară, conform actualei reglementări187.
Caracterul general al elementului material clasifică infracțiunea de abuz în serviciu ,
conform doctrinei, ca având un caracter subsidiar fiind reținută doar când nu sunt îndeplinite
elementele constitutive ale altor infracțiuni. Nu se referă la orice infracțiune, ci la cele care au
subiect activ un funcționar săvârșind infracțiuni contra serviciului sau contra patrimoniului188.
De exemplu, nu s -a reținut și infracțiunea de abuz în serviciu și infracțiunea de fals intelectual,
decât cea de fals intelectu al189.
Însă, în juris prudență au fost situații când s -a reținut pentru o faptă un concurs
formal de infracțiuni. De exemplu: șofer de autobuz pe curse lun gi, între localități nu a el iberat
bilete mai multor călători, deși aceștia și -au plă tit costul biletului, urmând să -și însușească
aceste sume, reținându -se în concurs infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor
persoanelor (călătorii fiind supuși riscului unor amenzi în caz de control) și tentativă la
delapidare (intenția de sustr agere a valorilor gestionate de acesta s -a îndeplinit, fiind pusă în
executare)190.
Cerința esențială
Cerința esențială în privința elementului material prevăzut de art. 297 o constituie
calitatea de funcționar public sau o al tă persoană prevăzută de art. 308 care se află în raporturi
de muncă191.
Urmarea imediată
Urmarea imediată constă după unii autori192 în afectarea bunului mers, a prestigiului
unității unde lucrează făptuitorul prin urmările alt ernative prevăzute de alin. (1) și (2). Alții
apreciază că sunt cele prevăzute în conținutul constitutiv al infracțiunii , respectiv conform alin.
187 C. Rotaru, A. -R. Trandafir, V. Cioclei, op. cit ., pp. 285 -286
188 Trib. Suprem, Decizia nr. 3384/1971 apud. Com. Vol. II, p.56, apud C. Rotaru, A. -R. Trandafir, V. Cioclei,
op. cit., p. 286
189 C.S.J. Secția penală, Decizia nr. 1019/26.04.1996, în B.J. nr. 3, p.786, apud C. Rotaru, A. -R. Trandafir, V.
Cioclei, op. cit ., p. 286
190 CA Bu curești, Secția a II -a penală, d ecizia nr. 1187/1998, apud . C. Rotaru, A. -R. Trandafir, V. Cioclei, op.
cit., p. 28 6
191 C. Rotaru, A. -R. Trandafir, V. Cioclei, op. cit., p. 326
192 G. Antoniu, T. Toader, coordonatori, Explicațiile…op. cit., vol. IV p. 326
33
(1) al art. 297 C. pen. paguba (prejudiciul material) sau „vătămarea drepturilor sau intereselor
legitime ale unei persoane fizice sau juridice ” 193 (prin neacordarea sau împiedicarea
valorificării lor așa cum sunt recunoscute și garantate de lege )194, prejudiciul fiind la nivel fizic,
material sau moral și trebuie să prezinte o anumită gravitate195.
Conform alin. (2) urmarea imediată are loc prin îngrădirea exercitării unui drept sau
prin crearea unei situații de inferioritate pe diverse temeiuri specificate în norma de incriminare
(are loc știrbirea dreptului) 196. Prejudiciul poate fi și în această moda litate normativă, material
sau moral197.
Legătura de cauzalitate
Fiind o infracțiune de rezultat legătura de cauzalitate privind paguba sau încălcarea
drepturilor și intereselor legitime sau afectarea bunului mers și a prestigiului unității unde
lucrează făptuitorul rezultă din materialitatea concretă a faptelor, însă sunt situații când aceasta
trebuie demonstrată198. La varianta a 2 -a rezultă din acțiunea săvârșită și nu trebuie dovedită199.
b) Latura subiectivă
Elementul subiectiv
În varianta normativă prevăzută la alin. (1) art. 297 C.pen. forma de vinovăție este
intenția directă (dacă infracțiunea este re alizată în dauna unei persoane, făptuitorul urmărind
rezultatul ilicit) sau indi rectă (autorul nu urmărește vătămarea, lezarea unei persoane fiindu -i
indiferentă situația acestuia, ci acceptă doar urmările produse) 200. Fapta comisă poate avea ca
formă de vinovăție și praeterintenția în cazul raportării la art. 309 NCP în ce privește va rianta
agravată a art. 297201.
193 ***Codul penal, op. cit…
194 Ibidem, [p. 326]
195 A. Boroi, op. cit ., p. 474
196 G. Antoniu, T. Toader, coordonatori, Explicațiile…op. cit ., vol. IV, pp. 326 -327
197 H. Diaconescu, R. Răducanu, op. cit ., p. 150
198 G. Antoniu, T. Toader, coordonatori, Explicațiile…op. cit ., vol. IV, p. 327
199 R. Doseanu, op. cit ., p. 108
200 G. Antoniu, T. Toader, coordonatori, Explicațiile. ..op. cit ., vol. IV, p. 327
201 M. Udroiu, Drept penal… op. cit, p. 411
34
În cazul alin. (2) vinovăția cu care este săvârșită fapta este intenție directă,
determinată fiind de prezența unui mobil202. Alți autori prevăd forme diferite de vinovăție în
funcție de cele două modalități de săvârșire a infracțiunii: îngrădirea unui drept sau crearea unei
situații de inferioritate pe temeiurile precizate . Când se îngrădește folosința sau exercițiul unui
drept, forma de vinovăție este intenția directă sau indirectă, iar când se crează o situați e de
inferioritate, forma de vinovăție este intenția directă calificată de mobil (motivația, imboldul)
203.
Răzvan Doseanu în cartea sa „Infracțiuni de corupție și de serviciu” precizează: La
alin. (1) trebuie dovedit că făptuitorul a prevăz ut paguba sau vătămarea drepturilor sau
intereselor legitime ale persoanei fizice sau juridice prin acțiunile/inacțiunile sale și a urmărit
sau acceptat aceste urmări. De unde rezultă intenția directă sau indirectă. În cazul variantei
asimilate de la alin. (2) forma de vinovăție este intenția directă încât ex istă reprezentarea
faptului că acțiunile/inacțiunile sale determină o îngrădire a unui drept ori creează o situație de
inferioritate pe temeiurile expuse. Mobilul este diferit la cele două modalități no rmative: la
prima variantă nu este o cerință obligatorie, însă la a doua variantă de aceasta depinde
încadrarea juridică204.
Dacă infracțiunea se realizează prin inacțiune forma de vinovăție este intenția
directă. Dacă infracțiunea se comit e prin acțiune, forma de vinovăție este intenția directă și
intenția indirectă205.
Cerința esențială
Cerința esențială este existența unui mobil special. Temeiul nu trebuie confundat cu
mobilul. Apartenența unei persoane la o grupare nu condiționează existența infracțiunii. Însă
mobilul (imboldul, motivul) îl determină la o anumită atitudine de discriminare a oamenilor pe
temeiurile prevăzute, care duce la periclitarea relațiilor sociale care conturează obiec tul juridic
special al infracțiunii206.
202 C. Rotaru, A. -R. Trandafir, V. Cioclei, op. cit., p. 288
203 A. Grigorovici, Infracțiunea de serviciu sau în legătură cu serviciul, Edit. Științifică și Enciclopedică,
București, 1976, p.47, apud C. Rotaru, A. -R. Trandafir, V. Cioclei, op. cit., p. 151
204 R. Doseanu, op. cit ., p. 108
205 A. Boroi, op. cit ., p. 474
206 H. Diaconescu, R. Răducanu, op. cit ., pp. 151 -153
35
3.4. FORME. MODALITĂȚI. SANCȚIUNI
A. Formele infracțiunii
Actele pregătitoare și tentativa nu se sancționează de lege chiar dacă în modalitatea
comisivă sunt posibile207. Unde elementul m aterial este prevăzut printr -o inacțiune, tentativa
nu este posibilă208. În schimb, tentativa se pedepsește la varianta specială prevăzută de Legea
78/2000. Art. 15 care prevede „tentativa la infracțiunile prevăzute în prezenta secțiune se
pedepsește”, cu r eferire la art. 13/2 din Legea 78/2000 sunt neconstituționale pentru că nu
diferențiază modalitățile de săvârșire a faptei, astfel putându -se interpreta că fapta se poate
sancționa și în varianta de tentativă comisă prin inacțiune ceea ce nu este posibil ( Curtea s -a
pronunțat la 22 iunie 2017) 209.
Consumarea
În cazul în care infracțiunea este comisivă consumarea are loc când se produce
urmarea imediată. Când infracțiunea este realizată prin inacțiune, momentul consumării es te
practic termenul la care trebuia efectuat actul210.
Elementul material se constituie fie prin săvârșirea unei singure fapte, instantaneu sau
prelungită în timp (în acest caz vorbind de infracțiune continuă), fie prin fapte repetate (fiind
infracțiune continuată) 211.
Forma continuă se regăsește la modalitățile normative de la alin. (2) art. 297 C.pen.
De exemplu, crearea la locul de muncă a unei situații de inferioritate pentru un angajat pe motiv
de etnie, situația durând în timp, având multiple manifestări. Forma continuată presupune
comiterea actelor la diferite intervale de timp. De exemplu, refuzul repetat de a lua în
considerare o cerere adresată de o persoană cauzându -i astfel acesteia o pagubă212.
Epuizar ea
207 M. Udroiu, op. cit., p. 411
208 C. Rotaru, A. -R. Trandafir, V. Cioclei, op. cit., p. 288
209 R. Doseanu, op. cit ., pp. 109 -110
210 G. Antoniu, T. Toader, coordonatori, Explicațiile…op. cit .,vol. IV, p. 328
211 H. Diaconescu, R. Răducanu, op. cit ., pp. 153 -154
212 C. Rotaru, A. -R. Trandafir, V. Cioclei, op. cit ., p. 288
36
Infracțiunea în formă continuă sau continuată are și un moment al epuizării când
încetează ultimul act prin care a fost săvârșit elementul material213.
B. Modalitățile infracțiunii. Variante
Infracțiunea prevede varianta t ip de la alin. (1) cu cele două modalități normative
simple detaliate deja și varianta asimilată de la alin. (2) săvârșită prin alte două modalități
normative simple, de asemenea parcurse și clarificate.214
Dacă o faptă prevede elementele con stitutive de la ambele variante (cea tip și cea
asimilată) se va reține o singură infracțiune și nu un concurs de infracțiuni deoarece îngrădirea
exercitării unui drept al unei persoane sau crearea unei situații de inferioritate pe temeiurile
prevăzute pre supune de fapt o încălcare a drepturilor și intereselor legitime ale persoanei.
Conform alin. (1) al art. 16 din Constituția României „cetățenii sunt egali în fața legii și a
autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări” 215.
Varianta atenuată prevăzută de art. 308 și varianta agrava ntă prevăzută de art. 309 se
realizează prin aceleași modalități normative prevăzute la alin. (1) și (2) din art. 297 C.pen.
diferența constând, în cazul variantei atenuate , în condiția subiectului a ctiv, „persoana care
exercită, permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în
serviciul unei persoane fizice din cele prevăzute de art. 175 alin. (2) C.pen. sau în serviciul
oricărei persoane juridice ” 216 – iar în cazul variantei agrava nte, diferența fiind determinată de
gravitatea consecințelor ca urmare a săvârșirii faptei (conform art. 183 C.pen) 217.
