Programul de studii de masterat: [629080]

Programul de studii de masterat:
MANAGEMENTUL INOVĂRII ȘI DEZVOLTĂRII TEHNOLOGIEI

Inovare Deschisă pentru Dezvoltare Durabilă
– studiu de caz

COORDONATOR, ABSOLVENT: [anonimizat].univ. dr.ing., ec.Gabriela LOBONȚIU Sorin POP

2019

Programul de studii de masterat:
MANAGEMENTUL INOVĂRII ȘI DEZVOLTĂRII TEHNOLOGIEI

LUCRARE DE DISERTAȚIE

1. Tema lucrării : Inovare Deschisă pentru Dezvoltare Durabilă – studiu de caz

2. Nume le și prenumele absolvent: [anonimizat]: Sorin POP

3. Promoția: 2019

4. Numele și prenumele coordonatorului: conf.univ. dr.ing., ec.Gabriela
LOBONȚIU

5. Term enul de predare:

DECAN,
Prof.univ.D r.ing. Nicolae UNGUREANU

Fișa candidat: [anonimizat]: Sorin PO P Promoția: 2019
Program ul de studii: MANAGEMENTUL INOVĂRII ȘI DEZVOLTĂRII TEHNOLOGIEI
Forma de învățământ: zi

Titlul proiectului/lucrării de finalizare a studiilor: Inovare Deschisă pentru Dezvoltare Durabilă – studiu
de caz

Coordonatorul proiectului/lu crării de finalizare a studiilor: conf.univ. dr.ing., ec.Gabriela LOBONȚIU

Proiectul/lucrarea rezolvă:
□ o temă în continuarea unui proiect din anii anteriori;
□ o temă în legătură cu un alt proiect;
□ o temă nouă fără conexiuni cu alte proiecte.
1. Document area absolvent: [anonimizat]: □foarte bună; □bună; □suficientă; □insuficientă.
2. Volumul de muncă depus: □foarte mare; □mare; □mediu; □mic.
3. Idei originale introduse de absolvent: □foarte multe; □multe; □puține; □niciuna.
4. Rezultatele au fost testate sau si mulate: □complet; □parțial; □insuficient; □nu e cazul.
5. Cerințele temei au fost îndeplinite: □complet; □parțial; □insuficient; □deloc.
6. Prezentarea (claritatea) și aspectul lucrării: □foarte bune; □bune; □suficiente; □insuficiente.
7. Alte aprecieri (dacă este cazul): ______________________________________________ _____
______________________________________________________________________________

Nr. crt. Etapa de pregătire Observații Nota
1 Întocmirea planurilor de cercetare + documentare
bibliografică + acum ulare de abilități
2 Prezentarea rezultatelor obținute, evaluarea progresului în
elaborarea proiectului și consiliere
3 Pre-prezentarea lucrărilor în stadiul nefinalizat (eventual
sesiune de lucrări științifice)
4 Forma scrisă a lucrării de finali zare a studiilor
NOTA FINALĂ PROPUSĂ

De acord cu susținerea proiectului: □DA □NU
Data______________ Semnătura coordonatorului ___________________ __

DECLARAȚIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE
PRIVIND AUTENTICITATEA PROIECTULUI DE DIPLOMĂ / LUCRARE DE DISERTAȚIE

Subsemnatul Sorin POP legitimat cu CI seria MM nr. 714555 CNP [anonimizat]
absolvent: [anonimizat], Centrul Universitar din Baia Mare, Facultatea
de Inginerie, programul de studii Managementul Inovării și Dezvoltă rii Tehnologice promoția
2019, în calitate de aut or, declar pe propria răspundere că proiectul de diplomă / lucrarea de
disertație , cu titlul Inovare Deschisă pentru Dezvoltare Durabilă
este rezultatul propriei activități intelectuale, pe baza cercetărilor mele și pe baza informațiilor
obținute din surse care au fost citate în textul lu crării și în bibliografie.
Declar că această lucrare nu conține porțiuni plagiate, iar sursele bibliografice au fost
folosite cu respectarea legislației române și a convenții lor internaționale privind drepturile de
autor.
Declar, de asemenea, că această lucrare nu a mai fost prezentată în fața unei alte comisii
de examen de licență / diplomă / disertație.
În cazul constatării ulterioare a unor declarații false, voi suporta san cțiunile
administrative, respective anularea examenului de licență / diplomă / disertație .

Baia Mare Autor, (Prenume,Nume) Semnătura
Data: ________ Sorin POP __________

REZUMAT

Enunțul temei: Inovare Deschisă pentru Dezvoltare Durabilă – studiu de caz
Inovarea deschisă presupune dezvoltarea de mecanisme de inovare, cooperare, co -creare și
diseminare a produselor și serviciilor, pe baza unor modele ce promovează atingerea de rezultate
și crearea de valoare adăugată mare în scopul creșterii competitivității și atractivității
ecosistemelor locale de business. Promovarea exemplelor de bune practici, în abordări
incrementale sau disruptive contribuie la dezvoltarea și întărirea parteneriatelor între
comunitatea locală, mediul academic, antrepr enori și utilizatori, ca și co -creatori ai produselor și
serviciilor.
Lucrarea prezintă strategia de inovare deschisă, cu aplicabilitate practică în ceea ce privește
implementarea de proiecte, dezvoltarea de produse, crearea de parteneriate și furnizarea de
servicii aplicată de către autorul acesteia, într -o industrie extrem de competitivă, a produselor și
serviciilor cu valoare adăugată mare – industria IT.

ABSTRACT

Theme: Open Innovation for Durable Development – case study
Open Innovation implies th e development of specialized toolkits for innovation, cooperation, co -creation
and dissemination of products and services, based on models designed to achieve results and create high –
added value that enhances local business ecosystem’s competitiveness and attractiveness. Promoting
good practice examples, in incremental or disruptive approaches, contributes to developing and
strengthening partnerships between local actors such as local communities, academics, entrepreneurs
and users, as co -creators of their products and services.
The paper presents the open innovation strategy regarding projects implementation, product
development, partnership creation and service provisioning used by its author in one of the most
competitive industries of high added -value products and service – the ITC industry.

Lucrare de disertație

CUPRINS

1. INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 13
2. INOVARE DESCHISĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 14
2.1. Inovare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 14
2.2. Cooperare între mediul academic și comunitatea business ………………………….. …………………. 15
2.3. Inovare deschisă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 16
2.4. Inovare socială ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 17
2.5. Clustere de inovare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 18
2.6. Huburi digitale de inovare [9] ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 19
3. FINANȚAREA INOVĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 21
3.1. Fondul Social European [10] ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 21
3.2. Fondul de Coeziune [11] ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 22
3.3. Fondul European de Dezvoltare Regională [12] ………………………….. ………………………….. ……… 22
3.3.1. POC 2.2.1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 23
3.4. Orizont 2020 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 24
3.4.1. Acțiuni de Cercetare -Inovare (finanțare 100%) ………………………….. ………………………….. . 25
3.4.2. Acțiuni de Inovare(finanțare 70%) ………………………….. ………………………….. ………………… 25
3.4.3. Acțiuni de coordonare și suport ………………………….. ………………………….. ……………………. 25
3.4.4. Instrum entul pentru IMM -uri ………………………….. ………………………….. ……………………….. 26
3.4.5. Cererea de finanțare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 26
3.5. Investiții în inovare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 27
3.6. Promovarea ideilor inovatoare ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 29
3.6.1. Innovation Camps ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 29
3.6.2. Evenimente de inovare pentru cercetători, antrepre nori sau entuziaști …………………….. 31
3.7. Economie circulară [16] ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 32
3.8. Start -up-uri și spin -off-uri inovative ………………………….. ………………………….. ……………………… 33
4. STUDIU DE CAZ – INOVARE DESCHISĂ ÎN INDECO SOFT ………………………….. ………………………….. …. 35

Lucrare de disertație

4.1. Excelență în administrație ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 35
4.2. Clusterizar e ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 38
4.2.1. ASISOC fAMILIA – Asistență Medico -socială Integrată stimuLând Îmbătrânirea Activă ….. 40
4.3. Agenția Spațială Europeană ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 47
4.3.1. Phiweek – deschidere spre inovare ………………………….. ………………………….. ……………….. 49
4.4. Orizont 2020 – GREENTOP ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 50
4.5. Registrul Spațiilor Verzi ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 55
4.6. Spin -off ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 55
4.7. Creative Space ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 56
5. CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 60
6. BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 66

Lucrare de disertație

13

1. INTRODUCERE

Inovarea presupune rezolvarea unei probleme reale. Doar pentru că putem face ceva, nu
înseamnă că trebuie să o și facem. Putem pune ecrane sau motoare oriunde, dar asta nu înseamnă că
există o utilitate. Ideile cu adevărat inovatoare soluționează probleme din lumea reală, indiferent dacă
problema e sau nu conștientizată. Organizațiile care creează ceva cu adevăr at important sunt cele care
produc inovare în afara industriei în care activează.
Inovarea pornește de la nevoi și soluții și presupune identificarea acelor idei, concepte, procese
sau produse care pot rezolva mai repede, mai bine, mai eficient sau mai r apid probleme ale societății.
Inovarea presupune o analiză și monitorizare constantă a pieței, publicului țintă, utilizatorilor,
resurselor, rezultatelor de cercetare, surselor de finanțare, tehnologiilor disruptive și contextelor de
business.
Indiferent că vorbim de inovare incrementală sau disruptivă, finanțată din resurse proprii sau
fonduri de cercetare -dezvoltare, principala caracteristică a inovării deschise este implicarea unui număr
mare de actori.
Inovarea deschisă presupune, spre exemplu, impl icarea comunităților de utilizatori, în calitate de
co-creatori ai produselor și serviciilor, și nu doar de clienți sau consumatori. Ideile, produsele și serviciile
inovatoare, se întrepătrund, derivă unele din altele, sunt replicate, abandonate, redescop erite.
La nivel de business sau în mediul academic, startup -urile și spinn -off-urile inovative au rolul de a
da flexibilitatea și dinamica specific antreprenorială, corelate cu cunoașterea, resursele și siguranța unor
entități mari.
Prezenta lucrare pr ezintă un studiu de caz complex, ce pornește de la deschiderea spre inovare,
crearea de produse și furnizarea de servicii, dezvoltate inițial cu resurse proprii și, ulterior, finanțate din
fonduri comunitare, pentru a crește nivelul de calitate și a păstra gradul de noutate și competitivitate ale
produselor. Modelul prezentat îmbină resursele proprii și produsele comerciale COTS cu proiecte de
cercetare -dezvoltare -inovare de top la nivel european (finanțate prin Programul Operațional
Competitivitate, Instr umentul pentru IMM -uri al programului Orizont 2020, Proiecte finanțate de Agenția
Spațială Europeană, programe de antreprenoriat – Startup Nation) și modul de creare a unei Strategii de
Inovare pe termen mediu și lung.

Lucrare de disertație

14

2. INOVARE DESCHISĂ

2.1. Inovare

Inova rea este esen țială din prisma competitivită ții Europene în economia globală. Uniunea
Europeană implementează politici și programe care sprijină dezvoltarea inovării în scopul cre șterii
investi țiilor în cercetare -dezvoltare precum și pentru convertirea cer cetării în bunuri, servicii și procese
îmbunătă țite în pia ță.[1]
Inovarea presupune crearea de valoare dintr -o inven ție. De și, în general, valoarea este privită
dintr -o perspectivă comercială, inovarea poate avea și o componentă socială. Spre exemplu, pe ntru
Crucea Ro șie, crearea de valori sociale este esen țială, de și nu generează venituri financiare, creează
valoare adăugată din idei precum produse de igienă low -cost dar eficiente. Inovarea poate porni din
echipa proprie, de la competitori sau din pia ță. [2]
Inovarea poate presupune crearea unui produs/serviciu/proces cu totul nou, reutilizarea unui
proces existent într -un scop nou, eficientizarea unui proces sau serviciu, ori actualizarea acestora astfel
încât să se creeze valoare adăugată. Inovarea poate porni de la solu țiile existente, de la idei sau concepte,
de la o inven ție sau nevoie. Factorul cheie pentru ca o inven ție să devină inova ție este valoarea adăugată.
Inova ția poate avea ca sursă cercetarea fundamentală sau industrială, procesele de business sau nevoi
din pia ță.
Inovarea este asemenea artei. Poate fi creativă, nebună, repetitivă, high -tech sau manuală. Poate
crea ceva cu totul nou, sau reinventa ceva existent, dându -i un nou scop, o nouă funcțiune. Poate
actualiza idei vechi sau p oate da sens unei invenții de mult uitate.

Figura 1. Re-crearea uneia dintre
fotografiile simbolice ale Agenției Spațiale
Europene, trecută prin ”pensula” unui
algoritm de inteligență artificială antrenat să
reproducă stilul inconfundabil al lui Vincent
Van Gogh. [3]

Lucrare de disertație

15
2.2. Cooperare între mediul academic și comunitatea business

În cadrul activită ților încurajate de Comisia Europeană, în cadrul ini țiativelor de educa ție și
instruire, Comisia acordă o aten ție deosebită cooperării apropiate dintre institu țiile de învă țământ
superior și universită ți, opinând că o cooperare cu mediul de afaceri poate contribui semnificativ la
actualizarea și îmbunătă țirea curriculei academice și abordării educa ționale, în scopul împlinirii nevoilor
studen ților și ale societă ții în ansamblu.

Legăturile apropiate dintre mediul business și mediul academic au poten țial de a:
• Încuraja schimbul și partajarea cuno ștințelor
• Crea parteneriate și oportunită ți pe termen lung
• Stimula inovarea, antreprenoriatul și creativitatea [4]

În acela și timp, studen ții au oportunitatea de a î și dezvolta competen țe în domenii sau subdomenii
cu poten țial de pia ță și de a î și găsi locuri de muncă adecvate competen țelor, intereselor și pasiunilor lor.
Cooperarea între universită ți și mediul de afaceri faci litează accesul cercetării în pia ță și orientarea
activită ților de cercetare industrială și/sau fundamentală în direc ții cerute de mediul de afaceri sau
consumatorii finali. O bună conectare a mediului de afaceri cu mediul academic permite co -crearea de
produse, servicii sau procese cu valoare adăugată mare.

Conform studiului Starea cooperării Universitate -Business în Europa [5], în circumstan țe adecvate,
cooperarea între universită ți și business are rezultate pozitive pentru toate păr țile implicate. În particular,
afacerile care încep să în țeleagă beneficiile aduse de cooperarea cu universită țile ca o sursă de inovare
pentru viitor și ca oportunitate de dezvoltare a talentelor încep să aibă avantaje competitive. De
asemenea, s -a demonstrat că institu țiile de învă țământ superior sunt o sursă de talente, antreprenori și
lideri în ecosistemele regionale. Din păcate, numărul de entită ți implicate în cooperarea Universitate –
Business este încă redus . Această cooperare redusă are efecte negative în ceea ce pr ivește relevan ța
programelor de studii, a șanselor de angajare a absolven ților în domeniile absolvite și, mai ales, de
diseminare și comercializare a cercetării.

Lucrare de disertație

16
2.3. Inovare deschisă

Pentru numeroase industrii, abordarea centralizată a activită ții de cerc etare -dezvoltare este
depă șită. Cuno ștințele sunt distribuite u șor, iar ideile sunt diseminate rapid la o scară globală. Astfel de
factori contribuie la dezvoltarea unor abordări bazate pe inovare deschisă, care adoptă rapid idei din
exteriorul organiza ției, îmbunate cu cercetarea -dezvoltarea internă. Astfel de abordări permit, în
principal IMM -urilor să creeze valoare adăugată mare, rapid. Provocarea de a transforma ideile și
rezultatele cercetării în produse comerciale și comercializabile rămâne una i mportantă.

Cercetarea -dezvoltarea internă a reprezentat un atu strategic pentru numeroase companii și,
adesea, un mod de a securiza anumite pie țe. Corpora țiile mari ( în special în domeniul tehnologiei sunt în
principal localizate în Asia și Americ a de Nord), Europa având din păcate o cotă foarte mică de pia ță în
economia globală. Este binecunoscut faptul că motorul economiei europene este reprezentat de
Întreprinderile Mici și Mijlocii (SME), a căror capacitate de inovare este redusă.

