Programul de studii de masterat: [309397]

Programul de studii de masterat:

[anonimizat], ABSOLVENT: [anonimizat].univ. dr.ing., ec.Gabriela LOBONȚIU Sorin POP

2019

Programul de studii de masterat:

MANAGEMENTUL INOVĂRII ȘI DEZVOLTĂRII TEHNOLOGIEI

LUCRARE DE DISERTAȚIE

1. Tema lucrării: [anonimizat]

2. Numele și prenumele absolvent: [anonimizat]: Sorin POP

3. Promoția: 2019

4. Numele și prenumele coordonatorului: conf.univ. dr.ing., ec.Gabriela LOBONȚIU

5. Termenul de predare:

DECAN,

Prof.univ.Dr.ing. Nicolae UNGUREANU

Fișa candidat: [anonimizat]: Sorin POP Promoția: 2019

Programul de studii: MANAGEMENTUL INOVĂRII ȘI DEZVOLTĂRII TEHNOLOGIEI

Forma de învățământ: zi

Titlul proiectului/lucrării de finalizare a studiilor: [anonimizat]/lucrării de finalizare a studiilor: conf.univ. dr.ing., ec.Gabriela LOBONȚIU

Proiectul/lucrarea rezolvă:

□ o temă în continuarea unui proiect din anii anteriori;

□ o temă în legătură cu un alt proiect;

□ o temă nouă fără conexiuni cu alte proiecte.

Documentarea absolvent: [anonimizat]: □foarte bună; □bună; □suficientă; □insuficientă.

Volumul de muncă depus: □foarte mare; □mare; □mediu; □mic.

Idei originale introduse de absolvent: □foarte multe; □multe; □puține; □niciuna.

Rezultatele au fost testate sau simulate: □complet; □parțial; □insuficient; □nu e cazul.

Cerințele temei au fost îndeplinite: □complet; □parțial; □insuficient; □deloc.

Prezentarea (claritatea) și aspectul lucrării: □foarte bune; □bune; □suficiente; □insuficiente.

Alte aprecieri (dacă este cazul): ___________________________________________________

______________________________________________________________________________

De acord cu susținerea proiectului: □DA □NU

Data______________ Semnătura coordonatorului _____________________

DECLARAȚIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE

PRIVIND AUTENTICITATEA PROIECTULUI DE DIPLOMĂ / LUCRARE DE DISERTAȚIE

Subsemnatul Sorin POP legitimat cu CI seria MM nr. 714555 CNP [anonimizat] absolvent: [anonimizat], [anonimizat], programul de studii Managementul Inovării și Dezvoltării Tehnologice promoția 2019, [anonimizat] / [anonimizat], pe baza cercetărilor mele și pe baza informațiilor obținute din surse care au fost citate în textul lucrării și în bibliografie.

[anonimizat] a convențiilor internaționale privind drepturile de autor.

Declar, [anonimizat] a mai fost prezentată în fața unei alte comisii de examen de licență / diplomă / disertație.

În cazul constatării ulterioare a [anonimizat], respective anularea examenului de licență / diplomă / disertație.

Baia Mare Autor, (Prenume,Nume) Semnătura

Data: ________ Sorin POP __________

REZUMAT

Enunțul temei: [anonimizat], cooperare, co-creare și diseminare a produselor și serviciilor, pe baza unor modele ce promovează atingerea de rezultate și crearea de valoare adăugată mare în scopul creșterii competitivității și atractivității ecosistemelor locale de business. Promovarea exemplelor de bune practici, în abordări incrementale sau disruptive contribuie la dezvoltarea și întărirea parteneriatelor între comunitatea locală, mediul academic, antreprenori și utilizatori, ca și co-creatori ai produselor și serviciilor.

Lucrarea prezintă strategia de inovare deschisă, cu aplicabilitate practică în ceea ce privește implementarea de proiecte, dezvoltarea de produse, crearea de parteneriate și furnizarea de servicii aplicată de către autorul acesteia, într-o industrie extrem de competitivă, a produselor și serviciilor cu valoare adăugată mare – industria IT.

ABSTRACT

Theme: Open Innovation for Durable Development – case study

Open Innovation implies the development of specialized toolkits for innovation, cooperation, co-creation and dissemination of products and services, based on models designed to achieve results and create high-added value that enhances local business ecosystem’s competitiveness and attractiveness. Promoting good practice examples, in incremental or disruptive approaches, contributes to developing and strengthening partnerships between local actors such as local communities, academics, entrepreneurs and users, as co-creators of their products and services.

The paper presents the open innovation strategy regarding projects implementation, product development, partnership creation and service provisioning used by its author in one of the most competitive industries of high added-value products and service – the ITC industry.

INTRODUCERE

Inovarea presupune rezolvarea unei probleme reale. Doar pentru că putem face ceva, nu înseamnă că trebuie să o și facem. Putem pune ecrane sau motoare oriunde, dar asta nu înseamnă că există o utilitate. Ideile cu adevărat inovatoare soluționează probleme din lumea reală, indiferent dacă problema e sau nu conștientizată. Organizațiile care creează ceva cu adevărat important sunt cele care produc inovare în afara industriei în care activează.

Inovarea pornește de la nevoi și soluții și presupune identificarea acelor idei, concepte, procese sau produse care pot rezolva mai repede, mai bine, mai eficient sau mai rapid probleme ale societății.

Inovarea presupune o analiză și monitorizare constantă a pieței, publicului țintă, utilizatorilor, resurselor, rezultatelor de cercetare, surselor de finanțare, tehnologiilor disruptive și contextelor de business.

Indiferent că vorbim de inovare incrementală sau disruptivă, finanțată din resurse proprii sau fonduri de cercetare-dezvoltare, principala caracteristică a inovării deschise este implicarea unui număr mare de actori.

Inovarea deschisă presupune, spre exemplu, implicarea comunităților de utilizatori, în calitate de co-creatori ai produselor și serviciilor, și nu doar de clienți sau consumatori. Ideile, produsele și serviciile inovatoare, se întrepătrund, derivă unele din altele, sunt replicate, abandonate, redescoperite.

La nivel de business sau în mediul academic, startup-urile și spinn-off-urile inovative au rolul de a da flexibilitatea și dinamica specific antreprenorială, corelate cu cunoașterea, resursele și siguranța unor entități mari.

Prezenta lucrare prezintă un studiu de caz complex, ce pornește de la deschiderea spre inovare, crearea de produse și furnizarea de servicii, dezvoltate inițial cu resurse proprii și, ulterior, finanțate din fonduri comunitare, pentru a crește nivelul de calitate și a păstra gradul de noutate și competitivitate ale produselor. Modelul prezentat îmbină resursele proprii și produsele comerciale COTS cu proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare de top la nivel european (finanțate prin Programul Operațional Competitivitate, Instrumentul pentru IMM-uri al programului Orizont 2020, Proiecte finanțate de Agenția Spațială Europeană, programe de antreprenoriat – Startup Nation) și modul de creare a unei Strategii de Inovare pe termen mediu și lung.

INOVARE DESCHISĂ

Inovare

Inovarea este esențială din prisma competitivității Europene în economia globală. Uniunea Europeană implementează politici și programe care sprijină dezvoltarea inovării în scopul creșterii investițiilor în cercetare-dezvoltare precum și pentru convertirea cercetării în bunuri, servicii și procese îmbunătățite în piață.[1]

Inovarea presupune crearea de valoare dintr-o invenție. Deși, în general, valoarea este privită dintr-o perspectivă comercială, inovarea poate avea și o componentă socială. Spre exemplu, pentru Crucea Roșie, crearea de valori sociale este esențială, deși nu generează venituri financiare, creează valoare adăugată din idei precum produse de igienă low-cost dar eficiente. Inovarea poate porni din echipa proprie, de la competitori sau din piață. [2]

Inovarea poate presupune crearea unui produs/serviciu/proces cu totul nou, reutilizarea unui proces existent într-un scop nou, eficientizarea unui proces sau serviciu, ori actualizarea acestora astfel încât să se creeze valoare adăugată. Inovarea poate porni de la soluțiile existente, de la idei sau concepte, de la o invenție sau nevoie. Factorul cheie pentru ca o invenție să devină inovație este valoarea adăugată. Inovația poate avea ca sursă cercetarea fundamentală sau industrială, procesele de business sau nevoi din piață.

Inovarea este asemenea artei. Poate fi creativă, nebună, repetitivă, high-tech sau manuală. Poate crea ceva cu totul nou, sau reinventa ceva existent, dându-i un nou scop, o nouă funcțiune. Poate actualiza idei vechi sau poate da sens unei invenții de mult uitate.

Figura 1. Re-crearea uneia dintre fotografiile simbolice ale Agenției Spațiale Europene, trecută prin ”pensula” unui algoritm de inteligență artificială antrenat să reproducă stilul inconfundabil al lui Vincent Van Gogh.[3]

Cooperare între mediul academic și comunitatea business

În cadrul activităților încurajate de Comisia Europeană, în cadrul inițiativelor de educație și instruire, Comisia acordă o atenție deosebită cooperării apropiate dintre instituțiile de învățământ superior și universități, opinând că o cooperare cu mediul de afaceri poate contribui semnificativ la actualizarea și îmbunătățirea curriculei academice și abordării educaționale, în scopul împlinirii nevoilor studenților și ale societății în ansamblu.

Legăturile apropiate dintre mediul business și mediul academic au potențial de a:

Încuraja schimbul și partajarea cunoștințelor

Crea parteneriate și oportunități pe termen lung

Stimula inovarea, antreprenoriatul și creativitatea [4]

În același timp, studenții au oportunitatea de a își dezvolta competențe în domenii sau subdomenii cu potențial de piață și de a își găsi locuri de muncă adecvate competențelor, intereselor și pasiunilor lor.

Cooperarea între universități și mediul de afaceri facilitează accesul cercetării în piață și orientarea activităților de cercetare industrială și/sau fundamentală în direcții cerute de mediul de afaceri sau consumatorii finali. O bună conectare a mediului de afaceri cu mediul academic permite co-crearea de produse, servicii sau procese cu valoare adăugată mare.

Conform studiului Starea cooperării Universitate-Business în Europa [5], în circumstanțe adecvate, cooperarea între universități și business are rezultate pozitive pentru toate părțile implicate. În particular, afacerile care încep să înțeleagă beneficiile aduse de cooperarea cu universitățile ca o sursă de inovare pentru viitor și ca oportunitate de dezvoltare a talentelor încep să aibă avantaje competitive. De asemenea, s-a demonstrat că instituțiile de învățământ superior sunt o sursă de talente, antreprenori și lideri în ecosistemele regionale. Din păcate, numărul de entități implicate în cooperarea Universitate-Business este încă redus. Această cooperare redusă are efecte negative în ceea ce privește relevanța programelor de studii, a șanselor de angajare a absolvenților în domeniile absolvite și, mai ales, de diseminare și comercializare a cercetării.

Inovare deschisă

Pentru numeroase industrii, abordarea centralizată a activității de cercetare-dezvoltare este depășită. Cunoștințele sunt distribuite ușor, iar ideile sunt diseminate rapid la o scară globală. Astfel de factori contribuie la dezvoltarea unor abordări bazate pe inovare deschisă, care adoptă rapid idei din exteriorul organizației, îmbunate cu cercetarea-dezvoltarea internă. Astfel de abordări permit, în principal IMM-urilor să creeze valoare adăugată mare, rapid. Provocarea de a transforma ideile și rezultatele cercetării în produse comerciale și comercializabile rămâne una importantă.

Cercetarea-dezvoltarea internă a reprezentat un atu strategic pentru numeroase companii și, adesea, un mod de a securiza anumite piețe. Corporațiile mari (în special în domeniul tehnologiei sunt în principal localizate în Asia și America de Nord), Europa având din păcate o cotă foarte mică de piață în economia globală. Este binecunoscut faptul că motorul economiei europene este reprezentat de Întreprinderile Mici și Mijlocii (SME), a căror capacitate de inovare este redusă.

De asemenea companiile de tip unicorn (companii cu o creștere rapidă la valori de peste 1.000.000.000 USD sunt localizate geografic în aceleași zone

Inovare socială

Inovarea socială vizează creșterea calității vieții pentru anumite grupuri. Politicile de inovare socială urmăresc introducerea unor reforme inovative în sistemul de valori, menite să păstreze și sporească calitatea serviciilor sociale, în general prin exploatarea potențialului noilor tehnologii, în contextul unor presiuni bugetare importante. Astfel, inovarea socială urmărește schimbarea percepției societății și modului de interacțiune în cadrul aspectelor complexe de viață și muncă. Inovările în domeniul tehnic și social sunt combinate pentru a schimba mentalități referitoare la aspecte organizaționale, sociale, culturale, etc. Acest concept face parte din ecosistemul de gândire inovatoare, dezvoltat de către Uniunea Europeană. Modelul quadrouple helix este recomandat pentru stimularea inovării sociale, respectiv co-crearea serviciilor sociale de către:

Factori decizionali (municipalități, regiuni), cu scopul de a mobiliza resursele urbane / regionale pentru a soluționa provocări locale și a inova în soluționarea problemelor de politici locale

Companii / antreprenori care pot dezvolta interese și pot reprezenta motoarele locale care transformă orașul/regiunea într-una competitivă într-o piață globalizată

Instituții de învățământ – care pot furniza resurse de cercetare-inovare conforme cu piața locală, iar, pe termen lung, coopera cu mediul business și mediul politic, lucrând în același timp pentru binele comunității

Societatea civilă, care are potențialul de a sprijini cetățenii în a deveni proprietarii și creatorii soluțiilor inovative pentru provocările comunității din care fac parte.[6]

Clustere de inovare

Clusterele de inovare sunt puncte fierbinți din punct de vedere economic, unde tehnologiile inovatoare se nasc într-un ritm uimitor și unde resursele financiare, de cunoștințe și talente generează dezvoltarea de noi industrii și modele de business.[7]

Clusterele de inovare sunt grupuri de organizații independente – startup-uri inovative, IMM-uri, întreprinderi mari, organisme de cercetare – care activează într-un sector bine definit și într-o regiune geografică și care au ca scop stimularea activităților inovatoare prin promovarea interacțiunilor între membri, partajarea resurselor, expertizei și cunoștințelor, contribuirea la transfer tehnologic, networking și diseminarea informațiilor între membri clusterului. Cazul ideal este un mix de IMM-uri și companii mari care să ofere, în același timp, o masă critică dar și dinamism, precum și să faciliteze specializarea, în principal în domeniile Cercetării, Dezvoltării și Inovării. [8]

Clusterele de inovare au apărut în România în principal în ultimii 5 ani, pornind, în general de la probleme comune ale companiilor membre, situate într-o regiune geografică.