Art. 183 – Consecințe deosebit de grave: „Prin consecințe deosebit de grave se înțelege o
pagubă materială mai mare de 2 .000.000 lei” 218
Se reține și o a doua variant agrava ntă, conform art. 13/2 din Legea 78/2000 deși
unii autori consider ă că nu se poate vorbi de caracter agravat acesta având caracter subsidiar
față de articolul din Codul penal219. Art. 13/2 este considerat o formă specială de abuz în
213 Ibidem, [p. 289]
214 C. Rotaru, A. -R. Trandafir, V. Cioclei, op. cit ., p. 289, G. Antoniu, T. Toader, coordonatori , op. cit . vol. IV,
p. 328
215 C. Rotaru, A. -R. Trandafir, V. Cioclei, op. cit. , p. 289
216 *** Codul penal, op. cit. …
217 Constituția României. Convenția Europeană a drepturilor omului. Cartea drepturilor fundamentale a Uniunii
Europene, Editura Hama ngiu, 2018, p. 13, apud. H. Diaconescu, R. Răducanu, op. cit. , p. 154
218 *** Codul penal, op. cit. …
219 S. Bogdan, op. cit., p. 304
37
serviciu asimilată celor de corupție220. Când funcționarul public obț ine pentru sine sau pentru
un ter ț un folos ce nu i se cuvine este prevăzută o majorare cu o treime a limitelor speciale ale
pedepsei221. Curtea apreciază că folosul necuvenit obținut se referă la „orice avantaje
patrimoniale, bunuri, comisioane, împrumuturi , premii, prestații de servicii în mod gratuit,
angajarea, promovarea în serviciu, dar și avantaje nepatrimoniale, cu co ndiția ca acestea să fie
legal nedatorate”. Curtea apreciază irelevanța relației de rudenie sau prietenie dintre
funcționarul public și cel avantajat , esențial fiind folosul necuvenit dobândit de către
funcționarul public sau o altă persoană222.
Modalitățile normative determină în concret o diversitate de modalități de fapt care
în funcție de factorii obiectivi sau subiectivi, de împrejurările săvârșirii infracțiunii pot
determina atenuarea sau agravarea răspunderii penale223. Art. 75 din Codul penal înșiră
circumstanțele atenuante, iar art. 77 C.pen. înșiră circumstanțele agravante224.
C. Sancțiuni
În toate variantele se va aplica pedeapsa complementară de interzicere a dreptului de
a ocupa o funcție publică225. Ceea ce diferențiază variantele de comitere a infracțiunii din punct
de vedere al sancțiunii cu pedeapsa închisorii aplicabile, o reprezintă limitele speciale –
inferioare și superioare – care în forma de bază (tip – alin. 1 și asimilată – alin. 2) este între 2 și
7 ani; în forma atenuată (art. 308 C.pen.), limitele se reduc cu o treime fiind între 1 an și 4 luni
până la 4 ani și 8 luni, iar în forma agravată (art. 309 C.pen.) pedeapsa închisorii se majorează
cu jumătate, fiind de la 3 ani la 10 ani și 6 luni226. În cazul varia ntei prevăzută de art. 13/2 din
Legea nr. 78/2000 „pedeapsa este între 2 ani și 8 luni la 9 ani și 4 luni și interzicerea exercitării
dreptului de a ocupa o funcție publică” 227. Dacă abuzul în serviciu se comite în forma
continuată, se iau în considerare și dispozițiile art. 36 alin. (1 ) C.pen. 228
Art. 36 – Pedeapsa pentru infracțiunea continuată și infracțiunea complexă: (1) „Infracțiunea
continuată se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, al cărei
220 D. Ciuncan , Cronică de documentare juridică. Abuzul în serviciu. Articolul 13/2 Legea nr. 78/2000,
document disponibil online la adresa: https://dorin.ciuncan.com/jurisprudența -cedo/abuzul -în-serviciu -articolul –
132-legea -nr-782000/ , accesat la 11.02.2019
221 R. Doseanu, op. cit ., p. 92
222 D. Ciuncan, Cronică de documentare…
223 G. Antoniu, T. Toader, coordonatori , op. cit., vol. IV, p. 328
224 Codul penal… op. cit.
225 G. Antoniu, T. Toader, coordonatori, op. cit., vol. IV, pp. 328 -329
226 Ibidem, [pp. 328-329]
227 *** Legea 78/2000 op. cit…
228 R. Doseanu, op. cit. , p. 111
38
maxim se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul pedepsei închisorii, respectiv cu cel mult o
treime în cazul pedepsei amenzii ”.
Răspunderea persoanelor juridice este prevăzută în art. 135, 136 și 137 C.pen. 229
„Persoanele juridice, cu excepția statului și a autor ităților publice , răspund penal pentru
infracțiunile săvârșite în realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în numele
persoanei juridice” 230 (art. 135 C.Pen.alin. 1). Alin (3) prevede „răspunderea penală a persoanei
juridice nu exclude răspun derea penală a persoanei fizice care a contribuit la săvârșirea acelei
fapte” 231.
Art. 136 se referă la pedepsele aplicabile persoanelor juridice , pedeapsa principală
fiind amenda . Art 137 alin. (2) prevede „cuantumul amenzii se stabilește prin sistemul zilelor
amendă. Suma corespunzătoare unei zile amendă, cuprinsă între 100 și 5000 lei, se înmulțește
cu numărul zilelor amendă, care este cuprins între 30 de zile și 600 de zile” 232. Alin. (3) –
„Instanța stabilește numărul zilelor -amendă ținând cont de criteriile generale de individualizare
a pedepsei. Cuantumul sumei corespunzătoare unei zile -amendă se determină ținând seama de
cifra de afaceri, în cazul persoanei juridice cu scop lucrativ, respectiv de valoarea activului
patrimonial în caz ul altor persoane juridice, precum și de celelalte obligații ale persoanei
juridice” 233. Pedeapsa aplicabilă, amenda, se calculează:
a) „De la 120 la 240 de zile -amendă (când este comis în condițiile art. 308 C.pen.)
b) Amenda de la 180 la 300 de zile -amendă ( când este comis fără aplicarea art. 308 C.pen.)
c) Amenda de la 240 la 420 zile -amendă, în situația prevăzută în art. 13/2 din Legea 78/2000,
sau când s -au produs consecințe deosebit de grave” 234
Infracțiunea de abuz în serviciu este una complex ă, iar încadrarea juridică a faptei
și delimitarea de alte infracțiuni rămâne în sarcina judecătorului ca fiind una la fel de
complexă ce se finalizează într -o motivare a alegerii făcute.
229 A. Boroi, op. cit. p. 475
230 *** Codul penal. Codul de procedură… op. cit.
231 Ibidem
232 Ibidem
233 Ibidem
234 Ibidem, R. Doseanu, op. cit ., p. 111
39
3.5. PARALELA DINTRE INFRACȚIUNEA DE ABUZ ÎN SERV ICIU
ȘI ALTE INFRACȚIUNI
3.5.1. Abuz în serviciu – neglijență în serviciu
Cele două infracțiuni se aseamănă din punct de vedere al laturii obiective și al
elementelor preexistente în privința alin. (1) al art. 297 C. pen., însă se diferențiază în privința
formei de vinovăție, neglijența în serviciu realizându -se din culpă, iar abuzul în serviciu
realizându -se cu intenția directă sau indirectă235. În cazul abuzului în serviciu o condi ție
necesară este cunoașterea caracterului necorespunzător al modului de exercitare a atribuțiilor
de serviciu „persoanele au reprezentarea acestui fapt și urmăresc sau acceptă vătămarea
intereselor legale ale unei persoane” 236.
De ex emplu, fapta vicepreședintelui unei societăți bancare care a întocmit și susținut
referatul de aprobare a unui credit în ședința Comitetului de Direcție deși nu existau toate
documentele la dosar conform normelor bancare și deși a primit obiecțiile Comitet ului de
Credite și Risc în ce privește lipsa documentelor financiar contabile și lipsa garanțiilor reale.
Astfel s -a acordat creditul producându -se un prejudiciu deosebit de grav băncii. S -a reținut
infracțiunea de abuz în serviciu237.
Un alt ex emplu este fapta a doi ofițeri de poliție care au reținut permisul de conducere
al unei persoane invocându -se art. 86 alin. (2) din OUG nr. 195/2002, articol invocat în mod
greșit pe baza interpretărilor primite de la forurile superioare ale IGPR. Astfel, ofițerii au
acționat în baza dispozițiilor primite de la superiori în ce privește suspendarea permiselor de
conducere sau restituirea acestora. Ei nu au cunoscut, nu și -au reprezentat faptul îndeplinirii
necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu acționâ nd conform dispozițiilor primite, neputân –
du-se vorbi nici de culpă cu prevedere, nici de culpă fără prevedere, deci de neglijență în
serviciu238.
Jurisprudențele date cu titlu de exemplu rămân valabile după unii autori și raportân –
du-se la noul Cod civil , dovadă opera citată .
235 G. Antoniu, T. Toader, coordonatori, op. cit., vol. IV, p. 329
236 M. Udroiu, op. cit ., p. 403,404,410, 413
237 C.A.București, Secția I penală, decizia nr. 1969/ 2004, în NCP comentat, p. 663, apud, M. Udroiu, op. cit. p.
406
238 ICCJ, S ecția penală, decizia nr. 2374/2009, www.legalis.ro, apud, M. Udroiu, op. cit ., p. 410
40
3.5.2.Abuz în serviciu – luare de mită
Cele două infracțiuni se aseamănă prin faptul că amândouă prevăd încălcar ea
obligațiilor , atribuțiilor de serviciu de către un funcționar (public sau privat) . La ab uzul în
serviciu neîndeplinirea unui act sau îndeplinirea în mod defectuos „trebuie analizată numai prin
raportare la atribuțiile de serviciu reglementate expres prin legislația primară – legi și ordonanțe
ale Guvernului . Aceasta deoarece adoptarea unor ac te de reglementare secundară care vin să
detalieze legislația primară se realizează doar în limitele și potrivit normelor care le ordonă ” 239.
La infracțiunea de luare de mită actul funcționarului care pretinde, primește etc. bani sau alte
foloase trebuie să aparțină sferei atribuțiilor de serviciu, referindu -se la îndatoririle sale de
serviciu240. Infracțiunea de abuz în serviciu prin conținutul său obiectiv, neîndeplinirea,
îndeplinirea defectuoasă a obligațiilor, atribuțiior de serviciu se exprimă și în infr acțiunea de
luare de mită , aceasta conțin ând activități tipice infracțiunii de abuz în serviciu241.
Cele două infracțiuni se diferențiază în primul rând prin faptul că luarea de mită este
clasificată în cadrul infracțiunilor de corupție, fi ind o infracțiune de pericol, pe când abuzul în
serviciu este clasificat în cadrul infracțiunilor de serviciu, fiind o infracțiune de rezultat242.