De asemen ea companiile de tip unicorn (companii cu o cre ștere rapidă la valori de peste
1.000.000.000 USD sunt localizate geografic în acelea și zone
Figura 2. Comp aniile Unicorn – 2017

Lucrare de disertație

17

2.4. Inovare socială

Inovarea socială vizează cre șterea calită ții vie ții pentru anumite grupuri. Politic ile de inovare
socială urmăresc introducerea unor reforme inovative în sistemul de valori, menite să păstreze și
sporească calitatea serviciilor sociale, în general prin exploatarea poten țialului noilor tehnologii, în
contextul unor presiuni bugetare impor tante. Astfel, inovarea socială urmăre ște schimbarea percep ției
societă ții și modului de interac țiune în cadrul aspectelor complexe de via ță și muncă. Inovările în
domeniul tehnic și social sunt combinate pentru a schimba mentalită ți referitoare la aspec te
organiza ționale, sociale, culturale, etc. Acest concept face parte din ecosistemul de gândire inovatoare,
dezvoltat de către Uniunea Europeană. Modelul quadrouple helix este recomandat pentru stimularea
inovării sociale, respectiv co -crearea serviciil or sociale de către:
• Factori decizionali (municipalită ți, regiuni) , cu scopul de a mobiliza resursele urbane /
regionale pentru a solu ționa provocări locale și a inova în solu ționarea problemelor de politici locale
• Companii / antreprenori care pot dezvolta interese și pot reprezenta motoarele locale
care transformă ora șul/regiunea într -una competitivă într -o pia ță globalizată
• Institu ții de învă țământ – care pot furniza resurse de cercetare -inovare conforme cu pia ța
locală, iar, pe termen lung, coopera cu me diul business și mediul politic, lucrând în acela și timp pentru
binele comunită ții
• Societatea civilă, care are poten țialul de a sprijini cetă țenii în a deveni proprietarii și
creatorii solu țiilor inovative pentru provocările comunită ții din care fac parte. [6]

Figura 3. Economia platformelor

Lucrare de disertație

18
2.5. Clustere de inovare

Clusterele de inovare sunt puncte fierbin ți din punct de vedere economic, unde tehnologiile
inovatoare se nasc într -un ritm uimitor și unde resursele financiare, de cuno ștințe și talente generează
dezvoltarea de noi industrii și modele de business. [7]
Clusterele de inovare sunt grupuri de organiza ții independente – startup -uri inovative, IMM -uri,
întreprinderi mari, organisme de cercetare – care activează într -un sector bine definit și într -o regiune
geografică și care au ca s cop stimularea activită ților inovatoare prin promovarea interac țiunilor între
membri, partajarea resurselor, expertizei și cuno ștințelor, contribuirea la transfer tehnologic, networking
și diseminarea informa țiilor între membri clusterului. Cazul ideal es te un mix de IMM -uri și companii mari
care să ofere, în acela și timp, o masă critică dar și dinamism, precum și să faciliteze specializarea, în
principal în domeniile Cercetării, Dezvoltării și Inovării. [8]
Clusterele de inovare au apărut în România în p rincipal în ultimii 5 ani, pornind, în general de la
probleme comune ale companiilor membre, situate într -o regiune geografică.
Unul dintre cele mai competitive domenii ale economiei Române ști , sectorul ITC reprezintă un
exemplu de bune practici la nive l de clusterizare. De și companiile competi ționează puternic atât pentru
atragerea clien ților cât și pentru recrutarea exper ților, acestea au fost printre primele reprezentante ale
ecosistemului business local care să adopte abordarea asociativă la nivel d e cluster. Unul dintre cele mai
de succes exemple îl reprezintă clusterul Transilvania IT (anterior iTechTransilvania), singurul cluster
acreditat GOLD din punct de vedere al managementului organiza ției (Gold Cluster Management
Excellence acordat de Secre tariatul European pentru Analiza Clusterelor). Pornind de la o nevoie comună
a companiilor, aceea de speciali ști competen ți, corelată cu formarea continuă a acestora și dezvoltarea
de competen țe tehnice și de soft skills, câteva companii din Cluj Napoca, sprijinite de către Asocia ția
Română pentru Industria Electronică și Software, Universitatea Babe ș Bolyai, Universitatea Tehnică Cluj
Napoca și Primăria Municipiului Cluj Napoca au ob ținut o finan țare prin Programul Opera țional Sectorial
Competitivitate Ec onomică 2007 -2013 (POSCCE), pentru a rezolva provocarea comună legată de resurse
umane. Angaja ții companiilor au beneficiat de instruiri au participat la ateliere de lucru, rezultând indirect
avantaje pentru companii (angaja ți mai bine pregăti ți, cu noi c ompeten țe, cu oportunită ți de promovare),
iar costurile au fost acoperite cu ajutorul finan țării nerambursabile. Odată puse bazele colaborării,
clusterul a început să se dezvolte și să creeze oportunită ți pentru companiile membre prin facilitarea
particip ării sau reprezentarea la târguri interna ționale, conferin țe, etc. Ca reprezentant Enterprise Europe
Network, punct de contact Copernicus (Agen ția Spa țială Europeană) și punct de contact pentru

Lucrare de disertație

19 Instrumentul pentru IMM al programului Orizont 2020 al Comisi ei Europene, Clusterul contribuie la
crearea de oportunită ți business pentru membri săi.
Finan țarea activită ții clusterelor și proiectelor comune are ca principale beneficii crearea de
sinergii între companiile membre, administra ția publică, centre de ce rcetare și universită ți și presupune,
în general, crearea unor lan țuri de valori rezistente în timp, bazate pe modelul quadrouple -helix. Unul
dintre programele de succes ale perioadei de finan țare 2014 -2020 îl reprezintă Programul Opera țional
Competitivit ate, prin ac țiunea 2.2.1 : Sprijinirea cre șterii valorii adăugate generate de sectorul TIC și a
inovării în domeniu prin dezvoltarea de clustere , care stimulează dezvoltarea de produse în cadrul
clusterelor inovative, aflată, în prezent, la al doilea apel.

2.6. Huburi digitale de inovare [9]

Comisia Europeană a publicat pe 19 aprilie 2016 prima ini țiativă industrială din cadrul pachetului
Pieței Unice Digitale. Pornind de la ini țiative na ționale de digitizare a industriei, Comisia ac ționează în
direc ția dec lanșării de investi ții suplimentare în
această direc ție, creând totodată un framework de
sprijin și condi ții mai bune pentru evolu ția industriei
europene în era digitală. Una dintre principalele
acțiuni este reprezentată de crearea unei re țele de
Huburi D igitale de Inovare.
Huburile Digitale de Inovare reprezintă
puncte unive care sprijină companiile să devină mai
competitive în ceea ce prive ște procesele de business
sau produc ție, produsele sau
serviciile pe care le oferă, prin
utilizarea tehnologiilor d igitale. Se
bazează pe tehnologii și
infrastructură tehnică și furnizează
acces la cunoa ștere, expertiză și
tehnologie pentru a -șoi sprijini
clien ții să testeze și experimenteze
cu inovarea digitală.. Huburile
Figura 4. Huburi digitale [9]
Figura 5. Huburi digitale în Europa [9]

Lucrare de disertație

20 Digitale de Inovare pot oferi sprijin financ iar pentru implementarea solu țiilor inovatoare. Au la bază o
abordare locală, astfel că sunt considerate un punct de contact regional menit să sprijine întărirea
ecosistemului de inovare la nivel regional. Un Hub Digital de Inovare este un spa țiu de cola borare între
institute de cercetare, universită ți, asocia ții profesionale sau patronale, camere de comer ț, incubatoare,
acceleratoare, agen ții de dezvoltare regională și administra ție publică, care poate oferi și contacte cu
actori din afara regiunii pentr u competen țe ce nu pot fi dezvoltate local.
Scopul final al DIH este de a sprijini industria Europeană să beneficieze de resursele digitale.
Comisia Europeană va finan ța cu aproximativ 500 milioane euro în următorii 5 ani dezvoltarea DIH, în
speran ța că f iecare regiune europeană va fi acoperită de cel pu țin un DIH, iar companiile locale vor putea
beneficia de avantajele digitizării. În paralel, huburile vor fi sprijinite prin crearea unei re țele europene
de Hub -uri Digitale de Inovare. Din păcate în Român ia nu există DIH func ționale. Există trei ini țiative în
dezvoltare, două în regiunea Nord -Vest și unul în regiunea Centru.

Lucrare de disertație

21

3. FINANȚAREA INOVĂRII

Motorul Europei din punct de vedere economic îl reprezintă, a șa cum am mai arătat,
întreprinderile mici și mijlocii. Pentru a putea competi ționa cu actorii globali, acestea trebuie să inoveze
în permanen ță. IMM -urile europene nu beneficiază nici de bugetele fabuloase de cercetare sau de
deschiderea și apetitul de colaborare al universită ților specifice spa țiului nord -american, nici de for ța de
muncă și resursele ieftine specifice sud -estului Asiei. Corelate cu contextul îmbătrânirii popula ției și cu
provocările existente la nivel global (încălzire globală, migra ție, schimbări climatice) și cu legisla ția
restrictivă în numeroase domenii (protec ția angaja ților, utilizarea pesticidelor și organismelor modificate
genetic, protec ția datelor cu caracter personal, limite de poluare) și fiscalitatea în general ridicată, aceste
aspecte pun o presiune ridicată pe med iul business european. Din aceste motive, pentru a rămâne
competitive, IMM -urile din Europa au nevoie de finan țare / stimulare a inovării.
Stimularea inovării este asigurată, în prezent, prin granturi nerambursabile, credite în condi ții
preferen țiale, c apital de risc, etc.
Prin programele sale de finan țare, Comisia Europeană urmăre ște atât dezvoltarea regională cât și
dezvoltarea integrată prin proiecte de colaborare trans -regionale. Principalele surse de finan țare
europeană le reprezintă:

3.1. Fondul Socia l European [10]

FSE investe ște în oameni, punând accentul pe îmbunătă țirea oportunită ților de ocupare a for ței
de muncă și de educa ție în cadrul Uniunii Europene. Acesta vizează, de asemenea, îmbunătă țirea situa ției
persoanelor celor mai vulnerabile care se confruntă cu riscul de sărăcie.
FSE investe ște în toate regiunile UE. Pentru perioada 2014 -2020, peste 80 de miliarde de euro
sunt aloca țe statelor membre pentru investi ții în capitalul uman. La această sumă se mai adaugă cel pu țin
3,2 miliarde de euro, alocate ini țiativei "Locuri de muncă pentru tineri".
Pentru perioada 2014 -2020, FSE pune accentul pe patru dintre obiectivele tematice ale politicii
de coeziune:
• promovarea ocupării for ței de muncă și sprijinirea mobilită ții lucrătorilor;
• promovarea inclu ziunii sociale și combaterea sărăciei;

Lucrare de disertație

22 • efectuarea de investi ții în domeniul educa ției, al formării competen țelor și al învă țării pe
tot parcursul vie ții; și
• consolidarea capacită ții institu ționale și a eficien ței administra ției publice.
În plus, 20% dintre investi țiile FSE vor viza activită țile de îmbunătă țire a incluziunii sociale și de
combatere a sărăciei. Aceasta este cunoscută sub denumirea de concentrare tematică.

3.2. Fondul de Coeziune [11]

Fondul de coeziune este destinat statelor membre al căror ven it na țional brut (VNB) pe cap de
locuitor este mai mic de 90% din media UE. Acesta vizează reducerea disparită ților economice și sociale
și promovarea dezvoltării durabile.
În prezent, se supune acelora și norme de programare, de gestionare și de monitoriza re ca și FEDR
și FSE, prin intermediul Regulamentului de stabilire a unor dispozi ții comune.
În perioada 2007 – 2013, Fondul de coeziune vizează Bulgaria, Croa ția, Cipru, Republica Cehă,
Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugal ia, România, Slovacia și Slovenia.
Fondul de coeziune pune la dispozi ție o sumă totală de 63.4 de miliarde de euro pentru activită ți
din următoarele categorii:
• rețele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes european ,
astfel cum au fost identificate de UE. Fondul de coeziune va sprijini proiectele de infrastructură din
cadrul Facilită ții "Conectarea Europei" ;
• mediu: în acest domeniu, Fondul de coeziune poate sprijini, de asemenea, proiecte legate
de energie și de transport, atât timp cât acestea aduc beneficii vizibile mediului înconjurător în ceea ce
prive ște eficien ța energetică, utilizarea surselor de energie regenerabilă, dezvoltarea transportului
feroviar, sus ținerea intermodalită ții, consolidarea transportului public etc.

3.3. Fondul European de Dezvoltare Regională [12]

FEDR urmăre ște consolidarea coeziunii economice și sociale în cadrul Uniunii Europene prin
corectarea dezechilibrelor existente între regiunile acesteia.
FEDR î și concentrează investi țiile asupra mai multor domenii prioritare cheie. Această abordare
este cuno scută sub denumirea de "concentrare tematică":
• Inovare și cercetare;
• Agenda digitală;

Lucrare de disertație

23 • Sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM -uri);
• Economie cu emisii reduse de carbon.
Resursele FEDR alocate acestor priorită ți depind de categoria regiunii.
• În regiunile mai dezvoltate, cel pu țin 80% din fonduri trebuie să se concentreze pe cel
puțin două dintre aceste priorită ți;
• În regiunile de tranzi ție, concentrarea este de 60% din fonduri;
• Concentrarea este de 50% în regiunile mai pu țin dezvoltate.
În plus, unele resurse FEDR trebuie să fie canalizate în mod specific spre proiectele legate de o
economie cu emisii reduse de carbon .
Cooperarea teritorială europeană
În cadrul programelor de cooperare teritorială europeană (Interreg) , cel pu țin 80% din fonduri se
vor concentra asupra celor patru domenii prioritare men ționate mai sus.
Caracteristici teritoriale specifice
FEDR acordă, de asemenea, o aten ție deosebită ca racteristicilor teritoriale specifice. Ac țiunile
FEDR vizează reducerea problemelor economice, de mediu și sociale în zonele urbane, punându -se un
accent special pe dezvoltarea urbană durabilă. Cel pu țin 5% din resursele FEDR sunt rezervate pentru
acest se ctor, prin intermediul "ac țiunilor integrate" gestionate de ora șe.
Zonele dezavantajate în mod natural din punct de vedere geografic (zone izolate, muntoase sau
slab populate) beneficiază de tratament special. În cele din urmă, zonele ultraperiferice benef iciază, de
asemenea, de asisten ță specifică de la FEDR pentru abordarea poten țialelor dezavantaje cauzate de
gradul de izolare a acestora.

3.3.1. POC 2.2.1
La nivel național, Programul Operațional Competitivitate reprezintă principala componentă a
FEDR ce vizeaz ă proiecte de inovare la nivel de companii. Finanțarea cuprinsă între 50 și 100% din valoarea
proiectelor asigură resursele necesare companiilor pentru crearea de produse inovatoare, sub formă de
ajutor de stat și ajutor de minimis.
Programul Operaționa l Competitivitate (POC) susține investiții menite să răspundă nevoilor și
provocărilor legate de nivelul redus al competitivității economice, în special în ceea ce prive ște (a) sprijinul
insuficient pentru cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) și (b) infr astructura subdezvoltată de TIC și implicit
servicii slab dezvoltate, poziționându‐se astfel ca un factor generator de intervenții orizontale în economie
și societate, de natură să antreneze cre ștere și sustenabilitate. [13]

Lucrare de disertație

24 Programul este divizat în două axe prioritare : Axa Prioritară 1 – Cercetare, dezvoltare
tehnologică și inovare în sprijinul competitivității economice și dezvolt ării afacerilor și Axa Prioritară 2 –
Tehnologia Informației și Comunicației (TIC) pentru o economie digitală competitivă .
Investițiile dedicate consolidării cercetării, dezvoltării tehnologice și a inovării ale PO
Competitivitate le continuă pe cele începute în perioada 2007‐2013, ale căror rezultate deja încep să
devină vizibile, dar sunt mai mult orientate către implicarea sectorului privat în activități de CDI,
stimularea parteneriatelor între sistemul public de cercetare și actorii privați, orientarea către piață și
transferul tehnologic și o mai mare expunere a cercetării române ști pe plan internațional.
Axa prioritară 1 vizează:
1.1. Promovarea investițiilor în C&I, dezvoltarea de legături și sinergii între întreprinderi,
centrele de cercetare și dezvoltare și învățământul superior, în special promovarea investițiilor în
dezvoltarea de produse și de servicii, transferul de teh nologii, inovarea socială, ecoinovarea și aplicațiile
de servicii publice, stimularea cererii, crearea de rețele și de grupuri și inovarea deschisă prin
specializarea inteligentă, precum și sprijinirea activităților de cercetare tehnologică și aplicată, l iniilor
pilot, acțiunilor de validare precoce a produselor, capacităților de producție avansate și de primă
producție, în special în domeniul tehnologiilor generice esențiale și difuzării tehnologiilor de uz general
1.2. Îmbunătățirea infrastructurilor de cerce tare și inovare (C&I) și a capacităților pentru a
dezvolta excelența în materie de C&I și promovarea centrelor de competență, în special a celor de
interes european, prin conectarea acestora cu structuri existente sau emergente de clusterizare care
urmăres c inovarea și dezvoltarea economică, într‐un mod care răspunde nevoilor de dezvoltare în care
sunt interesate comunitățile în care acestea se dezvoltă
Iar Axa 2 vizează :
2.1. Extinderea conexiunii în bandă largă și difuzarea rețelelor de mare viteză, precum și
sprijinirea adoptării tehnologiilor emergente și a rețelelor pentru economia digitală;
incluziune digitală, cultură online și e‐sănătate
2.2. Dezvoltarea produselor și serviciilor TIC, a comerțului electronic și a cererii de TIC;
2.3. Consolidarea aplicațiilor TIC p entru guvernare electronică, e‐learning

3.4. Orizont 2020

Orizont 2020 este cel mai complex program ce vizează cercetarea și inovarea, cu o alocare
financiară de aproape 80 miliarde de euro pentru perioada 2014 -2020 și reprezintă principalul instrument
finan ciar de implementare a Uniunii de Inovare, menite să asigure competitivitatea globală a Europei.
Orizont 2020 este văzut ca un mijloc de a genera dezvoltare economică și locuri de muncă sustenabile.