Unul dintre cele mai competitive domenii ale economiei Românești , sectorul ITC reprezintă un exemplu de bune practici la nivel de clusterizare. Deși companiile competiționează puternic atât pentru atragerea clienților cât și pentru recrutarea experților, acestea au fost printre primele reprezentante ale ecosistemului business local care să adopte abordarea asociativă la nivel de cluster. Unul dintre cele mai de succes exemple îl reprezintă clusterul Transilvania IT (anterior iTechTransilvania), singurul cluster acreditat GOLD din punct de vedere al managementului organizației (Gold Cluster Management Excellence acordat de Secretariatul European pentru Analiza Clusterelor). Pornind de la o nevoie comună a companiilor, aceea de specialiști competenți, corelată cu formarea continuă a acestora și dezvoltarea de competențe tehnice și de soft skills, câteva companii din Cluj Napoca, sprijinite de către Asociația Română pentru Industria Electronică și Software, Universitatea Babeș Bolyai, Universitatea Tehnică Cluj Napoca și Primăria Municipiului Cluj Napoca au obținut o finanțare prin Programul Operațional Sectorial Competitivitate Economică 2007-2013 (POSCCE), pentru a rezolva provocarea comună legată de resurse umane. Angajații companiilor au beneficiat de instruiri au participat la ateliere de lucru, rezultând indirect avantaje pentru companii (angajați mai bine pregătiți, cu noi competențe, cu oportunități de promovare), iar costurile au fost acoperite cu ajutorul finanțării nerambursabile. Odată puse bazele colaborării, clusterul a început să se dezvolte și să creeze oportunități pentru companiile membre prin facilitarea participării sau reprezentarea la târguri internaționale, conferințe, etc. Ca reprezentant Enterprise Europe Network, punct de contact Copernicus (Agenția Spațială Europeană) și punct de contact pentru Instrumentul pentru IMM al programului Orizont 2020 al Comisiei Europene, Clusterul contribuie la crearea de oportunități business pentru membri săi.

Finanțarea activității clusterelor și proiectelor comune are ca principale beneficii crearea de sinergii între companiile membre, administrația publică, centre de cercetare și universități și presupune, în general, crearea unor lanțuri de valori rezistente în timp, bazate pe modelul quadrouple-helix. Unul dintre programele de succes ale perioadei de finanțare 2014-2020 îl reprezintă Programul Operațional Competitivitate, prin acțiunea 2.2.1 : Sprijinirea creșterii valorii adăugate generate de sectorul TIC și a inovării în domeniu prin dezvoltarea de clustere, care stimulează dezvoltarea de produse în cadrul clusterelor inovative, aflată, în prezent, la al doilea apel.

Huburi digitale de inovare [9]

Comisia Europeană a publicat pe 19 aprilie 2016 prima inițiativă industrială din cadrul pachetului Pieței Unice Digitale. Pornind de la inițiative naționale de digitizare a industriei, Comisia acționează în direcția declanșării de investiții suplimentare în această direcție, creând totodată un framework de sprijin și condiții mai bune pentru evoluția industriei europene în era digitală. Una dintre principalele acțiuni este reprezentată de crearea unei rețele de Huburi Digitale de Inovare.

Huburile Digitale de Inovare reprezintă puncte unive care sprijină companiile să devină mai competitive în ceea ce privește procesele de business sau producție, produsele sau serviciile pe care le oferă, prin utilizarea tehnologiilor digitale. Se bazează pe tehnologii și infrastructură tehnică și furnizează acces la cunoaștere, expertiză și tehnologie pentru a-șoi sprijini clienții să testeze și experimenteze cu inovarea digitală.. Huburile Digitale de Inovare pot oferi sprijin financiar pentru implementarea soluțiilor inovatoare. Au la bază o abordare locală, astfel că sunt considerate un punct de contact regional menit să sprijine întărirea ecosistemului de inovare la nivel regional. Un Hub Digital de Inovare este un spațiu de colaborare între institute de cercetare, universități, asociații profesionale sau patronale, camere de comerț, incubatoare, acceleratoare, agenții de dezvoltare regională și administrație publică, care poate oferi și contacte cu actori din afara regiunii pentru competențe ce nu pot fi dezvoltate local.

Scopul final al DIH este de a sprijini industria Europeană să beneficieze de resursele digitale. Comisia Europeană va finanța cu aproximativ 500 milioane euro în următorii 5 ani dezvoltarea DIH, în speranța că fiecare regiune europeană va fi acoperită de cel puțin un DIH, iar companiile locale vor putea beneficia de avantajele digitizării. În paralel, huburile vor fi sprijinite prin crearea unei rețele europene de Hub-uri Digitale de Inovare. Din păcate în România nu există DIH funcționale. Există trei inițiative în dezvoltare, două în regiunea Nord-Vest și unul în regiunea Centru.

FINANȚAREA INOVĂRII

Motorul Europei din punct de vedere economic îl reprezintă, așa cum am mai arătat, întreprinderile mici și mijlocii. Pentru a putea competiționa cu actorii globali, acestea trebuie să inoveze în permanență. IMM-urile europene nu beneficiază nici de bugetele fabuloase de cercetare sau de deschiderea și apetitul de colaborare al universităților specifice spațiului nord-american, nici de forța de muncă și resursele ieftine specifice sud-estului Asiei. Corelate cu contextul îmbătrânirii populației și cu provocările existente la nivel global (încălzire globală, migrație, schimbări climatice) și cu legislația restrictivă în numeroase domenii (protecția angajaților, utilizarea pesticidelor și organismelor modificate genetic, protecția datelor cu caracter personal, limite de poluare) și fiscalitatea în general ridicată, aceste aspecte pun o presiune ridicată pe mediul business european. Din aceste motive, pentru a rămâne competitive, IMM-urile din Europa au nevoie de finanțare / stimulare a inovării.

Stimularea inovării este asigurată, în prezent, prin granturi nerambursabile, credite în condiții preferențiale, capital de risc, etc.

Prin programele sale de finanțare, Comisia Europeană urmărește atât dezvoltarea regională cât și dezvoltarea integrată prin proiecte de colaborare trans-regionale. Principalele surse de finanțare europeană le reprezintă:

Fondul Social European [10]

FSE investește în oameni, punând accentul pe îmbunătățirea oportunităților de ocupare a forței de muncă și de educație în cadrul Uniunii Europene. Acesta vizează, de asemenea, îmbunătățirea situației persoanelor celor mai vulnerabile care se confruntă cu riscul de sărăcie.

FSE investește în toate regiunile UE. Pentru perioada 2014-2020, peste 80 de miliarde de euro sunt alocațe statelor membre pentru investiții în capitalul uman. La această sumă se mai adaugă cel puțin 3,2 miliarde de euro, alocate inițiativei "Locuri de muncă pentru tineri".

Pentru perioada 2014-2020, FSE pune accentul pe patru dintre obiectivele tematice ale politicii de coeziune:

promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității lucrătorilor;

promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei;

efectuarea de investiții în domeniul educației, al formării competențelor și al învățării pe tot parcursul vieții; și

consolidarea capacității instituționale și a eficienței administrației publice.

În plus, 20% dintre investițiile FSE vor viza activitățile de îmbunătățire a incluziunii sociale și de combatere a sărăciei. Aceasta este cunoscută sub denumirea de concentrare tematică.

Fondul de Coeziune [11]

Fondul de coeziune este destinat statelor membre al căror venit național brut (VNB) pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE. Acesta vizează reducerea disparităților economice și sociale și promovarea dezvoltării durabile.

În prezent, se supune acelorași norme de programare, de gestionare și de monitorizare ca și FEDR și FSE, prin intermediul Regulamentului de stabilire a unor dispoziții comune.

În perioada 2007 – 2013, Fondul de coeziune vizează Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Slovenia.

Fondul de coeziune pune la dispoziție o sumă totală de 63.4 de miliarde de euro pentru activități din următoarele categorii:

rețele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes european, astfel cum au fost identificate de UE. Fondul de coeziune va sprijini proiectele de infrastructură din cadrul Facilității "Conectarea Europei";

mediu: în acest domeniu, Fondul de coeziune poate sprijini, de asemenea, proiecte legate de energie și de transport, atât timp cât acestea aduc beneficii vizibile mediului înconjurător în ceea ce privește eficiența energetică, utilizarea surselor de energie regenerabilă, dezvoltarea transportului feroviar, susținerea intermodalității, consolidarea transportului public etc.

Fondul European de Dezvoltare Regională [12]

FEDR urmărește consolidarea coeziunii economice și sociale în cadrul Uniunii Europene prin corectarea dezechilibrelor existente între regiunile acesteia.

FEDR își concentrează investițiile asupra mai multor domenii prioritare cheie. Această abordare este cunoscută sub denumirea de "concentrare tematică":

Inovare și cercetare;

Agenda digitală;

Sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri);

Economie cu emisii reduse de carbon.

Resursele FEDR alocate acestor priorități depind de categoria regiunii.

În regiunile mai dezvoltate, cel puțin 80% din fonduri trebuie să se concentreze pe cel puțin două dintre aceste priorități;

În regiunile de tranziție, concentrarea este de 60% din fonduri;

Concentrarea este de 50% în regiunile mai puțin dezvoltate.

În plus, unele resurse FEDR trebuie să fie canalizate în mod specific spre proiectele legate de o economie cu emisii reduse de carbon.

Cooperarea teritorială europeană

În cadrul programelor de cooperare teritorială europeană (Interreg), cel puțin 80% din fonduri se vor concentra asupra celor patru domenii prioritare menționate mai sus.

Caracteristici teritoriale specifice

FEDR acordă, de asemenea, o atenție deosebită caracteristicilor teritoriale specifice. Acțiunile FEDR vizează reducerea problemelor economice, de mediu și sociale în zonele urbane, punându-se un accent special pe dezvoltarea urbană durabilă. Cel puțin 5% din resursele FEDR sunt rezervate pentru acest sector, prin intermediul "acțiunilor integrate" gestionate de orașe.

Zonele dezavantajate în mod natural din punct de vedere geografic (zone izolate, muntoase sau slab populate) beneficiază de tratament special. În cele din urmă, zonele ultraperiferice beneficiază, de asemenea, de asistență specifică de la FEDR pentru abordarea potențialelor dezavantaje cauzate de gradul de izolare a acestora.

POC 2.2.1

La nivel național, Programul Operațional Competitivitate reprezintă principala componentă a FEDR ce vizează proiecte de inovare la nivel de companii. Finanțarea cuprinsă între 50 și 100% din valoarea proiectelor asigură resursele necesare companiilor pentru crearea de produse inovatoare, sub formă de ajutor de stat și ajutor de minimis.

Programul Operațional Competitivitate (POC) susține investiții menite să răspundă nevoilor și provocărilor legate de nivelul redus al competitivității economice, în special în ceea ce privește (a) sprijinul insuficient pentru cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) și (b) infrastructura subdezvoltată de TIC și implicit servicii slab dezvoltate, poziționându‐se astfel ca un factor generator de intervenții orizontale în economie și societate, de natură să antreneze creștere și sustenabilitate.[13]

Programul este divizat în două axe prioritare : Axa Prioritară 1 – Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare în sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilor și Axa Prioritară 2 – Tehnologia Informației și Comunicației (TIC) pentru o economie digitală competitivă.

Investițiile dedicate consolidării cercetării, dezvoltării tehnologice și a inovării ale PO Competitivitate le continuă pe cele începute în perioada 2007‐2013, ale căror rezultate deja încep să devină vizibile, dar sunt mai mult orientate către implicarea sectorului privat în activități de CDI, stimularea parteneriatelor între sistemul public de cercetare și actorii privați, orientarea către piață și transferul tehnologic și o mai mare expunere a cercetării românești pe plan internațional.