Diferența dintre cele două infracțiuni se evidențiază în planul poziției subiective, în privința
foloaselor nec uvenite și în existența sau nu a pagubei243. În infracțiunea de luare de mită,
făptuitorul urmărește primirea de bani sau alte foloase cu titlu de contraechivalent244, retribuție,
condiționând îndeplinirea, urgentarea, neîndeplinirea, întârzierea actului vizat sau efectuarea
unui act contrar îndatoririlor sale de serviciu , de aceste stimulente necuvenite245. Acestea
reprezintă scopul special, în afara acestui scop special neputându -se vorbi de infracțiunea de
luare de mită246. Aceasta se poate consuma anticipat chi ar în momentul pretinderii, primirii sau
acceptării promisiunii unui folos, chiar dacă ulterior făptuitorul restituie folosul, refuză primirea
folosului promis sau este înlăturat din funcție după acceptarea promisiunii247. Dacă însă
făptuitorul , ulterior în deplinirii defectuoase a atribuțiilor (un act ilegal realizat) primește bani
de la beneficiar fără ca să ceară acest lucru, se va reține infracțiunea de abuz în serviciu248. De
239 C. Rotaru, A. -R. Trandafir, V. Cioclei, op. cit., p. 284
240 A. Boroi, op. cit., p. 434
241 R. Glo deanu, op. cit ., p. 112 -113
242 A. Boroi, op. cit., p. 435
243 R. Glodeanu, op. cit ., p.113, A. Boroi, op. cit., p. 434, 435
244 Ibidem, [p. 434 ]
245 R. Glodeanu, op. cit ., p. 113
246 A. Boroi, op. cit ., p. 436
247 Ibidem, [pp. 436-437]
248 Ibidem, [p. 472]
41
asemenea, dacă se pretind, se primesc etc. sume de bani sau alte foloase cu titlu de obligație,
care însă nu este impusă de lege, se va reține abuz în serviciu249. Dacă foloasele au altă
destinație , se reține infracțiunea de abuz în serviciu250. Când banii reprezintă profitul
funcționarului se reține infracțiunea de luare de mită, iar cân d banii reprezintă o destinație licită
sau intră în profitul fondului gestionat de funcționar se reține abuz în serviciu251.
De exemplu, șeful de birou judiciar al Poliției Municipiului Iași a fost condamnat pentru
infracțiunea de luare de mită de către Curt ea Supremă de Justiție252. În Apel, Curtea Militară de
Apel l -a încadrat în fapta de abuz în serviciu contra intereselor publice (fapta fiind săvârșită la
9 iunie 1993), iar Secția Militară a Curții Supreme de Justiție l -a reîncadrat pe inculpatul I.G.
la infracțiunea de luare de mită. În fapt, inculpatul a pretins și primit o sumă importantă de bani
de 20.000 lei și 50 mărci germane pentru a favoriza eliberarea minorului D.L. din Centrul de
minori Iași, pedeapsa fiind datorată mai multor infracțiuni de tâlhă rie comise de acesta.
Încadrarea faptei ca abuz în serviciu dată de Curtea Militară de Apel a avut ca motivare,
destinația licită dată banilor pretinși și primiți, aceștia fiind folosiți pentru acoperirea
prejudiciului. În schimb, motivația Curții Supreme de Justiție pentru încadrarea faptei de luare
de mită a fost dată de poziția subiectivă la comiterea infracțiunii253.
Un alt criteriu de diferențiere dintre cele două infracțiuni îl rep rezintă înțelesul
cuvântului „act”. În abuz ul în serviciu cuvântul „act” nu se referă la un act determinat sau un
act contrar atribuțiilor de serviciu ca în cazul luării de mită254. „Act” are semnificație de
operațiune ef ectuată în executarea atribuțiilor de serviciu de către funcționaru l public .
Neîndeplinirea unui act reprezintă omisiunea de a efectua operația căreia îi revine ca atribuție.
De exemplu, refuzul nejustificat de a elibera un act de studiu în vederea înscrierii la examen255.
„Act” are și semnificația de exercitare abuzivă a atribuțiilor d e serviciu256.
O faptă de abuz în serviciu este și fapta unui șef al unei secții meșteșugărești care a
pretins și primit diferite avantaje materiale de la subalterni pe motivul deplasărilor pentru
procurarea materialelor fapt ce i -a redus produ cția257 sau sub motivul acoperirii cheltuielilor
făcute de el258.
249 Ibidem, [p. 472]
250 M. Udroiu, op. cit ., p. 369
251 R. Glodeanu, op. cit . p. 113 -114
252 C.S.J., Secția militară, decizia nr. 11 din 20 mai 1995, în Al. Boroi, Drept penal. Partea specială, Culegere
de spețe pentru uzul studenților , Edit. All. Beck, București, 2003, apud . R. Glodeanu, op. cit . p. 114
253 Ibidem [p. 114 ]
254 R. Glodeanu, op. cit . p. 115
255 A. Boroi, op. cit ., p. 473
256 R. Glodeanu, op. cit . p. 115
257 Trib. Suprem, Secția penală, decizia nr. 1956/1973 în C.D. 1973, p. 419, apud. R. Glodeanu, op. cit ., p. 116
258 A. Boroi, op. cit ., p. 434
42
Un alt aspect de diferențiere a celor dou ă infracțiuni ,așa cum am menționat, este cel al
pagubei care apare în cazul abuzului în serviciu259.
Luarea de mită nu prevede ca urmare imediată secundară o pagubă sau o „vătămare a
drepturilor sau a intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice”. De aceea în practică
se rețin în concurs ideal dacă întrunesc elementele ambelor infracțiuni260.
De exemplu, conducătorul de tren care pretindea călătorilor fără legitimație bani dacă
nu plăteau contravaloarea tarifului și a suprataxelor adăugate, pe loc și primea de la aceștia
sume de bani fără a întocmi proces verbal de constatare a contravențiilor261.
În speța prezentată, i nstanța de fond262 a reținut pluralitate de infracțiuni în concurs: luare de
mită și abuz în serviciu motivând că nu se absoarbe în conținutul infracțiunii de luare de mită,
cea de abuz în serviciu, nefiind o infracțiune complexă. În schimb, instanța de apel263 a reținut
luare de mită ca unitate infracțională motivând că infracțiunea de abuz în serviciu are caracter
subsidiar : „dacă fapta ce constituie un abuz în serviciu îndeplinește și conținutul unei alte
infracțiuni de serviciu, ea trebuie să fie reținută n umai sub aspectul acesteia ”264.
Delimitarea dintre infracțiunea de abuz în serviciu și luare de mită este una foarte fină
luându -se în considerare poziția subiectivă, foloasele necuvenite obținute și existența sau nu a
pagubei. De aceea deliberarea este la dispoziția, la discernământul și inspirația celor în mâna
cărora se decide soarta celor inculpați așa cum ne -o demon strează jurisprudența amintită și, se
pare, mereu actuală, prin sursele citate.
259 A. Boroi, op. cit., p. 435
260 G. Antoniu, T. Toader, coordonatori, op. cit ., vol. IV pp. 247, 249
261 Ibidem, [p. 247]
262 Jud. Craiova sent. Pen. nr. 457/1987, în RRD nr. 1/1988, p.61, apud. G. Antoniu, T. Toader, coordonatori, op.
cit.,vol. IV, p. 248
263 Trib. Jud. Dolj, dec. Pen. nr. 370/1987, loc. cit., p. 61 apud. G. Antoniu, T. Toader, coordonatori, op. cit. , vol.
IV, p. 248
264 H. Diaconescu , Infracțiunile de corupție … op. cit . pp.50 -56, apud . G. Antoniu, T. Toader, coordonatori, op.
cit., vol. IV, p. 248
43
3.6. ELEMENT E DE DREPT COMPARAT
Potrivit Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției , de la New York din 31
octombrie 2003 (ratificată de România prin Legea 365/2004265), toate statele care și -au
manifestat acordul la această convenție, fiind un n umăr de 140 de state sunt obligate conform
art. 19 din Convenție să stabilească prevederi legale privind infracțiunea de abuz în serviciu266.
Art. 19 – „Abuzul de funcții ” – “Fiecare stat parte are în vedere să adopte măsurile legislative
și alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infracțiune, în cazul
în care actele au fost săvârșite cu intenție, faptei unui agent public de a abuza de funcțiile sau
de postul său, adică de a îndeplini ori de a se abține să îndeplinească, în e xercițiul funcțiilor
sale, un act cu încălcarea legii, cu scopul de a obține un folos necuvenit pentru sine sau pentru
altă persoană sau entitate267.”
Pe lângă Convenția mai sus amintită în materia corupției, la nivel internațional mai
amintim Convenția pe nală privind corupția , de la Strasbourg din 27 ianuarie 1999 (ratificată
de România prin Legea nr. 27/2002268) și Convenția civilă asupra corupției , de la Strasbourg
din 4 noiembrie 1999 (ratificată de România prin Legea nr. 147/2002269). În prima convenție se
face referire la corupția activă și pasivă din domeniul public și privat, a persoanelor juridice,
precum și la corupția membrilor adunărilor publice naționale și străine, corupția agenților
publici străini, a funcționarilor străini etc. În cea de -a doua c onvenție se specifică modalitatea
de reparare a prejudiciilor, de despăgubire prin proceduri corespunzătoare și se dă o definiție a
corupției ca fiind: “faptul de a solicita, de a oferi, de a da sau de a accepta , direct ori indirect,
un comision ilicit sau un alt avantaj necuvenit ori promisiunea unui astfel de avantaj necuvenit
care afectează exercițiul normal al unei funcțiuni sau comportamentul cerut beneficiarului
comisionului ilicit sau avantajului necuvenit ori promisiunii unui astfel de avantaj
necuv enit”270.
265 *** Legea nr. 365/2004, publicată în M. Of. nr. 903 din 5 octombrie 2004
266 C. Danileț, VeDem Just: pe înțelesul tuturor – Decizia CCR privind abuzul în serviciu , document disponibil
online la adresa https://www.vedemjust.ro/p/22022017 -vedem -just-pe-ințelesul -tuturor -decizia -ccr-privind –
abuzul -in-serviciu , accesat la data de 11.02.2019
267 Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New York la 31 octombrie 2003, document
disponibil online la adresa https://constitutii.f iles.wordpress.com/2018/05/convenc5a3ia -nac5a3iunilor -unite –
c3aempotriva -corupc5a3iei -2.pdf , accesat la data de 15.02.2019, a se vedea documentul cu titlul UNJR. Studiu
comparat… op. cit.
268 *** Legea nr. 27/2002, publicată în M.Of. nr. 65 din 30 ianuari e 2002
269 *** Legea nr.147/2002, publicată în M.Of. nr. 260 din 18 aprilie 2002
270 M. Murea, Luarea de mită…, op. cit., pp. 95 -98
44
În raportul Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la
Veneția) din 8 -9 martie 2013 au fost solicitate statele să răspundă întrebării comisiei cu privire
la menționarea dispozițiilor din propriile coduri penale naționale referi toare la abuzul în
serviciu. Din cele treizeci de state care au răspuns acestei solicitări doar cinci state nu au nicio
prevedere în acest sens și anume: „Canada, Cipru, Estonia, Irlanda și Olanda” 271.
