Programul de studii design [303381]

Universitatea de Artă și [anonimizat],

[anonimizat] științific: Mihnea George Ciprian Student: [anonimizat]ács Zenkő Bernadett

Cluj Napoca,

2019

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. – Influențe

1.1. Stil industrial

1.2. Stil minimalistic

1.3. Stil scandinav

CAPITOLUL II. – Identiatea vizuală

CAPITOLUL III. – Studiul designul interior

3.1. Studiul designului interior în ansamblu

3.2. Studiul designului interior al spațiului de lucru

CAPITOLUL IV. – Studiu de caz

4.1. Documentare

4.2. Studiu de flux și publicul țintă

4.3. Concept și inspirație

4.3.1. Concept și inspirație pentru mobilier

4.3.2. Concept și inspirație pentru interior

4.4. Aplicabilitatea normelor arhitecturale și ergonomice în designul de interior

4.5. Schițe

4.5.1. Schițe despre mobilier

4.5.2. Schițe despre spațiu

4.6. Desen technic

4.6.1. [anonimizat]

4.6.2. [anonimizat]

4.7. Randări 3D

4.7.1. Randări 3D mobilier

4.7.2. Randări 3D spațiu

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

LISTĂ ILUSTRAȚII

INTRODUCERE

Prezenta lucrare de licență se numește „Amenajare spațiu creativ de lucru” și își propune amenajarea interioară pentru o [anonimizat]. Acestă lucrare prezintă o [anonimizat]. Un HUB este un spațiu mare în care fiecare client poate închiria un spațiu de lucru. [anonimizat]. În afară de spațiul de lucru va fi o zonă de cafenea, o zonă pentru meetinguri și o [anonimizat] o posibilitate pentru activități multiplice în HUB.

Am ales acestă temă de amenajare a unui HUB pentru lucrarea de licență deoarece o consider o temă complexă cu un impact social important în ceea ce privește dezvoltarea sociaetății de freelanceeri și antreprenori din Sfântu Gheorghe. O [anonimizat] a unei afaceri la o [anonimizat] o legătură cu domeniul studiat.

[anonimizat] & COWORKING, din care „placc” înseamnă în limba maghiară spațiu liber și gol. Litera „C” [anonimizat], [anonimizat] .

[anonimizat]-ului cu o cafenea, prin amenajarea acestui spațiu de 248,8 mp (din care 208,05 mp este sala multifuncțională, 30,75 mp este zona de cafenea, 6,4 mp și 6,6 mp sunt două băi) care va fi dotat cu mobilier și echipamente. Clădirea a fost prima dată o [anonimizat] a [anonimizat]. [anonimizat].

În acest proiect folosesc următoarele stiluri: [anonimizat], [anonimizat]. Între aceste stiluri există o legătură și firul comun este simplicitatea. Stilulul industrial a fost dat din caracteristica clădirilor cum am menționat mai sus. Motto-ul stilului minimalist este următoarea „Less is more” („Mai puțin înseamnă mai mult”), [anonimizat]. Lângă aceste stiluri se conturează și stilul scandinav, care este simplu, funcțional, oferă luminozitate, aerisitate, calm și te duce aproape de natură.

Capitolul unu introduce lucrarea în elementele stilurilor alese- stil industrial, stil minimalist și stil scandinav, care este semnificația stilului, cum s-a născut și cum a evoluat. Deasemenea cupride o scurtă prezentare a acestor stiluri în zilele de azi- unde putem regăsi, și cum este prezent în amenajarea interioară și designul mobilierelor.

În al doilea capitol prezint identitatea vizuală a HUB-ului, stilul și culorile folosite se vor reflecta mai târziu în designul interiorului și a produselor propuse. Datorită identității, amenajării și mobilierului creat realizăm un local identic și original.

În capitoliul trei este prezentat un studiu artistic al designului de interior, precedat de un scurt istoric al meseriei de designer de interior. În a doua parte al acestui capitol prezint designul interior a birourilor, spațiilor de lucru și spațiilor pentru creativitate, cu exemple.

