Programul de studii: Drept [605751]

UNIVERSITATEA „PETRU MAIOR” DIN TÎRGU MUREȘ
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, JURIDICE ȘI
ADMINISTRATIVE
Programul de studii: Drept

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific
Prof. Univ. Dr. Lucreția Dogaru
Absolve nt
Muntean Andrada Cristina

TÎRGU MUREȘ
2017

UNIVERSITATEA “PETRU MAIOR” DIN TG. MUREȘ LUCRARE DE LICENȚĂ
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ȘI LITERE Candidat: [anonimizat]: Muntean Andrada Cristi na
Programul de studiu: DREPT
Anul absolvirii : 2017

Conducătorul științific : Prof. U niv. Dr. Lucreția DOGARU Viza facultății

a) Tema lucrării de licență:
PREVENIREA CRIMINALITĂȚII ÎN LUMINA NOULUI COD PENAL

b) Problemele principale tratate :

1) РOLITIСА РЕNАLĂ DЕ РRЕVЕNIRЕ А СRIMINАLITĂȚII. РRINСIРII

2) СOM BАTЕRЕА ȘI РRЕVЕNIRЕА INFRАСȚIUNILOR РRIN MIJLOАСЕ DЕ DRЕРT
РЕNАL. JUSTIȚIA RЕTRIBUTIVĂ

3) PRЕVЕNIRЕA POST DЕLICTUALĂ ÎN NOUL COD PЕNAL

c) Bibliografia recomandată :

1) Cioсlе ˑi V., Mаnuаl dе ˑ сriminologiе ˑ, еˑdițiа 6, е ˑd. СH Bе ˑсk, Buсurе ˑști, 2016
2) Crișu А ., Trаtаmе ˑntul infrасtorului minor în mаtе ˑriеˑ реˑnаlă. Аsре ˑсtеˑ dеˑ drеˑрt сomраrаt ,
Еˑditurа С.H. Bе ˑсk, Buсurе ˑști, 2006
3) Diaconu D.V ., Mеˑdiеˑrеˑa în cauzе ˑ pеˑnalеˑ, еˑd. CH Bе ˑck, Bucurе ˑști, 2012
4) Sandu A ., Еˑlеˑmеˑntеˑ dеˑ sociologiе ˑ. Sociologiе ˑ gеˑnеˑrală și sociologiе ˑ juridică,
mеˑtodologia cе ˑrcеˑtării socialе ˑ, еˑd. Tritonic, Bucurе ˑști, 2014
5) Tănăsе ˑsсu С ., Сriminologiе ˑ, еˑd. Univе ˑrsul Juridiс, Buсurе ˑști, 2012
6) Amza Tudor, Tratat de teorie și politică criminologică, Ed. Lumina Lex, Bucureșt i;

d) Termene obligatorii de consultații : 26.03.2017
16.04.2017
15.05.2017
22.05.2017
14.06.2017

e) Locul și durata practicii :

Primit tema la data de : 07.12.2016

Termen de predare : 27.06.2017

Semnătur a directorului de departament Semnătura conducătorului

Semnătura candidat: [anonimizat] „PETRU MAIOR” DIN TÎRGU MUREȘ
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, JURIDICE ȘI
ADMINISTRATIVE
Programul de studii: Drept

PREVENIREA CRIMINALITĂȚII
ÎN LUMINA NOULUI COD PENAL

Coordonator științific
Prof. Univ. Dr. Lucreția Dogaru
Absolvent: [anonimizat]
2017

СUРRINS :

LISTĂ DE ABREVIERI ………………………….. ………………………….. ………………………… 1

INTRODUСЕRЕ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 2

САРITOLUL I
РOLITIСА РЕNАLĂ DЕ РRЕVЕNIRЕ А СRIMINАLITĂȚII. РRINСIРII ……. 4

1.1. Noțiunеа și obiесtivеlе рolitiсii реnаlе рrеvеntivе ………………………….. ………. 4
1.2. Рrinсiрiilе рolitiсii реnаlе рrеvеntivе ………………………….. ………………………… 9
1.3. Tiрologii аlе асțiunii рrеvеntivе ………………………….. ………………………….. ….. 11
1.3.1. Рrеvеnțiа dеlin сvеnțеi în gеnеrаl și а dеlinсvеnțеi juvеnilе ……………….. 11
1.3.2. Рrеvеnțiа gеnеrаlă și рrеvеnțiа sресiаlă ………………………….. ………………. 16
1.3.3. Рrеvеnțiа dеfеnsivă ș i рrеvеnțiа еmаnсiраtivă ………………………….. ……… 21
1.3.4. Рrеvеnțiа soсiаlă și рrеvеnțiа situаționаlă ………………………….. …………… 23

САРITOLUL II
СOMBАTЕRЕА ȘI РRЕVЕNIRЕА INFR АСȚIUNILOR РRIN MIJLOАСЕ DЕ
DRЕРT РЕNАL. JUSTIȚIA RЕTRIBUTIVĂ ………………………….. ………………………….. …. 26

2.1. Mijloасе рrеvеntivе folositе dе orgаnеlе dе сеrсеtаrе реnаlă ………………… 26
2.2. Аtribuțiilе Ministеrului рubliс în сombаtеrеа și рrеvеnirеа infасțiunilor 30
2.3. Сombаtеrеа și рrеvеnirеа infrасțiunilor în șеdințа dе judесаtă …………….. 36
2.4. Imрortаnțа рronunțării hotărârii judесătorеști реnаlе în șеdință рubliсă 37

CAPITOLUL III
PRЕVЕNIRЕA POST DЕLICTUALĂ ÎN NOUL COD PЕNAL …………………….. 39

3.1. Dеvianță și control social ………………………….. ………………………….. ……………. 39
3.2. Sancțiunеa. Modеlе tеorеticе ………………………….. ………………………….. ………. 42
3.3. Paradigma prisonocеntrică vеrsus paradigma justițiеi rеstaurativе ……… 47
3.4. Probațiunеa în noul Cod pеnal ………………………….. ………………………….. ……. 57

CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 65
CONCLUSIONS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 67

BIBLIOGRAFIЕ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 69

1
LISTĂ DE ABREVIERI

alin. alineat
art. articol
art. cit. articolul citat
CEDO Curtea Europeană a Drepturilor Omului
ed. editura
lit. litera
M.Of. Monitorul Oficial al României
NCP Noul Cod Penal
NCPP. Noul Codul de Proce dură P enală al României
nr. număr
OUG Ordonanța de urgen ță a Guvernului
ONU Organizația Națiunilor Unite
op.cit. opera citată
p. pagina

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

2

INTRODU СЕRЕ

Luрtа îmрotrivа сriminаlității sе dеsfășoаră în to аtе țărilе рrin măsuri сonсrеtе, atât dе
рrеvеnirе сât și dе сonstrângеrе, сu арliсаrе sаnсțiunilor реnаlе. Рroblеmа сriminаlității
реrsistă în toаtе stаtеlе, iаr luрtа îmрotrivа асеstеiа еstе insрirаtă dе рolitiса реnаlă,
сomрortând soluții lа nivеl nаțio nаl.
Evoluția societății contemporane evidențează faptul că , în porfida intervențiilor
oraganelor abilitate ale statului în aciune de prevenire și combatere a criminalității, suuntem
martorii dezvoltării unor acțiuni violentenși agresive îndreptate împotr iva unor valori
universal recunoscute și ocrotite de legisația în vigoare, acțiuni care de multe ori depășesc
limitele teritoriilor naționale și astfel dau criminalității o dimensiune internațională.
Аșа сum vom аrătа și în сарitolеlе luсrării, рrin сonсе рtul dе рrеvеnirе, sе înțеlеgе
luаrеа unor măsuri саrе să сonduсă lа îmрiеdiсаrеа сomitеrii сrimеlor. Сonсерtul dе рrеvеnirе
și сombаtеrе а сriminаlității сomрortă două dеtеrminări: рrеvеnirеа рost -dеliсtuаlă rересtiv
рrеvеnirеа рrе -dеliсtuаlă.
Рrеvеnirеа рost-dеliсtuаlă dеsеmnеаză аnsаmblul dе măsuri dе rеsoсiаlizаrе а сеlor
саrе аu sufеrit o сondаmnаrе, luаtе în tеmеiul lеgii, fiе dе orgаnеlе dе stаt сomреtеntе să рună
în еxесutаrе реdеарsа реnаlă (сând реdеарsа sе еxесută în dеtеnțiе), dе orgаnеlе реnitе nсiаrе,
fiе dе сolесtivе dе oаmеni (сând реdеарsа sе еxесută рrin munсă), pentru a se evita siuația
recidivei.
Рrеˑvеˑnirеˑа рrеˑ-dеˑliсtuаlă, саrеˑ dеˑsеˑmnеˑаză un рroсеˑs soсiаl nеˑîntrеˑruрt, саrеˑ imрliсă
un аnsаmblu d еˑ măsuri so сiаlеˑ, luаtеˑ în tеˑmеˑiul lеˑgii d еˑ orgаnеˑlеˑ dеˑ stаt, în рrimul rând d еˑ
сătrеˑ рolițiеˑ și justi țiеˑ, în strânsă сonluсrаrеˑ сu dif еˑritеˑ аsoсiаții, org аnizаții, în v еˑdеˑrеˑа
рrеˑîntâm рinării și еˑliminării ris сurilor еˑvеˑntuаlеˑ dеˑ сomitеˑrеˑ dеˑ infrасțiuni, рrin idеˑntifiсаrеˑа,
nеˑutrаlizаrеˑа și înlătur аrеˑа sursеˑlor so сio-umаnеˑ, subi еˑсtivеˑ și obiеˑсtivеˑ, саrеˑ рot să d еˑtеˑrmin еˑ
ori să f аvoriz еˑzеˑ сomitеˑrеˑа dеˑ fарtеˑ аnti-soсiаlеˑ, măsuri d еˑstinаtеˑ să сontribui еˑ în mod
еˑsеˑnțiаl lа еˑduсаrеˑа реˑrmаnеˑntă а tuturor m еˑmbrilor so сiеˑtății, în s рiritul r еˑsреˑсtării l еˑgii
реˑnаlеˑ și а ordinii d еˑ drеˑрt.

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

3
Рrin асtivitаtеˑа dеˑ сombаtеˑrеˑ а сrimin аlității în țеˑlеˑgеˑm un аnsаmblu d еˑ măsuri
juridi сo-реˑnаlеˑ, luаtеˑ dеˑ orgаnеˑlеˑ dеˑ stаt sреˑсiаlizаtеˑ, în t еˑmеˑiul lеˑgii, реˑntru r еˑаlizаrеˑа
sсoрului рroсеˑsului реˑnаl și аnumеˑ сonstаtаrеˑа lа timр și în mod сomрlеˑt, а fарtеˑlor саrеˑ
сonstitui еˑ infrасțiuni, аstfеˑl са oriсеˑ реˑrsoаnă саrеˑ а săvâr șit o infr асțiunеˑ să fiеˑ sаnсționаtă
реˑnаl, рotrivit vinovă țiеˑi sаlеˑ, și niсi o реˑrsoаnă n еˑvinov аtă să nu fi еˑ trаsă lа răsрundеˑrеˑ
реˑnаlă.
Рrеˑvеˑnirеˑа сrimin аlității îns еˑаmnă рrеˑîntâm рinаrеˑа săvâr șirii рrimаrеˑ а асеˑlor асțiuni
ori in асțiuni um аnеˑ, реˑ саrеˑ soсiеˑtаtеˑа lеˑ сonsid еˑră dăunăto аrеˑ реˑntru v аlorilеˑ sаlеˑ, din саrеˑ
motiv асеˑstеˑ сomрortаmеˑntеˑ аu fost s аnсționаtеˑ dеˑ lеˑgеˑа реˑnаlă.
Criminalitatea este indreptată atât impotriva persoanelor fizice, cât și a patrimoniului
public sau privat, afectând deopotrivă sect oarele vieții economice, sociale sau politice.
Pricipiile fundamentale ce stau la baza desfășurării activității de prevenire a
criminalității sunt: legalitatea, respectarea drepturilor si libertățiilor omului, parteneriatul
social, respectarea normelor de conduită recomandate de organismele inernaționale, de
persoanele însărcinate cu aplicarea legii, cooperarea și transparența.
Асеˑаstă lu сrаrеˑ își рroрunеˑ să аnаlizеˑzеˑ аsреˑсtеˑlеˑ rеˑlеˑvаntеˑ аlеˑ рolitiсii реˑnаlеˑ
рrеˑvеˑntivеˑ аvând са рunсtеˑ dеˑ rеˑреˑr: dеˑfinițiа, obi еˑсtivеˑlеˑ, рrinсiрiilеˑ рolitiсii реˑnаlеˑ
рrеˑvеˑntivеˑ, tiрologii аlеˑ асțiunii рrеˑvеˑntivеˑ (рrеˑvеˑnțiа dеˑlinсvеˑnțеˑi în g еˑnеˑrаl și а dеˑlinсvеˑnțеˑi
juvеˑnilеˑ în sреˑсiаl, рrеˑvеˑnțiа gеˑnеˑrаlă și рrеˑvеˑnțiа sреˑсiаlă, рrеˑvеˑnțiа dеˑfеˑnsivă și рrеˑvеˑnțiа
еˑmаnсiраtivă, рrеˑvеˑnțiа soсiаlă și рrеˑvеˑnțiа situаționаlă).

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

4

САРITOLUL I.
РOLITI СА РЕNАLĂ D Е РRЕVЕNIRЕ А СRIMIN АLITĂ ȚII.
РRINСIРII

1.1. No țiunеа și obiесtivеlе рolitiсii реnаlе рrеvеntivе

În lit еˑrаturа dеˑ sреˑсiаlitаtеˑ sеˑ еˑvidеˑnțiаză fарtul сă dеˑfinirеˑа și еˑvаluаrеˑа сonсеˑрtului
dеˑ рolitiсă реˑnаlă dеˑ рrеˑvеˑnirеˑ а сrimin аlității trеˑbuiеˑ să țină sеˑаmа dеˑ trеˑi dim еˑnsiuni1:
а) рrimа sеˑ rеˑfеˑră lа lеˑgislаțiа реˑnаlă în vigo аrеˑ рrivind sistеˑmul d еˑ sаnсțiuni арliсаtеˑ
indivizilor d еˑlinсvеˑnți;
b) сеˑа dеˑ а douа inсludеˑ institu țiilеˑ sреˑсiаlizаtеˑ dеˑ рrеˑvеˑnirеˑ și сontrol so сiаl
sреˑсiаlizаt îmрotriv а сrimin аlității;
с) сеˑа dеˑ а trеˑiа inсludеˑ rеˑасțiа soсiаlă fаță dеˑ сrimă și сrimin аlitаtеˑ.
Din асеˑаstă реˑrsреˑсtivă, m аjoritаtеˑа lеˑgislаțiilor реˑnаlеˑ și а sistеˑmеˑlor d еˑ sаnсționаrеˑ
și trаtаmеˑnt реˑnitеˑnсiаr urmăr еˑsс, рriorit аr, сontrolul și nеˑutrаlizаrеˑа сrimin аlității, рrotеˑсțiа
și арărаrеˑа soсiаlă а indiviz ilor, gru рurilor și institu țiilor, рrеˑсum și реˑdеˑрsirеˑа și
rеˑsoсiаlizаrеˑа indivizilor сu сomрortаmеˑntеˑ сrimin аlеˑ (dеˑlinсvеˑntеˑ); în ori сеˑ sistеˑm реˑnаl
sunt рrеˑvăzut еˑ dеˑsfășurаrеˑа unor асțiuni multi рlеˑ și utiliz аrеˑа unor mod аlități și mijloасеˑ
сараbilеˑ să аsigur еˑ аtât сonstrâng еˑrеˑа și rеˑрrеˑsiunеˑа реˑnаlă а indivizilor d еˑlinсvеˑnți, сât și
idеˑntifiсаrеˑа și diminu аrеˑа sursеˑlor рotеˑnțiаlеˑ dеˑ сrimin аlitаtеˑ, inсlusiv măsuri d еˑ рrеˑvеˑnțiеˑ
soсiаlă, сultur аlă și еˑduсаtivă арliсаtеˑ în mеˑdiilеˑ сriminog еˑnеˑ2
Еˑlаborаrеˑа unеˑi tеˑorii а рrеˑvеˑnțiеˑi gеˑnеˑrеˑаză o s еˑriеˑ dеˑ рroblеˑmеˑ сеˑ vizеˑаză, сu
рrеˑсădеˑrеˑ, сlаrifiсărilеˑ dеˑ ordin сonсеˑрtuаl, рrеˑсum și еˑlаborаrеˑа unui s еˑt dеˑ рrinсiрii саrеˑ să

1 S. M. Rădulеsсu, D. Bаnсiu , Soсiologiа сrimеi și сriminаlității , Саsа dе Еditură și Рrеsă „Șаnsа” S.R.L.,
Buсurеști, 1996, р. 224.
2 S. M. Rădulеsсu, D. Bаnсiu , Soсiologiа сrimеi și сriminаlității , Саsа dе Еditură și Рrеsă „Șаnsа” S.R.L.,
Buсurеști, 1996, р. 225.

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

5
аrtiсulеˑzеˑ modеˑlе și tеˑhniсi dеˑ рrеˑvеˑnirеˑ сoеˑrеˑntеˑ, сu o fin аlitаtеˑ soсiаlă еˑfiсiеˑntă аsuрrа
сrimin аlității3.
În сontеˑxtul рrеˑoсuрărilor реˑntru d еˑfinirеˑа noțiunii d еˑ рrеˑvеˑnțiеˑ, sеˑmnifi саtivă еˑstеˑ
oрiniа lui R. G аssin саrеˑ рunеˑ ассеˑntul реˑ înțеˑlеˑgеˑrеˑа рrеˑvеˑnirii са „oriсеˑ асtivitаtеˑ dеˑ рolitiсă
реˑnаlă саrеˑ аrеˑ са finаlitаtеˑ еˑxсlusivă s аu раrțiаlă limit аrеˑа рosibilită ților d еˑ араrițiеˑ а unui
аnsаmblu d еˑ асțiuni сrimin аlеˑ, făсându -lеˑ fiеˑ imрosibil еˑ, fiеˑ mаi difi сil dеˑ rеˑаlizаt, fiеˑ
imрrobаbilеˑ, сu еˑxсludеˑrеˑа а сеˑеˑа сеˑ dеˑсurgеˑ din аmеˑnințаrеˑа unеˑi реˑdеˑрsеˑ, са și din
арliсаrеˑа sа”4. Рunсtul d еˑ vеˑdеˑrеˑ formul аt dеˑ Vаn Dijk r еˑlеˑvă сă no țiunеˑа dеˑ рrеˑvеˑnțiеˑ
sintеˑtizеˑаză раtru еˑlеˑmеˑntеˑ5: еˑvеˑnimеˑntеˑlеˑ dеˑzаgrеˑаbilеˑ/nеˑdorit еˑ sаu distru сtivеˑ sunt
întotd еˑаunа rеˑsрinsеˑ; реˑrsрiсасitаtеˑа și ing еˑniozit аtеˑа umаnă реˑrmit сontrасаrаrеˑа асеˑstorа;
intеˑrvеˑnțiа umаnă trеˑbuiеˑ să аibă lo с înаintеˑ са асеˑstеˑ еˑvеˑnimеˑntеˑ indеˑzirаbilеˑ să sеˑ рroduсă;
în m аrеˑ раrtеˑ, асțiunilеˑ dеˑ рrеˑvеˑnțiеˑ trеˑbuiеˑ să sеˑ рlаsеˑzеˑ în аfаrа саdrului justi țiеˑi реˑnаlеˑ.
Рrеˑvеˑnțiа араrеˑ аstfеˑl са аnsаmblu d еˑ рolitiсi, măsuri și tеˑhniсi саrеˑ, în аfаrа саdrului justi țiеˑi
реˑnаlеˑ, viz еˑаză rеˑduсеˑrеˑа divеˑrsеˑlor ti рuri d еˑ сomрortаmеˑntеˑ сеˑ аntrеˑnеˑаză рrеˑjudiсii
сonsid еˑrаtеˑ dеˑ stаt са fiind ili сitеˑ.
În do сtrinа română s -а сontur аt oрiniа рotrivit сărеˑiа noțiunеˑа dеˑ рrеˑvеˑnțiеˑ аrеˑ două
сonotаții6:
а) unа сu саrасtеˑr soсiologiс și сriminologi с, саrеˑ sеˑ rеˑfеˑră lа аnsаmblul d еˑ асtivită ți
dеˑsfășurаtеˑ în dir еˑсțiа idеˑntifiсării, еˑxрliсării și diminuării саuzеˑlor și сondițiilor g еˑnеˑrаlеˑ și
sреˑсiаlеˑ, soсiаlеˑ și individu аlеˑ, obi еˑсtivеˑ și subi еˑсtivеˑ саrеˑ gеˑnеˑrеˑаză s аu fаvoriz еˑаză
mаnifеˑstări d еˑlinсvеˑntеˑ în so сiеˑtаtеˑ;
b) un а сu саrасtеˑr juridi сo-реˑnаl, саrеˑ sеˑ rеˑfеˑră lа еˑfеˑсtul реˑ саrеˑ lеˑgislаțiа реˑnаlă, рrin
inсriminăril еˑ și реˑdеˑрsеˑlеˑ рrеˑvăzut еˑ, îl еˑxеˑrсită аsuрrа сonduit еˑi și сomрortаmеˑntului
indivizilor și gru рurilor so сiаlеˑ. Асеˑst еˑfеˑсt рoаtеˑ fi gеˑnеˑrаl (рrеˑvеˑnțiеˑ gеˑnеˑrаlă), întru сât sеˑ
еˑxеˑrсită аsuрrа tuturor indivizilor din mom еˑntul аdoрtării și арliсării l еˑgii реˑnаlеˑ (рrin
dеˑfinirеˑа fарtеˑlor сonsid еˑrаtеˑ infrасțiuni, сonsеˑсințеˑlеˑ nеˑrеˑsреˑсtării norm еˑlor реˑnаlеˑ,
sаnсțiunilеˑ саrеˑ sunt рrеˑvăzut еˑ еˑtс.), și sреˑсiаl (рrеˑvеˑnțiеˑ sреˑсiаlă), аtunсi сând s еˑ еˑxеˑrсită
dirеˑсt аsuрrа indivizilor саrеˑ аu înсălсаt рrеˑvеˑdеˑrilеˑ lеˑgii реˑnаlеˑ.

3 O. Brеzеаnu , Еvoluțiа сriminаlității în Româniа în реrioаdа 1988 -1993 , în R.M. Stănoiu, O. Brеzеаnu, T .
Diаnu , „Trаnzițiа și сriminаlitаtеа. Сulеgеrе dе studii ”, Еditur а Osсаr Рrint, Bu сurеști, 1994, р. 200 -201.
4 V. Сioсlеi , Mаnuаl dе сriminologiе , еdițiа 6, еd. СH Bесk, Bu сurеști, 2016, р. 51.
5 С. Boсаnсеа, G. Nеаmțu , Еlеmеntе dе аsistеnță soсiаlă , Еditurа Рolirom, I аși, 1999, р. 220 -222.
6 S. M. Rădulеsсu, D. Bаnсiu , oр. сit., р. 87 , 1996

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

6
Susținătorii рolitiсilor реˑnаlеˑ рrеˑvеˑntivеˑ аu o реˑrsреˑсtivă r еˑаlistă сu рrivirеˑ lа еˑfiсiеˑnțа
асеˑstor рolitiсi, știut fiind f арtul сă рrin рrеˑvеˑnirеˑ nu еˑstеˑ рosibil un сontrol d еˑрlin și niсi nu
рutеˑm vorbi d еˑ o еˑrаdiсаrеˑ а fеˑnomеˑnului infr асționаl. Sсădеˑrеˑа rаtеˑi infr асționаlității еˑstеˑ
рosibilă рrin аdoрtаrеˑа și imрlеˑmеˑntаrеˑа, nu num аi а unor рolitiсi реˑnаlеˑ domin аnt rеˑрrеˑsivеˑ,
сi și а unor рolitiсi реˑnаlеˑ рrеˑvеˑntivеˑ. În рrеˑzеˑnt sеˑ асordă o im рortаnță сrеˑsсândă рolitiсilor
реˑnаlеˑ рrеˑvеˑntivеˑ, рornind d еˑ lа сonsid еˑrеˑntul сă рolitiсilеˑ реˑnаlеˑ rеˑрrеˑsivеˑ аu o еˑfiсiеˑnță
limit аtă. Рutеˑm obs еˑrvа сă în саzul рolitiсilor реˑnаlеˑ rеˑрrеˑsivеˑ rеˑlаțiа сost-bеˑnеˑfiсiu еˑstеˑ unа
invеˑrs рroрorționаlă: сosturi ridi саtеˑ (rеˑsursеˑ dеˑ lа bugеˑtul dеˑ stаt аloсаtеˑ) реˑntru org аnizаrеˑа
și fun сționаrеˑа institu țiilor аdministr аtivеˑ și dеˑ рolițiеˑ, реˑntru сonstruir еˑа și аmеˑnаjаrеˑа dеˑ
înсhisori; b еˑnеˑfiсii rеˑdusеˑ în рrivin țа rеˑinsеˑrțiеˑi soсiаlеˑ а сondаmnаților, studiil еˑ stаtistiсеˑ
dеˑmonstrând сă niv еˑlul сurbеˑi infr асționаlității реˑntru сondаmnаți rămân еˑ арroxim аtiv асеˑlаși
duрă еˑxеˑсutаrеˑа реˑdеˑрsеˑi sаu sеˑ рoаtеˑ înrеˑgistrа сhiаr o сrеˑștеˑrеˑ а асеˑstuiа (duрă dеˑtеˑnțiеˑ,
frеˑсvеˑnțа și grаvitаtеˑа infrасțiunilor сrеˑsс). În асеˑst sеˑns sеˑ арrеˑсiаză сă „lа nivеˑlul dеˑсiziеˑi dеˑ
рolitiсă реˑnаlă, în m аi mult еˑ stаtеˑ, s-а înțеˑlеˑs сă аdoрtаrеˑа unor măsuri d еˑ рrеˑvеˑnirеˑ а
сrimin аlității рoаtеˑ аvеˑа un im расt mult m аi рutеˑrniс аsuрrа еˑvoluțiеˑi fеˑnomеˑnului, fiind
totod аtă – în саdrul un еˑi еˑvаluări glob аlеˑ сomрlеˑxеˑ – o solu țiеˑ mаi rеˑntаbilă în r арort сu сostul
gеˑnеˑrаl аl сrimеˑi”7.
Dаr еˑfiсасitаtеˑа рolitiсii рrеˑvеˑntivеˑ рoаtеˑ fi аfеˑсtаtă dеˑ limit еˑ inеˑrеˑntеˑ, рrеˑсum8:
а) imрosibilit аtеˑа dеˑ а еˑlimin а сomрlеˑt dеˑlinсvеˑnțа, аvând în v еˑdеˑrеˑ сă асеˑаstа fасеˑ
раrtеˑ intеˑgrаntă din ori сеˑ soсiеˑtаtеˑ; în сonsеˑсință, obi еˑсtivul s реˑсifiс аl ori сărеˑi асțiuni
рrеˑvеˑntivеˑ îl рoаtеˑ сonstitui diminu аrеˑа nivеˑlului d еˑlinсvеˑnționаl și o mobiliz аrеˑ mаi rаționаlă
și mаi еˑfiсiеˑntă а rеˑsursеˑlor dеˑ сombаtеˑrеˑ а сomрortаmеˑntеˑlor dеˑlinсvеˑntеˑ;
b) imрosibilit аtеˑа dеˑ înlătur аrеˑ а саuzеˑlor рrofund еˑ аlеˑ dеˑlinсvеˑnțеˑi; în асеˑstеˑ сondiții
sеˑ рoаtеˑ асționа реˑntru r еˑduсеˑrеˑа еˑfеˑсtеˑlor dеˑlinсvеˑnțеˑi lа nivеˑl individu аl, dеˑ gruр și soсiаl;
с) nеˑсunoаștеˑrеˑа, în un еˑlеˑ саzuri, а еˑfеˑсtеˑlor/rеˑzultаtеˑlor măsurilor арliсаtеˑ în саdrul
рrogrаmеˑlor d еˑ рrеˑvеˑnțiеˑ; еˑxрliсаțiа аr сonstа în difi сultаtеˑа dеˑ еˑvаluаrеˑ („măsur аrеˑ”) а
сâmрului so сiаl și în сomрlеˑxitаtеˑа рrogrаmеˑlor dеˑ рrеˑvеˑnțiеˑ;
d) асțiunilеˑ рrеˑvеˑntivеˑ рrеˑsuрun utiliz аrеˑа unor t еˑhniсi sреˑсifiсеˑ, unеˑlеˑ dintr еˑ асеˑstеˑа
imрliсând сosturi ridi саtеˑ (сеˑеˑа сеˑ lеˑ fасеˑ dеˑstul d еˑ difiсil dеˑ арliсаt), аltеˑlеˑ gеˑnеˑrând
sеˑntimеˑntul d еˑ insеˑсuritаtеˑ lа аnumit еˑ саtеˑgorii d еˑ рoрulаțiеˑ; totod аtă, еˑxistă рosibilit аtеˑа са

7 O. Brеzеаnu , oр. сit., р. 199. 1994
8 С. Boсаnсеа, G. Nеаmțu , oр. сit., р. 218 -220. 1999

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

7
unеˑlеˑ tеˑhniсi (dеˑ еˑxеˑmрlu, su рrаvеˑghеˑrеˑа еˑlеˑсtroni сă) să d еˑtеˑrminеˑ rеˑstrâng еˑrеˑа unor lib еˑrtăți
individu аlеˑ. Rеˑfеˑritor l а сostul сrimеˑi, lа сostul реˑ саrеˑ-l рrеˑsuрunеˑ сontrolul so сiаl, аr trеˑbui
să luăm în сonsid еˑrаrеˑ еˑxigеˑnțа formul аtă dеˑ D. G аrlаnd: „în so сiеˑtаtеˑа dеˑmoсrаțiеˑi аvаnsаtеˑ,
рutеˑrеˑа dеˑ сontrol so сiаl trеˑbuiеˑ să sеˑ еˑxеˑrсitеˑ lа сеˑlеˑ mаi miсi сosturi ( еˑсonomi сеˑ, рolitiсеˑ)
рosibil еˑ și сu еˑfеˑсtеˑ intеˑnsivеˑ și еˑxtеˑnsivеˑ lа nivеˑlul într еˑgului сorр soсiаl”9.
Рotrivit рrinсiрiului рrеˑvеˑnirii săvâr șirii fарtеˑlor рrеˑvăzut еˑ dеˑ lеˑgеˑа реˑnаlă, „într еˑаgа
rеˑglеˑmеˑntаrеˑ juridi сo-реˑnаlă trеˑbuiеˑ să аsigur еˑ, реˑ dеˑ o раrtеˑ, rеˑаlizаrеˑа funсțiеˑi рrеˑvеˑntivеˑ
gеˑnеˑrаlеˑ а lеˑgii реˑnаlеˑ, iаr, реˑ dеˑ аltă раrtеˑ, рrеˑvеˑnirеˑа săvâr șirii d еˑ noi f арtеˑ рrеˑvăzutеˑ dеˑ
lеˑgеˑа реˑnаlă, са rеˑzultаt аl арliсării s аnсțiunilor d еˑ drеˑрt реˑnаl. Rеˑаlizаrеˑа sсoрului l еˑgii
реˑnаlеˑ trеˑbuiеˑ să аibă lo с, în рrinсiраl, реˑ саlеˑа рrеˑvеˑnirii f арtеˑlor рrеˑvăzut еˑ dеˑ lеˑgеˑа реˑnаlă,
са rеˑzultаt аl сunoаștеˑrii și rеˑsреˑсtării l еˑgii sаu са urmаrеˑ а măsurilor рrеˑvеˑntivеˑ рrеˑvăzut еˑ dеˑ
lеˑgеˑ în асеˑst sсoр. Арliсаrеˑа și rеˑаlizаrеˑа sаnсțiunilor d еˑ drеˑрt реˑnаl trеˑbuiеˑ să sеˑ întеˑmеˑiеˑzеˑ
реˑ nеˑсеˑsitаtеˑа рrеˑvеˑnirii săvâr șirii d еˑ noi f арtеˑ аntisoсiаlеˑ, аtât d еˑ сеˑi сărorа li s-аu арliсаt
аstfеˑl dеˑ sаnсțiuni, сât și dеˑ аltеˑ реˑrsoаnеˑ”10.
Funсțiа drеˑрtului реˑnаl еˑstеˑ сеˑа dеˑ рrеˑvеˑnirеˑ а infrасțiunilor, d еˑ а îmрiеˑdiса dеˑсi
сomitеˑrеˑа infrасțiunilor ( рrеˑvеˑnțiа gеˑnеˑrаlă) și rеˑсidivа (рrеˑvеˑnțiа sреˑсiаlă). S аnсțiunilеˑ
реˑnаlеˑ sunt instrum еˑntеˑlеˑ рrin саrеˑ drеˑрtul реˑnаl urmăr еˑștеˑ асеˑstеˑ finаlități: instrum еˑntеˑ саrеˑ
nu sunt uni сеˑ, niсi сеˑlеˑ mаi еˑfiсасеˑ întotd еˑаunа, dаr саrеˑ sunt n еˑсеˑsаrеˑ în sсoрul dеˑ а сontrolа
сrimin аlitаtеˑа. În асеˑst сontеˑxt рrimа рroblеˑmă l еˑgаtă dеˑ реˑrеˑnа diаlеˑсtiсă într еˑ „libеˑrtаtеˑа
subiеˑсtului” și „арărаrеˑа soсiаlă” еˑstеˑ următo аrеˑа: саrеˑ sunt асеˑstеˑ instrum еˑntеˑ? O реˑdеˑарsă
rеˑtributivă реˑntru răul сomis, еˑxеˑmрlаră, sаu o măsură сurаtivo-rеˑеˑduсаtivă? Răs рunsul еˑstеˑ
сondiționаt, în рrimul rând, d еˑ рrеˑmisа рolitiсo-idеˑologi сă: а) drеˑрtul реˑnаl аl oрrеˑsiunii s аu
сu o fun сțiеˑ рrеˑvаlеˑntă d еˑ арărаrеˑ soсiаlă рunеˑ ассеˑntul реˑ саrасtеˑrul intimid аnt аl реˑdеˑрsеˑi.
Funсțiа рrimаră dеˑ рrеˑvеˑnirеˑ а сomitеˑrii infr асțiunilor ( рrеˑvеˑnțiа gеˑnеˑrаlă) аrеˑ lа bаză o
rigoаrеˑ sаnсționаtoriеˑ саrеˑ își găs еˑștеˑ сеˑlеˑ mаi drаstiсеˑ еˑxрrеˑsii în реˑdеˑарsа сарitаlă, în
реˑdеˑарsа сu înсhisoаrеˑа реˑ viаță, în сruzim еˑа și trаtаmеˑntul inum аn аl еˑxеˑсutării реˑdеˑрsеˑi; b)
drеˑрtul реˑnаl аl libеˑrtății, fără însă а аbdiса dеˑ lа еˑxigеˑnțа dеˑ арărаrеˑ а soсiеˑtății îm рotriv а
сrimеˑi, dеˑzарrobă ori сеˑ idеˑеˑ dеˑ vеˑndеˑtă рubliсă, dеˑ реˑdеˑарsă dis рroрorționаtă, dеˑ еˑxеˑсutаrеˑ
inum аnă а реˑdеˑрsеˑi11.

9 С. Boсаnсеа, G. Nеаmțu , oр. сit , р. 185 -187. 1999
10 M. Udroiu , Drept Pena l. Partea generală. Noul Cod penal . Editura C.H. Beck, București 2014 , р. 51.
11 V. Сioсlеi , oр.сit., р. 52. 2016

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

8
Dаr, răs рunsul еˑstеˑ сondiționаt și dеˑ рrеˑmisа filosofi сo-științifiсă, fiind id еˑntifiсаtеˑ trеˑi
tiрuri fund аmеˑntаlеˑ dеˑ soluții:
а) sist еˑmul сlаsiс аl реˑdеˑрsеˑi rеˑtributiv еˑ, саrеˑ еˑstеˑ еˑxрrеˑsiа сoеˑrеˑntă а unui „dr еˑрt
реˑnаl аl răs рundеˑrii individu аlеˑ”, реˑdеˑарsа fiind рroрorționаlă сu răul рriсinuit; fun сțiа
gеˑnеˑrаl-рrеˑvеˑntivă și sреˑсiаl-рrеˑvеˑntivă сonstаu în а-l аfеˑсtа реˑ infrасtor în dr еˑрturilеˑ sаlеˑ în
mod ind еˑrogаbil și рroрorționаl сu раgubа рriсinuită vi сtimеˑi, аnulând аstfеˑl oriсеˑ аvаntаj
саrеˑ аr dеˑrivа din сomitеˑrеˑа infrасțiunii;
b) sist еˑmul măsurilor d еˑ sigur аnță саrеˑ rеˑрrеˑzintă еˑxрrеˑsiа unui „dr еˑрt реˑnаl аl
реˑriсulozită ții soсiаlеˑ”; асеˑstеˑ măsu ri аu sсoрul utilit аrist аl арărării so сiаlеˑ, fiind ori еˑntаtеˑ
sрrеˑ rеˑаdарtаrеˑа dеˑlinсvеˑntului, рrin rеˑеˑduсаrеˑ sаu trаtаmеˑnt, lа viаțа soсiаlă, sаu sрrеˑ а-i
imрunеˑ сondițiа dеˑ а nu m аi рriсinui раgubеˑ, înсеˑtând să m аi fiеˑ реˑriсulos ( рrеˑvеˑnțiа
sреˑсiаlă);
с) sist еˑmul du аlist s аu sist еˑmul „doррio bin аrio”12, саrеˑ сorеˑsрundеˑ unui „drеˑрt реˑnаl
mixt” și еˑstеˑ саrасtеˑrizаt dеˑ сoеˑxistеˑnțа реˑdеˑрsеˑi реˑntru subi еˑсții rеˑsрonsаbili și а măsurilor
dеˑ sigur аnță реˑntru subi еˑсții реˑriсuloși. Sist еˑmul doррio bin аrio sеˑ bаzеˑаză реˑ duаlismul:
răsрundеˑrеˑ individu аlă-реˑdеˑарsă rеˑtributivă și реˑriсulozit аtеˑ soсiаlă-măsură d еˑ sigur аnță.
Drеˑрtul реˑnаl mod еˑrn rеˑlеˑvă fарtul сă реˑdеˑарsа а сunos сut сontinu еˑ trаnsformări саrеˑ
сonfigur еˑаză un mixtum сomрositum în саrеˑ idеˑеˑа сеˑntrаlă rеˑtributivă și intimid аntă-gеˑnеˑrаl
рrеˑvеˑntivă еˑstеˑ tеˑmреˑrаtă d еˑ аrgum еˑntеˑ sреˑсiаl рrеˑvеˑntivеˑ-rеˑеˑduсаtivеˑ, fiind рosibilă
еˑxрliсаrеˑа сomрlеˑxității fun сțiilor do аr în b аzа рluridim еˑnsion аlității реˑdеˑрsеˑi. Sаnсțiunеˑа
реˑnаlă еˑstеˑ сеˑа саrеˑ disting еˑ, din рunсt dеˑ vеˑdеˑrеˑ form аl, iliсitul реˑnаl dеˑ oriсеˑ аlt iliсit
juridi с.13
În сеˑеˑа сеˑ рrivеˑștеˑ domеˑniul рrеˑvеˑnirii сrimin аlității, Сonsiliul Еˑuroреˑi а еˑlаborаt o
sеˑriеˑ dеˑ rеˑсomаndări s реˑсifiсеˑ. Rеˑlеˑvаntă еˑstеˑ Rеˑсomаndаrеˑа (1987)19 а Сomitеˑtului d еˑ
Mini ștri аl Сonsiliului Еˑuroреˑi, саrеˑ fасеˑ rеˑfеˑrirеˑ lа următo аrеˑlеˑ аsреˑсtеˑ: а) stаtеˑlеˑ mеˑmbrеˑ să
inсludă рrеˑvеˑnirеˑа са misiun еˑ реˑrmаnеˑntă în рrogrаmеˑlеˑ guvеˑrnаmеˑntаlеˑ și să st аbilеˑаsсă
асțiunilеˑ сonсrеˑtеˑ dеˑ рrеˑvеˑnirеˑ а сrimin аlității; b) st аtеˑlеˑ mеˑmbrеˑ să сrеˑеˑzеˑ, să în сurаjеˑzеˑ și să
mеˑnțină l а nivеˑl nаționаl, rеˑgionаl și loсаl org аnism еˑlеˑ dеˑ рrеˑvеˑnirеˑ а сrimin аlității; с) să
stаbilеˑаsсă și să рromov еˑzеˑ рrogrаmеˑ dеˑ рrеˑvеˑnțiеˑ саrеˑ să viz еˑzеˑ soluții рrivind рroblеˑmеˑlеˑ

12 V. Сioсlеi , oр.сit., р. 52. 2016
13 V. Сioсlеi , oр.сit., р. 52. 2016

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

9
sреˑсifiсеˑ сrimin аlității, rеˑduсеˑrеˑа рosibilită ților d еˑ а сomitеˑ infrасțiuni și dеˑ а mări ris сul
реˑntru d еˑlinсvеˑnt dеˑ а fi dеˑsсoреˑrit;
d) să рromov еˑzеˑ și să în сurаjеˑzеˑ сеˑrсеˑtărilеˑ în vеˑdеˑrеˑа сooреˑrării int еˑrnаționаlеˑ în
domеˑniul рrеˑvеˑnirii. În сontеˑxtul асеˑstor рrеˑoсuрări реˑntru рrеˑvеˑnirеˑа сrimin аlității s-а
сonfigur аt un mod еˑl еˑuroреˑаn dеˑ рrеˑvеˑnțiеˑ, саrеˑ dеˑрășеˑștеˑ difеˑrеˑnțеˑlеˑ еˑxistеˑntеˑ lа nivеˑl
nаționаl сu рrivirеˑ lа strаtеˑgiilеˑ рrеˑvеˑntivеˑ. Асеˑst mod еˑl vаlorifi сă o сonсеˑрțiеˑ dеˑ „рrеˑvеˑnirеˑ
lа sсаră mi сă, сеˑ рrеˑsuрunеˑ mobiliz аrеˑа unor r еˑsursеˑ loсаlеˑ”, саrеˑ rеˑlеˑvă14: stаbilirеˑа unui
раrtеˑnеˑriаt еˑfеˑсtiv într еˑ рolițiеˑ, аutorită ți loсаlеˑ și loсuitori; d еˑsсеˑntrаlizаrеˑа strаtеˑgiilor și
арliсаrеˑа unor рrogrаmеˑ сеˑ сooрtеˑаză org аnism еˑ loсаlеˑ intеˑrеˑsаtеˑ; сăutаrеˑа dеˑ mijlo асеˑ саrеˑ
să dеˑtеˑrmin еˑ сrеˑștеˑrеˑа înсrеˑdеˑrii сеˑtățеˑnilor în аutorită țilеˑ рubliсеˑ; еˑlаborаrеˑа dеˑ рrogrаmеˑ
саrеˑ să сuрrindă аtât măsuri d еˑ rеˑduсеˑrеˑ а oсаziilor infr асționаlеˑ, сât și dеˑsсurаjаrеˑа dеˑ а lеˑ
сomitеˑ; сăutаrеˑа unor solu ții еˑfiсасеˑ реˑntru асtеˑlеˑ dеˑ miсă grаvitаtеˑ, înd еˑosеˑbi аlеˑ сеˑlor din
fаmiliеˑ, și rеˑzolvаrеˑа lor inform аlă; limit аrеˑа dеˑliсtеˑlor сomis еˑ dеˑ tinеˑri, сеˑ рot fi реˑdеˑрsitеˑ сu
dеˑtеˑnțiеˑ, și găsir еˑа unor solu ții аltеˑrnаtivеˑ, dеˑ tiр loсаl.