Uniunea Națională a Judecătorilor din România a clasificat statele în privința
abuzului în serviciu/putere/funcție luând ca și criteriu concepția care stă la baza reglementării
infracțiunii. Astfel , sunt state care pun accent pe prejudiciul produs de către funcționarul public
în încălcarea at ribuțiilor de serviciu. În cadrul aceste i categorii se regăsesc Rusia, R epublica
Moldova, Albania, Lituania, Serbia. În cea de -a doua categorie se regăsesc statele care au ca tip
de reglementare intenția dolosivă a funcționarului de a urmări un folos pentr u sine/altul sau de
a provoca daune sau vătămări terților. În această categorie sunt cupr inse conform studiului
Italia, P ortugalia, Croația, Austria, Ungaria, Bulgaria. În cea de -a treia categorie de state
reglementarea privește mai multe infracțiuni care subsumează infracțiunea de abuz în serviciu.
Așa sunt state precum Franța, Germania, Belgia, Olanda272.
Conform studiului amintit voi prezenta doar la o parte din aceste state modul cum
este regelementat abuzul în serviciu/de putere/de auto ritate . Din categoria statelor care
reglementează prejudiciul produs detaliez infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută în Rusia,
Republica Moldova și Albania.
Rusia – art. 285 – Abuzul de autoritate publică : „Utilizarea de către funcț ionar a
prerogativel or sale oficiale împotriva intereselor postului , indiferent dacă fapta a fost săvârșită
din interes pecuniar sau orice alt interes personal, care a dus la o încălcare substanțială a
drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor sau organizaț iilor, a intereselor protejate prin
lege ale societăț ii sau ale statului se pedepsește cu amendă de până la 80.000 de ruble sau
salariul sau alte venituri încasate pe o perioadă de până la 6 luni, sau privarea de dreptul de a
ocupa anumite funcții sau de a desfășur a anumite activități pe o durată de până la 5 ani sau
închisoare pe un termen de la 4 la 6 luni sau privarea de liberta te pentru o durată de maxim 4
ani” 273.
Republica Moldova – art. 327 –Abuzul de putere sau abuzul de serviciu : „ (1) Folosirea
intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, dacă aceasta a cauzat daune în
proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale
271 L. Barac, Câteva considerații …, op. cit.
272 A se vedea UNJR, Studiu comparat… op. cit.
273 Ibidem
45
persoanelor fizice sau juridice, se pedepsește cu amendă în mărime de la 65 0 la 1150 unități
convenționale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a
ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani” 274.
Articolul 328. Excesul de putere sau depășirea a tribuțiilor de serviciu
(1) „Săvîrșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele
drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții
considerabile intereselor publice sau drepturilo r și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor
fizice sau juridice se pedepsește cu amendă în mărime de la 650 la 1150 unități convenționale
sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite
funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani” 275.
Albania – art. 248 – Abuse of office : „Îndeplinirea sau neîndeplinirea, în mod
intenționat, a unui act cu încă lcarea legi i, ce revenea unei persoane ce îndeplinea o funcție
publică în temeiul atribuț iilor sale, având ca efect dobâ ndirea unor foloase patrimoniale sau
nepatrimoniale injuste sau car e au vătă mat interes ele legitime ale statului, cetățenilor sau altor
entităț i legale , atunci c ând nu constituie o altă infracțiune, se pedepsește cu în chisoare până la
7 ani ” 276.
Dintre statele care prevăd intenția dolosivă abordez prevederile din Italia, Ungaria și
Austria .
Italia –art. 323: „Exceptând cazul câ nd fapta nu co nstituie o infracțiune mai gravă ,
funcțio narul public (art.357) sau cel însărcinat cu o funcție publică (art.358) care, î n cadr ul
funcțiilor sau serviciului, î ncălcâ nd normele leg ale sau de regulament, sau omițând să se abțină
în faț a unui interes propriu sau al unei rude apropiate sau î n alte cazuri prevăzute, în mod
intenționat procură pentru sine sau pentru alții un folos patrimonial necuvenit sau provoacă
altora o daună injustă , este pedepsit cu î nchisoare de la 1 la 4 ani. Pedeapsa este mărita în
cazurile î n care avantajul sau paguba au un caracter de o grav itate mare ” 277.
Ungaria – art. 305: „Orice funcț ionar public care, cu intenția de a cauza un dezavantaj
injust sau de a procura un avantaj injust , își încalcă îndatoririle oficiale, î și depășește atribuț iile
sau abuzeaz ă în alt mod de poziția sa, se pedepsește cu înc hisoarea de până la 3 ani ” 278.
274 Ibidem
275 Ibidem
276 Ibide m
277 Ibidem
278 Ibidem
46
Austria – art. 302 – Abuse of official authority : (1) „Un oficial care abuzează cu ș tiință
de autoritatea sa de a pune în aplicare legi î n numele guvernului, landului, guvernului local cu
intenția de a aduce atingere drepturil or altora se pedepsește cu î nchisoarea de la 6 luni la 5 ani.
(2) Persoana care comite fapta î n exercitarea unor f uncții oficiale cu o putere străină sau cu
organizații bi/multilaterale va fi pedepsită cu î nchisoare de la 1 la 10 ani. Aceeași pedeapsă se
aplică aceluia care prin infracțiune cauzează o pagubă de peste 40.000 euro ” 279.
Potrivit statelor care reglementează infracțiuni specific e abuzului în serviciu detaliez
incriminările date de Franța și Spania .
Franța – art. 432-1: „Fapta prin c are o persoană depozitară a autorității publice,
acționând în exercitarea funcțiilor sale, ia măsuri destinate împiedicării execuției legii se
pedepsește cu cinci ani închisoare și cu amenda de 75.000 euro” 280.
Art. 432-2: „Infracțiunea prevăzută la articol ul 432 -1 se pedepsește cu zece ani închisoare și cu
amenda de 150000 euro dacă a fost urmată de efect ” 281.
Spania – art. 404: „Funcționarul public care, știind că este incorect, dă o rezoluție
arbitrară într -o problemă administrativă , va fi sancționat cu de căderea din postul sau funcția
publică, pe o perioadă de la 7 la 10 ani ” 282.
Art. 405: „Autoritatea sau funcționarul public care, în exercitarea competențelor sale și
conștient(ă) de ilegalitatea pe care o comite, propune, numește sau încredințează exercita rea
unei funcții publice oricărei personae, fără îndeplinirea cerințelor prevăzute de lege în acest
sens, va fi amendată între 6 și 8 luni și suspendată din funcția publică pe o perioadă cuprinsă
între 6 luni și 2 ani” 283.
Art. 406: „ Se pedepsește cu amend a prevăzută la art. 405 persoana care acceptă propunerea,
numirea sau preluarea funcției prevăzute de text, știind că nu îndeplinește cerințele legale în
acest sens” 284.
Indiferent de forma de incriminare în diferite sisteme de drept penal abuz ul în serviciu
este o infracțiune foarte răspândită și des întâlnită de aceea și atenția acordată acestei infracțiuni
și continua preocupare pentru un conținut juridic adecvat atât la nivel national cât și
internațional .
279 Ibidem
280 Ibidem
281 Ibidem
282 R. Doseanu, Infracțiuni… op. cit ., pp. 187 -189
283 Ibidem
284 Ibidem
47
CAPITOLUL 4. MODIFICAREA IN FRACȚIU NII DE ABUZ ÎN SERVICIU
ÎNTRE ÎNCERCARE ȘI EROARE
4.1.MOTIVAȚIA REDEFINIRII ABUZULUI ÎN SERVICIU
Abuzul în serviciu, infracțiune foarte răspândită în zilele noastre, în special în domeniu l
economic și politic, s -a dorit a fi redefinit, mod ificat, sub pretextul impunerii acestei decizii de
către CCR.
În fond, în 2016, un grup de inculpați a cerut C .C.R. să verifice art. 297 C.pen. – privind
abuzul în serviciu și Legea anticorupție 78/2000 invocân d că ar fi contrare Constituției (s-a
invocat excepția de neconstituționalitate). Curtea prin Decizia nr. 405/2016285 a precizat două
aspecte : 1 – în privința art. 297 alin (1) C.pen. s -a admis excepția de neconstituționalitate și s –
a precizat înțelesul sintagmei “îndeplinește în mod defect uos” care trebuia interpretat
“îndeplinește prin încălcarea legii”, și 2 – în privința art. 13/2 din Legea 78/2000 s -a respins
excepția de neconstituționalitate declarând articolul constituțional286(în 22 iunie 2017 s -a
declarat neconstituționalitatea prin r aportare la art. 15, privind tentativa) 287.
Motivația redefinirii abuzului în serviciu a avut la bază o eroare de interpretare a unui
raport al Comisiei Europene pentru democrație prin drept (Comisia de la Veneția – oragnism
juridic consultativ al Consiliului Europei în ce privește problemele constituționale), din 2013,
raport care se referea doar la situația miniștrilor, dar pe baza căruia Curtea Constituțională a dat
două decizii : Decizia C .C.R. nr. 405 din 15 iunie 2016, care prin paragraful 6 9 face trimitere
la cea de -a doua decizie , nr. 392 din 6 iunie 2017288. Prin paragraful 53 din această ultimă
decizie : „Curtea reține că, încă din data de 8 iulie 2016, data publicării în Monitorul Oficial al
României, Partea I, a deciziei Curții Constituți onale nr. 405 din 15 iunie 2016, în sarcina
legiuitorului primar sau delegat s -a născut obligația de a reglementa valoarea pagubei și
gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de „ abuz în serviciu “, cu aplicarea
principiului „ ultima ratio “, astfe l cum acesta a fost dezvoltat în doctrină și jurisprudență
(inclusiv cea a Curț ii Constituționale ). Dezvoltând raționamentul juridic pe care s -a întemeiat
285 *** Decizia C.C.R. nr. 405, publicată în M. Of nr. 517, din 8 iulie 2016
286 C. Danileț, op. cit. …
287 R. Doseanu, op. cit ., pp. 109 -110
288 A se vedea UNJR. Studiu comparat… op. cit.
48
soluția pronunțată în decizia menționată, Curtea a considerat că delimitarea dintre diferitele
forme de răspundere juridică și răspunderea penală nu poate avea drept unic criteriu tipul actului
normativ încălcat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, respectiv un act de reglementare
primară (lege sau ordonanță a Guvernului) sau un act normativ administr ativ, ci, dimpo trivă,
reținând posibilitatea ca în cazul săvârșirii unei fapte prin încălcarea unei legi sau ordonanțe a
Guvernului să poată fi incidentă atât răspunderea penală, cât și alte forme de răspundere
extrapenală, cum este cea discipli nară, admin istrativă sau civilă. Curtea a reținut, drept criteriu
suplimentar, gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale, respectiv necesitatea
existenței unei anumite valori a pagubei sau a unei anumite gravități a v ătămării drepturilor sau
interes elor legitime rezultate din comiterea faptei“289.