Partea cea mai complexă a lucrării de diplomă este ultimul capitol în care este prezentat efectiv studiul de caz, începând cu documentarea spațiului și documentarea HUB-urilor, prima dată în Europa apoi în România. De asemenea în cazul design-ului de interior, este obligatorie intervenția și realizarea unui studiu de flux, apoi intervenția cu compartimentarea spațiului și dispunerea efectivă a mobilierului. Următorul subcapitol reprezintă conceptul și sursa mea de inspirație pentru mobilier și pentru amenajarea interioară. Planul spațiului și ergonomia face un alt pas foarte important în designul interior, subcapitolul acesta prezintă zonele conturate și grupele santiare. În final este prezentat întregul proces de creație, schițe de idei, desenele technice și realizarea în 3D.

CAPITOLUL I. – Influențe

1.2. Stil industrial

Stilul industrial a apărut în ultimii ani datorită posibilității de renovare și opurtunității de a găsi funcții noi pentru depozite, hale, clădiri industriale vechi, devenind cunoscut pentru funcționalitate, minimalism și lipsa pretențiilor Acesta a apărut odată cu perioada consumeristă. Este un stil rebel, care poate părea incomplet, prin pereți nefinisați cu imprefecțiuni, care poate utiliza fier ruginit, cabluri, sârme, betoane, lemn nefinisat.

Stilul industrial este una nonconformistă de vizinue avangardistă de abordare al unui interior. Acest stil pentru unii poate părea rece, sobru sau masculin, dar poate fi considerat și versatil, interesant și contepmoran.

„Tonul face muzica” este adevărat și pentru un interior, reușita în ansamblu depinde de fiecare detaliu.

În stilul industrial pentru pardoseli se poate folosi- vopsea epoxidică într-o culoare neutră sau cu o textură cu granule de cuarț sau metal; dale de sticlă transparentă care eventual permite și iluminarea; parchet și dale ceramice cu precădere parchet din lemn masiv cu un aspect dur.

La pereți și plafoane se folosește tencuială pe bază de ciment, eventual vopsea lavabilă, uniformă cu precădere nuanțe de gri.

Mobilierul prezintă linii simple de stil scandinav, ca materiale se utilizează metal mai brut finisat, lemn învechit cu aspect cât mai natural, piatră, oțel, sticlă care să sugereze interiorul unei fabrici sau al unui atelier.

Sistemul de iluminat nu este unul în exces, se folosește jocuri de umbre și reflexii, corupurile de iluminat sunt simple, se pot folosi piese din diferite colecții dar cu un stil sau cromatică comună. În stilul industrial întâlnim de multe ori ferestre mari care asigură lumină naturală, dar nu se utilizează draperii.

Accesoriile folosite sunt neconveționale, se folosesc piese uzuale în spații industriale ca lăzi, cutii metalice, dar nu se aglomerează spațiul. Accesoriile aduc un pic de căldură pentru a recompensa răceala spațiului și se pot utiliza perne decorative, flori, țesături vesele, fotolii confortabile. Culorile tari pot rupe cromatica griului personalizând spațiul. Cablurile nu sunt o problemă, nu este important să fie ascunse, dar se aranjează cosmetizat. Lângă aceste elemente decorative stilul industrial face loc pentru obiecte de artă contemporană ca- fotografii, tablouri, sculpturi, afișe, picturi de mari dimensiuni. La fel de bine se pot folosi obiecte reciclabile, sticle vechi, aparate fonice uzate, schițe vechi înrămate, o valiză veche, candelabre.

Întreaga caracteristică a spațiului este una deschisă, fără pereți inutili, iar unde trebuie folosit neapărat despărțitor acesta este din cărămidă de sticlă, beton nevopsit, cărămidă tencuită.

Culorile folosite sunt negru, albastru murdar, vinete, gri. Regula prinicipală însă este să nu se exceseze cu culori, spațiile vopsite să nu fie mai mult de 25% din toate suprafețele.

Stilul industrial este la modă, are un farmec și lasă o amprentă puternică spațiului în care este folosit. Este o tendință estetică care folosește linii clare, conexiunui abrupte și interacțiuni dinamice în mișcare.