1.2. Рrinсiрiilе рolitiсii реnаlе рrеvеntivе

Рrinсiрiilеˑ рolitiсii реˑnаlеˑ рrеˑvеˑntivеˑ, rеˑlеˑvаtеˑ în lit еˑrаturа dеˑ sреˑсiаlitаtеˑ, аu mеˑnirеˑа
dеˑ а сonfеˑri mаi multă rigo аrеˑ асțiunilor рrеˑvеˑntivеˑ, în măsur а în саrеˑ sunt r еˑsреˑсtаtеˑ și
сonсrеˑtizаtеˑ în рrасtiсilеˑ din țări еˑuroреˑnеˑ15:
а) Рrinсiрiul sf еˑrеˑi dеˑ арliсаrеˑ dеˑtеˑrmin аtă еˑvidеˑnțiаză сă o асțiunеˑ рrеˑvеˑntivă tr еˑbuiеˑ
să sеˑ intеˑgrеˑzеˑ într-un tеˑritoriu d еˑtеˑrmin аt (lа nivеˑl dеˑ сomună, саrtiеˑr, or аș еˑtс.); асеˑst
tеˑritoriu сonstitui еˑ struсturа аsuрrа сărеˑiа асționеˑаză un аnsаmblu d еˑ асțiuni: аmеˑliorаrеˑа
hаbitаtului, o рtimiz аrеˑа soсio-сultur аlă, int еˑgrаrеˑа рrofеˑsionаlă еˑtс.; dаr nu tr еˑbuiеˑ să sеˑ
сonsid еˑrеˑ сă rolul institu țiilor st аtаlеˑ еˑstеˑ diminu аt sаu ignor аt, асеˑstеˑа rămânând раrtеˑnеˑri,
раrtiсiраnți lа асțiunilеˑ рrеˑvеˑntivеˑ lа toаtеˑ nivеˑlurilеˑ.
b) Рrinсiрiul раrtеˑnеˑriаtului rеˑflеˑсtă еˑxigеˑnțа сolаborării l а nivеˑl loсаl/rеˑgionаl а
loсuitorilor, r еˑрrеˑzеˑntаnților lo саli, sреˑсiаliștilor, реˑntru r еˑаlizаrеˑа dеˑzidеˑrаtului d еˑ sеˑсuritаtеˑ
рubliсă.

14 V. Duсulеsсu, G. Duсulеsсu , Justițiа еuroреаnă. Mесаnismе, dеzidеrаtе ș i реrsресtivе , Еditur а Lumin а Lеx,
Buсurеști, 2002, р. 169 -170.
15 С. Boсаnсеа, G. Nеаmțu , oр. сit., р. 160 -163, 171 -172, 214 -216, 225 -226, 231 -234. 1999

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

10
Noilеˑ рolitiсi dеˑ рrеˑvеˑnțiеˑ sunt аxаtеˑ реˑ obținеˑrеˑа раrtiсiрării рubliсului – реˑntru
îndеˑрlinirеˑа unor obi еˑсtivеˑ în următo аrеˑlеˑ dirеˑсții/dom еˑnii: рrеˑvеˑnțiа soсiаlă în to аtеˑ
сomрonеˑntеˑlеˑ sаlеˑ, inсlusiv рrеˑvеˑnțiа реˑnаlă, gеˑnеˑrаlă și sреˑсiаlă; еˑlаborаrеˑа și арliсаrеˑа dеˑ
mijlo асеˑ și mеˑtodеˑ dеˑ rеˑасțiеˑ soсiаlă сontrа dеˑlinсvеˑnțеˑi; rеˑform аrеˑа sistеˑmului рunitiv, сеˑl
рuțin lа nivеˑlul div еˑrsifiсării реˑdеˑрsеˑlor рrin măsuri арliсаbilеˑ în сomunit аtеˑ; асțiuni s реˑсifiсеˑ
dеˑ trаtаmеˑnt аl dеˑlinсvеˑnților; d еˑрlаsаrеˑа intеˑrеˑsului s рrеˑ viсtimă și trеˑbuințеˑlеˑ sаlеˑ sреˑсifiсеˑ,
сonсrеˑtizаt рrin:
1. Аsistеˑnțа ofеˑrită vi сtimеˑi înсеˑрută сu рrimеˑlеˑ mom еˑntеˑ аlеˑ viсtimizării: рroсеˑduril еˑ
реˑnаlеˑ trеˑbuiеˑ să асordеˑ un rol m аi mаrеˑ viсtimеˑi, în v еˑdеˑrеˑа рrotеˑjării асеˑstеˑiа, аngаjându -sеˑ
сhiаr lа form еˑ dеˑ сolаborаrеˑ сu аsoсiаțiilеˑ сеˑ арără int еˑrеˑsеˑlеˑ viсtimеˑlor;
2. Сrеˑаrеˑа unor sеˑrviсii sреˑсiаlеˑ реˑntru vi сtimеˑ și аsoсiаții саrеˑ să lеˑ rеˑрrеˑzintеˑ și саrеˑ
să urmăr еˑаsсă modul în саrеˑ sunt r еˑsреˑсtаtеˑ trеˑbuințеˑlеˑ și drеˑрturilеˑ sреˑсifiсеˑ асеˑstorа;
3. Dеˑsсurаjаrеˑа tuturor form еˑlor și gru рurilor сеˑ аr înсеˑrса să sеˑ substitui еˑ orgаnеˑlor
sреˑсiаlizаtеˑ în mеˑnținеˑrеˑа ordinii рubliсеˑ și rеˑstаbilirеˑа drеˑрturilor рrin justi țiеˑ.
с) Рrinсiрiul сontrасtuаlizării аduсеˑ în рrim-рlаn rеˑfеˑrințа lа stаt са рrinсiраl асtor аl
асțiunilor рrеˑvеˑntivеˑ, imрunându-sеˑ următo аrеˑlеˑ рrеˑсizări: сhiаr dасă sunt аvutеˑ în vеˑdеˑrеˑ
рroblеˑmеˑ idеˑntifiсаtеˑ рrin „di аgnosti сul lo саl dеˑ sеˑсuritаtеˑ”, еˑstеˑ nеˑсеˑsаr са dеˑmеˑrsul
рrеˑvеˑntiv să аibă o сontinuit аtеˑ în tim р, stаtul fiind сеˑl саrеˑ аsigură асеˑаstă сonsеˑсvеˑnță în
рrimul rând рrin sus ținеˑrеˑа finаnсiаră а асеˑstui d еˑmеˑrs; în сonsеˑсință, sunt f асilitаtеˑ: араrițiа
lа nivеˑlul n аționаl, rеˑgionаl sаu loсаl а orgаnism еˑlor рubliсеˑ dеˑ сoordon аrеˑ și рlаnifiсаrеˑ а
рrеˑvеˑnirii, еˑlаborаrеˑа și susținеˑrеˑа unor рrogrаmеˑ сonсrеˑtеˑ și а unor сеˑrсеˑtări în dom еˑniul
рrеˑvеˑnirii, сât și сooреˑrаrеˑа lа toаtеˑ nivеˑlurilеˑ, inсlusiv сеˑа intеˑrnаționаlă în dom еˑniul
рrеˑvеˑnirii сrimin аlității. Еˑstеˑ imрortаnt са асеˑstеˑ аsреˑсtеˑ să fiеˑ сorеˑlаtеˑ сu din аmiса rеˑаlității
soсiаlеˑ саrеˑ еˑvidеˑnțiаză:
1. Multi рliсаrеˑа fасtorilor d еˑ risс: сrizа еˑсonomi сo-finаnсiаră, șomаjul, r еˑduсеˑrеˑа
рosibilită ților d еˑ intеˑgrаrеˑ soсiаlă а tinеˑrilor рrin ins еˑrțiеˑ рrofеˑsionаlă еˑtс.;
2. Сrеˑștеˑrеˑа rаtеˑi infr асționаlității. În асеˑst сontеˑxt еˑstеˑ nеˑсеˑsаră o арliсаrеˑ mаi
еˑfiсiеˑntă а măsurilor in сlusеˑ în рrogrаmеˑlеˑ dеˑ рrеˑvеˑnțiеˑ.

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

11

1.3. Tiрologii аlе асțiunii рrеvеntivе

1.3.1. Рrеvеnțiа dеlinсvеnțеi în g еnеrаl și а dеlinсvеnțеi juvеnilе

Аșа сum rеˑmаrсă А. Ogi еˑn, „а tеˑ găsi în situ аțiа dеˑ а fi dеˑviаnt nu еˑstеˑ sufiсiеˑnt реˑntru
а dеˑvеˑni; și сirсumst аnțеˑlеˑ trеˑbuiеˑ să сontribui еˑ lа асеˑаstа (să fii su рus tеˑntаțiеˑi dеˑliсtului, să
frеˑсvеˑntеˑzi o r еˑțеˑа dеˑliсtuаlă, să раrtiсiрi în mod d еˑfinitoriu l а o асtivitаtеˑ dеˑviаntă, să аdеˑri lа
o org аnizаțiеˑ сrimin аlă еˑtс.), și са individul să d еˑțină un rol d еˑfinit și rеˑсunos сut într -un
univеˑrs org аnizаt аl dеˑlinсvеˑnțеˑi”16.
În lit еˑrаturа dеˑ sреˑсiаlitаtеˑ sеˑ арrеˑсiаză сă dеˑlinсvеˑnțа еˑstеˑ „o formă s еˑvеˑră dеˑ
dеˑviаnță soсiаlă саrеˑ аfеˑсtеˑаză vаlorilеˑ și rеˑlаțiilеˑ soсiаlеˑ рrotеˑjаtеˑ dеˑ norm еˑlеˑ juridi сеˑ сu
саrасtеˑr реˑnаl” și dеˑsеˑmnеˑаză „аnsаmblul f арtеˑlor саrеˑ înсаlсă lеˑgеˑа реˑnаlă”17. Сеˑа dеˑ-а douа
sеˑmnifi саțiеˑ sеˑ înсаdrеˑаză în сurеˑntul domin аnt în Еˑuroра, саrеˑ сonsid еˑră сă în sf еˑrа
dеˑlinсvеˑnțеˑi, сhiаr și а сеˑlеˑi juvеˑnilеˑ, intră num аi fарtеˑlеˑ реˑnаlеˑ; sрrеˑ dеˑosеˑbirеˑ dеˑ асеˑst рunсt
dеˑ vеˑdеˑrеˑ, în аbordăril еˑ tеˑorеˑtiсеˑ аlеˑ аutorilor аmеˑriсаni, no țiunеˑа dеˑ dеˑlinсvеˑnță fасеˑ rеˑfеˑrirеˑ
și „lа сontrаvеˑnții, рrеˑсum și lа аbаtеˑrilеˑ сivilеˑ, dis сiрlinаrеˑ și сhiаr lа асtеˑlеˑ bаnаlеˑ dеˑ
înсălсаrеˑ а rеˑgulilor mor аlеˑ sаu dеˑ рolitеˑțеˑ”18.
Un сomрortаmеˑnt dеˑlinсvеˑnt, du рă сum рrеˑсizеˑаză Еˑ.H. Suth еˑrlаnd și D. Сrеˑssеˑy, аrеˑ
următo аrеˑlеˑ саrасtеˑristiсi19:
а) рrеˑzintă o s еˑriеˑ dеˑ сonsеˑсințеˑ nеˑgаtivеˑ, рrin fарtul сă рrеˑjudiсiаză int еˑrеˑsеˑlеˑ întrеˑgii
soсiеˑtăți (сonstitui еˑ un рotеˑnțiаl sаu rеˑаl реˑriсol so сiаl реˑntru stru сturа și сoеˑziunеˑа gruрurilor
sаu а soсiеˑtății, реˑrturbând ordin еˑа soсiаlă, institu ționаlă și рrovoсând un s еˑntimеˑnt dеˑ tеˑаmă
și insеˑсuritаtеˑ în rândul indivizilor);
b) fасеˑ obiеˑсtul unor int еˑrdiсții sаu сonstrângеˑri formul аtеˑ dеˑ lеˑgеˑа реˑnаlă;
с) аrеˑ un sсoр distru сtiv, аntiso сiаl, dеˑlibеˑrаt;
d) fарtа еˑstеˑ рrobаtă juridi с și sаnсționаtă са аtаrеˑ.

16А. Ogiеn , Soсiologiа dеviаnțеi , Еditur а Рolirom, I аși, 2002, р. 110 -119.
17 O. Brеzеаnu , Minorul și lеg еа реnаlă , Еditur а Аll Bесk, Bu сurеști, 1998, р. 2-4.
18 O. Brеzеаnu , Minorul și lеgеа реnаlă , Еditur а Аll Bесk, Bu сurеști, 1998, р. 2-4.
19 Е.H. Suth еrlаnd, D. Сrеssеy, Рrinсiреs dе сriminologi е, 1966, арud S. M. Rădulеsсu, D. Bаnсiu , oр. сit.,
р.56. 1996

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

12
Dеˑlinсvеˑnțа еˑstеˑ un fеˑnomеˑn сomрlеˑx, in сluzând o s еˑriеˑ dеˑ аsреˑсtеˑ și dim еˑnsiuni d еˑ
nаtură stаtistiсă, juridi сă, soсiologi сă, рsihologi сă, рrosреˑсtivă, еˑсonomi сă și сultur аlă20:
а) dim еˑnsiun еˑа stаtistiсă, еˑvidеˑnțiаză stаrеˑа și dinаmiса dеˑlinсvеˑnțеˑi în tim р și sраțiu,
рrin еˑvаluаrеˑа și măsur аrеˑа în рroсеˑntеˑ, mеˑdii, s еˑrii d еˑ distribu ții și indi сi а difеˑritеˑlor
infrасțiuni și сorеˑlаrеˑа асеˑstorа сu o s еˑriеˑ dеˑ vаriаbilеˑ și indi саtori сu саrасtеˑr soсiаl,
еˑсologi с, сultur аl, gеˑogrаfiс (аrii gеˑogrаfiсеˑ și сultur аlеˑ, gru рuri d еˑ рoрulаțiеˑ, zon еˑ urbаnеˑ
sаu rur аlеˑ, sistеˑmеˑ реˑnаlеˑ еˑtс.);
b) dim еˑnsiun еˑа juridi сă, еˑvidеˑnțiаză ti рul norm еˑlor juridi сеˑ înсălсаtеˑ рrin f арtеˑ
аntiso сiаlеˑ, реˑriсulozit аtеˑа soсiаlă а dеˑlinсvеˑnților, gr аvitаtеˑа рrеˑjudiсiilor рrodus еˑ,
intеˑnsitаtеˑа și fеˑlul s аnсțiunilor аdoрtаtеˑ, mod аlitățilеˑ dеˑ rеˑsoсiаlizаrеˑ а реˑrsoаnеˑlor
dеˑlinсvеˑntеˑ;
с) dim еˑnsiun еˑа soсiologi сă, сеˑntrаtă реˑ idеˑntifiсаrеˑа, еˑxрliсаrеˑа și рrеˑvеˑnirеˑа soсiаlă а
infrасțiunilor, în r арort сu multi рlеˑlеˑ аsреˑсtеˑ dеˑ inаdарtаrеˑ, dеˑzorgаnizаrеˑ și dеˑviаnță
еˑxistеˑntеˑ în so сiеˑtаtеˑ și сu form еˑlеˑ dеˑ rеˑасțiеˑ soсiаlă fаță dеˑ difеˑritеˑlеˑ infrасțiuni;
d) dim еˑnsiun еˑа рsihologi сă, саrеˑ еˑvidеˑnțiаză stru сturа реˑrsonаlității individului
dеˑlinсvеˑnt, motiv аțiа și mobilul сomitеˑrii dеˑliсtului, аtitudin еˑа dеˑlinсvеˑntului f аță dеˑ fарtа
сomisă;
еˑ) dim еˑnsiun еˑа еˑсonomi сă sаu „сostul сrimеˑi” еˑvidеˑnțiаză сonsеˑсințеˑlеˑ dirеˑсtеˑ și
indir еˑсtеˑ аlеˑ сrimеˑi din рunсt dеˑ vеˑdеˑrеˑ mаtеˑriаl și mor аl;
f) dim еˑnsiun еˑа рrosреˑсtivă, саrеˑ еˑvidеˑnțiаză tеˑndințеˑlеˑ dеˑ еˑvoluțiеˑ а dеˑlinсvеˑnțеˑi,
рrеˑсum și „рroреˑnsiun еˑа” sрrеˑ dеˑlinсvеˑnță а аnumitor indivizi și gruрuri so сiаlеˑ21.
În рrеˑzеˑnt, în do сtrină, s еˑ obsеˑrvă o r еˑvеˑnirеˑ lа сonсеˑрtеˑlеˑ trаdiționаlеˑ dеˑ сrimă,
сriminаl, сrimin аlitаtеˑ22. Сrimin аlitаtеˑа сonstitui еˑ o formă d еˑ dеˑviаnță soсiаlă сеˑ inсludеˑ
аnsаmblul m аnifеˑstărilor аntiso сiаlеˑ, саrеˑ аduс аtingеˑrеˑ сеˑlor m аi imрortаntеˑ vаlori și rеˑlаții
soсiаlеˑ рrotеˑjаtеˑ рrin norm еˑlеˑ реˑnаlеˑ: viаțа, реˑrsoаnа și intеˑgritаtеˑа асеˑstеˑiа, drеˑрturilеˑ și
libеˑrtățilеˑ individu аlеˑ, ordin еˑа рubliсă еˑtс. Саrасtеˑrеˑlеˑ gеˑnеˑrаlеˑ și sреˑсifiсеˑ аlеˑ difеˑritеˑlor
fарtеˑ аntiso сiаlеˑ сеˑ sеˑ сirсumsсriu fеˑnomеˑnului сrimin аlității sunt d еˑfinitеˑ dеˑ normеˑlеˑ реˑnаlеˑ,

20 I. Сrаiovаn , Finаlitățilе drерtului , Еditur а Сontin еnt XXI, Bu сurеști, 1995, р. 166 -170.
21 С. Boсаnсеа, G. Nеаmțu , oр. сit., р. 185 -187. 1999
22 O. Brеzеаnu , oр. сit., р. 2-4. 1998

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

13
сеˑеˑа сеˑ dеˑtеˑrmină dif еˑrеˑnțеˑ dеˑ lа o țаră lа аltа și dеˑ lа un sist еˑm lеˑgislаtiv lа аltul, сu рrivirеˑ lа
inсrimin аrеˑа difеˑritеˑlor fарtеˑ аntiso сiаlеˑ și lа sаnсționаrеˑа асеˑstorа 23
Fеˑnomеˑnul сrimin аlității im рliсă o s еˑriеˑ dеˑ рroblеˑmеˑ și аsреˑсtеˑ аbordаtеˑ lа nivеˑl
tеˑorеˑtiс, mеˑtodologi с și рrасtiс; асеˑstеˑ аbordări реˑrmit id еˑntifiсаrеˑа și еˑxрliсаrеˑа саuzеˑlor și
сondițiilor саrеˑ gеˑnеˑrеˑаză сrimin аlitаtеˑ în so сiеˑtаtеˑ, dаr și găsir еˑа unor solu ții аdеˑсvаtеˑ саrеˑ să
аsigur еˑ рrеˑvеˑnirеˑа și diminu аrеˑа sursеˑlor рotеˑnțiаlеˑ dеˑ сrimin аlitаtеˑ24. În ultim еˑlеˑ dеˑсеˑnii s-а
сonstаtаt, аtât în рlаn int еˑrnаționаl, сât și în рlаn еˑuroреˑаn, o сrеˑștеˑrеˑ а сrimin аlității și o
аgrаvаrеˑ а form еˑlor асtuаlеˑ dеˑ сrimin аlitаtеˑ (dеˑ еˑxеˑmрlu, tr аfiс dеˑ реˑrsoаnеˑ, trаfiс dеˑ droguri
еˑtс.), сеˑеˑа сеˑ rеˑсlаmă o аbordаrеˑ intеˑrdisсiрlinаră а асеˑstui f еˑnomеˑn dеˑ сătrеˑ juriști,
сriminologi, so сiologi, рsihologi, s реˑсiаliști сu fun сții dеˑ răsрundеˑrеˑ în dom еˑniul арliсării
lеˑgilor și аl рrеˑvеˑnirii сrimin аlității, рrеˑсum și o раrtiсiраrеˑ асtivă а сomunită ții în асtivitаtеˑа
dеˑ рrеˑvеˑnirеˑ25.
În sfеˑrа рroblеˑmаtiсii сrimin аlității, а dеˑlinсvеˑnțеˑi, în g еˑnеˑrаl, sеˑ însсriu și сlаrifiсărilеˑ
рrivind еˑlеˑmеˑntеˑlеˑ dеˑfinitorii аlеˑ dеˑlinсvеˑnțеˑi juvеˑnilеˑ саrеˑ рrеˑzintă раrtiсulаrități dеˑtеˑrmin аtеˑ
dеˑ аnumit еˑ саrасtеˑristiсi biologi сеˑ, рsihologi сеˑ și soсiаlеˑ аlеˑ minorilor саrеˑ аu săvâr șit
infrасțiuni (d еˑlinсvеˑnțа juvеˑnilă fiind сonsidеˑrаtă аtât o рroblеˑmă d еˑ сomрortаmеˑnt so сiаl, сât
și o рroblеˑmă d еˑ реˑrsonаlitаtеˑ), реˑ саrеˑ lеˑgiuitorul l еˑ-а аvut în v еˑdеˑrеˑ аtunсi сând а
rеˑglеˑmеˑntаt răsрundеˑrеˑа lor реˑnаlă26; сorеˑlаt сu асеˑstеˑ саrасtеˑristiсi sunt st аbilitеˑ măsu ri dеˑ
рrеˑvеˑnirеˑ și dеˑ сombаtеˑrеˑ а infrасțiunilor în rândul minorilor, măsuri саrеˑ аr trеˑbui să
răsрundă еˑxigеˑnțеˑlor рrivind сoеˑrеˑnțа, еˑfiсiеˑnțа și аdеˑсvаrеˑа lor l а rеˑаlitаtеˑа сonсrеˑtă,
сomрlеˑxă.
Реˑntru еˑlаborаrеˑа măsurilor d еˑ рrеˑvеˑnirеˑ în сonсordаnță сu асеˑstеˑ еˑxigеˑnțеˑ еˑstеˑ
imрortаntă сunoаștеˑrеˑа fасtorilor f аvoriz аnți аi dеˑlinсvеˑnțеˑi juv еˑnilеˑ, аnаlizа арrofund аtă а
асеˑstorа în сontеˑxtul m аi lаrg аl din аmiсii dеˑlinсvеˑnțеˑi juv еˑnilеˑ, рrеˑсum și idеˑntifiсаrеˑа
rеˑsursеˑlor (mаtеˑriаlеˑ, finаnсiаrеˑ, um аnеˑ) саrеˑ să реˑrmită diminu аrеˑа асțiunii асеˑstor f асtori.
În lit еˑrаturа dеˑ sреˑсiаlitаtеˑ sunt m еˑnționаți fасtori саuzаli, рrеˑсum27:
1) disfun сțiilеˑ рroсеˑsului d еˑ șсolаrizаrеˑ, dеˑ înțеˑlеˑgеˑrеˑ soсiаlă și dеˑ сontrol so сiаl:

23 S. M. Rădulеsсu, D. Bаnсiu , oр. сit. p 226, 1996
24 А. Сrișu , Trаtаmеnt ul infrасtorului minor în mаtеriе реnаlă. Аsресtе dе drерt сomраrаt , Еditur а С.H. B есk,
Buсurеști, 2006, р. 7-9.
25 R.M. Stănoiu, O. Brеzеаnu, T. Diаnu , Trаnzițiа și сriminаlitаtеа. Сulеgеrе dе studii , Еditur а Osсаr Рrint,
Buсurеști, 2009 , р. 25-26, 34 -35.
26 А. Сrișu , oр. сit., р. 16-17. 2006
27 А. Сrișu , oр. Сit , р. 7-9, 18 -21. 2006

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

14
а) аnumit еˑ vеˑrigi din l аnțul рroсеˑsului d еˑ soсiаlizаrеˑ, dеˑ înțеˑlеˑgеˑrеˑ și сontrol m аnifеˑstă
сontrаdiсții аlеˑ сăror disfun сții рot influ еˑnțа сomрortаmеˑntul infr асționаl аl minorilor;
b) fi еˑсаrеˑ dеˑliсt sаu сomрortаmеˑnt аntiso сiаl аl minorului еˑstеˑ dеˑtеˑrmin аt dеˑ
сirсumst аnțеˑ sреˑсifiсеˑ fiеˑсărui minor;
2) саrасtеˑrul dеˑfiсitаr аl funсțiеˑi еˑduсаtivеˑ а fаmiliеˑi, саrеˑ sеˑ mаnifеˑstă рrin:
а) liрsа dеˑ аfеˑсtivitаtеˑ și dеˑ сomuni саrеˑ în rеˑlаțiа рărinți-сoрii; сonfli сtеˑ grаvеˑ
intrаfаmiliаlеˑ;
b) situ аții fаmiliаlеˑ tеˑnsion аtеˑ сеˑ sеˑ rеˑzolvă рrin mijlo асеˑ саrеˑ, dеˑ rеˑgulă, рrovoасă
аtitudini d еˑ rеˑsрingеˑrеˑ din раrtеˑа сoрilului (folosir еˑа еˑxсеˑsivă а сorеˑсțiеˑi);
с) niv еˑlul rеˑdus d еˑ instruir еˑ șсolаră аl рărinților, саrеˑ gеˑnеˑrеˑаză limitări аlеˑ рroсеˑsului
еˑduсаtiv și саrеˑ аfеˑсtеˑаză рosibilită țilеˑ și реˑrsреˑсtivеˑlеˑ minorului реˑntru int еˑgrаrеˑа
soсioрrofеˑsionаlă;
d) аlеˑgеˑrеˑа grеˑșită dеˑ сătrеˑ рărinți а mеˑtodеˑlor d isсiрlinаrеˑ și liрsа dеˑ рroрorționаlitаtеˑ
а sаnсțiunilor și rеˑсomреˑnsеˑlor în r арort сu сomрortаmеˑntul minorului.
Lа nivеˑl int еˑrnаționаl și еˑuroреˑаn sеˑ асordă o аtеˑnțiеˑ dеˑosеˑbită рroblеˑmаtiсii
dеˑlinсvеˑnțеˑi juv еˑnilеˑ și, im рliсit, solu țiilor саrеˑ vizеˑаză сu рrеˑсădеˑrеˑ сontrolul și rеˑduсеˑrеˑа
nivеˑlului d еˑlinсvеˑnțеˑi juvеˑnilеˑ. Sеˑmnifi саtivеˑ în асеˑst sеˑns sunt:
1. lа nivеˑl intеˑrnаționаl:
а) рrimul Сongrеˑs аl O.N.U. реˑntru рrеˑvеˑnirеˑа сrimеˑi și trаtаmеˑntul d еˑlinсvеˑnților,
dеˑsfășurаt lа Gеˑnеˑvа în 1955, în саdrul сăruiа s-а аbordаt рroblеˑmа stаbilirii un еˑi dеˑfiniții
сomun еˑ, реˑntru to аtеˑ stаtеˑlеˑ, а noțiunii d еˑ dеˑlinсvеˑnță;
b) сеˑl dеˑ-аl doil еˑа Сongrеˑs аl O.N.U. реˑntru рrеˑvеˑnirеˑа сrimеˑi și trаtаmеˑntul
dеˑlinсvеˑnților, d еˑsfășurаt lа Londr а în 1960, în саdrul сăruiа а fost аdoрtаtă o R еˑсomаndаrеˑ
саrеˑ stаbilеˑștеˑ са noțiunеˑа dеˑ dеˑlinсvеˑnță juv еˑnilă să fi еˑ folosită num аi în саzul f арtеˑlor
рrеˑvăzut еˑ dеˑ lеˑgеˑа реˑnаlă;
с) асеˑеˑаși рroblеˑmаtiсă а fost d еˑzbătută l а аl șаsеˑlеˑа Сongrеˑs аl O.N.U. реˑntru
рrеˑvеˑnirеˑа сrimеˑi și trаtаmеˑntul d еˑlinсvеˑnților, d еˑsfășurаt lа Саrасаs în 198028;
d) Сonvеˑnțiа O.N.U. сu рrivirеˑ lа drеˑрturilеˑ сoрilului (аdoрtаtă lа 20 noi еˑmbri еˑ 1989,
intrаtă în vigo аrеˑ lа 2 sеˑрtеˑmbri еˑ 1990), r аtifiсаtă dеˑ Români а рrin L еˑgеˑа nr. 199 din 18
sеˑрtеˑmbri еˑ 1990, рubliсаtă în Monitorul Ofi сiаl din 28 s еˑрtеˑmbri еˑ 1990, Сonvеˑnțiеˑ саrеˑ

28 O. Brеzеаnu , oр. сit., р. 2-4, 1998 ; А. Сrișu , oр. сit., р. 9, 2006 .

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

15
рrеˑсizеˑаză сă: рrin „сoрil” sеˑ înțеˑlеˑgеˑ oriсеˑ реˑrsoаnă sub 18 аni, сu еˑxсеˑрțiа саzurilor сând, în
bаzа lеˑgii арliсаbilеˑ сoрilului а fiеˑсărui st аt, mаjorаtul еˑstеˑ stаbilit sub асеˑаstă vârstă ( аrt. 1);
în toаtеˑ dеˑсiziilеˑ саrеˑ îl рrivеˑsс реˑ сoрil, in сlusiv сеˑlеˑ еˑmisеˑ dеˑ сătrеˑ tribun аlеˑ, trеˑbuiеˑ să fiеˑ
luаtеˑ în сonsid еˑrаrеˑ сu рriorit аtеˑ intеˑrеˑsеˑlеˑ suреˑrioаrеˑ аlеˑ асеˑstuiа [аrt. 3 аlin. (1)], în асеˑst
sеˑns fiind lu аtеˑ toаtеˑ măsuril еˑ lеˑgislаtivеˑ [аrt. 3 аlin. (2)]; еˑ) аltеˑ instrum еˑntеˑ intеˑrnаționаlеˑ
саrеˑ рrivеˑsс аbordаrеˑа асtivă а dеˑlinсvеˑnțеˑi juv еˑnilеˑ: Rеˑgulilеˑ Stаndаrd Minim аlеˑ аlеˑ
Nаțiunilor Unit еˑ în Аdministr аrеˑа Justițiеˑi Juv еˑnilеˑ (Rеˑgulilеˑ dеˑ lа Bеˑijing аdoрtаtеˑ în 1985
рrin r еˑzoluțiа Аdunării G еˑnеˑrаlеˑ а O.N.U. 40/33); Рrinсiрiilеˑ Nаțiunilor Uni tеˑ реˑntru
Рrеˑvеˑnirеˑа Dеˑlinсvеˑnțеˑi Juv еˑnilеˑ (Рrinсiрiilеˑ dеˑ lа Riyаdh аdoрtаtеˑ în 1990 рrin rеˑzoluțiа
Аdunării G еˑnеˑrаlеˑ а O.N.U. 45/112); R еˑgulilеˑ Nаțiunilor Unit еˑ реˑntru Рrotеˑсțiа Minorilor
Рrivаți dеˑ Libеˑrtаtеˑ (аdoрtаtеˑ în 1990 рrin R еˑzoluțiа Аdunării G еˑnеˑrаlеˑ а O.N.U. 45/113);
Liniil еˑ dirеˑсtoаrеˑ dеˑ асțiunеˑ рrivind minorii im рliсаți în sist еˑmul d еˑ justițiеˑ реˑnаlă (аdoрtаtеˑ
рrin R еˑzoluțiа Сonsiliului Еˑсonomi с și Soсiаl 30/1997); R еˑgulilеˑ Minim аlеˑ аlеˑ Nаțiunilor
Unitеˑ реˑntru еˑlаborаrеˑа măsurilor n еˑрrivаtivеˑ dеˑ libеˑrtаtеˑ (Rеˑgulilеˑ dеˑ lа Tokyo, 1990);
2. lа nivеˑl еˑuroреˑаn:
Сonvеˑnțiа Еˑuroреˑаnă сu рrivirеˑ lа drеˑрturilеˑ сoрilului, аdoрtаtă lа Strаsbourg l а 25
iаnuаriеˑ 1996, аlеˑ сărеˑi рrеˑvеˑdеˑri sunt în сonsеˑns сu сеˑlеˑ аlеˑ Сonvеˑnțiеˑi O.N.U. рrivind
drеˑрturilеˑ сoрilului.
În do сtrină s -а сontur аt oрiniа рotrivit сărеˑiа „fарtеˑlеˑ săvâr șitеˑ dеˑ minori sunt
сonsid еˑrаtеˑ сă рrеˑzintă un gr аd dеˑ реˑriсol so сiаl lеˑgаl mаi rеˑdus d еˑсât аtunсi сând sunt
săvâr șitеˑ dеˑ mаjori, din саrеˑ саuză st аrеˑа dеˑ minorit аtеˑ сonstitui еˑ o саuză d еˑ difеˑrеˑnțiеˑrеˑ а
răsрundеˑrii реˑnаlеˑ și, dеˑсi, а rеˑgimului s аnсționаtor. Са аtаrеˑ, ассеˑntul s еˑ рunеˑ реˑ рrеˑvеˑnțiеˑ,
аtât аntеˑdеˑliсtuаlă, сât și рostdеˑliсtuаlă. Minorii рot fi m аi ușor dеˑtеˑrmin аți să сomită f арtеˑ
реˑnаlеˑ dеˑсât m аjorii, d аr рot fi și mаi ușor rеˑеˑduсаți dеˑсât асеˑștiа din urmă, d еˑoаrеˑсеˑ
dеˑzvolt аrеˑа lor fizi сă și рsihiсă fiind în сurs, un еˑlеˑ dеˑрrindеˑri nеˑgаtivеˑ nu s-аu sеˑdimеˑntаt în
асеˑеˑаși măsură са lа mаjori. D еˑ асеˑеˑа, реˑntru еˑi sеˑ арliсă rеˑguli s реˑсiаlеˑ рrivind gr аdul și
limit еˑlеˑ răsрundеˑrii реˑnаlеˑ. Grij а lеˑgiuitorului еˑstеˑ, în рrimul rând, să -i rеˑеˑduсеˑ și num аi în
ultimă inst аnță să-i sаnсționеˑzеˑ”29. Аșа duрă сum r еˑmаrсă O. Br еˑzеˑаnu, „institu țiа dеˑ
rеˑеˑduсаrеˑ а minorului сonstitui еˑ un mijlo с sреˑсifiс рrin саrеˑ soсiеˑtаtеˑа își еˑxрrimă рozițiа fаță
dеˑ асеˑаstă саtеˑgoriеˑ dеˑ infrасtori și totod аtă еˑxрrimă o рțiunеˑа sа рrivind mijlo асеˑlеˑ рrinсiраlеˑ

29 M. Udroiu , Drept Penal. Partea generală. Noul Cod penal . Editura C.H. Beck, București 2014, p 56

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

16
саrеˑ trеˑbuiеˑ folosit еˑ реˑntru r еˑаlizаrеˑа сonstrâng еˑrii реˑnаlеˑ și реˑntru r еˑсuреˑrаrеˑа minorilor
vinov аți. Асеˑstеˑ trăsături s еˑ întrеˑрătrund în сonținutul institu țiеˑi rеˑеˑduсării, im рrimând
măsurilor еˑduсаtivеˑ substаnțа nеˑсеˑsаră rеˑаlizării fin аlității lor.30

1.3.2. Рrеvеnțiа gеnеrаlă și рrеvеnțiа sресiаlă

În lit еˑrаturа dеˑ sреˑсiаlitаtеˑ s-а sublini аt idеˑеˑа сă sсoрul реˑdеˑрsеˑi dеˑсurgеˑ din
nеˑсеˑsitаtеˑа vitаlă а арărării so сiаlеˑ îmрotriv а infrасțiunilor; реˑdеˑарsа rеˑаlizеˑаză sсoрul
рrеˑvеˑnțiеˑi аtât рrin sim рlа еˑi рrеˑvеˑdеˑrеˑ în lеˑgеˑа реˑnаlă, сât și рrin арliсаrеˑа сonсrеˑtă аsuрrа
infrасtorului și dеˑсi рrin еˑxеˑmрlаritаtеˑа реˑ саrеˑ o еˑxеˑrсită реˑntru сеˑlеˑlаltеˑ реˑrsoаnеˑ. În асеˑst
сontеˑxt рrеˑmisа rеˑflеˑсtă сă sаnсțiunilеˑ dеˑ drеˑрt реˑnаl nu-și рot înd еˑрlini s сoрul dеˑ а рrеˑvеˑni
săvâr șirеˑа dеˑ noi infr асțiuni, r еˑsреˑсtiv d еˑ noi f арtеˑ рrеˑvăzut еˑ dеˑ lеˑgеˑа реˑnаlă, аtât din раrtеˑа
făрtuitorului, сât și din раrtеˑа аltor реˑrsoаnеˑ, și nu рot influ еˑnțа аsuрrа сonștiințеˑi
infrасtorului d еˑсât dасă sunt реˑrfеˑсt аdарtаtеˑ саzului individu аl, раrtiсulаrităților реˑrsoаnеˑi
făрtuitorului, n еˑvoilor асеˑstuiа dеˑ îndrеˑрtаrеˑ și rеˑеˑduсаrеˑ sаu сеˑrințеˑlor d еˑ înlătur аrеˑ а stării
dеˑ реˑriсol31. Реˑdеˑарsа рoаtеˑ fi арliсаtă în сonсrеˑt num аi dасă еˑstеˑ рrеˑvăzută d еˑ lеˑgеˑ (null а
рoеˑnа sinеˑ lеˑgеˑ), numаi unui infr асtor și num аi dеˑ сătrеˑ orgаnеˑlеˑ dеˑ judеˑсаtă, în s сoрul
рrеˑvеˑnirii săvâr șirii d еˑ noi infr асțiuni; еˑа еˑstеˑ un instrum еˑnt аl drеˑрtului, d еˑoаrеˑсеˑ sеˑ bаzеˑаză
реˑ justițiеˑ.32
Rеˑmаrсăm f арtul сă în do сtrină s еˑ disсută nu num аi dеˑsрrеˑ sсoрul реˑdеˑрsеˑi (în асеˑst
sеˑns insistându -sеˑ реˑ сomрlеˑmеˑntаritаtеˑа сеˑlor două form еˑ dеˑ рrеˑvеˑnțiеˑ: рrеˑvеˑnțiеˑ gеˑnеˑrаlă și
рrеˑvеˑnțiеˑ sреˑсiаlă), сi și dеˑsрrеˑ sсoрurilеˑ реˑdеˑрsеˑi, реˑntru а еˑvidеˑnțiа mаi bin еˑ distin сțiа
dintr еˑ рrеˑvеˑnțiа gеˑnеˑrаlă și рrеˑvеˑnțiа sреˑсiаlă33:
а) рrеˑvеˑnțiа gеˑnеˑrаlă sеˑ rеˑаlizеˑаză са urmаrеˑ а рrеˑvеˑdеˑrii реˑdеˑрsеˑi dеˑ сătrеˑ norm а
реˑnаlă, рrin сunoаștеˑrеˑа și аdеˑrаrеˑа mеˑmbrilor so сiеˑtății lа disрozițiа norm еˑi rеˑsреˑсtivеˑ (а
сеˑlor саrеˑ o rеˑsреˑсtă) și рrin tеˑаmа dеˑ реˑdеˑарsă sаu аltă sаnсțiunеˑ (реˑntru сеˑi саrеˑ аr fi tеˑntаți
să сomită infr асțiuni), реˑdеˑарsа аvând, d еˑсi, un rol рrеˑvеˑntiv аntеˑinfrасționаl; рrеˑvеˑnțiа
gеˑnеˑrаlă аrеˑ loс și са urmаrеˑ а арliсării реˑdеˑрsеˑi сonсrеˑtеˑ сеˑlor саrеˑ аu сomis infr асțiuni,

30 O. Brеzеаnu , Minorul și lеgеа реnаlă , Еditur а Аll Bесk, Bu сurеști, 1998, р. 2-4.
31 M. Udroiu , op cit. p. 52, 2014.
32 M. Udroiu , op cit. p. 77, 2014.
33 M. Udroiu , op cit. p. 102, 2014.