Parag. 69 din decizia nr. 405/2016 este următorul: (…)„ Curtea reține că din perspectiva
principiului „ultima ratio” în materie penală, nu este suficient să se constate că faptele
incriminate aduc atingere v alorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un
anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancțiunea penală “290.
Conform acestor decizii Curtea obliga practic Parlamentul de a reglementa pragul
financiar în ce privește p agubele produse și intensitatea drepturilor sau intereselor legitime
vătămate în urma comiterii faptelor de abuz în serviciu. Pasivitatea acestuia (a Parlamentului –
n.t.) este de natură să determine apariția unor situații de incoerență și instabilitate, co ntrare
principiului securității raporturilor juridice în componența sa referitoare la claritatea și
previzibilitatea legii291.
În urma acestei viziuni de interpretare , în scopul clarității și previzibilităț ii legii ,
Uniunea Națională a Judecători lor din România (UNJR) consideră în sursa citată anterior292 că
legiuitorul are două opțiuni:
– Fie ține cont de cele două condiții ale CCR (stabilirea pragului pentru prejudiciu și clarificarea
expresă a condiției de încălcare a legii sau ordonanțelor) modifi când astfel definiția actuală
– Fie stabilește limitativ acțiunile și urmările incriminate prin abuz de putere/autoritate sau se
raportează la obținerea beneficiului/folosului necuvenit și la o intenție calificată redefinind
astfel infracțiunea
289 *** Decizia C.C.R. nr. 392/ 2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 504 din 30 iun ie 2017 , apud. UNJR.
Studiu comparat… op. cit.
290 UNJR. Studiu comparat… op. cit.
291 Ibidem
292 Ibidem
49
4.2.REACȚII ȘI INTERPRETĂRI
Jurnalistul Liviu Avram, de la Adevărul a solicitat un răspuns din partea Comisiei de
la Veneția de a se pronunța oficial în privința pragului de prejudiciu privind abuzul în serviciu,
prag sub care fapta ar fi dezincriminată penal. Răsp unsul oferit jurnalistului la raportul denumit
„Relația dintre responsabilitate politică și cea penală a miniștrilor” prevede următoarele: <<
„abuzul în serviciu”, „exces de autoritate” și alte expresii similare trebuie interpretate în sens
restrâns și apl icate cu un prag înalt astfel încât acestea să poată fi invocate în cazuri unde fapta
este de natură gravă, cum ar fi de ex. i nfracțiuni grave împotriva proceselor democratice
naționale, încălcarea drepturilor fundamentale, subminarea imparțialității admin istrației publice
etc. (parag. 102). Așadar, decisivă este natura faptei, iar pragul la care se referă nu este în niciun
caz unul financiar. Mai mult, acest prag se aplică desigur doar normelor cu caracter general din
legea penală privind abuzul în servici u, dar nu și la alte infracțiuni privind corupția, spălarea
banilor sau abuz de încredere >>293.
Demersurile care au urmat în urma interpretării greșite a raportului respectiv dat de
Comisia de la Veneția au avut o amploare și un răsunet atât la nivel national, cât și internaț ional,
prin reacțiile trezite. Astfel OUG 13 elaborată de Ministrul Justiției, Florin Iordache, în ianuarie
2017 și ad optată de Guvern a fost abrogată după câteva zile datorită protestelor stradale294.
Ordonanța prevedea trei modificări de text necerute de Curte: înjumătățirea pedepsei legale,
excluderea obligativității de interzicere a exercitării funcției și eliminarea răspunderii în
adoptarea de acte normative295. De asemenea, Comisia Iordache a hotărât inclusiv abrogarea
art. 13/2 din Legea 78/2000296.
În raportul privind Misiunea de evaluare a Comisiei Europene din cadrul Mecanismului
de Cooperare și Verificare (MCV) se arată în raportul din ianuarie 2017 că: „slăbirea sau
diminuarea domeniului de aplicare a corupției ca infrac țiune sau provocările majore la adresa
independenței și eficienței activității de urmărire penală ori trimitere în judecată a infracțiunilor
de corupție, ar constitui un regres”. Raportul din 15 noiembrie 2017 arată că: „progresul pozitiv
și rezultatele bu ne ale instituțiilor judic iare în lupta împotriva corupției au fost puse sub semnul
293 L. Avram , Comisia de la Veneția: În niciun caz nu e vorba de un prag financiar la abuzul în serviciu ,
document disponibil online la adresa: https://adevarul.ro/news/politica/comisia -venetia -In-niciun -caz-nu-e-
vorba -de-un-prag-financiar -la-abuzul -in-serviciu , accesta la 25 .05.2019
294 Ibidem
295 C. Danileț, op. cit ….
296 R. Filip, Șase modificări penale care ar putea să -i scape de înc hisoare pe corupții din România , document
disponibil online la adresa https ://www.vice.com/ro/article/8qmvxb/abuz -serviciu -ue, accesta la data de
12.02.2019
50
întrebării de anumite evenimente, cum ar fi: – Ordonanța de urgență de dezincriminare a
anumitor infracțiuni de corupție, între care abuzul în serviciu (ianuarie 2017) care , deși
abrogată, a lăsat loc unor îndoieli în spațiul public; – propunerile d e modificare a legilor justiției ,
inițiate la sfârșitul lunii august, care au generat controverse și o puternică reacție negativă din
partea sistemului judiciar și din partea unor segmente din societatea civilă, reacție care s -a
focalizat asupra problemei independenței justiției” 297.
În avertismentul liderilor Comisiei Europene se face apel la Parlament: „Comisia
avertizează din nou cu privire la pericolul regresării și va analiza în detaliu modificările finale
aduse legii justiției, codurilor penale și legilor privind conflictul de interese și corupția pentru
a stabili impactul acestora asupra eforturilor de garantare a independenței sistemului judiciar și
de combatere a corupției” 298.
4.3. PROPUNERI ȘI IMPACT
În urma interpretărilor greșite de către CCR prin care obliga ulterior Parlamentul la
stabilirea unui prag financiar pentru incriminarea faptelor de abuz în serviciu s-a ajuns la
constituirea unei comisii: Comisi a Parlamentară Specială al cărei președinte era Florin
Iordache. Comisia avea rolul d e a modifica textele, de a pune de acord deciziile CCR și a
rapoartelor GRECO ( „Grupul Statelor împotriva Corupției din cadrul Consiliului Euro pei”) cu
privire la modifică rile prevederilor Codului penal și Codului de procedură penală299.
Comisia Parlamentară Specială a primit 32 de propuneri privind modificarea
infracțiunii de abuz în serviciu, una fiind cea a Ministerului Justiției, care a sintetizat cele 31 de
297 A se vedea document ul cu titlul Imparțialitate. Integritate. Eficiență , Nr. 1066/VIII/3, disponibil online la
adresa http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=8493 , apud. Update: Punctul de vedere al Ministerului Public
privind MCV , document disponibil online la adresa https://www.universuljuridic.ro/raportul -comisiei -europene –
privind -mecanismul -de-cooperare -si-verificare -in-domeniul -justiției -si-luptei -impotriva -coruptiei -2017/ , accesat
la data de 15.02.2019
298 A se vedea document ul cu titlul Modificări la legile justiției. Avertismentul liderilor Comisiei
Europene ,document disponibil online la adresa https://www.digi24.ro/stiri/esterne/ue/modificări -la-legile –
justiției -avertismentul -liderilor -comisiei -europene -865911 , apud. Update, Comisia Europeană avertizează
România cu privire la modificările aduse legilor just iției, document disponibil online la adresa https://
https://www.universuljuri dic.ro/raportul -comisiei -europene -privind -mecanismul -de-cooperare -si-verificare -in-
domeniul -justiției -si-luptei -impotriva -coruptiei -2017/ , accesat la data de 15.02.2019
299 A se vedea documentul cu titlul Ce este Comisia de la Venetia. De ce fuge PSD ca Dra cu de tămâie de opinia
specialiștilor, document disponibil online la adresa : https://www.euractiv.ro/jus tiție/ce -este-comisia -de-la-
venetia. -de-ce-fuge-psd-ca-dracu -e2-80-99-de-tamaie -de-opinia -specialistilor -9169 , accesat la data de
06.02.2019
51
propuneri, aceasta fiind și preluată parțial în privința pragului financiar pentru abuzul în
serviciu300.
Comisia a votat cu majoritate propunerea PSD, anunțată de Eugen Nicolicea, pe 2 iulie 2018.
Forma adoptată a art. 297 sună astfel: „fapta funcționaru lui public, aflat în exercițiul atribuțiilor
de serviciu reglementate expres, prin legi, ordonanțe de guvern sau ordonanțe de urgență, care
refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplinește prin încălcarea atribuțiilor astfel reglementate,
a unor dispoziț ii exprese dintr -o lege, ordonanță de guvern sau ordonanță de urgență, în scopul
de a obține pentru sine , soț, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit
și prin aceasta cauzează o pagubă certă și efectivă mai mare decât echivale ntul unui salariu
minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale
ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 5 ani sau amendă”
301.
Plenul Camerei Deputaților a adoptat proiect ul de modificare a Codului penal <<cu 167
de voturi „pentru”, 97 de voturi „împotrivă” și 19 „abțineri” în condițiile în care erau necesare
minimum 165 de voturi favorabile >>”302.
Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat CCR privitor la as pectele de
neconstituționalitate ce vizau peste 30 de articole din proiectul de modificare a Codului penal
dintre care și infracțiunea de abuz în serviciu303. Judecătorii susțin că „prin introducerea
condiției enunțate în dispozițiile art. 297 alin. (1) C. P en., competența de dezincriminare a
faptelor de abuz în serviciu este exercitată cu încălcarea drepturilor și a intereselor legitime ale
persoanelor fizice sau juridice, inclusiv a drepturilor prevăzute în Constituție (…). De asemenea,
reducerea limitei maxime speciale a pedepsei principale a închisorii, introducerea pedepsei
alternative a amenzii și eliminarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării dreptului
de a ocupa o funcție publică nu constituie soluții legislative adoptate în concordanță cu
300 A se vedea Universul Juridic, [Update: Noi precizări ale Ministrului Justiției și ale DNA după adoptarea
modific ărilor la Codul penal de către Parlament]DNA. Punct de vedere cu privire la p ropunerea Ministerului
Justiției pentru modificarea art. 297 din Codul penal privind infracțiunea de abuz în serviciu , document
disponibil online la adresa: https://universuljuridic.ro/dna -punct -de-vedere -cu-privire -la-propunerea –
ministerul ui-justitiei -pentru -modificarea -art-297-din-codul -penalprivind -infracțiunea -de-abuz -in-serviciu/
accesat la data de 06.02.2019
301 A se vedea documentul cu titlul Abuzul în serviciu a fost modificat – Comisia Iordache a votat o nouă formă
a articolului 297 din Codul penal. S -a instituit prag valoric simbolic, fiind considerată infracțiune doar fapta
funcționarului prin care se cauzează un prejudiciu mai mare decat salariul minim brut pe economie.