I. – Influențe

1.2. Stil minimalist

Stilul minimalist este numit și arta ABC este un curent artistic, apărut în secolul al XX-lea care minimalizeză numărul de culori, forme, linii, texturi, la cât de mult se poate. Prima dată întâlnim la New York la începutul aniilor ’60, în rândul artiștilor care renunță la ornamentele baroce, despre care spuneau că sunt învechite, dramatice. Se caracterizează prin forme simple, linii drepte care creează o imagine în ansamblu aerisită. Interioarele sunt monocrome, de obicei fără pereți interni, formele se geometrizează, mobilierele sunt simple. Acest stil se bazează pe stilul oriental în special pe designul japonez clasic care este baza minimalismului. Unele studii arată ca oamenii dezordonați sunt mai inteligenți, altele arată ca mediile aglomerate ne stresează așadar minimalismul este ideal pentru omul modern. Acest stil dă senzația de libertate, este popular printre oameni de afaceri și oameni creativi care prețuiesc combinația simplu- sofisticat, estetic-practic.

La pardoseli se folosesc parchetul, imitații de parchet, se renunță la mochete, gresie și faianță însă se utilizează covoare monocromatice sau cu imprimeuri geometrice.O cerință importantă pentru pardosea este să fie ușor de curățat.

Pereții de cele mai multe ori sunt vopsiți în alb, conferă senzația unui spațiu aersit. Unul dintre pereți poate fi accentuat cu altă culoare sau tapet sau folosind un tablou impunător.

Cum sugerează denumirea acestui stil în folosirea mobilierului se exclude orice îngrămădire de obiecte, spațiul este unul aerisit, fără aglomerare, simplu, practic, dar plăcut din punct de vedere estetic. Simplitatea este marcată de folosirea de rafturi în loc de bibliotecă, canapele simple, mese joase în forme abstracte, sau spații zidite în pereți în loc de dulapuri, scaune cu rotile. Mobilia este confecționată din pal melaminat, lemn, inox, sticlă mată sau semitransparentă, cu o textură ușor lucioasă, dând impresia de finisaj atent realizat.Mobilierul este realizat din culori naturale precum culorile de lemn, dar se pot folosii și pereți de sticlă pe structură de fier. O caracteristică a stilului este multifuncționalitatea mobilierului, preferat de către persoane tinere, moderne și dinamice, se spune că minimalismul este o stare de spirit, o viziunea asupra vieții.

Sistemul de iluminat poate fi direct sau indirect, difuz ce are senzația de a mării spațiul. De multe ori sunt luminate obiecte sau un traseu. Se poate utiliza filtre de lumină, lumina de obieci estopează muchiile obiectelor făcându-le să arate de parcă s-ar dizolva în spațiul. La fel ca la stilul industrial ferestrele mari nu sunt obturate de perdele, creând un efect de luminozitate. Câteodată se folosesc însă paneluri textile, rolete, jaluze. În loc de lustre tradiționale se folosesc lămpi înalte, realizate artistic din metal sau abajuri de hârtie. Neoanele sunt ascunse în scafele de rigips din tavan, spoturile încastrate.

Culorile utilizate sunt pale sau stridente. Albul este culoarea principală al acestui stil, dar se utilizează și bej, verde sau gri deschis. O culoare puternică poate fi folosită pentru accentuare, cel mai tradițional este roșul.

Decorațiunile de multe ori lipsesc, sau sunt moderne, ca o pânză abstractă, o vază mare sau doar o fructieră. Pernele lipsesc, și nici nu întâlnim poze, statui sau reviste aruncate.

Minimalismul este funcțional și genial, este un design curat, clar, neaglomerat. Relația între elementele vizuale este foarte importantă pentru a găsi echilibrul. Amenajarea trebuie să evită ca un element să îl copleșească pe celălalt, creând armonia echilibrată între toate părțile componente. Folosirea formelor simple fără multe obiecte crează un design simplu, clar cu efect vizual puternic, care impune curățenie, eliberare, relaxare.

CAPITOLUL I. – Influențe

1.2. Stil scandinav

Mai mult decât minimalism, stilul scandinav a atins apogeul în perioada anilor 1950, și folosește linii netede, culori neutre care nu se demodează și dau eleganța interiorului. Desigur cum indică și denumirea stilul scandinav are rădăcinile în Suedia, Norvegia, Finlanda și Danemarca. Iernile lungi cu puțină lumină naturală au dat naștere unor interioare finisate și aerisite, care lasă loc de pătrundere a razelor solare. Stilul mizează foarte mult pe tot ce înseamnă natural. Omul este parte a naturii, degeaba este despărțit prin orașe sau ziduri, de aceea acest stil este marcat de materiale și ornamente naturale.