Lucrare de disertație

25 Principalul punct forte al programului este că apropie i novarea și cercetarea, punând accentul pe
excelență în știință, leadership industrial și răspunsuri inovatoare la provocări sociale. Scopul este ca
ecosistemul european să producă inovare relevantă la nivel global, și să sprijine cooperarea dintre actori
publici și privați în această direcție.
Astfel, a fost creat un framework unic de finanțare, unde regulile sunt identice între diferite
domenii, modul de redactare al cererilor de finanțare este comun, iar regulile de raportare simplificate.
Evaluarea pro iectelor este standardizată, fiind urmărită excelența științifică, impactul asupra utilizatorilor
și modul de implementare plauzibil.
Deși regulile programului cer, în general, participarea a cel puțin 4 entități, din state membre
diferite, consorțiile c u șanse de câ știg au peste 15 -20 parteneri, pentru a asigura relevanța proiectelor la
nivel European. Singura excepție notabilă o reprezintă instrumentul pentru IMM, care poate fi accesat de
intreprinderi unice. Finanțările diferă de la un domeniu la alt ul și de la un apel la altul. De și pot fi depuse
proiecte de orice valoare, în general finanțatorul sugerează o valoare recomandată pentru fiecare tip de
proiect.
În cadrul programului sunt finanțate următoarele tipuri de acțiuni:

3.4.1. Acțiuni de Cercetare -Inovare (finanțare 100%)
Finanțează activități ce urmăresc crearea de noi cuno ștințe, explorarea fezabilității unor
tehnologii noi sau îmbunătățite, produse, procese, soluții sau servicii noi. În acest scop, proiectele includ
cercetare de bază, cercetare aplicată, dezvoltarea și implementarea de tehnologie, testarea, validarea la
scară mică, prototiparea în laborator sau medii simulate. Proiectele pot include demonstrații și activități
pilot menite să demonstreze fezabilitatea tehnică în medii similare cu cele operaționale.

3.4.2. Acțiuni de Inovare(finanțare 70%)
Activități ce vizează dezvoltarea de planuri sau design -uri pentru produse, procese sau servicii noi
sau îmbunătățite. În acest scop, proiectele pot include prototipare, testare, demonstrare, pilotare ,
replicare de piață sau validarea produselor la scară largă.

3.4.3. Acțiuni de coordonare și suport
Vizează măsuri precum standardizarea, iseminarea, cre șterea vizibilității și comunicare,
networking, coordonarea sau sprijinul serviciilor, discuții despre polit ici, exerciții și studii de învățare
reciprocă.

Lucrare de disertație

26 3.4.4. Instrumentul pentru IMM -uri
Instrumentul pentru IMM -uri are trei faze.
Faza 1 finanțează cu o sumă forfetară (50.000 euro) proiecte care validează fezabilitatea tehnică,
practică și viabilitatea economică a unei idei inovatoare de noutate pentru sectorul industrial vizat.
Activitățile includ analiza riscurilor, studierea pieței, implicarea utilizatorilor, managementul aspectelor ce
țin de Proprietatea Intelectuală, strategii de inovare, dezvoltare, identifi care de parteneri, fezabilitatea
conceptului, etc.
Faza 2 finanțează proiecte inovatoare care demonstrează un potențial ridicat în ceea ce prive ște
competitivitatea și potențialul de cre ștere a companiei în baza unui plan strategic de afaceri. Activitățil e
vizează abordări inovatoare ca demonstrarea, testarea, prototiparea, pilotarea, scalarea, miniaturizarea,
design -ul, replicarea pe piață și componente de cercetare. Pentru inovare tehnologică este necesară
atingerea TRL 6 sau superior. Amenințările și blocajele în calea cre șterii profitabilității intreprinderii ca
urmare a inovării sunt analizate în faza 1 și depă șite în faza 2, pentru a cre ște Return of Investment în
activitățile de inovare.
Faza 3 acordă sprijin în scopul comercializării și promovează implementarea la scară largă a
soluțiilor inovatoare , precum și finanțarea cre șterii prin facilitarea accesului la capital de risc. Această
etapă nu furnizează finanțare directă, sprijinul fiind acordat indirect prin măsuri suport și servicii .

3.4.5. Cererea d e finanțare
Cererea de finanțare a instrumentului este centrată, a șa cum am arătat mai sus, în jurul inovării,
impactului și excelenței științifice. După înregistrarea tuturor partenerilor pe portalul Comisiei Europene
(ECAS – Funding and Tenders Portal), aceștia selectează linia de finanțare pe care doresc să aplice,
descarcă formularul cererii, încarcă lista de parteneri, apoi încarcă formularul completat și transmit
cererea spre evaluatori.
Cererea de finanțare două părți: Partea A – formulare administr ative cu informații generale
despre proiect, abstractul acestuia, lista de parteneri, domeniile vizate, declarații specifice, buget, aspecte
legate de etică (se poate completa on -line sau într -un PDF inteligent.
Partea B este formată din 5 secțiuni, ce se încarcă în format PDF și sunt elaborate în baza unui
template. Pentru fiecare tip de proiecte se aplică o limitare a numărului de pagini și dimensiuni minime
ale marginilor și fonturilor.
Prima secțiune – Excelență, detaliază obiectivele, relația dintre p roiect și tematica programului,
conceptul, metodologia de cercetare și de lucru. Cea de -a doua secțiune – Impactul detaliază impactul pe
care proiectul îl va avea la nivel științific, asupra utilizatorilor, actorilor implicați, competiției, societății,
identifică barierele, obstacolele, lanțurile valorice potențial a fi create, propune măsuri de maximizare a

Lucrare de disertație

27 impactului la nivel comunitar sau global, inclusiv comunicare și diseminare, IPR sau Unique Selling
Proposition, precum și o analiză a pieței și compe tiției și a impactului proiectului asupra acestora.
Secțiunea 3 – Implementarea, prezintă planul și pachetele de lucru, livrabilele, structura managerială și
decizională, Milestones și Proceduri de lucru în cadrul consorțiului, structura consorțiului (ca unitate),
volumul de muncă estimat pentru fiecare livrabil, resursele implicate, costuri și justificarea acestora.
Aceste trei secțiuni intră sub incidența numărului maxim de pagini. Secțiunea 4 prezintă detaliat
partenerii din cadrul consorțiului (indiv idual), Resursele cheie (umane și materiale) și proiecte similare sau
relevante ale partenerilor (inclusiv publicații științifice). Secțiunea 5 acoperă partea de etică și securitate
în cadrul proiectului și tratează eventuale aspecte relevante în aceste d omenii.
Cheia succesului este ca scrierea proiectelor să fie realizată / integrată de o persoană care înțelege
bine procesele proiectului, să fie realizată cursiv, într -un limbaj curat, u șor de urmărit și înțeles, fără a
repeta informații și fără a plict isi. Numărul de pagini este unul maximal, nu unul obligatoriu.

3.5. Investi ții în inovare

Inovarea închisă porne ște de la premisa că produsele inovatoare vin din interiorul companiei, de
la faza de idee până la producție și marketing. Astfel, locul inovări i este în interiorul companiei, cu
asigurarea unui control strict al cuno ștințelor, ideilor, proceselor și tehnologiei. În cadrul acestui model,
companiile investesc sume fabuloase în departamentele de cercetare -dezvoltare, care utilizează resursele
pentru a crea produse și soluții inovatoare. Sistemul este unul închis, protejat prin mijloace tehnice,
logistice și procedurale, costisitoare la rândul lor. Acest model pune o presiune ridicată pe resursele
umane care trebuie stimulate pentru a fi inovative, remunerate și motivate pentru a rămâne în companie,
trimise constant la training -uri și instruiri. Nu în ultimul rând, aspectele legale legate de protecția
proprietății intelectuale sunt gestionate de către departamente juridice stufoase.
Inovarea deschis ă porne ște de la ideea de a deschide procesul de inovare dincolo de limitele
companiei și de a utiliza networking -ul și mediul înconjurător ca sursă de inovare. Astfel, procesul de
inovare acumulează idei, procese, tehnologii și canale de vânzări interne și externe. Acest model permite
cooperarea cu universități, angajați, clienți, furnizori, utilizatori, și chiar concurenți. Locul inovării este in
interiorul și în exteriorul companiei. Cu toate acestea, inovarea deschisă nu presupune publicarea gratuit ă
a know -how -ului, cunoa șterii sau resurselor companiei către publicul larg, ci, mai degrabă, către rețele
parteneriale. Astfel, pot exista cazuri în care inovarea deschisă să vină la pachet cu costuri de licențiere
sau proprietate intelectuală.

Lucrare de disertație

28 Inovar e deschisă [14] Inovare închisă
Filozofia Ce este mai bun în comunitate
Adoptarea conștientă a cuno ștințelor din
afara și interiorul companiei pentru
maximizarea inovației produselor /
serviciilor Putem, vom reu și
Inovarea se na ște din resursele interne
ale companiei
Ideile
inovatoare Schimbul deschis de idei cu rețeaua de
parteneri Protejarea ideilor proprii
Rolul clienților Activ – co-inovatori Inactiv / Pasiv
Mobilitatea
resurselor
umane Ridicată Scăzută
Capital de risc Rol important Nerelevant
Personal
calificat Sunt utilizate resurse umane interne și
externe Este important atragerea celor mai
inteligenți angajați, persoane creative,
cercetători, dezvoltatori și reținerea lor
în cadrul companiei
Rolul
Cercetării și
Dezvoltării Inovarea poate veni din interiorul
sau exteriorul companiei. Cercetarea –
dezvoltarea externă produce valoare
adăugată, în timp ce cercetarea internă
integrează și valorifică aceste cuno ștințe. Design -ul, dezvoltarea și
marketing -ul sunt realizate în interiorul
companiei. Ideile inovative,
tehnologiile, procesele și cunoa șterea
pieței oferă un avantaj competitiv.
Competiția O bună poziționare în piață nu necesită cele
mai bune idei, ci mai degrabă viziune și
capacitate de integrare a ideilor interne și
externe O bună po ziționare în piață necesită cele
mia bune idei.

Dezvoltarea unui model bun de business
este mai important decât poziționarea
rapidă în piață . E important să fii primul care are o idee
inovatoare adusă în piață.
Proprietatea
intelectuală Nu este oblig atoriu să produci inovare
pentru a beneficia de ea. Avantajul
competitive și profitabilitatea pot fi
generate din utilizareaIPR -ului terților, prin
achiziționare, reutilizare, îmbunătățire, et. Proprietatea intelectuală este
confidențială, protejată pri n patente,
copyright, etc.

Lucrare de disertație

29 Creșterea numărului de adepți ai inovării deschise este justificată prin mobilitatea crescută a
speciali știlor valoro și, cre șterea oportunităților de atragere de capital de risc, posibilitățile de valorificare
externă a ideil or inovatoare neutilizate în cadrul companiei, precum și numărul în cre ștere de clienți
competenți, care doresc să îmbunătățească produsele pe care le utilizează.
Nu se poate afirma că inovarea deschisă ar fi mai bună, sau ar reprezenta un pas înainte fa ță de
inovarea închisă. Ambele abordări au avantaje și dezavantaje, fiecare companie sau proiect trebuind să
își definească modelul cel mai adecvat. Inovarea închisă permite, spre exemplu, procese incrementale,
unde produsele sau serviciile sunt u șor ada ptate, îmbunătățite, modificate sau actualizate și generează
valoare comercială nouă (vezi actualizări de versiuni, versiuni noi ale produselor, extraopțiuni, etc).
Pentru companii sau produse care sunt lideri de piață și dețin deja patente, au echipe de inovare mature
și resurse financiare pentru a le întreține, în contextul în care inovarea produsă le oferă un avantaj
competitiv semnificativ, se justifică o abordare închisă. Aceea și justificare se poate aplica în industrii cu o
competitivitate ridicată (automotive, electronică, etc).
Evident, o abordare mixtă este adesea ea mai bună soluție, permițând importul de idei inovatoare,
adoptarea unor tehnologii sau procese de ultimă oră (evident, însoțite de export de idei și procese), cu
păstrarea închisă a a celor componente care dau companiilor un avantaj competitiv.
Numeroase companii din industria ICT au promovat ideea de inovare deschisă, industria fiind
campioana a deschiderii. Numeroase comunități, companii, grupuri de lucru sau experți, adesea stimul ate
prin finanțări din partea Comisiei Europene sau în cadrul unor evenimente de tip hackathon au creat
componente și module software menite să structureze și standardizeze protocoale de comunicații,
conectivitate, portabilitate, acces la baze de date. De zvoltarea de module open -source a permis crearea
de librării și aplicații complexe ce pot fi reutilizate simplificând procesul de dezvoltare software și
contribuind la reducerea costurilor aferente. Forțate de astfel de inițiative, pentru a rămâne competi tive,
companii consacrate au fost, de asemenea, nevoite să furnizeze alternative de tip deschis la soluțiile lor
comerciale, pachete de lucru compatibile cu standardele sau să contribuie activ la procese de
standardizare sau compatibilizare la nivel global .

3.6. Promovarea ideilor inovatoare

3.6.1. Innovation Camps
Innovation Camps reprezintă un instrument destinat decidenților, cu ajutorul căruia, ace știa pot
crea politici publice cu implicarea efectivă a actorilor relevanți, mai eficiente decât consultările și
dezbaterile publice sau focus -grupuri. Atelierele sunt un spațiu pentru dialog, înțelegere, formularea și
reformularea provocărilor din diferite perspective. Facilitarea dialogului, auto -organizării, a asumării și

Lucrare de disertație

30 identificării cu conceptele, colaborarea creativă și promovarea ideilor sunt uneltele principale ale
atelierelor. Innovation Camps urmăresc crearea unui context în care actori diferiți lucrează împreună și
catalizează puterea inteligenței colective pentru dezvoltare locală, într -o manieră partic ipativă, de tip
bottom -up, care utilizează la maxim principiile de prototipare rapidă.
Innovation Camps reprezintă un proces în care provocări teritoriale și sociale sunt explorate
printr -o abordare de descoperire antreprenorială care include întâlniri faț ă în față urmate de o perioadă
de pregătire, prototipare și realizare practică a ideilor. Din acest motiv, Innovation Camps reprezintă un
instrument eficient pentru abordări teritoriale inovatoare și soluționare a problemelor sociale, datorită
abordării a ntreprenoriale.

Figura 6. ACSI Challenge to Rapid Realisation Process. (Credits: H. Kune & M. Markkula, illustration by Roope) [15]

Innovation Camps este un proces, un mod de a gândi și lucra care utilizează perspective și viziuni
noi pentru soluționarea unor provocări sociale. Este un proces colectiv ce urmăre ște identificarea
soluțiilor prin schimbarea perspectivei. Grupurile de lucru multidisciplinare adresează provocări reale,
propuse de facilitatori, provocări referitoare la ora șe, regiuni, afaceri , universități, sau activități ale ONG –
urilor. Participanții lucrează împreună în grupuri auto -guvernate, într -un cadru u șor facilitat în scopul
schimbării abordărilor și viziunilor asupra problemelor vizate. Acest proces generează perspective
multiple și permite participanților să vadă problemele prin lentile diferite, astfel încât să aibă o înțelegere
complexă, multi -unghi a problemelor propuse. Actorii implicați pot testa și implementa soluțiile
identificate astfel, duă finalizarea atelierului, și pot prezenta soluțiile inovatoare în locații sau ateliere
diferite.