Functionarul public poate fi acuzat de abuz in serviciu doar d aca obtine pentru sot, ruda sau afin pana la gradul
II inclusiv, un folos material necuvenit. Pedeapsa a scazut de la 7 ani la 5 ani inchisoare , document disponibil
online la adresa https://www.luju.ro/dezvaluiri/evenimente/, accesat la data de 06.02.2019
302 L. Avram , Comisia… op. cit.
303 A se vedea Universul Juridic, DNA. Punct de vedere… op. cit.
52
paragraful 34 al Deciziei Curții Constituționale nr. 224/2017 ” 304. Însă modificările „au fost
adoptate fără a se ține seama de observațiile și propunerile formulate de către Consiliul Superior
al Magistraturii și de asociațiile profesionale ale judecăto rilor și procurorilor, fără a exista o
consultare și colaborare reală cu instituțiile juridice investite cu aplicarea legislației penale” 305.
Tangențial cu art. 297 s -a introdus un alt alineat care prevede că „dispozițiile
articolului privind abuzul în serviciu nu se aplică în cazul elaborării, emiterii și aprobării actelor
adoptate de Parlament sau Guvern” 306.
De asemenea la art. 309 care prevedea majorarea limitelor speciale ale pedepsei pentru
anumite infracțiuni cu consecințe deosebit de grave dintre care și abuzul în serviciu, în urma
modificării acestui articol s -a exclus nejustificat articolul privind abuzul în serviciu307.
Articolul 175 C.pen. privind definiția termenului de funcționar public, alineatul 2 era
propus spre a fi abrogat. Acesta se referea la persoana care exercită un serviciu de interes public
pentru care a fost investită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori
supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serv iciu public (traducerea
reprezintă un demers al Asociației Forumul Judecătorilor din România)308.
S-au adus modificări și Legii 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea
faptelor de corupție, abrogându -se art. 13/2309.
DNA în urma evaluării impactului asupra anchetelor penale susține că „procurorii vor
fi obligați să închidă numeroase dosare ” așa cum e cazul celor trimiși în judecată pentru abuz
în serviciu, dar în care subiecții activi ai infracțiunii nu au obținut un f olos patrimonial310.
Ca reacție la propunerile de modificare legislativă Consiliul Europei a cerut într -un
comunicat postat ca știre pe prima pagină a site -ului oficial, ca Parlamentul „să aștepte avizul
304 D. Vulcan, Soarta noului Cod penal, decisă la toamnă. CCR a programat dezbaterea pentru 17 septembrie ,
document disponibil online la adresa https://revista22.ro/70272279/soarta -noului -cod-penal -decis -la-toamn -ccr-
a-programat -dezbaterea -pentru -17-septembrie.html , accesat la dat a de 06.02.2019
305 A se vedea Universul Juridic, DNA. Punct de vedere… op. cit.
306 A se vedea documentul cu titlul Sinteză. Codul penal și abuzul în serviciu, pe înțelesul tuturor. Ce a modificat
Comisia Iordache , document disponibil online la adresa https://www.realitatea.net/codul -penal -si-abuzul -in-
serviciu -modificari 2153975.html , accesat la data de 06.02.2019
307 A se vedea Universul Juridic, DNA. Punct de vedere… op. cit.
308 A se vedea documentul cu titlul Aviz privind modificările aduse Codului penal și Codului de procedură
penală adopatată de Comisia de la Veneția la cea de -a 116 -a Sesiune Plenară a acesteia (Veneț ia 19 -20
octombrie 2018), document dis ponibil online la adresa https:// www. Forumuljudecătorilor.ro/wp –
content/uploads/Avizul -din-20-octombrie -2018 -al-Comisiei -de-la-Veneția -cu-privire -la-codurile -penale –
traducere -RO.pdf, accesat la data de 06.02.2019
309 A se vedea Universul Juridic, DNA. Punc t de vedere… op. cit.
310 A se vedea document ul cu titlul Comisia Iordache a modificat articolul din Codul penal referitor la abuzul î n
serviciu , disponibil online la adresa https://stirileprotv.ro/stiri/politic/comisia -iordache -a-modificat -articolul -din-
codul -penal -referitor -la-abuzul -in-serviciu -.html , accesat la data de 06.02.2019
53
Comisiei Veneția și să țină cont de aceas tă evaluare înainte de a face noi pași în sensul
modificării Codului Penal și Codului de Procedură Penală din România (…) ” 311.
4.4. AVIZUL COMISIEI DE LA VENEȚIA
În comunicatul Consiliului Europei se precizează că: „opinia Comisiei de la Ven eția a
fost cerută de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei pe 28 iunie (…). Împreună cu
recomandările GRECO opinia Comisiei de la Veneția are ca scop găsirea celor mai bune soluții
pentru a rezolva chestiunile ridicate de proiectele de amendamente , în concordanță cu
standardele europene și cu angajamentele României”.
Experții Comisiei au analizat minuțios legislația penală di n România și au constat în
privința noilor propuneri de modificare legislativă „eroarea ” de traducere astfel c ă la trei
articole importante versiunea în limba engleză era puțin diferită față de cea în limba română ,
fie prin eliminarea unui cuvânt , fie prin adăugarea unui cuvânt astfel încât versiunile să pară
conforme standardelor internaționale. La infracțiunea d e abuz în serviciu s -a eliminat cuvântul
„material” din textul complet: „un folos material necuvenit”, textul în limba engleză prevăzând
„in order to obtein undue proceeds for himself/herself…”. Dacă prevederile se limitează doar la
folosul material și l a cel obținut „pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul II inclusiv” se
exclud din sfera de incriminare multe fapte312.
Comisia de la Veneția a emis la 13 iulie 2018 Avizul preliminar privind modificările
aduse legilor justiției (traducer ea acestui aviz reprezintă un demers al Asociației Forumului
Judecătorilor din România) și subliniază că „exigențele de independență și imparțialitate a
justiției stau la baza unei societăți democratice guvernate de principiul statului de drept și că
statele trebuie să asigure toate condițiile necesare pentru ca sistemul judiciar și membrii săi,
judecători și procurori, să își îndeplinească atribuțiile cu respectarea deplină a acestor exigențe,
liberi de imixtiuni politice sau de altă natură” 313.
311 D. Vulcan, Soarta …, op. cit.
312 L. Avram, Oficialii români au mințit Comisia de la V eneția. Dar au fost prinși , document disponibil online la
adresa https://adevarul.ro/news/politica/oficialii -romaniau -mintit -comisia -venetia -fost-prinsi –
1_5bcf23e2df52022f75c99a21/index.html , accesat la date de 06.02.2019
313 Forumul Judecatorilor din Romania a publicat traducerea în limba română a Avizului preliminar, emis la 13
iulie 2018, de Comisia de la Veneția, privind modificările aduse legilor justiției (VIII), document disponibil
online la adresa https://www.juridice.ro/603266/forumul -judecatorilor -din-romania -a-publi cat-traducerea -in-
limba -romana -a-avizului -preliminar -emis -la-13-iulie-2018 -de-comisia -de-la-venetia -privind -modificarile -aduse –
legilor -justitiei -viii.html , aceesat la data de 06.02.2019
54
La 20 octombrie 2018 a fost emis Avizul Comisiei de la Veneția privind modificările
aduse codurilor penale (traducerea reprezintă un demers al Asociației Forumul Judecătorilor
din România) care cuprinde următoarele remarci314:
– Abuzul în serviciu prin noua r eglementare dezincriminează multe fapte prin condițiile impuse.
Modificările privesc funcționarul public aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu (doar în timpul
programului), fapta realizată în scopul de a obține pentru sine, soț, rudă sau afin până l a gradul
II inclusiv un folos material necuvenit (limitează avantajul urmărit), cauzarea unei pagube certe
și efective (dificil de stabilit, greu de precizat în practică), pagubă mai mare decât echivalentul
unui salariu minim brut pe economie (parag. 106,1 07,109).
– De asemenea forma dată abuzului în serviciu reduce limita superioară a pedepsei de la 7 la 5
ani, introduce ca pedeapsă alternativă amenda și scoate pedeapsa complementară de interzicere
a exerciitării dreptului de a mai ocupa o funcție publică. ( astfel funcționarul public în urma unei
condamnări poate rămâne în funcție ) – parag. 112 -115
– În plus scad termenele de prescripție de la 8 la 5 ani ceea ce va avea drept consecință clasarea
cauzelor sau încetarea proceselor (parag. 114)
– Se limitează domeni ul de aplicare al infracțiunii și prin abrogarea alin. 2 de la art. 175, privind
noțiunea de funcționar public, abrogarea art. 13/2 din Legea 78/2000 privind prevenirea,
descoperirea și sancționarea faptelor de corupție și excluderea din art 309 C. Pen. a infracțiunii
de abuz în serviciu din lista infracțiunilor care prevăd consecințe extrem de grave și pentru care
pedeapsa era majorată cu jumătate (conform noilor modificări, doar cu o treime) – parag. 103,
111, 113
– Dincolo de limitele impuse care fac dific ilă dovedirea și condamnarea faptelor de abuz în
funcție Comisia consideră îngrijorătoare, problematice, unele modificări care încalcă prevederi
din Constituție privind statul de drept sau vin în contradicție cu convențiile și obligațiile
internaționale al e României în lupta anticorupție și chiar și cu jurisprudența CCR (parag. 116)
Singura parte a amendamentului pe care Comisia a considerat -o binevenită a fost definirea
infracțiunii dată de CCR prin decizia nr. 405/2016 în care prin sintagma „.îndeplinește în mod
defectuos” se înțelege „.îndeplinește prin încălcarea legii (legi, ordonanțe de guvern sau
ordonanțe de urgență)” – parag. 105. Astfel dacă se încalcă atribuții din fișa postului sau
regulament intern funcționarul nu poate fi sancționat printr -un pr oces penal, ci se instituie o
314 Forumul Judecatorilor din Romania a publicat traducerea în limba ro mână a Avizului emis la 20 octombrie
2018, de Comisia de la Veneția, privind modificările aduse codurilor penale , document disponibil online la
adresa https://www.juridice.ro/613153/fjr -a-publicat -traducerea -in-limba -romana -a-avizului -emis -la20-
octombrie -2018 -de-comisia -de-la-venetia -privind -modificarile -aduse -codurilor -penale -i.html , aceesat la data de
06.02.2019
55
acțiune disciplinară pentru imputarea pagubei pricinuite. Deci chiar dacă s -au produs pagube
sau au fost vătămate drepturile și interesele legitime ale unor persoane prin încălcarea
atribuțiilor specifice fișei postului, cod e tic și deontologic, regulamente, instrucțiuni etc. , de la
data când s -a publicat decizia 405/2016 persoana nu mai răspunde penal315.
– De asemenea Comisia consideră justificată nepedepsirea dacă prejudiciul cauzat e minim
(parag. 109) însă este dificilă, așa c um s -a precizat dovedirea pagubei materiale „certe și
efective”.
Amploarea pe care au luat -o demersurile de modificare a Codului penal și a Codului
de procedură penală din ultimii trei ani, determină pe bună dreptate presa la reacții vehemente
considerân d toate aceste „greșeli” drept o „amnistie mascată” 316 sau „haos controlat” sub
influența intereselor politice ceea ce ne face să constatăm că justiția nu este liberă, că se exercită
presiuni bine mascate și argumentate sub paravanul de „eroare”.