Axa prioritară 1 vizează:

Promovarea investițiilor în C&I, dezvoltarea de legături și sinergii între întreprinderi, centrele de cercetare și dezvoltare și învățământul superior, în special promovarea investițiilor în dezvoltarea de produse și de servicii, transferul de tehnologii, inovarea socială, ecoinovarea și aplicațiile de servicii publice, stimularea cererii, crearea de rețele și de grupuri și inovarea deschisă  prin specializarea inteligentă, precum și sprijinirea activităților de cercetare tehnologică și aplicată, liniilor pilot, acțiunilor de validare precoce a produselor, capacităților de producție avansate și de primă producție, în special în domeniul tehnologiilor generice esențiale și difuzării tehnologiilor de uz general

Îmbunătățirea infrastructurilor de cercetare și inovare (C&I) și a capacităților pentru a dezvolta excelența în materie de C&I și promovarea centrelor de competență, în special a celor de interes european, prin conectarea acestora cu structuri existente sau emergente de clusterizare care urmăresc inovarea și dezvoltarea economică, într‐un mod care răspunde nevoilor de dezvoltare în care sunt interesate comunitățile în care acestea se dezvoltă

Iar Axa 2 vizează:

Extinderea conexiunii în bandă largă și difuzarea rețelelor de mare viteză, precum și sprijinirea adoptării tehnologiilor emergente și a rețelelor pentru economia digitală; incluziune digitală, cultură online și e‐sănătate

Dezvoltarea produselor și serviciilor TIC, a comerțului electronic și a cererii de TIC;

Consolidarea aplicațiilor TIC pentru guvernare electronică, e‐learning

Orizont 2020

Orizont 2020 este cel mai complex program ce vizează cercetarea și inovarea, cu o alocare financiară de aproape 80 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020 și reprezintă principalul instrument financiar de implementare a Uniunii de Inovare, menite să asigure competitivitatea globală a Europei. Orizont 2020 este văzut ca un mijloc de a genera dezvoltare economică și locuri de muncă sustenabile.

Principalul punct forte al programului este că apropie inovarea și cercetarea, punând accentul pe excelență în știință, leadership industrial și răspunsuri inovatoare la provocări sociale. Scopul este ca ecosistemul european să producă inovare relevantă la nivel global, și să sprijine cooperarea dintre actori publici și privați în această direcție.

Astfel, a fost creat un framework unic de finanțare, unde regulile sunt identice între diferite domenii, modul de redactare al cererilor de finanțare este comun, iar regulile de raportare simplificate. Evaluarea proiectelor este standardizată, fiind urmărită excelența științifică, impactul asupra utilizatorilor și modul de implementare plauzibil.

Deși regulile programului cer, în general, participarea a cel puțin 4 entități, din state membre diferite, consorțiile cu șanse de câștig au peste 15-20 parteneri, pentru a asigura relevanța proiectelor la nivel European. Singura excepție notabilă o reprezintă instrumentul pentru IMM, care poate fi accesat de intreprinderi unice. Finanțările diferă de la un domeniu la altul și de la un apel la altul. Deși pot fi depuse proiecte de orice valoare, în general finanțatorul sugerează o valoare recomandată pentru fiecare tip de proiect.

În cadrul programului sunt finanțate următoarele tipuri de acțiuni:

Acțiuni de Cercetare-Inovare (finanțare 100%)

Finanțează activități ce urmăresc crearea de noi cunoștințe, explorarea fezabilității unor tehnologii noi sau îmbunătățite, produse, procese, soluții sau servicii noi. În acest scop, proiectele includ cercetare de bază, cercetare aplicată, dezvoltarea și implementarea de tehnologie, testarea, validarea la scară mică, prototiparea în laborator sau medii simulate. Proiectele pot include demonstrații și activități pilot menite să demonstreze fezabilitatea tehnică în medii similare cu cele operaționale.

Acțiuni de Inovare(finanțare 70%)

Activități ce vizează dezvoltarea de planuri sau design-uri pentru produse, procese sau servicii noi sau îmbunătățite. În acest scop, proiectele pot include prototipare, testare, demonstrare, pilotare, replicare de piață sau validarea produselor la scară largă.

Acțiuni de coordonare și suport

Vizează măsuri precum standardizarea, iseminarea, creșterea vizibilității și comunicare, networking, coordonarea sau sprijinul serviciilor, discuții despre politici, exerciții și studii de învățare reciprocă.

Instrumentul pentru IMM-uri

Instrumentul pentru IMM-uri are trei faze.

Faza 1 finanțează cu o sumă forfetară (50.000 euro) proiecte care validează fezabilitatea tehnică, practică și viabilitatea economică a unei idei inovatoare de noutate pentru sectorul industrial vizat. Activitățile includ analiza riscurilor, studierea pieței, implicarea utilizatorilor, managementul aspectelor ce țin de Proprietatea Intelectuală, strategii de inovare, dezvoltare, identificare de parteneri, fezabilitatea conceptului, etc.

Faza 2 finanțează proiecte inovatoare care demonstrează un potențial ridicat în ceea ce privește competitivitatea și potențialul de creștere a companiei în baza unui plan strategic de afaceri. Activitățile vizează abordări inovatoare ca demonstrarea, testarea, prototiparea, pilotarea, scalarea, miniaturizarea, design-ul, replicarea pe piață și componente de cercetare. Pentru inovare tehnologică este necesară atingerea TRL 6 sau superior. Amenințările și blocajele în calea creșterii profitabilității intreprinderii ca urmare a inovării sunt analizate în faza 1 și depășite în faza 2, pentru a crește Return of Investment în activitățile de inovare.

Faza 3 acordă sprijin în scopul comercializării și promovează implementarea la scară largă a soluțiilor inovatoare, precum și finanțarea creșterii prin facilitarea accesului la capital de risc. Această etapă nu furnizează finanțare directă, sprijinul fiind acordat indirect prin măsuri suport și servicii.

Cererea de finanțare

Cererea de finanțare a instrumentului este centrată, așa cum am arătat mai sus, în jurul inovării, impactului și excelenței științifice. După înregistrarea tuturor partenerilor pe portalul Comisiei Europene (ECAS – Funding and Tenders Portal), aceștia selectează linia de finanțare pe care doresc să aplice, descarcă formularul cererii, încarcă lista de parteneri, apoi încarcă formularul completat și transmit cererea spre evaluatori.

Cererea de finanțare două părți: Partea A – formulare administrative cu informații generale despre proiect, abstractul acestuia, lista de parteneri, domeniile vizate, declarații specifice, buget, aspecte legate de etică (se poate completa on-line sau într-un PDF inteligent.

Partea B este formată din 5 secțiuni, ce se încarcă în format PDF și sunt elaborate în baza unui template. Pentru fiecare tip de proiecte se aplică o limitare a numărului de pagini și dimensiuni minime ale marginilor și fonturilor.

Prima secțiune – Excelență, detaliază obiectivele, relația dintre proiect și tematica programului, conceptul, metodologia de cercetare și de lucru. Cea de-a doua secțiune – Impactul detaliază impactul pe care proiectul îl va avea la nivel științific, asupra utilizatorilor, actorilor implicați, competiției, societății, identifică barierele, obstacolele, lanțurile valorice potențial a fi create, propune măsuri de maximizare a impactului la nivel comunitar sau global, inclusiv comunicare și diseminare, IPR sau Unique Selling Proposition, precum și o analiză a pieței și competiției și a impactului proiectului asupra acestora. Secțiunea 3 – Implementarea, prezintă planul și pachetele de lucru, livrabilele, structura managerială și decizională, Milestones și Proceduri de lucru în cadrul consorțiului, structura consorțiului (ca unitate), volumul de muncă estimat pentru fiecare livrabil, resursele implicate, costuri și justificarea acestora. Aceste trei secțiuni intră sub incidența numărului maxim de pagini. Secțiunea 4 prezintă detaliat partenerii din cadrul consorțiului (individual), Resursele cheie (umane și materiale) și proiecte similare sau relevante ale partenerilor (inclusiv publicații științifice). Secțiunea 5 acoperă partea de etică și securitate în cadrul proiectului și tratează eventuale aspecte relevante în aceste domenii.

Cheia succesului este ca scrierea proiectelor să fie realizată / integrată de o persoană care înțelege bine procesele proiectului, să fie realizată cursiv, într-un limbaj curat, ușor de urmărit și înțeles, fără a repeta informații și fără a plictisi. Numărul de pagini este unul maximal, nu unul obligatoriu.

Investiții în inovare

Inovarea închisă pornește de la premisa că produsele inovatoare vin din interiorul companiei, de la faza de idee până la producție și marketing. Astfel, locul inovării este în interiorul companiei, cu asigurarea unui control strict al cunoștințelor, ideilor, proceselor și tehnologiei. În cadrul acestui model, companiile investesc sume fabuloase în departamentele de cercetare-dezvoltare, care utilizează resursele pentru a crea produse și soluții inovatoare. Sistemul este unul închis, protejat prin mijloace tehnice, logistice și procedurale, costisitoare la rândul lor. Acest model pune o presiune ridicată pe resursele umane care trebuie stimulate pentru a fi inovative, remunerate și motivate pentru a rămâne în companie, trimise constant la training-uri și instruiri. Nu în ultimul rând, aspectele legale legate de protecția proprietății intelectuale sunt gestionate de către departamente juridice stufoase.

Inovarea deschisă pornește de la ideea de a deschide procesul de inovare dincolo de limitele companiei și de a utiliza networking-ul și mediul înconjurător ca sursă de inovare. Astfel, procesul de inovare acumulează idei, procese, tehnologii și canale de vânzări interne și externe. Acest model permite cooperarea cu universități, angajați, clienți, furnizori, utilizatori, și chiar concurenți. Locul inovării este in interiorul și în exteriorul companiei. Cu toate acestea, inovarea deschisă nu presupune publicarea gratuită a know-how-ului, cunoașterii sau resurselor companiei către publicul larg, ci, mai degrabă, către rețele parteneriale. Astfel, pot exista cazuri în care inovarea deschisă să vină la pachet cu costuri de licențiere sau proprietate intelectuală.

Creșterea numărului de adepți ai inovării deschise este justificată prin mobilitatea crescută a specialiștilor valoroși, creșterea oportunităților de atragere de capital de risc, posibilitățile de valorificare externă a ideilor inovatoare neutilizate în cadrul companiei, precum și numărul în creștere de clienți competenți, care doresc să îmbunătățească produsele pe care le utilizează.

Nu se poate afirma că inovarea deschisă ar fi mai bună, sau ar reprezenta un pas înainte față de inovarea închisă. Ambele abordări au avantaje și dezavantaje, fiecare companie sau proiect trebuind să își definească modelul cel mai adecvat. Inovarea închisă permite, spre exemplu, procese incrementale, unde produsele sau serviciile sunt ușor adaptate, îmbunătățite, modificate sau actualizate și generează valoare comercială nouă (vezi actualizări de versiuni, versiuni noi ale produselor, extraopțiuni, etc). Pentru companii sau produse care sunt lideri de piață și dețin deja patente, au echipe de inovare mature și resurse financiare pentru a le întreține, în contextul în care inovarea produsă le oferă un avantaj competitiv semnificativ, se justifică o abordare închisă. Aceeași justificare se poate aplica în industrii cu o competitivitate ridicată (automotive, electronică, etc).

Evident, o abordare mixtă este adesea ea mai bună soluție, permițând importul de idei inovatoare, adoptarea unor tehnologii sau procese de ultimă oră (evident, însoțite de export de idei și procese), cu păstrarea închisă a acelor componente care dau companiilor un avantaj competitiv.

Numeroase companii din industria ICT au promovat ideea de inovare deschisă, industria fiind campioana a deschiderii. Numeroase comunități, companii, grupuri de lucru sau experți, adesea stimulate prin finanțări din partea Comisiei Europene sau în cadrul unor evenimente de tip hackathon au creat componente și module software menite să structureze și standardizeze protocoale de comunicații, conectivitate, portabilitate, acces la baze de date. Dezvoltarea de module open-source a permis crearea de librării și aplicații complexe ce pot fi reutilizate simplificând procesul de dezvoltare software și contribuind la reducerea costurilor aferente. Forțate de astfel de inițiative, pentru a rămâne competitive, companii consacrate au fost, de asemenea, nevoite să furnizeze alternative de tip deschis la soluțiile lor comerciale, pachete de lucru compatibile cu standardele sau să contribuie activ la procese de standardizare sau compatibilizare la nivel global.

Promovarea ideilor inovatoare

Innovation Camps

Innovation Camps reprezintă un instrument destinat decidenților, cu ajutorul căruia, aceștia pot crea politici publice cu implicarea efectivă a actorilor relevanți, mai eficiente decât consultările și dezbaterile publice sau focus-grupuri. Atelierele sunt un spațiu pentru dialog, înțelegere, formularea și reformularea provocărilor din diferite perspective. Facilitarea dialogului, auto-organizării, a asumării și identificării cu conceptele, colaborarea creativă și promovarea ideilor sunt uneltele principale ale atelierelor. Innovation Camps urmăresc crearea unui context în care actori diferiți lucrează împreună și catalizează puterea inteligenței colective pentru dezvoltare locală, într-o manieră participativă, de tip bottom-up, care utilizează la maxim principiile de prototipare rapidă.

Innovation Camps reprezintă un proces în care provocări teritoriale și sociale sunt explorate printr-o abordare de descoperire antreprenorială care include întâlniri față în față urmate de o perioadă de pregătire, prototipare și realizare practică a ideilor. Din acest motiv, Innovation Camps reprezintă un instrument eficient pentru abordări teritoriale inovatoare și soluționare a problemelor sociale, datorită abordării antreprenoriale.

Figura 6. ACSI Challenge to Rapid Realisation Process. (Credits: H. Kune & M. Markkula, illustration by Roope)[15]

Innovation Camps este un proces, un mod de a gândi și lucra care utilizează perspective și viziuni noi pentru soluționarea unor provocări sociale. Este un proces colectiv ce urmărește identificarea soluțiilor prin schimbarea perspectivei. Grupurile de lucru multidisciplinare adresează provocări reale, propuse de facilitatori, provocări referitoare la orașe, regiuni, afaceri, universități, sau activități ale ONG-urilor. Participanții lucrează împreună în grupuri auto-guvernate, într-un cadru ușor facilitat în scopul schimbării abordărilor și viziunilor asupra problemelor vizate. Acest proces generează perspective multiple și permite participanților să vadă problemele prin lentile diferite, astfel încât să aibă o înțelegere complexă, multi-unghi a problemelor propuse. Actorii implicați pot testa și implementa soluțiile identificate astfel, duă finalizarea atelierului, și pot prezenta soluțiile inovatoare în locații sau ateliere diferite.