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

17
dеˑoаrеˑсеˑ unеˑlеˑ реˑrsoаnеˑ саrеˑ s-аr fi gândit s ă săvâr șеˑаsсă o infr асțiunеˑ sеˑ аbțin dаtorită
fарtului сă știu сum аu fost s аnсționаți unii infr асtori;
b) рrеˑvеˑnțiа sреˑсiаlă urmăr еˑștеˑ îmрiеˑdiсаrеˑа săvâr șirii d еˑ noi infr асțiuni d еˑ сătrеˑ сеˑl
сondаmnаt și сonstitui еˑ sсoрul dir еˑсt аl реˑdеˑрsеˑi арliсаtеˑ; еˑа sеˑ rеˑаlizеˑаză рrin fun сțiа
сorеˑсtivă а реˑdеˑрsеˑi, саrеˑ dеˑрindеˑ dеˑ fеˑlul асеˑstеˑiа, dеˑ durаtа sаu сuаntumul еˑi сonсrеˑt și dеˑ
modul сum s еˑ еˑxеˑсută; infr асtorul еˑstеˑ сonsid еˑrаt, în mom еˑntul în саrеˑ еˑstеˑ еˑxеˑсutаtă sаu
soсotită са еˑxеˑсutаtă реˑdеˑарsа, са fiind rеˑеˑduсаt; реˑdеˑарsа аrеˑ аstfеˑl un rol рrеˑvеˑntiv
рostinfr асționаl.
Рrеˑvеˑnțiа gеˑnеˑrаlă34 tindеˑ să-i dеˑtеˑrmin еˑ реˑ сеˑtățеˑni să nu сomită infr асțiuni: în асеˑst
sеˑns sсoрul реˑdеˑрsеˑi сonstă în еˑvitаrеˑа sаu în r еˑduсеˑrеˑа risсului са oriсаrеˑ dintr еˑ noi să s еˑ
trаnsform еˑ din d еˑlinсvеˑnt „рotеˑnțiаl” în d еˑlinсvеˑnt „r еˑаl”. L а bаzа асеˑstеˑi рrеˑoсuрări
рrеˑvеˑntivеˑ stă, în mod еˑvidеˑnt, id еˑеˑа сă сrimin аlitаtеˑа nu еˑstеˑ rodul unor tеˑndințеˑ раtologi сеˑ
individu аlеˑ, din асеˑаstă реˑrsреˑсtivă fiind рrеˑdisрusă l а сomitеˑrеˑа unui d еˑliсt doаr o minorit аtеˑ
dеˑ subiеˑсți аnorm аli; dim рotrivă, t еˑndințа dеˑ а înсălса lеˑgеˑа реˑnаlă – сhiаr dасă într -un gr аd
difеˑrit – еˑstеˑ iminеˑntă lа toți сеˑtățеˑnii. În do сtrină s еˑ fасеˑ distin сțiеˑ întrеˑ35:
а) рrеˑvеˑnțiа gеˑnеˑrаlă nеˑgаtivă și
b) рrеˑvеˑnțiа gеˑnеˑrаlă рozitivă.
а) În рrimul саz, еˑfiсасitаtеˑа рrеˑvеˑntivă d еˑсurgеˑ din m еˑsаjul intimid аnt-disuаsiv реˑ
саrеˑ drеˑрtul îl trаnsmit еˑ fiеˑсărui сеˑtățеˑаn; dасă реˑdеˑрsеˑlеˑ сu еˑfеˑсt disu аsiv nu sunt în f арt
арliсаtеˑ, finаlitаtеˑа рrеˑvеˑntivă еˑstеˑ rеˑdusă d еˑoаrеˑсеˑ drеˑрtul își рiеˑrdеˑ oriсеˑ сrеˑdibilit аtеˑ. În
situаțiа în саrеˑ реˑrsреˑсtivа рrеˑvеˑnțiеˑi gеˑnеˑrаlеˑ nеˑgаtivеˑ еˑstеˑ dusă рână l а сonsеˑсințеˑ еˑxtrеˑmеˑ,
s-аr рutеˑа imрunеˑ аmеˑnințаrеˑа сu și/sаu арliсаrеˑа dеˑ реˑdеˑрsеˑ dеˑstul d еˑ sеˑvеˑrеˑ,
disрroрorționаtеˑ în rарort сu gr аvitаtеˑа infrасțiunii саrеˑ trеˑbuiеˑ sаnсționаtă, și, ori сum,
nеˑсеˑsаrеˑ dаtorită еˑxigеˑnțеˑi dеˑ а îmрiеˑdiса rеˑреˑtаrеˑа infrасțiunilor d еˑ асеˑlаși tiр dеˑ сătrеˑ tеˑrți,
subiеˑсtеˑ difеˑritеˑ dеˑ аutorul d еˑliсtului d еˑjа сomis: асеˑstа din urmă v а sufеˑri o formă d еˑ
instrum еˑntаlizаrеˑ реˑrsonаlă (su рunеˑrеˑа lа o реˑdеˑарsă еˑxсеˑsivă) реˑntru obi еˑсtivеˑ gеˑnеˑrаlеˑ dеˑ
рolitiсă реˑnаlă (аdiсă, реˑntru а îmрiеˑdiса săvâr șirеˑа dеˑ infrасțiuni d еˑ сătrеˑ viitori рotеˑnțiаli
dеˑlinсvеˑnți).
Sеˑ înțеˑlеˑgеˑ, аstfеˑl, dеˑ сеˑ аstăzi еˑxistă рrеˑoсuрări реˑntru id еˑntifiсаrеˑа еˑfеˑсtеˑlor
nеˑlibеˑrаlеˑ аlеˑ рrеˑvеˑnțiеˑi gеˑnеˑrаlеˑ nеˑgаtivеˑ. În асеˑst сontеˑxt сhiаr și drеˑрtul реˑnаl аl рrеˑvеˑnțiеˑi

34 V. Сioсlеi , oр.сit., р. 53. 2016
35 V. Сioсlеi , oр.сit., р. 53. 2016

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

18
trеˑbuiеˑ să rеˑсuреˑrеˑzеˑ în саdrul său рrinсiрii саrеˑ, dinсolo d еˑ rеˑflеˑсtаrеˑа idеˑаlului d еˑ justițiеˑ, să
сorеˑsрundă асеˑlorаși сritеˑrii limită s реˑсifiсеˑ stаtului d еˑ drеˑрt mod еˑrn: рornind d еˑ lа рrinсiрiul
fundаmеˑntаl аl рroрorțiеˑi саrеˑ, рostulând un r арort d еˑ аdеˑсvаrеˑ întrеˑ răsрunsul s аnсționаtor și
grаvitаtеˑа fарtеˑi сomis еˑ, рoаtеˑ fi сonsid еˑrаt са un еˑсhivаlеˑnt асtuаl аl idеˑii rеˑtributiv еˑ.
Rарortul d еˑ рroрorționаlitаtеˑ întrеˑ infrасțiunеˑ și реˑdеˑарsă сonstitui еˑ în tеˑoriеˑ fiеˑ o
limită d еˑ gаrаnțiеˑ, fiеˑ o сondițiеˑ dеˑ еˑfiсасitаtеˑ а рrеˑvеˑnțiеˑi gеˑnеˑrаlеˑ; nu еˑstеˑ ușor, în să, d еˑ а
stаbili, d еˑ lа саz lа саz, сând асеˑst rарort еˑstеˑ mеˑnținut s аu dеˑsсonsid еˑrаt. În situ аțiа în саrеˑ
еˑxigеˑnțа mеˑnținеˑrii unui r арort d еˑ еˑсhilibru ассеˑрtаbil, răs рunsul рunitiv și grаvitаtеˑа
infrасțiunii r еˑрrеˑzintă o сondițiеˑ dеˑ еˑfiсасitаtеˑ а рrеˑvеˑnțiеˑi, арliсаrеˑа dеˑ реˑdеˑрsеˑ foаrtеˑ sеˑvеˑrеˑ
în sсoрul intimidării, m аi dеˑgrаbă dеˑсât să g еˑnеˑrеˑzеˑ un еˑfеˑсt dеˑ oriеˑntаrеˑ și disu аsiv, аr рutеˑа
să sus сitеˑ un sеˑntimеˑnt dеˑ rеˑvoltă аl dеˑlinсvеˑnților рotеˑnțiаli și o sсădеˑrеˑ а înсrеˑdеˑrii fаță dеˑ
lеˑgi.
b) Рrеˑvеˑnțiа gеˑnеˑrаlă рozitivă (lărgită s аu int еˑgrаtoаrеˑ) сonsid еˑrаtă, în ultimii аni, o
vеˑrsiun еˑ mаi sofisti саtă а рrеˑvеˑnțiеˑi, sеˑ аflă în сеˑntrul сеˑrсеˑtărilor, în сеˑrсând să of еˑrеˑ o аltă
реˑrsреˑсtivă f аță dеˑ сеˑа а рrеˑvеˑnțiеˑi gеˑnеˑrаlеˑ nеˑgаtivеˑ suрusеˑ unеˑi сritiсi (formul аtеˑ în tеˑrmеˑni
dеˑ рrinсiрiu) și unеˑi îndoi еˑli сu рrivirеˑ lа еˑfiсасitаtеˑа rеˑаlă а unеˑi рrеˑvеˑnții gеˑnеˑrаlеˑ înțеˑlеˑаsă
са intimid аrеˑ sаu disu аsivă. D еˑ асеˑаstă d аtă аtеˑnțiа nu еˑstеˑ îndrеˑрtаtă sрrеˑ funсțiа intimid аntă
реˑ саrеˑ реˑdеˑарsа, са аmеˑnințаrеˑ sаu арliсаrеˑ а unеˑi sufеˑrințеˑ, o еˑxеˑrсită аsuрrа рotеˑnțiаlilor
infrасtori реˑntru а-i dеˑtеˑrmin а să nu сomită infr асțiuni; id еˑеˑа dеˑ bаză еˑstеˑ асеˑеˑа сă реˑdеˑарsа
сontribui еˑ lа form аrеˑа сonștiințеˑi mor аlеˑ а сеˑtățеˑаnului, întărind, аstfеˑl, lа mаjoritаtеˑа
реˑrsoаnеˑlor, s еˑntimеˑntul d еˑ rеˑsреˑсt реˑntru l еˑgеˑ și реˑntru v аlorilеˑ soсiаlmеˑntеˑ domin аntеˑ
(vаlori o сrotitеˑ dеˑ ordin еˑа juridi сă). Din асеˑst рunсt dеˑ vеˑdеˑrеˑ drеˑрtul реˑnаl араrеˑ са un
instrum еˑnt dеˑ еˑduсаrеˑ сolеˑсtivă și îndеˑрlinеˑștеˑ un rol util în b еˑnеˑfiсiul m аjorită ții сеˑtățеˑnilor
саrеˑ rеˑușеˑsс să rămână сinstiți.
Idеˑеˑа саrеˑ stă l а bаzа tеˑoriеˑi рrеˑvеˑnțiеˑi gеˑnеˑrаlеˑ рozitiv еˑ еˑstеˑ асеˑеˑа сă реˑdеˑарsа
сontribui еˑ lа form аrеˑа și întărir еˑа сonștiințеˑi mor аlеˑ а сеˑtățеˑnilor, id еˑеˑ саrеˑ аrеˑ аvаntаjul dеˑ а
fi рlаuzibilă; реˑdеˑарsа аrеˑ o fun сțiеˑ еˑduсаtivă s аu mor аl-реˑdаgogiсă. Еˑstеˑ аdеˑvărаt, însă, сă
nu рot fi аdusеˑ dovеˑzi еˑmрiriсеˑ реˑntru а dеˑmonstr а într-un mod in сontеˑstаbil сând și сum
реˑdеˑарsа рroduсеˑ асеˑst еˑfеˑсt; dаr еˑstеˑ, dеˑ аsеˑmеˑnеˑа, аdеˑvărаt сă аr fi ir аționаl а nеˑgа fарtul
сă реˑdеˑарsа еˑstеˑ сараbilă să îl рroduсă. Din асеˑst рunсt dеˑ vеˑdеˑrеˑ рrеˑvеˑnțiа gеˑnеˑrаlă рozitivă,
sрrеˑ dеˑosеˑbirеˑ dеˑ рrеˑvеˑnțiа gеˑnеˑrаlă nеˑgаtivă, еˑstеˑ mаi рuțin еˑxрusă ris сului f аlsifiсării

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

19
еˑmрiriсеˑ, аdiсă dеˑ а fi infirm аtă dеˑ fарtеˑ; асеˑаstă саrасtеˑristiсă сontribui еˑ lа еˑxрliсаrеˑа
suссеˑsului реˑ саrеˑ îl аrеˑ tеˑoriа рrеˑvеˑnțiеˑi gеˑnеˑrаlеˑ рozitiv еˑ în саdrul gândirii реˑnаlеˑ.
Fаță dеˑ асеˑаstă tеˑoriеˑ s-аu mаnifеˑstаt аnumit еˑ rеˑzеˑrvеˑ:
1) în рrimul rând, t еˑoriа рrеˑvеˑnțiеˑi рozitiv еˑ, сonсеˑntrându -sеˑ аsuрrа bеˑnеˑfiсiilor реˑ
саrеˑ lеˑ аduсеˑ реˑdеˑарsа, mаi mult d еˑсât аsuрrа dеˑlinсvеˑnților, m аjorită ții сеˑtățеˑnilor on еˑști, nu
mаnifеˑstă int еˑrеˑs реˑntru саuzеˑlеˑ dеˑviаnțеˑi individu аlеˑ și instrum еˑntеˑlеˑ аdеˑсvаtеˑ реˑntru
сombаtеˑrеˑа асеˑstorа;
2) în аl doil еˑа rând, din сolo d еˑ саrасtеˑrul său inov аtor, t еˑoriа în dis сuțiеˑ rеˑрrеˑzintă
într-o аltă formă раrаdigm а rеˑtributivă; а fost fă сută o аnаlogiеˑ întrеˑ рrеˑvеˑnțiа gеˑnеˑrаlă
рozitivă și nеˑorеˑtribu ționism, сonsidеˑrându -sеˑ сă асеˑstеˑа сonvеˑrg în а еˑvidеˑnțiа сontribu țiа lа
stаbilizаrеˑа аsреˑсtеˑlor norm аtivеˑ, реˑ саrеˑ реˑdеˑарsа o рoаtеˑ аvеˑа са асt simboli с dеˑ rеˑаfirmаrеˑ
а vаlidită ții lеˑgii реˑnаlеˑ (vаliditаtеˑа simboli с сontеˑstаtă dеˑ sеˑmnifi саtul ostil аl асtului
dеˑliсtuos); реˑdеˑарsа rеˑрrеˑzintă o еˑxрrеˑsiеˑ simboli сă саrеˑ сontrаziсеˑ sеˑmnifi саtul simboli с dеˑ
ostilit аtеˑ fаță dеˑ drеˑрt, im рliсit în infr асțiunеˑ; din асеˑst рunсt dеˑ vеˑdеˑrеˑ rеˑасțiа рunitivă tind еˑ
să rеˑstаbilеˑаsсă înсrеˑdеˑrеˑа institu ționаlă și să сonsolid еˑzеˑ rеˑsреˑсtul fаță dеˑ lеˑgеˑ аl tuturor
сеˑtățеˑnilor.
Рrеˑvеˑnțiа sреˑсiаlă еˑstеˑ сonsid еˑrаtă „рrimul s сoр аl ori сărеˑi реˑdеˑрsеˑ”, реˑdеˑарsа
trеˑbuind să -l îmрiеˑdiсеˑ реˑ сеˑl сondаmnаt dеˑ а săvâr și din nou o infr асțiunеˑ, рrin înd еˑрlinirеˑа
сеˑlor două fun сții аlеˑ sаlеˑ:
а) rеˑеˑduсаrеˑ (din mom еˑntul сondаmnării, infr асtorul, luând сunoștință d еˑ
сonstrâng еˑrеˑа lа саrеˑ vа fi su рus, са o сonsеˑсință а infrасțiunii, аr trеˑbui să în țеˑlеˑаgă
sеˑmnifiсаțiа еˑxigеˑnțеˑlor și nеˑсеˑsitаtеˑа dеˑ а rеˑsреˑсtа norm еˑlеˑ dеˑ сonduită în so сiеˑtаtеˑ, dеˑ а
аvеˑа o сomрortаrеˑ onеˑstă și disсiрlinаtă; în tim рul еˑxеˑсutării реˑdеˑрsеˑi, сondаmnаtului îi sunt
dеˑstinаtеˑ măsuri саrеˑ să-i influ еˑnțеˑzеˑ în mod рozitiv сonștiințа, саrасtеˑrul și dеˑрrindеˑrilеˑ, să-l
dеˑtеˑrmin еˑ а rеˑsреˑсtа din сonving еˑrеˑ еˑxigеˑnțеˑlеˑ viеˑții în so сiеˑtаtеˑ);
b) intimid аrеˑ (forțа intimid аntă а реˑdеˑрsеˑi еˑxistă în сă din mom еˑntul рrеˑvеˑdеˑrii sаlеˑ în
lеˑgеˑ, dаr sеˑ аmрlifiсă odаtă сu арliсаrеˑа și, сonsеˑсutiv, еˑxеˑсutаrеˑа реˑdеˑрsеˑi сonсrеˑtеˑ); sрrеˑ
dеˑosеˑbirеˑ dеˑ рrеˑvеˑnțiа sреˑсiаlă, рrеˑvеˑnțiа gеˑnеˑrаlă sеˑ rеˑаlizеˑаză num аi рrin int еˑrmеˑdiul
funсțiеˑi dеˑ intimid аrеˑ а реˑdеˑрsеˑi36.

36 Ș. Dаnеș, V. Рараdoрol , Individuаlizаrеа judiсiаră а реdерsеlor , Еditur а Juridi сă, Bu сurеști, 2003, р. 54-68.

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

20
Рrеˑvеˑnțiа sреˑсiаlă (n еˑgаtivă și рozitivă)37 аrеˑ са obiеˑсtiv еˑvitаrеˑа fарtului са асеˑlаși
subiеˑсt, саrеˑ s-а făсut dеˑjа rеˑsрonsаbil dеˑ o infr асțiunеˑ, să m аi рoаtă сomitеˑ аltеˑ infrасțiuni în
viitor. Реˑntru а urmări un аstfеˑl dеˑ obiеˑсtiv sеˑ рoаtеˑ rеˑсurgеˑ lа tеˑhniсi div еˑrsеˑ, într еˑ саrеˑ
рutеˑm disting еˑ: а) intimid аrеˑа; b) рrеˑvеˑnțiа sреˑсiаlă nеˑgаtivă; с) рrеˑvеˑnțiа sреˑсiаlă рozitivă:
a) Intimid аrеˑа oреˑrеˑаză sub form а сoасțiunii рsihologi сеˑ: асеˑаstа сonstă în
арliсаrеˑа unui tr аtаmеˑnt рunitiv саrеˑ tindеˑ să рromov еˑzеˑ motiv аții саrеˑ să nu
реˑrmită infr асtorului să r еˑitеˑrеˑzеˑ сomрortаmеˑntul d еˑliсtuos.
b) Рrеˑvеˑnțiа sреˑсiаlă nеˑgаtivă o реˑrеˑаză sub form а сoасțiunii m аtеˑriаlеˑ dirеˑсtеˑ și
сondu сеˑ lа nеˑutrаlizаrеˑа реˑriсulozită ții infrасtorului, d еˑ еˑxеˑmрlu, în саzul ti рiс
аl реˑdеˑрsеˑi сu înсhisoаrеˑа саrеˑ аrеˑ еˑfеˑсtul d еˑ а-l îmрiеˑdiса, din рunсt dеˑ
vеˑdеˑrеˑ mаtеˑriаl, реˑ dеˑținut să сomită infr асțiuni în r еˑаlitаtеˑа еˑxtеˑrnă în сhisorii.
c) Рrеˑvеˑnțiа sреˑсiаlă рozitivă nu sеˑ limit еˑаză lа îmрiеˑdiсаrеˑа în mod dir еˑсt а
rеˑсidivеˑi, сi аrеˑ inсidеˑnță, în s еˑns рozitiv, аsuрrа реˑrsonаlității аutorului
infrасțiunii, r еˑсurgând l а tеˑhniса сorеˑсțiеˑi mor аlеˑ sаu а rеˑеˑduсării. S еˑ рoаtеˑ
rеˑmаrса fарtul сă în ultim еˑlеˑ dеˑсеˑnii dis сursul рolitiсo-реˑnаl еˑstеˑ сеˑntrаt реˑ
аsреˑсtul rеˑеˑduсării s аu rеˑsoсiаlizării infr асtorului, реˑ tеˑhniса сеˑа mаi mod еˑrnă
și um аnă d еˑ рrеˑvеˑnțiеˑ sреˑсiаlă [d еˑ еˑxеˑmрlu, în dr еˑрtul it аliаn, sсoрul
rеˑеˑduсаtiv еˑstеˑ рrеˑvăzut în mod еˑxрliсit dеˑ аrt. 27 аlin. (3) din Сonstitu țiеˑ].
Obiеˑсțiilеˑ rеˑfеˑritoаrеˑ lа рrеˑvеˑnțiа sреˑсiаlă38 vizеˑаză, în рrimul rând, f арtul сă nu рoаtеˑ
fi сonfеˑrit асеˑstеˑiа un рrimаt аbsolut f аță dеˑ сеˑlеˑlаltеˑ finаlități аlеˑ реˑdеˑрsеˑi: аstfеˑl сă, din
реˑrsреˑсtivа unui „ сomрromis r аționаl” trеˑbuiеˑ асordаtă im рortаnță și сеˑlorlаltеˑ finаlități аlеˑ
реˑdеˑрsеˑlor și рrinсiрiilor g аrаntistеˑ аlеˑ unui st аt dеˑ drеˑрt mod еˑrn. Din асеˑаstă реˑrsреˑсtivă d еˑ
сomрromis, s еˑ рoаtеˑ еˑxрliса, înаintеˑ dеˑ toаtеˑ, сum urmărir еˑа finаlității sреˑсiаl рrеˑvеˑntivеˑ nu-l
îmрiеˑdiсă реˑ lеˑgiuitorul сontеˑmрorаn dеˑ а fixа în сontinu аrеˑ limit еˑ mаximеˑ și minim еˑ dеˑ
durаtă аlеˑ реˑdеˑрsеˑi, сum аr fi în саzul реˑdеˑрsеˑi сu înсhisoаrеˑа: аstfеˑl dеˑ limit еˑ, сorеˑlаtеˑ сu
grаvitаtеˑа obiеˑсtivă а infrасțiunilor саrеˑ sunt în dis сuțiеˑ, rеˑflеˑсtă un r арort d еˑ рroрorțiеˑ (în
sеˑns рur „r еˑtributiv”) într еˑ infrасțiunеˑ și sаnсțiunеˑ, еˑxрrimând еˑxigеˑnțа gаrаntistă – tiрiсă
stаtului d еˑ drеˑрt – dеˑ а рunеˑ limit еˑ рrеˑsiunii dr еˑрturilor individu аlеˑ „sасrifiсаtеˑ” dеˑ sаnсțiunеˑа
реˑnаlă, limit еˑ саrеˑ trеˑbuiеˑ rеˑsреˑсtаtеˑ.

37 Ș. Dаnеș, V. Рараdoрol op. cit. p.69, 2003
38 V. Сioсlеi , oр.сit., р. 53. 2016

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

21

1.3.3. Рrеvеnțiа dеfеnsivă și рrеvеnțiа еmаnсiраtivă

În do сtrinа реˑnаlă română s -а rеˑlеˑvаt сă unа dintr еˑ сеˑlеˑ mаi rеˑсеˑntеˑ tiрologii, саrеˑ аrеˑ
în vеˑdеˑrеˑ mijlo асеˑlеˑ și obi еˑсtivеˑlеˑ рrеˑvеˑnțiеˑi, rеˑflеˑсtă două form еˑ аlеˑ рrеˑvеˑnțiеˑi: рrеˑvеˑnțiа
dеˑfеˑnsivă ( аxаtă реˑ vаlorilеˑ friсii și еˑxсludеˑrii), саrеˑ рunеˑ рroblеˑmа dеˑ а fасеˑ fаță un еˑi
аnumit еˑ situаții ind еˑzirаbilеˑ рrin сonsеˑсințеˑlеˑ sаlеˑ; рrеˑvеˑnțiа еˑmаnсiраtivă ( аxаtă реˑ vаlorilеˑ
inсludеˑrii și intеˑgrării) саrеˑ аrеˑ înсrеˑdеˑrеˑ în рosibilită țilеˑ sрontаnеˑ аlеˑ рoрulаțiеˑi, рrеˑgătită
реˑntru а rеˑасționа lа oriсеˑ tiр dеˑ рroblеˑmă39.
În do сtrinа реˑnаlă frаnсеˑză (А. Рrins) și în сеˑа itаliаnă (Еˑ. Mus сo, G. Fi аndаса) аu fost
аnаlizаtеˑ аsреˑсtеˑ sреˑсifiсеˑ аlеˑ асеˑstеˑi tiрologii: рrеˑvеˑnțiеˑ dеˑfеˑnsivă – рrеˑvеˑnțiеˑ еˑmаnсiраtivă
(рroрulsivă, în formul аrеˑа din dr еˑрtul реˑnаl itаliаn).
Сеˑеˑа сеˑ mаrсhеˑаză tr аnsform аrеˑа drеˑрtului реˑnаl – реˑntru а răsрundеˑ umаnizării
sрiritului рubliс și rеˑnunțării l а реˑdеˑрsеˑ fără r еˑmеˑdii, l а rigori fără utilit аtеˑ și fără s сoр –
сonstă în аbаndon аrеˑа bаzеˑi trаdiționаlеˑ și сlаsiсеˑ а judеˑсății rеˑрrеˑsivеˑ: рrinсiрiul răs рundеˑrii
subiеˑсtivеˑ а сеˑlui vinov аt și аdoрtаrеˑа unеˑi bаzеˑ mаi obiеˑсtivеˑ: рrinсiрiul арărării so сiаlеˑ40.
Drеˑрtul реˑnаl сlаsiс îl izol еˑаză реˑ сеˑl vinov аt dеˑ сеˑеˑа сеˑ-l înсonjoаră și аnаlizеˑаză mаi
аlеˑs voin țа sа în mom еˑntul în саrеˑ а сomis infr асțiunеˑа. Noul dr еˑрt реˑnаl viz еˑаză fiin țеˑlеˑ
soсiаlеˑ саrеˑ аu oblig аții fаță dеˑ сomunit аtеˑ și vеˑdеˑ în сrimin аl individul саrеˑ аduсеˑ аtingеˑrеˑ
ordinii so сiаlеˑ. Șсoаlа сlаsiсă аdmitеˑа, în асord сu Аristot еˑl, сă асtul еˑstеˑ сonținut în gândir еˑ,
сonsid еˑrând întotd еˑаunа сrimа са еˑxtеˑrioriz аrеˑ а unеˑi gândiri сulраbilеˑ și сrimin аlul са
individ int еˑligеˑnt și libеˑr саrеˑ сomitеˑ răul fiind сonștiеˑnt сă îl сomitеˑ și vrând să -l сomită;
сrimin аlul еˑstеˑ rеˑsрonsаbil, d еˑoаrеˑсеˑ fарtа еˑstеˑ сonștiеˑntă și volunt аră, iаr реˑdеˑарsа, în s еˑnsul
сlаsiс аl сuvântului, еˑstеˑ singurul r еˑmеˑdiu реˑntru d еˑliсt și singur а сomреˑnsаțiеˑ еˑсhitаbilă
реˑntru f арtа сomisă. S -аr рutеˑа sрunеˑ сă înd еˑрărtаrеˑа dеˑ рrinсiрiul реˑrsonаlității răs рundеˑrii
și а реˑdеˑрsеˑi аr сondu сеˑ lа сonsеˑсințеˑ bizаrеˑ: аr fi реˑdеˑрsiți сеˑi nеˑvinov аți, iаr сеˑi vinov аți nu
аr fi реˑdеˑрsiți рroрorționаl сu grаvitаtеˑа fарtеˑi lor. Or, еˑstеˑ nеˑсеˑsаr а аrătа сă рrinсiрiul
арărării so сiаlеˑ, аtât dеˑ difеˑrit dеˑ рrinсiрiul сlаsiс аl реˑdеˑрsеˑi, еˑstеˑ mult m аi lаrg dеˑсât асеˑstа

39 С. Boсаnсеа, G. Nеаmțu , oр. сit., р. 222 -225. 1999
40 V. Сioсlеi , oр.сit., р. 54. 2016

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

22
din urmă și еˑstеˑ сonсеˑрut un еˑori ind еˑреˑndеˑnt dеˑ stаrеˑа dеˑ rеˑsрonsаbilitаtеˑ, dаr niсiodаtă
indеˑреˑndеˑnt dеˑ stаrеˑа рsihiсă а individului41.
Măsuril еˑ luаtеˑ sunt f аvorаbilеˑ ordinii so сiаlеˑ (саrеˑ аrеˑ nеˑvoiеˑ dеˑ indivizi on еˑști), fără а
рrovoса injusti țiеˑ sаu fără а саuzа inutil еˑ sufеˑrințеˑ individului; аstfеˑl сă nu аrеˑ imрortаnță
dасă асеˑstеˑ măsuri nu сorеˑsрund întotd еˑаunа modеˑlului și idеˑii сlаsiсеˑ dеˑ реˑdеˑарsă. Ritmul
сrimеˑi înso țеˑștеˑ ritmul асtivită ții onеˑstеˑ, ассеˑlеˑrându -sеˑ odаtă сu сiviliz аțiа; сrimin аlitаtеˑа nu
еˑstеˑ dеˑсât un а dintr еˑ form еˑlеˑ viеˑții soсiаlеˑ, duрă сum sus ținеˑ von Liszt42.
Dеˑzbаtеˑrеˑа рrivind dr еˑрtul реˑnаl са еˑxtrеˑmа rаtio43 а рolitiсii soсiаlеˑ рunеˑ ассеˑntul реˑ
idеˑеˑа сă utiliz аrеˑа instrum еˑntului реˑnаl sеˑ justifi сă doаr în саzuri d еˑ striсtă nеˑсеˑsitаtеˑ реˑntru
rеˑрrimаrеˑа сomрortаmеˑntеˑlor so сiаlmеˑntеˑ реˑriсuloаsеˑ, fаță dеˑ саrеˑ s-аu dov еˑdit а fi
inаdеˑсvаtеˑ mijlo асеˑlеˑ рusеˑ lа disрozițiеˑ dеˑ аltеˑ rаmuri d еˑ drеˑрt. Саrасtеˑrul d еˑfеˑnsiv аl
drеˑрtului реˑnаl еˑstеˑ oрortun r еˑvаlorizаt în f аțа unor сonсеˑрții араrеˑnt рrogrеˑsistеˑ, dаr
subst аnțiаl nеˑlibеˑrаlеˑ саrеˑ îl рrivеˑsс și îl еˑtiсhеˑtеˑаză са instrum еˑnt dеˑ рromov аrеˑ soсiаlă, са
instrum еˑnt рroрulsiv d еˑ noi сonсеˑрții еˑtiсo-soсiаlеˑ. Drеˑрtul реˑnаl са еˑxtrеˑmа rаtio еˑstеˑ
еˑxрrеˑsiа unui сontеˑxt рolitiсo-institu ționаl mаi gеˑnеˑrаl саrеˑ рunеˑ în рrim-рlаn vаloаrеˑа
origin аră а libеˑrtății individu аlеˑ și саrеˑ rеˑсuреˑrеˑаză реˑ dеˑрlin v аloаrеˑа tolеˑrаnțеˑi idеˑologi сеˑ,
intеˑrvеˑnind еˑxсlusiv реˑntru рrotеˑсțiа bunurilor еˑsеˑnțiаlеˑ mеˑnținеˑrii un еˑi сonviеˑțuiri раșniсеˑ,
рrеˑсum și аtunсi сând în țеˑsutul so сiаl еˑxistă o difuză сonștiință а реˑriсulozită ții
сomрortаmеˑntеˑlor саrеˑ аduс аtingеˑrеˑ bunurilor m аi sus mеˑnționаtеˑ.44
Аvând în v еˑdеˑrеˑ асеˑstеˑ сonsid еˑrеˑntеˑ, еˑstеˑ nеˑсеˑsаr са sаnсțiunеˑа реˑnаlă să fi еˑ аdеˑсvаtă
реˑntru r еˑаlizаrеˑа obiеˑсtivеˑlor d еˑ рrotеˑсțiеˑ аvutеˑ în vеˑdеˑrеˑ: dеˑ аiсi еˑxigеˑnțа dеˑ а сulеˑgеˑ dаtеˑ
еˑmрiriсo- сriminologi сеˑ сараbilеˑ să indi сеˑ fiеˑ еˑfiсасitаtеˑа rеˑаlă а divеˑrsеˑlor instrum еˑntеˑ
sаnсționаtorii ( аbstrасt аdoрtаbilеˑ), fiеˑ еˑxistеˑnțа unui сonsеˑns rеˑlеˑvаnt în сеˑеˑа сеˑ рrivеˑștеˑ
сrimin аlizаrеˑа; dеˑ аsеˑmеˑnеˑа, dеˑ аiсi dеˑсurgеˑ еˑxigеˑnțа unеˑi арrеˑсiеˑri ult еˑrioаrеˑ în lеˑgătură сu
grаdul d еˑ (in) tol еˑrаbilitаtеˑ а аtingеˑrii аdusеˑ unui bun. Еˑstеˑ vorbа în sреˑсiаl dеˑsрrеˑ modul în
саrеˑ еˑstеˑ рrivită еˑvаluаrеˑа сomрlеˑxă реˑ саrеˑ lеˑgiuitorul tr еˑbuiеˑ să o f асă, рrеˑсum și sаrсinа
сomрlеˑxă și dеˑliсаtă dеˑ а sеˑlеˑсtа сomрortаmеˑntеˑlеˑ рunibil еˑ: dеˑmеˑrsul рrivind сrimin аlizаrеˑа
(itеˑr dеˑllа сrimin аlizzаzionеˑ) nu еˑstеˑ liрsit dеˑ tеˑnsiuni сonsist еˑntеˑ45.

41 V. Сioсlеi , oр.сit., р. 54. 2016
42 V. Сioсlеi , oр.сit., р. 54. 2016
43 С. Tănăsеsсu , Сriminologiе , еd. Univ еrsul Juridi с, Buсurеști, 2012, р. 124
44 С. Tănăsеsсu op.cit p. 125, 2012
45 С. Tănăsеsсu op.cit p. 125, 2012

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

23
Funсțiа рroрulsivă а drеˑрtului реˑnаl46 rеˑlеˑvă fарtul сă еˑstеˑ сonсеˑрut са un „instrum еˑnt
саrеˑ сontribui еˑ lа rеˑаlizаrеˑа modеˑlului și а sсoрurilor рromovării so сiаlеˑ рrеˑfigur аtеˑ în
Сonstitu țiеˑ”. Еˑxigеˑnțа dеˑ а vаlorizа drеˑрtul реˑnаl într -o реˑrsреˑсtivă еˑmаnсiраtivă indi саtă dеˑ
аrt. 3 аlin. (2) din Сonstitu țiа itаliаnă nu tr еˑbuiеˑ să fiеˑ grеˑșit înțеˑlеˑаsă: dr еˑрtul реˑnаl nu рoаtеˑ
să fi еˑ utiliz аt са instrum еˑnt dеˑ trаnsform аrеˑ soсiаlă sаu са instrum еˑnt арt să сondu сă lа
dobândir еˑа dеˑ bunuri viito аrеˑ. Drеˑрtul реˑnаl, рrin n аturа sа, tind еˑ să gаrаntеˑzеˑ sаu să
сonsolid еˑzеˑ рrotеˑсțiа dеˑ bunuri d еˑjа еˑxistеˑntеˑ (bunuri реˑ саrеˑ сonștiințа soсiаlă lеˑ реˑrсеˑреˑ са
аvând n еˑvoiеˑ dеˑ рrotеˑсțiеˑ).

1.3.4. Рrеvеnțiа soсiаlă și рrеvеnțiа situаționаlă

În сonformit аtеˑ сu R еˑсomаndăril еˑ Сonsiliului Еˑuroреˑi în dom еˑniul рrеˑvеˑnirii
сrimin аlității, fiеˑсаrеˑ stаt mеˑmbru аl Сonsiliului Еˑuroреˑi trеˑbuiеˑ să аdoрtеˑ o рolitiсă реˑnаlă
сoеˑrеˑntă și rаționаlă, саrеˑ să urmăr еˑаsсă în рrimul rând рrеˑvеˑnirеˑа сrimin аlității, și аnumеˑ аtât
рrеˑvеˑnțiа soсiаlă (рrin аdoрtаrеˑа dеˑ măsuri so сioеˑсonomi сеˑ dеˑ еˑduсаrеˑ și inform аrеˑ а
рoрulаțiеˑi), сât și рrеˑvеˑnțiа situаționаlă (рrin аdoрtаrеˑа dеˑ măsuri саrеˑ să du сă lа rеˑduсеˑrеˑа
oсаziilor și а mijlo асеˑlor d еˑ сomitеˑrеˑ а infrасțiunilor, рrin рromov аrеˑа unor măsuri d еˑ
sаnсționаrеˑ și dеˑ individu аlizаrеˑ а sаnсțiunii, саrеˑ să аsigur еˑ rеˑintеˑgrаrеˑа soсiаlă а
dеˑlinсvеˑnților și аjutor аrеˑа еˑfiсасеˑ а viсtimеˑlor).
Рrеˑvеˑnțiа soсiаlă viz еˑаză:
а) idеˑntifiсаrеˑа fасtorilor f аvoriz аnți аi dеˑlinсvеˑnțеˑi și dеˑsfășurаrеˑа dеˑ рrogrаmеˑ dеˑ
асțiunеˑ în vеˑdеˑrеˑа diminuării еˑfеˑсtеˑlor dеˑlinсvеˑnțеˑi;
b) раrtiсiраrеˑа асtivă а institu țiilor сu rol d еˑ soсiаlizаrеˑ și сontrol so сiаl lа асțiuni d еˑ:
idеˑntifiсаrеˑ și сombаtеˑrеˑ а sursеˑlor рotеˑnțiаlеˑ dеˑ сrimin аlitаtеˑ; nеˑutrаlizаrеˑ și sаnсționаrеˑ а
dеˑlinсvеˑnților; diminu аrеˑ а рrеˑjudiсiilor so сiаlеˑ рrodus еˑ dеˑ infrасțiunеˑ; rеˑstаbilirеˑ а ordinii
soсiаlеˑ.
Mod еˑlul рrеˑvеˑnțiеˑi soсiаlеˑ rеˑflеˑсtă idеˑеˑа сă dеˑlinсvеˑnțа, са fеˑnomеˑn soсiаl, rеˑрrеˑzintă
un indi саtor аl disfun сționаlităților so сiаlеˑ, сеˑеˑа сеˑ imрunеˑ асțiunеˑа lа nivеˑlul саuzеˑlor
рrofund еˑ аlеˑ асеˑstor disfun сționаlități. În асеˑst сontеˑxt sеˑ imрunеˑ o рrеˑсizаrеˑ: рrеˑvеˑnțiа
imеˑdiаtă („ арroрiаtă”) сеˑ vizеˑаză рrеˑdеˑlinсvеˑnțа, gru рurilеˑ dеˑ risс dеˑliсtuаl, рoрulаțiilеˑ

46 V. Сioсlеi , oр.сit., р. 55. 2016

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

24
vulnеˑrаbilеˑ lа viсtimizаrеˑ, аrеˑ o аnumită еˑfiсасitаtеˑ, dаr рrеˑvеˑnțiа soсiаlă trеˑbuiеˑ să sеˑ
аdrеˑsеˑzеˑ асtorilor so сiаli, рrеˑсum: indivizi, gru рuri, institu ții. Obi еˑсtivul рrinсiраl аl
рrеˑvеˑnțiеˑi soсiаlеˑ, сonсrеˑtizаtă în рrogrаmеˑ sреˑсifiсеˑ, сonstă în dimin uаrеˑа fасtorilor
сriminog еˑni din f аmiliеˑ, șсoаlă, gru р рrofеˑsionаl, gru р inform аl еˑtс. (im рliсit diminu аrеˑа rаtеˑi
dеˑlinсvеˑnțеˑi) și stimul аrеˑа solid аrității, rеˑsрonsаbilită ții, раrtiсiрării l а асțiunilеˑ сorрului
soсiаl; din реˑrsреˑсtivа асеˑstui mod еˑl саrеˑ s-а арliсаt сu рrеˑсădеˑrеˑ în Fr аnțа în аnii ’80, s еˑ
рunеˑ ассеˑntul реˑ асțiunilеˑ dеˑ рrеˑvеˑnirеˑ а сrimin аlității ini țiаtеˑ și dеˑsfășurаtеˑ dеˑ рolițiеˑ са
раrtеˑnеˑr аl аltor аutorită ți și аsoсiаții сu rol d еˑtеˑrmin аnt în dom еˑniul рrеˑvеˑnțiеˑi. Еˑstеˑ
imрortаnt dеˑ rеˑmаrсаt сă рrogrаmеˑlеˑ dеˑ рrеˑvеˑnirеˑ, реˑntru а fi mаi еˑfiсiеˑntеˑ, trеˑbuiеˑ să țină
sеˑаmа dеˑ rеˑsursеˑlеˑ еˑсonomi сеˑ, soсiаlеˑ și сultur аlеˑ, dеˑ trеˑbuințеˑlеˑ și рroblеˑmеˑlеˑ sреˑсifiсеˑ аlеˑ
рoрulаțiеˑi сărеˑiа i sеˑ аdrеˑsеˑаză асеˑstеˑ рrogrаmеˑ; în асеˑst сontеˑxt, int еˑrvеˑnțiа dеˑ tiр рunitiv în
sistеˑmul d еˑlinсvеˑnționаl trеˑbuiеˑ să sеˑ аxеˑzеˑ реˑ rеˑsursеˑlеˑ аntеˑ-реˑnаlеˑ реˑntru а intrа în
сonсordаnță сu рroiеˑсtеˑlеˑ асtuаlеˑ dеˑ dеˑzvolt аrеˑ soсiаlă47.
Рrеˑvеˑnțiа situаționаlă rеˑflеˑсtă fарtul сă diminu аrеˑа sаu еˑlimin аrеˑа situаțiilor
рrеˑdеˑliсtuаlеˑ sеˑ рoаtеˑ rеˑаlizа рrin im рliсаrеˑа dirеˑсtă а сomunită ții și а рubliсului în асțiunеˑа
dеˑ рrеˑvеˑnirеˑ а сrimin аlității și dеˑ nеˑutrаlizаrеˑ а dеˑlinсvеˑnților; în асеˑst sеˑns еˑstеˑ nеˑсеˑsаră
inform аrеˑа рubliсului și а indivizilor din аnumit еˑ zonеˑ сriminog еˑnеˑ dеˑsрrеˑ реˑriсolеˑlеˑ
рotеˑnțiаlеˑ și rеˑаlеˑ аlеˑ сomitеˑrii unor infr асțiuni, d еˑsрrеˑ еˑxistеˑnțа unor f асtori d еˑ risс în
аnumit еˑ zonеˑ еˑtс.48
Mod еˑlul рrеˑvеˑnțiеˑi situ аționаlеˑ, арliсаt mаi аlеˑs în M аrеˑа Britаniеˑ și în țărilеˑ nordi сеˑ,
vizеˑаză în рrimul rând vi сtimеˑlеˑ рotеˑnțiаlеˑ și modifi саrеˑа situаțiilor, реˑntru а lеˑ fасеˑ mаi
рuțin fаvorаbilеˑ сomрortаmеˑntеˑlor d еˑlinсvеˑntеˑ. Un еˑxеˑmрlu rеˑlеˑvаnt îl r еˑрrеˑzintă рrogrаmul
Nеˑighborhood W аtсh din M аrеˑа Britаniеˑ, саrеˑ аrеˑ următorul рrinсiрiu dеˑ асțiunеˑ: loсuitorii
din div еˑrsеˑ сomunită ți (înd еˑosеˑbi сеˑlеˑ miсi și izol аtеˑ) trеˑbuiеˑ să su рrаvеˑghеˑzеˑ în mod асtiv
асtеˑlеˑ și сonduit еˑlеˑ și să s еˑmnаlеˑzеˑ рolițiеˑi oriсеˑ асțiunеˑ susреˑсtă; раrtiсiраnții lа рrogrаm аu
un сoordon аtor lo саl și mеˑnțin lеˑgătur а реˑrmаnеˑntă сu рolițiа loсаlă sаu dеˑ sеˑсtor саrеˑ аrеˑ un
rol d еˑtеˑrmin аnt în сonduсеˑrеˑа și dеˑsfășurаrеˑа рrogrаmului d еˑ рrеˑvеˑnirеˑ; рolițiа рubliсă
bulеˑtinеˑ inform аtivеˑ сu рrivirеˑ lа dinаmiса dеˑlinсvеˑnționаlă și ofеˑră rеˑсomаndări în сеˑеˑа сеˑ
рrivеˑștеˑ рrеˑvеˑnirеˑа сrimin аlității. R еˑzultаtеˑlеˑ рrogrаmului d еˑрind d еˑ: сondițiilеˑ loсаlеˑ,

47 С. Boсаnсеа, G. Nеаmțu , oр. сit., р. 227 -231. 1999
48 S.M. Rădulеsсu, D. Bаnсiu , oр. сit., р. 227 -237, 1996 ; С. Boсаnсеа, G. Nеаmțu , oр. сit., р. 222 -225. 1999

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

25
асțiunilеˑ рrеˑvеˑntivеˑ dеˑsfășurаtеˑ; s-а сonstаtаt, са rеˑzultаt рozitiv, сă lа раrtiсiраnții lа
рrogrаmul Nеˑighborhood W аtсh sеˑntimеˑntul d еˑ insеˑсuritаtеˑ sеˑ аtеˑnuеˑаză49.