315 C. Danileț, op. cit…
316 C. Badea, Comisia Iordache a terminat modificarea Codului Penal: S -a votat varianta PSD pentru abuzul în
serviciu. Opoziția susține că are loc o amnistie mascată (Video), document disponibil online la adresa
https://www .ziare.com/florin -iordache/deputat/ comisia -iordache —terminat -modificarea -codului -penal -S-a-
votat -varianta -psd-pentru -abuzul -în-serviciu -opoziția -susține -că-are-loc-o-amnistie -mascat ă-video -1519740,
accesat la data de 06.02.2019
56
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Din cuprinsul lucrării desprindem faptul că infracțiunea de abuz în serviciu este o
infracțiune foarte des întâlnită, unii considerând ca fiind cea mai frecventă infracțiune de
corupție317 și de aceea atenția și preocuparea continuă acordată acestei infracțiuni în primul
rând la nivel național, așa cum am văzut, prin noile reglementări propuse, dar și prin reacțiile
trezite, cât și la nivel internațional, prin preocuparea pentr u un conținut juridic adecvat
infracțiunilor de corupție și de abuz în funcție, așa cum a fost exprimată în cadrul Convenției
Națiunilor Unite împotriva corupției de la New York, din 31 octombrie 2003.
Preocuparea pentru un cadru legislativ adecvat infrac țiunilor de corupție și de abuz în
serviciu de la nivel național a fost privită din prisma a două tabere: una a politicienilor care
s-au centrat începând cu anul 2017 asupra modificării infracțiunii de abuz în serviciu și chiar a
abrogării acesteia prin a rt. 13/2 din Legea 78/2000 și astfel urmărindu -se avantajarea anumitor
segmente ale populației și în special cea a politicienilor acuzați de asfel de infracțiuni, și o altă
tabără, cea a opoziției, a populației în primul rând, care prin reacțiile vehem ente și-a dovedit
interesul față de o j ustiție corectă și independentă. Și-au dovedit implicarea și preocuparea
continuă pentru ca proiectele de amendamente ale României să fie în concordanță cu
standardele europene la care România s -a angajat instituția Comi siei Europene și organizația
internațională a Consiliului Europei care prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV),
prin Grupul Statelor împotriva Corupției din cadrul Consiliului Europei ( GRECO) și Comisia
Europeană pentru Democrație prin Drept (Comi sia de la Veneția), și-au arătat îngrijorarea față
de propunerile de modificare legislativă ale Parlamentului care trezesc controverse și reacții
negative din partea sistemului judiciar și a societății civile punând sub semnul întrebării
independența justi ției și eficiența acesteia ca urmare a diminuării ariei de incriminare a
corupției, ceea ce constituie un regres.
Orice prevedere legală reflectă spiritul unei națiuni. Însă, din punctul meu de veder e,
practic vorbind, delimitarea infracțiunii de abuz în serviciu de infracțiunile de corupție este
similară separării cauzei de efect, a motivului de scop. Societatea românească este ”învățată”
să ofere stimulări, recompense pentru orice serviciu primit , să apeleze la diferite aranjamente
pentru obținerea unui beneficiu dorit sau să ofere stimulări pentru a evita un deserviciu, o tratare
preferențială sau o desconsiderare chiar dacă nu ar fi vorba de vreun criteriu dintre cele
317 V. Pașca, Cum a devenit abuzul… op. cit.
57
enumerate la art. 297 alin (2). În infracțiunile de corupție „pretinderea, primirea sa u acceptarea
promisiunii de bani sau alte foloase” sunt cu scopul finalizării actului solicitat, pe când la abuzul
în serviciu „nerealizarea unui act sau realizarea lui defectuoasă, încălcarea drepturilor sau
intereselor legitime ale unei persoane fizice s au juridice” au cel mai adesea ca și scop direct sau
indirect obținerea unor foloasE chiar de la terțe persoane sau în privința unor terțe persoane .
Astfel, a buzul în serviciu , fie în modalitatea normativă prevăzută de art. 297 C. pen., fie
ca infracțiune de corupție este unul ”învățat” tocmai de societatea care îl susține și încurajează
în mod continu, îl validează prin ignoranță și îl justifică, deși în particular îl incriminează ca
fiind o pr actică împotriva bunului simț sau a bunelor moravuri ale societ ății. Această dublă față
a lucrurilor, una exterioară, afișată și alta interioară, resimțită duc la o teorie disociativă, acest
aspect fiind trăit ca o inadecvare, o incongruență: d intre ceea ce are ți și ceea ce ești. Și acest
fapt duce la alienarea unei s ocietăți care nu mai are valori și nu mai are valoare… în ochii lumii.
”Valorile” după care se obișnuiește să trăiască persoana coruptă duc la con struirea unei
realități aparente, superficiale. Raportarea la o comoară exterioară care treptat seduce mintea și
o amăgește, menține persoana într -un cerc vicios prin care corupția se autoîntreține. Omul
corupt manifestă două atitudini. Pe de o parte se simte mare, triumfător, optimist în legătură cu
existența sa, îmbătându -se de această atmosferă de triumfalism care îl autoconfirmă și totodată
îl avansează în acest bine triumfal. Iar, pe de altă parte, îi coboară pe ceilalți la măsura
judecăților sale, încât se simte măsura tuturor lucrurilor, ceilalți devenind prin acest mod de a
privi lucrurile, fi e dușmani, fie complici318. Realitatea de care se izbește la un moment dat
persoana, îl trezește, însă nu neapărat îl vindecă.
Vindecarea nu apare ca o consecință automată, conform Codului penal, a pedepsei
privative de libertate, ca și pedeapsă principală, aceasta în sine nu are o funcție coercitivă. Din
contră, penitenciarele distrug personalitatea, stima de sine, încrederea, rup echilibrul interior ,
etc.
În acest spirit consider că pedeapsa închisorii trebuie dublată de ore obligatorii de studiu
Biblic, ore de consiliere și dezvoltare personală, ore de îmbogățire prin cultură, chiar dacă se
desfășoară în acel cadru de detenție.
În privința normei de incriminare propun în legătură cu art. 297 modificarea
următoarelor aspecte: la alin. (1) să se adauge și actele săvârșite în scopul de a -i procura cuiva ,
un folos, pe nedrept, alături de actele care produ c pagubă sau vatămă drepturile și interesele
legitime etc. Consider , de asemenea, că este important să existe un prag material de la care
318 Papa Francisc – Cardinal J.M.Bergoglio SJ, Corupție și păcat , Edit. ARCB, 2013, pp. 18 -19, 28-31, 35 -36
58
fapta să fie incriminată ca abuz în serviciu, o pagubă materială de doar 4,00 lei, de exe mplu,
conform Sentinței penale nr. 57/ 2015 de la Judecătoria Alba Iulia nu consider că este justificată
pentru ca fapta să fie i ncriminată ca abuz în serviciu. O pagubă raportată la venitul minim pe
economie, cum a fost propus, o consider oportună. De asemnea, consider oportun să se reducă
pedeapsa închisorii la 2 -4 ani sau amendă și interzicerea executării funcției pentru o perioa dă
între 1 -5 ani. Când fapta este asimilată infracțiunii de corupție prin art. 13/2 din Legea 78/2000
propun pedeapsa închisorii între 4 și 7 sau amendă precum și încetarea exercitării dreptului de
a mai ocupa o funcție publică.
În concluzie, subscriu punc tului de vedere al Papei Francisc care subliniază faptul că în
momentul în care omul își devine suficient lui însuși printr -o săturare de transcendent, apare
treptat anestezia bunului simț, apare coru pția, ca o atitudine a minții. Ruperea acestei armuri a
corupției prin trezirea conștiinței și a remușcării interioare , face posibilă vindecarea
persoanei319 și a societății de această ”metastază” a instituțiilor publice320.