Evenimente de inovare pentru cercetători, antreprenori sau entuziaști

Comisia Europeană, investitorii, agenții guvernamentale sau transnaționale sunt interesate de stimularea antreprenoriatului, în principal în încurajarea tinerilor, a tinerilor cercetători, a studenților și a tinerilor antreprenori de a încerca să dezvolte produse, servicii sau afaceri noi. În acest scop sunt organizate numeroase evenimente de tip pitching, hacking, concursuri de idei, ateliere de inovare, bootcamp-uri. O listă exhaustivă a acestor tipuri de evenimente este imposibil de realizat, însă vom trece în revistă câteva inițiative repetitive relevante la nivel european, stimulate de Comisie sau Agenția Spațială Europeană, însoțite de scurte povești de succes.

Copernicus Masters (https://www.copernicus-masters.com/) este o competiție internațională care acordă premii soluțiilor, dezvoltărilor și ideilor inovatoare pentru afaceri și societate, pe baza datelor de observare a Pământului. Big Data aferente Observării Pământului au un potențial uriaș pentru crearea de produse și servicii inovatoare. O mare varietate de industrii și domenii de interes public vor profita de avantajele programului Copernicus. AZO a lansat Copernicus Masters în 2011 în numele Agenției Spațiale Europene (ESA) și cu sprijinul puternic al partenerilor de clasă mondială, ca parte a misiunii lor de a încuraja utilizarea utilizatorilor serviciilor Copernicus. Anual, diferite categorii de premii abordează provocările globale cu intrări revoluționare în domeniul concurenței în domeniile agriculturii, energiei, sănătății și transportului digital – doar pentru a numi câteva. Actori privați importanți în industria aerospațială au început să sponsorizeze competiția și să propună provocări proprii la care speră să găsească soluții creative.

EOClimLab (www.eoclimlab.eu) a fost una dintre puținele activități derulate în România menite să ofere un mediu de cercetare colaborativ care permite dezvoltarea rapidă și prototiparea de noi produse bazate pe Observarea Pământului – Earth Observation (EO), urmărind sprijinirea adaptării și reducerii efectelor schimbărilor climatice în cadrul unor abordări multi-disciplinare legate de mediul de afaceri și societate (agricultură, sănătate, managementul riscurilor, întreținerea infrastructurilor, educație, diseminare). EO ClimLab a fost implementat ca un mediu "Fablab" care furnizează dezvoltatorilor datele, instrumentele și cunoștințele necesare pentru dezvoltarea de noi produse și servicii care să întărească comunitățile în fața schimbărilor climatice. A fost dezvoltată o componentă educațională, cu training on-line și fizic și suport tehnic, o componentă de animare a comunității, inclusiv evenimente dedicate EOvation care pun în legătură dezvoltatori și utilizatori pentru produse EO (Observare a Pământului), pentru teme specifice și a fost furnizat sprijin financiar și tehnic pentru idei și echipe în fața incipientă. EO ClimLab a fost implementat în cadrul unui parteneriat transnațional (Polonia, Cehia și România), iar în țara noastră, consorțiul care a implementat proiectul a fost format din Aries Transilvania, Indeco Soft și Arobs Transilvania, activitățile fiind derulate în Cluj Napoca, Baia Mare, Timișoara, Brașov, 2016-2018.

Climathon este un eveniment global care adresează provocări de climat urban. E un hackathon anual de 24 ore. Provocările sunt propuse de orașele organizatoare, pe care participanții din comunitățile locale încearcă să le rezolve (ca soluție prototip) în 24 ore, iar ulterior, în parteneriat, să le implementeze la nivel local și eventual scaleze. https://climathon.climate-kic.org/en/about

Economie circulară [16]

În Economia Circulată, valoarea produselor și materialelor este maximizată. Irosirea și utilizarea resurselor sunt minimizate, iar când un produs ajunge la finalul vieții, este reutilizat pentru a crea valoare viitoare. Astfel se creează beneficii economice, prin inovare, creștere și creare de locuri de muncă. Un sistem de economie circulară dezvoltă sustenabilitatea și competitivitatea economică pe termen lung prin:

Conservarea resurselor, în principal a celor extrem de limitate sau care au prețuri fluctuante

Reducerea costurilor

Dezvoltarea de noi oportunități de afaceri, în principal bazate pe inovare, eficiență, produse și servicii ecologice sau curate

Crearea de locuri de muncă la nivel local

Crearea de oportunități pentru coeziune și integrare socială

În 2015, Comisia Europeană a adoptat un Plan de Acțiune menit să accelereze tranziția Europei spre economie circulată, și să promoveze creșterea economică și generarea de locuri de muncă, în contextul păstrării sau creșterii competitivității la nivel global. Planul de Acțiune vizează toate aspectele ciclului de viață al unui produs, din etapa de producție, consum, managementul deșeurilor și utilizarea ca materii prime secundare. Au fost identificate și sectoarele prioritare unde tranziția se dorește a fi accelerată: mase plastice, deșeuri, materii prime critice, materiale de construcție, biomasă și produse bio). Antreprenorii care încep o activitate eco-friendly sau circulară au, la nivel comunitar, oportunități de dezvoltare deosebite, sprijinite de Fondul European Structural și de Investiții, Orizont 2020, Fondul European pentru Investiții Strategice și programul Life.

Planul presupune implicarea statelor membre, a regiunilor și orașelor, a mediului de afaceri, organizațiilor de cercetare, cetățenilor și altor actori potențial implicați în economia circulară.

Măsurile propuse vizează designul, procesul de producție, consumul, obținerea de materii prime secundare și, în principal inovarea și investițiile.[17]

Cercetarea și inovarea sunt cheia pentru trecerea la o economie circulară și creșterea competitivității economiei europene. Investiții publice și private sunt necesare pentru a face lucrurile să se întâmple. La nivel European, IMM-urile și întreprinderile sociale joacă un rol important în reciclare, reparare și inovare.

Spre deosebire de economia clasică, unde resursele sunt culese, utilizate și distruse, în conceptul circular, acestea sunt reciclate sau reutilizate în alte scopuri, în principal datorită design-ului inițial.[18]

Start-up-uri și spin-off-uri inovative

Spin-off-uriile sunt firme înființate pe baza unui rezultat obținut dintr-un proiect de cercetare al unei organizații de drept public de cercetare (institut de cercetare sau universitate). [19]

Start-up-uri: microîntreprinderi sau întreprinderi mici, cu personalitate juridică, înființate în conformitate cu legea 31/1990, cu modificările și completările ulterioare, care înregistrează o vechime de maximum 3 ani în anul depunerii proiectului și are maximum 20 de angajați. [20]

Startup-uri și spin-off-uri pornind de la universități, corporații sau proiecte cu finanțări europene sunt din ce în ce mai frecvente. Altele sunt finanțate de bănci, investitori, investitori de risc, sau business angels.

Succesul acestor entități este ușor de măsurat, la fel ca și nivelul de disrupție pe care îl provoacă în piața locală sau globală. Aceste companii se bazează în principal pe cunoștințele și abilitățile echipei, care trebuie dezvoltate și actualizate pentru a susține o afacere de succes.

Deși șansele de succes ale acestor entități sunt estimate la aproximativ 10%, investiția în ele se multiplică, făcând asumarea riscurilor acceptabilă din punct de vedere investițional.

În cazul spin-off-urilor universitare, de cercetare sau înființate în baza rezultatelor unor proiecte cu finanțări europene, riscurile sunt minimizate deoarece se pornește de la o bază de cunoștințe suficient validată și verificată, principalele riscuri fiind cele aferente intrării în producție și în special comercializării.

Spin-off-urile corporate (apărute din cunoștințe / proiecte / idei ale unei companii existente), au practic rolul de a reduce riscurile pentru compania mamă, beneficiind, totuși, de imaginea, know-how-ul, cercetarea, networking-ul, parteneriatele și resursele financiare ale companiei mamă. Acestea sunt create pentru a limita eventualul impact negativ asupra imaginii companiei în caz de eșec, pentru a urmări mai ușor progresul și bugetul, pentru a asigura dinamismul necesar unei inițiative antreprenoriale, adesea sufocat de regulile, procedurile și procesele de lucru instaurate la nivelul unei companii mari. Totodată, aceste spin-off-uri au avantajul de a accepta mai ușor parteneriate, capital extern, investitori.

Startup-urile nu sunt foarte diferite de spin-off-uri. Diferența constă în faptul că ele sunt, în general, antreprenoriale și se bazează în principal pe competențele membrilor echipei, pe cunoștințele și abilitățile acestora.

Principala diferență între startup și spin-off este proprietatea intelectuală, managementul și finanțarea care pentru primele este asigurată de entități private, iar pentru cea de-a doua categorie este universitară.

Entitățile de succes din ambele categorii atrag în final, investitori privați, fie prin incubare/accelerare, fie prin venture capital sau investiții.

STUDIU DE CAZ – INOVARE DESCHISĂ ÎN INDECO SOFT

Excelență în administrație

Indeco Soft este furnizor de soluții informatice de eGuvernare, cu rezultate notabile în domeniul produselor software de gestiune a Impozitelor și Taxelor locale soluții inovatoare în segmentul încasărilor online și Sisteme Informatice Integrate pentru administrația publică, premiate la concursuri și prezentări. Inovăm constant pentru administrația publică ajutând instituțiile să ofere servicii de calitate cetățenilor.

Preocuparea continuă a companiei Indeco Soft este de a sprijini eforturile de gestionare corectă și eficientă a informațiilor specifice activităților operaționale și manageriale din instituțiile publice, pentru a pune în valoare munca oamenilor și a-i ajuta la realizarea obiectivelor.

Indeco Soft apreciază ceea ce clientul prețuiește, calitatea și performanța așa cum sunt percepute de utilizator sunt analizate cu grijă în permanență, transformarea impresiilor în îmbunătățiri sau plusvaloare făcându-se cu inovativitate pe fundamentul metodologiilor moderne de management al calității.

Îmbinând cunoștințele specialiștilor și clienților cu analiza permanentă a legislației și utilizând abilitățile tehnice ale echipelor de dezvoltare software, apropiem de fiecare dată produsele noastre de modul optim de operare și procesare a datelor, în condiții de deplină siguranță și control. Utilizatorul regăsește ușor în funcționalitățile oferite procesele și fluxul de documente cu care este obișnuit.

O experiență de peste 15 ani de colaborare cu segmentul administrație publică și afluxul de programatori tineri și tehnologii moderne a conturat o generație de aplicații și sisteme software performante, bine adaptate necesității implementării unui suport informatic fiabil pentru activitățile specifice unităților bugetare. Accesul la date diferențiat pe nivele prin rețele locale și la distanță, funcțiunile diverse și uneltele de analiză concepute cu rafinament creează un cadru informațional elegant și concludent pentru un management de calitate.

Informarea, comunicarea și performanțele tehnologiei accesibile prin programele Indeco Soft, alături de o echipă de asistenți cu abilități interdisciplinare vor fi întotdeauna un ambient plăcut pentru abordarea și soluționarea problematicii care definește responsabilitatea fiecărui utilizator.

Cu perseverență și dăruire, Indeco Soft a devenit partenerul a peste 700 de instituții publice incluzând consilii județene, primării de municipii, orașe și comune și alte unități bugetare.

Soluțiile software cu marca Indeco Soft și serviciile IT&C și de consultanță aferente sunt apreciate de utilizatori din toata țara pentru maniera sigură și elegantă în care acestea susțin acțiunile din instituțiile publice și le determină convergența spre scopuri bine definite. Datorită acoperirii geografice naționale și acumulării de know-how în gestionarea proiectelor software complexe, Indeco Soft este partenerul ideal pentru gestionarea integrată a proiectelor de eGovernment.

Indeco Soft s-a impus ca unul din cei mai valoroși furnizori de sisteme software de eGuvernare, cu rezultate notabile în segmentul Taxelor și Impozitelor și a încasărilor online a acestora. SNEP (Sistemul Național Electronic de Plăți – ghiseul.ro) este o soluție inovatoare dezvoltată de Indeco Soft care integrează sisteme software diverse într-o platformă unitară la nivel național.

De asemenea Indeco Soft furnizează unul din cele mai avansate Sisteme Informatice Integrate pentru administrațiile locale. Acest sistem a câștigat două trofee ANIAP (Asociația Informaticienilor din Administrația Publică), obținând locul 1 în concursul de prezentări odată cu lansarea în 2005 la conferința anuală ANIAP, și titlul de Soluția Anului 2008 prin implementarea realizată la Primăria Municipiului Oradea.

Urmărind dezvoltarea durabilă a companiei, în 2009 Indeco Soft a finalizat implementarea și certificarea Sistemului Integrat de Management calitate – mediu – sănătate și securitate în muncă – securitatea informației, bazat pe cerințele standardelor:

• SR EN ISO 9001 : 2008 (SRAC/IQNet)

• SR EN ISO 14001 : 2005 (Certop România)

• SR OHSAS 18001 : 2008 (Certop România)

• SR EN ISO 27001 : 2005 (Certop Ungaria)

Un scurt istoric al companiei este rezumat în cele ce urmează:

• 1990 – Dorin Barbul înființează Indeco Soft SNC, care în anul 1993 devine S.R.L., firmă profilată pe producția de software financiar-contabil și bazată pe experiența câștigată de fondator în InfoMara – Centrul Teritorial de Calcul Electronic.