Pardoseaua în general este din lemn de culoare deschisă realizat din artar sau lemn decolorat. Podeaua este vopsită în alb sau se păstrează culoarea naturală palidă. Tehnica vopsitului este folosită și pentru suprafața pereților sau pentru încadrarea ușilor.

Pereții sunt vopsite în alb mărind optic spațiul, minimalistic decorat. Câteodată peretele este și mobilă- un gardrob sau un raft.

Tavanul este alb cu excepția când sunt lăsate libere grinzile sau este utilizată fereastră de iluminare.

La confecționarea mobilierelor se folosesc linii drepte combinat cu linii ușor curbate. Cel mai specific mobilier este canapeaua cu șase picioare, tapițerie de stil minimal, cu părți detașabile. Lemnul folosit are culoarea deschisă, pin alb, frasin sau fag, care de multe ori este vopsit cu o nunață de alb. Mobilierul este suficient de minimalist și smart încât să se potriviască și în cele mai mici spații.

Având în vedere puținele oră de lumină naturală în lunile de iarnă în stilul scandinav iluminarea este de mare importanță. Sistemul de iluminat nu este unul central ci este realizat cu ajutorul candelablelor, veiozelor, lămpilor de masă, oferind un plus de intimitate. În încăperi se folosesc cât mai multe accesorii de iluminat în diferite colțuri. Lumina nu este niciodată orbitoare ci blândă discretă cât mai apropiată de lumina naturală.

Cromatismul se bazează pe alb, se folosesc diferitele nuanțe de alb, de la ecru la alb strălucitor, nuanțe de bej, nuanțe deschise de lemn natural și culori pastel eventual accente negre. Ca și minimalismul contrastul folosit este roșu intens. Ca forme se utilizează formele simple ca dungi, carouri dar și modele florale.

Accesorilile sunt simple, fără ornamentații excesive. Foarte des întâlnim oglinzi, care folosesc și pentru multiplicarea luminii naturale. Un interior este decorat cu flori naturale și luminări parfumate diverse forme, dimensiuni și culori, accesorii create de meșteșugari din sticlă metale și argint. O ambianță călduroasă se realizează prin folosirea covoarelor de mici dimensiuni cu dungi sau elemente florale. Materialul folosit pentru covoare iarăși este natural precum lâna, pânza sau blana.

Mai recent pentru caracterizarea acestui stil de design interior se folosește termenul hygge, care este greu de tradus în alte limbi, am putea spune bunăstare marcat de confort și practicitate.

Stilul scandinav reflectă un design interior atemporal, elegant, proaspăt și primitor, de căldură specifică, simplitate și frumusețe unică.

CAPITOLUL II. – Identiatea vizuală

Numele HUB-ul este PLACCC COFFEE & COWORKING, din care „placc” înseamnă în limba maghiară spațiu liber și gol. Litera „C” sugerează zonele- cafenea, spațiul de lucru, și acitivitatea oferită de către HUB .

Am realizat un logo al hub-ului, care să exprime conotația denumirii, un spațiu liber. Liniile orizontale din emblemă seamană cu o trecere de pietoni, care simbolizează legătura între zona superioară a logo-ului care este liberă și oferă posibilitatea pentru toată lumea să traverseze drumul către creație, ceea ce este simbolizat de către pata magenta sub- forma unei linii trase cu o pensulă.

Din punct de vedere cromatica, magenta este o culoare care atrage atenția. Celălalte culoir folosite în identitate sunt: aquamarinul mediu spre gri și bleumarinul închis care compensează caracterul impunător al magentei.Culorile folosite la logo va fi aplicat și în interor.

Din punctul de vedere literelor am folosit două tipuri de font: Harmony care seamănă la o caligrafie aerisită dar artistică, completat de simplitatea fontului Biysk Regular, simplitate ce se va regăsi în interiorul spațiului.

Logo-ul este aplicat la carte de vizită, antet, anvelopă, folder etc.