Lucrare de disertație

31 3.6.2. Evenimente de inovare pentru cercetători, antreprenori sau entuzia ști
Comisia Europeană, investitorii, agenții guvernamentale sau transnaționale sunt interesate de
stimularea antreprenoriat ului, în principal în încurajarea tinerilor, a tinerilor cercetători, a studenților și a
tinerilor antreprenori de a încerca să dezvolte produse, servicii sau afaceri noi. În acest scop sunt
organizate numeroase evenimente de tip pitching, hacking, concur suri de idei, ateliere de inovare,
bootcamp -uri. O listă exhaustivă a acestor tipuri de evenimente este imposibil de realizat, însă vom trece
în revistă câteva inițiative repetitive relevante la nivel european, stimulate de Comisie sau Agenția Spațială
Europeană, însoțite de scurte pove ști de succes.
Copernicus Masters (https://www.copernicus -masters.com/ ) este o competiție internațională
care acordă premii soluțiilor, dezvoltărilor și ideilor inovatoare pentru afaceri și societate, pe baza datelor
de observare a Pământului. Big Data aferente Observării Pământului au un potențial uria ș pentru crearea
de produse și servicii inovatoare. O mare varietate de industrii și domenii de interes public vor profita d e
avantajele programului Copernicus. AZO a lansat Copernicus Masters în 2011 în numele Agenției Spațiale
Europene (ESA) și cu sprijinul puternic al partenerilor de clasă mondială, ca parte a misiunii lor de a
încuraja utilizarea utilizatorilor serviciilor Copernicus. Anual, diferite categorii de premii abordează
provocările globale cu intrări revoluționare în domeniul concurenței în domeniile agriculturii, energiei,
sănătății și transportului digital – doar pentru a numi câteva. Actori privați importanți în industria
aerospațială au început să sponsorizeze competiția și să propună provocări proprii la care speră să
găsească soluții creative.
EOClimLab (www.eoclimlab.eu ) a fost una dintre puținele activități derulat e în România menite
să ofere un mediu de cercetare colaborativ care permite dezvoltarea rapidă și prototiparea de noi
produse bazate pe Observarea Pământului – Earth Observation (EO), urmărind sprijinirea adaptării și
reducerii efectelor schimbărilor clim atice în cadrul unor abordări multi -disciplinare legate de mediul de
afaceri și societate (agricultură, sănătate, managementul riscurilor, întreținerea infrastructurilor,
educație, diseminare). EO ClimLab a fost implementat ca un mediu "Fablab" care furni zează
dezvoltatorilor datele, instrumentele și cuno ștințele necesare pentru dezvoltarea de noi produse și servicii
care să întărească comunitățile în fața schimbărilor climatice. A fost dezvoltată o componentă
educațională, cu training on -line și fizic și suport tehnic, o componentă de animare a comunității, inclusiv
evenimente dedicate EOvation care pun în legătură dezvoltatori și utilizatori pentru produse EO
(Observare a Pământului), pentru teme specifice și a
fost furnizat s prijin financia r și tehnic pentru idei și
echipe în fața incipientă. EO ClimLab a fost
implementat în cadrul unui parteneriat transnațional
(Polonia, Cehia și România), iar în țara noastră,
consorțiul care a implementat proiectul a fost format

Lucrare de disertație

32 din Aries Transilvania, In deco Soft și Arobs Transilvania, activitățile fiind derulate în Cluj Napoca, Baia
Mare, Timi șoara, Bra șov, 2016 -2018 .
Climathon este un eveniment global care adresează provocări de climat urban. E un hackathon
anual de 24 ore. Provocările sunt propuse de orașele organizatoare, pe care participanții din comunitățile
locale încearcă să le rezolve (ca soluție prototip) în 24 ore, iar ulterior, în parteneriat, să le implementeze
la nivel local și eventual scaleze. https://climathon.climate -kic.org/en/about

3.7. Economie circular ă [16]

În Economia Circulată, valoarea
produselor și materialelor este maximizată.
Irosirea și utilizarea resurselor sunt
minimizate, iar când un produs ajunge la
finalul vieți i, este reutilizat pentru a crea
valoare viitoare. Astfel se creează beneficii
economice, prin inovare, cre ștere și creare de
locuri de muncă. Un sistem de economie
circulară dezvoltă sustenabilitatea și competitivitatea economică pe termen lung prin:
• Conservarea resurselor , în principal a celor extrem de limitate sau care au prețuri
fluctuante
• Reducerea costurilor
• Dezvoltarea de noi oportunități de afaceri, în principal bazate pe inovare, eficiență,
produse și servicii ecologice sau curate
• Crearea de loc uri de muncă la nivel local
• Crearea de oportunități pentru coeziune și integrare socială
În 2015, Comisia Europeană a adoptat un Plan de Acțiune menit să accelereze tranziția Europei
spre economie circulată, și să promoveze cre șterea economică și generarea de locuri de muncă, în
contextul păstrării sau cre șterii competitivității la nivel global. Planul de Acțiune vizează toate aspectele
ciclului de viață al unui produs, din etapa de producție, consum, managementul de șeurilor și utilizarea ca
materii prime secundare. Au fost identificate și sectoarele prioritare unde tranziția se dore ște a fi
accelerată: mase plastice, de șeuri, materii prime critice, materiale de construcție, biomasă și produse
bio). Antreprenorii care încep o activitate eco -friendly sau circulară au, la nivel comunitar, oportunități
de dezvoltare deosebite, sprijinite de Fondul European Structural și de Investiții, Orizont 2020, Fondul
European pentru Investiții Strategice și programul Life.
Figura 7. Economia circulară

Lucrare de disertație

33 Planul presupune implicarea statelor membre, a regiunilor și ora șelor, a mediului de afaceri,
organizațiilor de cercetare, cetățenilor și altor actori potențial implicați în economia circulară.
Măsurile propuse vizează designul, procesul de
producție, consumul, obținerea de materii prime
secundare și, în principal inovarea și investițiile. [17]
Cercetarea și inovarea sunt cheia pentru
trecerea la o economie circulară și cre șterea
competitivității economiei europene. Investiții publice
și private sunt necesare pentru a face lucrurile să se
întâmple. La nivel European, IMM -urile și
întreprinderile sociale joacă un rol important în reciclare, reparare și inovare.
Spre deosebire de economia clasică, unde resursele sunt culese, utilizate și distruse, în conceptul
circular, acestea sunt reciclate sau re utilizate în alte scopuri, în principal datorită design -ului inițial. [18]

3.8. Start -up-uri și spin-off-uri inovative

Spin-off-uriile sunt firme înființate pe baza unui rezultat obținut dintr -un proiect de cercetare al
unei organizații de drept public de cerc etare (institut de cercetare sau universitate). [19]
Start -up-uri: microîntreprinderi sau întreprinderi mici, cu personalitate juridică, înființate în
conformitate cu legea 31/1990, cu modificările și completările ulterioare, care înregistrează o vechime d e
maximum 3 ani în anul depunerii proiectului și are maximum 20 de angajați. [20]
Startup -uri și spin -off-uri pornind de la universități, corporații sau proiecte cu finanțări europene
sunt din ce în ce mai frecvente. Altele sunt finanțate de bănci, invest itori, investitori de risc, sau business
angels.
Succesul acestor entități este u șor de măsurat, la fel ca și nivelul de disrupție pe care îl provoacă
în piața locală sau globală. Aceste companii se bazează în principal pe cuno ștințele și abilitățile ec hipei,
care trebuie dezvoltate și actualizate pentru a susține o afacere de succes.
Deși șansele de succes ale acestor entități sunt estimate la aproximativ 10%, investiția în ele se
multiplică, făcând asumarea riscurilor acceptabilă din punct de vedere in vestițional.
În cazul spin -off-urilor universitare, de cercetare sau înființate în baza rezultatelor unor proiecte
cu finanțări europene, riscurile sunt minimizate deoarece se porne ște de la o bază de cuno ștințe suficient
validată și verificată, principale le riscuri fiind cele aferente intrării în producție și în special comercializării.
Spin -off-urile corporate (apărute din cuno ștințe / proiecte / idei ale unei companii existente), au
practic rolul de a reduce riscurile pentru compania mamă, beneficiind , totu și, de imaginea, know -how -ul,
cercetarea, networking -ul, parteneriatele și resursele financiare ale companiei mamă. Acestea sunt

Lucrare de disertație

34 create pentru a limita eventualul impact negativ asupra imaginii companiei în caz de e șec, pentru a urmări
mai u șor prog resul și bugetul, pentru a asigura dinamismul necesar unei inițiative antreprenoriale, adesea
sufocat de regulile, procedurile și procesele de lucru instaurate la nivelul unei companii mari. Totodată,
aceste spin -off-uri au avantajul de a accepta mai u șor parteneriate, capital extern, investitori.
Startup -urile nu sunt foarte diferite de spin -off-uri. Diferența constă în faptul că ele sunt, în
general, antreprenoriale și se bazează în principal pe competențele membrilor echipei, pe cuno ștințele și
abilită țile acestora.
Principala diferență între startup și spin -off este proprietatea intelectuală, managementul și
finanțarea care pentru primele este asigurată de entități private, iar pentru cea de -a doua categorie este
universitară.
Entitățile de succes di n ambele categorii atrag în final, investitori privați, fie prin
incubare/accelerare, fie prin venture capital sau investiții.

Lucrare de disertație

35

4. STUDIU DE CAZ – INOVARE DESCHISĂ ÎN INDECO SOFT

4.1. Excelen ță în administra ție

Indeco Soft este furnizor de soluții informatic e de eGuvernare, cu rezultate notabile în domeniul
produselor software de gestiune a Impozitelor și Taxelor locale soluții inovatoare în segmentul încasărilor
online și Sisteme Informatice Integrate pentru administrația publică, premiate la concursuri și prezentări.
Inovăm constant pentru administrația publică ajutând instituțiile să ofere servicii de calitate cetățenilor.
Preocuparea continuă a companiei Indeco Soft este de a sprijini eforturile de gestionare corectă
și eficientă a informațiilor specifice activităților operaționale și manageriale din instituțiile publice, pentru
a pune în valoare munca oamenilor și a-i ajuta la realizarea obiectivelor.
Indeco Soft apreciază ceea ce clientul prețuie ște, calitatea și performanța a șa cum sunt percepute
de uti lizator sunt analizate cu grijă în permanență, transformarea impresiilor în îmbunătățiri sau
plusvaloare făcându -se cu inovativitate pe fundamentul metodologiilor moderne de management al
calității.
Îmbinând cuno ștințele speciali știlor și clienților cu ana liza permanentă a legislației și utilizând
abilitățile tehnice ale echipelor de dezvoltare software, apropiem de fiecare dată produsele noastre de
modul optim de operare și procesare a datelor, în condiții de deplină siguranță și control. Utilizatorul
regă sește ușor în funcționalitățile oferite procesele și fluxul de documente cu care este obi șnuit.
O experiență de peste 15 ani de colaborare cu segmentul administrație publică și afluxul de
programatori tineri și tehnologii moderne a conturat o generație de aplicații și sisteme software
performante, bine adaptate necesității implementării unui suport informatic fiabil pentru activitățile
specifice unităților bugetare. Accesul la date diferențiat pe nivele prin rețele locale și la distanță,
funcțiunile diverse și uneltele de analiză concepute cu rafinament creează un cadru informațional elegant
și concludent pentru un management de calitate.
Informarea, comunicarea și performanțele tehnologiei accesibile prin programele Indeco Soft,
alături de o echipă de asist enți cu abilități interdisciplinare vor fi întotdeauna un ambient plăcut pentru
abordarea și soluționarea problematicii care define ște responsabilitatea fiecărui utilizator.
Cu perseverență și dăruire, Indeco Soft a devenit partenerul a peste 700 de instit uții publice
incluzând consilii județene, primării de municipii, ora șe și comune și alte unități bugetare.

Lucrare de disertație

36 Soluțiile software cu marca Indeco Soft și serviciile IT&C și de consultanță aferente sunt apreciate
de utilizatori din toata țara pentru maniera sig ură și elegantă în care acestea susțin acțiunile din instituțiile
publice și le determină convergența spre scopuri bine definite. Datorită acoperirii geografice naționale și
acumulării de know -how în gestionarea proiectelor software complexe, Indeco Soft e ste partenerul ideal
pentru gestionarea integrată a proiectelor de eGovernment.
Indeco Soft s -a impus ca unul din cei mai valoro și furnizori de sisteme software de eGuvernare, cu
rezultate notabile în segmentul Taxelor și Impozitelor și a încasărilor onlin e a acestora. SNEP (Sistemul
Național Electronic de Plăți – ghiseul.ro) este o soluție inovatoare dezvoltată de Indeco Soft care integrează
sisteme software diverse într -o platformă unitară la nivel național.
De asemenea Indeco Soft furnizează unul din cel e mai avansate Sisteme Informatice Integrate
pentru administrațiile locale. Acest sistem a câ știgat două trofee ANIAP (Asociația Informaticienilor din
Administrația Publică), obținând locul 1 în concursul de prezentări odată cu lansarea în 2005 la conferin ța
anuală ANIAP, și titlul de Soluția Anului 2008 prin implementarea realizată la Primăria Municipiului
Oradea.
Urmărind dezvoltarea durabilă a companiei, în 2009 Indeco Soft a finalizat implementarea și
certificarea Sistemului Integrat de Management calit ate – mediu – sănătate și securitate în muncă –
securitatea informației, bazat pe cerințele standardelor:
• SR EN ISO 9001 : 2008 (SRAC/IQNet)
• SR EN ISO 14001 : 2005 (Certop România)
• SR OHSAS 18001 : 2008 (Certop România)
• SR EN ISO 27001 : 2005 (Certop Ungaria)

Un scurt istoric al companiei este rezumat în cele ce urmează:
• 1990 – Dorin Barbul înființează Indeco Soft SNC, care în anul 1993 devine S.R.L., firmă
profilată pe producția de software financiar -contabil și bazată pe experiența câ știgată de fondator în
InfoMara – Centrul Teritorial de Calcul Electronic.
• 2000 – firma se orientează pe dezvoltare software specializat pentru administrația publică
locală, se mută într -un sediu nou iar echipa se extinde la 7 angajați; principalul client este M unicipiul Baia
Mare.
• 2002 – se includ în portofoliu primării de ora șe și comune din județul Maramure ș și se
lansează prima versiune a soluției informatice de gestiune a taxelor și impozitelor, Impotax.
• 2003 – se lansează un nou pachet de soluții financiar -contabile pentru administrația
publică locală sub brandul eCUB, iar firma cu un efectiv de 13 angajați devine partener Microsoft; în
portofoliul de clienți intră Municipiile Bistrița și Zalău.

Lucrare de disertație

37 • 2004 – sunt angajați 15 asistenți software cu rol de distribuție a produselor și prestarea
serviciilor specializate la clienți, pentru județele limitrofe; portofoliul de soluții tehnice cre ște semnificativ
acoperind și alte procese din administrația publică, in clusiv necesități de content management.
• 2005 – compania devine cea mai importantă din județul Maramure ș în domeniul IT
(premiu acordat de CCIMM, anual 2005 – 2010); numărul de angajați depă șește 50, din care aproximativ
30 localizați în Baia Mare; sediu l central se mută într -o clădire nouă, dedicată; se derulează 2 proiecte
importante, la Primăria Municipiului Arad și Primăria Municipiului Slatina.
• 2005 – la conferința anuală ANIAP, Indeco Soft câ știgă Premiul I în concursul de prezentări
cu conceptul de produs inovativ, soluție de integrare și management.
• 2006 – Primăria Municipiului Oradea începe migrarea pe aplicații Indeco Soft.
• 2007 – Indeco Soft se implică în viața comunității prin deschiderea unui centru de instruire
pentru elevi în colaborar e cu biblioteca județeană.
• 2008 – la conferința anuală organizată de ANIAP implementarea unui sistem integrat de
la Primăria Municipiului Oradea câ știgă la categoria soluția anului.
• 2008 – Primăria Baia Mare prin Direcția de Impozite și Taxe este prima instituție din țară
care încasează impozitele cu cardul bancar prin internet, folosind soluția Indeco Soft înregistrată sub
marca GlobalPay.
• 2009 – este lansat cel mai complet sistem de gestiune integrat a prestațiilor și serviciilor
sociale sub brandul AsiSoc; sunt dezvoltate soluții de servicii electronice online pentru cetățeni.
• 2010 – soluția GlobalPay devine instrumentul de încasare online a taxelor și impozitelor
pentru 9 ora șe (din 15 care au sisteme de încasare online) și adună 88% din tranzacț iile online în domeniu;
Indeco Soft devine membru APERO și împreună demarează un proiect de dezvoltare a unui sistem național
de încasare online a taxelor și impozitelor; proiectul implică MCSI, MFP și MAI și se concretizează în SNEP
– Sistemul Național El ectronic de Plați online a taxelor și impozitelor.
• 2011 – este inaugurat noul sediu, o construcție modernă special proiectată pentru a
găzdui Indeco Soft; numărul angajaților ajunge la 100; se derulează un proiect de informatizare integrată
a Primăriei M unicipiului Târgu Mure ș; Indeco Soft implementează un prim proiect contractat de o
autoritate din altă țară – Serbia – în domeniul managementului apelor.
• 2014 – este demarat primul proiect internațional de cercetare – iScope, finanțat prin
programul ICT -PSP al Comisiei Europene, în cadrul unui consorțiu cu parteneri de renume
• 2015 – Indeco Soft devine membru al ARIES, filiala Transilvania și partener în cadrul
clusterului de inovare iTechTransilvania. Implicarea socială a Indeco Soft se materializează prin sprijinirea
a două structuri de economie socială – servicii de arhivare fizică/electronică a documentelor și servicii de
eHealth, prin furnizarea unor soluții software inovatoare.