• 2000 – firma se orientează pe dezvoltare software specializat pentru administrația publică locală, se mută într-un sediu nou iar echipa se extinde la 7 angajați; principalul client este Municipiul Baia Mare.

• 2002 – se includ în portofoliu primării de orașe și comune din județul Maramureș și se lansează prima versiune a soluției informatice de gestiune a taxelor și impozitelor, Impotax.

• 2003 – se lansează un nou pachet de soluții financiar-contabile pentru administrația publică locală sub brandul eCUB, iar firma cu un efectiv de 13 angajați devine partener Microsoft; în portofoliul de clienți intră Municipiile Bistrița și Zalău.

• 2004 – sunt angajați 15 asistenți software cu rol de distribuție a produselor și prestarea serviciilor specializate la clienți, pentru județele limitrofe; portofoliul de soluții tehnice crește semnificativ acoperind și alte procese din administrația publică, inclusiv necesități de content management.

• 2005 – compania devine cea mai importantă din județul Maramureș în domeniul IT (premiu acordat de CCIMM, anual 2005 – 2010); numărul de angajați depășește 50, din care aproximativ 30 localizați în Baia Mare; sediul central se mută într-o clădire nouă, dedicată; se derulează 2 proiecte importante, la Primăria Municipiului Arad și Primăria Municipiului Slatina.

• 2005 – la conferința anuală ANIAP, Indeco Soft câștigă Premiul I în concursul de prezentări cu conceptul de produs inovativ, soluție de integrare și management.

• 2006 – Primăria Municipiului Oradea începe migrarea pe aplicații Indeco Soft.

• 2007 – Indeco Soft se implică în viața comunității prin deschiderea unui centru de instruire pentru elevi în colaborare cu biblioteca județeană.

• 2008 – la conferința anuală organizată de ANIAP implementarea unui sistem integrat de la Primăria Municipiului Oradea câștigă la categoria soluția anului.

• 2008 – Primăria Baia Mare prin Direcția de Impozite și Taxe este prima instituție din țară care încasează impozitele cu cardul bancar prin internet, folosind soluția Indeco Soft înregistrată sub marca GlobalPay.

• 2009 – este lansat cel mai complet sistem de gestiune integrat a prestațiilor și serviciilor sociale sub brandul AsiSoc; sunt dezvoltate soluții de servicii electronice online pentru cetățeni.

• 2010 – soluția GlobalPay devine instrumentul de încasare online a taxelor și impozitelor pentru 9 orașe (din 15 care au sisteme de încasare online) și adună 88% din tranzacțiile online în domeniu; Indeco Soft devine membru APERO și împreună demarează un proiect de dezvoltare a unui sistem național de încasare online a taxelor și impozitelor; proiectul implică MCSI, MFP și MAI și se concretizează în SNEP – Sistemul Național Electronic de Plați online a taxelor și impozitelor.

• 2011 – este inaugurat noul sediu, o construcție modernă special proiectată pentru a găzdui Indeco Soft; numărul angajaților ajunge la 100; se derulează un proiect de informatizare integrată a Primăriei Municipiului Târgu Mureș; Indeco Soft implementează un prim proiect contractat de o autoritate din altă țară – Serbia – în domeniul managementului apelor.

• 2014 – este demarat primul proiect internațional de cercetare – iScope, finanțat prin programul ICT-PSP al Comisiei Europene, în cadrul unui consorțiu cu parteneri de renume

• 2015 – Indeco Soft devine membru al ARIES, filiala Transilvania și partener în cadrul clusterului de inovare iTechTransilvania. Implicarea socială a Indeco Soft se materializează prin sprijinirea a două structuri de economie socială – servicii de arhivare fizică/electronică a documentelor și servicii de eHealth, prin furnizarea unor soluții software inovatoare.

• 2016 – ASISOC este nominalizată cea mai bună soluție de e-Guvernare (The Best e-Government solution), distincție oferită în cadrul evenimentului TechIndustry Awards, Cluj Napoca.

• 2017 – Indeco Soft obține prima finanțare prin programul Orizont 2020 al Comisiei Europene – Instrumentul pentru IMM, pentru studiul de fezabilitate GREENTOP – Gamification of cRowdcomputing to ENhance Earth Obesrvation data Processing, axat pe utilizarea și procesarea inovatoare a datelor satelitare ale Agenției Spațiale Europene; Compania începe o primă colaborare cu Agenția Spațială Europeană în cadrul proiectului EOClimLab, menit să stimuleze adoptarea datelor satelitare de către IMM-uri și administrația publică din sud-estul Europei. Pachetul GLOBALPAY – Ghiseul.ro câștigă premiul de cea mai bună soluție de e-Guvernare (The Best e-Government solution), distincție oferită în cadrul evenimentului TechIndustry Awards, Cluj Napoca. Ghișeul.ro este pregătit pentru integrare la nivel European prin intermediul unui proiect finanțat prin programul CEF Telecom, în parteneriat cu Agenția Agenda Digitală a României. Compania începe implementarea proiectului de cercetare fAMILIA – Asistență Medico-socială Integrată stimuLând Îmbătrânirea Activă, finanțat prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2021.

• 2018 – Proiectul EOClimLab este finalizat cu succes.

Clusterizare

Pornind de la interese și provocări comune ale comunității ITC, respectiv proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare, finanțarea acestora din surse nerambursabile, atragerea și păstrarea personalului cu înaltă calificare în domeniul IT și îmbunătățirea competențelor angajațior prin participarea la traininguri tehnice și de soft skills, Indeco Soft s-a alăturat ARIES Transilvania și Clusterului iTechTransilvania. Prima cooperare a fost realizată în cadrul unui eveniment menit să promoveze proiectele inovatoare și finanțările obținute prin instrumentul pentru IMM al Programului Orizont 2020 al Comisiei Europene, unde Indeco Soft și Aries Transilvania au făcut schimb de experiență și bune practici.

Formarea resurselor umane din domeniul tehnologiilor avansate – ITech Transilvania – proiect ARIES Transilvania accesat prin Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice (POS CCE) 2007-2013” Axa Prioritară 1 „Un sistem de producție inovativ și ecoeficient”, Operațiunea 133 „Sprijin pentru integrarea întreprinderilor în lanțurile de furnizori sau clustere” a avut ca obiectiv general: dezvoltarea unui cluster emergent în domeniul formării resurselor umane pentru sectorul tehnologiilor avansate și întărirea capacității instituționale a acestuia, prin integrarea IMM-urilor în această structură cu scopul de a le îmbunătăți competitivitatea pe piața globală. Indeco Soft a fost unul dintre beneficiarii cursurilor organizate în cadrul proiectului.

Pentru a răspunde provocărilor legate de resurse umane, clusterul organizează întâlniri periodice ale departamentelor HR, în scopul identificării de soluții comune, strategii de recrutare, cooperare cu mediul academic, identificarea de nevoi de programe de training, etc.

Clusterul asigură vizibilitatea companiilor membre la conferințe naționale și internaționale și sprijină crearea de parteneriate între membrii săi și potențiali furnizori sau clienți la nivel european.

Ca partener Enterprise Europe Network, Aries Transilvania intră în contact cu clustere și entități business din întreaga Europă. Astfel, a intrat în contact cu cel mai mare cluster in industria aerospațială europeană, respectiv Aerospace Valley, Franța. Una dintre companiile membre ale acestui cluster căuta parteneri pentru un proiect de diseminare a oportunitățile legate de utilizarea datelor satelitare, respectiv stimularea antreprenoriatului. Erau preferați parteneri din estul Europei, zonă săracă în inițiative antreprenoriale în general și subdezvoltată din punct de vedere al industriei aerospațiale. Companiile membre interesate, printre care și Indeco Soft au transmis scrisori de interes, în care prezentau competențele și viziunea lor relevante pentru proiect. Indeco Soft a fost selectată ca partener suport tehnic pentru evenimente, implementare platformă și dezvoltare module software pentru procesarea datelor satelitare. Acesta a reprezentat primul pas în colaborarea efectivă în cadrul clusterului a Indeco Soft și este, în continuare un prim exemplu de bune practici pentru companiile membre. Proiectul EOClimLab este prezentat în capitolele următoare.

Câteva luni după începerea EOClimLab, Agenția pentru Agenda Digitală a României, partener al Indeco Soft în proiectul ghiseul.ro, a început să caute parteneri pentru implementarea primului Punct de Acces eDelivery, mecanismul de interconectare a Europei. Întrucât obiectivul principal era integrarea Sistemului Național Electronic de Plată în rețeaua Europeană de puncte de acces, Indeco Soft a fost invitată ca partener principal. În structura parteneriatului lipseau competențele de comunicare / diseminare, astfel încât Indeco Soft a propus invitarea Aries Transilvania pentru această secțiune, propunere care a fost acceptată. Acest al doilea exemplu de cooperare în cadrul clusterului este menit să inspire companiile membre să invite în structurile parteneriale entitatea clusterului sau membri cu competențe complementare.

Nu în ultimul rând, reprezentanții companiilor membre participă la conferințe și târguri internaționale, uneori individual, iar alteori ca reprezentanți ai întregului cluster, într-o manieră fair-play, cu mandat de reprezentare a celorlalți membri.

Totodată clusterul promovează companiilor membre participarea la proiecte de cercetare-dezvoltare.

Odată cu deschiderea apelului de proiecte din cadrul acțiunii 2.2.1 : Sprijinirea creșterii valorii adăugate generate de sectorul TIC și a inovării în domeniu prin dezvoltarea de clustere, importanța apartenenței la acest tip de structuri asociative a crescut semnificativ pentru Indeco Soft, odată cu creșterea șanselor de obținere a finanțării pentru companiile membre. Obținerea finanțării a întărit și mai mult cooperarea în cadrul clusterului, întrucât Aries Transilvania (entitatea de management pentru clusterul iTechTransilvania) sprijină activitățile de diseminare și realizarea de legături cu alte inițiative în cadrul proiectului.

ASISOC fAMILIA – Asistență Medico-socială Integrată stimuLând Îmbătrânirea Activă

Scopul proiectului

Obiectivul principal al proiectului constă în cercetarea industrială în scopul acumulării de noi cunoștințe, adoptării de tehnologii, și validării tehnologice ale conceptelor și modulelor dezvoltate în cadrul proiectului în vederea dezvoltării unui produs în domeniul socio-medical, cu componente inovatoare și furnizării către clienții finali a unor servicii noi pe piața românească. La baza ideii inovatoare stă sistemul informatic AsiSoc este un produs destinat gestiunii ajutoarelor sociale și managementului eficient al procesului de acordare al acestora, utilizat de serviciile specializate a peste 100 de primării din România. Dorim dezvoltarea unei platforme de integrare a sistemului existent și a unor noi module software cu funcționalități și capabilități, care vor sprijini la eficientizarea și simplificarea activității personalului Direcțiilor de Asistență Socială, vor contribui la reducerea birocrației și a timpului de prelucrare al dosarelor specifice, și vor permite extinderea serviciilor și îmbunătățirea controlului managerial la nivelul acestora. Îmbunătățirea și dezvoltarea modulelor existente, dedicate managementului ajutoarelor și anchetelor sociale, va fi corelată cu dezvoltarea unor module care oferă funcționalități solicitate de clienții noștri și componente specifice unei noi game de clienți, reprezentați de asistenți sociali, maternali, Organizații Non Guvernamentale și societăți comerciale care activează în domeniul asistenței sociale, sau care încurajează fenomenul de îmbătrânire activă, asigură locuințe sociale, gestionează aziluri sau cămine de bătrâni. Cercetarea industrială are ca principal obiectiv dezvoltarea modulelor destinate încurajării îmbătrânirii active și creșterii independenței persoanelor cu deficiențe, asistate sau în situații de risc, prin utilizarea tehnologiei, și contribuie, la crearea unor condiții și ecosisteme prietenoase și sigure pentru aceste persoane.

Proiectul contribuie la realizarea obiectivului general POC prin furnizarea de sprijin pentru activitatea de cercetare dezvoltare la nivel local (Indeco Soft) și regional (Clusterul i-TechTransilvania), prin dezvoltarea infrastructurii TIC pentru cercetare-dezvoltare și prin furnizarea de noi servicii ale companiei și răspunde totodată recomandării specifice de țară 7 (SWD(2014) 424 final), susținând eforturile de consolidare a capacității administrației publice prin îmbunătățirea eficienței gestionării resurselor umane, a instrumentelor decizionale și a coordonării în cadrul Direcțiilor de Asistență Socială și între acestea și alți actori în domeniul socio-medical. Prin implementarea proiectului este stimulată competitivitatea economică a Indeco Soft, prin susținerea financiară și logistică a cercetării în domeniul instrumentelor TIC cu impact socio-medical și consolidarea serviciilor IT cu valoare adăugată mare, dezvoltării de produse și servicii proprii sustenabile, la costuri eficiente pentru beneficiarii finali. Soluția TIC contribuie la încurajarea unui stil de viață activ, asistat de tehnologie, pentru persoanele aparținând grupurilor vulnerabile (persoane cu dizabilități, vârstnice, etc), nediscriminatoriu, rezultând o mai mare implicare a acestora în viața socială și economică și ajutându-i să depășească barierele impuse artificial de condiția lor. Proiectul contribuie, prin rezultatele sale, la creșterea competitivității economice a persoanelor vulnerabile și comunităților din care acestea fac parte, stimulând dezvoltarea de soluții TIC pentru aceștia, soluții cu ajutorul cărora pot deveni competitivi.