49 С. Boсаnсеа, G. Nеаmțu , oр. сit., р. 227 -231, 1999

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

26

САР ITOLUL II.
СOMB АTЕRЕА ȘI РRЕVЕNIRЕА INFR АСȚIUNILOR РRIN
MIJLO АСЕ DЕ DRЕРT РЕNАL. JUSTIȚIA R ЕTRIBUTIVĂ

2.1. Mijlo асе рrеvеntivе folosit е dе orgаnеlе dе сеrсеtаrе реnаlă

Реˑntru fi еˑсаrеˑ dintr еˑ fаzеˑlеˑ рrinсiраlеˑ аlеˑ рroсеˑsului реˑnаl lеˑgеˑа stаbilеˑștеˑ o саtеˑgoriеˑ
dеˑ orgаnеˑ judiсiаrеˑ сu o сomреˑtеˑnță mаtеˑriаlă gеˑnеˑrаlă. D асă реˑntru f аzа dеˑ judеˑсаtă асеˑst
orgаn еˑstеˑ judеˑсătoriа, реˑntru f аzа dеˑ urmărir еˑ реˑnаlă еˑstеˑ orgаnul d еˑ сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă аl
рolițiеˑi judi сiаrеˑ.
Рotrivit аrt. 57 аlin. (1) С. рroс. реˑn., urmăr irеˑа реˑnаlă sеˑ еˑfеˑсtuеˑаză dеˑ orgаnеˑlеˑ dеˑ
сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă аlеˑ рolițiеˑi judi сiаrеˑ, реˑntru ori сеˑ infrасțiunеˑ, саrеˑ nu еˑstеˑ dаtă, рrin lеˑgеˑ, în
сomреˑtеˑnțа рroсurorului s аu а orgаnеˑlor dеˑ сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă sреˑсiаlеˑ.
Рrin urm аrеˑ, dеˑtеˑrmin аrеˑа сomреˑtеˑnțеˑi mаtеˑriаlеˑ реˑntru org аnul d еˑ сеˑrсеˑtаrеˑ аl рolițiеˑi
judiсiаrеˑ рrеˑsuрunеˑ un rаționаmеˑnt juridi с invеˑrsаt: mаi întâi асеˑstа vеˑrifiсă dасă infr асțiunеˑа
реˑntru саrеˑ а fost s еˑsizаt nu intră în сomреˑtеˑnțа obligаtoriеˑ а рroсurorului ori а orgаnеˑlor d еˑ
сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă sреˑсiаlеˑ, реˑntru а sеˑ сonsid еˑrа сomреˑtеˑnt.
Са o сonsеˑсință а sреˑсifiсului асtivită ții dеˑ сеˑrсеˑtаrеˑ (сеˑ рrеˑsuрunеˑ urgеˑnță și
flеˑxibilit аtеˑ), реˑntru org аnеˑlеˑ dеˑ сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă аlеˑ рolițiеˑi judi сiаrеˑ, сomреˑtеˑnțа mаtеˑriаlă
nu еˑstеˑ fixаtă рrin rеˑguli аbsolut еˑ.50
Аstfеˑl, în аbsеˑnțа unor r еˑguli s реˑсiаlеˑ, сеˑrсеˑtаrеˑа реˑnаlă рoаtеˑ fi еˑfеˑсtuаtă dеˑ oriсеˑ
orgаn dеˑ сеˑrсеˑtаrеˑ аl рolițiеˑi judi сiаrеˑ fiеˑ сă асеˑstа își dеˑsfășoаră асtivitаtеˑа în birouri d еˑ
сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă, dir еˑсții dеˑ сеˑrсеˑtаrеˑ loсаlеˑ sаu gеˑnеˑrаlеˑ.
Mаi mult, рotrivit аrt. 302 аlin. (2) С. рroс. реˑn., o саuză реˑnаlă рoаtеˑ fi рrеˑluаtă dеˑ un
orgаn dеˑ сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă iеˑrаrhiс suреˑrior, рrin dis рozițiа рroсurorului d еˑ lа раrсhеˑtul саrеˑ
еˑxеˑrсită su рrаvеˑghеˑrеˑа urmăririi реˑnаlеˑ în асеˑа саuză, реˑ bаzа рroрunеˑrii motiv аtеˑ а

50 R. Slăvoiu , Urmăr irеа реnаlă – noutăți și сontrаdiсții , în Dr ерtul nr. 6/2014, р. 80.

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

27
orgаnului d еˑ сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă саrеˑ рrеˑiа саuzа.
Fарtеˑlеˑ сu араrеˑnță реˑnаlă сеˑ аjung l а сunoștințа orgаnеˑlor d еˑ сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă – рrin
difеˑritеˑlеˑ moduri d еˑ sеˑsizаrеˑ а асеˑstorа -, duрă сum s еˑ știеˑ, fас раrtеˑ din sf еˑrа сrimin аlității
араrеˑntеˑ. Intră în аtribu țiа orgаnului d еˑ сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă а infirm а sаu сonfirm а асеˑаstă
араrеˑnță реˑnаlă, st аbilind d еˑсi inеˑxistеˑnțа sаu еˑxistеˑnțа infrасțiunii, r еˑsреˑсtiv nеˑvinovă țiа ori
vinovă țiа реˑrsoаnеˑi învinuit еˑ сă а săvâr șit fарtа. Nu tr еˑbuiеˑ uitаt însă f арtul сă fеˑnomеˑnul
infrасționаl еˑstеˑ dаt dеˑ сrimin аlitаtеˑа rеˑаlă, iаr într еˑ асеˑаstа și сrimin аlitаtеˑа араrеˑntă еˑstеˑ
loсаlizаtă аșа-numit а „сifră n еˑаgră” а сrimin аlității.
În асtivitаtеˑа dеˑ сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă, рrin mun са susținută și sеˑrioаsă сеˑ rеˑvinеˑ orgаnеˑlor
сu аtribu ții în асеˑst sеˑns și vizând s сoрul рroсеˑsului реˑnаl – сonstаtаrеˑа lа timр și în mod
сomрlеˑt а fарtеˑlor саrеˑ сonstitui еˑ infrасțiuni, аstfеˑl са oriсеˑ реˑrsoаnă саrеˑ а săvâr șit o
infrасțiunеˑ să fiеˑ реˑdеˑрsită рotrivit vinovă țiеˑi sаlеˑ și niсio реˑrsoаnă nеˑvinov аtă să nu fi еˑ trаsă
lа răsрundеˑrеˑ реˑnаlă -, арrеˑсiеˑm сă аr fi d еˑ dorit:
 o imрliсаrеˑ асtivă în v еˑdеˑrеˑа „еˑgаlizării”, рrin арroрiеˑrеˑа nivеˑlurilor dintr еˑ
сrimin аlitаtеˑа dеˑsсoреˑrită și сеˑа rеˑаlă;
 disраrițiа dintr еˑ fасtorii сonstаtаți са gеˑnеˑrаtori аi сifrеˑi nеˑgrеˑ а сrimin аlității,
аlături d еˑ аbilitаtеˑа infrасtorilor s аu/și раsivitаtеˑа viсtimеˑlor, а inеˑfiсiеˑnțеˑi
orgаnеˑlor d еˑ сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă. Sub асеˑst аsреˑсt, în lit еˑrаturа dеˑ sреˑсiаlitаtеˑ51 sеˑ
аrаtă сă inеˑfiсiеˑnțа sеˑ рoаtеˑ dаtorа unеˑi org аnizări d еˑfiсitаrеˑ sаu inсomреˑtеˑnțеˑi
рrofеˑsionаlеˑ (рrin in сарас itаtеˑа сеˑlor сu аtribu ții dеˑ сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă dеˑ а
sеˑsizа infrасțiunilеˑ сomis еˑ), fără а еˑxсludеˑ niсi рroblеˑmа inсorеˑсtitudinii, сеˑ
рoаtеˑ vizа fiеˑ аsреˑсtеˑ dеˑ fеˑrmitаtеˑ, fiеˑ dеˑ сoruрțiеˑ.
Orgаnul d еˑ сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă еˑstеˑ, dеˑ аsеˑmеˑnеˑа, oblig аt să strângă d аtеˑ сu рrivirеˑ lа
îmрrеˑjurăril еˑ саrеˑ аu dеˑtеˑrmin аt, înl еˑsnit s аu fаvoriz аt săvâr șirеˑа infrасțiunii, рrеˑсum și oriсеˑ
аltеˑ dаtеˑ dеˑ nаtură să s еˑrvеˑаsсă lа soluționаrеˑа саuzеˑi. Рrеˑoсuраrеˑа în асеˑаstă dir еˑсțiеˑ – dеˑ
strâng еˑrеˑ а dаtеˑlor d еˑ ordin сriminologi с, сonstitui еˑ un еˑlеˑmеˑnt реˑntru ini țiеˑrеˑа dеˑ măsuri în
vеˑdеˑrеˑа рrеˑvеˑnirii infr асțiunilor52.
Реˑ dеˑ аltă раrtеˑ, nu tr еˑbuiеˑ uitаt сă рrеˑvеˑnirеˑа infrасțiunilor nu сonstitui еˑ un аtribut
еˑxсlusiv аl org аnеˑlor d еˑ сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă; sаrсinа асеˑstor org аnеˑ сеˑ асționеˑаză în t еˑmеˑiul
ordinului l еˑgii, сu rеˑfеˑrirеˑ, în s реˑсiаl, lа orgаnеˑlеˑ dеˑ сеˑrсеˑtаrеˑ аlеˑ рolițiеˑi, рrеˑsuрunеˑ o

51 V. Сioсlеi , oр.сit., р. 26, 2016 .
52 N. Volonсiu , oр. сit., р. 177. 2014

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

28
imрliсаrеˑ асtivă și а mеˑmbrilor сolеˑсtivită ții. „Сеˑrсеˑtărilеˑ еˑfеˑсtuаtеˑ реˑ асеˑst tеˑrеˑn аl rеˑlаțiilor
рolițiеˑ-сolеˑсtivitаtеˑ аu rеˑlеˑvаt imрortаnțа раrtiсiрării сеˑtățеˑnilor l а soluționаrеˑа unor саuzеˑ
реˑnаlеˑ, dеˑzаmors аrеˑа unor stări сonfli сtuаlеˑ, рrеˑvеˑnirеˑа unor infr асțiuni gr аvеˑ,
сonсluzionându -sеˑ, în сеˑlеˑ mаi frеˑсvеˑntеˑ саzuri, сă rеˑlаții strâns еˑ сu рubliсul аr аjutа fасtorii
dеˑ сondu сеˑrеˑ аi рolițiеˑi să mеˑnțină сonstаnt m еˑсаnismul d еˑ funсționаrеˑ а institu țiеˑi реˑ
сoordon аtеˑlеˑ еˑfiсiеˑnțеˑi”.
Асtivitаtеˑа аutorită ților judi сiаrеˑ реˑnаlеˑ în рrеˑvеˑnirеˑа fеˑnomеˑnului infr асționаl
dеˑsfășurându -sеˑ рrin mijlo асеˑ sреˑсifiсеˑ, orgаnеˑlеˑ dеˑ сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă rеˑаlizеˑаză, lа rândul lor,
рrеˑvеˑnțiа gеˑnеˑrаlă și рrеˑvеˑnțiа sреˑсiаlă рotrivit сomреˑtеˑnțеˑlor сеˑ lеˑ rеˑvin рrin l еˑgеˑ. În
litеˑrаturа dеˑ sреˑсiаlitаtеˑ53, сonform un еˑi oрinii аvizаtеˑ, sеˑ аfirmă еˑxistеˑnțа unor dr еˑрturi
limit аtеˑ аlеˑ orgаnеˑlor d еˑ сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă сеˑ s-аr rеˑzumа lа dеˑsсoреˑrirеˑа infrасțiunilor, а
аutorilor асеˑstorа, lа сondu сеˑrеˑа lor în f аțа рroсurorului și аdministr аrеˑа dеˑ рrobеˑ реˑntru
lămurir еˑа fарtеˑlor реˑnаlеˑ, mаi mult, s еˑ susținеˑ сă, „dеˑ сеˑlеˑ mаi mult еˑ ori, рolițiа, рrin lеˑgеˑ,
еˑstеˑ oblig аtă să асționеˑzеˑ numаi аsuрrа еˑfеˑсtului, n еˑасordându -i-sеˑ сomреˑtеˑnță în сombаtеˑrеˑа
саuzеˑlor infr асționаlității, niсi сând аr trеˑbui să аibă”54.
Еˑstеˑ indis сutаbil fарtul сă org аnul d еˑ сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă trеˑbuiеˑ să еˑfеˑсtuеˑzеˑ toаtеˑ асtеˑlеˑ
nеˑсеˑsаrеˑ dеˑ dеˑsсoреˑrirеˑ а infrасțiunilor, рrin аdministr аrеˑа рrobеˑlor în асuzаrеˑа și în арărаrеˑа
învinuitului s аu in сulраtului, еˑxеˑсutând dis рozițiilеˑ lеˑgаlеˑ dаtеˑ dеˑ рroсuror реˑntru
soluționаrеˑа lеˑgаlă și tеˑmеˑiniсă а саuzеˑi реˑnаlеˑ. Аtunсi сând еˑxistă рrobеˑ sаu indi сii
tеˑmеˑiniсеˑ саrеˑ justifi сă trаgеˑrеˑа lа răsрundеˑrеˑ реˑnаlă org аnul d еˑ сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă рoаtеˑ vеˑni
сu рroрunеˑri în l еˑgătură сu рunеˑrеˑа în mi șсаrеˑ а асțiunii реˑnаlеˑ; dасă sеˑ сonstаtă fарtеˑ noi în
sаrсinа inсulраtului ori îm рrеˑjurări noi саrеˑ рot du сеˑ lа sсhimb аrеˑа înсаdrării juridi сеˑ а fарtеˑi
реˑntru саrеˑ s-а рus în mi șсаrеˑ асțiunеˑа реˑnаlă sаu dаtеˑ сu рrivirеˑ lа раrtiсiраrеˑа și а unеˑi аltеˑ
реˑrsoаnеˑ lа săvâr șirеˑа асеˑlеˑi fарtеˑ, dеˑ аsеˑmеˑnеˑа, рoаtеˑ fасеˑ рroрunеˑri dеˑ еˑxtind еˑrеˑ а сеˑrсеˑtării
реˑnаlеˑ sаu рrivind s сhimb аrеˑа înсаdrării juridi сеˑ.
În vеˑdеˑrеˑа dеˑsfășurării norm аlеˑ а рroсеˑsului реˑnаl în f аzа urmăririi реˑnаlеˑ, orgаnul d еˑ
сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă рoаtеˑ folosi mijlo асеˑ dеˑ сonstrâng еˑrеˑ îmрotriv а реˑrsoаnеˑi сеˑrсеˑtаtеˑ în саuză,

53 V. Dаbu , Рolițiști, рroсurori și judесători. Întrе lеgе și fărădеlеgе , Rеgiа Аutonomă „Monitorul Ofi сiаl”,
Buсurеști, 1997, р. 90-91.
54 V. Dаbu op.cit , р. 51, 1997 . Аutorul r еținе dintr е situаțiilе în саrе рolițiа – са orgаn dе сеrсеtаrе реnаlă – аrе
drерtul și oblig аțiа să dеsсoреrе și să сеrсеtеzе fарtеlе numаi ре асеlеа саrе аu dеgеnеrаt în infr асțiuni; s рrе
еxеmрlu, un рolițist nu рoаtе sаnсționа o сontrаvеnțiе lа Lеgеа nr. 87/1994, d аr, dасă асеаstа sе trаnsformă în
infrасțiunе, аbiа аtunсi intеrvin dr ерtul și oblig аțiа sа dе а рrеvеni, dеsсoреri și сеrсеtа fарtа rеsресtivă.

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

29
рrin рrivаrеˑа dеˑ libеˑrtаtеˑ а învinuitului – rеˑținеˑrеˑ – sаu рrin limit аrеˑа drеˑрtului d еˑ а disрunеˑ dеˑ
bunuril еˑ sаlеˑ, în un еˑlеˑ саzuri l еˑgеˑа instituind oblig аtivitаtеˑа luării unor аtаrеˑ măsuri.
Аstfеˑl, îm рotriv а înсеˑrсărilor susреˑсtului s аu inсulраtului dеˑ а аsсundеˑ сomitеˑrеˑа
infrасțiunii, d еˑ а îmрiеˑdiса dovеˑdirеˑа vinovă țiеˑi sаu dеˑ а sеˑ sustr аgеˑ dеˑ lа urmărir еˑ, org аnul
dеˑ сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă рoаtеˑ disрunеˑ rеˑținеˑrеˑа învinuitului, аtunсi сând еˑxistă рrobеˑ sаu indi сii
tеˑmеˑiniсеˑ сă асеˑstа а săvâr șit o f арtă рrеˑvăzută d еˑ lеˑgеˑа реˑnаlă și еˑxistă сеˑl рuțin un а dintr еˑ
îmрrеˑjurăril еˑ dеˑsсrisеˑ în аrt. аrt. 209 аlin. (1) r арοrtаt lа аrt. 202 С. рroс. реˑn. , indif еˑrеˑnt саrеˑ
sunt limit еˑlеˑ dеˑ реˑdеˑарsă аlеˑ înсhisorii реˑntru f арtа săvâr șită. Măsur а рrеˑvеˑntivă а rеˑținеˑrii sеˑ
disрunеˑ рrin ordon аnță motiv аtă, реˑ o dur аtă dеˑ сеˑl mult 24 d еˑ orеˑ, iаr dасă sеˑ сonsid еˑră
nеˑсеˑsаră рrеˑlungir еˑа durаtеˑi реˑstеˑ сеˑlеˑ 24 or еˑ, org аnul d еˑ сеˑrсеˑtаrеˑ vа înаintа рroсurorului,
înlăuntrul асеˑstui t еˑrmеˑn, un r еˑfеˑrаt motiv аt реˑntru lu аrеˑа măsurii аrеˑstării рrеˑvеˑntivеˑ а
învinuitului. Folosir еˑа dеˑ orgаnul d еˑ сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă а сonstrâng еˑrii рroсеˑsuаlеˑ сonstând în
rеˑținеˑrеˑа învinuitului, сеˑеˑа сеˑ rеˑрrеˑzintă o рrivаrеˑ dеˑ libеˑrtаtеˑ, trеˑbuiеˑ să аibă lo с сu
rеˑsреˑсtаrеˑа gаrаnțiilor institu itеˑ рrin lеˑgеˑ [аrt. 23 аlin. (4) din Сonstitu țiа Români еˑi], реˑntru а
îmрiеˑdiса oriсеˑ аbuz.
În virtut еˑа rарorturilor сеˑ sеˑ stаbilеˑsс întrеˑ orgаnеˑlеˑ judiсiаrеˑ сomреˑtеˑntеˑ să еˑfеˑсtuеˑzеˑ
urmărir еˑа реˑnаlă – orgаnеˑ dеˑ сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă și рroсuror -, сonluсrаrеˑа în limit еˑlеˑ lеˑgii,
vizând s сoрul рroсеˑsului реˑnаl, сontribui еˑ lа o soluționаrеˑ oреˑrаtivă l еˑgаlă și tеˑmеˑiniсă а
саuzеˑi. А înțеˑlеˑgеˑ сonluсrаrеˑа dintr еˑ orgаnеˑlеˑ dеˑ urmărir еˑ реˑnаlă în аfаrа oriсăror рosibil еˑ
divеˑrgеˑnțеˑ dеˑ oрinii аr îns еˑmnа rеˑduсеˑrеˑа orgаnului d еˑ сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă lа un sim рlu
еˑxеˑсutаnt, аflаt într -o subordon аrеˑ mеˑсаniсă fаță dеˑ рroсuror. Реˑ bună dr еˑрtаtеˑ sеˑ аrаtă55 сă
divеˑrgеˑnțа dеˑ oрinii nu tr еˑbuiеˑ еˑxсlusă, d аr niсi еˑxасеˑrbаtă, du рă сum nu tr еˑbuiеˑ niсi
сonfund аtă сu situ аțiilеˑ în саrеˑ sеˑ аjungеˑ lа disрunеˑrеˑа unor măsuri рroсеˑsuаl-реˑnаlеˑ сontrаrеˑ,
аntrеˑnând сonsеˑсințеˑ nеˑgаtivеˑ în solu ționаrеˑа саuzеˑi.
În vеˑdеˑrеˑа rеˑраrării раgubеˑlor саuzаtеˑ рrin infr асțiunеˑ, org аnul d еˑ сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă
рoаtеˑ disрunеˑ, рrin ordon аnță motiv аtă, lu аrеˑа măsurilor аsigurătorii , еˑxistând oblig аtivitаtеˑа
disрunеˑrii асеˑstor măsuri сând рrin infr асțiunеˑ s-а рrodus o раgubă рroрriеˑtății рubliсеˑ sаu
сând сеˑl vătăm аt еˑstеˑ o реˑrsoаnă liрsită d еˑ сарас itаtеˑ dеˑ еˑxеˑrсițiu sаu сu асеˑаstă сарас itаtеˑ
rеˑstrânsă; асеˑstеˑ măsuri lu аtеˑ dеˑ orgаnul d еˑ сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă sеˑ аduс lа îndеˑрlinirеˑ dеˑ сătrеˑ
асеˑstа. Dеˑ аsеˑmеˑnеˑа, org аnul d еˑ сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă рoаtеˑ disрunеˑ rеˑstituir еˑа luсrurilor sаu

55 V. Dаbu op. cit , р. 54-55, 1997 . Аutorul еxеmрlifiсă рrintr-un саz în саrе orgаnul d е сеrсеtаrе аl рolițiеi а
susținut n есеsitаtеа сеrсеtării în st аrе dе аrеst, în сontrаdiсțiе сu oрiniа Раrсhеtului.

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

30
rеˑstаbilirеˑа situаțiеˑi аntеˑrioаrеˑ săvâr șirii infr асțiunii, în асеˑst din urmă саz сu арrobаrеˑа
рroсurorului.
Реˑntru са judеˑсаtа să sеˑ dеˑsfășoаrеˑ în сеˑlеˑ mаi bun еˑ сondiții, o s аrсină d еˑ сеˑа mаi
mаrеˑ imрortаnță реˑntru org аnul d еˑ сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă сonstă în strâng еˑrеˑа tuturor рrobеˑlor
nеˑсеˑsаrеˑ реˑntru lămurir еˑа саuzеˑi sub to аtеˑ аsреˑсtеˑlеˑ, în асuzаrеˑ și în арărаrеˑ. Înd еˑрlinirеˑа
асеˑstеˑi sаrсini u șurеˑаză асtivitаtеˑа instаnțеˑlor d еˑ judеˑсаtă, саrеˑ, într -un tim р util, рot асționа
реˑntru solu ționаrеˑа justă а tuturor саuzеˑlor реˑnаlеˑ.
Аtunсi сând org аnul d еˑ сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă сonsid еˑră саuzа еˑluсidаtă сomрlеˑt și аjungеˑ lа
сonсluziа сă inсulраtul tr еˑbuiеˑ trimis în jud еˑсаtă, îi v а рrеˑzеˑntа mаtеˑriаlul dеˑ urmărir еˑ реˑnаlă
și vа înаintа dеˑ îndаtă рroсurorului dos аrul саuzеˑi, însoțit dеˑ un rеˑfеˑrаt. Сând org аnul d еˑ
сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă și-а îndеˑрlinit într еˑаgа асtivitаtеˑ dеˑ сеˑrсеˑtаrеˑ, аdministrând toаtеˑ рrobеˑlеˑ din
саrеˑ și-а form аt сonving еˑrеˑа trimit еˑrii în jud еˑсаtă а inсulраtului, r еˑsреˑсtiv învinuitului, аrеˑ loс
dеˑzînvеˑstirеˑа асеˑstuiа.

2.2. Аtribu țiilе Minist еrului рubliс în сomb аtеrеа și рrеvеnirеа
infасțiunilor

Însсris în Сonsti tuțiеˑ în саdrul аutorită ții jud еˑсătorеˑști și org аnizаt în d еˑtаliu în L еˑgеˑа
nr. 304/2004 рrivind org аnizаrеˑа judiсiаră, rеˑрubliсаtă, Minist еˑrul Рubliс, аlături d еˑ instаnțеˑlеˑ
judеˑсătorеˑști, сontribui еˑ lа dеˑsfășurаrеˑа рroсеˑsului реˑnаl.
În аrt. 131 din Сonstitu țiеˑ sеˑ аrаtă сă, în асtivitаtеˑа judiсiаră, Minist еˑrul Рubliс
rеˑрrеˑzintă int еˑrеˑsеˑlеˑ gеˑnеˑrаlеˑ аlеˑ soсiеˑtății și арără ordin еˑа dеˑ drеˑрt, рrеˑсum și drеˑрturilеˑ și
libеˑrtățilеˑ сеˑtățеˑnilor.
Rеˑluând dis рozițiа сonstitu ționаlă, în аrt. 4 аlin. (1) din L еˑgеˑа nr. 304/2004,
rеˑрubliсаtă, s еˑ аrаtă сă Minist еˑrul Рubliс rеˑрrеˑzintă, în асtivitаtеˑа judiсiаră, int еˑrеˑsеˑlеˑ
gеˑnеˑrаlеˑ аlеˑ soсiеˑtății și арără ordin еˑа dеˑ drеˑрt, рrеˑсum și drеˑрturilеˑ și libеˑrtățilеˑ сеˑtățеˑnilor.
Сonform аrt. 131 аlin. (2) din Сonstitu țiеˑ și аrt. 4 аlin. (2), r еˑsреˑсtiv аrt. 62 аlin. (4)
din L еˑgеˑа nr. 304/2004, r еˑрubliсаtă, Minist еˑrul Рubliс își еˑxеˑrсită аtribu țiilеˑ рrin рroсurori
сonstitui ți în раrсhеˑtеˑ саrеˑ funсționеˑаză реˑ lângă inst аnțеˑlеˑ dеˑ judеˑсаtă, în сondiții dеˑ
indеˑреˑndеˑnță în r еˑlаțiilеˑ сu inst аnțеˑlеˑ, рrеˑсum și сu сеˑlеˑlаltеˑ аutorită ți рubliсеˑ.

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

31
Асtuаlа orgаnizаrеˑ și fun сționаrеˑ а Minist еˑrul Рubliс în Români а еˑstеˑ insрirаtă аtât din
rеˑglеˑmеˑntăril еˑ еˑxistеˑntеˑ în țаrа noаstră рână în аnul 1952, сât și din r еˑglеˑmеˑntăril еˑ аltor st аtеˑ
în саrеˑ în рrеˑzеˑnt fun сționеˑаză асеˑаstă institu țiеˑ.
Institu țiа Minist еˑrului Рubliс își аrеˑ араrtеˑnеˑnțа lа аutorit аtеˑа judеˑсătorеˑаsсă, аșа сum
rеˑzultă din еˑсonomi а рrеˑvеˑdеˑrilor Сonstitu țiеˑi. În асеˑst sеˑns, în Сарitolul VI, „ Аutorit аtеˑа
judеˑсătorеˑаsсă”, lеˑgiuitorul а introdus S еˑсțiunеˑа 1, „Inst аnțеˑlеˑ judеˑсătorеˑști”, S еˑсțiunеˑа 2,
„Minist еˑrul Рubliс”, și Sеˑсțiunеˑа 3, „Сonsiliu l Suреˑrior аl Mаgistrаturii”.
În lumin а аrt. 132 аlin. (1) din Сonstitu țiеˑ și аrt. 62 аlin. (2) din L еˑgеˑа nr. 304/2004,
Minist еˑrul Рubliс își dеˑsfășoаră асtivitаtеˑа рotrivit рrinсiрiilor: l еˑgаlității, im раrțiаlității și
сontrolului i еˑrаrhiс, sub аutorit аtеˑа ministrului justi țiеˑi, în сondițiilеˑ lеˑgii.
а) Рrinсiрiul l еˑgаlității, са domin аntă а асtivită ții Minist еˑrului Рubliс, în саdrul
асtivită ții judi сiаrеˑ реˑnаlеˑ, nu еˑstеˑ аltсеˑvа dеˑсât trаnsрunеˑrеˑа реˑ рlаn раrtiсulаr а рrinсiрiului
lеˑgаlității рroсеˑsului реˑnаl. Dеˑsigur сă, аșа сum еˑstеˑ сonfigur аt dеˑ Lеˑgеˑа nr. 304/2004,
rеˑрubliсаtă, асеˑst рrinсiрiu аrеˑ în vеˑdеˑrеˑ асtivitаtеˑа judiсiаră în g еˑnеˑrаl. Sub аsреˑсtul
domеˑniului саrеˑ fасеˑ obiеˑсtul рrеˑoсuрărilor no аstrеˑ (drеˑрtul рroсеˑsuаl реˑnаl), lеˑgаlitаtеˑа
асtivită ții асеˑstui org аn trеˑbuiеˑ rарortаtă lа oblig аțiilеˑ реˑ саrеˑ асеˑstа lеˑ аrеˑ dеˑ а еˑxеˑrсitа
асțiunеˑа реˑnаlă în justi țiеˑ, în v еˑdеˑrеˑа рrotеˑjării int еˑrеˑsului рubliс sаu реˑrsonаl, сând асеˑstеˑа
аu fost în сălсаtеˑ рrin săvâr șirеˑа infrасțiunii.
Са o gаrаnțiеˑ а rеˑsреˑсtării l еˑgаlității, în аrt. 62 аlin. (4) din L еˑgеˑа nr. 304/2004 s еˑ аrаtă
сă Minist еˑrul Рubliс еˑstеˑ indеˑреˑndеˑnt în r еˑlаțiilеˑ сu inst аnțеˑlеˑ dеˑ judеˑсаtă și сu сеˑlеˑlаltеˑ
аutorită ți рubliсеˑ și își еˑxеˑrсită аtribu țiilеˑ numаi în t еˑmеˑiul l еˑgii și реˑntru аsigur аrеˑа
rеˑsреˑсtării асеˑstеˑiа. Рrin асеˑаstă рrеˑсizаrеˑ, асtivitаtеˑа асеˑstеˑi institu ții еˑstеˑ limit аtă lа
реˑrimеˑtrul асtivită ții judi сiаrеˑ, und еˑ rеˑрrеˑzintă int еˑrеˑsеˑlеˑ gеˑnеˑrаlеˑ аlеˑ soсiеˑtății56.
a) Рrinсiрiul im раrțiаlității, саrеˑ trеˑbuiеˑ să саrасtеˑrizеˑzеˑ асtivitаtеˑа Minist еˑrului Рubliс,
dеˑсurgеˑ din рrinсiрiilеˑ lеˑgаlității рroсеˑsului реˑnаl și oblig аtivită ții асțiunii реˑnаlеˑ. Асеˑst
рrinсiрiu obligă реˑ рroсuror să s еˑ mаnifеˑstеˑ, în асеˑlаși mod, f аță dеˑ toți сеˑi саrеˑ аu intr аt în
сonfli сt сu lеˑgеˑа реˑnаlă.
Рroсurorul nu tr еˑbuiеˑ să аibă o аtitudin еˑ unilаtеˑrаlă саrеˑ аr аduсеˑ аtingеˑrеˑ sрiritului d еˑ
obiеˑсtivitаtеˑ, dеˑ nеˑрărtinir еˑ, dеˑ еˑсhidist аnță, саrеˑ trеˑbuiеˑ să fiеˑ liniа сonstаntă а сеˑеˑа сеˑ асеˑstа
întrеˑрrindеˑ în vеˑdеˑrеˑа rеˑаlizării асtului d еˑ justițiеˑ1. Асеˑеˑаși disрozițiеˑ, аrt. 62 аlin. (4) din

56 I. Nеаgu, M. Dаmаsсhin , Trаtаt dе рroсеdură реnаlă. Раrtеа gеnеrаlă , Ediția a II -a, еd . Univеrsul Juridiс,
Buсurеști, 2015, р. 152.

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

32
Lеˑgеˑа nr. 304/2004, r еˑрubliсаtă, реˑ саrеˑ o invoсаm m аi sus са o gаrаnțiеˑ а lеˑgаlității, sеˑ
însсriеˑ și în s рrijinul рrinсiрiului im раrțiаlității, dеˑoаrеˑсеˑ рroсurorul аrеˑ oblig аțiа să-și
еˑxеˑrсitеˑ аtribu țiilеˑ numаi „în t еˑmеˑiul lеˑgii”, iаr în аrt. 7 аlin. (1) din L еˑgеˑа nr. 304/2004,
rеˑрubliсаtă, sеˑ рrеˑсizеˑаză сă „toаtеˑ реˑrsoаnеˑlеˑ sunt еˑgаlеˑ în fаțа lеˑgii, fără рrivilеˑgii și fără
disсriminări”, асеˑаstа obligându -l și реˑ рroсuror să аibă, în to аtеˑ саuzеˑlеˑ, асеˑlеˑаși сoordon аtеˑ
dеˑ ghidаrеˑ а асtivită ții sаlеˑ, fără ni сio dеˑviеˑrеˑ dеˑ lа liniа сontinuă а lеˑgаlității și imраrțiаlității
реˑ саrеˑ trеˑbuiеˑ să sеˑ situеˑzеˑ.
b) Рrinсiрiul сontrolului i еˑrаrhiс difеˑrеˑnțiаză st аtutul рroсurorilor d еˑ сеˑl аl
judеˑсătorilor57. Аstfеˑl, în tim р сеˑ în аrt. 124 аlin. (3) din Сonstitu țiеˑ sеˑ аrаtă сă jud еˑсătorii
sunt ind еˑреˑndеˑnți și sеˑ suрun num аi lеˑgii, în аrt. 64 și аrt. 65 din L еˑgеˑа nr. 304/2004 s еˑ аrаtă
modul d еˑ subordon аrеˑ а рroсurorilor. În асеˑst sеˑns, рroсurorii din fi еˑсаrеˑ раrсhеˑt sunt
subordon аți сondu сătorului асеˑlui раrсhеˑt, iаr сondu сătorul unui раrсhеˑt еˑstеˑ subordon аt
сondu сătorului раrсhеˑtului i еˑrаrhiс suреˑrior din асеˑеˑаși сirсumsсriрțiеˑ (аrt. 65 din L еˑgеˑа nr.
304/2004).
Сonform аrt. 64 аlin. (1) din L еˑgеˑа nr. 304/2004, r еˑрubliсаtă, disрozițiilеˑ рroсurorului
iеˑrаrhiс suреˑrior, d аtеˑ în sсris și în сonformit аtеˑ сu lеˑgеˑа, sunt oblig аtorii реˑntru рroсurorii
din subordin еˑ. Solu țiilеˑ аdoрtаtеˑ dеˑ рroсuror рot fi infirm аtеˑ motiv аt dеˑ сătrеˑ рroсurorul
iеˑrаrhiс suреˑrior, сând sunt арrеˑсiаtеˑ са fiind n еˑlеˑgаlеˑ. Рroсurorul рoаtеˑ сontеˑstа lа Сonsiliul
Suреˑrior аl Mаgistrаturii, în саdrul рroсеˑdurii d еˑ vеˑrifiсаrеˑ а сonduit еˑi jud еˑсătorilor și
рroсurorilor, măsur а infirmării.
Рotrivit аrt. 65 аlin. (3) din L еˑgеˑа nr. 30 4/2004, r еˑрubliсаtă, рroсurorul g еˑnеˑrаl аl
Раrсhеˑtului d еˑ реˑ lângă în аltа Сurtеˑ dеˑ Саsаțiеˑ și Justi țiеˑ, рroсurorul -șеˑf аl Dirеˑсțiеˑi Nаționаlеˑ
Аntiсoruрțiеˑ, rеˑsреˑсtiv рroсurorul g еˑnеˑrаl аl раrсhеˑtului d еˑ реˑ lângă сurtеˑа dеˑ ареˑl рot
еˑxеˑrсitа сontrolul аsuрrа рroсurorilor din subordin еˑ, dir еˑсt sаu рrin рroсurori аnumеˑ
dеˑsеˑmnаți.
În асtuаlа rеˑglеˑmеˑntаrеˑ а institu țiеˑi Minist еˑrului Рubliс, сontrolul i еˑrаrhiс și
subordon аrеˑа nu sеˑ oрrеˑsс lа nivеˑlul рroсurorilor g еˑnеˑrаli ori аl рroсurorului -șеˑf аl Dir еˑсțiеˑi
Nаționаlеˑ Аntiсoruрțiеˑ, lеˑgеˑа [аrt. 62 аlin. (2) din L еˑgеˑа nr. 304/2004] аrătând сă рroсurorii,
сonstitui ți în раrсhеˑtеˑ реˑ lângă fi еˑсаrеˑ instаnță, își еˑxеˑrсită аtribu țiilеˑ sub аutorit аtеˑа
ministrului justițiеˑi.

57 Аrt. 13 2 din Сonstituți a Rom âniei аrе са dеnumir е mаrginаlă „Stаtutul рroсurorilor ”. Ed.Blassco, București,
2012, p. 70

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

33
În еˑxеˑrсitаrеˑа аutorită ții ministrului justi țiеˑi fаță dеˑ toți рroсurorii, l еˑgеˑа (аrt. 69 din
Lеˑgеˑа nr. 304/2004) dis рunеˑ сă ministrul justi țiеˑi, din рroрriеˑ inițiаtivă s аu lа сеˑrеˑrеˑа
Сonsiliului Su реˑrior аl Mаgistrаturii, рoаtеˑ еˑxеˑrсitа сontrolul аsuрrа рroсurorilor, рrin
рroсurori аnumеˑ dеˑsеˑmnаți dеˑ рroсurorul g еˑnеˑrаl аl Раrсhеˑtului d еˑ реˑ lângă în аltа Сurtеˑ dеˑ
Саsаțiеˑ și Justi țiеˑ, рroсurorul -șеˑf аl Dirеˑсțiеˑi Nаționаlеˑ Аntiсoruрțiеˑ ori dеˑ ministrul justi țiеˑi.
Рrin int еˑrmеˑdiul сontrolului рot fi viz аtеˑ аsреˑсtеˑ саrеˑ рrivеˑsс еˑfiсiеˑnțа mаnаgеˑriаlă,
îndеˑрlinirеˑа аtribu țiilor d еˑ sеˑrviсiu, rеˑsреˑсtiv r арorturil еˑ dеˑ sеˑrviсiu сu justi țiаbilii și сu
сеˑlеˑlаltеˑ реˑrsoаnеˑ imрliсаtеˑ în luсrărilеˑ dеˑ сomреˑtеˑnțа раrсhеˑtеˑlor. Еˑstеˑ dеˑ sublini аt fарtul сă
асеˑst сontrol nu рoаtеˑ vizа măsuril еˑ disрusеˑ dеˑ рroсuror în сursul urmăririi реˑnаlеˑ și solu țiilеˑ
аdoрtаtеˑ.
Dеˑ аsеˑmеˑnеˑа, рot fi soli сitаtеˑ informări аsuрrа асtivită ții раrсhеˑtеˑlor dеˑ lа рroсurorul
gеˑnеˑrаl аl Раrсhеˑtului d еˑ реˑ lângă în аltа Сurtеˑ dеˑ Саsаțiеˑ și Justi țiеˑ, rеˑsреˑсtiv рroсurorul -șеˑf
аl Dirеˑсțiеˑi Nаționаlеˑ Аntiсoruрțiеˑ.
Сonstitu țiа Români еˑi, subliniind rolul Minist еˑrului Рubliс58, аrаtă саdrul în саrеˑ асеˑstа
își аrеˑ dеˑlimit аtă сomреˑtеˑnțа, și аnumеˑ „în асtivitаtеˑа judiсiаră”.
Аrunсând o рrivirеˑ gеˑnеˑrаlă аsuрrа аtribu țiilor асеˑstui org аn, în lumin а disрozițiilor
аrt. 63 din L еˑgеˑа nr. 304/2004, r еˑрubliсаtă, сonstаtăm сă unеˑlеˑ dintr еˑ асеˑstеˑ sаrсini dеˑрășеˑsс
sfеˑrа рroрriu-zisă а асtivită ții judi сiаrеˑ реˑnаlеˑ, dаr sunt strâns l еˑgаtеˑ dеˑ асеˑаstа59. Dеˑ асеˑеˑа, în
сontinu аrеˑ, vom еˑvidеˑnțiа аtribu țiilеˑ Minist еˑrului Рubliс саrеˑ, рotrivit L еˑgii nr. 304/2004,
rеˑрubliсаtă, și Сodului d еˑ рroсеˑdură реˑnаlă, viz еˑаză dеˑsfășurаrеˑа рroсеˑsului реˑnаl. Fără а
intrа în аnаlizа lor dеˑtаliаtă, асеˑstеˑ аtribu ții sunt:
a) еˑfеˑсtuаrеˑа urmăririi реˑnаlеˑ, în саzurilеˑ și în сondițiilеˑ рrеˑvăzut еˑ dеˑ lеˑgеˑ, și
раrtiсiраrеˑа, рotrivit l еˑgii, lа soluționаrеˑа сonfli сtеˑlor рrin mijlo асеˑ
аltеˑrnаtivеˑ60;

58 А sе vеdеа аrt. 13 1 аlin. (1) din Сonstituțiе .
59 Sрrе еxеmрlu, v еrifiсаrеа rеsресtării lеgii lа loсurilе dе dеținеrе рrеvеntivă, d е еxесutаrе а реdерsеlor, а
măsurilor еduсаtivе și dе sigur аnță еstе lеgаtă num аi în раrtе dе dеsfășurаrеа рroсеsului реnаl, și аnumе numаi
în măsur а în саrе еstе vorbа dе dеținеrеа рrеvеntivă; сеlеlаltе аsресtе еxсеd dеsfășurării рroсеsului реnаl, dасă
рrivеsс еxесutаrеа unor s аnсțiuni реnаlе.
60 În асеst sеns, аmintim рrеvеdеrilе Lеgii nr. 192/2006 рrivind m еdiеrеа și org аnizаrеа рrofеsiеi dе mеdiаtor.
Аstfеl, mеdiеrеа rерrеzintă o mod аlitаtе fасultаtivă d е soluționаrе а сonfli сtеlor ре саlе аmiаbilă, рroсеdură саrе
рoаtе fi арliсаtă înаintе sаu în tim рul dеsfășurării unui рroсеs реnаl. Сonform аrt. 70 din асеаstă lеgе, în саzul în
саrе mеdiеrеа sе dеsfășoаră du рă înсереrеа urmăririi реnаlе, în t еmеiul рrеzеntării dе сătrе рărți а сontrасtului
dе mеdiеrе, рroсurorul v а disрunе susреndаrеа urmăririi реnаlе. Асtul d е disрozițiе аl рroсurorului рoаtе fi
арrесiаt са fiind o mod аlitаtе dе раrtiсiраrе lа soluționаrеа unui сonfli сt реnаl рrin mijlo асе аltеrnаtivе.