Lucrare de disertație

38 • 2016 – ASISOC este nominalizată cea mai bună soluție de e -Guvernare ( The Best e –
Government solution), distincție oferită în cadrul evenimentului TechIndustry Awards, Cluj Napoca.
• 2017 – Indeco Soft obține prima finanțare prin programul Orizont 2020 al Comisiei
Europene – Instrumentul pentru IMM, pentru studiul de fezabili tate GREENTOP – Gamification of
cRowdcomputing to ENhance Earth Obesrvation data Processing, axat pe utilizarea și procesarea
inovatoare a datelor satelitare ale Agenției Spațiale Europene; Compania începe o primă colaborare cu
Agenția Spațială Europeană în cadrul proiectului EOClimLab, menit să stimuleze adoptarea datelor
satelitare de către IMM -uri și administrația publică din sud -estul Europei. Pachetul GLOBALPAY –
Ghiseul.ro câ știgă premiul de cea mai bună soluție de e -Guvernare (The Best e -Government solution),
distincție oferită în cadrul evenimentului TechIndustry Awards, Cluj Napoca. Ghi șeul.ro este pregătit
pentru integrare la nivel European prin intermediul unui proiect finanțat prin programul CEF Telecom, în
parteneriat cu Agenția Agenda Digita lă a României. Compania începe implementarea proiectului de
cercetare fAMILIA – Asistență Medico -socială Integrată stimuLând Îmbătrânirea Activă, finanțat prin
Programul Operațional Competitivitate 2014 -2021.
• 2018 – Proiectul EOClimLab este finalizat cu succes.

4.2. Clusterizare

Pornind de la interese și provocări comune ale comunității ITC, respectiv proiecte de cercetare –
dezvoltare -inovare, finanțarea acestora din surse nerambursabile, atragerea și păstrarea personalului cu
înaltă calificare în domeniul IT și îmbunătățirea competențelor angajațior prin participarea la traininguri
tehnice și de soft skills, Indeco Soft s -a alăturat ARIES Transilvania și Clusterului iTechTransilvania. Prima
cooperare a fost realizată în cadrul unui eveniment menit să prom oveze proiectele inovatoare și
finanțările obținute prin instrumentul pentru IMM al Programului Orizont 2020 al Comisiei Europene,
unde Indeco Soft și Aries Transilvania au făcut schimb de experiență și bune practici.
Formarea resurselor umane din domeni ul tehnologiilor avansate – ITech Transilvania – proiect
ARIES Transilvania accesat prin Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice
(POS CCE) 2007 -2013” Axa Prioritară 1 „Un sistem de producție inovativ și ecoeficient”, Operațiun ea 133
„Sprijin pentru integrarea întreprinderilor în lanțurile de furnizori sau clustere” a avut ca o biectiv general:
dezvoltarea unui cluster emergent în domeniul formării resurselor umane pentru sectorul tehnologiilor
avansate și întărirea capacității i nstituționale a acestuia, prin integrarea IMM -urilor în această structură
cu scopul de a le îmbunătăți competitivitatea pe piața globală. Indeco Soft a fost unul dintre beneficiarii
cursurilor organizate în cadrul proiectului.

Lucrare de disertație

39 Pentru a răspunde provocăril or legate de resurse umane, clusterul organizează întâlniri periodice
ale departamentelor HR, în scopul identificării de soluții comune, strategii de recrutare, cooperare cu
mediul academic, identificarea de nevoi de programe de training, etc.
Clusterul as igură vizibilitatea companiilor membre la conferințe naționale și internaționale și
sprijină crearea de parteneriate între membrii săi și potențiali furnizori sau clienți la nivel european.
Ca partener Enterprise Europe Network, Aries Transilvania intră în contact cu clustere și entități
business din întreaga Europă. Astfel, a intrat în contact cu cel mai mare cluster in industria aerospațială
europeană, respectiv Aerospace Valley, Franța. Una dintre companiile membre ale acestui cluster căuta
parteneri p entru un proiect de diseminare a oportunitățile legate de utilizarea datelor satelitare, respectiv
stimularea antreprenoriatului. Erau preferați parteneri din estul Europei, zonă săracă în inițiative
antreprenoriale în general și subdezvoltată din punct d e vedere al industriei aerospațiale. Companiile
membre interesate, printre care și Indeco Soft au transmis scrisori de interes, în care prezentau
competențele și viziunea lor relevante pentru proiect. Indeco Soft a fost selectată ca partener suport
tehni c pentru evenimente, implementare platformă și dezvoltare module software pentru procesarea
datelor satelitare. Acesta a reprezentat primul pas în colaborarea efectivă în cadrul clusterului a Indeco
Soft și este, în continuare un prim exemplu de bune prac tici pentru companiile membre. Proiectul
EOClimLab este prezentat în capitolele următoare .
Câteva luni după începerea EOClimLab, Agenția pentru Agenda Digitală a României, partener al
Indeco Soft în proiectul ghiseul.ro, a început să caute parteneri pentr u implementarea primului Punct de
Acces eDelivery, mecanismul de interconectare a Europei . Întrucât obiectivul principal era integrarea
Sistemului Național Electronic de Plată în rețeaua Europeană de puncte de acces, Indeco Soft a fost
invitată ca partene r principal. În structura parteneriatului lipseau competențele de comunicare /
diseminare, astfel încât Indeco Soft a propus invitarea Aries Transilvania pentru această secțiune,
propunere care a fost acceptată. Acest al doilea exemplu de cooperare în ca drul clusterului este menit să
inspire companiile membre să invite în structurile parteneriale entitatea clusterului sau membri cu
competențe complementare.
Nu în ultimul rând, reprezentanții companiilor membre participă la conferințe și târguri
internaț ionale, uneori individual, iar alteori ca reprezentanți ai întregului cluster, într -o manieră fair -play,
cu mandat de reprezentare a celorlalți membri.
Totodată clusterul promovează companiilor membre participarea la proiecte de cercetare –
dezvoltare .
Odată cu deschiderea apelului de proiecte din cadrul acțiunii 2.2.1 : Sprijinirea creșterii valorii
adăugate generate de sectorul TIC și a inovării în domeniu prin dezvoltarea de clustere , importanța
apartenenței la acest tip de structuri asociative a crescut s emnificativ pentru Indeco Soft, odată cu
creșterea șanselor de obținere a finanțării pentru companiile membre. Obținerea finanțării a întărit și mai

Lucrare de disertație

40 mult cooperarea în cadrul clusterului, întrucât Aries Transilvania (entitatea de management pentru
clusteru l iTechTransilvania) sprijină activitățile de diseminare și realizarea de legături cu alte inițiative în
cadrul proiectului.

4.2.1. ASISOC fAMILIA – Asistență Medico -socială Integrată stimuLând Îmbătrânirea
Activă
Scopul proiectului
Obiectivul principal al proie ctului constă în cercetarea industrială în scopul acumulării de noi
cunoștințe, adoptării de tehnologii, și validării tehnologice ale conceptelor și modulelor dezvoltate în
cadrul proiectului în vederea dezvoltării unui produs în domeniul socio -medical, cu componente
inovatoare și furnizării către clienții finali a unor servicii noi pe piața românească. La baza ideii inovatoare
stă sistemul informatic AsiSoc este un produs destinat gestiunii ajutoarelor sociale și managementului
eficient al procesului de ac ordare al acestora, utilizat de serviciile specializate a peste 100 de primării din
România. Dorim dezvoltarea unei platforme de integrare a sistemului existent și a unor noi module
software cu funcționalități și capabilități, care vor sprijini la eficient izarea și simplificarea activității
personalului Direcțiilor de Asistență Socială, vor contribui la reducerea birocrației și a timpului de
prelucrare al dosarelor specifice, și vor permite extinderea serviciilor și îmbunătățirea controlului
managerial la n ivelul acestora. Îmbunătățirea și dezvoltarea modulelor existente, dedicate
managementului ajutoarelor și anchetelor sociale, va fi corelată cu dezvoltarea unor module care oferă
funcționalități solicitate de clienții noștri și componente specifice unei no i game de clienți, reprezentați
de asistenți sociali, maternali, Organizații Non Guvernamentale și societăți comerciale care activează în
domeniul asistenței sociale, sau care încurajează fenomenul de îmbătrânire activă, asigură locuințe
sociale, gestionea ză aziluri sau cămine de bătrâni. Cercetarea industrială are ca principal obiectiv
dezvoltarea modulelor destinate încurajării îmbătrânirii active și creșterii independenței persoanelor cu
deficiențe, asistate sau în situații de risc, prin utilizarea tehno logiei, și contribuie, la crearea unor condiții
și ecosisteme prietenoase și sigure pentru aceste persoane.
Proiectul contribuie la realizarea obiectivului general POC prin furnizarea de sprijin pentru
activitatea de cercetare dezvoltare la nivel local (In deco Soft) și regional (Clusterul i -TechTransilvania),
prin dezvoltarea infrastructurii TIC pentru cercetare -dezvoltare și prin furnizarea de noi servicii ale
companiei și răspunde totodată recomandării specifice de țară 7 (SWD(2014) 424 final), susținând
eforturile de consolidare a capacității administrației publice prin îmbunătățirea eficienței gestionării
resurselor umane, a instrumentelor decizionale și a coordonării în cadrul Direcțiilor de Asistență Socială
și între acestea și alți actori în domeniul socio -medical. Prin implementarea proiectului este stimulată
competitivitatea economică a Indeco Soft, prin susținerea financiară și logistică a cercetării în domeniul

Lucrare de disertație

41 instrumentelor TIC cu impact socio -medical și consolidarea serviciilor IT cu valoare adă ugată mare,
dezvoltării de produse și servicii proprii sustenabile, la costuri eficiente pentru beneficiarii finali. Soluția
TIC contribuie la încurajarea unui stil de viață activ, asistat de tehnologie, pentru persoanele aparținând
grupurilor vulnerabile (persoane cu dizabilități, vârstnice, etc), nediscriminatoriu, rezultând o mai mare
implicare a acestora în viața socială și economică și ajutându -i să depășească barierele impuse artificial de
condiția lor. Proiectul contribuie, prin rezultatele sale, la creșterea competitivității economice a
persoanelor vulnerabile și comunităților din care acestea fac parte, stimulând dezvoltarea de soluții TIC
pentru aceștia, soluții cu ajutorul cărora pot deveni competitivi.

Obiectivele specifice:
• Achiziționarea de echipamente și licențe în vederea implementării proiectului și asigurării
funcționării modulelor dezvoltate Realizarea unei cercetări socio -medicale în scopul identificării modului
în care noile funcționalități dezvoltate vor sprijini clienții companie i noastre în a oferi, la rândul lor, servicii
de calitate îmbunătățită beneficiarilor finali
• Cercetarea industrială în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi, în vederea
dezvoltării de noi servicii și îmbunătățiri semnificative a unui produs ex istent și a serviciilor furnizate în
prezent. Obiectivul referă și crearea de module pentru sistemul complex, necesare pentru validarea
tehnologică a noului produs și noilor servicii.
Figura 9. Module fAMILIA

Lucrare de disertație

42 • Extinderea gamei de servicii furnizate clienților finali, prin furnizar ea produsului dezvoltat
către aceștia, atât ca produs, cât și ca serviciu (Software ca Serviciu)
• Lărgirea portofoliului de clienți prin extinderea cu noi module a sistemului complex,
implicit prin oferirea unor noi funcționalități, precum și prin dezvolta rea unui produs competitiv, inovator,
ce poate fi furnizat clienților finali la costuri semnificativ reduse.
• Identificarea unor oportunități de acces pe noi piețe la nivel european, prin dezvoltarea
unui produs inovator ce poate fi exploatat în cadrul uno r programe și axe de finanțare externe. Rezultatele
cercetării inițiate în cadrul prezentului proiect constituie bază pentru proiecte de cercetare -inovare sau
acțiuni de coordonare și suport în cadrul programului Orizont 2020 al Uniunii Europene. Prin crea rea de
sinergii și legături cu proiecte în curs de implementare sau viitoare, rezultatele cercetării pot fi preluate și
utilizate de către cercetători europeni, sprijinind demersul de marketing al soluției la nivel european.
Luăm în calcul și înregistrarea ca furnizor de soluții pentru terți cercetători, sau proiecte.

Obiectivul general al proiectul constă în cercetarea industrială în scopul acumulării de noi cunoștințe,
adoptării de tehnologii și validării tehnologice a conceptelor și modulelor dezvoltat e în cadrul proiectului în vederea
dezvoltării unui produs în domeniul socio -medical, cu componente inovatoare și furnizării către clienții finali a unor
servicii noi pe piața românească.
Rezultatul proiectului este un sistem de integrare a soluțiilor de e Sănătate, a aplicațiilor sociale și socio –
medicale, care are potențialul de a deveni un standard național în domeniu, cu perspective de integrare la nivel
comunitar. Acest rezultat inovativ și unic pe piața românească are potențialul de a se transforma în tr-un sistem
disruptiv, ce aduce beneficii la nivelul întregii societăți românești.
Sistemul informatic este format din module software comerciale, module open -source și
componente de integrare cu sistemele existente.

Figura 10. Module fAMILIA

Lucrare de disertație

43 Pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilități și încurajarea persoanelor vârstnice să rămână active,
ASISOC fAMILIA propune un sistem de monitorizare la distanță a acestora și furnizare de servicii suport.
Sistemul se adresează în principal persoanelor cu
deficiențe cognitive minore și deficiențe cardiace,
dar poate fi utilizat și pentru alte categorii
vurlenrabile:
Monitorizarea în timp real a pulsului,
nivelului de oxigen în sânge, localizării persoanei,
permit emiterea de ale rte către un centru de
monitorizare și/sau către membrii de familie. De
asemenea, sistemul permite integrarea și stocarea datelor de sănătate colectate asincron: tensiune,
glicemie, acestea putând fi ulterior puse la dispoziția medicilor de familie sau m edicilor specialiști.
Alertele de geofencing sunt deosebit de utile în monitorizarea persoanelor cu deficiențe cognitive,
întrucât permit identificarea potențialelor situații de risc.
Un buton de panică permite transmiterea unui mesaj prin intermediul unu i pachet de date,
precum și efectuarea unui apel telefonic, astfel încât să fie maximizate șansele de recepție a urgențelor în
zonele cu acoperire GSM scăzută
Crowdsourcing – Persoanele vârstnice pot fi implicate social. Cu toate acestea, datorită limităr ilor
specifice vârstei, aceste persoane au dificultăți de mobilitate. Prin sintetizarea datelor culese cu ajutorul
dispozitivelor de monitorizare, pot identificare rutele preferate, probleme legate de mobilierul urban,
utilizarea mijloacelor de transport în comun, zonele și activitățile favorite ale persoanelor vârstnice.
Anonimizate, aceste date contribuie la elaborarea strategiilor de dezvoltare și planificare urbană. De
asemenea, persoanele vârstnice pot sprijini activitatea de curățenie, întreținere urbană prin semnalarea
facilă, cu ajutorul aplicației mobile, a problemelor pe care le întâlnesc în viața de zi cu zi: mobilier urban
distrus, câini fără stăpân, deșeuri neridicate sau depozitate necorespunzător, sistem de iluminat public
defect sau necore spunzător, defecțiuni la rețelele utilitare, etc.
Socializare – Aplicațiile mobile utilizate de către persoanele vârstnice monitorizate vor contribui
la creșterea gradului de implicare socială a persoanelor vârstnice și vor încuraja activitatea de socializ are
a acestora prin:
• Identificarea unor persoane în apropiere cu interese sau condiții similare
• Recomandări de socializare între utilizatorii sistemului bazate pe interese comune
• Identificare utilizatori în proximitate, în spațiile publice
• Încurajarea part icipării la evenimente
• Integrarea cu rețele consacrate de socializare
Figura 11. Model eHealth

Lucrare de disertație

44 Localizare și geofencing – Vârsta înaintată este adesea asociată cu probleme cognitive sau
mobilitate. Sistemul (indiferent de dispozitivul mobil utilizat) va permite localizarea persoa nelor
vârstnice, prin furnizarea poziției GPS, sau, în cazul în care dispozitivele sunt off -line, a ultimei poziții
cunoscute, și rutei urmate până acolo. Sistemul va permite stabilirea unor perimetre de siguranță, și, în
cazul depășirii acestui perimetru sunt emise alerte automate.
Consilier de activitate – o altă problemă specifică vârstei înaintate este sedentarismul. Sistemul
va alerta utilizatorul în caz de inactivitate prelungită, motivându -l să desfășoare o activitate fizică. Aceste
alerte vor fi transmise prin intermediul dispozitivelor mobile.
Recuperare cognitivă – Sistemul, prin intermediul dispozitivelor mobile, va contribui la stimularea
persoanelor vârstnice în ceea ce privește stimularea memoriei, exerciții de atenție, exerciții cognitive ș i
exerciții de îndemânare adaptate vârstei. Aceste exerciții vor fi identificate, definite, detaliate și
dezvoltate în urma cercetării socio -medicale.
Sistem GIS integrat
Datele prezentate grafic sunt mai ușor inteligibil decât informațiile numerice și te xtuale. Acest
sistem se integrează cu toate celelalte module și are rolul de a furniza o vedere de ansamblu, la nivel local,
regional sau național.
Rolurile sistemului sunt de afișare informații cu privire la pungi de sărăcie, detectarea problemelor
sociale specifice fiecărei subzone, identificarea tipurilor de ajutoare specifice acordate fiecărei zone,
generarea de situații
statistice și comparative,
precum și a datelor istorice.
În baza acestor
date, coroborate cu datele
obținute prin
crowdsourcing pr in
intermediul celorlalte
mobile și cu alte date
specifice administrației
publice, sistemul permite
identificarea nevoilor și
potențialelor soluții de
planificare urbană și
dezvoltare locală.
Figura 12. Harta So cială – Municipiul Baia Mare