Obiectivele specifice:

Achiziționarea de echipamente și licențe în vederea implementării proiectului și asigurării funcționării modulelor dezvoltate Realizarea unei cercetări socio-medicale în scopul identificării modului în care noile funcționalități dezvoltate vor sprijini clienții companiei noastre în a oferi, la rândul lor, servicii de calitate îmbunătățită beneficiarilor finali

Cercetarea industrială în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi, în vederea dezvoltării de noi servicii și îmbunătățiri semnificative a unui produs existent și a serviciilor furnizate în prezent. Obiectivul referă și crearea de module pentru sistemul complex, necesare pentru validarea tehnologică a noului produs și noilor servicii.

Extinderea gamei de servicii furnizate clienților finali, prin furnizarea produsului dezvoltat către aceștia, atât ca produs, cât și ca serviciu (Software ca Serviciu)

Lărgirea portofoliului de clienți prin extinderea cu noi module a sistemului complex, implicit prin oferirea unor noi funcționalități, precum și prin dezvoltarea unui produs competitiv, inovator, ce poate fi furnizat clienților finali la costuri semnificativ reduse.

Identificarea unor oportunități de acces pe noi piețe la nivel european, prin dezvoltarea unui produs inovator ce poate fi exploatat în cadrul unor programe și axe de finanțare externe. Rezultatele cercetării inițiate în cadrul prezentului proiect constituie bază pentru proiecte de cercetare-inovare sau acțiuni de coordonare și suport în cadrul programului Orizont 2020 al Uniunii Europene. Prin crearea de sinergii și legături cu proiecte în curs de implementare sau viitoare, rezultatele cercetării pot fi preluate și utilizate de către cercetători europeni, sprijinind demersul de marketing al soluției la nivel european. Luăm în calcul și înregistrarea ca furnizor de soluții pentru terți cercetători, sau proiecte.

Obiectivul general al proiectul constă în cercetarea industrială în scopul acumulării de noi cunoștințe, adoptării de tehnologii și validării tehnologice a conceptelor și modulelor dezvoltate în cadrul proiectului în vederea dezvoltării unui produs în domeniul socio-medical, cu componente inovatoare și furnizării către clienții finali a unor servicii noi pe piața românească.

Rezultatul proiectului este un sistem de integrare a soluțiilor de eSănătate, a aplicațiilor sociale și socio-medicale, care are potențialul de a deveni un standard național în domeniu, cu perspective de integrare la nivel comunitar. Acest rezultat inovativ și unic pe piața românească are potențialul de a se transforma într-un sistem disruptiv, ce aduce beneficii la nivelul întregii societăți românești.

Sistemul informatic este format din module software comerciale, module open-source și componente de integrare cu sistemele existente.

Pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilități și încurajarea persoanelor vârstnice să rămână active, ASISOC fAMILIA propune un sistem de monitorizare la distanță a acestora și furnizare de servicii suport. Sistemul se adresează în principal persoanelor cu deficiențe cognitive minore și deficiențe cardiace, dar poate fi utilizat și pentru alte categorii vurlenrabile:

Monitorizarea în timp real a pulsului, nivelului de oxigen în sânge, localizării persoanei, permit emiterea de alerte către un centru de monitorizare și/sau către membrii de familie. De asemenea, sistemul permite integrarea și stocarea datelor de sănătate colectate asincron: tensiune, glicemie, acestea putând fi ulterior puse la dispoziția medicilor de familie sau medicilor specialiști.

Alertele de geofencing sunt deosebit de utile în monitorizarea persoanelor cu deficiențe cognitive, întrucât permit identificarea potențialelor situații de risc.

Un buton de panică permite transmiterea unui mesaj prin intermediul unui pachet de date, precum și efectuarea unui apel telefonic, astfel încât să fie maximizate șansele de recepție a urgențelor în zonele cu acoperire GSM scăzută

Crowdsourcing – Persoanele vârstnice pot fi implicate social. Cu toate acestea, datorită limitărilor specifice vârstei, aceste persoane au dificultăți de mobilitate. Prin sintetizarea datelor culese cu ajutorul dispozitivelor de monitorizare, pot identificare rutele preferate, probleme legate de mobilierul urban, utilizarea mijloacelor de transport în comun, zonele și activitățile favorite ale persoanelor vârstnice. Anonimizate, aceste date contribuie la elaborarea strategiilor de dezvoltare și planificare urbană. De asemenea, persoanele vârstnice pot sprijini activitatea de curățenie, întreținere urbană prin semnalarea facilă, cu ajutorul aplicației mobile, a problemelor pe care le întâlnesc în viața de zi cu zi: mobilier urban distrus, câini fără stăpân, deșeuri neridicate sau depozitate necorespunzător, sistem de iluminat public defect sau necorespunzător, defecțiuni la rețelele utilitare, etc.

Socializare – Aplicațiile mobile utilizate de către persoanele vârstnice monitorizate vor contribui la creșterea gradului de implicare socială a persoanelor vârstnice și vor încuraja activitatea de socializare a acestora prin:

Identificarea unor persoane în apropiere cu interese sau condiții similare

Recomandări de socializare între utilizatorii sistemului bazate pe interese comune

Identificare utilizatori în proximitate, în spațiile publice

Încurajarea participării la evenimente

Integrarea cu rețele consacrate de socializare

Localizare și geofencing – Vârsta înaintată este adesea asociată cu probleme cognitive sau mobilitate. Sistemul (indiferent de dispozitivul mobil utilizat) va permite localizarea persoanelor vârstnice, prin furnizarea poziției GPS, sau, în cazul în care dispozitivele sunt off-line, a ultimei poziții cunoscute, și rutei urmate până acolo. Sistemul va permite stabilirea unor perimetre de siguranță, și, în cazul depășirii acestui perimetru sunt emise alerte automate.

Consilier de activitate – o altă problemă specifică vârstei înaintate este sedentarismul. Sistemul va alerta utilizatorul în caz de inactivitate prelungită, motivându-l să desfășoare o activitate fizică. Aceste alerte vor fi transmise prin intermediul dispozitivelor mobile.

Recuperare cognitivă – Sistemul, prin intermediul dispozitivelor mobile, va contribui la stimularea persoanelor vârstnice în ceea ce privește stimularea memoriei, exerciții de atenție, exerciții cognitive și exerciții de îndemânare adaptate vârstei. Aceste exerciții vor fi identificate, definite, detaliate și dezvoltate în urma cercetării socio-medicale.

Sistem GIS integrat

Datele prezentate grafic sunt mai ușor inteligibil decât informațiile numerice și textuale. Acest sistem se integrează cu toate celelalte module și are rolul de a furniza o vedere de ansamblu, la nivel local, regional sau național.

Rolurile sistemului sunt de afișare informații cu privire la pungi de sărăcie, detectarea problemelor sociale specifice fiecărei subzone, identificarea tipurilor de ajutoare specifice acordate fiecărei zone, generarea de situații statistice și comparative, precum și a datelor istorice.

În baza acestor date, coroborate cu datele obținute prin crowdsourcing prin intermediul celorlalte mobile și cu alte date specifice administrației publice, sistemul permite identificarea nevoilor și potențialelor soluții de planificare urbană și dezvoltare locală.

Componentele GIS vor permite localizarea persoanelor vârstnice, persoanelor asistate social, persoanelor cu deficiențe, asistenților sociali și maternali conform specificațiilor modulelor corespondente fiecărei categorii și va contribui la optimizarea rutelor de asistență socială și medicală.

Sistemul se va baza exclusiv pe tehnologii de tip open-source (geoserver, openlayers sau echivalent)

Ancheta Socială

Vor fi realizare modulele specifice astfel încât componenta adresată beneficiarilor de asistență socială (formulare și informații publice) să fie disponibilă pe info-chioșc-uri sau online.

Schematic, acest modul de integrare este prezentat în figura alăturată.

Gestiunea locuințelor sociale, a modului de alocare, integrarea cu locuințe inteligente – la nivel de proof of concept.

Modulul va permite, de asemenea, gestiunea adăposturilor de noapte, a ocupării acestora, a persoanelor adăpostite. Centrele de zi vor fi gestionate din punct de vedere al utilizării și persoanelor care le vizitează. Vor fi înregistrate și verificate, cu ajutorul modulului informatic, persoanele care utilizează adăposturile de noapte și centrele de zi, pentru a se asigura eligibilitatea lor ca beneficiari ai acestora, precum și pentru o eficientă utilizare a resurselor disponibile.

Managementul asistenților sociali, coordonarea echipelor și a activității, verificarea îndeplinirii sarcinilor și posibilitatea localizării acestora, coroborat cu dezvoltarea unui modul de optimizare a rutelor de verificare/anchetă socială în teren sunt funcționalitățile unui alt modul comercial, parte a sistemului, ce urmează a fi integrat cu aplicația AsiSoc.

Aistenții personali/maternali sunt, de asemenea, plătiți din fondurile sistemului de asistență socială. În acest sens, localizarea acestora și verificarea faptului că își îndeplinesc atribuțiile, cade în sarcina personalului Direcțiilor de Asistență Socială. Sistemul integrat va pune la dispoziția personalului un modul cu capabilități de localizare a acestor asistenți personali/maternali, de verificare a vizitelor pe care aceștia le realizează la persoanele asistate și de confirmare nerefutabilă a realizării vizitelor. De asemenea, sistemul va permite asistenților personali/maternali să localizeze, cu ajutorul dispozitivelor mobile, persoanele/copii aflați în grijă.

În sprijinul activității autorității tutelare, modulul specific „Autoritate Tutelară” are rolul de a crește siguranța persoanelor interzise, a minorilor și altor categorii specifice, eficientizând și ușurând munca personalului responsabil. Acest modul va permite persoanelor desemnate ca tutori să gestioneze persoanele a căror tutelă o dețin. În acest sens, tutorii vor putea localiza persoanele asupra cărora dețin tutela, monitoriza parametrii vitali ai persoanelor puse sub interdicție. De asemenea, modulul va gestiona documentele și procesele de lucru specifice activității. Componenta de localizare/monitorizare va fi una de tip open-source, utilizând modulele informatice realizate pentru monitorizarea persoanelor cu deficiențe. Componenta de management tutelar, gestiune fluxuri de lucru și documente specifice, inclusiv cu funcționalități de scanare și OCR (recunoaștere optică a caracterelor) vor fi module comerciale. Durata proiectului de cercetare este de 36 luni, iar activitățile sunt ilustrate în diagrama GANTT alăturată:

Agenția Spațială Europeană

Datorită cooperării în cadrul clusterului și urmare a selectării Indeco Soft ca fiind cel mai potrivit partener în cadrul proiectului EOClimLab, compania a pornit pe drumul inovării în domeniul aplicațiilor de tip downstream în domeniul aerospațial.

Selectarea companiei s-a datorat însă experienței anterioare în implementarea de proiecte cu impact național sau internațional, inovării aduse în administrația publică din România, respectiv calității sistemelor informatice livrate în domeniul eGuvernare, precum și a proiectelor de cercetare-dezvoltare anterioare. Au primat Sistemul Integrat Grafic de Management în Administrație – prima soluție GIS și totodată primul sistem integrat pentru administrația publică din România, premiat în 2005 și 2006 de Asociația Informaticienilor din Administrația Publică pentru concept și implementare în parteneriat cu Municipiul Oradea, soluția de plăți electronice GlobalPay, care a stat la baza sistemului Național Electronic de Plată www.ghiseul.ro și proiectul de cercetare finanțat prin programul ICT-PSP al Comisiei Europene care urmărea evaluarea potențialului solar al acoperișurilor la nivel urban, realizarea de hărți de zgomot și implementarea unor concepte de Smart City. Tot datorită implementării cu succes și maturității proiectului ghiseul.ro, acesta a fost pregătit pentru integrare la nivel European în cadrul unui proiect finanțat prin Mecanismul de Interconectare a Europei (CEF Telecom), în care Indeco Soft a fost partener.

Componentă a Sistemului Integrat, modulul de Asistență socială, lider pe piața din România a avut o primă ”aventură” în domeniul eHealth prin intermediul aplicației Emotion – un sistem de monitorizare a persoanelor vârstnice, cu ajutorul unor ceasuri inteligente. Motivată de impactul social al aplicației, compania a decis extinderea ASISOC (modulul de asistență socială) cu funcționalități avansate de monitorizare a persoanelor cu dizabilități, precum și a activității asistenților sociali, maternali, a ONG-urilor care activează în domeniul serviciilor și beneficiilor sociale, contribuind la digitizarea procesului e acordare a beneficiilor sociale și în final la creșterea calității vieții beneficiarilor finali. Așa s-a născut proiectul inovator fAMILIA, descris anterior.

Revenind pa proiectul EOClimLab, acesta a oferit unor importante categorii de public țintă din Estul Europei oportunitatea să facă cunoștință cu tehnologiile și datele puse la dispoziție de Agenția Spațială Europeană și modul de procesare a acestora.

Structura proiectului (WBS) a fost concepută pentru a reflecta o abordare specifică culturii și stadiului de dezvoltare al fiecărei zone țintă, într-un cadru unitar, integrat:

Platforma tehnică utilizată în cadrul proiectului s-a bazat pe tehnologii open-source și a integrat soluții individuale puse la dispoziție de diverse comunități. Implementarea proiectului a fost prezentată ca exemplu de bune practici în cadrul evenimentului EU-ASIA gateway – 17-18 mai 2018, eveniment internațional desfășurat la Cluj Napoca, cu peste 400 participanți și la conferința organizată de Comisia Europeană la Cluj Napoca în iunie 2017 – Open Innovation 2.0.