CAPITOLUL III. – Studiul designului interior

2.1. Studiul designului interior în ansamblu

Evoluţia habitatului uman este o istorie în formă concretă a design-ului. (Encyclopèdie Pratique “L’habitation et son dècor”, Larousse)

În Egipt palatele erau decorate cu picturi și țesături policrome, mobilierul era vopsit și decorat cu pietre și ceramică, regăsindu-se totodată forme precum lebede, leu, siluete ale unor animale, zeițe egiptene.

În Grecia antică interiorul era decorat cu mozaicuri tapiseriile erau din pânză, piele și blănuri. De multe ori întâlnim modele amindind de corpul uman.

Mobilierul roman conține elemente în forme de animale fantastice și este lucrat în lemn, bronz sau în marmură.

Mobilierul bizantin era bogat ornamentat cu motive de origine vegetală, elemente geometrice stilizate, decorat cu stofe din brocat, pietre semiprețioase, aur.

În evul mediu diferențele sociale se oglindesc și în mobilier, de la elemente aproape neobservate, la ornamente podoabe sofisticate cu aplice din argint și cupru.

Stilul gotic se regăsește în secolul al XIII-XV., mobilierul este format din elemente de rezistență sub forma unor cadre rigide în câmpurile căruia se montează tăbli de umputură cu ornamente arhitecturale, vegetală, figurative, reapare, metalul sub formă de fier forjat. În interior găsim draperii și multe covoare.

Mobilierul Renașterii este marcat de cinci curente: italian, francez, englez, german și al țărilor de jos, fiecare caracterizat însă de proporții, armonie, echilibru. Mari artiști și arhitecți ai renașterii sunt: Giuliano, Benedetto, Cellini, Michelangelo, Leonardo Da Vinci.

Barocul triumfă în secolul XVII-XVIII., mai ales în Franța cu forme efeminate, pline de fantezie ale rococo-ului, asimilat stilului Ludovic al XIV. Mobila se îmbracă cu furnituri de lemn prețios, incustrat de fildeș, sidef și porțelan.

Neoclasicismul domină Europa în secolul XVIII-XIX., și are rădăcini în antichitățile greco-romane.

Stilul Empire este un stil de curte, reprezentativ impresional, influențat de decourile egiptului antic. Motivele sunt simetrice, formele mobilierului regtangulare cu picioare sub forma labelor de animale. Acest stil influențează neoclasicismul german generând stilul Biedermeier.

Între 1818-1830 în Franța stilul Empire capătă forme mai suple revenind la linia curbă, ceea ce determină un stil eclectic. Mobilierul devine mai comfortabil, este pictat în alb și se folosesc aplicații de porțelan; elementele decorative sunt: palmete, rosete, stele, lebede.

La sfârșitul secolului al XIX.-lea, începutul secolului al-XX-lea întâlnim o reacție împotriva eclectismului și se profilează ideea unei arte pentru toți. Mișcarea Art& Crafts din Anglia promovează artizanatul ca reacție la industrializare.

Art Nouveau devine o artă de salon marcat prin unicate artizanale costisitoare. Emile Gallé decorează suprafețele mobilelor cu elemente inspirate din natură, simplificate și stilizate.

Antonio Gaudi are o concepție organică despre mobilier, care trebuie să se supună legiilor anatomiei, funcționalitatea și structura având o mare importanță alături de valoarea expresivă, de esență simbolică.

Efectele economice ale primului război mondial determină apariția constructivismului din nevoia mare de produse. Locuința modernă este divizat în compartimente, în locul pereților și ușilor întâlnim panouri-mobilier culisante, sau mobilă cu rol de separare vizuală a încăperilor.

Școala de la Glasgow este reprezentat de Charles R. Mackintosh și impune anilor 1920-1930 un stil geometric cu forme echilibrate și aerate. Mobilierul are o linie dreaptă, culori luminoase, discrect decorative în special cu sticlă.

În Școala de München se conturează Jungendstil-ul, caracterizat prin linii simple, proporții îndrăznețe, imixtitunea fierului forjat în lemn.