Lucrare de disertație

45 Componentele GIS vor permite localizarea persoanelor vârstnice, persoanelor asistate social,
persoanelor cu deficiențe, asistenților sociali și maternali conform specificațiilor modulelor
corespondente fiecărei categorii și va contribui la optimizarea rutelor de asistență socială și medicală.
Sistemul se va baza exclus iv pe tehnologii de tip open -source (geoserver, openlayers sau
echivalent)
Ancheta Socială
Vor fi realizare modulele specifice astfel încât componenta adresată beneficiarilor de asistență
socială (formulare și informații publice) să fie disponibilă pe info -chioșc -uri sau online.
Schematic, acest modul de integrare este prezentat în figura alăturată .
Gestiunea locuințelor sociale, a modului de
alocare, integrarea cu locuințe inteligente – la nivel de
proof of concept.
Modulul va permite, de asemenea, gest iunea
adăposturilor de noapte, a ocupării acestora, a
persoanelor adăpostite. Centrele de zi vor fi gestionate din punct de vedere al utilizării și persoanelor
care le vizitează. Vor fi înregistrate și verificate, cu ajutorul modulului informatic, persoa nele care
utilizează adăposturile de noapte și centrele de zi, pentru a se asigura eligibilitatea lor ca beneficiari ai
acestora, precum și pentru o eficientă utilizare a resurselor disponibile.
Managementul asistenților sociali,
coordonarea echipelor și a activității, verificarea
îndeplinirii sarcinilor și posibilitatea localizării
acestora, coroborat cu dezvoltarea unui modul de
optimizare a rutelor de verificare/anchetă socială în teren sunt funcționalitățile unui alt modul comercial,
parte a sistemului , ce urmează a fi integrat cu aplicația AsiSoc.
Aistenții personali/maternali sunt, de
asemenea, plătiți din fondurile sistemului de
asistență socială. În acest sens, localizarea acestora și verificarea faptului că își îndeplinesc atribuțiile,
cade în s arcina personalului Direcțiilor de Asistență Socială. Sistemul integrat va pune la dispoziția
personalului un modul cu capabilități de localizare a acestor asistenți personali/maternali, de verificare a
vizitelor pe care aceștia le realizează la persoanel e asistate și de confirmare nerefutabilă a realizării
vizitelor. De asemenea, sistemul va permite asistenților personali/maternali să localizeze, cu ajutorul
dispozitivelor mobile, persoanele/copii aflați în grijă.

În sprijinul activității autorității
tutelare, modulul specific „Autoritate

Lucrare de disertație

46 Tutelară” are rolul de a crește siguranța persoanelor interzise, a minorilor și altor categorii specifice,
eficientizând și ușurând munca personalului responsabil. Acest modul va permite persoanelor desemnate
ca tut ori să gestioneze persoanele a căror tutelă o dețin. În acest sens, tutorii vor putea localiza
persoanele asupra cărora dețin tutela, monitoriza parametrii vitali ai persoanelor puse sub interdicție. De
asemenea, modulul va gestiona documentele și proces ele de lucru specifice activității. Componenta de
localizare/monitorizare va fi una de tip open -source, utilizând modulele informatice realizate pentru
monitorizarea persoanelor cu deficiențe. Componenta de management tutelar, gestiune fluxuri de lucru
și documente specifice, inclusiv cu funcționalități de scanare și OCR (recunoaștere optică a caracterelor)
vor fi module comerciale. Durata proiectului de cercetare este de 36 luni, iar activitățile sunt ilustrate în
diagrama GANTT alăturată:

Figura 13. Grafic GANTT – proiect fAMILIA
Figura 14. Grafic GANTT – proiect fAMILIA – monitorizare progres

Lucrare de disertație

47 4.3. Agen ția Spa țială Europeană

Datorită cooperării în cadrul clusterului și urmare a selectării Indeco Soft ca fiind cel mai potrivit
partener în cadrul proiectului EOClimLab, compania a pornit pe drumul inovării în domeniul aplicațiilor de
tip downstream în domeni ul aerospațial.
Selectarea companiei s -a datorat însă experienței anterioare în implementarea de proiecte cu
impact național sau internațional, inovării aduse în administrația publică din România, respectiv calității
sistemelor informatice livrate în domen iul eGuvernare , precum și a proiectelor de cercetare -dezvoltare
anterioare. Au primat Sistemul Integrat Grafic de Management în Administrație – prima soluție GIS și
totodată primul sistem integrat pentru administrația publică din România, premiat în 2005 și 2006 de
Asociația Informaticienilor din Administrația Publică pentru concept și implementare în parteneriat cu
Municipiul Oradea, soluția de plăți electronice GlobalPay, care a stat la baza sistemului Național Electronic
de Plată www.ghiseul.ro și proiectul de cercetare finanțat prin programul ICT -PSP al Comisiei Europene
care urmărea evaluarea potențialului solar al acoperișurilor la nivel urban, realizarea de hărți de zgomot
și implementarea unor concepte de Smart City. Tot datorită implementării cu succes și maturității
proiectului ghiseul.ro, acesta a fost pregătit pentru integrare la nivel European în cadrul unui proiect
finanțat prin Mecanismul de Interconectare a Europei (CEF Telecom), în care Indeco Soft a fo st partener.

Figura 15. Evoluția proiectelor inovative

Lucrare de disertație

48 Componentă a Sistemului Integrat, modulul de Asistență socială, lider pe piața din România a avut
o primă ”aventură” în domeniul eHealth prin intermediul aplicației Emotion – un sistem de monitorizare
a persoanelor vârstnice, cu ajutorul unor ceasuri inteligente. Motivată de impactul social al aplicației,
compania a decis extinderea ASISOC (modulul de asistență socială) cu funcționalități avansate de
monitorizare a persoanelor cu dizabilități, precum și a activității asistenților sociali, maternali, a ONG –
urilor care activează în domeniul serviciilor și beneficiilor sociale, contribuind la digitizarea procesului e
acordare a beneficiilor sociale și în final la creșterea calității vieții beneficiarilor finali. Așa s -a născut
proiectul inov ator fAMILIA, descris anterior.
Revenind pa proiectul EOClimLab, acesta a oferit unor importante categorii de public țintă din
Estul Europei oportunitatea să facă cunoștință cu tehnologiile și datele puse la dispoziție de Agenția
Spațială Europeană și modu l de procesare a acestora.
Structura proiectului (WBS) a fost concepută pentru a reflecta o abordare specifică culturii și
stadiului de dezvoltare al fiecărei zone țintă, într -un cadru unitar, integrat:

Platforma tehnică utilizată în cadrul proiectu lui s -a
bazat pe tehnologii open -source și a integrat soluții
individuale puse la dispoziție de diverse comunități.
Implementarea proiectului a fost prezentată ca exemplu de
bune practici în cadrul evenimentului EU -ASIA gateway – 17-
18 mai 2018, eveniment internațional desfășurat la Cluj
Napoca, cu peste 400 participanți și la conferința organizată
de Comisia Europeană la Cluj Napoca în iunie 2017 – Open Innovation 2.0.
Figura 16. Work Breakdown Structure (WBS)

Lucrare de disertație

49 În paralel, implementarea proiectului EOClimLab finanțat de Agenția Spațială Europeană a adus
un important know -how în companie cu privire la beneficiile utilizării imaginilor satelitare pentru un
management eficient în administrația publică.
Pentru a testa aplicabilitatea ideilor și fezabilitatea practică a fost solicitată o finanțare din partea
Comisiei Europene, în cadrul celui mai competitiv instrument existent – instrumentul pentru IMM -uri din
cadrul Programului Orizont 2020. În cadrul evenimentelor hackathon organizate au fost stimulate idei
antreprenoriale și inovative ale particip anților, iar echipa Indeco Soft a furnizat expertiză tehnică și
logistică.

4.3.1. Phiweek – deschidere spre inovare
În luna Septembrie 2018, Agenția Spațială Europeană a inaugurat în cadrul centrului din Roma –
ESRIN, un laborator de inovare / spațiu de co -work ing denumit PHI -Lab, menit să stimuleze creativitatea
și să ofere sprijin potențialilor antreprenori, cercetători tineri, studenți, etc, de a dezvolta noi produse
bazate pe tehnologii spațiale, să le valideze conceptual și tehnic, și să înceapă o punere în practică, cu
sprijinul experților Agenției. În luna Noiembrie 2018 a fost organizată săptămâna de lansare a PHI -Lab, cu
o serie de evenimente dedicate industriei aerospațiale.
Unul dintre aceste evenimente a fost PHI -Week Bootcamp ( www.phiweekbootcamp.space ),
dedicat identificării de soluții inovative bazate pe industria spațială pentru a asigura sustenabilitatea
planetei. Evenimentul a avut trei secțiuni : Energie, Spațiu și Hrană. Experți din cele tre i domenii, precum
și experți ai industriei aerospațiale au prezentat exemple de bune practici, povești de succes și au fost la
dispoziția participanților care, timp de trei zile au creat soluții inovative, concepte și puneri în practică ale
acestora, într -un eveniment de tipul business hackathon.
Echipa câștigătoare a propus o platformă destinată fermierilor, menită să îi sprijine în
îmbunătățirea fluxurilor de lucru, identificarea celor mai
potrivite recolte, a timpilor optimi de recoltare, respectiv
evol uției în timp sau identificării automate a unor
probleme.
Succesul echipei s -a datorat în mare parte datorită
structurii acesteia, extrem de asemănătoare cu cea a unui
start -up inovativ, respectiv:
• Un expert în Geografie și științele Terrei
• Un expert (c ercetător) in procesare de
date, și Machine Learning – Research Chair
• Un expert UX design

Lucrare de disertație

50 • Un expert în tehnologie pentru agricultură
• Un consultant
• Un fermier
• Un antreprenor
Un alt factor important a fost abordarea trans -disciplinară, deschisă, orientată s pre creare de plus
valoare, cu acoperirea tuturor componentelor unui start -up cu potențial. În elaborarea planului de
business s -a folosit Business Model Canvas.

4.4. Orizont 2020 – GREENTOP

Urmare identificării oportunităților de piață legate de tehnologi ile spațiale, Indeco Soft a decis să
testeze fezabilitatea conceptului de a aduce aceste date în utilizarea curentă a autorităților locale din
România prin cel mai selectiv filtru la nivel European, Instrumentul pentru IMM din cadrul programului
Orizont 20 20.

Exemplul de bune practici și inovare deschisă
oferit de Indeco Soft a fost preluat și prezentat de
Comisia Europeană în cadrul unei campanii de
promovare a rețelei Enterprise Europe Network în data
de 25 octombrie 2018 (Ziarul Financiar), precum și în
cadrul campaniei watify a Comisiei Europene menite
să promoveze proiectele, inițiativele, companiile și
ideile inovatoare. https://ec.europa.eu/growth/tools –
databases/dem/watify/inspiring/watify -success –
stories/indeco -soft-srl-gamification -crowd –
computing -enhance -earth
Articolul watify este descris mai jos:
"Oferim cel mai bun raport calitate /preț; este una dintre prioritățile noastre de top" – echipa
Indeco Soft
Indeco Soft SRL este o companie lider de dezvoltare software înființată în anul 2000 în România.
Compania are peste 18 ani de experiență în gestionarea proiectelor complexe integrate de management
al proceselor de afaceri în instituții guvernamentale și private. Actualmente Indeco Soft SRL oferă soluții
de guvernare electronică pentru peste 1000 de instituții publice.

Lucrare de disertație

51 Provocări
• Costuri ridicate legate de măsurarea zonelor urbane verzi
• Servicii topografice scumpe
Beneficii
• Reducerea costurilor de măsurare
• Soluție accesibilă pentru administrația locală
• Imagini prelucrate automat
• Zona verde urbană detectată automat
Soluția
Folosind date de la Copernicus Sentinel2 (date deschise) și date co merciale, precum și alți
algoritmi de procesare internă, Indeco Soft a creat o aplicație care procesează automat imaginile și
detectează zonele verzi ale orașului. În comparație cu datele locale, cum ar fi proprietatea asupra
terenurilor, Indeco Soft a reu șit să creeze o soluție eficientă din punct de vedere al costurilor, care să
respecte cerințele de reglementare. Acest lucru a fost realizat în parte datorită finanțării instrumentului
Orizont 2020 pentru IMM -uri, finanțat de Faza 1 a Proiectului Indeco So ft – GREENTOP – Gamizarea
computerelor curente pentru a îmbunătăți procesarea datelor privind observarea Pământului.
Proces de implementare
Cele mai relevante provocări în procesul de implementare au fost legate de algoritmi de
prelucrare a datelor și de c osturi legate de date, care nu sunt disponibile / difuzate în Europa de Est. Primii
pași au fost făcuți grație unui contract ESA (Agenția Spațială Europeană) – EOClimLab și înaintat de studiul
de fezabilitate finanțat în cadrul programului Orizont 2020. De zvoltarea propriilor algoritmi a fost o altă
provocare, care a fost parțial abordată prin cooperarea cercetării cu unele universități: Universitatea
Tehnică din Cluj Napoca – Centrul Universitar Nord Baia Mare și Universitatea de Științe Agricole și
Medici nă Veterinară din Cluj Napoca. În plus, Indeco Soft a stabilit parteneriate de cooperare cu
reprezentanți ai sectorului privat, cum ar fi Kapitech în Polonia, Terranis în Franța, Clusterul valea
aerospațială din Franța și Berbec Transilvania în România.
Model de afaceri
Soluțiile software ale companiei includ software special conceput pentru administrația publică.
Acest software este organizat în 5 pachete: Managementul asistenței sociale și e -sănătate; Plata
electronica; Documente de interacțiune cu cetățe nii; Registrul agricol; și Managementul financiar. Indeco
Soft a devenit partenerul a peste 1000 de instituții publice, inclusiv consilii județene, primării, agenții
naționale, orașe, comune și alte unități bugetare, în timp ce peste 100 de companii privat e au optat pentru
soluția Indeco Soft eBusiness.

Lucrare de disertație

52 Rezultatele și beneficiile
Activitatea desfășurată în faza 1 a Instrumentului pentru IMM -uri "Orizont 2020" a produs mai
multe beneficii pentru companie. Acesta a definit o cale de livrare a produselor mai bune clienților săi și
a generat acorduri comerciale. Prototipul GREENTOP – TRL 4 – este folosit pentru a descărca automat
datele Sentinel 2, pentru a le îmbina într -o singură imagine, pentru a împărți sarcinile de prelucrare a
datelor între dispozitivele IoT și pentru a reconstrui imaginea prelucrată pentru publicare pe Platforma
EOClimLab. Datorită companiei GREENTOP, compania a înființat noi parteneriate și contracte comerciale.
În plus, compania are în prezent un nou produs inovator – o soluție bazată p e GIS pentru managementul
urban, pornind de la spațiile verzi și managementul transformării și conducând la o planificare urbană
eficientă. Indeco Soft a fost selectat, de asemenea, ca partener de către Primăria Baia Mare pentru o
propunere finanțată de UI A (Urban Innovative Action – 2019) pe tema regenerării solurilor poluate cu
ajutorul biotehnologiei – SPIRE – Smart Post -Industrial Regenerable Ecosystem .
Pe scurt, ideea din spatele proiectului este rezumată în cele ce urmează:
Agenția Spațială Eur opeană furnizează acces gratuit la volume impresionante de date obținute în
cadrul misiunilor sale. Procesarea acestor date pentru aplicații în domeniul forestier, al utilizării
terenurilor, agriculturii de precizie, etc. necesită o putere de procesare de date impresionantă. GREENTOP
urmărește crearea unei comunități de entuziaști care doresc să își împartă puterea de calcul pentru a
procesa rapid această informație. Entuziaștii vor putea participa ca validatori manuali ai datelot,
corectând unde este ca zul eventualele erori ale procesării automate. Implicarea, atât ca validatori cât și
ca partajatori de resurse computaționale va fi recompensată în cadrul unui proces de gamification.
În cadrul proiectului se verifica fezabilitatea creării unei rețele d e tip mesh de dispozitive IoT cu
rol dual : un rol principal (spre exemplu citirea condițiilor meteo, a temperaturii, nivelului de poluare, etc)
și un rol secundar : procesarea de date.
Ideea din spatele proiectului era să împartă BIG Data aferente Observă rii Pământului în zone mici,
ușor de procesat și, ulterior, să reconstruiască harta globală, menținută tot timpul la zi.
Proiectul adresa 5 categorii de public țintă:
• Entuziaștii care vor participa la analiza datelor computerizate, permițând platformei să
utilizeze computerele lor pentru a procesa imaginile prin satelit și pentru a compila porțiuni ale hărților
tematice ale Europei. Probabil doriți să faceți o diferență în construirea comunităților și transformarea
lumii într -un loc mai bun, mai sigur și ma i curat. Comunitatea GREENTOP vă oferă sentimentul de
apartenență și vă permite, printr -un mecanism bine dezvoltat de partajare a resurselor, să participați la
dezvoltarea datelor de satelit prelucrate în timp real. Veți avea ocazia să primiți sau să cumpă rați unități
IoT pentru procesarea energiei regenerabile pentru un rol mai important în spațiul GREENTOP.space. Veți
avea, evident, acces complet la vizualizarea datelor GREENTOP.