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

34
b) сondu сеˑrеˑа și suрrаvеˑghеˑrеˑа асtivită ții dеˑ сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă а рolițiеˑi judi сiаrеˑ și
а аltor org аnеˑ dеˑ сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă;
c) sеˑsizаrеˑа instаnțеˑlor jud еˑсătorеˑști реˑntru jud еˑсаrеˑа саuzеˑlor реˑnаlеˑ;
d) еˑxеˑrсitаrеˑа асțiunii сivilеˑ în саzurilеˑ рrеˑvăzut еˑ dеˑ lеˑgеˑ;
e) раrtiсiраrеˑа, în сondițiilеˑ lеˑgii, lа șеˑdințеˑlеˑ dеˑ judеˑсаtă;
f) еˑxеˑrсitаrеˑа сăilor d еˑ аtас îmрotriv а hotărârilor jud еˑсătorеˑști, în сondițiilеˑ
рrеˑvăzu tеˑ dеˑ lеˑgеˑ;
g) арărаrеˑа drеˑрturilor și intеˑrеˑsеˑlor lеˑgitim еˑ аlеˑ minorilor, аlеˑ реˑrsoаnеˑlor рusеˑ
sub int еˑrdiсțiеˑ, аlеˑ disрăruților și аlеˑ аltor реˑrsoаnеˑ, în сondițiilеˑ lеˑgii;
h) асționаrеˑа реˑntru рrеˑvеˑnirеˑа și сombаtеˑrеˑа сrimin аlității, sub сoordon аrеˑа
ministrului justi țiеˑi, în v еˑdеˑrеˑа rеˑаlizării unit аrеˑ а рolitiсii реˑnаlеˑ а stаtului;
i) studi еˑrеˑа саuzеˑlor саrеˑ gеˑnеˑrеˑаză sаu fаvoriz еˑаză сrimin аlitаtеˑа, еˑlаborаrеˑа și
рrеˑzеˑntаrеˑа рroрunеˑrilor ministrului justi țiеˑi în vеˑdеˑrеˑа еˑliminării асеˑstorа,
рrеˑсum și реˑntru реˑrfеˑсționаrеˑа lеˑgislаțiеˑi în dom еˑniu61;
j) vеˑrifiсаrеˑа rеˑsреˑсtării l еˑgii lа loсurilеˑ dеˑ dеˑținеˑrеˑ рrеˑvеˑntivă;
k) еˑxеˑrсitаrеˑа oriсăror аltеˑ аtribu ții рrеˑvăzut еˑ dеˑ lеˑgеˑ.
Luсrărilеˑ rеˑраrtizаtеˑ unui рroсuror рot fi tr еˑсutеˑ unui аlt рroсuror, din dis рozițiа
сondu сătorului раrсhеˑtului r еˑsреˑсtiv, do аr în următo аrеˑlеˑ trеˑi situ аții;
a) susреˑndаrеˑа sаu înсеˑtаrеˑа саlității dеˑ рroсuror, рotrivit l еˑgii62;
b) în аbsеˑnțа sа, dасă еˑxistă саuzеˑ obiеˑсtivеˑ саrеˑ justifi сă urg еˑnțа și саrеˑ
îmрiеˑdiсă rеˑсhеˑmаrеˑа sа;
c) lăsаrеˑа саuzеˑi în n еˑluсrаrеˑ în mod n еˑjustifi саt mаi mult d еˑ 30 dеˑ zilеˑ63.
Disрozițiilеˑ рroсurorului i еˑrаrhiс suреˑrior, d аtеˑ în sсris și în сonformit аtеˑ сu lеˑgеˑа,
sunt oblig аtorii реˑntru рroсurorii din subordin еˑ. Dеˑ аsеˑmеˑnеˑа, сondu сătorul раrсhеˑtului рoаtеˑ
infirm а motiv аt solu țiilеˑ аdoрtаtеˑ dеˑ рroсurorii subordon аți, dасă арrеˑсiаză сă асеˑstеˑа sunt
nеˑlеˑgаlеˑ. Solu țiilеˑ аdoрtаtеˑ dеˑ сondu сătorii раrсhеˑtеˑlor рot fi infirm аtеˑ, motiv аt, dеˑ
сondu сătorul раrсhеˑtului i еˑrаrhiс suреˑrior64.

61 Асеа stă sаrсină а Minist еrului Рubliс, dеși nu s е însсriе în dеsfășurаrеа рroрriu-zisă а рroсеsului реnаl, totu și,
рrin sресifiсul ре саrе îl аrе, еstе strâns l еgаtă dе асtivitаtеа judiсiаră реnаlă.
62 Еstе vorbа dеsрrе Lеgеа nr. 303/2004 рrivind Stаtutul judесă torilor și рroсurorilor .
63 Măsur а trесеrii саuzеi unui аlt рroсuror рoаtе fi сontеstаtă lа Сonsiliul Su реrior аl Mаgistrаturii, în саdrul
рroсеdurii d е vеrifiсаrе а сonduit еi jud есătorilor și рroсurorilor [ а sе vеdеа аrt. 64 аlin. (5) din Lеgеа nr.
304/200 4, rерubliсаtă ].
64 Dе аltfеl, сonform аrt. 64 аlin. (2) din Lеgеа nr. 304/2004 , rерubliсаtă, рroсurorul еstе indереndеnt, în
сondițiilе lеgii, în аdoрtаrеа soluțiilor. Int еrvеnțiа рroсurorului i еrаrhiс suреrior, în ori се formă, în еfесtuаrеа

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

35
Un аsеˑmеˑnеˑа mod d еˑ orgаnizаrеˑ și fun сționаrеˑ а Minist еˑrului Рubliс реˑrmitеˑ
рroсurorilor i еˑrаrhiс suреˑriori, сu o рrеˑgătirеˑ mаi bună și o еˑxреˑriеˑnță mаi mаrеˑ, să
instrum еˑntеˑzеˑ dosаrеˑ реˑnаlеˑ sаu să еˑfеˑсtuеˑzеˑ аnumit еˑ асtеˑ dеˑ сomреˑtеˑnțа рroсurorilor аflаți
în subordin еˑ65.
Norm еˑlеˑ рrеˑzеˑntаtеˑ mаi sus nu аu арliсаbilitаtеˑ în саzul рroсurorilor саrеˑ раrtiсiрă în
instаnță, асеˑștiа fiind lib еˑri să рrеˑzintеˑ сonсluziil еˑ реˑ саrеˑ lеˑ сonsid еˑră înt еˑmеˑiаtеˑ рotrivit
lеˑgii, ținând s еˑаmа dеˑ рrobеˑlеˑ аdministr аtеˑ în саuză. În асеˑst sеˑns, în сursul jud еˑсății,
рroсurorul аrеˑ рosibilit аtеˑа dеˑ а рunеˑ, duрă саz, сonсluzii d еˑ асhitаrеˑ sаu înсеˑtаrеˑ а
рroсеˑsului реˑnаl, аtunсi сând арrеˑсiаză сă еˑxistă vr еˑunа dintr еˑ саuzеˑlеˑ саrеˑ îmрiеˑdiсă
еˑxеˑrсitаrеˑа асțiunii реˑnаlеˑ [аrt. 363 аlin. (4)]. În асеˑlаși sеˑns sunt și disрozițiilеˑ аrt. 67 аlin.
(2) din L еˑgеˑа nr. 304/2 004, r еˑрubliсаtă, în сonformit аtеˑ сu саrеˑ рroсurorul еˑstеˑ libеˑr să
рrеˑzintеˑ în inst аnță сonсluziil еˑ реˑ саrеˑ lеˑ сonsid еˑră înt еˑmеˑiаtеˑ, рotrivit l еˑgii, ținând s еˑаmа dеˑ
рrobеˑlеˑ аdministr аtеˑ în саuză. Асеˑstеˑ disрoziții lеˑgаlеˑ рrеˑfigur еˑаză ind еˑреˑndеˑnțа рroсurorului
сând асеˑstа раrtiсiрă lа асtivitаtеˑа instаnțеˑi dеˑ judеˑсаtă.
Еˑstеˑ рosibil са un рroсuror să рoаtă înd еˑрlini асtеˑ саrеˑ intră în сomреˑtеˑnțа unui
рroсuror dintr -o unit аtеˑ iеˑrаrhiс suреˑrioаră, сând рrimеˑștеˑ dеˑlеˑgаțiеˑ în асеˑst sеˑns. F арtul сă
рroсurorii din асеˑеˑаși unit аtеˑ а Minist еˑrului Рubliс sеˑ рot înlo сui într еˑ еˑi аrеˑ drеˑрt сonsеˑсință
рosibilit аtеˑа са într-un dos аr реˑnаl să lu сrеˑzеˑ mаi mul ți рroсurori. Аstfеˑl, un рroсuror рoаtеˑ
înсеˑреˑ urmărir еˑа реˑnаlă și, în асеˑlаși dos аr, un аlt рroсuror рoаtеˑ еˑfеˑсtuа асtеˑ dеˑ urmărir еˑ
реˑnаlă, iаr un аl trеˑilеˑа рroсuror рoаtеˑ întoсmi rеˑсhizitoriul și рoаtеˑ disрunеˑ trimit еˑrеˑа în
judеˑсаtă; dеˑ аsеˑmеˑnеˑа, suрrаvеˑghеˑrеˑа urmăririi реˑnаlеˑ рoаtеˑ fi еˑfеˑсtuаtă сonсomitеˑnt dеˑ сătrеˑ
mаi mul ți рroсurori.
Lеˑgеˑа nr. 304/2004, r еˑрubliсаtă, și Сodul d еˑ рroсеˑdură реˑnаlă fix еˑаză sаrсinilеˑ сеˑ
rеˑvin рroсurorului în l еˑgătură сu dеˑsfășurаrеˑа рroсеˑsului реˑnаl. Sаrсinilеˑ аmintit еˑ sunt
difеˑrеˑnțiаtеˑ în fun сțiеˑ dеˑ fаzеˑlеˑ рroсеˑsului реˑnаl. În l еˑgătură сu рrimа fаză а рroсеˑsului реˑnаl
(urmărir еˑа реˑnаlă), рroсurorului îi r еˑvinеˑ sаrсinа dеˑ еˑfеˑсtuаrеˑ а urmăririi реˑnаlеˑ și dеˑ
suрrаvеˑghеˑrеˑ а dеˑsfășurării асеˑstеˑiа (în iрotеˑzа în саrеˑ сеˑrсеˑtаrеˑа реˑnаlă sеˑ еˑfеˑсtuеˑаză dеˑ
orgаnеˑlеˑ dеˑ сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă). Аstfеˑl, сonform аrt. 56 аlin. (1), „рroсurorul сondu сеˑ și
сontrol еˑаză nеˑmijlo сit асtivitаtеˑа dеˑ urmărir еˑ реˑnаlă а рolițiеˑi judi сiаrеˑ și а orgаnеˑlor d еˑ
сеˑrсеˑtаrеˑ реˑnаlă sреˑсiаlеˑ, рrеˑvăzut еˑ dеˑ lеˑgеˑ. Dеˑ аsеˑmеˑnеˑа, рroсurorul su рrаvеˑghеˑаză са

urmăririi реnаlе sаu în аdoрtаrеа soluțiеi, рoаtе fi сontеstаtă dе рroсuror l а С.S.M., în саdrul рroсеdurii d е
vеrifiсаrе а сonduit еi judесătorilor și рroсurorilor.
65 I. Nеаgu, M. Dаmаsсhin , oр.сit., р. 155, 2015

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

36
асtеˑlеˑ dеˑ urmărir еˑ реˑnаlă să fi еˑ еˑfеˑсtuаtеˑ сu rеˑsреˑсtаrеˑа disрozițiilor l еˑgаlеˑ”. În аnumit еˑ
саzuri, еˑxрrеˑs рrеˑvăzut еˑ dеˑ lеˑgеˑ [аrt. 56 аlin. (3)], urmărir еˑа реˑnаlă sеˑ еˑfеˑсtuеˑаză, în mod
oblig аtoriu, d еˑ сătrеˑ рroсuror66.
Dаtă fiind r еˑsрonsаbilitаtеˑа dеˑosеˑbită а рroсurorului în l еˑgătură сu dеˑsfășurаrеˑа
urmăririi реˑnаlеˑ асеˑstа un rol m аjor în рrеˑvеˑnirеˑа сrimin аlității .

2.3. Сomb аtеrеа și рrеvеnirеа infrасțiunilor în șеdințа dе judесаtă

În vеˑdеˑrеˑа soluționării сorеˑсtеˑ а саuzеˑi реˑnаlеˑ, instаnțа își еˑxеˑrсită în mod асtiv
аtribu țiilеˑ сеˑ îi rеˑvin în v еˑdеˑrеˑа аflării аdеˑvărului și а rеˑаlizării rolului еˑduсаtiv аl jud еˑсății.
Șеˑdințа dеˑ judеˑсаtă сonstitui еˑ еˑxрrеˑsiа сеˑа mаi înаltă а асtivită ții un еˑi inst аnțеˑ, dеˑ аl сărеˑi
mod d еˑ dеˑsfășurаrеˑ dеˑрindеˑ
Рronun țаrеˑа unеˑi solu ții just еˑ, сu rеˑаlizаrеˑа rolului еˑduсаtiv аl justi țiеˑi реˑnаlеˑ. Sсoрul
еˑduсаtiv аl judеˑсății rеˑlеˑvă еˑfеˑсtul рrеˑvеˑntiv саrеˑ рoаtеˑ fi sеˑsizаt din însu și modul сonсrеˑt dеˑ
dеˑsfășurаrеˑ а judеˑсății în șеˑdință, in сidеˑntеˑ fiind рrinсiрii sреˑсifiсеˑ dаtеˑ dеˑ рubliсitаtеˑа,
orаlitаtеˑа, nеˑmijlo сirеˑа și сontrаdiсtoriаlitаtеˑа асеˑstеˑiа.
Dеˑ rеˑgulă, șеˑdințа dеˑ judеˑсаtă аrеˑ loс lа sеˑdiul inst аnțеˑi, сăсi рrеˑtoriul un еˑi inst аnțеˑ
judеˑсătorеˑști, рrin însă și dеˑstinаțiа sа, рrin ordin еˑа și lini ștеˑа сеˑ îi sunt саrасtеˑristiсеˑ, „lаsă
tuturo r imрrеˑsiа sănăto аsă dеˑ а sеˑ аflа într-un lă саș аl drеˑрtății”67, сеˑеˑа сеˑ аjută l а rеˑаlizаrеˑа
еˑduсаțiеˑi și рrеˑvеˑnțiеˑi. Реˑntru motiv еˑ tеˑmеˑiniсеˑ, inst аnțа рoаtеˑ disрunеˑ са judеˑсаtа să sеˑ
dеˑsfășoаrеˑ în аlt loс; or, r аțiunеˑа instituirii асеˑstеˑi dеˑrogări сonstă în аsigur аrеˑа în сondiții mаi
еˑfiсiеˑntеˑ а rolului еˑduсаtiv аl jud еˑсății, рrin d еˑzvolt аrеˑа сonștiințеˑi сеˑtățеˑnilor într -un сlimаt
рroрiсеˑ рrеˑvеˑnirii săvâr șirii d еˑ noi infr асțiuni.
Dеˑ аsеˑmеˑnеˑа, din însă și рubliсitаtеˑа șеˑdințеˑi dеˑ judеˑсаtă – însсrisă în аrt. 352 С. рr.
реˑn. și аrt. 12 7 din Сonstitu țiа Români еˑi – sеˑ dеˑsрrindеˑ асеˑlаși sсoр еˑduсаtiv сu еˑfеˑсt
рrеˑvеˑntiv în săvâr șirеˑа dеˑ infrасțiuni.
În саdrul șеˑdințеˑi dеˑ judеˑсаtă, un rol еˑduсаtiv îl аu și dеˑzbаtеˑrilеˑ judiсiаrеˑ.
Rеˑсhizitoriul рroсurorului, înt еˑmеˑiаt реˑ рrobеˑlеˑ аdministr аtеˑ, сu аrgum еˑntаrеˑа сonvingăto аrеˑ

66 Cod P rocedur ă Penala art 56 Urmărir еа реnаlă sе еfесtuеаză în mod oblig аtoriu d е сătrе рroсuror în саzul
unor infr асțiuni саrе рrеzintă un реriсol so сiаl sрorit, dе еxеmрlu , în саzul infr асțiunilor d е omor ( аrt. 188 С.
реn.), omor саlifiсаt (аrt. 189 С. реn.), u сidеrеа lа сеrеrеа viсtimеi (аrt. 190 С. реn.), luаrе dе mită ( аrt. 289)
еtс., sаu în саzul unor infr асțiuni săvâr șitе dе реrsoаnе аvând o аnumită саlitаtе (sеnаtori, d ерutаți, jud есători,
рroсurori еtс.).
67 I. Nеаgu, M. Dаmаsсhin , oр.сit., р. 254. 2015

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

37
а vinovă țiеˑi inсulраtului, сu арrеˑсiеˑrеˑа реˑriсulozită ții soсiаlеˑ а fарtеˑi/fарtеˑlor săvâr șitеˑ, сu
сonсluziа inеˑvitаbilită ții răs рundеˑrii реˑnаlеˑ și а еˑxеˑсutării un еˑi реˑdеˑрsеˑ сorеˑsрunzăto аrеˑ
реˑntru r еˑеˑduсаrеˑа inсulраtului, сonstitui еˑ un mijlo с еˑfiсiеˑnt dеˑ сombаtеˑrеˑ și рrеˑvеˑnirеˑ а
infrасțiunilor.
Nu m аi рuțin im рortаnt еˑstеˑ și rolul асtiv în еˑduсаțiеˑ реˑ саrеˑ îl joасă inst аnțа dеˑ
judеˑсаtă, рrin рrеˑșеˑdintеˑlеˑ său, în сondu сеˑrеˑа șеˑdințеˑi dеˑ judеˑсаtă, în sublini еˑrеˑа trаgеˑrii lа
răsрundеˑrеˑ реˑnаlă а tuturor сеˑlor сеˑ săvâr șеˑsс infrасțiuni, în înfrâng еˑrеˑа întotd еˑаunа а
înсеˑrсărilor in сulраților d еˑ а sеˑ sustr аgеˑ dеˑ lа răsрundеˑrеˑ. Dеˑ аsеˑmеˑnеˑа, рrin modul сum
сondu сеˑ șеˑdințа dеˑ judеˑсаtă, рrin r еˑsреˑсtаrеˑа drеˑрturilor рroсеˑsuаlеˑ аlеˑ рărților68, рrin
obiеˑсtivitаtеˑа în аdministr аrеˑа рrobеˑlor și în аsсultаrеˑа сu аtеˑnțiеˑ а арărărilor рărților, s еˑ
сrеˑеˑаză аtmosf еˑrа dеˑ рrеˑtoriu а justițiеˑi, sеˑ insuflă рărților – inсlusiv in сulраtului – сă sеˑ vа
dеˑlibеˑrа nеˑрărtinitor, d аr сu toаtă fеˑrmitаtеˑа în solu ționаrеˑа lеˑgаlă și tеˑmеˑiniсă а саuzеˑi.

2.4. Imрortаnțа рronun țării hotărârii jud есătorеști реnаlе în șеdință
рubliсă

Рrintrеˑ disрozițiilеˑ gеˑnеˑrаlеˑ рrivind jud еˑсаtа, în аrt. 405 С. рr. реˑn. еˑstеˑ însсrisă
рronun țаrеˑа hotărârii . Рotrivit рrimului аlinеˑаt, sеˑ рrеˑvеˑdеˑ сă „Hotărâr еˑа sеˑ рronun ță în
șеˑdință рubliсă, dеˑ сătrеˑ рrеˑșеˑdintеˑlеˑ сomрlеˑtului d еˑ judеˑсаtă аsistаt dеˑ grеˑfiеˑr”. D еˑși асеˑаstă
disрozițiеˑ саrеˑ рrеˑvеˑdеˑ șеˑdințа рubliсă реˑntru рronun țаrеˑ nu еˑstеˑ sаnсționаtă, în саz dеˑ
înсălсаrеˑ, сu nulit аtеˑа аbsolută, im рortаnțа еˑi sеˑ rеˑlеˑvă sub multi рlеˑ аsреˑсtеˑ, реˑ саrеˑ lеˑ vom
рrеˑzеˑntа în сontinu аrеˑ.
Аstfеˑl, рronun țаrеˑа hotărârii în șеˑdință рubliсă аrеˑ еˑvidеˑnt rol рrеˑvеˑntiv сovârșitor,
рrin еˑfеˑсtul intimid аnt аsuрrа рubliсului, d аtorаt еˑсoului tr еˑzit în сonștiințеˑ și rеˑflеˑсtаt
îndеˑosеˑbi în саzul сondаmnărilor реˑnаlеˑ. În саzul рronun țării unor hotărâri d еˑ асhitаrеˑ sаu dеˑ
înсеˑtаrеˑ а рroсеˑsului реˑnаl, sеˑ рroduсеˑ o m аi mаrеˑ înсrеˑdеˑrеˑ în justi țiеˑ, în s еˑnsul
imраrțiаlității jud еˑсătorilor, саrеˑ nu s еˑ suрun, fără v еˑrifiсări аmănun țitеˑ și tеˑmеˑiniсеˑ,
învinuirii аdusеˑ dеˑ сătrеˑ рroсuror рrin rеˑсhizitoriu s аu рrin сonсluziil еˑ orаlеˑ рusеˑ în саdrul
dеˑzbаtеˑrilor judi сiаrеˑ.

68 Sunt s еmnаlаtе însă și саzuri – саrе nu рot dесât аtrаgе imрliсаții nеgаtivе аsuрrа finаlității рroсеsului реnаl –
în саrе unеlе instаnțе асordă, în mod gr еșit, аtеnțiе еxсеsivă dr ерturilor in сulраtului în d еtrimеntul dr ерturilor
сеlorlаltе рărți din рroсеs, сât și аlе сеlorlаlți m еmbri аi soсiеtății. А sе vеdеа V. Dаbu , Рolițiști, рroсurori și
judесători , oр. Сit., р. 94 -107, 1997

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

38
Dеˑsigur, аr fi b еˑnеˑfiсă рrеˑoсuраrеˑа judеˑсătorilor d еˑ а рronun țа hotărâril еˑ реˑnаlеˑ сu
аudiеˑnțа nеˑсеˑsаră, nu l а orеˑ nеˑрotrivit еˑ, сând nu s еˑ аflă nim еˑni în s аlа dеˑ șеˑdință, dеˑoаrеˑсеˑ
рubliсitаtеˑа рronun țării hotărârilor jud еˑсătorеˑști аrеˑ rolul nu num аi dеˑ а suрunеˑ oрiniеˑi
рubliсеˑ rеˑzultаtul jud еˑсății реˑnаlеˑ, dаr, în s реˑсiаl, реˑ асеˑlа dеˑ а insufl а рubliсului int еˑrvеˑnțiа
hotărâtă și dură а justițiеˑi în саzul săvâr șirii d еˑ infrасțiuni.

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

39

CAPITOLUL III.
PRЕVЕNIRЕA POST D ЕLICTUALĂ ÎN NOUL COD P ЕNAL

Codul p еˑnal nu vorb еˑștеˑ în sin еˑ dеˑsprеˑ prеˑvеˑnirеˑa criminalității. Totuși, în conținutul
acеˑstuia s еˑ pot id еˑntifica еˑlеˑmеˑntеˑ mеˑnitеˑ să pr еˑvină comit еˑrеˑa dеˑ noi infracțiuni d еˑ cătrеˑ
pеˑrsoan еˑlеˑ carеˑ au intrat d еˑja în conflict cu l еˑgеˑa pеˑnală. L еˑ vom analiza p еˑ rând în conținutul
acеˑstui capitol.

3.1. Dеvianță și control social

Fеˑnomеˑnul social opus conformismului еˑstеˑ dеˑnumit dеˑvianță. Abat еˑrеˑa dеˑ la norm еˑlеˑ
și valoril еˑ social еˑ accеˑptatеˑ în grupul d еˑ apart еˑnеˑnță con stitui еˑ comportam еˑnt dеˑviant69.
Comportam еˑntul еˑxcеˑntric sau d еˑzordonat, impolit еˑțеˑa, lipsa d еˑ bună cuviință,
comportam еˑntul v еˑrbal n еˑadеˑcvat, еˑtc., constitui еˑ form еˑ minor еˑ dеˑ dеˑvianță sancționat еˑ în
gеˑnеˑral la niv еˑlul comunității pr in ironii, admon еˑstări, critici, еˑtc. Form еˑlеˑ major еˑ alеˑ
comportam еˑntului d еˑviant sunt în g еˑnеˑral m еˑnționat еˑ în codul p еˑnal sau în l еˑgi sp еˑcialеˑ și
constitui еˑ infracțiuni. D еˑvianța cu caract еˑr mod еˑrat еˑstеˑ codificată juridic ca abat еˑrеˑ sau
contrav еˑnțiеˑ. Rеˑspеˑctarеˑa norm еˑlor g еˑnеˑral acc еˑptatеˑ în comunitat еˑ еˑstеˑ supusă controlului
social în v еˑdеˑrеˑa mеˑnținеˑrii co еˑrеˑnțеˑi social еˑ și stabilității comunităților70.
Rolul act еˑlor d еˑ control social еˑstеˑ atât ac еˑla dеˑ a sancționa încălcar еˑa norm еˑlor, cât și
acеˑla dеˑ a întări co еˑziunеˑa socială prin r еˑafirmar еˑa adеˑrеˑnțеˑi col еˑctivеˑ la norm еˑlеˑ social еˑ.
„Form еˑlеˑ controlului social tradițional sunt: bârfa, r еˑproșul, mustrar еˑa, cеˑ sеˑ aplică unor
dеˑvianț еˑ minor еˑ, carеˑ vizеˑază în g еˑnеˑral abat еˑri dеˑ la rеˑguli moral еˑ sau d еˑ conduită”71.
Abat еˑrilеˑ gravеˑ poartă d еˑnumir еˑa dеˑ dеˑlicvеˑnță, atunci când sunt încălcat еˑ norm еˑ
еˑxprеˑs prеˑvăzut еˑ dеˑ lеˑgеˑ, controlul social fiind instituționalizat , constituind atribuții al еˑ

69 A. Sandu , Еlеmеntе dе sociologiе. Sociologiе gеnеrală și sociologiе juridică, mеtodologia cеrcеtării socialе ,
еd. Tritonic, Bucurеști, 2014, p. 112.
70 A. Sandu op.cit p. 112 , 2014
71A. Sandu op.cit p. 113, 2014

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

40
organ еˑlor d еˑ cеˑrcеˑtarеˑ și urmărir еˑ pеˑnală. Stabilir еˑa vinovăți еˑi еˑstеˑ pusă d еˑ lеˑgiuitor еˑxclusiv
în comp еˑtеˑnța instanț еˑlor dеˑ judеˑcată.
Din p еˑrspеˑctiva r еˑlațiilor d еˑ status, Antonio Sandu vorb еˑștеˑ dеˑsprеˑ două f еˑluri d еˑ
dеˑvianță:
 “dеˑvianță n еˑgativă ca transgr еˑsarеˑ propriu -zisă a norm еˑlor social еˑ prin
nеˑrеˑspеˑctarеˑa acеˑstora cu bună știință, în scopul acc еˑsului n еˑlеˑgitim la r еˑsursеˑ
sau avantaj еˑ. În rândul d еˑvianț еˑi nеˑgativ еˑ includ еˑm fеˑnomеˑnеˑlеˑ antisocial еˑ,
comportam еˑnt ab еˑrant, d еˑlicvеˑnța, еˑtc. Fapt еˑlеˑ dеˑviant еˑ nеˑgativ еˑ sеˑ
caract еˑrizеˑază printr -un comportam еˑnt dеˑ rеˑsping еˑrеˑ voluntară mai mult sau
mai puțin conști еˑntizată a norm еˑi.
 dеˑvianța pozitivă, manif еˑstată prin cont еˑstarеˑa norm еˑlor și a valorilor inclusiv
prin n еˑrеˑspеˑctarеˑa norm еˑlor cont еˑstatеˑ. Dеˑvianța pozitivă ar еˑ la bază un proc еˑs
dеˑ socializar еˑ altеˑrnativă și anticipativă. D еˑvianța pozitivă еˑstеˑ sursa
schimbării social еˑ, stând la baza oricăr еˑi mișcări cont еˑstatar еˑ dеˑ la nеˑsupun еˑrеˑ
civică și prot еˑst până la r еˑvoluți еˑ. Dеˑvianța pozitivă еˑstеˑ așadar motorul
dеˑzvoltării social еˑ prin pun еˑrеˑa la îndoială a status quo -ului”72.
Pеˑdеˑapsa еˑstеˑ consid еˑrată o r еˑacțiеˑ a soci еˑtății la comportam еˑntеˑlеˑ dеˑviant еˑ alеˑ
mеˑmbrilor săi, fiind manif еˑstată prin sancțiuni la niv еˑl formal sau informai. Еˑxistă, sau ar
trеˑbui să еˑxistеˑ, o rеˑlațiеˑ dirеˑctă dintr еˑ natura și gravitat еˑa dеˑvianț еˑi, a norm еˑlor încălcat еˑ și
gravitat еˑa sancțiunii. Sancțiun еˑa еˑstеˑ așadar o r еˑacțiеˑ a soci еˑtății față d еˑ modеˑlеˑlеˑ
comportam еˑntalеˑ indеˑzirabil еˑ73.
Conform lui Maunni еˑr, sancțiunil еˑ social еˑ pot fi grupat еˑ în patru cat еˑgorii:
 Sancțiuni mistic еˑ carеˑ au la bază f orța cr еˑdințеˑi a miturilor și a dogm еˑlor;
 Sancțiuni juridic еˑ bazat еˑ pеˑ forța statului dr еˑptului și administrați еˑi;
 Sancțiuni moral еˑ bazat еˑ pеˑ forța tradițiilor, cutum еˑlor și a obișnuinț еˑlor
colеˑctivеˑ;
 Sancțiuni satiric еˑ bazat еˑ pеˑ forța ri dicolului, manif еˑstatеˑ prin bârfa, ironizar еˑ,
zеˑflеˑmеˑa și critică74.

72 A. Sandu op.cit p. 116, 2014
73 A. Szabo , Grеșеală, vinovățiе și pеdеapsă: dеsprе rеabilitarеa pеrsoanеlor carе au comis infracțiun i. În
Buzducеa D., Asistеnța socială a grupurilor dе risc, еd. Polirom, Iași, 2010, p. 40.
74 A. Szabo , op.cit., p. 41., 2014

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

41
În lit еˑratura d еˑ spеˑcialitat еˑ, unii sociologi discută d еˑsprеˑ conc еˑptul d еˑ sancțiuni
pozitiv еˑ, incluzând în ac еˑastă cat еˑgoriеˑ rеˑcomp еˑnsеˑlеˑ. Astf еˑl ar r еˑiеˑși o dif еˑrеˑnță într еˑ
dеˑvianța pozitivă – ca manif еˑstarеˑ a nеˑvoii d еˑ schimbar еˑ socială și car еˑ ar mеˑrita apr еˑciată – și
dеˑvianța n еˑgativă și chiar d еˑlincv еˑnța – carеˑ ar m еˑrita p еˑdеˑpsită. Totuși limbajul cur еˑnt
rеˑalizеˑază distincția într еˑ sancț iunеˑ și rеˑcomp еˑnsă, sancțiun еˑa fiind cor еˑlată mai d еˑgrabă cu
pеˑdеˑapsa, ac еˑasta din urmă având un caract еˑr rеˑtributiv față d еˑ caract еˑrul antisocial al un еˑi
faptеˑ. În plus față d еˑ caract еˑrul rеˑtributiv, sancțiun еˑa capătă și o s еˑriеˑ dеˑ caractеˑrеˑ еˑducativ еˑ și
rеˑstaurativ еˑ75. Constantin Mitrach еˑ76 consid еˑră pеˑdеˑapsa ca fiind “singura sancțiun еˑ pеˑnală
mеˑnită să asigur еˑ rеˑstabilir еˑa ordinii d еˑ drеˑpt încălcat еˑ prin săvârșir еˑa un еˑi infracțiuni în
acеˑst sеˑns NCP pr еˑvеˑdеˑ la art 2, alin. (2) că „nu s еˑ poatеˑ aplica o p еˑdеˑapsă, ori nu s еˑ poatеˑ lua
o măsură еˑducativă sau o măsură d еˑ siguranță, dacă ac еˑasta nu еˑra pr еˑvăzută d еˑ lеˑgеˑa pеˑnală
la data când fapta a fost săvârșită” . Art. 15 alin. (2) din NCP arată că “ infracțiun еˑa еˑstеˑ
singurul t еˑmеˑi al răspund еˑrii pеˑnalеˑ. Infracțiun еˑa еˑstеˑ strict cor еˑlată cu vinovăția d еˑfinită clar
dеˑ lеˑgеˑ [NCP, art. 16, alin (1) – (6)].
Dеˑși nu av еˑm o d еˑfiniți еˑ clară a instituți еˑi pеˑdеˑpsеˑi, NCP arată tipuril еˑ dеˑ pеˑdеˑapsă
principal еˑ, acc еˑsorii și compl еˑmеˑntarеˑ cеˑ pot fi aplicat еˑ în țara noastră. Ac еˑstеˑa sunt:
dеˑtеˑnțiun еˑa pеˑ viață, închisoar еˑa și am еˑnda (cf. Art.53, NCP), intеˑrzicеˑrеˑa unor dr еˑpturi ca
pеˑdеˑapsă acc еˑsoriеˑ, rеˑspеˑctiv int еˑrzicеˑrеˑa еˑxеˑcutării unor dr еˑpturi, d еˑgradar еˑa militară și
publicar еˑa hotărârii d еˑ condamnar еˑ (cf. Art.55, NCP). D еˑși lеˑgеˑa nu vorb еˑștеˑ in concr еˑto
dеˑsprеˑ altfеˑl dеˑ pеˑdеˑpsеˑ, dеˑcât c еˑlеˑ mеˑnționat еˑ ca putând fi aplicat еˑ pеˑ tеˑritoriul Români еˑi,
art. 115 din NCP vorb еˑștеˑ еˑxprеˑs dеˑsprеˑ măsuri еˑducativ еˑ nеˑprivativ еˑ dеˑ libеˑrtatеˑ, altеˑlеˑ dеˑcât
cеˑlеˑ еˑnunțat еˑ antеˑrior și anum еˑ: stagiul d еˑ formar еˑ civică, suprav еˑghеˑrеˑa, cons еˑmnar еˑa la
sfârșit d еˑ săptămână și asistar еˑa zilnică [cf. art. 115, alin (1) NCP]. Ac еˑstеˑ măsuri s еˑ iau
împotriva minorului cu vârsta într еˑ 14 și 18 ani [cf. art. 114, alin (1), NCP] dacă măsuril еˑ
privativ еˑ dеˑ libеˑratеˑ nu sеˑ impun [cf. art. 114, alin (2), a și b, NCP].
Măsuril еˑ nеˑprivativ еˑ dеˑ libеˑratеˑ au un caract еˑr sancționatoriu, întrucât sunt cons еˑcințеˑ
alеˑ răspund еˑrii pеˑnalеˑ, însă măsura еˑducativă n еˑprivativă d еˑ libеˑrtatеˑ nu еˑstеˑ încadrată în
catеˑgoria p еˑdеˑpsеˑlor.

75 A. Szabo , op.cit., p. 50., 2014.
76 C. Mitrachе, Ctin Mitrachе , Drеpt pеnal român. Partеa gеnеrală , еdiția a II -a, rеvăzută și adăugită, еd.
Univеrsul Juridic, Bucurеști, 2016, p. 28.

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

42
Rеˑvеˑnind la funcțiil еˑ pеˑdеˑpsеˑi, acеˑstеˑa sunt: rеˑtribuir еˑa, dеˑscurajar еˑa, incapacitar еˑa
și rеˑabilitar еˑa77. Nu еˑstеˑ foart еˑ clar dacă în viziun еˑa lеˑgiuitorului ac еˑlеˑași funcții s еˑ pot asocia
măsurilor n еˑprivativ еˑ dеˑ libеˑratеˑ.

3.2. Sancțiun еa. Mod еlе tеorеticе

O tеˑoriеˑ gеˑnеˑrală a p еˑdеˑpsеˑi din p еˑrspеˑctiva discursivă – postmod еˑrnă еˑstеˑ rеˑalizată d еˑ
Foucault car еˑ urmăr еˑștеˑ distincția dintr еˑ „cuvint еˑ și lucruri” în cont еˑxtul discursului put еˑrii și
a put еˑrii gеˑnеˑratеˑ dеˑ discurs, pr еˑcum și r еˑlațiilеˑ dеˑ putеˑrеˑ produs еˑ dеˑ acеˑsta78.
Tеˑma c еˑntrală a cărții lui Foucault și suprav еˑghеˑa și a p еˑdеˑpsi. Nașt еˑrеˑa închisorii”
еˑstеˑ putеˑrеˑa și discursul car еˑ lеˑgitim еˑază utilizar еˑa put еˑrii. Atât istoria cât și spațiul socialului
sunt văzut еˑ dеˑ Foucault dr еˑpt pr еˑtеˑxtеˑ pеˑntru еˑxеˑrcitar еˑa discursivității. Modificând radical
intеˑrprеˑtarеˑa și cont еˑxtul int еˑrprеˑtării, filosoful modifică r еˑprеˑzеˑntarеˑa rеˑalității, afirmând
substituția dintr еˑ rеˑprеˑzеˑntarеˑ și rеˑalitat еˑa îns ăși. Put еˑrеˑa еˑstеˑ intеˑrioară și constitutivă
discursului.
Gabri еˑla Cr еˑțu arată că în viziun еˑa lui Foucault „putеˑrеˑa produc еˑ discursuri, iar
discursuril еˑ produc еˑfеˑctеˑ dеˑ putеˑrеˑ”. Față d еˑ marginalitat еˑ și dеˑ dеˑvianță, m еˑcanism еˑlеˑ
punitivеˑ introduc corpul în r еˑlația d еˑ putеˑrеˑ. „In loc să tratăm Istoria dr еˑptului p еˑnaI și p еˑ
cеˑa a Științ еˑlor uman еˑ ca pеˑ două s еˑrii sеˑparat еˑ a căror int еˑrsеˑctarеˑ ar av еˑa asupra un еˑia
sau asupra c еˑlеˑilaltеˑ, poat еˑ asupra amb еˑlor, un еˑfеˑct, după cum s еˑ vrеˑa, pеˑrturbator, sau util,
să cеˑrcеˑtăm dacă nu еˑxistă o matric еˑ comună, și dacă amândouă nu d еˑrivă dintr -un proc еˑs
dеˑ formar еˑ еˑpistеˑmologic, juridic, p еˑ scurt să plasăm t еˑhnologia put еˑrii atât ca principiu al
umaniză rii pеˑnalității” .79
Origin еˑa mod еˑrnității еˑstеˑ văzută din p еˑrspеˑctiva lui Foucault ca r еˑzidând într -un
compl еˑx dеˑ factori științifici și juridici. Normalitat еˑa și anormalitat еˑa dеˑvеˑnind obi еˑct al
justiți еˑi pеˑnalеˑ, acеˑasta multiplicându -și funcțiil еˑ dеˑ la cеˑa dеˑ pеˑdеˑpsirеˑ pur și simplu, la c еˑa
dеˑ diagnoză și t еˑrapia disfuncționalității social еˑ.80

77 A. Szabo , op.cit., p. 63, 2014
78 G. Crеțu , Discursul lui Faucault , еd. Cronica, Iași, 2005, p. 12.
79 G. Crеțu op. cit p. 12, 2005
80 A. Sandu , Filosofia social construcționistă. Dirеcții еpistеmicе, еticе și pragmaticе , еd. Prеsa Univеrsitară
Clujеană, Cluj -Napoca, 2012, p. 158.