În paralel, implementarea proiectului EOClimLab finanțat de Agenția Spațială Europeană a adus un important know-how în companie cu privire la beneficiile utilizării imaginilor satelitare pentru un management eficient în administrația publică.

Pentru a testa aplicabilitatea ideilor și fezabilitatea practică a fost solicitată o finanțare din partea Comisiei Europene, în cadrul celui mai competitiv instrument existent – instrumentul pentru IMM-uri din cadrul Programului Orizont 2020. În cadrul evenimentelor hackathon organizate au fost stimulate idei antreprenoriale și inovative ale participanților, iar echipa Indeco Soft a furnizat expertiză tehnică și logistică.

Phiweek – deschidere spre inovare

În luna Septembrie 2018, Agenția Spațială Europeană a inaugurat în cadrul centrului din Roma – ESRIN, un laborator de inovare / spațiu de co-working denumit PHI-Lab, menit să stimuleze creativitatea și să ofere sprijin potențialilor antreprenori, cercetători tineri, studenți, etc, de a dezvolta noi produse bazate pe tehnologii spațiale, să le valideze conceptual și tehnic, și să înceapă o punere în practică, cu sprijinul experților Agenției. În luna Noiembrie 2018 a fost organizată săptămâna de lansare a PHI-Lab, cu o serie de evenimente dedicate industriei aerospațiale.

Unul dintre aceste evenimente a fost PHI-Week Bootcamp (www.phiweekbootcamp.space), dedicat identificării de soluții inovative bazate pe industria spațială pentru a asigura sustenabilitatea planetei. Evenimentul a avut trei secțiuni : Energie, Spațiu și Hrană. Experți din cele trei domenii, precum și experți ai industriei aerospațiale au prezentat exemple de bune practici, povești de succes și au fost la dispoziția participanților care, timp de trei zile au creat soluții inovative, concepte și puneri în practică ale acestora, într-un eveniment de tipul business hackathon.

Echipa câștigătoare a propus o platformă destinată fermierilor, menită să îi sprijine în îmbunătățirea fluxurilor de lucru, identificarea celor mai potrivite recolte, a timpilor optimi de recoltare, respectiv evoluției în timp sau identificării automate a unor probleme.

Succesul echipei s-a datorat în mare parte datorită structurii acesteia, extrem de asemănătoare cu cea a unui start-up inovativ, respectiv:

Un expert în Geografie și științele Terrei

Un expert (cercetător) in procesare de date, și Machine Learning – Research Chair

Un expert UX design

Un expert în tehnologie pentru agricultură

Un consultant

Un fermier

Un antreprenor

Un alt factor important a fost abordarea trans-disciplinară, deschisă, orientată spre creare de plus valoare, cu acoperirea tuturor componentelor unui start-up cu potențial. În elaborarea planului de business s-a folosit Business Model Canvas.

Orizont 2020 – GREENTOP

Urmare identificării oportunităților de piață legate de tehnologiile spațiale, Indeco Soft a decis să testeze fezabilitatea conceptului de a aduce aceste date în utilizarea curentă a autorităților locale din România prin cel mai selectiv filtru la nivel European, Instrumentul pentru IMM din cadrul programului Orizont 2020.

Exemplul de bune practici și inovare deschisă oferit de Indeco Soft a fost preluat și prezentat de Comisia Europeană în cadrul unei campanii de promovare a rețelei Enterprise Europe Network în data de 25 octombrie 2018 (Ziarul Financiar), precum și în cadrul campaniei watify a Comisiei Europene menite să promoveze proiectele, inițiativele, companiile și ideile inovatoare. https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/dem/watify/inspiring/watify-success-stories/indeco-soft-srl-gamification-crowd-computing-enhance-earth

Articolul watify este descris mai jos:

"Oferim cel mai bun raport calitate/preț; este una dintre prioritățile noastre de top" – echipa Indeco Soft

Indeco Soft SRL este o companie lider de dezvoltare software înființată în anul 2000 în România. Compania are peste 18 ani de experiență în gestionarea proiectelor complexe integrate de management al proceselor de afaceri în instituții guvernamentale și private. Actualmente Indeco Soft SRL oferă soluții de guvernare electronică pentru peste 1000 de instituții publice.

Provocări

Costuri ridicate legate de măsurarea zonelor urbane verzi

Servicii topografice scumpe

Beneficii

Reducerea costurilor de măsurare

Soluție accesibilă pentru administrația locală

Imagini prelucrate automat

Zona verde urbană detectată automat

Soluția

Folosind date de la Copernicus Sentinel2 (date deschise) și date comerciale, precum și alți algoritmi de procesare internă, Indeco Soft a creat o aplicație care procesează automat imaginile și detectează zonele verzi ale orașului. În comparație cu datele locale, cum ar fi proprietatea asupra terenurilor, Indeco Soft a reușit să creeze o soluție eficientă din punct de vedere al costurilor, care să respecte cerințele de reglementare. Acest lucru a fost realizat în parte datorită finanțării instrumentului Orizont 2020 pentru IMM-uri, finanțat de Faza 1 a Proiectului Indeco Soft – GREENTOP – Gamizarea computerelor curente pentru a îmbunătăți procesarea datelor privind observarea Pământului.

Proces de implementare

Cele mai relevante provocări în procesul de implementare au fost legate de algoritmi de prelucrare a datelor și de costuri legate de date, care nu sunt disponibile / difuzate în Europa de Est. Primii pași au fost făcuți grație unui contract ESA (Agenția Spațială Europeană) – EOClimLab și înaintat de studiul de fezabilitate finanțat în cadrul programului Orizont 2020. Dezvoltarea propriilor algoritmi a fost o altă provocare, care a fost parțial abordată prin cooperarea cercetării cu unele universități: Universitatea Tehnică din Cluj Napoca – Centrul Universitar Nord Baia Mare și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj Napoca. În plus, Indeco Soft a stabilit parteneriate de cooperare cu reprezentanți ai sectorului privat, cum ar fi Kapitech în Polonia, Terranis în Franța, Clusterul valea aerospațială din Franța și Berbec Transilvania în România.

Model de afaceri

Soluțiile software ale companiei includ software special conceput pentru administrația publică. Acest software este organizat în 5 pachete: Managementul asistenței sociale și e-sănătate; Plata electronica; Documente de interacțiune cu cetățenii; Registrul agricol; și Managementul financiar. Indeco Soft a devenit partenerul a peste 1000 de instituții publice, inclusiv consilii județene, primării, agenții naționale, orașe, comune și alte unități bugetare, în timp ce peste 100 de companii private au optat pentru soluția Indeco Soft eBusiness.

Rezultatele și beneficiile

Activitatea desfășurată în faza 1 a Instrumentului pentru IMM-uri "Orizont 2020" a produs mai multe beneficii pentru companie. Acesta a definit o cale de livrare a produselor mai bune clienților săi și a generat acorduri comerciale. Prototipul GREENTOP – TRL 4 – este folosit pentru a descărca automat datele Sentinel 2, pentru a le îmbina într-o singură imagine, pentru a împărți sarcinile de prelucrare a datelor între dispozitivele IoT și pentru a reconstrui imaginea prelucrată pentru publicare pe Platforma EOClimLab. Datorită companiei GREENTOP, compania a înființat noi parteneriate și contracte comerciale. În plus, compania are în prezent un nou produs inovator – o soluție bazată pe GIS pentru managementul urban, pornind de la spațiile verzi și managementul transformării și conducând la o planificare urbană eficientă. Indeco Soft a fost selectat, de asemenea, ca partener de către Primăria Baia Mare pentru o propunere finanțată de UIA (Urban Innovative Action – 2019) pe tema regenerării solurilor poluate cu ajutorul biotehnologiei – SPIRE – Smart Post-Industrial Regenerable Ecosystem.

Pe scurt, ideea din spatele proiectului este rezumată în cele ce urmează:

Agenția Spațială Europeană furnizează acces gratuit la volume impresionante de date obținute în cadrul misiunilor sale. Procesarea acestor date pentru aplicații în domeniul forestier, al utilizării terenurilor, agriculturii de precizie, etc. necesită o putere de procesare de date impresionantă. GREENTOP urmărește crearea unei comunități de entuziaști care doresc să își împartă puterea de calcul pentru a procesa rapid această informație. Entuziaștii vor putea participa ca validatori manuali ai datelot, corectând unde este cazul eventualele erori ale procesării automate. Implicarea, atât ca validatori cât și ca partajatori de resurse computaționale va fi recompensată în cadrul unui proces de gamification.

În cadrul proiectului se verifica fezabilitatea creării unei rețele de tip mesh de dispozitive IoT cu rol dual : un rol principal (spre exemplu citirea condițiilor meteo, a temperaturii, nivelului de poluare, etc) și un rol secundar : procesarea de date.

Ideea din spatele proiectului era să împartă BIG Data aferente Observării Pământului în zone mici, ușor de procesat și, ulterior, să reconstruiască harta globală, menținută tot timpul la zi.

Proiectul adresa 5 categorii de public țintă:

Entuziaștii care vor participa la analiza datelor computerizate, permițând platformei să utilizeze computerele lor pentru a procesa imaginile prin satelit și pentru a compila porțiuni ale hărților tematice ale Europei. Probabil doriți să faceți o diferență în construirea comunităților și transformarea lumii într-un loc mai bun, mai sigur și mai curat. Comunitatea GREENTOP vă oferă sentimentul de apartenență și vă permite, printr-un mecanism bine dezvoltat de partajare a resurselor, să participați la dezvoltarea datelor de satelit prelucrate în timp real. Veți avea ocazia să primiți sau să cumpărați unități IoT pentru procesarea energiei regenerabile pentru un rol mai important în spațiul GREENTOP.space. Veți avea, evident, acces complet la vizualizarea datelor GREENTOP.

Autoritățile publice au nevoie de imagini fiabile, prelucrate prin satelit și de schimbările climatice. Firmele de vârf care oferă tehnologii GIS furnizează instrumente de procesare de înaltă calitate și date prin satelit (sau în zbor) obținute la costuri foarte mari. Costurile pentru prelucrarea datelor sunt reduse pentru fiecare autoritate. De asemenea, dvs., ca organisme publice, puteți participa cu timpul de procesare neutilizat pe serverele dvs. (de exemplu, în timpul nopții) pentru a participa la comunitatea de procesare a mulțimii, în timp ce procesați numai date relevante pentru entitatea dvs. (de exemplu, în limitele orașului). Suna bine? Completați acest chestionar.

ONG-urile care lucrează în domeniul protecției mediului și biodiversității au nevoie de date prelucrate pentru o mai bună implementare și monitorizare a siturilor protejate naturale și a planurilor de gestionare a zonelor protejate. Probabil că nu aveți imagini diferențiale în timp real, pentru a evalua schimbarea vegetației, a apei de poluare sau a altor factori relevanți. De asemenea, puteți sprijini comunitatea GREENTOP prin furnizarea datelor de observare a solului și a senzorilor și să contribuiți ca validatori manuali la datele procesate automat. Puteți fi, de asemenea, implicat ca testere de teren sau ne ajuta să câștigăm vizibilitate!

Comunitățile de startup-uri inovatoare și antreprenorii creativi se confruntă cu resurse limitate. Trebuie să deveniți competitivi și să aveți oportunități și obiective pentru a perturba piețele. GREENTOP creează un strat de interacțiune între datele brute (mari) și startup-uri, oferind oportunități de dezvoltare a aplicațiilor de la nivelul al treilea folosind date preprocesate. Să ne întâlnim și să găsim noi oportunități pe principiul câștigului câștigător.

Afaceri și Clustere. Putem lucra împreună pentru a identifica cele mai bune practici și utilizarea datelor în inițiative transsectoriale.

În realizarea Studiului de fezabilitate au fost identificate două probleme majore, care fac, practic, ideea nefezabilă:

Agenția Spațială Europeană a lansat inițiativa Copernicus DIAS, care, cu un buget net superior și prin implicarea unor parteneri Corporate impresionanți pune la dispoziție o infrastructură asemănătoare cu cea promovată de GREENTOP, însă utilizând centre de date pentru asigurarea puterii de calcul. Inițiativa a fost anunțată public după începerea GREENTOP.

Resursele solicitate de GREENTOP de la utilizatori pot fi monetizate mai rapid și mai ușor de către aceștia prin minarea de criptomonede.

Din aceste motive, cu acordul ofițerului de proiect, ideea a fost mutată spre utilizarea în context de administrație publică a datelor, astfel maximizându-se beneficiile finanțării.

Utilizarea datelor pentru administrație publică au vizat domenii diverse, cu pondere mare spre planificare urbană, managementul utilizării terenurilor și registrul spațiilor verzi.

Registrul Spațiilor Verzi

Ca furnizor de soluții de eGuvernare, Indeco Soft este în contact permanent cu autoritățile locale. Una dintre principalele provocări prezente este întocmirea Registrului Spațiilor verzi, conform legislației în vigoare, deoarece acest proces extrem de costisitor și consumator de timp necesită activitatea a două categorii profesionale cu muncă preponderent de teren: Topografi și Biologi (experți forestieri, botaniști, etc). Cea mai mare parte a costurilor o reprezintă identificarea topografică a fiecărui arbore și fiecărui spațiu verde urban, marcarea acestora pe hartă, activitate realizată cu aparatură topografică de către specialiști. Componenta ce ține de biodiversitate este, în general mai puțin costisitoare, datorată lipsei unei necesități de utilizare echipamente specifice și a costurilor mai reduse aferente resurselor umane.

Prin utilizarea imagisticii satelitare pot fi identificați cu precizie arborii (poziționare, dimensiuni, coronament), eliminând astfel costurile aferente activității de topografie și reducând costurile pentru clientul final.