Dezvoltarea industirei și al tehnologiei a pus bazele arhitecturii și artelor decorative contemporane în secolul al XX-lea, crescând productivitatea, apar construcții industriale și civile în serie. Walter Gropius întemeiază Școala Bauhaus, care folosește metalul ca materie primă a mobilierului.

Perioada contemporană a istoriei designului începe după recesiunea economică din 1930, când industria din SUA ia avânt, în timp ce Europa revine mai greu.

În prezent designul de interior se află ca și celălalte aspecte ale vieții sociale sub semnul globalizării. Subiectivismul gustului determină finisarea imobilelor, repartiția camerelor datorită varietății materialelor în construcții și al circulației informațiilor.

CAPITOLUL III. – Studiul designul interior

3.1. Studiul designului interior în ansamblu

La proiectarea spațiului interior se ține seama de principii ca idei artistice, organizarea elementelor în spațiu, folosirea materialelor, a luminii și cromatica, iar rezultatul va fi un spațiu organizat în ansamblu.

Proiectarea designului interior este în primul rând o activitate artistică, care însă trebuie să ține seama de noile tehnologii care trebuie studiate. La proiectarea artistică a spațiului interior se va ține seama de:

simbioza formei cu conținutul care poate fi și în relație de opoziție

spațiul interior să breeze o stare de spirit și relaxare;

– să fi un spațiu personalizat

comunicarea spațiului cu spațiile adiacente

– definirea conceptului spațiului interior

– elaborarea mai multe variante compoziționale și studierea soluțiilor analogice în literatura de specialitate;

stabilirea variantei optime

stabilirea cadrelor de utilitate practică și al valorii estetice

– executarea proiectului artistic: elaborarea planului, secțiunilor, planului tavanului și a sistemului de iluminare, structurii spațial-volumetrice la o anumită scară, realizarea perspectivelor manuale (grafic și cromatic).

Spațiul este o categorie fundamentală a existenței umane, spațiul interior este exclusiv uman produs cultural, care îmbină știința, arta și tehnologia. Ea trebuie să reflecte nevoile schimbătoare ale omului și să corespundă din punct de vedere cultural.

În cadrul realizării unui design de interior de la elementele primare ale spațiului trebuie să ajunge la elementele de expresie plastică și formele simpe arhetipale.

Designul interior se compune din geometria planului și stuctura spația volumentrică și spațiul interior inițial. În cadrul proictării compoziționale se va țina seama de simetrii, asimetrii, statică, dinamică, seminificații. Principiile pe care se bazează proiectarea designului interior sunt: raționalizarea, sistematizarea, sturcturarea, estetica, flexibilitatea, seminficația artistică și armonizarea spațiului interior. Legitățile compoziționale sunt: centrul compozițional, echilibrul compozițional, intgritatea compozițonală. Mijloacele utilizate de crea, armonizare și expresie sunt: ritmul, proporția, contrastul, modulul și scara. În cadrul realizării designul interor se folosesc următoarele procedee artistice: sistematizar, schmatizarea, structurarea, aglutinarea, multiplicarea, amplificarea, diviziune, omisiunea, modificarea, substituirea, rotirea, modularea și similitudine.

Culoarea există la nivelul ochilui ca rezultat al radiațiilor electromagnetice vizibile. Din punct de vedere fizic, culoarea reprezintă un anumit segment în spectrul electromagnetic, cu o lungime de undă care este susceptibilă de a stimula selectiv conurile retiniene. Culorile au trei caracteristici: tonalitatea, saturația și luminozitatea cromatică. Culoarea are un rol fundamental în organizarea și percepția spațiului interior, datorat zecilor de mii de culori și a unui număr practic nelimitat de combinări, precum și a capacității culorii de a fi prima calitate a unui obiect perceput, de a menține contururile și a conduce privirea în spațiu, fapt confirmat de caracteristicile proprietăților culorii. Mesajul informațional estetic al culorilor se manifestă prin acordul cromatic (înrudire sau contrast), armonia cromatică (formă, valoare, culoare și integritate) și echilibrul cromatic. Culorile au efecte psihologice: culorile apropiată de roșu sunt culori calde, iar cele apropiate de albastru sunt culori reci. Culorile închise au efect depresiv, descurajant, negativ; culorile prea vii sunt obositoare; culorile deschise au efect stimulativ, vesel, pozitiv.