Lucrare de disertație

53 • Autoritățile publice au nevoie de imagini fiabile, prelucrate prin satelit și de schimbările
climatice. Firmele de vârf care oferă tehnologii GIS furnizează instrumente de procesare de înaltă calitate
și date prin satelit (sau în zbor) obținute la costuri foarte mari. Costurile pentru prelucrarea datelor sunt
reduse pentru fiecar e autoritate. De asemenea, dvs., ca organisme publice, puteți participa cu timpul de
procesare neutilizat pe serverele dvs. (de exemplu, în timpul nopții) pentru a participa la comunitatea de
procesare a mulțimii, în timp ce procesați numai date relevante pentru entitatea dvs. (de exemplu, în
limitele orașului). Suna bine? Completați acest chestionar.
• ONG -urile care lucrează în domeniul protecției mediului și biodiversității au nevoie de
date prelucrate pentru o mai bună implementare și monitorizare a situr ilor protejate naturale și a
planurilor de gestionare a zonelor protejate. Probabil că nu aveți imagini diferențiale în timp real, pentru
a evalua schimbarea vegetației, a apei de poluare sau a altor factori relevanți. De asemenea, puteți sprijini
comunita tea GREENTOP prin furnizarea datelor de observare a solului și a senzorilor și să contribuiți ca
validatori manuali la datele procesate automat. Puteți fi, de asemenea, implicat ca testere de teren sau
ne ajuta să câștigăm vizibilitate!
• Comunitățile de st artup -uri inovatoare și antreprenorii creativi se confruntă cu resurse
limitate. Trebuie să deveniți competitivi și să aveți oportunități și obiective pentru a perturba piețele.
GREENTOP creează un strat de interacțiune între datele brute (mari) și startup -uri, oferind oportunități
de dezvoltare a aplicațiilor de la nivelul al treilea folosind date preprocesate. Să ne întâlnim și să găsim
noi oportunități pe principiul câștigului câștigător.
• Afaceri și Clustere . Putem lucra împreună pentru a identifica cele mai bune practici și
utilizarea datelor în inițiative transsectoriale.
În realizarea Studiului de fezabilitate au fost identificate două probleme majore, care fac, practic,
ideea nefezabilă:
• Agenția Spațială Europeană a lansat inițiativa Copernicus DIAS, care, cu un buget net
superior și prin implicarea unor parteneri Corporate impresionanți pune la dispoziție o infrastructură
asemănătoare cu cea promovată de GREENTOP, însă utilizând centre de date pentru asigurarea puterii de
calcul . Inițiativa a fost a nunțată public după începerea GREENTOP.
• Resursele solicitate de GREENTOP de la utilizatori pot fi monetizate mai rapid și mai ușor
de către aceștia prin minarea de criptomonede.
Din aceste motive, cu acordul ofițerului de proiect, ideea a fost mutată spre utilizarea în context
de administrație publică a datelor , astfel maximizându -se beneficiile finanțării.
Utilizarea datelor pentru administrație publică au vizat domenii diverse, cu pondere mare spre
planificare urbană, managementul utilizării terenurilor ș i registrul spațiilor verzi.

Lucrare de disertație

54

Figura 17. Articol de presă – Comisia Europeană – Enterprise Europe
Network

Lucrare de disertație

55
4.5. Registrul Spa țiilor Verzi

Ca furnizor de soluții de eGuvernare, Indeco Soft este în contact permanent cu autoritățile locale.
Una dintre principalele provocări prezente este întocmirea Registrului Spațiilor verzi, conform le gislației
în vigoare, deoarece acest proces extrem de costisitor și consumator de timp necesită activitatea a două
categorii profesionale cu muncă preponderent de teren: Topografi și Biologi (experți forestieri, botaniști,
etc). Cea mai mare parte a cost urilor o reprezintă identificarea topografică a fiecărui arbore și fiecărui
spațiu verde urban, marcarea acestora pe hartă, activitate realizată cu aparatură topografică de către
specialiști. Componenta ce ține de biodiversitate este, în general mai puțin costisitoare, datorată lipsei
unei necesități de utilizare echipamente specifice și a costurilor mai reduse aferente resurselor umane.
Prin utilizarea imagisticii satelitare pot fi identificați cu precizie arborii (poziționare, dimensiuni,
coronament), el iminând astfel costurile aferente activității de topografie și reducând costurile pentru
clientul final.
În strategia de inovare a Indeco Soft a fost inclus un proiect cu finanțare nerambursabilă –
GREENTOP Agrobiodiversity, în evaluare la Organismul Inter mediar Cercetare, care vizează acumularea
cunoștințelor tehnice, cercetarea industrială și dezvoltare experimentală în scopul identificării automate
a stării de viabilitate, schimbărilor, și parțial speciilor de vegetație urbană. Proiectul a fost elaborat în
parteneriat cu Centrul Universitar Nord al Universității Tehnice Cluj Napoca și Universitatea de Științe
Agricole și Medicină Veterinară Cluj Napoca.

4.6. Spin-off

România beneficiază în ultimii ani de numeroase finanțări naționale și europene de stimular e a
antreprenoriatului. Atât de multe încât capitalul de risc este încă neinteresant.
Cele mai relevante astfel de programe sunt:
Romania Startup Plus, prin care administratori de grant au fost finanțați pentru a organiza formări
în domeniul antreprenoria l, de a realiza o competiție a planurilor de afaceri și de a selecta, finanța și
mentora cele mai bune dintre acestea.
„Acest mecanism de finanțare, în tranșe, reprezintă un pas către o finanțare mai inteligentă,
adaptată realității economice. Sprijinul nu mai este doar un indicator numeric cantitativ, el devine un
instrument de impulsionare a antreprenorilor care înregistrează rezultate în faza incipientă a afacerilor
lor.” – Dan Barna – Secretar de stat MFE.

Lucrare de disertație

56 Administratorii schemelor de grant au stabili t criterii proprii, obiective de eligibilitate și punctare
a proiectelor, pe criterii obiective corespunzătoare ariei geografice și specificului local din zona de
implementare. Sprijinul financiar pentru i întreprindere unică a fost de maxim 40.000 euro ș i cade sub
incidența schemei de ajutor de minimis.
Au fost selectați 195 administratori de grant, iar majoritatea proiectelor se află în etapa de
finanțare a antreprenorilor / începere a afacerilor. Perioada de implementare se încheie la finalul anului
2019.
Start -up Nation , aflat deja la a doua ediție. Este o schemă simplificată de ajutor de stat pentru
companii la început de drum (înființate după 31.01.2017) și vizează în principal crearea de locuri de muncă
în domenii productive sau de specializare int eligentă. Grila de punctaj a primei ediții a favorizat
companiile de producție și cele din sectorul IT. Cea de -a doua ediție a inclus la finanțare maximă și
companiile prestatoare de servicii.
În ambele ediții, principalul criteriu de departajare a fost reprezentat de numărul de angajați pe
care antreprenorul și i -a asumat.
Acest mecanism oferă antreprenorilor un ajutor de minimis de până la 200.000 lei .

4.7. Creative Space

Identificând oportunitățile multiple izvorâte în principal din Observarea Pământului și datele
asociate, și ținând cont de constrângerile procedurale existente în cadrul Indeco Soft (izvorâte din
implementarea unui sistem integrat de management, conform standardelor ISO 9001, 14001 și 27001) și
proceselor interne de avizare proiecte de ino vare, alocare de resurse, standardizare, integrare a soluțiilor,
a fost identificată nevoia creării unei entități distincte, dinamice, cu abordare antreprenorială, cu o echipă
ușor scalabilă, specializată în domenii cheie, capabilă să livreze rapid proiect e de dimensiuni mici / medii.
Corelat cu lipsa personalului cu experiență în domeniile principal vizate – GIS și procesare date
satelitare, a fost necesară instruirea angajaților, prin transmiterea la locul de muncă a know -how -ului
specific.
Din acest mo tiv, pentru a fi sustenabilă, Creative Space a avut nevoie de o finanțare inițială, până
la demararea unor proiecte proprii. Această finanțare a fost obținută prin programul Startup Nation 2017
și a vizat dezvoltarea unui produs minimal de procesare a dat elor satelitare, menit să dezvolte capacitatea
echipei de programatori și să creeze, totodată, un prim serviciu comercial al companiei.
Compania a beneficiat la maxim de experiența antreprenorului, izvorâtă din implementarea
proiectelor EOClimLab și GREENT OP și utilizează know -how -ul și modelul de inovare create în cadrul
acestora.

Lucrare de disertație

57 Programul Startup Nation a permis companiei să achiziționeze echipamentele hardware necesare
dezvoltării de software, găzduirii soluțiilor, procesării datelor satelitare, etc.

Creative Space a pornit ca o inițiativă inovatoare de procesare a datelor de Observarea
Pământului. A fost creată ca spin -off al proiectului GREENTOP finanțat prin Instrumentul pentru IMM -uri
al programului Horizon 2020 – www.greentop.space și a inițiativei Agenției Spațiale Europene EOClimLab
– www.eoclimlab.eu .
În scopul extinderii rezultatelor EOClimLab în România, compania utilizează tehnologia open –
source și serviciile cr eate în cadrul proiectului pentru a oferi un exemplu de bune practici pentru
antreprenori și tineri care încearcă să -și construiască o carieră în domeniul de vârf al datelor de Observare
a Terrei.
Compania o feră servicii de dezvoltarea de software – soluți i integrate care vizează administrația
locală din România, cursuri de instruire privind prelucrarea datelor Observarea Terrei, precum și
instrumente de instruire în domeniu.
Creative Space utilizează tehnici de joc pentru prelucrarea datelor de Observare a Terrei (EO),
pregătirea și organizarea de evenimente pentru experții de mâine, sprijină municipalitățile din România
în conturarea politicilor urbane și utilizarea de soluții naturale pentru regenerarea urbană.
Compania se bazează pe modelul deschis de in ovare conceput pentru proiectul GREENTOP, care
presupune cooperarea pentru co -crearea de noi politici și servicii, atât la nivel de companie, cât și la nivelul
ecosistemului.
Creative Space oferă expertiză și experți pentru hackathon -uri, ateliere de lucru și conferințe in
proiectul EOClimLab, precum și expertiză tehnică și de afaceri inițiativelor, antreprenorilor și
dezvoltatorilor de software pentru valorificarea datelor din satelit.
Începând să își creeze propriul drum, independent de cel al companiei mamă, Creative Space a
dezvoltat, la comandă, o platformă de management proiecte bazat pe specificul proiectelor finanțate prin
Programele Operaționale Competitivitate și Capital Uman, în vederea organizării, monitorizării și
raportării progresului tehnic al proiectelor. Componenta de raportare financiară este încă în lucru.
Contactul inițial cu administrația publică și experiența antreprenorului în identificarea, accesarea
și implementarea de proiecte cu finanțări europene au condus la dezvoltarea unor no i linii de business
pentru companie, care, deși nu își dorește să se transforme într -o agenție de consultanță, furnizează
know -how, training -uri, workshop -uri, expertiză și evenimente în domeniul dezvoltării urbane, dezvoltării
durabile și sustenabile, în cadrul unor proiecte ale administrației locale, în proiecte URBACT, în elaborarea
strategiilor de dezvoltare locală , etc.
O altă oportunitate în curs de valorificare rezultă din lipsa de dinamică și modernism a sistemului
de educație publică, corelată cu d ezvoltarea sectorului ITC la nivel național și local.

Lucrare de disertație

58 Abordarea Creative Space pentru Educație presupune crearea unui context ludic, în care copiii să
își dezvolte abilitățile de viitori programatori într -o atmosferă relaxată, fericită. În acest scop, e ste în curs
de realizare un plan educațional ce utilizează roboți LEGO Mindstorms și tablete pentru învățarea
deprinderilor de bază de programare în rândul copiilor și adolescenților.
Programul educațional, preconizat a începe în luna iunie 2019 se întinde pe durata a 12 spătămâni,
cu o ședință săptămânală de 2 ore. Prima grupă vizează copii de 10 ani, care doresc să învețe tainele
programării.
Programul abordează provocări din lumea reală, pe care copii urmează să le soluționeze creativ
cu ajutorul setulu i de robotică. Astfel, programul abordează tematici precum vehiculele autonome,
semafoare inteligente, automatizarea trecerilor la nivel cu calea ferată, sisteme inteligente de iluminat,
case inteligente sau protecția persoanelor cu dizabilități, totul cu ajutorul tehnologiei.

Parteneriatul cu Indeco Soft continuă, fiind în evaluare un proiect depus în cadrul Programului
Operațional Competitivitate – SIGMA MAP – în cadrul căruia se dorește dezvoltarea unui sistem integrat
de management urban, planificare, bugetare, integrare a soluțiilor de tip smart city, ce pornește de la
nevoile și specificul activității administrației publice locale, se bazează pe datele existente, furnizează
mecanisme standardizate de integrare pentru soluții terțe și asezonează totul cu ajutorul algoritmilor de
inteligență artificială (machine learning).
În ca drul primei ediții a conferinței Open Innovation 2.0 organizată de Comisia Europeană î n
Europa Centrală și de Est, 2017, la Cluj Napoca, modelul de inovare deschisă a fo st prezentat ca exemplu
de succes în cadrul unuia dintre panel -urile de lucru.
Cooperarea trans -sectorială reprezintă unul dintre pilonii de dezvoltare vii toare a companiilor și
implică dezvoltarea pe modelul quadrouple -helix a part eneriatelor între autorități locale, mediul
academic, mediul business , societatea civilă , în cadrul unor parteneriate de tipul PPPP ( Public – Private –
People Partnership), unde utilizatorii sunt priviți nu doar ca și clienți ci ca și co -creat ori, parteneri egali în
procesul de dezvoltare de soluții inovatoare, parteneri cu un cuvân t din ce în ce mai puternic în
dezvoltarea de soluții, produse și servicii.
Cercetarea academică și cercetarea fundamentală își pierd treptat din importanță , în favoarea
cercetării aplicative și dezvoltării experimentale. Soluțiile inovatoare, în pri ncipal în domeniul software și
IT au în comun standardizarea, deschiderea, comunicarea, interoperabilitatea și compatibilitatea. Din ce
în ce mai puțin e soluții proprietare închise rămân competitive, iar companiile mici dezvoltă strategii de
inovare bazate pe standarde deschise și pe cunoștințe comune. Licențierile de tipul MIT, Creative
Commons sau GPL sunt preferate atât de către dezvolt atori cât și de către utilizatori și integratori.

Lucrare de disertație

59 Modelul de inovare deschisă adoptat de Indeco Soft și Creative Space a fost creat și validat de
evaluatorii Comisiei Europene și stă la baza strategiei de inovare a celor două compani i. El poate fi
rezumat de schema alăturată:

Practic, modelul combină pâlnia inovării (innovation funnel) cu modelul de inovare deschisă (open
innovation) asigurând, totodată o recursivitate și scalabilitate a conceptelor inovatoare transformate în
produse comerciale.
Figura 17. Modelul de inovare deschisă propus

Lucrare de disertație

60

5. CONCLUZII ȘI CONTRIBUȚII PROPRII

Din perspectiva Comisiei Europene, principalele motoare de dezvoltare durabilă ale Uniunii
Europene sunt Orașele și IMM -urile. Dezvoltarea simbiotică a celor două, primele sub aspectul bunei
guvernan țe și a implicării comunităților locale în co -crearea serviciilor publice, iar a doua sub aspectul
creării de noi produse și servicii inovatoare, competitive în piața globală, este esențială pentru păstrarea
standardelor de viață pe bătrânul continent.
Resursele (financiare, logistice, umane) sunt limitate în cazul IMM -urilor, astfel, o bună colaborare
pe modelul quadrouple -helix este esențială pentru asigurarea competitivității economice. Universitățile,
autoritățile locale și utilizatorii trebuie să de vină parteneri și suporteri ai IMM -urilor în procesul de creare
a unor servicii și produse competitive, prin finanțarea proiectelor comune, crearea de politici publice de
sprijinire a economiei locale, circulare, de creare de produse și servicii cu valoare adăugată mare.
Promovarea exemplelor de bune practici între organizații diferite este primul pas spre crearea
încrederii între entități. Clusterizarea, promovarea start -up-urilor și spinn -off-urilor, construcția de
comunități, deschiderea rezultatelor de cercetare, transferul tehnologic sunt pași spre crearea unor
ecosisteme business sănătoase.
Inovarea deschisă facilitează schimbul de idei, concepte, conducând, pe de o parte la crearea de
noi produse ori servicii, iar pe de altă parte la întărirea comu nităților inovatoare.
Europa a pierdut startul în competiția Economiei Platformelor sau a Economiei Digitale. Din acest
motiv, finanțarea Pieței Unice Digitale, reglementarea flexibilă a domeniilor inovatoare, finanțare prioritar
a cercetării aplicate și transferabile către mediul business au devenit priorități.
Crearea unei strategii de inovare în interiorul companiilor, al comunităților și al clusterelor
presupune alocarea de resurse în direcția dezvoltării de parteneriate pentru implementarea proiectelo r,
dezvoltarea produselor și crearea serviciilor inovatoare.
Asumarea de către companii (întreprinderi mici și mijlocii) a unor bugete și resurse de cercetare –
dezvoltare -inovare este adesea greu de realizat sau insuficientă, pe de o parte datorită competiț iei cu
actori globali și întreprinderi mari, pe de altă parte, datorită insuficienței personalului specializat
(cercetători) și a presiunii economice pusă pe costuri de competiția de tip low -cost. Finanțarea inovării
poate fi realizată din surse externe c ompaniei, precum granturi nerambursabile, contracte de cercetare –
dezvoltare, clusterizare și colaborare pentru proiecte comune, contracte de cercetare -dezvoltare, etc.