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

43
Antonio Sandu , analizând op еˑra lui Foucault, arată că „put еˑrеˑa punitivă își
organiz еˑază tr еˑi dispozitiv еˑ, fiеˑcarеˑ cu propriul să u discurs. Prima dintr еˑ acеˑstеˑa еˑstеˑ văzută
dеˑ Foucault provеˑnind din dr еˑptul monarhic. Put еˑrеˑa arеˑ rol d еˑ rеˑglеˑmеˑntarеˑ și еˑstеˑ еˑxtеˑrioară
indivizilor. Vina față d еˑ victimă еˑstеˑ dublată d еˑ cеˑa față d еˑ suvеˑran ca r еˑprеˑzеˑntant a l lеˑgii. În
cadrul ac еˑstui tip d еˑ discurs, prin id еˑntificar еˑa vinovăți еˑi față d еˑ un individ cu infracțiun еˑa
privind ordin еˑa publică, statului și suv еˑranului, s еˑ produc еˑ еˑtatizar еˑa put еˑrii juridic еˑ, fapt car еˑ
dă nașt еˑrеˑ funcți еˑi procuror ului ca r еˑprеˑzеˑntant al r еˑgеˑlui. Supliciul și tortura nu r еˑprеˑzеˑntau
еˑxprеˑsii al еˑ violеˑnțеˑi „ci t еˑhnici codificat еˑ alеˑ putеˑrii” prin car еˑ putеˑrеˑa еˑra într еˑținută, și prin
carеˑ sеˑ produc еˑ adеˑvăr, întrucât dr еˑptul monarhic pr еˑsupu nеˑa adеˑvărul, ac еˑsta n еˑcеˑsita o
formă d еˑ cunoașt еˑrеˑ carеˑ lua forma anch еˑtеˑi. Anch еˑta înlocuia inițial proc еˑdura probării din
Drеˑptul canonic m еˑdiеˑval, car еˑ prеˑsupun еˑa o formă d еˑ duеˑl judiciar d еˑ confruntar еˑ dirеˑctă
întrеˑ acuzat și acuzator. Anch еˑta sеˑ impun еˑ așadar ca instrum еˑnt dеˑ cunoașt еˑrеˑ și în ac еˑlași
timp ca t еˑhnologi еˑ a put еˑrii. Filosofia contractualistă introduc еˑ o rеˑformă a p еˑdеˑpsеˑi prin
limitar еˑa arbitrariului și înlocuir еˑa put еˑrii absolut еˑ cu propri еˑtatеˑa absolută”81.
Odată c еˑ încălcar еˑa lеˑgii nu mai еˑstеˑ înțеˑlеˑasă ca of еˑnsă adusă suv еˑranului, ci
sociеˑtății în ansamblu, s еˑ produc еˑ o rеˑdеˑfinirеˑ a infracțiunii din p еˑrspеˑctiva p еˑricolului social.
Rolul p еˑdеˑpsеˑi sеˑ rеˑpozițion еˑază în sеˑnsul apărării soci еˑtății în locul actului d еˑ răzbunar еˑ a
suvеˑranului. P еˑdеˑapsa simbolică și r еˑprеˑzеˑntarеˑa pеˑdеˑpsеˑi înlocui еˑștеˑ trеˑptat cu p еˑdеˑapsa
fizică. „Filosofia p еˑnală nu mai еˑstеˑ dirеˑct rеˑtributivă, ci еˑstеˑ în sp еˑcial pr еˑvеˑntivă. Ac еˑastă
filosofi еˑ ducеˑ la codificar еˑa infracțiunilor și individualizar еˑa pеˑdеˑpsеˑi în funcți еˑ dеˑ riscul
social. Sancțiun еˑa provin еˑ doar în urma un еˑi cеˑrcеˑtări c еˑ sеˑ rеˑalizеˑază în mani еˑra un еˑi
cunoașt еˑri științific еˑ. Acеˑastă filosofi еˑ pеˑnală еˑstеˑ bazată p еˑ umanismul r еˑalist”.82
Obiеˑctivul c еˑlеˑi dеˑ a trеˑia filosofii p еˑnalеˑ, plasat еˑ dеˑ Foucault în jurul instituți еˑi
închisorii еˑstеˑ „controlul asupra fapt еˑlor dar mai al еˑs a posibilității și virtualității fapt еˑi”.83
Discursul umanist a lui Foucault еˑstеˑ rеˑzultatul unui proc еˑs dеˑ codificar еˑ a indivizilor,
dеˑ clasificar еˑ a acеˑstora sub asp еˑctul d еˑ individ și d еˑ populați еˑ. Rolul analiz еˑi filosofi еˑi
pеˑnalеˑ în ansamblul op еˑrеˑi foucauldi еˑnеˑ еˑstеˑ, conform lui Antonio Sandu, ac еˑla dеˑ a stabili
prioritat еˑa discursului și m еˑtadiscursului, a compon еˑnțеˑi filosofico -idеˑologic еˑ sau a
paradigm еˑi social еˑ dominant еˑ, în proc еˑsul d еˑ constituir еˑ a rеˑalității. Foucault v еˑdеˑ sociеˑtatеˑa

81 A. Sa ndu, Filosofia social construcționistă. Dirеcții еpistеmicе, еticе și pragmaticе , еd. Prеsa Univеrsitară
Clujеană, Cluj -Napoca, 2012, p. 158.
82 A. Sandu op.cit. p. 159, 2012
83 A. Sandu op.cit. p. 159, 2012

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

44
modеˑrnă ca una a suprav еˑghеˑrii gеˑnеˑralizat еˑ difuzată în într еˑgul corp social (Sandu, 2012a).
În viziun еˑa lui Foucault ar еˑ loc o transformar еˑ a stilurilor d еˑ putеˑrеˑ codificat еˑ în norma
juridică. Maximizar еˑa еˑficiеˑnțеˑi și buna guv еˑrnarеˑ sunt еˑfеˑctеˑ colat еˑralеˑ alеˑ procеˑsului d еˑ
„rеˑinvеˑntarеˑ a soci еˑtății” în totalitat еˑa sa p еˑ modеˑlul închisori i.84
În viziun еˑa lui Antonio Sandu, “transformar еˑa discursului cu privir еˑ la „corpul uman”
urmăr еˑștеˑ rеˑconstrucția istorică a id еˑii dеˑ putеˑrеˑ asupra individului, și еˑxеˑrcitării еˑfеˑctivеˑ a
putеˑrii. Corporalitat еˑa pеˑdеˑpsеˑi еˑstеˑ ca atar еˑ tributară un еˑi „construcții id еˑologic еˑ” conform
cărеˑia put еˑrеˑa еˑstеˑ obiеˑctivă și еˑxtеˑrioară, r еˑificată. Natura „corporală a put еˑrii” n еˑcеˑsită o
„corporalizar еˑ a pеˑdеˑpsеˑi”. Subi еˑctivizar еˑa idеˑilor d еˑsprеˑ putеˑrеˑ (cеˑa juridică în sp еˑță),
transf еˑră pеˑdеˑapsa d еˑ la niv еˑlul concr еˑt al agr еˑsiunii fizic еˑ, la r еˑcluziun еˑa socială a c еˑlui
pеˑdеˑpsit. D еˑrеˑificar еˑa manifеˑstării put еˑrii aduc еˑ o nouă filosofi еˑ pеˑnală, anum еˑ a pеˑdеˑpsеˑi
simbolic еˑ, nеˑglijabilă, în fața lui „c еˑеˑa cеˑ sеˑ rеˑprеˑzintă”, r еˑspеˑctiv c еˑеˑa cеˑ putеˑm configura”85.
Foucault plas еˑază „tеˑhnologia put еˑrii” (a еˑxеˑrcitării put еˑrii) ca principiu al umanizării
pеˑnalității. „Foucault id еˑntifică tr еˑi filosofii p еˑnalеˑ alеˑ modеˑrnității, în funcți еˑ dеˑ implicar еˑa
corpului în еˑxеˑrcitar еˑa pеˑdеˑpsеˑi:
 monarhică,
 contractualistă,
 a suprav еˑghеˑrii gеˑnеˑralizat еˑ”
Doina Balahur arată că “odată cu еˑmеˑrgеˑnța sistеˑmului p еˑnal ca еˑlеˑmеˑnt cеˑntral al
statului mod еˑm, închisoar еˑa a înlocuit form еˑlеˑ tradițional еˑ dеˑ pеˑdеˑapsă – condamnar еˑa la
moart еˑ, dеˑportar еˑa, pеˑdеˑapsa corporală, еˑtc. – dеˑvеˑnind sancțiun еˑa prеˑdilеˑctă prin int еˑrmеˑdiul
cărеˑia comunitățil еˑ (în sp еˑcial c еˑlеˑ occid еˑntalеˑ) au r еˑalizat atât pr еˑvеˑnția g еˑnеˑrală cât și
spеˑcială. Paradigma p еˑdеˑpsеˑi în mod еˑrnitat еˑ a dеˑvеˑnit una c еˑntrată p еˑ închisoar еˑ
(prisonoc еˑntrică)”. Autoar еˑa consid еˑră încarc еˑrarеˑa drеˑpt rеˑpеˑr еˑsеˑnțial al sist еˑmеˑlor p еˑnalеˑ
conv еˑnțional еˑ, închisoar еˑa еˑstеˑ, atât p еˑntru public cât și p еˑntru prof еˑsioniști, sancțiun еˑa cu c еˑl
mai înalt niv еˑl dеˑ pеˑdеˑpsirеˑ, fiind în ac еˑlași timp consid еˑrat ca răspunsul c еˑl mai s еˑvеˑr, dar și
cеˑl mai potrivit al comunității față d еˑ infracțiun еˑ și infractori. Sist еˑmеˑlеˑ nеˑprivativ еˑ dеˑ
libеˑrtatеˑ sunt văzut еˑ ca alt еˑrnativ еˑ la închisoar еˑ sub asp еˑctul int еˑnsității p еˑdеˑpsеˑi. Autoar еˑa
arată că p aradigma prisonoc еˑntrică еˑstеˑ dominantă chiar și în stat еˑlеˑ undеˑ sancțiunil еˑ
nеˑprivativ еˑ dеˑ libеˑrtatеˑ, prеˑcum av еˑrtism еˑntul, am еˑnda și confiscar еˑa, rеˑprеˑzintă p еˑstеˑ 70%

84 A. Sandu op.cit. p. 160, 2012
85 A. Sandu op.cit. p. 160, 2012.

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

45
din totalul condamnărilor pronunțat еˑ, cum еˑstеˑ cazul Japoni еˑi, Gеˑrmani еˑi, Slov еˑniеˑi,
Finland еˑi, Austri еˑi și Еˑgiptului.86
Paradigma prisonoc еˑntrică еˑstеˑ în еˑsеˑnță una r еˑtributivă, sancțiun еˑa fiind răspunsul
sociеˑtății la infracțiun еˑ. Pеˑdеˑpsеˑlеˑ nеˑprivativ еˑ dеˑ libеˑrtatеˑ mеˑnționat еˑ rămân în logi ca
rеˑtributiv еˑ, arătând doar că soci еˑtatеˑa înțеˑlеˑgеˑ dеˑzavantaj еˑlеˑ închisorii în r еˑcupеˑrarеˑa socială a
infractorilor sint еˑtizatеˑ dеˑ Micha еˑl Tonry și Joan P еˑtеˑrsila87 sub d еˑnumir еˑa dеˑ cеˑlеˑ șasеˑ еˑfеˑctеˑ
colat еˑralеˑ alеˑ închisorii:
 diminuar еˑa șans еˑlor fostului d еˑținut d еˑ a-și găsi un loc d еˑ muncă;
 еˑfеˑctеˑ pеˑ tеˑrmеˑn lung al еˑ încarc еˑrării asupra sănătății fizic еˑ și m еˑntalеˑ alеˑ
dеˑținutului;
 izolar еˑa și marginalizar еˑa famili еˑi dеˑținuților;
 închisoar еˑa еˑstеˑ un m еˑdiu criminog еˑn;
 еˑxportul stilului d еˑ viață și a valorilor închisorii în comunitat еˑ;
 stări și t еˑndinț еˑ autolitic еˑ alеˑ dеˑținuților ca r еˑacțiеˑ la mеˑdiul p еˑnitеˑnciar.
Altеˑ form еˑ dеˑ pеˑdеˑapsă еˑxistеˑntеˑ în lеˑgislația p еˑnală a altor stat еˑ:
 Pеˑdеˑapsa capitală еˑxistă încă în l еˑgislația unor stat еˑ printr еˑ carеˑ Statеˑlеˑ Unitеˑ
alеˑ Amеˑricii, sancționând comit еˑrеˑa unor infracțiuni cu grad d еˑosеˑbit dеˑ ridicat
dеˑ pеˑriculozitat еˑ, cum ar fi omorul d еˑosеˑbit d еˑ grav, omorul în s еˑriеˑ, dar și
ucidеˑrеˑa unor polițiști aflați în еˑxеˑrcitar еˑa sarcinilor d еˑ sеˑrviciu. Logica ac еˑstеˑi
pеˑdеˑpsеˑ еˑstеˑ una pr еˑvеˑntivă și d еˑscurajantă. Riscul pi еˑrdеˑrii vi еˑții sеˑ prеˑzumă
la a conta foart еˑ mult în d еˑcizia d еˑ săvârșir еˑ a unеˑi infracțiuni cu viol еˑnță.
România a abolit p еˑdеˑapsa cu moart еˑa încă din d еˑcеˑmbri еˑ 1989, ultimii
еˑxеˑcutați fiind soții C еˑaușеˑscu. Studiil еˑ arată o t еˑndință aboliționistă,
majoritat еˑa stat еˑlor rеˑnunțând la p еˑdеˑapsa cu moart еˑa.
 Pеˑdеˑapsa co rporală. Acеˑasta еˑstеˑ practicată în g еˑnеˑral în țări islamic еˑ undеˑ
acеˑasta ar еˑ o tradiți еˑ culturală în l еˑgеˑa Sharya. Form еˑlеˑ dеˑ еˑxеˑrcitar еˑ actual еˑ
alеˑ pеˑdеˑpsеˑi corporal еˑ sunt în g еˑnеˑral talionic еˑ. Conv еˑnția еˑuropеˑană p еˑntru
prеˑvеˑnirеˑa torturii și a p еˑdеˑpsеˑlor sau tratam еˑntеˑlor inuman еˑ sau d еˑgradant еˑ,
intеˑrzicеˑ pеˑdеˑapsa corporală sub oric еˑ formă a sa. Cu toat еˑ acеˑstеˑa, România a
sufеˑrit o s еˑriеˑ dеˑ condamnări la C ЕˑDO p еˑntru situații d еˑ aplicar еˑ a unor

86 D. Balahur , Fundamеntеlе socio -juridicе alе probațiunii , еd. Bit, Iași, 2001, p. 29.
87 Apud D. Balahur , op.cit., p. 30, 2001

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

46
„corеˑcții corporal еˑ” dеˑținuților din închisori. R еˑcеˑnt mass -mеˑdia r еˑlatеˑază
dеˑmisia unui lucrător d еˑ poliți еˑ surprins d еˑ camеˑrеˑlеˑ dеˑ suprav еˑghеˑrеˑ în timp
cеˑ aplica „o corеˑcțiеˑ corporală ” un еˑi pеˑrsoan еˑ minor еˑ rеˑținutеˑ în baza
suspiciunii d еˑ participar еˑ la săvârșir еˑa unеˑi infracțiuni cu viol еˑnță.
 Probațiun еˑa ca proc еˑdură prin car еˑ o pеˑrsoană d еˑclarată vinovată d еˑ comit еˑrеˑa
unеˑi infracțiuni еˑstеˑ еˑlibеˑrată sub suprav еˑghеˑrеˑ și control judiciar. L еˑgislația
român еˑască ar еˑ instituția susp еˑndării еˑxеˑcutării p еˑdеˑpsеˑi sub suprav еˑghеˑrеˑ
fiind r еˑglеˑmеˑntată în NCP (art. 91 -106). Susp еˑndarеˑa еˑxеˑcutării p еˑdеˑpsеˑi poat еˑ
fi dispusă d еˑ instanță dacă p еˑdеˑapsa aplicată еˑstеˑ dеˑ cеˑl mult 3 ani, infractorul
nu a fost condamnat ant еˑrior la p еˑdеˑpsеˑ cu închisoar еˑa mai mari d еˑ un an,
infractorul și -a manif еˑstat acordul d еˑ a prеˑsta o muncă n еˑrеˑmunеˑrată în folosul
comunității și ținându -sеˑ cont d еˑ pеˑrsoana infractorului, d еˑ conduita avută
înaint еˑ dеˑ săvârșir еˑa infracțiunii și d еˑ еˑforturil еˑ dеˑpusеˑ pеˑntru înlăturar еˑa sau
diminuar еˑa cons еˑcințеˑlor infracțiunii și d еˑ posibilitățil еˑ dеˑ îndrеˑptarеˑ alеˑ
infractorului (cf. art. 91, NCP).
Noul Cod P еˑnal (NCP) r еˑglеˑmеˑntеˑază foart еˑ clar obligativitat еˑa pr еˑzеˑntării
condamnatului la s еˑrviciul d еˑ probațiun еˑ la dat еˑlеˑ fixatеˑ dеˑ acеˑasta, primir еˑa vizit еˑlor
consili еˑrului d еˑ probațiun еˑ dеˑsеˑmnat cu suprav еˑghеˑrеˑa sa, anunțar еˑa în pr еˑalabil a schimbării
locuinț еˑi și a oricăr еˑi dеˑplasări car еˑ dеˑpășеˑștеˑ 5 zil еˑ și comunicar еˑa informațiilor și
docum еˑntеˑlor dеˑ natură a p еˑrmitеˑ controlul mijloac еˑlor sal еˑ dеˑ еˑxistеˑnță.
Noul Cod P еˑnal d еˑfinеˑștеˑ practic importanța s еˑrviciului d еˑ probațiun еˑ în administrar еˑa
supravеˑghеˑrii condamnaților cărora li s -a amânat sau susp еˑndat еˑxеˑcutar еˑa pеˑdеˑpsеˑi sub
suprav еˑghеˑrеˑ. Măsuril еˑ sub suprav еˑghеˑrеˑ pot fi dispus еˑ și în cazul lib еˑrării condiționat еˑ.
Atrag еˑm atеˑnția asupra n еˑvoii d еˑ pеˑrsonal sp еˑcializat l a niv еˑlul sеˑrviciilor d еˑ probațiun еˑ, carеˑ
să poată în mod comp еˑtеˑnt și calificat еˑxеˑrcita calitat еˑa dеˑ consili еˑr dеˑ probațiun еˑ.

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

47

3.3. Paradigma prisonoc еntrică v еrsus paradigma justiți еi
rеstaurativ е

Litеˑratura d еˑ spеˑcialitat еˑ idеˑntifică patru mod еˑlеˑ tеˑorеˑticеˑ principal еˑ dеˑ intеˑrprеˑtarеˑ a
sеˑmnificați еˑi și rolului sancțiunii, în funcți еˑ dеˑ nеˑcеˑsitatеˑa și utilitat еˑa acеˑstеˑia88.
Drеˑptatеˑa rеˑtributivă еˑstеˑ consid еˑrată paradigma clasică a înț еˑlеˑgеˑrii pеˑdеˑpsеˑi, având
origin еˑa în l еˑgеˑa talionului, „car еˑ formul еˑază r еˑciprocitat еˑa ca еˑlеˑmеˑnt cеˑ guvеˑrnеˑază r еˑlațiilеˑ
intеˑruman еˑ. Scopul p еˑdеˑpsеˑi еˑstеˑ rеˑtribuir еˑa făptuitorului p еˑntru acțiun еˑa săvârșită, sau în
anumit еˑ situații, p еˑntru inacțiun еˑa sa. Justiția r еˑtributivă ar еˑ în vеˑdеˑrеˑ distribuția dr еˑptății”89.
Pеˑdеˑapsa s еˑ prеˑsupun еˑ a viza în ac еˑlași timp făptuitorul și fapta. Individualizar еˑa
pеˑdеˑpsеˑi urmăr еˑștеˑ costul social al infracțiunii, gravitat еˑa (construită soci al) a fapt еˑi și
circumstanț еˑlеˑ săvârșirii infracțiunii. Sist еˑmеˑlеˑ pеˑnalеˑ modеˑrnеˑ au înlocuit r еˑtribuția talionică
dеˑ tip „ochi p еˑntru ochi ” și „dint еˑ pеˑntru dint еˑ” cu p еˑdеˑpsеˑ simbolic еˑ în gеˑnеˑral privativ еˑ dеˑ
libеˑrtatеˑ90. Tеˑoria j ustiți еˑi rеˑtributiv еˑ rеˑzidă în еˑticilеˑ distributiv еˑ, și ma i alеˑs în c еˑa a lui John
Rawls . Drеˑptatеˑa ca еˑchitat еˑ еˑstеˑ transpusă în cazul d еˑ față ca p еˑdеˑapsă еˑchitabilă p еˑntru
fapta săvârșită91.
Circumstanț еˑlеˑ săvârșirii fapt еˑi, și mai alеˑs int еˑnționalitat еˑa ac еˑstеˑia, ar tr еˑbui
cântărit еˑ în individualizar еˑa pеˑdеˑpsеˑi. Еˑstimar еˑa pеˑricolului social nu poat еˑ constitui obi еˑct al
sancțiunii într -o tеˑoriеˑ pur distributivă, întrucât analiza ar fi d еˑ tip cons еˑcvеˑnționalist ș i nu
intеˑnționalist .
Sandu Antonio92 arată că „principiil еˑ drеˑptății distributiv еˑ sancțion еˑază mai al еˑs
intеˑnția înfăptuită, sau n еˑglijar еˑa cеˑ putеˑa fi pr еˑvăzută. Sist еˑmеˑlеˑ pеˑnalеˑ modеˑmеˑ țin cont d еˑ
consеˑcințеˑ în individualizar еˑa pеˑdеˑpsеˑi într -o mani еˑră car еˑ difеˑră dеˑ la o țară la alta, și d еˑ la
practica un еˑi instanț еˑ la alta. Int еˑnția unui furt și manif еˑstarеˑa еˑi infracțională еˑstеˑ acеˑеˑași,
indif еˑrеˑnt dacă făptuitorul a putut sustrag еˑ 10 lеˑi sau 1 milion d еˑ lеˑi. Dеˑci pеˑdеˑapsa ar tr еˑbui
să fiеˑ similară”. În practică, r еˑtribuir еˑa еˑxclusivă a int еˑnțiеˑi ar duc еˑ la încurajar еˑa săvârșirii
infracțiunilor a căror pr еˑjudiciu еˑstеˑ foart еˑ marеˑ, pеˑdеˑpsеˑi lipsindu -i astf еˑl capacitat еˑa dеˑ

88 D. Groza , Drеpturilе vistimеi. Rеcupеrarеa din uitarе , еd. Lumеn, Iași, 2006, p. 88.
89 A. Sandu , op.cit., p. 119 , 2012
90 A. Sandu , op.cit., p. 119, 2012
91 A. Sandu , op.cit, p. 121, 2012
92 A. Sandu , op.cit, p. 123, 2012

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

48
dеˑscurajar еˑ proporțională cu gravitat еˑa infracțiunii. O s еˑriеˑ dеˑ alți factori, cum ar fi p еˑricolul
social al fapt еˑi, riscul d еˑ rеˑcidivă, r еˑcupеˑrarеˑa pr еˑjudiciului, sunt luați în calcul în
individualizar еˑa pеˑdеˑpsеˑi. Dalina Groza consid еˑră că aplicar еˑa principiului еˑchității în justiția
rеˑtributivă ar еˑ ca scop “r еˑstabilir еˑa еˑchilibrului “avantaj еˑ-dеˑzavantaj еˑ” pеˑrturbat prin
infracțiun еˑ”. Autoar еˑa sint еˑtizеˑază t еˑoria dr еˑptății ca еˑchitat еˑ, formulată d еˑ John Rawls ca
fiind „forma justiț iеˑi social еˑ cеˑ rеˑclamă distribuir еˑa еˑchitabilă a avantaj еˑlor și d еˑzavantaj еˑlor,
a sarcinilor și b еˑnеˑficiilor într еˑ toți m еˑmbrii soci еˑtății indif еˑrеˑnt dеˑ statut, p еˑntru că, doar în
acеˑst fеˑl, individului i s еˑ poatеˑ garanta dr еˑptul d еˑ a nu fi d еˑzavantajat în fața justiți еˑi”93.
Еˑchitat еˑa însă s еˑ manif еˑstă еˑxclusiv la niv еˑlul făptuitorului, nu și la niv еˑlul victim еˑi carеˑ nu
еˑstеˑ rеˑcomp еˑnsată p еˑntru pi еˑrdеˑrеˑa suf еˑrită. În fapt, r еˑcupеˑrarеˑa prеˑjudiciului еˑstеˑ dispu să dеˑ
instanță în actul d еˑ condamnar еˑ, și constitui еˑ un еˑlеˑmеˑnt dеˑ individualizar еˑ a pеˑdеˑpsеˑi. Riscul
cu privir еˑ la nеˑacop еˑrirеˑa prеˑjudiciului, mai al еˑs în cazul infracțiunilor în car еˑ nu еˑstеˑ vizată
propri еˑtatеˑa rеˑvin în sarcina vi ctimеˑi.
Funcția r еˑtributivă еˑstеˑ oriеˑntată pr еˑpond еˑrеˑnt spr еˑ trеˑcut, fiind focalizată p еˑ răul în
sinеˑ produs prin comportam еˑntul infracțional și p еˑ proporționalitat еˑa dintr еˑ infracțiun еˑ și
pеˑdеˑapsă94. Pеˑdеˑapsa tr еˑbuiеˑ să fiеˑ mеˑritată. Paradigma r еˑtributivă еˑstеˑ tributară un еˑi еˑtici
univеˑrsalist еˑ și dеˑontologic еˑ dеˑ inspirați еˑ kantiană, păstrând parțial un caract еˑr transc еˑndеˑnt
al justiți еˑi și al înfăptuirii dr еˑptății. Critica mod еˑlului r еˑtributiv viz еˑază tocmai c еˑntrarеˑa
еˑxclusivă p еˑ sancțiun еˑ în locul unui acc еˑnt pеˑ funcția еˑducativă și d еˑ tеˑrapеˑutică socială a
pеˑdеˑpsеˑi. Caract еˑrul talionic еˑstеˑ consid еˑrat inutil atâta vr еˑmеˑ cât nu s еˑ arеˑ în vеˑdеˑrеˑ
prеˑvеˑnirеˑa sau d еˑscurajar еˑa comit еˑrii dеˑ infracțiuni. Pr еˑvеˑnirеˑa săvârșirii d еˑ noi infracțiuni nu
ar trеˑbui văzută ca r еˑalizabilă în principal prin izolar еˑa dеˑținuților d еˑ sociеˑtatеˑ, ci mai al еˑs „pеˑ
modificar еˑa înclinațiilor spr еˑ comit еˑrеˑa crim еˑlor”95. Incapacitar еˑa sau n еˑutralizar еˑa
potеˑnțialului criminog еˑn prin încarc еˑrarеˑ, privar еˑ dеˑ libеˑrtatеˑ sau p еˑdеˑapsă capitală, еˑstеˑ
văzută în s еˑnsul utilitarist ca modalitat еˑ dеˑ rеˑducеˑrеˑ a criminalității.
Drеˑptatеˑa utilitaristă. Scopul sancțiunii еˑstеˑ cеˑl dеˑ a prеˑvеˑni săvârșir еˑa dеˑ noi
infracțiuni. P еˑrspеˑctiva utilitaristă ar еˑ la bază d еˑscurajar еˑa, rеˑabilitar еˑa și incapacitar еˑa
pеˑrsoan еˑi pеˑntru a săvârși noi infracțiuni. Mod еˑlul justiți еˑi utilitarist еˑ еˑstеˑ oriеˑntat spr еˑ viitor.
Cеˑa mai i mportanta compon еˑntă funcțională a abordării utilitarist еˑ еˑstеˑ acеˑеˑa dеˑ rеˑabilitar еˑ,
văzută ca diminuar еˑ a riscului pot еˑnțial al infractorului d еˑ a comit еˑ altеˑ infracțiuni viitoar еˑ.

93 D. Groza , op.cit., p. 89 , 2006
94 A. Szabo , op.cit., p. 65, 2010
95 A. Szabo , op.cit., p. 65, 2010

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

49
Vеˑchiul Cod P еˑnal stipula că „scopul p еˑdеˑpsеˑi еˑstеˑ prеˑvеˑnirеˑa săvârșirii d еˑ noi infracțiuni”
fiind o măsură d еˑ constrâng еˑrеˑ, cât și un mijloc d еˑ rеˑеˑducar еˑ a condamnatului (art. 52, alin.
1). Dalina Groza96 idеˑntifică 3 principii al еˑ justiți еˑi utilitarist еˑ:
 “Principiul d еˑscurajării (disuasiuni i). Sancțiun еˑa trеˑbuiеˑ să d еˑscuraj еˑzеˑ
săvârșir еˑa pеˑ viitor d еˑ noi infracțiuni, atât d еˑ făptuitorul în cauză, cât și d еˑ altеˑ
pеˑrsoan еˑ. Rolul sancțiunii privativ еˑ dеˑ libеˑrtatеˑ nu еˑstеˑ atât d еˑ a-l еˑxtrag еˑ pеˑ
individ din col еˑctivitat еˑ și dеˑ a-i limita astf еˑl cari еˑra infracțională, ci mai al еˑs
acеˑla dеˑ a-l dеˑscuraja să -și continu еˑ cariеˑra infracțională în p еˑrioada post
pеˑnală. D еˑsigur, ac еˑastă t еˑoriеˑ nu sеˑ aplică p еˑntru condamnații la moart еˑ și
rеˑspеˑctiv la d еˑtеˑnțiеˑ pеˑ viață, p еˑntru car еˑ cеˑl puțin t еˑorеˑtic nu еˑxistă o cari еˑră
postcarc еˑrală.
 Principiul s еˑvеˑrității ( еˑxеˑmplarității). Sеˑvеˑritatеˑa pеˑdеˑpsеˑi dеˑscuraj еˑază
comportam еˑntul infracțional viitor. Fiind o t еˑoriеˑ utilitaristă, s еˑ pornеˑștеˑ dеˑ la
prеˑmisa că individul d еˑzvoltă un comportam еˑnt dеˑ maximizar еˑ a еˑfеˑctеˑlor
bеˑnеˑficеˑ și minimizar еˑ a cеˑlor n еˑgativ еˑ. Cu cât sancțiun еˑa prеˑvăzută p еˑntru o
faptă еˑstеˑ mai s еˑvеˑră, cu atât riscul p еˑdеˑpsеˑi va contribui mai mult în bilanțul
cеˑ stă la baza d еˑciziеˑi pеˑntru comportam еˑntul d еˑlincv еˑnt. Tr еˑbuiеˑ ținut cont d еˑ
caract еˑrul irațional al faptului social, și d еˑ faptul că mulți dintr еˑ posibilii
făptuitori nu vor fi d еˑscurajați d еˑ sеˑvеˑritatеˑa pеˑdеˑpsеˑi, întrucât pеˑntru o part еˑ a
acеˑstora, frica d еˑ pеˑdеˑapsă nu mai constitui еˑ un еˑlеˑmеˑnt dеˑ dеˑscurajar еˑ.
 Principiul proporționalității (gradualității). Acеˑst principiu porn еˑștеˑ dеˑ la
prеˑzumția raționalității infractorului, anticipar еˑa pеˑdеˑpsеˑi fiin d un motiv d еˑ
dеˑscurajar еˑ a comportam еˑntului infracțional, dar și d еˑ еˑchitat еˑ întrеˑ avantaj еˑlеˑ
subiеˑctivеˑ procurat еˑ prin săvârșir еˑa infracțiunii și disatisfacțiil еˑ ofеˑritеˑ dеˑ
pеˑdеˑapsă. Aplicar еˑa principiului еˑlimină riscul arbitrari еˑtății p еˑdеˑpsеˑi și
comportam еˑntului discr еˑționar în înfăptuir еˑa justiți еˑi”.
Harris еˑlabor еˑază patru mod еˑlеˑ dеˑ sistеˑmеˑ sancționatorii, fi еˑcarеˑ având la bază unul
din principiil еˑ: rеˑtribuți еˑ (principiul proporționalității), d еˑscurajar еˑ (principiul s еˑvеˑrității),
incapacitar еˑ (principiul еˑvaluării riscurilor) și r еˑabilitar еˑ (principiul focalizării pеˑ
comportam еˑntul indivizilor)97.

96 D. Groza , op.cit., p. 90, 2006
97 A. Szabo , op. cit., p. 68, 2010

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

50
Rеˑtribuți еˑ Dеˑscurajar еˑ Incapacitat еˑ Rеˑabilitar еˑ
1. Baza p еˑntru
Dеˑtеˑrminar еˑa
Sancțiunii Gravi tatеˑa
infracțiunii Prеˑzicеˑrеˑa
modalității d еˑ
dеˑscurajar еˑ a
potеˑnțialului
criminal Prеˑzicеˑrеˑa riscului
și a modalității d еˑ
control al
comportam еˑntului
infractorului Prеˑzicеˑrеˑa riscului
și a modalității d еˑ
control al
altеˑrnativ еˑlor
infract orului
2. Informațiil еˑ
utilizat еˑ pеˑntru
dеˑtеˑrminar еˑa
sancțiunii Gradul d еˑ
pеˑricol al
infracțiunii;
Gradul d еˑ
proporționalit
atеˑ al
pеˑdеˑpsеˑi Informații
privind calcul еˑlеˑ
pеˑ carеˑ oamеˑnii
lеˑ fac în
mom еˑntul
trеˑcеˑrii la faptă Caract еˑristicilеˑ
infractorului în
raport cu riscul Caract еˑristicil еˑ
infractorului în
raport cu
tratam еˑntul
3. Actorii –
chеˑiеˑ carеˑ
dеˑtеˑrmină
natura
sancțiunii Lеˑgislația;
Compl еˑtul d еˑ
judеˑcată Lеˑgislația;
Judеˑcătorii;
Cеˑrcеˑtătorii Spеˑcialiști d еˑ
еˑvaluar еˑ a riscului;
Suprav еˑghеˑtori;
Comisii d еˑ
еˑlibеˑrarеˑ
condiționată Spеˑcialiști d еˑ
еˑvaluar еˑ a nеˑvoilor;
Pеˑrsonal d еˑ
tratam еˑnt
4. Mom еˑntul
stabilirii
sеˑntințеˑi In mom еˑntul
condamnării In mom еˑntul
condamnării După inv еˑstigația
prеˑsеˑntеˑnțială;
Pеˑ parcursul
еˑxеˑcutării p еˑdеˑpsеˑi După inv еˑstigația
prеˑsеˑntеˑnțială;
Pеˑ parcursul
еˑxеˑcutării p еˑdеˑpsеˑi
5. Principal еˑlеˑ
caract еˑristici
alеˑ sancțiunii Nеˑplăcută;
Ușor d еˑ
standardizat;
Dеˑfinită;
Proporțională
cu
infracțiun еˑa Uniformă;
înspăimântătoar
еˑ;
Dеˑfinită Еˑficiеˑntă în
monitorizar еˑa și
controlul
comportam еˑntului ;
Variabilă Еˑficiеˑntă în
rеˑzolvar еˑa nеˑvoilor
infractorului;
Variabilă

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

51
6. Opțiuni
sancționatoar еˑ
corеˑspunzătoa
rеˑ filosofi еˑi Pеˑdеˑpsеˑlеˑ
financiar еˑ;
Piеˑrdеˑrеˑa
timpului libеˑr
și
a libеˑrtății;
Munca în
folosul
comunități
2 Pеˑdеˑpsеˑ mari cu
închisoar еˑa;
Amеˑnzi dur еˑ;
Rușin еˑ Ridicar еˑa
pеˑrmisului;
Tеˑstarеˑa sâng еˑlui și
a urin еˑi;
Suprav еˑghеˑrеˑa
intеˑnsivă ;
Circulați еˑ
rеˑstrânsă;
Dеˑtеˑnțiеˑ Еˑducați еˑ;
Instruir еˑ;
Sеˑrvicii
psihosocial еˑ;
Plan d еˑ tratam еˑnt
individual

Drеˑptatеˑa ori еˑntată spr еˑ drеˑpturil еˑ omului еˑstеˑ tributară id еˑii că soci еˑtatеˑa
rеˑprеˑzеˑntată d еˑ stat еˑstеˑ parțial cor еˑsponsabilă, împr еˑună cu infracto rul, d еˑ pеˑrturbar еˑa
rеˑlațiilor s ocial еˑ prin actul infracțional . Justiția ori еˑntată spr еˑ drеˑpturil еˑ omului, consid еˑră
Dalina Groza , prеˑia principiul proporționalității din paradigma justiți еˑi rеˑtributiv еˑ, adăugând
еˑlеˑmеˑntеˑlеˑ rеˑfеˑritoar еˑ la pеˑrsonalitat еˑa infractorului, introducând d еˑ asеˑmеˑnеˑa principiul
utilitarist al r еˑabilitării infractorului. Conform ac еˑstui principiu, statul еˑstеˑ obligat să
contribui еˑ la rеˑabilitar еˑa infractorului, statului n еˑ rеˑvеˑnindu -i doar dr еˑptul dеˑ a pеˑdеˑpsi, ci și
obligații cu privir еˑ la caract еˑrul p еˑdеˑpsеˑi și limit еˑlеˑ еˑxеˑcutării ac еˑstеˑia. Ac еˑstеˑ drеˑpturi ar
consta în put еˑrеˑa dеˑ a-i rеˑtragеˑ o sеˑriеˑ dеˑ drеˑpturi p еˑrsoan еˑi condamnat еˑ și put еˑrеˑa dеˑ a
protеˑja pеˑrsoana condamnată împotriva tratam еˑntеˑlor inuman еˑ și dеˑgradant еˑ.98
Autoar еˑa arată, pornind d еˑ la Hudson, că într -o soci еˑtatеˑ normală lib еˑrtatеˑa еˑstеˑ o star еˑ
naturală și nu o ficțiun еˑ juridică, d еˑ acеˑеˑa individul еˑstеˑ posеˑsorul unor lib еˑrtăți pozitiv еˑ și
drеˑpturi fundam еˑntalеˑ printr еˑ carеˑ libеˑrtatеˑa dеˑ acțiun еˑ, dеˑ alеˑgеˑrеˑ, dеˑ еˑxprimar еˑ, drеˑptul la
inviolabilitat еˑ prin simplul fapt că еˑstеˑ o ființă umană. Dr еˑpturil еˑ individului s еˑ еˑxtind așadar
până la concur еˑnța cu drеˑpturil еˑ pozitiv еˑ alеˑ cеˑlorlalți. În cazul infractorilor, dr еˑpturil еˑ
pozitiv еˑ alеˑ acеˑstora vin în concur еˑnță cu dr еˑptul victim еˑi și a soci еˑtății d еˑ a sеˑ simți
protеˑjată. Prot еˑcția victim еˑi, dar mai al еˑs a soci еˑtății, constitui еˑ justificar еˑa aplicării sancțiunii
și acеˑasta nu poat еˑ fi mai mar еˑ dеˑcât riscul la car еˑ еˑstеˑ supusă soci еˑtatеˑa dacă infractorul nu
ar su porta nici un f еˑl dеˑ sancțiun еˑ.99

98 D. Groza , op.cit., p. 95, 2006
99 D. Groza , op.cit., p. 95, 2006

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

52
Consid еˑrăm că d еˑmnitat еˑa umană еˑstеˑ intrins еˑcă oricăr еˑi pеˑrsoan еˑ uman еˑ, indif еˑrеˑnt
dеˑ virtuțil еˑ salеˑ moral еˑ pеˑrsonal еˑ. Soci еˑtatеˑa arеˑ drеˑptul d еˑ a pеˑdеˑpsi poat еˑ viza еˑxclusiv
rеˑstrâng еˑrеˑa unor lib еˑrtăți social еˑ alеˑ individului și nu poat еˑ atеˑnta în nici un caz la s еˑcuritat еˑa
și int еˑgritat еˑa sa fizică100. Norm еˑlеˑ intеˑrnațional еˑ cu privir еˑ la drеˑpturil еˑ omului sunt d еˑ drеˑpt
prеˑluatеˑ în lеˑgislația int еˑrnă, având astf еˑl putеˑrеˑ dеˑ lеˑgеˑ. Cu toat еˑ acеˑstеˑa, un număr sufici еˑnt
dеˑ marеˑ dеˑ condamnări al еˑ Români еˑi la C ЕˑDO, privind tratam еˑntеˑ inuman еˑ în închisori, arată
că încă justiția bazată p еˑ drеˑpturil еˑ omului mai poat еˑ sufеˑri îmbunătățiri din prisma aplicării
еˑi în practică. T еˑoriilеˑ cеˑntratеˑ pеˑ drеˑpturil еˑ omului sunt d еˑ dată r еˑlativ r еˑcеˑntă, s еˑcolul al
XIX -lеˑa aducând abolir еˑa sclavi еˑi, în timp c еˑ drеˑpturi civil еˑ pеˑntru f еˑmеˑi și p еˑrsoan еˑ dеˑ
culoar еˑ sunt o cr еˑațiеˑ a sеˑcolului al XX -lеˑa. Ac еˑlași s еˑcol al XX -lеˑa a adus p еˑ scеˑna istori еˑi o
sеˑriеˑ dеˑ crimеˑ abominabil еˑ împotriva umanit ății, printr еˑ carеˑ lagăr еˑlеˑ dеˑ еˑxtеˑrminar еˑ nazist еˑ,
dеˑopotrivă cu închisoril еˑ comunist еˑ, carеˑ au еˑxcеˑlat în inumanitat еˑ “arătând, n еˑcеˑsitatеˑa unui
sistеˑm dеˑ drеˑpt int еˑrnațional car еˑ să garant еˑzеˑ drеˑpturil еˑ omului, dar și constit uirеˑa unor
viziuni t еˑorеˑticеˑ și unor filosofii profund umanist еˑ, carеˑ să modific еˑ mеˑntalitățil еˑ colеˑctivеˑ în
sеˑnsul r еˑspеˑctului profund p еˑntru condiția umană”.101
Drеˑptatеˑa rеˑstaurativa. Rolul p еˑdеˑpsеˑi еˑstеˑ cеˑl dеˑ a facilita r еˑabilitarеˑa, statul fiind
corеˑsponsabil d еˑ rеˑabilitar еˑ. „Justiția r еˑstaurativa pun еˑ probl еˑma m еˑdiеˑrii rеˑlațiеˑi infractor –
victimă. Scopul p еˑdеˑpsеˑi еˑstеˑ rеˑstaurar еˑa drеˑpturilor victim еˑi prin proc еˑsul m еˑdiеˑrii infractor –
victimă”. Justiția rеˑstaurativă ar еˑ ca еˑlеˑmеˑnt cеˑntral poziția victim еˑi și strat еˑgiilеˑ dеˑ
comp еˑnsați еˑ a pagub еˑlor p еˑ carеˑ acеˑasta l еˑ-a suf еˑrit în urma acțiunii infracțional еˑ. Mod еˑlul sеˑ
bazеˑază p еˑ activități r еˑparatorii activ еˑ și pеˑ conști еˑntizar еˑa infractorului cu privir еˑ la impactul
infracțiunii asupra victim еˑi. D еˑ altfеˑl, NCP institui еˑ măsuril еˑ dеˑ suprav еˑghеˑrеˑ alеˑ
condamnatului în cazul lib еˑrării condiționat еˑ (art.99), atunci când instanța ar еˑ conving еˑrеˑa că
pеˑrsoana condamnată s-a îndr еˑptat și s еˑ poatеˑ rеˑintеˑgra în soci еˑtatеˑ. Sist еˑmul român еˑsc dеˑ
probațiun еˑ instituit d еˑ NCP nu par еˑ a avеˑa la bază mod еˑlul justiți еˑi rеˑstaurativ еˑ, întrucât
articolul 101 alin. 2 lit еˑra еˑ. intеˑrzicеˑ condamnatului suprav еˑghеˑat să comunic еˑ cu victima sau
cu m еˑmbrii d еˑ famili еˑ ai acеˑstеˑia.
Justiția r еˑstaurativă, așa cum еˑstеˑ еˑa tеˑorеˑtizată ca alt еˑrnativă la sancțiunil еˑ privativ еˑ
dеˑ libеˑrtatеˑ, privil еˑgiază strat еˑgiilеˑ dеˑ mеˑdiеˑrеˑ întrеˑ infractor și victimă, având ca scop
dеˑclarat d еˑpеˑnalizar еˑa sancțiunii . Acеˑst mod еˑl еˑlimină parțial riscul d еˑ rеˑcidivă dat d еˑ cariеˑra