Roșu: crește presiunea sanguină, ridică tonusul muscular, activează respirația, este calorifică, culoare foarte caldă, stimulent general, senzație de apropiere în spațiu

Portocaliu: accelerează pulsațiile inimii, menține presiunea sanguină, favorizează secreția gastrică, culoare caldă, stimulent emotiv, senzație de apropiere foarte mare în spațiu, culoare sociabilă, impresie de sănătate și optimism

Galben: influențează funcționarea normală a sistemului cardiovascular, stimulează nervul optic, culoare caldă și veselă, stimulează vederea, calmant al psihonevrozelor, senzație de apropiere în spațiu, predispune la comunicativitate

Verde: scade presiunea sanguină, dilată vasele capilare, culoare rece, culoare liniștitoare, impresie de prospețime, favorizează deconectarea nervoasă, senzație de depărtare în spațiu

Albastru: scade presiunea sanguină, scade tonusul muscular, calmează respirația și frecvența pulsului, culoare foarte rece, culoare liniștitoare; în exces, conduce la depresii, senzația de depărtare în spațiu, predispune la concentrare și liniște interioară

Violet: crește rezistența cardiovasculară, crește rezistența plămânilor, culoare rece, culoare neliniștitoare, culoare distantă, gravă, solemnă, efect contradictoriu; în același timp, atracție și îndepărtare, optimism și nostalgie

Negru: reținere, neliniște, depresie, înduioșare, impresie de adâncime, plinătate și greutate

Alb: expansivitate, ușurință, suavitate, robustețe, puritate, răceală, este obositor prin strălucirea ce o prezintă datorită capacității de reflexive totală

Lista ilustrații:

Fig. 1- https://edifica.ro/despre-casa/design-interior/design-interior-stilul-industrial/

Fig. 2- https://www.wurkspace7.com.au/industrial-office-design/

Fig. 3- https://formaspace.com/articles/workplace-bulletin/industrial-office-design-ideas/

Fig. 4- http://www.home-designing.com/minimalist-home-office-with-stylish-minimalist-workspaces

Fig. 5- https://www.designtrends.com/arch-interior/office-designs/minimalist-office-designs.html

Fig. 6- https://www.digsdigs.com/50-stylish-scandinavian-home-office-designs/

Fig. 7- https://www.pinterest.co.uk/pin/298574650281683470/

Fig. 8- Kovács Zenkő Bernadett- logo Placcc

Fig. 9- Kovács Zenkő Bernadett- mockup cu logo Placcc

Fig. 10- https://lakberinfo.hu/otthonok/tervezok/2012-03-27-a-klasszikus-enteriorrol/

Fig. 11- https://lakberinfo.hu/otthonok/tervezok/2012-03-27-a-klasszikus-enteriorrol/

Fig. 12- https://www.casabatllo.es/en/news/10-interesting-facts-casa-batllo/

Fig. 13- https://hu.pinterest.com/pin/539587599080516981/?lp=true

Bibilografie:

https://denisapatrascu.files.wordpress.com/2010/04/designul-si-calitatea-vietii.pdf

https://www.scribd.com/doc/55256636/Teoria-și-metodologia-designului

https://www.retroboutique.ro/blog/2018/03/stilul-scandinav-de-amenajare/

https://www.tgg.ro/blog/stilul-scandinav/

https://www.elvila.ro/blog/2018/07/03/amenajarea-minimalista-principiile-acestui-stil-de-design-si-inspiratie-pentru-casa-ta/

https://edifica.ro/despre-casa/design-interior/design-interior-stilul-minimalist/

https://edifica.ro/despre-casa/design-interior/design-interior-stilul-industrial/

Cele 4 secrete ale stilului industrial

https://edifica.ro/despre-casa/design-interior/design-interior-stilul-industrial/

Cele 4 secrete ale stilului industrial

Torday Aliz, Skandináv szellemben, editura Corvina, 1987

Judith Miller, Design, A forma művészete a 19. Század végétől napjainkig, editura Geopen, 2010

Terence Conran, Belsőépítészet, editura Park, 2000

Charlotte & Peter Fiell, Scandinavian design, Taschen Bibliotheca Universalis, 2002