319 Papa Francisc – Cardinal J.M.Bergoglio SJ , op. cit ., p. 19
320 E. Mădulărescu, Traficul de influență. Studiu de doctrină și jurisprudență , Edit. Hamangiu, București, 2006,
p. 4, apud M. Murea, Luarea de mită… op. cit , p. 18
59
BIBLIOGRAFIE
I.CĂRȚI, CURSURI, MONOGRAFII, TRATATE
1. G. Antoniu, T. Toa der, coordonatori, Explicațiile Noului Cod penal , vol. II, Edit.
Universul Juridic, București, 2015
2. G. Antoniu, T. Toader, coordonatori, Explicațiile Noului Cod penal , vol. IV, Edit.
Universul Juridic, București, 2016
3. C. Banciu, Infracțiuni de corupție. Gh id de interpretare și investigare , Edit. C.H.Beck,
București, 2017
4. S. Bogdan , Drept penal. Partea specială , București, 2009
5. A. Boroi, Drept penal. Partea specială. Conform noului Cod penal , ed. 2 – revizuită și
adăugită – , Edit. C.H. Beck, București, 2014
6. P. Ciobanu & D. Bogdan, Noul Cod penal adnotat , Ed. actalizată la 25 mai 2015, Edit.
Rosetti Internațional, București, 2015
7. H. Diaconescu & R. Răducanu, Infracțiuni de corupție și de serviciu , Edit. C.H. Beck,
București, 2017
8. V. Dobrinoiu, Corupția în dre ptul penal român , Edit. Atlas Lex, București, 1995
9. R. Doseanu, Infracțiuni de corupție și de serviciu. Aspecte de reglementare intrenă și de
drept comparat , Edit. Universul Juridic, București, 2018
10. R. Glodeanu, Luarea și darea de mită , Edit. Hamangiu, Bucu rești, 2009
11. M. Murea, Luarea de mită și primirea de foloase necuvenite – infracțiuni de corupție ,
Edit. Wolters Klumer, București, 2009
12. Papa Francisc – Cardinal J.M.Bergoglio SJ, Corupție și păcat , Edit. ARCB, 2013
13. I. Pascu, Noul Cod penal comentat. Partea generală , Ed. Univers Juridic, București,
2016
14. C. Rotaru, A. -R. Trandafir, V. Cioclei, Drept penal. Partea specială II. Curs tematic , ed.
A 2-a, Edit. C.H.Beck, București, 2018
15. E.G.Simionescu & P. Dungan, Funcționarul public și răspunderea penală în Noul C od
penal și legile speciale , Edit. Hamangiu, București, 2016
60
16. M. Udroiu, Drept penal. Partea specială. Noul Cod penal, Edit. C.H.Beck, București,
2015
II. ARTICOLE, STUDII
1. L. Avram , Comisia de la Veneția: În niciun caz nu e vorba de un prag financiar la
abuzul în serviciu (www.adevărul.ro)
2. L. Avram, Oficialii români au mințit Comisia de la Veneția. Dar au fost prinși
(https://adevarul.ro)
3. L. Barac, Câteva considerații relative la i nfracțiunea de abuz în serviciu
(www.juridice.ro)
4. Forumul Judecatorilor din Romania a publicat traducerea în limba română a Avizului
preliminar, emis la 13 iulie 2018, de Comisia de la Veneția, privind modificările aduse
legilor justiției (VIII ), (www.juridice.ro)
5. Forumul Judecatorilor din Romania a publicat traducerea în limba ro mână a Avizului
emis la 20 octombrie 2018, de Comisia de la Veneția, privind modificările aduse
codurilor penale (www.juridice.ro)
6. Forumul Judecătorilor din România – a se vedea documentul cu titlul Comisia
Europeană pentru democrație prin drept (Comisia d e la veneția) România, Aviz privind
modificările aduse Codului penal și Codul ui de procedură penală adopatat de Comisia
de la Veneția la cea de -a 116 -a Sesiune Plenară a acesteia (Veneția 19 -20 octombrie
2018 ), (www.forumuljudecatorilor.ro)
7. V. Pașca, Cum a devenit abuzul în serviciu cea mai frecventă infracțiune de corupție
(www.universuljuridic.ro)
8. V. Roman, Reglementarea infracțiunii de abuz în serviciu în Codul penal din 1864 și
Codul penal din 1936 (www.juridice.ro)
9. UNJR, Studiu comparat privind regleme ntarea abuzului în serviciu/de putere/autoritate
in tari europene (www.juridice .ro)
10. D. Vulcan, Soarta noului Cod penal, decisă la toamnă. CCR a programat dezbaterea
pentru 17 septembrie (www.revista22.ro)
11. A se vedea documentul cu titlul Abuzul în serviciu a fost modificat – Comisia Iordache
a votat o nouă formă a articolului 297 din Codul penal. S -a instituit prag valoric
simbolic, fiind considerată infracțiune doar fapta funcționarului prin care se cauzează
un prejudiciu mai mare decat salariul minim brut pe economie. Functionarul public
61
poate fi acuzat de abuz in serviciu doar daca obtine pentru sot, ruda sau afin pana la
gradul II inclusiv, un folos material necuvenit. Pedeapsa a scazut de la 7 ani la 5 ani
inchisoare (www.luju.ro)
12. A se vedea documentul c u titlul , [Update: Noi precizări ale Ministrului Justiției și ale
DNA după adoptarea modificărilor la Codul penal de către Parlament]DNA. Punct de
vedere cu privire la propunerea Ministerului Justiției pentru modificarea art. 297 din
Codul penal privind in fracțiunea de abuz în serviciu (www.universuljuridic.ro)
13. A se vedea documentul cu titlul Imparțialitate. Integritate. Eficiență , Nr. 1066/VIII/3,
(www.pna.ro) apud. Update: Punctul de vedere al Ministerului Public privind MCV
(www.universuljuridic.ro)
14. A se vedea documentul cu titlul Modificări la legile justiției. Avertismentul liderilor
Comisiei Europene (www.digi24) , apud. Update, Comisia Europeană avertizează
România cu privire la modificările aduse legilor justiției (www.universuljuridic.ro)
III. RESU RSE ELECTRONICE
1. C. Badea, Comisia Iordache a terminat modificarea Codului Penal: S -a votat varianta
PSD pentru abuzul în serviciu. Opoziția susține că are loc o amnistie mascată (Video)
(https://www.ziare.com )
2. I. Benea, Codul penal drastic al lui Cuza, primul al României, a făcut curățenie în
sistemul public: judecătorii corupți primeau închisoare pe viață (https://m.adevarul.ro )
3. D. Ciuncan , Cronică de documentare juridică. Abuzul în serviciu. Articolul 13/2 Legea
nr. 78/2000 (https://dorin.ciuncan.com)
4. C. Danileț, VeDem Just: pe înțelesul tuturor – Decizia CCR privind abuzul în serviciu
(www.vedemjust.ro )
5. Dexonline (ww w.dexonline.ro)
6. P.Dungan, Abuzul în serviciu în noul Cod penal (www.drept.uvt.ro)
7. R. Filip, Șase modificări penale care ar putea să -i scape de închisoare pe corupții din
România (www.vice.com)
8. F.G.Păcălici, Istoria codurilor penale din România. Începând de la Codul penal din
1865 și până în prezent ( https://blog.avocatoo.ro)
9. A se vedea documentul cu titlul Ce este Comisia de la Venetia. De ce fuge PSD ca
Dracu de tămâie de opinia specialiștilor (www.euractiv.ro)
62
10. A se v edea documentul cu titlul Sinteză. Codul penal și abuzul în serviciu, pe înțelesul
tuturor. Ce a modificat Comisia Iordache (www.realitatea.ne t)
11. A se vedea documentul cu titlul Comisia Iordache a modificat articolu l din Codul penal
referitor la abuzul în serviciu (https://stirileprotv.ro)
12. A se vedea documentul cu titlul Abuzul în serviciu – de la Codul penal al lui Cuza la
Codul penal al lui Dragnea (https://b loghamangiu.ro )
IV. PRACTICĂ JUDICIARĂ
1.I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 2374/2009 în www.legalis.ro, apud, M. Udroiu, Drept
penal. Partea specială. Noul Cod penal, Edit. C.H.Beck, București, 2015
2. C.S.J., Secția militară, decizia nr. 11 din 20 mai 1995, în Al. Boroi, Drept penal. Partea
specială, Culegere de spețe pentru uzul studenților , Edit. All. Beck, București, 2003, apud. R.
Glodeanu, Luarea și darea de mită , Edit. Hamangiu, București, 2009
4. C.S.J. Secția penală, d ecizia nr. 1019/26.04.1 996 , în B.J. nr. 3 , apud C. Rotaru, A. -R.
Trandafir, V. Cioclei, Drept penal. Partea specială II. Curs tematic , ed. A 2 -a, Edit. C.H.Beck,
București, 2018
5. C.A.București, secția I penală, decizia nr. 1969/2004, în NCP comentat, apud. M. Udroiu,
Drept pe nal. Partea specială. Noul Cod penal, Edit. C.H.Beck, București, 2015
6. C.A. București, Secția a II -a penală, decizia nr. 1187/1998 în C. Rotaru, A. -R. Trandafir, V.
Cioclei, Drept penal. Partea specială II. Curs tematic , ed. A 2 -a, Edit. C.H.Beck, Bucure ști,
2018
7.C.A.Constanța, Secția penală, decizia nr. 312/2003, în C.P.Ad., apud. C. Rotaru, A. -R.
Trandafir, V. Cioclei, Drept penal. Partea specială II. Curs tematic , ed. A 2 -a, Edit. C.H.Beck,
București, 2018
8. Trib. Jud. Dolj, decizia penală nr. 370/1 987, loc. cit., apud. G. Antoniu, T. Toader,
coordonatori, Explicațiile Noului Cod penal , vol. IV, Edit. Universul Juridic, București, 2016
9. Trib. Suprem, decizia nr. 3384/1971 apud C. Rotaru, A. -R. Trandafir, V. Cioclei, Drept
penal. Partea specială II. Curs tematic , ed. A 2 -a, Edit. C.H.Beck, București, 2018
10. Trib. Suprem, Secția penală, decizia nr. 1956/1973 în C.D. 1973, apud. R. Glodeanu, Luarea
și darea de mită , Edit. Hamangiu, București, 2009
11. Jud. Alba Iuli a, sentința penală nr. 57/ 2015, în www.Curteadeapelcluj.ro
63
12. Jud. Craiova, sentința penală nr. 457/1987 , în RRD nr. 1/1988, apud. G. Antoniu, T. Toader,
coordonatori, Explicațiile Noului Cod penal , vol. IV, Edit. Universul Juridic, București, 2016
V. LEGISLAȚIE. ACTE NORMATIVE
*** Codul penal. Codul de procedură penală. Legile de executare, Ed. A 17 -a, actualizată la
11 octombrie 2017, Edit. Hamangiu, București, 2017
*** Codul penal din 17 iulie 2009 ( Legea nr. 286/2009 ), publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009
*** Codul penal de la 21 iunie 1968 al Republicii Socialiste România publicat în Buletinul
Oficial nr.79 -79bis din 29 iunie 1968
*** Codul lui Carol al II -lea, adoptat la 17 martie 1936, publicat în M. Of. Nr. 65 din 18 martie
1936, intr at în vigoare la 1 ianuarie 1937
*** Codul penal din 1864, text publicat în M. Of. al României
*** Lege pentru ratificarea Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New
York la 31 octombrie 2003
*** Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal ,
publicată în M. Of. Nr. 757 din 12 noiembrie 2012, actualizată
*** Legea nr. 301 din 28 iunie 2004, privind Codul penal (abrogată de Legea nr. 286/2009)
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 29 iunie 2004
*** Legea nr. 365/2004, publicată în M. Of. nr. 903 din 5 octombrie 2004
*** Legea 521/2004 privind modificarea și completarea Legii nr. 78/2000, publicată în M. Of.
Nr. 1123 din 29 noiembrie 2004
*** Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea
demnităților publice, a funcționarilor publici și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea
corupției , publicată în M. Of. Nr. 279 din 21 aprilie 2003
*** Legea nr. 27/2002, publicată în M .Of. nr. 65 din 30 ianuarie 2002
*** Legea nr.147/2002, publicată în M.Of. nr. 260 din 18 aprilie 2002
*** Legea nr. 78 din 8 mai 2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de
corupție , publicată în M. Of. Nr. 219 din 18 mai 2000
*** Legea nr. 188/1999, republicată în M. Of. nr. 365 din 29 mai 2007, cu modificările
ulterioare prin O .U.G. 18/2014 – publicată în M. Of. nr. 304 din 24 aprilie 2014
64
*** Legea nr. 140/1996, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 289, în 14 noiembrie
1996
*** Legea nr. 83/1992 privind procedura urgentă de urmărire și judecare pentru unele
infracțiuni de corupție , publicată în M. Of. Nr. 173 din 22 iulie 1992, în prezent abrogată
*** O .G. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de disc riminare,
actualizată, publicată în M. Of. nr. 431 din 2 septembrie 2000
*** O .U.G. nr. 14 din 5 februarie 2017, publicată în M. Of. Nr. 101 din 5 februarie 2017
*** O .U.G. 13/2017, publicată în M. Of.al României nr. 92 din 1 februarie 2017
*** O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de
lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, republicată în M. Of. nr. 418 din 15
mai 2006, cu modificările ulterioare
*** Decretul nr. 212 din 1960, publicat în Buletinul Oficial nr. 8 din 17 iunie 1960
*** Decizia C.C.R. 392/ 2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 504 din 30 iunie 201 7
*** Decizia C .C.R. nr. 405/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 517 din 8 iulie 2016
*** Deci zia C.C.R. nr. 603 din 6 oct. 2015 , publicată în M. Of. nr. 845 din 13 noiembrie 2015
*** Decizia C.C.R. nr. 2 din 15 ianuarie 2014, publicată în M. Of. Nr. 71 din 29 ianuarie 2014
*** Decizia C.C.R. nr. 1611/2011, publicată în M. Of. Nr. 106 din 9 feb ruarie 2011
*** Decizia nr. Î.C.C.J. 8/2017, publicată în M. Of. Nr. 290 din 25 aprilie 2017
*** Decizia Î .C.C.J. nr. 26/2014 , publicat în M. Of., nr. 24 din 13 ianuarie 2015
*** Decizia Î .C.C.J. nr. 20/2014, publicată în M. Of. Nr. 766 din 22 octombrie 20 14
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Programul de studii DREPT [612052] (ID: 612052)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.