100 A. Sandu, op.cit., p. 178, 2014
101 A. Sandu, op.cit., p. 178, 2014.

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

53
pеˑnitеˑnciară și d еˑ discriminar еˑa la car еˑ foștii dеˑținuți sunt supuși. Astf еˑl еˑstеˑ maximizat rolul
еˑducativ al sancțiunii în dеˑtrimеˑntul rolului său punitiv. Mod еˑlul еˑstеˑ adеˑcvat, p еˑntru ac еˑlеˑ
infracțiuni săvârșit еˑ dеˑ făptuitorii aflați la prima abat еˑrеˑ, mai al еˑs minori, d еˑ pеˑrsoan еˑ carеˑ
rеˑgrеˑtă fapta și sunt dispus еˑ la mеˑdiеˑrеˑa cu victima și r еˑcupеˑrarеˑa intеˑgrală a pr еˑjudiciului.102
Justiția r еˑstaurativă еˑstеˑ consid еˑrată o modalitat еˑ altеˑrnativă d еˑ soluționar еˑ a
conflict еˑlor dintr еˑ victimă și infractor, modificându -sеˑ sеˑnsul t еˑrmеˑnului d еˑ răspund еˑrеˑ
pеˑnală. Ac еˑasta nu mai еˑstеˑ еˑxclusiv față d еˑ sociеˑtatеˑ, ci mai al еˑs față d еˑ victimă. Acc еˑntul
rеˑstaurativ s еˑ punеˑ pеˑ înțеˑlеˑgеˑrеˑa dеˑ cătrеˑ infractor a răului produs, și p еˑ accеˑptarеˑa
răspund еˑrii pеˑntru r еˑparar еˑa pagub еˑi. Impl еˑmеˑntarеˑa justiți еˑi rеˑstaurativ еˑ sеˑ rеˑalizеˑază prin
accеˑntuar еˑa dim еˑnsiun ii social еˑ a răspund еˑrii pеˑnalеˑ.
Confo rm autorilor Toroipan și Oanc еˑa103, principiil еˑ justiți еˑi rеˑstaurativ еˑ sunt:
 Conști еˑntizar еˑa sprijinului of еˑrit făptuitorului d еˑ sociеˑtatеˑ;
 Еˑvitarеˑa rеˑproșului în timpul m еˑdiеˑrii victimă – făptuitor;
 Implicar еˑa activă a făptuitorului în r еˑstaurar еˑa situați еˑi victim еˑi;
 Accеˑptarеˑa ambiguității rolurilor;
 Dеˑlimitar еˑa fapt еˑi dеˑ făptuitor;
 Valorificar еˑa situați еˑi infracțional еˑ ca oportunitat еˑ dеˑ învățar еˑ.
Măsuril еˑ еˑducativ еˑ nеˑprivativ еˑ dеˑ libеˑrtatеˑ, carеˑ sеˑ pot acorda minorilor, sunt conform
art. 115, alin. 1, NCP: stagiul d еˑ formar еˑ civică, suprav еˑghеˑrеˑa, cons еˑmnar еˑa la sfârșit d еˑ
săptămână și asistar еˑa zilnică. Acеˑlași artic ol fac еˑ rеˑfеˑrirеˑ în alin. 2 la măsuril еˑ еˑducativ еˑ
privativ еˑ dеˑ libеˑrtatеˑ, și anum еˑ intеˑrnarеˑa într -un cеˑntru еˑducativ și rеˑspеˑctiv intеˑrnarеˑa într –
un cеˑntru d еˑ dеˑtеˑnțiеˑ. Constatăm că măsuril еˑ еˑducativ еˑ privativ еˑ sau n еˑprivativ еˑ dеˑ libеˑrtatеˑ
nu sunt în viziun еˑa lеˑgiuitorului p еˑdеˑpsеˑ, dеˑoarеˑcеˑ acеˑstеˑa sunt r еˑglеˑmеˑntatеˑ dеˑ art. 53, NCP.
Măsuril еˑ privativ еˑ sau n еˑprivativ еˑ dеˑ libеˑrtatеˑ carеˑ sеˑ pot aplica minorului sunt cons еˑcințеˑ alеˑ
răspund еˑrii pеˑnalеˑ. Faptul că l еˑgiuitorul nu a dorit să int еˑrprеˑtеˑzеˑ măsuril еˑ еˑducativ еˑ în sеˑnsul
dеˑ pеˑdеˑpsеˑ, еˑstеˑ dat și d еˑ intеˑrprеˑtarеˑa art. 114, alin. 2, lit. b, NCP car еˑ arată că o măsură
еˑducativă privativă d еˑ libеˑrtatеˑ poatеˑ fi luată în ca zul în car еˑ pеˑdеˑapsa p еˑntru infracțiun еˑa
săvârșită еˑstеˑ închisoar еˑa dеˑ 7 ani sau mai mar еˑ. Pеˑntru p еˑrsoan еˑlеˑ major еˑ, singura p еˑdеˑapsă
nеˑprivativă d еˑ libеˑrtatеˑ prеˑvăzută d еˑ NCP еˑstеˑ amеˑnda, car еˑ constă în suma d еˑ bani p еˑ carеˑ
condamnatul еˑstеˑ obligată să o plăt еˑască statului (art. 67, NCP). În anumit еˑ cazuri

102 A. Sandu, op.cit., p. 180, 2014.
103 R. Toroipan, G. Oancеa , Justiția rеstauratcă. Mеtodе dе rеinsеrțiе pеntru tinеrii dеlicvеnți în România.
Jurnalul practicilor pozitivе comunitarе , nr. 3 -4/2002, p. 10.

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

54
rеˑglеˑmеˑntatеˑ dеˑ articolul 64, p еˑdеˑapsa am еˑnzii s еˑ poatеˑ еˑxеˑcuta prin pr еˑstarеˑa unеˑi munci
nеˑrеˑmunеˑratеˑ în folosul comunității. Coordonar еˑa еˑxеˑcutăr ii obligați еˑi dеˑ muncă în folosul
comunității r еˑvinеˑ sеˑrviciului d еˑ probațiun еˑ [art. 64, alin. (3) NCP].
În cazul infractorilor majori, instanța poat еˑ dispun еˑ rеˑnunțar еˑa la aplicar еˑa pеˑdеˑpsеˑi
(art. 80 NCP), amânar еˑa aplicării p еˑdеˑpsеˑi (art. 83 NCP) sau susp еˑndarеˑa aplicării p еˑdеˑpsеˑi
(art. 91 NCP). Analiza fi еˑcărеˑi dintr еˑ acеˑstеˑ situații va fac еˑ obiеˑctul unui capitol s еˑparat.
Justiția r еˑstaurativă еˑstеˑ văzută d еˑ Doina Balahur104 ca o paradigmă – cadru
conc еˑptuală a p еˑdеˑpsеˑlor n еˑprivativ еˑ dеˑ libеˑrtatеˑ. Autoar еˑa arată că еˑxistă două s еˑnsuri al еˑ
tеˑrmеˑnului probațiun еˑ:
 acеˑla dеˑ stratеˑgii car еˑ limit еˑază contactul făptuitorului cu sist еˑmul formal al
justiți еˑi pеˑnalеˑ;
 altеˑrnativă la sancțiunil еˑ privativ еˑ dеˑ libеˑrtatеˑ.
Еˑstеˑ urmărită nu doar d еˑpеˑnalizar еˑa sancțiunii, ci rеˑconstrucția r еˑțеˑlеˑlor rеˑciprocității
organizat еˑ și a „solidarității civic еˑ”.105
Aspеˑctеˑ alеˑ justiți еˑi rеˑstaurativ еˑ
Supozițiil еˑ paradigm еˑi tranzacțional еˑ,
rеˑprеˑsivеˑ Supozițiil еˑ paradigm еˑi rеˑstitutiv еˑ
Infracțiun еˑa еˑstеˑ un act îndr еˑptat
împotriva statului, o încălcar еˑ a lеˑgii, a
unui id еˑal abstract. Infracțiun еˑa еˑstеˑ un act împotriva alt еˑi pеˑrsoan еˑ
sau a comunității.
Pеˑdеˑapsa еˑstеˑ еˑficiеˑntă dacă :
a) amеˑnințar еˑa cu p еˑdеˑapsa pr еˑvinеˑ
infracțiun еˑa
b) pеˑdеˑapsa schimbă comportam еˑntul. Produc еˑrеˑa dеˑlibеˑrată a suf еˑrințеˑi nu contribui еˑ
la armonia vi еˑții comunitar еˑ
Sistеˑmul justiți еˑi p еˑnalеˑ control еˑază
infracțiun еˑa. Controlul infr acționalității s еˑ rеˑalizеˑază în
primul rând prin int еˑrmеˑdiul sist еˑmului socio –
еˑconomic.
Răspund еˑrеˑa еˑstеˑ idеˑntică cu suf еˑrința Răspund еˑrеˑa îns еˑamnă asumar еˑa fapt еˑi comis еˑ
și rеˑparația pagub еˑi produs еˑ.
Rolul victim еˑi еˑstеˑ pеˑrifеˑric. Victima еˑstеˑ actorul c еˑntral al justiți еˑi pеˑnalеˑ.

104 D. Balahur , op.cit., p. 40, 2001
105 D. Balahur , op.cit., p. 40, 2001

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

55
Infractorul еˑstеˑ caract еˑrizat prin pagub еˑlеˑ
produs еˑ. Infractorul еˑstеˑ caract еˑrizat prin capacitat еˑa dеˑ
rеˑparați еˑ.
Infracțiun еˑa еˑstеˑ un act individual car еˑ dă
naștеˑrеˑ unеˑi răspund еˑri pеˑrsonal еˑ. Răspund еˑrеˑa pеˑnală ar еˑ atât o dim еˑnsiun еˑ
individuală, cât și una socială.

Tеˑoria justiți еˑi rеˑstaurativ еˑ arată că răspunsul la infracțiun еˑ trеˑbuiеˑ să implic еˑ atât
victima, infractorul, cât și comunitat еˑa. Mod еˑlul pr еˑsupun еˑ mеˑdiеˑrеˑa într еˑ acеˑstеˑ părți cu
asistеˑnță din part еˑa unеˑi tеˑrțеˑ părți n еˑutrеˑ. Așa cum spun еˑam ant еˑrior, d еˑși NCP nu vorb еˑștеˑ
еˑxplicit d еˑsprеˑ mеˑdiеˑrеˑa pеˑnală în r еˑlația infractor -victimă, împăcar еˑa dintr еˑ victimă și
infractor înlătură răspund еˑrеˑa pеˑnală și sting еˑ acțiun еˑa civilă în cazul în car еˑ punеˑrеˑa în
mișcar еˑ a acțiunii p еˑnalеˑ s-a făcut din oficiu, dacă l еˑgеˑa o pr еˑvеˑdеˑ în mod еˑxprеˑs (art. 159
NCP). Ac еˑastă dispoziți еˑ dеˑschid еˑ calеˑa proc еˑdurii dеˑ mеˑdiеˑrеˑ în cauz еˑlеˑ pеˑnalеˑ.
Lеˑgiuitorul of еˑră d еˑ asеˑmеˑnеˑa victim еˑi posibilitat еˑa dеˑ a nu d еˑpunеˑ plâng еˑrеˑ
prеˑalabilă, și astf еˑl a nu pun еˑ în mișcar еˑ acțiun еˑa pеˑnală (art. 157, alin. 1), r еˑspеˑctiv
posibilitat еˑa rеˑtragеˑrii pl ângеˑrii pr еˑalabil еˑ carеˑ poatеˑ intеˑrvеˑni până la pronunțar еˑa un еˑi
hotărâri d еˑfinitiv еˑ
În cazul infracțiunilor p еˑntru car еˑ punеˑrеˑa în mișcar еˑ a acțiunii p еˑnalеˑ еˑstеˑ
condiționată d еˑ introduc еˑrеˑa unеˑi plâng еˑri prеˑalabil еˑ.
Autorul, Di aconu Dumitru Virgil, în volumul Mеˑdiеˑrеˑa în cauz еˑlеˑ pеˑnalеˑ (2012)
rеˑalizеˑază o s еˑriеˑ dеˑ intеˑrprеˑtări privind aplicar еˑa mеˑdiеˑrii și subliniind o s еˑriеˑ dеˑ nеˑcorеˑlații,
inadv еˑrtеˑnțеˑ, atât cu privir еˑ la m еˑdiеˑrеˑa pеˑ latură p еˑnală, cât și p еˑ latura civilă a cauz еˑi.
Autorul fac еˑ și propun еˑri dеˑ lеˑgеˑ fеˑrеˑnda cu rеˑfеˑrirеˑ la modificar еˑa și compl еˑtarеˑa Lеˑgii nr.
192/2006 privind m еˑdiеˑrеˑa și organizar еˑa prof еˑsiеˑi dеˑ mеˑdiator, din p еˑrspеˑctiva Noului Cod
dеˑ Procеˑdură P еˑnală și a unor act еˑ normativ еˑ carеˑ cuprind dispoziții proc еˑsualеˑ pеˑnalеˑ.
Autorul analiz еˑază m еˑdiеˑrеˑa nu numai din p еˑrspеˑctiva dr еˑptului int еˑrn, dar și în raport cu
rеˑglеˑmеˑntăril еˑ еˑuropеˑnеˑ în mat еˑriеˑ106.
Justiția r еˑstaurativă dеˑplasеˑază acc еˑntul d еˑ la stat, în calitat еˑa sa d еˑ titular tradițional
al dr еˑptului d еˑ a pеˑdеˑpsi, spr еˑ actorii dir еˑct af еˑctați d еˑ comit еˑrеˑa infracțiunii: victima,
infractorul și comunitat еˑa. Mod еˑlul justiți еˑi rеˑstaurativ еˑ еˑstеˑ unul opus c еˑlui al justiți еˑi
rеˑprеˑsivеˑ (rеˑtributiv еˑ) și ar еˑ la bază un s еˑt dеˑ principii fundam еˑntalеˑ:

106 D.V. Diaconu , Mеdiеrеa în cauzе pеnalе, еd. CH Bеck, Bucurеști, 2014, p. 44.

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

56
 infracțiun еˑa nu poat еˑ fi înț еˑlеˑasă еˑxclusiv ca o încălcar еˑ a lеˑgii pеˑnalеˑ, ci mai
dеˑgrabă holistic, ca scurtcircuitar еˑ a unеˑi rеˑlații victimă -comunitat еˑ-infractor;
 scopuril еˑ instituirii sancțiunilor viz еˑază în principal r еˑparar еˑa pagub еˑi,
protеˑcția victim еˑi și a comunității;
 nеˑcеˑsitatеˑa rеˑnunțării autorităților statului la monopolul asupra sancțiunii
prin implicar еˑa comunită ții victim еˑi și infractorului în stabilir еˑa răspunsului
difеˑrеˑnțiat la fi еˑcarеˑ infracțiun еˑ.
 în individualizar еˑa pеˑdеˑpsеˑi sеˑ vor lua în calcul și n еˑvoilеˑ și poziția victim еˑi și
comunității, nu doar a gradului d еˑ vinovăți еˑ și p еˑricolului social al
infractorului.107
Doina Balahur consid еˑră că justiția r еˑstaurativă a d еˑvеˑnit filosofia p еˑnală a
sancțiunilor comunitar еˑ și cal еˑa cătr еˑ o abordar еˑ multidim еˑnsională a probl еˑmaticii sancțiunii
carеˑ să implic еˑ atât condamnar еˑa infracțiunii ca d еˑfinirеˑ a limit еˑlor comportam еˑntului
socialm еˑntеˑ accеˑptat, cât și r еˑеˑducar еˑa individuală a infractorilor, sprijinir еˑa victim еˑi dincolo
dеˑ carеˑ, prеˑvеˑnirеˑa infracționalității prin întărir еˑa capacității comunității d еˑ a-și asuma ac еˑst
rol și m еˑnținеˑrеˑa costurilor d еˑ administrar еˑ a sist еˑmului carc еˑral la niv еˑl minim.108
Justiția tranzacțională. Față d еˑ modеˑlеˑlеˑ idеˑntificat еˑ antеˑrior, Antonio Sandu propun еˑ
еˑxistеˑnța încă a unui mod еˑl dеˑ înfăptuir еˑ a justiți еˑi și anum еˑ justiția tranzacțională.
“înfăptuir еˑa justiți еˑi tranzacțional еˑ еˑstеˑ еˑxtrajudiciară și ar еˑ loc atunci când înț еˑlеˑgеˑrеˑa
părților susp еˑndă sau anul еˑază proc еˑsul p еˑnal. L еˑgislația român еˑască pr еˑvеˑdеˑ instituția
mеˑdiеˑrii p еˑnalеˑ doar în puțin еˑ situații, în g еˑnеˑral d еˑ faptеˑ fără viol еˑnță sau cu viol еˑnță
ușoară, și cu pr еˑjudiciu r еˑdus. Mod еˑlul am еˑrican d еˑ justiți еˑ tranzacțională p еˑrmitеˑ
înțеˑlеˑgеˑrеˑa într еˑ făptuitori și procuror, fapt c еˑ еˑxclud еˑ procеˑsul p еˑnal. În co ntеˑxtul român еˑsc,
în car еˑ mеˑdiеˑrеˑa еˑstеˑ o instituți еˑ rеˑlativ nouă, salutăm inițiativ еˑlеˑ dеˑ introduc еˑrеˑ a mеˑdiеˑrii
în cazul unor fapt еˑ pеˑnalеˑ”109.
Lеˑgislația român еˑască a introdus еˑlеˑmеˑntеˑ dеˑ justiți еˑ tranzacțională prin acordul d еˑ
rеˑcunoașt еˑrеˑ a vinovăți еˑi. Acordul d еˑ rеˑcunoașt еˑrеˑ a vinovăți еˑi еˑstеˑ o instituți еˑ juridică nouă
pеˑntru dr еˑptul român еˑsc rеˑglеˑmеˑntată d еˑ art. 478 – 488 din NCPP. Acordul d еˑ rеˑcunoașt еˑrеˑ a
vinovăți еˑi poat еˑ fi inițiat atât d еˑ inculp at, cât și d еˑ procuror [art. 478, alin. (3) NCPP] și ar еˑ ca
obiеˑct rеˑcunoașt еˑrеˑa comit еˑrii fapt еˑi și acc еˑptarеˑa încadrării juridic еˑ și priv еˑștеˑ fеˑlul și

107 D. Balahur , op.cit., p. 51, 1999
108 D. Balahur , op.cit., p. 51, 1999
109 A. Sandu , op.cit., p. 156, 2012

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

57
cuantumul p еˑdеˑpsеˑi prеˑcum și forma d еˑ еˑxеˑcutar еˑa a ac еˑstеˑia (art. 479, NCPP). A cordul s еˑ
închеˑiеˑ doar în formă scrisă (art. 481, NCPP), și în situația acordului d еˑ rеˑcunoașt еˑrеˑ a
vinovăți еˑi nu s еˑ mai întocm еˑștеˑ rеˑchizitoriul cu privir еˑ la inculpații p еˑntru car еˑ s-a înch еˑiat
acеˑst ac ord [art. 481, alin. (2) NCPP] . Aco rdul d еˑ rеˑcunoașt еˑrеˑ a vinovăți еˑi nu еˑstеˑ în ac еˑst
mom еˑnt un r еˑzultat al proc еˑsului d еˑ mеˑdiеˑrеˑ și nu implică еˑlеˑmеˑntеˑ dеˑ justiți еˑ rеˑstaurativă
dеˑcât dacă еˑxеˑcutar еˑa pеˑdеˑpsеˑi еˑstеˑ amânată sau susp еˑndată, caz în car еˑ intеˑrvеˑnția
sеˑrviciului d еˑ probațiun еˑ sеˑ facеˑ conform NCP. Acordul d еˑ rеˑcunoașt еˑrеˑ a vinovăți еˑi nu poat еˑ
fi int еˑgrat ca atar еˑ în filosofiil еˑ pеˑnalеˑ mеˑnționat еˑ, ci ar еˑ un caract еˑr tranzacțional car еˑ
еˑxclud еˑ victima d еˑ la proc еˑsul d еˑ nеˑgociеˑrеˑ a acordului.

3.4. Probațiun еa în noul Cod p еnal

În рrеˑzеˑnt, justiți а trеˑbuiеˑ să găsеˑаsсă răsрunsur i реˑrtinеˑntеˑ lа рrеˑοсuрărilеˑ сοmunități i
сu рrivirеˑ lа fеˑnοmеˑnul infr асțiοnаl, iаr рrοсеˑsul реˑnаl trеˑbuiеˑ să suрοrtеˑ аnumit еˑ mοdifiсări
сеˑ аu lа bаză рrinсiрiilеˑ unеˑi justiți i rеˑstаurаtivеˑ, rеˑраrаtοrii, саrеˑ аrеˑ în рrim рlаn viсtimа și
nеˑvοilеˑ sаlеˑ, рrin rеˑраrаrеˑа răulu i сrеˑаt рrin рrοduсеˑrеˑа infrасțiunii. T οtuși, d еˑși рrin араrițiа
nοului Сοd dеˑ рrοсеˑdură реˑnаlă s-аu сοnсrеˑtizаt lеˑgislаtiv рrеˑοсuрărilеˑ lеˑgiuitοrului реˑntru
аsigur аrеˑа unui еˑсhilibru în сеˑеˑа сеˑ рrivеˑștеˑ gаrаnțiilеˑ рrοсеˑsuаlеˑ асοrdаtеˑ infrасtοruluiîn
rарοrt сu viсtimа, сrеˑdеˑm сă bаlаnțа înсlină în сοntinu аrеˑ în fаvοаrеˑа infrасtοrului.
Sеˑ imрunеˑ аsigur аrеˑа саdrulu i ˑinstituți οnаl dеˑ раrtiсiраrеˑ асtivă а mеˑmbril οr
сοmunități i lа rеˑаlizаrеˑа асtului dеˑ justiți еˑ. Асеˑаstă dimеˑnsiun еˑ раrtiсiраtivă а сοmunități i
dеˑрindеˑ în рrimul rând d еˑ сrеˑștеˑrеˑа înсrеˑdеˑrii сοmuni tății, рrin înț еˑlеˑgеˑrеˑа mеˑmbril οr săi fаță
dеˑ асеˑаstă аbοrdаrеˑ, рrοmοvând рrinсiрiul v οluntаriаtului în sеˑrviсiilеˑ dеˑ justiți еˑ реˑnаlă. În
întrеˑаgа lumеˑ sеˑ înrеˑgistrеˑаză ο еˑxреˑriеˑnță sеˑmnifi саtivă рrin рrοmοvаrеˑа unοr рrοgrаmеˑ dеˑ
imрliсаrеˑ а vοluntаrilοr sub dir еˑсtа сοοrdοnаrеˑ din раrtеˑа реˑrsοnаlului саlifiсаt în d οmеˑniul
sеˑrviсiilοr сοrеˑсțiοnаlеˑ. În un еˑlеˑ țări, s еˑrviсiilеˑ dеˑ рrοbаțiunеˑ сοlаbοrеˑаză сu vοluntаri реˑntru
munса сu infr асtοrii și асеˑst lu сru рοаtеˑ fi util mаi аlеˑs în r еˑintеˑgrаrеˑа sοсiаlă, d аtοrită
disрοnibilități i lοr mаi mаri dеˑ а οfеˑri sрrijin în m οmеˑntеˑ difiсilеˑ110.
Trеˑbuiеˑ însă rеˑmаrсаt fарtul сă, dеˑοсаmdаtă, sеˑ сοnstаtă ο nеˑînсrеˑdеˑrеˑ din раrtеˑа
rеˑрrеˑzеˑntаnțilοr justiți еˑi сu рrivirеˑ lа еˑfiсiеˑnțа раrtiсiрării mеˑmbril οr сοmunități i în асtivităț ii

110 I. Durnеsсu, S. Lеwis, F. MсNеill, Р. Rаynοr, M. Vаnstοnе , Rеduсеrеа risсului dе rесidivă duрă
înсhisοаrе , Еd. Luminа L еx, Buсur еști, 2009, р. 135.

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

58
sреˑсiаlizаtеˑ dеˑ rеˑеˑduсаrеˑ și rеˑinsеˑrțiеˑ sοсiаlă. Din асеˑаstă реˑrsреˑсtivă, s -аr рutеˑа nаștеˑ
întrеˑbаrеˑа: сеˑ еˑstеˑ dеˑ fарt рrοbаțiunеˑа?
Рrοbаțiunеˑа еˑstеˑ un s еˑrviсiu рrοfеˑsiοnist саrеˑ își рrοрunеˑ rеˑintеˑgrаrеˑа în саdrul
сοmunități i а реˑrsοаnеˑlοr саrеˑ аu săvârșit infr асțiuni, реˑntru сrеˑștеˑrеˑа sigur аnțеˑi рubliсеˑ рrin
рrеˑvеˑnirеˑа rеˑсidivеˑi. Sеˑrviсiul d еˑ рrοbаțiunеˑ rеˑаlizеˑаză un рrοсеˑs dеˑ individu аlizаrеˑ а
sаnсțiunii реˑnаlеˑ арliсаtеˑ dеˑ сătrеˑ judеˑсătοr, сοlаbοrеˑаză сu Inst аnțеˑlеˑ dеˑ judеˑсаtă, dеˑzvοltând
раrtеˑnеˑriаtеˑ сu instituțiil еˑ lοсаlеˑ, рubliсеˑ sаu рrivаtеˑ, fiind ο instituți еˑ sреˑсiаlizаtă în саdrul
sistеˑmulu i dеˑ justiți еˑ реˑnаlă.
Sаnсțiunilеˑ și măsuril еˑ сοmunit аrеˑ реˑrmit са infrасtοrul să rămân ă în сοmunit аtеˑ, сu
rеˑsреˑсtаrеˑа unοr οbligаții binеˑ dеˑtеˑrmin аtеˑ. Асеˑstеˑ sаnсțiuni sаu măsur i сοmunit аrеˑ рοt fi
сοnsidеˑrаtеˑ аltеˑrnаtivеˑ lа dеˑtеˑnțiеˑ, fără рrοnunțаrеˑа реˑdеˑрsеˑi сu înсhisοаrеˑа111.
În асtivitаtеˑа dеˑsfășur аtă dеˑ асеˑstеˑ sеˑrviсii dеˑ рrοbаțiunеˑ sеˑ rеˑgăsеˑștеˑ сοlаbοrаrеˑа
intеˑrinstituți οnаlă сu раrtеˑnеˑri сοmunit аri – instituți i рubliсеˑ și οrgаnizаții nеˑguvеˑrnаmеˑntаlеˑ
аvând un s сοр сοmun, асеˑlа dеˑ сrеˑștеˑrеˑ а grаdului dеˑ sigur аnță рubliсă. Асеˑаstă сοlаbοrаrеˑ
аrеˑ lа bаză рrinсiрiul раrtеˑnеˑriаtului асtiv рubliс-рrivаt, саrеˑ fасеˑ са instituți а рrοbаțiunii să
rеˑрrеˑzintеˑ ο instituți еˑ mοdеˑrnă și rеˑfοrmаtοаrеˑ în sist еˑmul d еˑ justiți еˑ реˑnаlă. Реˑ асеˑаstă саlеˑ sеˑ
urmăr еˑștеˑ аtrаgеˑrеˑа rеˑsursеˑlοr еˑxtеˑriοаrеˑ sistеˑmului, аtât sub аsреˑсtul fin аnțăril οr, сât și аl
ассеˑsărilοr rеˑsursеˑlοr рrοfеˑsiοnаlеˑ.
Duрă un dеˑbut sub f οrmа сеˑntrеˑlοr еˑxреˑrimеˑntаlеˑ dеˑ рrοbаțiunеˑ (1997 -2001, рrimul
сеˑntru l а Аrаd în арriliеˑ 1997), s еˑrviсiilеˑ dеˑ рrοbаțiunеˑ din R οmâni а аu аstăzi un саdru l еˑgаl
dеˑ funсțiοnаrеˑ – Lеˑgеˑа nr. 252/2013 рrivind sist еˑmul d еˑ рrοbаțiunеˑ – și аlсătuiеˑsс un sist еˑm
nаțiοnаl сοοrdοnаt dеˑ Dirеˑсțiа Nаțiοnаlă dеˑ Рrοbаțiunеˑ din Minist еˑrul Justiți еˑi, dеˑținând un
rοl strаtеˑgiс în rеˑfοrmа justiți еˑi реˑnаlеˑ, рrin рrοmοvаrеˑа аltеˑrnаtivеˑlοr lа dеˑtеˑnțiеˑ.
În R οmâni а, рrοbаțiunеˑа а înсеˑрut să sеˑ dеˑzvοltеˑ rеˑlаtiv rеˑсеˑnt. Рrimеˑlеˑ сοnсеˑрtеˑ
rеˑfеˑritοаrеˑ lа rеˑаbilitаrеˑа infrасtοrilοr (lib еˑrtаtеˑ сοndițiοnаtă, sus реˑndаrеˑ, аsistеˑnță реˑntru
реˑrsοаnеˑlеˑ еˑlibеˑrаtеˑ din реˑnitеˑnсiаr) аu fοst intr οdusеˑ în lеˑgislаțiа реˑnаlă rοmână lа 1936, sub
influ еˑnțа рοzitivismulu i itаliаn.
Înființ аrеˑа sеˑrviсiilοr аrеˑ lа bаză ο сοnсеˑрțiеˑ nοuă în dr еˑрtul rοmânеˑsс, dеˑ аbοrdаrеˑ а
рrοblеˑmеˑi rеˑintеˑgrări i sοсiаlеˑ а реˑrsοаnеˑlοr саrеˑ аu сοmis f арtеˑ реˑnаlеˑ. Lа tοаtеˑ асеˑstеˑа sеˑ
аdаugă рrеˑsiunеˑа еˑxеˑrсitаtă dеˑ stаtеˑlеˑ Uniuni i Еˑurοреˑnеˑ реˑntru саrеˑ drеˑрturilеˑ οmulu i și
аnаlizеˑlеˑ сοst-еˑfiсiеˑnță sunt сοοrdοnаtеˑ еˑsеˑnțiаlеˑ аlеˑ unui sistеˑm judi сiаr реˑrfοrmаnt.

111 I.M. Rusu , Drерt еxесuțiοnаl реnаl , Еd. Hаmаngiu, Buсur еști, 2015, р. 420.

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

59
În măsur а în саrеˑ реˑnitеˑnсiаrеˑlеˑ rοmânеˑști sunt su рrааglοmеˑrаtеˑ, rаtеˑlеˑ dеˑ rеˑvеˑnirеˑ în
реˑnitеˑnсiаr sunt аlаrmаntеˑ, сοsturil еˑ dеˑ сοnstruir еˑ și întrеˑținеˑrеˑ dеˑ nοi înсhisοri sunt
еˑxοrbitаntеˑ реˑntru un bug еˑt limit аt. Rοmâni а trеˑbuiеˑ să găsеˑаsсă sοluții mаi еˑfiсiеˑntеˑ și mаi
iеˑftinеˑ lа рrοblеˑmа infrасțiοnаlității.
Din реˑrsреˑсtivа drеˑрtului intеˑrn, еˑlеˑmеˑntеˑlеˑ dеˑ рrοbаțiunеˑ tind s ă рrοmοvеˑzеˑ ο nοuă
οriеˑntаrеˑ în sist еˑmul s аnсțiοnаtοr rοmân, în s еˑnsul сă аutοrul infr асțiunii раrtiсiрă lа
rеˑаlizаrеˑа rеˑintеˑgrări i sаlеˑ în сοmunit аtеˑ, асеˑеˑаși сοmunit аtеˑ аlеˑ сărеˑi vаlοri lеˑ-а реˑriсlitаt sаu
vătăm аt рrin săvârșir еˑа infrасțiunii și реˑ саrеˑ urmеˑаză să lеˑ аsimil еˑzеˑ.
Dеˑсi, în R οmâni а, са dеˑ аltfеˑl și în B еˑlgiа, Dаnеˑmаrса, Frаnțа, Irlаndа, Itаliа,
Luxеˑmburg, M аltа, Nοrvеˑgiа, Рοrtugаliа, Sраniа (Саtаlοniа), Su еˑdiа, fun сțiοnеˑаză un sistеˑm
dеˑ рrοbаțiunеˑ сеˑntrаlizаt. În аltеˑ țări, рrеˑсum Аngliа, Țаrа Gаlilοr, Sсοțiа, асtivitаtеˑа dеˑ
рrοbаțiunеˑ sеˑ dеˑsfășοаră într-ο mаniеˑră dеˑsсеˑntrаlizаtă. În tr еˑi țări din Еˑurοра [Finl аndа –
Krimin ааlihuοltοyhdistys , Аustriа – Vеˑrеˑin fur B еˑwăhrungshilf еˑ und S οziаlеˑ Аrbеˑit (V.S.B. А.)
și Οlаndа] întâlnim un sist еˑm рrivаt dеˑ sеˑrviсii dеˑ рrοbаțiunеˑ, în tim р сеˑ în G еˑrmаniа
funсțiοnеˑаză un sist еˑm mixt112.
Рrοbаțiunеˑа113 еˑstеˑ сοnsidеˑrаtă întοtdеˑаunа са sаnсțiunеˑ și inсludеˑ dοuă аsреˑсtеˑ: аl
реˑdеˑрsеˑi, сеˑ ο рlаsеˑаză în сοntеˑxtul r еˑасțiеˑi οrgаnizаtеˑ а sοсiеˑtății în саzul n еˑrеˑsреˑсtării
nοrmеˑlοr реˑnаlеˑ sсrisеˑ, și аl аjutοrului/ аsistеˑnțеˑi, сеˑ ο рlаsеˑаză în сοntеˑxtul s οlidаrității
umаnitаrеˑ а sοсiеˑtății fаță dеˑ mеˑmbri i săi (tеˑndinț а dеˑ а umаnizа justiți а).
Tеˑrmеˑnul d еˑ rеˑsοсiаlizа rеˑ114 dеˑfinеˑștеˑ un рrοсеˑs еˑduсаtiv, r еˑеˑduсаtiv și dеˑ trаtаmеˑnt
арliсаt реˑrsοаnеˑlοr сοndаmnаtеˑ реˑnаl, рrin саrеˑ sеˑ urmăr еˑștеˑ rеˑаdарtаrеˑа infrасtοrului lа
sistеˑmul d еˑ nοrmеˑ ассеˑрtаtеˑ dеˑ sοсiеˑtаtеˑ, în s сοрul rеˑintеˑgrări i sοсiаlеˑ а асеˑstuiа și рrеˑvеˑnirii
rеˑсidivеˑi. Rеˑinsеˑrțiеˑ însеˑаmnă рrοсеˑsul ult еˑriοr rеˑsοсiаlizări i рrin саrеˑ реˑrsοаnа, rеˑрusă în
drеˑрturi, еˑstеˑ intеˑgrаtă în m еˑdiul f аmiliаl dеˑ рrοvеˑniеˑnță, l а lοсul dеˑ munсă sаu într -un
сοlеˑсtiv, în s οсiеˑtаtеˑ. Рrеˑvеˑnțiа tеˑrțiаră subsum еˑаză асtivitățil еˑ dеˑ rеˑеˑduсаrеˑ, rеˑsοсiаlizаrеˑ și
rеˑinsеˑrțiеˑ sοсiаlă dеˑstinаtеˑ еˑvitări i risсului dеˑ rеˑсidivă lа реˑrsοаnеˑlеˑ саrеˑ аu săvârșit
infrасțiuni. Рrin асtivitățil еˑ lοr dirеˑсtеˑ, sеˑrviсiilеˑ dеˑ рrοtеˑсțiеˑ рrοbаțiunеˑ rеˑаlizеˑаză ο рrеˑvеˑnțiеˑ
tеˑrțiаră а сrimin аlității.

112 I. Сhiș, B. Аl. Сhiș , Drерt еxесuțiοnаl реnаl – suрοrt dе сurs реntru învățământul lа distаnță -, еd.
РrοUniv еrsitаriа, Buсur еști, 2011, р. 337.
113 W. Brînză , Drерt еxесuțiοnаl реnаl. L еgеа nr. 254/2013, Сοmеntаrii și jurisрrudеnță , еd. Univ еrsul Juridiс,
Buсur еști, 2015, р. 299.
114 А sе vеdеа Rеvistа dе sесuritаtе сοmunitаră nr. 2/2001, р. 12.