Lucrare de disertație

61 O strategie câștigătoare o reprezintă implicarea în proiecte de cercetare -dezvoltare -inovare care
îmbină produsele existente cu nevoi noi ale clienților și sunt dezvoltate prototipuri sau componente
funcționale, ce pot fi replicate în produsele proprii.
Cea de -a doua provocare legată de inovare, în principal în rândul întreprinderilor mijlo cii și a celor
care au implementate standarde de calitate și proceduri operaționale o reprezintă pierderea agilității și a
abordării antreprenoriale. Pe de altă parte, mediul academic european se confruntă cu o lipsă a apetitului,
deschiderii și capacităț ii de a face business sau de a transpune rezultatele cercetării în produse sau servicii.
La aceste provocări răspund cel mai bine startup -urile și prinn -off-urile care îmbină creativitatea cu
agilitatea antreprenorială și cunoștințele / rezultatele de cer cetare.
Crearea de hub -uri de inovare ca viitor pas în dezvoltarea clusterelor contribuie la crearea de
legături între mediul academic, mediul business și utilizatorii finali ai produselor / serviciilor inovatoare.
Prin deschidere spre cooperare și colabor area între actori, prin publicarea rezultatelor de
cercetare sub licențe deschise (creative commons, General Public License, etc), sunt puse bazele
cooperării și sunt demonstrate capabilități de cercetare aplicată, utilă mediului business.
Definirea unei strategii de inovare deschisă la nivelul IMM -urilor contribuie la dezvoltarea și
implementarea modelului de business pe care acestea îl utilizează și asigură accesul la resursele logistice,
materiale, financiare și umane necesare creării de produse sau fu rnizării de servicii inovatoare.
Crearea de ecosisteme locale, bazate pe povești de succes și exemple de bune practici, unde
membrii comunității pot învăța unii de la alții este esențială pentru a pune bazele încrederii între actori,
pentru asigurarea prem iselor pentru transfer tehnologic, implementarea de proiecte în parteneriat și
crearea de produse comune.
Cheia unor parteneriate locale de succes o reprezintă, pe de o parte, încrederea și plus -valoarea
adusă de fiecare participant, iar pe de altă parte, abordarea de tip win -win, în care fiecare partener poate
aduce ceva lanțului de valori ce lipsește celorlalte verigi.

Pentru IMM -urile Europene principala șansă de a fi competitive la nivel local și global o reprezintă
crearea de produse și servicii cu va loare adăugată mare, diferențiate de competiția globală prin
standardele de calitate, sănătate, securitate, grijă față de utilizatorul final, implicarea acestuia în procesul
de design, nu doar ca utilizator, ci ca și co -creator al acestora.

În ceea ce pr ivește studiul de caz – inovare în Indeco Soft, compania a trecut prin perioade
multiple din prisma nivelului de inovare. Dacă în perioada 2000 – 2006, gradul de inovare era unul ridicat
în contextul pieței de eGuvernare, cu dezvoltarea instrumentelor ino vatoare de integrare la nivel
administrativ, în perioada 2004 – 2015 apetitul pentru cercetare -dezvoltare -inovare al companiei a fost
unul scăzut. Principalele probleme au fost lipsa resurselor umane și materiale necesare unui proces

Lucrare de disertație

62 susținut de inovare, atât la nivel de business cât și la nivel tehnic (inovare de proces, inovare de produs și
inovare de model de servicii).
În acest context, în anul 2015, colaborarea între mine și companie a început în baza unei nevoi a
companiei pentru recâștigarea orientării spre inova re, corelată cu nevoia identificării unor surse
alternative de finanțare a acesteia (granturi, resurse externe companiei), precum și a unor resurse umane
calificate, orientate spre cercetare -inovare, cu un nivel ridicat al creativității și curiozității.
Rolul meu în cadrul companiei este acela de a gestiona departamentul de ”proiecte speciale”, car e
reunește componen tele de proiecte cu finanțări nerambursabile, produse inovatoare, produse noi,
stabilirea de parteneriate și colaborări interne și internaționale. Astfel, sunt responsabil de toate etapele
aferente proiectelor inovatoare, de la identificarea nevoilor (bazat pe produsele companiei, solicitările
clienților, nevoile de dezvoltare de n oi funcționalități, etc) , oportunităților legate de parteneri și potențial
de finanțare, crearea cererilor de finanțare și/sau a specificațiilor tehnice, managementul implementării,
livrare și recepți e.
Prima finanțare solicitată a fost cea aferentă proiectului finanțat prin Programul Operațional
Competitivitate 2014 -2021 – fAMILIA – Asistență Medico -socială Integrată st imuLând Îmbătrânirea Activă,
cu un buget total de peste 700.000 euro, proiect izv orât di n nevoia de dezvoltare de funcționalități
avansate pentru unul din produsele lider de piață în România – ASISOC – managementul asistenței sociale.
Ideea de corelare a asistenței sociale cu componente socio -medicale a venit dintr -un contrac t manageriat
de mine pentru monitorizarea persoanelor vârstnice, derulat cu doar câteva luni înainte de deschiderea
apelului de proiecte (POC 2.2.1.).
Deschiderea spre comunitate a venit în cadrul unor întâlniri pe teme de proiecte finanțate prin
Programul Orizont 2020, unde am cunoscut reprezentanții ARIES Transilvania și a i clusterului Transilvania
IT (iTechTransilvania la momentul respectiv) , membrii a rețelei European Enterprise Network, punct
regional de contact Orizont 2020 . Colaborarea cu clusterul s-a de rulat pe baza respectului reciproc și a
unei comunicări excelente, a empatiei și deschiderii spre cooperare.
Prin intermediul clusterului am intrat în legătură cu entități comerciale din Franța, Polonia și
Cehia, împreună cu care am obținut una dintre puținele f inanțări din partea Agenției Spațiale Europene
pentru proiectul EOClimLab , proiect pe care l -am coordonat.
Una dintre a mbițiile proprii a fost aceea de a câștiga și implementa, în calitate de coordonator un
proiect finanțat prin cel mai competitiv mecanism de finanțare – instrumentul pentru IMM din cadrul
programului Orizont 2020 (șansele de succes sunt estimate undeva la circa 7%). Astfel, izvorât din
experien ța EOClimLab și nevoia administrației locale de produse GIS eficiente, la costuri decente și cu date
actualizate, a apărut ideea proiectului GREENTOP – Gamification of cRow dcomputing to ENhance Earth
Observation Data Processing, cel de -al treilea proiect fin anțat în cadrul instrumentului pentru IMM al
programului Orizont 2020 de către entități din România.

Lucrare de disertație

63 Dato rită bunei co laborări a Indeco Soft cu Agenția pentru Agenda Digitală a României în
implementarea Sistemului Național Electronic de Plată – www. ghiseul.ro , am fost solicitați de către
această instituție pentru implementarea unui proiect finanțat prin Mecani smul de Interconectare a
Europei – CEF Telecom, pentru pregătirea ghi seul.ro pentru integrare la nivel european. În cazul acestui
proiect, rolul meu a fost exclusiv acela de a pregăti cererea de finanțare, implementarea fiind preluată de
către departa mentul care asigură dezvoltarea și mentenanța SNE P.
Modelul de bu siness bazat pe inovare deschisă necesită adesea o dinamică ridicată și un proces
decizional rapid, incompatibile uneori cu standardele de management, calitate ș i securitate informatică
implementate de Indeco Soft. Pe ntru astfel de proiecte a apăru t nevoia unei entități afiliate, dinamice,
mici, agile. Astfel, cu sprijinul finanțărilor oferite de Guvernul Români ei prin programul Startup Nation,
am creat compania Creative Space, companie independentă specializată pe dezvoltare software,
consultanț ă IT și de management, ce activează în domeniul soluțiilor software pentru dezvoltare durabilă
(GIS, procesare date satelitare, software la comandă ), precum și a organizării de evenimente, training -uri,
workshop -uri pe aceleași subiecte.
În paralel cu implementarea proiectelor de cercetare -dezvoltare -inovare, am menținut și mențin
constant activitatea de creare de parteneriate,
atragere de resurse umane și identificare de
oportunități de piață.
Creative Space este dezvoltatorul și
implementatorul unui sistem informatic de
management a proiectelor, bazat pe specificul
finanțărilor POCU / POCA / P OC, cu rezultate de piață
bune.
Colaborarea în cadrul clusterului continuă,
inclusiv prin reprezentarea clusterului la e venimente
publice, conferințe, evenimente de business sau
matchmacking , cel mai recent astfel de eveniment
fiind organiz at de www.cursdecuvernare.ro la
Reprezentanța Comisiei Europene în România .
Tot în parteneriat cu clusterul, am participat ca expert evaluator în cadrul unui program menit să
stimuleze antreprenoriatul în regiunea Nord -Vest.
În continuare, sunt concentrat pe identificarea de parteneriate și oportunități de finanțare a unor
proiecte inovative, cu impact real asupra comunităților locale sau a grupurilor de utilizatori.
Astfel, în parteneriat extins cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj
Napoca, Municipiul Baia Mare, Aries Trans ilvania, Asociația Zona Metropolitană Baia Mare , asociația

Lucrare de disertație

64 Green Energy și Urbasofia, am depus un proiect de finanțare prin Urban Innovative Actions, pe teme de
regenerare urbană post -industrială , aflat în evaluare (a fost finaliza tă evaluarea de eligibilitate și tehnică,
este în derulare evaluarea operațională ).
În parteneriat cu Universitatea Tehnică Cluj Napoca – Centrul Universitar Nord Baia Mare și
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară am pregătit un proiect finanțat prin Programul
Operațional Cercetare , în evaluare teh nică, pe tema utiliz ării datelor satelitare pentru agricultur ă,
management urban, managementul spațiil or verzi și protejarea biodiversității.
Sunt în pregătire propuneri de proiecte pentru Proiect experimental demonstrativ (PED) și
Transfer la operatorul economic (TE) pentru apelul ce urmează a fi lansat la finalul lunii Iulie 2019 , în
parteneriat – Indeco Soft – Universitatea Babeș Bolyai Cluj Napoca și Univ ersitatea de Ș tiințe Agricole și
Medicină Veterinară Cluj Napoca. Structurile acestor proiecte sunt încă în faza de design la momentul
scrierii prezentei lucrări.
În parteneriat cu CIVITTA România implementăm un proiect de analiză State of the European
Territory , pentru ESPON – program european de cercetare aplicată ce sprijină dezvoltarea de politici de
dezvoltare teritorială în Europa .
În cadrul unor forme diferite de cooperare am mai asigurat participarea la di verse competi ții și
licitații , aflate în diverse stări de evaluare și implementare, în gene ral pentru dezvoltarea de soluții
software și/sau implementarea de soluții COTS (Component of the Shelf) .
Pentru clienți ca Municipiul Baia Mare, Consiliul Județean Maramureș sau Aries Transilvania am
susținut workshop -uri de dezvoltare durabilă integrată, strategii de dezvoltare și
Pentru atragerea de resurse umane de calitate am demarat un program denumit ”Bursele Indeco
Soft”, competiție destinată elevilor de liceu care doresc să urmeze o carieră în domeniul IT în Baia Mare.
Elevi i câștigători beneficiază de o bursă de studii pe durata facultății ( 3 sau 4 ani), iar la fin alul studiilor li
se oferă un loc d e muncă în cadrul Indeco Soft. Concursul constă în dezvoltarea unor aplicații informatice
și o probă interviu, iar principalele obli gații ale acestora sunt să urme ze studiile în cadrul unei facultăți de
profi l IT în Centrul Universitar Nord Baia Mare , să nu aibă mai mult de 2 restanțe în paralel, să frecventeze
cursurile și activitățile didactice și să participe la worksh op-urile și sesiunile de practică organizate de către
Indeco Soft.

Lucrare de disertație

65

Lucrare de disertație

66

6. BIBLIOGRAFIE

[1] The state of University -Business Cooperation in Europe
https://publications.europa.eu/en/publication -detail/ -/publication/85772155 -67a2 -11e8 -ab9c –
01aa75ed71a1 – acces – aprilie 2019
[2] https://ec.europa.eu/growth/industry/innovation_en – acces – aprilie 2019
[3] https://www.telegraph.co.uk/connect/better -business/innovation/what -is-innovation -and-how -can-
businesses -foster -it/, John Bessant – acces – aprilie 2019
[4] https://twitter.com/copernicuseu/status/1061956846825734144 – acces – aprilie 2019
[5] http://ec.europa.eu/education/policies/innovation -in-education/university -business -cooperation_en
– acces – aprilie 2019
[6] The state of University -Business Cooperation in Europe https://publications.europa.eu/en/publication -detail/ –
/publication/85772155 -67a2 -11e8 -ab9c -01aa75ed71a1 , Prof. Dr. Todd Davey, Arno Meerman, Dr. Victoria Galan
Muros, Balzhan Orazbayeva and Pr of. Dr. Thomas Baaken – acces – aprilie 2019
[7]http://s3platform.jrc.ec.europa.eu/documents/20182/198909/Inn ovation+Camp+Methodology+Han
dbook/3e201fe6 -ff13-429d -8105 -a09140eb1dd7 – acces – aprilie 2019
[8] Engel, Jerome S, "Global Clusters of Innovation: lessons from Silicon Valley", California Management
Review, winter 2015, Vol. 57 Issue 2, pp. 36 -65
[9] https://eur -lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2006:323:0001:0026:EN:PDF – acces –
aprilie 2019
[10] http://s3platform.jrc.ec.europa.eu/digital -innovation -hubs – acces – aprilie 2019
[11] https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/social -fund/ – acces – aprilie 2019
[12] https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/cohesion -fund/ – acces – aprilie 2019
[13] https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/erdf/ – acces – aprilie 2019
[14] http://www.fonduri -ue.ro/poc -2014 – acces – aprilie 2019

Lucrare de disertație

67 [15] https://www.lead -innovation.com/english -blog/open -innovation -vs.-closed -innovation – acces –
aprilie 2019
[16] http://impactiglu.org/acsi/ – acces – aprilie 2019
[17] https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Linear_versus_circular.jpg – acces – aprilie 2019
[18] https://ec.europa.eu/growth/industry/sustainability/circular -economy_en – acces – aprilie 2019
[19] http://www.sandbirch.com/10 -things -you-need -to-know -about -the-circular -economy/ – acces –
aprilie 2019
[20] http://old.fonduri -ue.ro/poscce/fonduri_structurale/pdf/Ghid -o231 -actualiz at-
2010_01082011_05092011.pdf – acces – aprilie 2019
[21] http://old.fonduri -ue.ro/poscce/fonduri_structurale/pdf/Ghid -o231 -actualizat –
2010_01082011_05092011.pdf , acces – aprilie 2019
[22] Lobonțiu, G. (2014) Fundamente de management (ISBN 978 -973-662-980-8, 283 pagini). Cluj –
Napoca: Editura UT Press (cod CNCSIS: 161).
[23] Lobonțiu, M., Big, R., Lobonțiu, G. (2008) De la inovare la transf erul și difuzia tehnologiei. În:
Lobonțiu, M., Big, R., Lobonțiu, G., Cotețiu, R., Ungureanu, N. – Difuzia tehnologică. De la inovare la
transferul și difuzia tehnologiei (ISBN 978 -973-726-358-2); p.9 -176. Cluj -Napoca: Editura Limes (cod
CNCSIS: 169).
[24] Abrudan, I., Lobonțiu, G., Lobonțiu, M. (2003) IMM -urile și managementul lor specific (ISBN 973 -35-
1708 -9, 389 pagini). Cluj -Napoca: Editura Dacia (cod CNCSIS: 225).