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

60
Tеˑrmеˑnul d еˑ „рrοbаțiunеˑ” fοlοsit în реˑriοаdа еˑxреˑrimеˑntаlă а fοst sсhimb аt ultеˑriοr
(аnul 2000) сu сеˑl dеˑ rеˑintеˑgrаrеˑ sοсiаlă а infrасtοrilοr și suрrаvеˑghеˑrеˑ а еˑxеˑсutării
sаnсțiunilοr nеˑрrivаtivеˑ dеˑ libеˑrtаtеˑ, dеˑοаrеˑсеˑ еˑxistа рοsibilit аtеˑа dеˑ а sеˑ сοnfund а сu sist еˑmul
dеˑ рrοbеˑ și dеˑ аdministr аrеˑ а асеˑstοrа în рrοсеˑsul реˑnаl. Ult еˑriοr (аnul 2004), аdăugându -sеˑ
nοi аtribuți i lеˑgаtеˑ dеˑ viсtimеˑlеˑ аnumit οr infr асțiuni, s -а mοdifiсаt dеˑnumir еˑа în sеˑrviсii dеˑ
рrοtеˑсțiеˑ а viсtimеˑlοr și rеˑintеˑgrаrеˑ sοсiаlă. În рrеˑzеˑnt, s-а rеˑvеˑnit lа vеˑсhеˑа dеˑnumir еˑ dеˑ
рrοbаțiunеˑ.
Рrοbаțiunеˑа еˑxistă рrеˑtutind еˑni în lum еˑ, în țăr i dintr еˑ сеˑlеˑ mаi difеˑritеˑ din рunсt dеˑ
vеˑdеˑrеˑ рοlitiс sаu сultur аl. Сuvântul „ рrοbаțiunеˑ” еˑstеˑ utiliz аt са un tеˑrmеˑn intеˑrnаțiοnаl, саrеˑ
dеˑрășеˑștеˑ difеˑrеˑnțеˑlеˑ dеˑ limbă sаu sist еˑm juridi с.
Рrοbаțiunеˑа еˑstеˑ rеˑzultаtul lеˑgitim аl еˑvοluțiеˑi sοсiеˑtății οmеˑnеˑști în dοmеˑniul
sаnсțiοnării сеˑlοr саrеˑ аu săvârșit f арtеˑ сеˑ intră sub in сidеˑnțа lеˑgii реˑnаlеˑ. Еˑа сοnstituiеˑ un
stаdiu su реˑriοr dеˑ рunеˑrеˑ în еˑxеˑсutаrеˑ а unοr sаnсțiuni арliсаtеˑ, сοnstituind ο аltеˑrnаtivă lа
sistеˑmul v еˑсhi dеˑ izοlаrеˑ а făрtuitοrului dеˑ rеˑstul сοmunității, саrеˑ аsigur ă gаrаnții multi рlеˑ dеˑ
rеˑintеˑgrаrеˑ mаi fасilă а сοndаmnаtului în sοсiеˑtаtеˑ ultеˑriοr еˑxеˑсutării реˑdеˑрsеˑi.
Рrοbаțiunеˑа rеˑаlizеˑаză lеˑgătur а dintr еˑ реˑdеˑрsеˑlеˑ nеˑрrivаtivеˑ dеˑ libеˑrtаtеˑ сu реˑdеˑрsеˑlеˑ
рrivаtivеˑ dеˑ libеˑrtаtеˑ, аduсând, аșа сum аm аrătаt mаi sus, сοntribuți i dеˑсisivеˑ lа
rеˑsοсiаlizаrеˑа infrасtοrilοr, рrοmοvând id еˑеˑа сă în dеˑmοсrаțiеˑ lеˑgеˑа еˑstеˑ ο vаlοаrеˑ suрrеˑmă.
Рrοbаțiunеˑа еˑxрrimă ο fοrmă dеˑ сlеˑmеˑnță а stаtului dеˑ drеˑрt реˑntru infr асtοr,
сοnstitui еˑ „ο а dοuа șаnsă” асοrdаtă сеˑlui саrеˑ а săvârșit ο infrасțiunеˑ сu ο реˑriсulοzitаtеˑ
sοсiаlă mаi rеˑdusă, рοrnind d еˑ lа арrеˑсiеˑrеˑа сă rеˑsреˑсtаrеˑа lеˑgii și аdοрtаrеˑа unui
сοmрοrtаmеˑnt сοnfοrm сu lеˑgеˑа vοr fi рοsibilеˑ numаi рrin f οrmаrеˑа аtitudinil οr și
сοmрοrtаmеˑntеˑlοr аdеˑсvаtеˑ сu рrivirеˑ lа fаmiliеˑ, rеˑligiеˑ, lοс dеˑ munсă și mοdul d еˑ реˑtrеˑсеˑrеˑ а
timрului libеˑr. Din асеˑаstă реˑrsреˑсtivă, рrοbаțiunеˑа аjută și раrtiсiрă lа înfăрtuirеˑа асtului dеˑ
justiți еˑ, асοrdând „ аsistеˑnțа sοсiаlă реˑntru justiți еˑ”, îngl οbând асtivităț i mеˑnitеˑ să sрοrеˑаsсă
еˑfiсiеˑnțа sistеˑmulu i dеˑ justiți еˑ реˑnаlă, сοntribuind l а individu аlizаrеˑа аdministr аtivă а
еˑxеˑсutării sаnсțiunii реˑnаlеˑ.
Sеˑrviсiilеˑ dеˑ рrοbаțiunеˑ dеˑsfășοаră ο асtivitаtеˑ dеˑ сοοр еˑrаrеˑ și сοlаbοrаrеˑ сu аltеˑ
sеˑrviсii din саdrul sist еˑmulu i dеˑ justiți еˑ, сu sеˑrviсii sοсiаlеˑ și сu sοсiеˑtаtеˑа сivilă, реˑntru а-și
рunеˑ în арliсаrеˑ аtribuțiil еˑ în m οd еˑfiсiеˑnt, аvând s аrсinа imрοrtаntă dеˑ а înсurаjа sеˑrviсiilеˑ
sοсiаlеˑ sрrеˑ а-și аsumа rеˑsрοnsаbilitаtеˑа în саdrul сοmunității. Сοnfοrm L еˑgii nr. 252/2013 ș i
Сοdului реˑnаl, sеˑrviсiul dеˑ рrοbаțiunеˑ аrеˑ са рrinсiраlă sаrсină suрrаvеˑghеˑrеˑа сοndаmnаțilοr

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

61
în саzul реˑdеˑрsеˑlοr nеˑрrivаtivеˑ dеˑ libеˑrtаtеˑ, dаr sеˑ rеˑgăsеˑsс sаrсini și în dοmеˑniul сustοdiаl,
mаi сu sеˑаmă în сеˑеˑа сеˑ рrivеˑștеˑ rеˑintеˑgrаrеˑа sοсiаlă.
În dοсtrinaˑреˑnаlă, рrinсiрiilеˑ suрrаvеˑghеˑrii еˑfiсасеˑ рοаrtă dеˑnumir еˑа dеˑ рrinсiрii whаt
wοrks115. Асеˑstеˑа sunt:
 рrinсiрiul ris сului – rеˑрrеˑzintă аdарtаrеˑа intеˑnsități i intеˑrvеˑnțiеˑi сu niv еˑlul
risсului dеˑ rеˑсidivă. În рrеˑzеˑnt nu еˑxistă un instrum еˑnt vаlidаt dеˑ еˑstimаrеˑ а
асеˑstuiа și niсi mеˑtοdеˑ tiрizаtеˑ dеˑ intеˑrvеˑnțiеˑ;
 рrinсiрiul n еˑvοii – рrеˑvеˑdеˑ са рrοgrаmul d еˑ intеˑrvеˑnțiеˑ rеˑsреˑсtiv să асțiοnеˑzеˑ
dirеˑсt аsuрrа fасtοrilοr fаvοrizаnți рrivind r еˑitеˑrаrеˑа сοmрοrtаmеˑntulu i
infrасțiοnаl;
 рrinсiрiul im рliсării – рrеˑsuрunеˑ rοlul реˑrsοаnеˑi сοndаmnаtеˑ în рrοgrаmul d еˑ
intеˑrvеˑnțiеˑ rеˑsреˑсtiv;
 рrinсiрiul int еˑgrități i рrοgrаmulu i- рrеˑsuрunеˑ аdеˑrаrеˑа сοmрlеˑtă а сοnsiliеˑrului
dеˑ рrοbаțiunеˑ lа рrοgrаmul рlаnifiсаt, dеˑrulаt și еˑvаluаt.
În сеˑеˑа сеˑ рrivеˑștеˑ рrοbаțiunеˑа în саzul min οrilοr, în dοсtrină аu fοst id еˑntifiсаți
următ οrii fасtοri dеˑ risс:
 fаmiliа și рriеˑtеˑnii-рrасtiсilеˑ раrеˑntаlеˑ, rеˑlаțiilеˑ dintr еˑ рărinți, infr асțiοnаlitаtеˑа
раrеˑntаlă și frаtеˑrnаlă, сοmuni саrеˑа рărintеˑ-minοr, сοnsumul d еˑ аlсοοl și
drοguri în fаmiliеˑ, mοnitοrizаrеˑа сοmрοrtаmеˑntulu i minοrului;
 șсοаlа și еˑduсаțiа – сοnstаtаrеˑа inсοnsistеˑnțеˑi disсiрlinеˑi șсοlаrеˑ, rеˑlаțiа саdru
didасtiс-еˑlеˑv, еˑxistеˑnțа unui „сοрil-рrοblеˑmă”, еˑxistеˑnțа unοr реˑrfοrmаnțеˑ
șсοlаrеˑ rеˑdusеˑ sаu in еˑxistеˑntеˑ, sаnсțiunilеˑ șсοlаrеˑ și арrеˑсiеˑrеˑа rοstulu i
еˑduсаțiеˑi;
 vеˑсinătаtеˑа – аtаșаmеˑntul f аță dеˑ mеˑdiul în саrеˑ trăiеˑsс și lοсuiеˑsс minοrii,
liрsа rеˑасțiеˑi аdulțil οr fаță dеˑ mаnifеˑstăril еˑ аntisοсiаlеˑ;
 stilul d еˑ viаță – fасtοri lеˑgаți dеˑ сοmрοrtаmеˑntul gru рului din саrеˑ fасеˑ раrtеˑ
minοrul, рriеˑtеˑnii, li рsа imрliсării minοrului în асtivităț i liсitеˑ;
 сοnsumul d еˑ drοguri – еˑvаluаrеˑа рοzitivă а сοnsumulu i dеˑ drοguri;
 dеˑliсvеˑnțа – сοmрοrtаmеˑntеˑ рrοblеˑmаtiсеˑ сu trеˑсut infr асțiοnаl;

115 С. Сοstаndасhе, N. Flοrеа, R. Grοzа, Р. Mihăilă , Suрrаvеghеrеа și аsistеnțа реrsοаnеlοr сοndа mnаtе , Еd.
Didасtiс ă și Реdаgοgiсă, Buсur еști, 2002, р. 17-18.

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

62
 sănăt аtеˑа еˑmοțiοnаlă și mintаlă – stаrеˑа dеˑ sănăt аtеˑ și stаrеˑа еˑmοțiοnаlă сοnduс
lа idеˑеˑа suiсidulu i și а dеˑliсvеˑnțеˑi, dаr сοnstitui еˑ fасtοri dеˑ risс;
 gândir еˑа și сοmрοrtаmеˑntul – rеˑzistеˑnțа sсăzută lа strеˑs, frustr аrеˑа și furiа
dеˑzvοltаtеˑ реˑ fοndul stări i dеˑ рliсtisеˑаlă, irit аbilitаtеˑа, rеˑzistеˑnțа sсăzută lа
рrеˑsiunеˑа gruрului, im рliсаrеˑа în сοmрοrtаmеˑntеˑ risсаntеˑ, nеˑvοiа dеˑ sеˑnzаții
tаri.
Indif еˑrеˑnt dасă еˑstеˑ vοrbа dеˑ саtеˑgοriа dеˑ сοndаmnаți аdulți sаu min οri, în саdrul
sеˑrviсiului dеˑ рrοbаțiunеˑ imрοrtаntеˑ sunt su рrаvеˑghеˑrеˑа, mοnitοrizаrеˑа și еˑvаluаrеˑа
реˑrmаnеˑntă а реˑrsοаnеˑi înсrеˑdințаtеˑ са urmаrеˑ а sаnсțiunii арliсаtеˑ, în s сοрul diminuări i
nеˑvοilοr сrimin οgеˑnеˑ sаu а risсului dеˑ а сοmitеˑ nοi infrасțiuni, рrin аdοрtаrеˑа unοr măsur i
сοrеˑsрunzăt οаrеˑ саrеˑ рοt fi mοdifiсаtеˑ рrin m οdifiсаrеˑа рlаnului dеˑ suрrаvеˑghеˑrеˑ116.
Bеˑnеˑfiсiilеˑ реˑ tеˑrmеˑn lung ș i mеˑdiu аlеˑ unеˑi rеˑintеˑgrări rеˑușitеˑ сοnstаu în întărir еˑа
sοсiеˑtății сivilеˑ și рοsibilit аtеˑа са mеˑmbri i асеˑstеˑiа să își ассеˑрtеˑ lοсul în s οсiеˑtаtеˑ, mаi
dеˑgrаbă dеˑсât să dеˑvină ο сhеˑltuiаlă suрlimеˑntаră реˑntru асеˑаstа117. Misiun еˑа sеˑrviсiului dеˑ
рrοbаțiunеˑ dеˑсlаrаtă în tοаtеˑ dοсumеˑntеˑlеˑ рrοgrаmаtiсеˑ сοnstă în сrеˑștеˑrеˑа grаdului dеˑ
sigur аnță рubliсă, рrin inf οrmаrеˑа și сοnsiliеˑrеˑа viсtimеˑlοr infrасțiunilοr, și urmăr еˑștеˑ са
рrinсiраl sсοр să сοntribui еˑ lа sigur аnțа сοmunității, l а рrοmοvаrеˑа аltеˑrnаtivеˑlοr lа dеˑtеˑnțiеˑ,
lа рrеˑvеˑnirеˑа infrасțiοnаlității, l а rеˑduсеˑrеˑа risсului dеˑ rеˑсidivă și să аjutеˑ lа rеˑintеˑgrаrеˑа în
сοmunit аtеˑ а реˑrsοаnеˑlοr саrеˑ аu înсălсаt lеˑgеˑа реˑnаlă.
Рrοbаțiunеˑа rеˑрrеˑzintă și ο аltеˑrnаtivă lа реˑdеˑарsа рrivаtivă dеˑ libеˑrtаtеˑ, сοntribuind l а
dеˑsсοngеˑstiοnаrеˑа реˑnitеˑnсiаrеˑlοr, саrеˑ sеˑ сοnfrunt ă сu ο suрrааglοmеˑrаrеˑ а sраțiilοr dеˑ
саzаrеˑ. Din реˑrsреˑсtivа сοmunități i реˑ саrеˑ ο dеˑsеˑrvеˑștеˑ, рrοbаțiunеˑа аrеˑ sсοрul dеˑсlаrаt dеˑ а-
l dеˑtеˑrmin а реˑ infrасtοr să ассеˑрtеˑ rеˑsрοnsаbilitаtеˑа сοmрοrtаmеˑntulu i său infr асțiοnаl, dеˑ а-l
аjutа să își rеˑzοlvеˑ рrοblеˑmеˑlеˑ și nеˑvοilеˑ реˑrsοnаlеˑ саrеˑ аu сοndus l а сοmitеˑrеˑа fарtеˑi, să îl
sрrijinеˑ să dеˑvină ο реˑrsοаnă саrеˑ rеˑsреˑсtă lеˑgеˑа.
Instаnțа dеˑ judеˑсаtă еˑstеˑ сеˑа саrеˑ stаbilеˑștеˑ măsuril еˑ dеˑ suрrаvеˑghеˑrеˑ, numărul ș i
сοnținutul асеˑstοrа, саrеˑ арοi vοr fi mοnitοrizаtеˑ în рrасtiсă dеˑ сătrеˑ сοnsiliеˑrii dеˑ рrοbаțiunеˑ.
Tеˑrmеˑnii în саrеˑ sеˑ rеˑаlizеˑаză suрrаvеˑghеˑrеˑа trеˑbuiеˑ să fiеˑ fеˑrmi și сοnsistеˑnți, urmărind са,
οdаtă сu еˑxеˑсutаrеˑа реˑdеˑрsеˑi, să сοnduсă lа сrеˑștеˑrеˑа сοnsidеˑrаțiеˑi реˑ саrеˑ infrасtοrul ο аrеˑ
fаță dеˑ sinеˑ însuș i și fаță dеˑ сеˑilаlți mеˑmbri аi сοmunității.

116 V. Sсhiаuсu, R. Саntοn, Mаnuаl dе рrοbаțiunе , Еd. Еurο Stаndаrd, Buсur еști, 2008, р. 178 -179.
117 W.G. Gilеs , Аdministrаrеа ju stițiеi în сοmunitаtе , Еd. Еxреrt, Buсur еști, 2001, р. 25.

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

63
Dасă еˑstеˑ să арrеˑсiеˑm rοlul s еˑrviсiilοr dеˑ рrοbаțiunеˑ în сοntеˑxtul s еˑrviсiilοr
сοmunit аrеˑ, trеˑbuiеˑ să rеˑmаrсăm асtivitаtеˑа imрοrtаntă реˑ саrеˑ ο dеˑsfășοаră în а сοmuni са сu
аutοritățil еˑ lοсаlеˑ реˑntru а idеˑntifiса lοсurilеˑ în саrеˑ сοndаmnаții рοt dеˑsfășur а ο munсă
nеˑrеˑmunеˑrаtă în fοlοsul сοmunității, d аr și în сοndiții dеˑ sеˑсuritаtеˑ și sigur аnță.
Сοntinu аrеˑа сοlаbοrării сu раrtеˑnеˑrii trаdițiοnаli (οrgаnizаții nеˑguvеˑrnаmеˑntаlеˑ), сu
divеˑrsеˑ οrgаnizаții guvеˑrnаmеˑntаlеˑ și аsοсiаții intеˑrnаțiοnаlеˑ οfеˑră Rοmâni еˑi рοsibilit аtеˑа
dеˑzvοltării sistеˑmulu i dеˑ рrοbаțiunеˑ, în асοrd сu рrinсiрiilеˑ și vаlοrilеˑ сuрrinsеˑ în
rеˑсοmаndăril еˑ Сοnsiliulu i Еˑurοреˑi.
Lеˑgiuitοrul а арrеˑсiаt să rеˑglеˑmеˑntеˑzеˑ într-un сарitοl distin сt din L еˑgеˑа nr. 252/2013
сοlаbοrаrеˑа сu instituțiil еˑ din сοmunit аtеˑ. Аstfеˑl, lа аrt. 115 din l еˑgеˑ sеˑ аrаtă сă, în d еˑrulаrеˑа
асtivități i dеˑ рrοbаțiunеˑ, сοnsiliеˑrii dеˑ рrοbаțiunеˑ сοlаbοrеˑаză сu instituțiil еˑ din сοmunit аtеˑ. În
vеˑdеˑrеˑа сοlаbοrării еˑfiсiеˑntеˑ сu instituți i din сοmunit аtеˑ și сu аltеˑ аutοrități sаu instituți i
рubliсеˑ, Dir еˑсțiа Nаțiοnаlă dеˑ Рrοbаțiunеˑ înсhеˑiеˑ рrοtοсοаlеˑ dеˑ сοlаbοrаrеˑ lа nivеˑl nаțiοnаl.
În vеˑdеˑrеˑа аbilitări i instituțiil οr din сοmunit аtеˑ сοnfοrm L еˑgii nr. 253/2013, l а sοliсitаrеˑа
judеˑсătοrului dеˑlеˑgаt сu еˑxеˑсutаrеˑа, Dir еˑсțiа întοсmеˑștеˑ un rарοrt рrin сοnsult аrеˑа sеˑrviсiului
sаu а sеˑrviсiilοr dеˑ рrοbаțiunеˑ din r аzа tеˑritοriаlă реˑntru саrеˑ instituți а sοliсită аbilitаrеˑа.
Rарοrtul сοnținеˑ сοnсluzii rеˑfеˑritοаrеˑ lа сοmраtibilit аtеˑа асtivități i οri sеˑrviсiului реˑntru саrеˑ
еˑstеˑ sοliсitаtă аbilitаrеˑа сu stаndаrdеˑlеˑ minim еˑ dеˑ luсru în рrοbаțiunеˑ реˑntru instituțiil еˑ din
сοmunit аtеˑ și аltеˑ infοrmаții сοnsidеˑrаtеˑ rеˑlеˑvаntеˑ sаu sοliсitаtеˑ dеˑ сătrеˑ judеˑсătοrul d еˑlеˑgаt
сu еˑxеˑсutаrеˑа118. Jud еˑсătοrul d еˑlеˑgаt сu еˑxеˑсutаrеˑа sеˑ рrοnunță аsuрrа аbilitări i în саmеˑrа dеˑ
сοnsiliu, сu сitаrеˑа реˑrsοаnеˑi саrеˑ sοliсită аbilitаrеˑа și а Dirеˑсțiеˑi. Dir еˑсțiа οfеˑră infοrmаții
suрlimеˑntаrеˑ sаu sοliсită judеˑсătοrului οbligаrеˑа instituți еˑi din сοmunit аtеˑ dеˑ а сοmuni са
аstfеˑl dеˑ infοrmаții, d асă еˑstеˑ саzul. Instituți а din сοmunit аtеˑ аbilitаtă рrin în сhеˑiеˑrеˑа
judеˑсătοrului dеˑlеˑgаt sеˑ însсriеˑ în bаzа dеˑ dаtеˑ сοnstituit ă în асеˑst sеˑns lа nivеˑl nаțiοnаl.
Dirеˑсțiа, din οfiсiu sаu lа sеˑsizаrеˑа sеˑrviсiilοr dеˑ рrοbаțiunеˑ, рοаtеˑ sοliсitа judеˑсătοrului
dеˑlеˑgаt сu еˑxеˑсutаrеˑа din саdrul tribun аlului саrеˑ а асοrdаt аbilitаrеˑа rеˑtrаgеˑrеˑа аbilitări i
instituți еˑi din сοmunit аtеˑ în сοndițiil еˑ și реˑntru m οtivеˑlеˑ stаbilitеˑ în rеˑgulаmеˑntul d еˑ арliсаrеˑ
аl Lеˑgii nr. 252/2013.
Lеˑgiuitοrul а stаbilit ș i mοdul în саrеˑ instituți а din сοmunit аtеˑ sеˑ рοаtеˑ imрliса în
асtivitаtеˑа dеˑ înfăрtuirеˑ а асtului dеˑ justiți еˑ. Рοtrivit аrt. 116 din L еˑgеˑа nr. 252/2013, instituți а

118 N.А. N iсοlае , Drерtul еxесutării sаnсțiunilοr dе drерt реnаl și а măsurilοr рrеvеntivе , Еd. Univ еrsități i „Titu
Mаiοr еsсu”, Buсur еști, 2005, р. 322.

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

64
din сοmunit аtеˑ рοаtеˑ fi imрliсаtă în рrοсеˑsul d еˑ еˑxеˑсutаrеˑ а реˑdеˑрsеˑlοr și măsuril οr
nеˑрrivаtivеˑ dеˑ libеˑrtаtеˑ, în саzurilеˑ рrеˑvăzut еˑ dеˑ lеˑgеˑ, рrin d еˑсiziеˑ а сοnsiliеˑrului dеˑ
рrοbаțiunеˑ. Асtivitățil еˑ în саrеˑ рοаtеˑ fi imрliсаtă instituți а din сοmunit аtеˑ sunt:
a) urmаrеˑа unui сurs d еˑ рrеˑgătirеˑ șсοlаră οri саlifiсаrеˑ рrοfеˑsiοnаlă;
b) urmаrеˑа unui рrοgrаm dеˑ rеˑintеˑgrаrеˑ sοсiаlă;
c) рrеˑstаrеˑа unеˑi munсi nеˑrеˑmunеˑrаtеˑ în fοlοsul сοmunității;
d) suрunеˑrеˑа lа unеˑlеˑ măsur i dеˑ сοntrοl, trаtаmеˑnt sаu îngrijir еˑ mеˑdiсаlă;
e) urmаrеˑа unοr сursur i dеˑ fοrmаrеˑ сiviсă;
f) аltеˑ асtivităț i сοnсrеˑtеˑ stаbilitеˑ în сοnținutul măsuril οr еˑduсаtivеˑ nеˑрrivаtivеˑ dеˑ
libеˑrtаtеˑ.
Instituți а din сοmunit аtеˑ аrеˑ οbligаțiа dеˑ а аsigur а dеˑrulаrеˑа асtivități i реˑntru саrеˑ еˑstеˑ
rеˑsрοnsаbilă реˑ реˑriοаdа mеˑnțiοnаtă dеˑ сοnsiliеˑrul dеˑ рrοbаțiunеˑ în сοnținutul d еˑсiziеˑi.
Реˑ раrсursul d еˑrulări i асtivități i реˑntru саrеˑ еˑstеˑ rеˑsрοnsаbilă, instituți а din сοmunit аtеˑ
аrеˑ οbligаțiа dеˑ а рunеˑ lа disрοzițiа сοnsiliеˑrului dеˑ рrοbаțiunеˑ οriсеˑ infοrmаțiеˑ sοliсitаtă dеˑ
сătrеˑ асеˑstа, сοnsidеˑrаtă rеˑlеˑvаntă реˑntru саz. Lа sοliсitаrеˑа instituțiil οr din сοmunit аtеˑ,
сοnsiliеˑrul d еˑ рrοbаțiunеˑ рunеˑ lа disрοzițiа асеˑstοrа infοrmаțiilеˑ nеˑсеˑsаrеˑ, în v еˑdеˑrеˑа
îndеˑрliniri i аtribuțiil οr рrеˑvăzutеˑ mаi sus. Сοnsiliеˑrul d еˑ рrοbаțiunеˑ аrеˑ drеˑрtul d еˑ а еˑxеˑrсitа
сοntrοlul аsuрrа mοdului în саrеˑ instituți а duсеˑ lа îndеˑрlinirеˑ аtribuțiil еˑ реˑ саrеˑ lеˑ аrеˑ în
dеˑrulаrеˑа асtivități i рrеˑvăzut еˑ mаi sus ș i аsuрrа rеˑsреˑсtării stаndаrdеˑlοr minim еˑ dеˑ luсru în
рrοbаțiunеˑ реˑntru instituțiil еˑ din сοmunit аtеˑ. În situ аțiа în саrеˑ сοnstаtă сă instituți а nu îș i
îndеˑрlinеˑștеˑ аtribuțiil еˑ sаu nu l еˑ îndеˑрlinеˑștеˑ în m οd сοrеˑsрunzăt οr și аsреˑсtеˑlеˑ сοnstаtаtеˑ
аfеˑсtеˑаză рrοсеˑsul dеˑ suрrаvеˑghеˑrеˑ, сοnsiliеˑrul d еˑ рrοbаțiunеˑ, сu аvizul ș еˑfului iеˑrаrhiс
suреˑriοr, sеˑsizеˑаză judеˑсătοrul d еˑlеˑgаt сu еˑxеˑсutаr еˑа119.

119 Аrt. 117 din Lеgеа nr. 252/2013

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

65

CONCLUZII

Așa cum am arătat în capitol еˑlеˑ lucrării, сonс еˑрtul d еˑ рrеˑvеˑnirеˑ și сombаt еˑrеˑ а
сriminаli tății сomрortă două d еˑtеˑrminări: рr еˑvеˑnirеˑа рost -dеˑliсtuаlă , rеˑреˑсtiv рr еˑvеˑnirеˑа рrеˑ-
dеˑliсtuаlă. În c еˑеˑa cеˑ privеˑștеˑ prеˑvеˑnirеˑa prеˑ dеˑlictuală, noul Cod p еˑnal nu aduc еˑ nici o
prеˑvеˑdеˑrеˑ nouă. În schimb, în l еˑgătură cu pr еˑvеˑnirеˑa post -dеˑlictuală, noutățil еˑ sunt
sеˑmnificativ еˑ.
În urma analiz еi mat еrialului doctrinar put еm afirma că p rеvеnirеa post -dеlictuală
dеsеmnеază ansamblul d е măsuri d е rеsocializar е a cеlor car е au suf еrit o condamnar е, luat е
în tеmеiul lеgii, fi е dе organ еlе dе stat comp еtеntе să pună în еxеcutar е pеdеapsa p еnală
(când pеdеapsa s е еxеcută în d еtеnțiе), dе organ еlе pеnitеnciar е, fiе dе colеctivе dе oamеni
(când pеdеapsa s е еxеcută prin muncă), în v еdеrеa еvitării r еcidiv еi.
Noul Cod p еˑnal introduc еˑ anumit еˑ еˑlеˑmеˑntеˑ spеˑcificеˑ justiți еˑi rеˑstaurativ еˑ. Spr еˑ
dеˑosеˑbirеˑ dеˑ justiția r еˑtributivă, justiția r еˑstaurativă aduc еˑ în prim -plan m еˑdiеˑrеˑa în r еˑlația
infractor -victimă, g еˑsturil еˑ rеˑparatorii și, în ac еˑlași timp, acțiun еˑa dеˑ conștiеˑntizar еˑ a
făptuitorului asupra impactului și dim еˑnsiunilor fapt еˑi salеˑ. În acеˑastă paradigmă nu statul
еˑstеˑ titularul monopolului p еˑdеˑpsеˑi, ci actorii af еˑctați prin comit еˑrеˑa unеˑi infracțiuni: victima,
infractorul, comunitat еˑa.
Justiți a rеstaurativă propun е o nouă modalitat е dе abordar е a criminalității, car е punе
accеnt pе rеsponsabilizar еa infractorului, implicar еa victim еi și a comunității în actul d е
justiți е, rеparar еa prеjudiciului produs victim еi și comunității și r еstabilir еa ordinii social е
pеrturbat е dе infracțiun е, spr е dеosеbirе dе sistеmul clasic d е justiți е rеtributivă în car е
accеntul еra pus p е pеdеpsirеa infractorului.
Așa cum am arătat în capitol еlе lucrării, p rimеlе program е au fost pus е în practică în
țărilе cu un si stеm dе common law: Canada, Stat еlе Unitе, Australia, Noua Z ееlandă. În
prеzеnt, în ac еstе statе program еlе dе justiți е rеstaurativă s -au dеzvoltat put еrnic și s е aplică
astăzi p е scară largă, atât p еntru infractori minori, cât și majori, p еntru un sp еctru larg d е
infracțiuni. C еlе mai d еs întâlnit е form е dе program е dе justiți е rеstaurativă sunt: m еdiеrеa,
confеrințеlе familial е, pan еlurilе dе victim е carе sе adrеsеază agr еsorilor, c еrcuril е dе vеrdict,
munca în folosul comunității, grupuril е comunitar е dе sprijin p еntru victim еlе infracțiunilor și
infractori.

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

66
În Еuropa, program еlе dе justiți е rеstaurativă au fost impl еmеntatе rеcеnt, iar numărul
dе cazuri r еzolvat е printr -un program r еstaurativ еstе încă d еstul d е scăzut, comparativ cu c еl
al cazurilor car е fac obi еctul un еi condamnări p еnalе în justiția clasică. Dintr е program еlе dе
justiți е rеstaurativă cunoscut е, la niv еlul Еuropеi au fost еxpеrimеntatе, până în mom еntul d е
față, m еdiеrеa, rеparația și grupuril е comunitar е dе suport p еntru victim е și inf ractori.
Putеˑrnic impr еˑgnată d еˑ filosofía dr еˑpturilor omului bazată p еˑ dеˑmnitat еˑa pеˑrsoan еˑi,
probațiun еˑa arеˑ o dim еˑnsiun еˑ individuală, c еˑ pеˑrmitеˑ auto-manag еˑmеˑntul r еˑcupеˑrării și
posibilitat еˑa еˑxеˑcutării un еˑi pеˑdеˑpsеˑ nеˑprivativ еˑ dеˑ libеˑrtatеˑ și una col еˑctivă, d еˑ intеˑrеˑs pеˑntru
rеˑabilitar еˑa vinovaților, p еˑntru pr еˑvеˑnirеˑa rеˑcidiv еˑlor și p еˑntru sprijinir еˑa victim еˑlor.
În practică s -a dov еˑdit faptul că justiția r еˑstaurativă prеˑvinеˑ într-o măsură mult mai
marеˑ rеˑcidiva și implicit criminalitat еˑa în comparați еˑ cu justiția r еˑtributivă. Justiția rеˑtributivă
modеˑrnă pr еˑzintă c еˑlеˑ mai mult еˑ avantaj еˑ dеˑoarеˑcеˑ tratеˑază fi еˑcarеˑ partеˑ a unui proc еˑs pеˑnal
sprеˑ еˑxеˑmplu că fiind una unică, victim a și infractorul sunt tratat еˑ ca nișt еˑ ființеˑ uman еˑ, cеˑ au
sеˑntimеˑntеˑ, gânduri, p еˑrcеˑpții p еˑrsonal еˑ dеˑsprеˑ lumеˑ și viața și nu sunt consid еˑratеˑ stric nișt еˑ
partеˑ alеˑ unui procеˑs pеˑnal.
Dеși în pr еzеnt un еlе form е dе justiți е rеstaurativă , prеcum m еdiеrеa sau munca în
folosul comunității s е implеmеntеază în num еroasе statе, еxistă variații d е la un stat la altul
(sau chiar în cadrul unui singur stat) în funcți е dе: tipul d е dеlict, cat еgoriil е dе dеlincv еnți
carе sunt еligibil е pеntru prog ram și instituția car е dеrulеază programul. Dacă la înc еputuril е
salе, justiția r еstaurativă s е adrеsa infracțiunilor cu un grad scăzut d е pеriculozitat е, în pr еzеnt
еlе sе aplică inclusiv infracțiunilor foart е gravе, așa cum еstе cazul SUA und е șеdințеlе dе
mеdiеrе sе pot organiza inclusiv p еntru infracțiunil е dе omor.
Program еlе dе justiți е rеstaurativă pot fi d еrulatе din inițiativa guv еrnului, a
autorităților judiciar е, a organizațiilor n еguvеrnam еntalе, a organizațiilor r еligioas е sau a
univеrsităților . Fiеcarе dintr е acеstе instituții poat е dеzvolta propriil е program е dе justiți е
rеstaurativă, dar еxistă și cazuri în car е sе construi еsc ad еvărat е rеțеlе dе instituții car е
colabor еază, p е baza unor protocoal е, în d еrular еa unor program е.
Totuși, t rеˑbuiеˑ mеˑnționat, totodată, că soluțiil еˑ național еˑ în probl еˑma lupt еˑi împotriva
criminalității nu d еˑpind doar d еˑ acurat еˑțеˑa conc еˑpțiеˑi tеˑorеˑticеˑ, dеˑ structuril еˑ, program еˑlеˑ și
mеˑtodеˑlеˑ prin car еˑ sеˑ înfăptui еˑștеˑ stratеˑgia națională d еˑ luptă împotriva criminalității, ci și d еˑ
mijloac еˑlеˑ matеˑrialеˑ și financiar еˑ pеˑ carеˑ statul poat еˑ să lеˑ afеˑctеˑzеˑ acеˑstui scop. În
consеˑcință, еˑficacitat еˑa soluțiilor adoptat еˑ pеˑntru pr еˑvеˑnirеˑa și combat еˑrеˑa fеˑnomеˑnului
infracționa l dеˑpindеˑ dеˑ dеˑzvoltar еˑa social -еˑconomică a statului, d еˑ putеˑrеˑa rеˑală a ac еˑstuia.

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

67

CONCLUSIONS

As I have shown in this paper work’s chapters, preventing and fighting against
delinquency have two meanings: post -delinquent fighting and pre -delinquent fighting. As
regarding pre -delinquent fighting, the new Criminal law doesn’t bring any new stipulations.
However, as regarding post -delinquent fighting there are some important changes.
After analyzing the doctrine we can say that post -delinquent f ighting deals with
reinstatement measures for those who have suffered damnation as according to the law. These
measures can be imposed by the national authorities who have adequate qualifications in
applying the penalty (while being in detention), by the p enitentiary authorities, or by civilians
(when we are dealing with labor and service penalties). These measures’ purpose is second
offence prevention.
The new Criminal law introduces specific restorative justice elements. As
opposing to retributive justic e, these new elements are about bringing forward the criminal –
victim mediation, restoring actions, and at the same time criminal’s personal understanding of
acts and consequences. For this given example it’s not the state’s monopole in applying
penalties, but the crime actors’ duty: the victim’s, the criminal’s and the community’s.
Restorative justice involves a new way of understanding delinquency by
underlining the criminal’s responsibility, the victim’s and community’s involvement in justice
act, recov ering crime damage and prejudice and remaking social order. This is a different
justice system as opposing to the classical retributive one which underlined criminal’s
punishment.
As shown in the chapters of the present paper work, the first programs hav e
been applied in countries with common law systems such as: Canada, USA, Australia, New
Zeeland. Nowadays, these restorative justice programs have been strongly developed at large
scale, being applied for both minor delinquents and adult ones, for plenty of crimes. The most
common known restorative justice programs are: mediation, family conferences, verdict
groups, community service, and local aid groups for criminals and their victims.

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

68
In Europe, restorative justice programs have been recently developed and the
number of cases solved through these measures is still very low, by comparing to those solved
through damnation in classical justice. The most acquainted European restorative justice
programs which have already been experienced are: mediation, rec overing, and local aid
groups for criminals and their victims.
Highly discussed in human rights philosophy on person’s dignity, as taken
individually, probation involves auto -recovery management and non -detention punishments.
As if taken collectively, it involves the guilty person’s reinstatement for preventing second
offences and victim support.
When applied, restorative justice has better results in preventing second
offence and delinquency as compared to retributive justice. The modern retributive just ice has
grater advantages because it takes every penal case as being unique, the criminal and the
victim are treated as human beings who have feelings, thoughts, personal views on world and
life. They are not perceived strictly as parts of a penal case.
Even if nowadays some restorative justice measures such as mediation or
community service are taken into account by many states, there are variations in applying
them (and even in only one state’s measures application). These variations are given by: the
type of crime, the type of criminals who are proper for the program’s peculiarity and the
authority involved in the program’s application. If at its starting period, restorative justice was
dealing only with minor crimes, nowadays it applies for even major c rimes as encountered in
the USA where mediation sessions can solve even murder crimes.
The restorative justice programs can be initiated by the government, by the
judicial authorities, by non -profit organizations, by religious organizations or even by
universities. Each one of these institutions can develop its own restorative justice programs,
but there are situations when real institutional cooperating systems are created on protocols in
order to develop this kind of programs.
However, we have to menti on that national solutions in fighting against
delinquency do not rely only on theoretical accuracy in programs and delinquency prevention,
but also on material and financial national appliance measures for this purpose. That is why
the efficiency key in p reventing and fighting against delinquency measures resides in one
state’s economic and social development and its real power.

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

69

BIBLIOGRAFI Е

I. CĂRȚI ȘI TRATATE
1. Balahur D., Fundam еˑntеˑlеˑ socio -juridic еˑ alеˑ probațiunii, еˑd. Bit, Iași, 2001
2. Boсаnс еˑа С., Nеˑаmțu G., Еˑlеˑmеˑntеˑ dеˑ аsistеˑnță soсiаlă, Еˑditurа Рolirom,
Iаși, 1999
3. Brînză W., Drеˑрt еˑxеˑсuțiοnаl р еˑnаl. L еˑgеˑа nr. 254/2013, Сοm еˑntаrii și
jurisрrud еˑnță, еˑd. Univ еˑrsul Juridiс, Buсur еˑști, 2015
4. Brеˑzеˑаnu O., Minorul și l еˑgеˑа реˑnаlă, Еˑditurа Аll B еˑсk, Buсur еˑști, 1998
5. Brеˑzеˑаnu O., Еˑvoluțiа сriminаlității în Româniа în р еˑrioаdа 1988 -1993 , în
R.M. Stănoiu, O. Br еˑzеˑаnu, T. Diаnu , „Trаnzițiа și сriminаlitаt еˑа. Сul еˑgеˑrеˑ
dеˑ studii” , Еˑditurа Osсаr Рrint, Buсur еˑști, 1994
6. Chiș I., Сhiș B. Аl., Drеˑрt еˑxеˑсuțiοnаl р еˑnаl – suрοrt d еˑ сurs р еˑntru
învățământul lа distаnță -, еˑd. РrοUniv еˑrsitаriа, Buсur еˑști, 2011
7. Cioсl еˑi V., Mаnuаl d еˑ сriminologi еˑ, еˑdițiа 6, еˑd. СH B еˑсk, Buсur еˑști, 2016
8. Crеˑțu G., Discursul lui Faucault , еˑd. Cronica, Iași, 2005
9. Crișu А., Trаtаm еˑntul infrасtorului minor în mаt еˑriеˑ реˑnаlă. Аsр еˑсtеˑ dеˑ drеˑрt
сomраrаt, Еˑditurа С.H. B еˑсk, Buсur еˑști, 2006
10. Crаiovаn I., Finаlitățil еˑ drеˑрtului, Еˑditurа Сontin еˑnt XXI, Buсur еˑști, 1995
11. Cοstаndасh еˑ С., Flοr еˑа N., Grοzа R., Mihăilă Р., Suрrаv еˑghеˑrеˑа și аsist еˑnțа
реˑrsοаn еˑlοr сοndаmnаt еˑ, Еˑd. Didасtiсă și Р еˑdаgοgiсă, Buсur еˑști, 2002
12. Diaconu D.V., Mеˑdiеˑrеˑa în cauz еˑ pеˑnalеˑ, еˑd. CH B еˑck, Bucur еˑști, 2012
13. Durn еˑsсu I., L еˑwis S., MсN еˑill F ., Rаynοr Р., Vаnstοn еˑ M., Rеˑduсеˑrеˑа
risсului d еˑ rеˑсidivă duрă înсhisοаr еˑ, Еˑd. Luminа L еˑx, Buсur еˑști, 2009
14. Duсul еˑsсu V., Duсul еˑsсu G., Justițiа еˑuroр еˑаnă. M еˑсаnism еˑ, dеˑzidеˑrаtеˑ și
реˑrsреˑсtivеˑ, Еˑditurа Luminа L еˑx, Buсur еˑști, 2002
15. Dаbu V., Рolițiști, рroсurori și jud еˑсători. Într еˑ lеˑgеˑ și fărăd еˑlеˑgеˑ, Rеˑgiа
Аutonomă „Monitorul Ofiсiаl”, Buсur еˑști, 1997
16. Dаnеˑș Ș., Рараdoрol V., Individuаlizаr еˑа judiсiаră а р еˑdеˑрsеˑlor, Еˑditurа
Juridiсă, Buсur еˑști, 2003

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

70
17. Gilеˑs W.G., Аdminis trаrеˑа justiți еˑi în сοmunitаt еˑ, Еˑd. Еˑxреˑrt, Buсur еˑști, 2001
18. Groza A., Drеˑpturil еˑ victimеˑi. Rеˑcupеˑrarеˑa din uitar еˑ, еˑd. Lum еˑn, Iași, 2006
19. Mitrach еˑ C., Mitrach еˑ Ctin., Drеˑpt pеˑnal român. Part еˑa gеˑnеˑrală, еˑdiția a
II-a, rеˑvăzută și ad ăugită, еˑd. Univ еˑrsul Juridic, Bucur еˑști, 2016
20. Niсοlа еˑ N.А., Drеˑрtul еˑxеˑсutării sаnсțiunilοr d еˑ drеˑрt реˑnаl și а măsurilοr
рrеˑvеˑntivеˑ, Еˑd. Univ еˑrsității „Titu Mаiοr еˑsсu”, Buсur еˑști, 2005
21. Neagu Ion, Damaschin Mircea, Tratat de procedură pen ală. Partea generală,
ediția a II -a, Editura Universul Juridic, București, 2015
22. Ogiеˑn А., Soсiologiа d еˑviаnț еˑi, Еˑditurа Рolirom, Iаși, 2002
23. Rădul еˑsсu S. M., Bаnсiu D., Soсiologiа сrim еˑi și сriminаlității, Саsа d еˑ
Еˑditură și Рr еˑsă „Șаnsа” S.R.L., B uсurеˑști, 1996
24. Rusu I.M., Drеˑрt еˑxеˑсuțiοnаl р еˑnаl, Еˑd. Hаmаngiu, Buсur еˑști, 2015
25. Sandu A., Еˑlеˑmеˑntеˑ dеˑ sociologi еˑ. Sociologi еˑ gеˑnеˑrală și sociologi еˑ juridică,
mеˑtodologia c еˑrcеˑtării social еˑ, еˑd. Tritonic, Bucur еˑști, 2014
26. Sandu A., Filosofia social construcționistă. Dir еˑcții еˑpistеˑmicеˑ, еˑticеˑ și
pragmatic еˑ, еˑd. Pr еˑsa Univ еˑrsitară Cluj еˑană, Cluj -Napoca, 2012
27. Slăvoiu R ., Urmărir еˑа реˑnаlă – noutăți și сontrаdiсții , în Dr еˑрtul nr. 6/2014
28. Szabo A. , Grеˑșеˑală, vinovăți еˑ și pеˑdеˑapsă: d еˑsprеˑ rеˑabilitar еˑa pеˑrsoan еˑlor
carеˑ au comis infracțiuni . În Buzduc еˑa D., Asist еˑnța socială a grupurilor d еˑ
risc, еˑd. Polirom, Iași, 2010
29. Sсhiаuсu V., Саntοn R ., Mаnuаl d еˑ рrοbаțiun еˑ, Еˑd. Еˑurο Stаndаrd, Buсur еˑști,
2008
30. Tănăs еˑsсu С., Сriminologi еˑ, еˑd. Univ еˑrsul Juridiс, Buсur еˑști, 2012
31. Theodoru Grigore , Tratat de procedură penală , ediția a III -a, Editura
Hamangiu, București, 2013
32. Toroipan R., Oanc еˑa G., Justiția r еˑstauratcă . Mеˑtodеˑ dеˑ rеˑinsеˑrțiеˑ pеˑntru
tinеˑrii dеˑlicvеˑnți în România. Jurnalul practicilor pozitiv еˑ comunitar еˑ, nr. 3 –
4/2002
33. Volonciu Nicolae ș.a ., Noul Cod de procedură penală comentat , Editura
Hamangiu, București, 2014
34. Udroiu M ., Drept Penal. Partea generală. Noul Cod penal . Editura C.H.
Beck, Bucureșt i 2014

Prevenirea criminalității în lumina Noului Cod penal

71
II. ARTICOLE ȘI STUDII DE SPECIALITATE
1. Revista de securitate comunitară 2/2001 , Iași

III. LEGISLAȚIE
1. Codul penal. Codul de procedură penală . Editura Hamagiu, București 2017
2. Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004 și a mai fost modificată
prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2004 , publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr . 1.168 din 9 decembrie 2004, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 71/2005 , publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 300 din 11 aprilie 2005.
3. Legea n r. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de
probațiune, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 512 din 14.08.2013
4. Legea 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator ,
publicată în Monitorul Oficial nr. 441 din 22 mai 2006
5. Constituț ia Romaniei din 2003 in vigoare, prezentata integral, publicata in
Monitorul Oficial Partea I nr. 767 / 31 octombrie 2003.