În strategia de inovare a Indeco Soft a fost inclus un proiect cu finanțare nerambursabilă – GREENTOP Agrobiodiversity, în evaluare la Organismul Intermediar Cercetare, care vizează acumularea cunoștințelor tehnice, cercetarea industrială și dezvoltare experimentală în scopul identificării automate a stării de viabilitate, schimbărilor, și parțial speciilor de vegetație urbană. Proiectul a fost elaborat în parteneriat cu Centrul Universitar Nord al Universității Tehnice Cluj Napoca și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj Napoca.

Spin-off

România beneficiază în ultimii ani de numeroase finanțări naționale și europene de stimulare a antreprenoriatului. Atât de multe încât capitalul de risc este încă neinteresant.

Cele mai relevante astfel de programe sunt:

Romania Startup Plus, prin care administratori de grant au fost finanțați pentru a organiza formări în domeniul antreprenorial, de a realiza o competiție a planurilor de afaceri și de a selecta, finanța și mentora cele mai bune dintre acestea.

„Acest mecanism de finanțare, în tranșe, reprezintă un pas către o finanțare mai inteligentă, adaptată realității economice. Sprijinul nu mai este doar un indicator numeric cantitativ, el devine un instrument de impulsionare a antreprenorilor care înregistrează rezultate în faza incipientă a afacerilor lor.” – Dan Barna – Secretar de stat MFE.

Administratorii schemelor de grant au stabilit criterii proprii, obiective de eligibilitate și punctare a proiectelor, pe criterii obiective corespunzătoare ariei geografice și specificului local din zona de implementare. Sprijinul financiar pentru i întreprindere unică a fost de maxim 40.000 euro și cade sub incidența schemei de ajutor de minimis.

Au fost selectați 195 administratori de grant, iar majoritatea proiectelor se află în etapa de finanțare a antreprenorilor / începere a afacerilor. Perioada de implementare se încheie la finalul anului 2019.

Start-up Nation, aflat deja la a doua ediție. Este o schemă simplificată de ajutor de stat pentru companii la început de drum (înființate după 31.01.2017) și vizează în principal crearea de locuri de muncă în domenii productive sau de specializare inteligentă. Grila de punctaj a primei ediții a favorizat companiile de producție și cele din sectorul IT. Cea de-a doua ediție a inclus la finanțare maximă și companiile prestatoare de servicii.

În ambele ediții, principalul criteriu de departajare a fost reprezentat de numărul de angajați pe care antreprenorul și i-a asumat.

Acest mecanism oferă antreprenorilor un ajutor de minimis de până la 200.000 lei.

Creative Space

Identificând oportunitățile multiple izvorâte în principal din Observarea Pământului și datele asociate, și ținând cont de constrângerile procedurale existente în cadrul Indeco Soft (izvorâte din implementarea unui sistem integrat de management, conform standardelor ISO 9001, 14001 și 27001) și proceselor interne de avizare proiecte de inovare, alocare de resurse, standardizare, integrare a soluțiilor, a fost identificată nevoia creării unei entități distincte, dinamice, cu abordare antreprenorială, cu o echipă ușor scalabilă, specializată în domenii cheie, capabilă să livreze rapid proiecte de dimensiuni mici / medii.

Corelat cu lipsa personalului cu experiență în domeniile principal vizate – GIS și procesare date satelitare, a fost necesară instruirea angajaților, prin transmiterea la locul de muncă a know-how-ului specific.

Din acest motiv, pentru a fi sustenabilă, Creative Space a avut nevoie de o finanțare inițială, până la demararea unor proiecte proprii. Această finanțare a fost obținută prin programul Startup Nation 2017 și a vizat dezvoltarea unui produs minimal de procesare a datelor satelitare, menit să dezvolte capacitatea echipei de programatori și să creeze, totodată, un prim serviciu comercial al companiei.

Compania a beneficiat la maxim de experiența antreprenorului, izvorâtă din implementarea proiectelor EOClimLab și GREENTOP și utilizează know-how-ul și modelul de inovare create în cadrul acestora.

Programul Startup Nation a permis companiei să achiziționeze echipamentele hardware necesare dezvoltării de software, găzduirii soluțiilor, procesării datelor satelitare, etc.

Creative Space a pornit ca o inițiativă inovatoare de procesare a datelor de Observarea Pământului. A fost creată ca spin-off al proiectului GREENTOP finanțat prin Instrumentul pentru IMM-uri al programului Horizon 2020 – www.greentop.space și a inițiativei Agenției Spațiale Europene EOClimLab – www.eoclimlab.eu.

În scopul extinderii rezultatelor EOClimLab în România, compania utilizează tehnologia open-source și serviciile create în cadrul proiectului pentru a oferi un exemplu de bune practici pentru antreprenori și tineri care încearcă să-și construiască o carieră în domeniul de vârf al datelor de Observare a Terrei.

Compania oferă servicii de dezvoltarea de software – soluții integrate care vizează administrația locală din România, cursuri de instruire privind prelucrarea datelor Observarea Terrei, precum și instrumente de instruire în domeniu.

Creative Space utilizează tehnici de joc pentru prelucrarea datelor de Observare a Terrei (EO), pregătirea și organizarea de evenimente pentru experții de mâine, sprijină municipalitățile din România în conturarea politicilor urbane și utilizarea de soluții naturale pentru regenerarea urbană.

Compania se bazează pe modelul deschis de inovare conceput pentru proiectul GREENTOP, care presupune cooperarea pentru co-crearea de noi politici și servicii, atât la nivel de companie, cât și la nivelul ecosistemului.

Creative Space oferă expertiză și experți pentru hackathon-uri, ateliere de lucru și conferințe in proiectul EOClimLab, precum și expertiză tehnică și de afaceri inițiativelor, antreprenorilor și dezvoltatorilor de software pentru valorificarea datelor din satelit.

Începând să își creeze propriul drum, independent de cel al companiei mamă, Creative Space a dezvoltat, la comandă, o platformă de management proiecte bazat pe specificul proiectelor finanțate prin Programele Operaționale Competitivitate și Capital Uman, în vederea organizării, monitorizării și raportării progresului tehnic al proiectelor. Componenta de raportare financiară este încă în lucru.

Contactul inițial cu administrația publică și experiența antreprenorului în identificarea, accesarea și implementarea de proiecte cu finanțări europene au condus la dezvoltarea unor noi linii de business pentru companie, care, deși nu își dorește să se transforme într-o agenție de consultanță, furnizează know-how, training-uri, workshop-uri, expertiză și evenimente în domeniul dezvoltării urbane, dezvoltării durabile și sustenabile, în cadrul unor proiecte ale administrației locale, în proiecte URBACT, în elaborarea strategiilor de dezvoltare locală, etc.

O altă oportunitate în curs de valorificare rezultă din lipsa de dinamică și modernism a sistemului de educație publică, corelată cu dezvoltarea sectorului ITC la nivel național și local.

Abordarea Creative Space pentru Educație presupune crearea unui context ludic, în care copiii să își dezvolte abilitățile de viitori programatori într-o atmosferă relaxată, fericită. În acest scop, este în curs de realizare un plan educațional ce utilizează roboți LEGO Mindstorms și tablete pentru învățarea deprinderilor de bază de programare în rândul copiilor și adolescenților.

Programul educațional, preconizat a începe în luna iunie 2019 se întinde pe durata a 12 spătămâni, cu o ședință săptămânală de 2 ore. Prima grupă vizează copii de 10 ani, care doresc să învețe tainele programării.

Programul abordează provocări din lumea reală, pe care copii urmează să le soluționeze creativ cu ajutorul setului de robotică. Astfel, programul abordează tematici precum vehiculele autonome, semafoare inteligente, automatizarea trecerilor la nivel cu calea ferată, sisteme inteligente de iluminat, case inteligente sau protecția persoanelor cu dizabilități, totul cu ajutorul tehnologiei.

Parteneriatul cu Indeco Soft continuă, fiind în evaluare un proiect depus în cadrul Programului Operațional Competitivitate – SIGMA MAP – în cadrul căruia se dorește dezvoltarea unui sistem integrat de management urban, planificare, bugetare, integrare a soluțiilor de tip smart city, ce pornește de la nevoile și specificul activității administrației publice locale, se bazează pe datele existente, furnizează mecanisme standardizate de integrare pentru soluții terțe și asezonează totul cu ajutorul algoritmilor de inteligență artificială (machine learning).

În cadrul primei ediții a conferinței Open Innovation 2.0 organizată de Comisia Europeană în Europa Centrală și de Est, 2017, la Cluj Napoca, modelul de inovare deschisă a fost prezentat ca exemplu de succes în cadrul unuia dintre panel-urile de lucru.

Cooperarea trans-sectorială reprezintă unul dintre pilonii de dezvoltare viitoare a companiilor și implică dezvoltarea pe modelul quadrouple-helix a parteneriatelor între autorități locale, mediul academic, mediul business, societatea civilă, în cadrul unor parteneriate de tipul PPPP (Public – Private – People Partnership), unde utilizatorii sunt priviți nu doar ca și clienți ci ca și co-creatori, parteneri egali în procesul de dezvoltare de soluții inovatoare, parteneri cu un cuvânt din ce în ce mai puternic în dezvoltarea de soluții, produse și servicii.

Cercetarea academică și cercetarea fundamentală își pierd treptat din importanță, în favoarea cercetării aplicative și dezvoltării experimentale. Soluțiile inovatoare, în principal în domeniul software și IT au în comun standardizarea, deschiderea, comunicarea, interoperabilitatea și compatibilitatea. Din ce în ce mai puține soluții proprietare închise rămân competitive, iar companiile mici dezvoltă strategii de inovare bazate pe standarde deschise și pe cunoștințe comune. Licențierile de tipul MIT, Creative Commons sau GPL sunt preferate atât de către dezvoltatori cât și de către utilizatori și integratori.

Modelul de inovare deschisă adoptat de Indeco Soft și Creative Space a fost creat și validat de evaluatorii Comisiei Europene și stă la baza strategiei de inovare a celor două companii. El poate fi rezumat de schema alăturată:

Practic, modelul combină pâlnia inovării (innovation funnel) cu modelul de inovare deschisă (open innovation) asigurând, totodată o recursivitate și scalabilitate a conceptelor inovatoare transformate în produse comerciale.

CONCLUZII ȘI CONTRIBUȚII PROPRII

Din perspectiva Comisiei Europene, principalele motoare de dezvoltare durabilă ale Uniunii Europene sunt Orașele și IMM-urile. Dezvoltarea simbiotică a celor două, primele sub aspectul bunei guvernanțe și a implicării comunităților locale în co-crearea serviciilor publice, iar a doua sub aspectul creării de noi produse și servicii inovatoare, competitive în piața globală, este esențială pentru păstrarea standardelor de viață pe bătrânul continent.

Resursele (financiare, logistice, umane) sunt limitate în cazul IMM-urilor, astfel, o bună colaborare pe modelul quadrouple-helix este esențială pentru asigurarea competitivității economice. Universitățile, autoritățile locale și utilizatorii trebuie să devină parteneri și suporteri ai IMM-urilor în procesul de creare a unor servicii și produse competitive, prin finanțarea proiectelor comune, crearea de politici publice de sprijinire a economiei locale, circulare, de creare de produse și servicii cu valoare adăugată mare.

Promovarea exemplelor de bune practici între organizații diferite este primul pas spre crearea încrederii între entități. Clusterizarea, promovarea start-up-urilor și spinn-off-urilor, construcția de comunități, deschiderea rezultatelor de cercetare, transferul tehnologic sunt pași spre crearea unor ecosisteme business sănătoase.

Inovarea deschisă facilitează schimbul de idei, concepte, conducând, pe de o parte la crearea de noi produse ori servicii, iar pe de altă parte la întărirea comunităților inovatoare.

Europa a pierdut startul în competiția Economiei Platformelor sau a Economiei Digitale. Din acest motiv, finanțarea Pieței Unice Digitale, reglementarea flexibilă a domeniilor inovatoare, finanțare prioritar a cercetării aplicate și transferabile către mediul business au devenit priorități.

Crearea unei strategii de inovare în interiorul companiilor, al comunităților și al clusterelor presupune alocarea de resurse în direcția dezvoltării de parteneriate pentru implementarea proiectelor, dezvoltarea produselor și crearea serviciilor inovatoare.

Asumarea de către companii (întreprinderi mici și mijlocii) a unor bugete și resurse de cercetare-dezvoltare-inovare este adesea greu de realizat sau insuficientă, pe de o parte datorită competiției cu actori globali și întreprinderi mari, pe de altă parte, datorită insuficienței personalului specializat (cercetători) și a presiunii economice pusă pe costuri de competiția de tip low-cost. Finanțarea inovării poate fi realizată din surse externe companiei, precum granturi nerambursabile, contracte de cercetare-dezvoltare, clusterizare și colaborare pentru proiecte comune, contracte de cercetare-dezvoltare, etc.

O strategie câștigătoare o reprezintă implicarea în proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare care îmbină produsele existente cu nevoi noi ale clienților și sunt dezvoltate prototipuri sau componente funcționale, ce pot fi replicate în produsele proprii.

Cea de-a doua provocare legată de inovare, în principal în rândul întreprinderilor mijlocii și a celor care au implementate standarde de calitate și proceduri operaționale o reprezintă pierderea agilității și a abordării antreprenoriale. Pe de altă parte, mediul academic european se confruntă cu o lipsă a apetitului, deschiderii și capacității de a face business sau de a transpune rezultatele cercetării în produse sau servicii. La aceste provocări răspund cel mai bine startup-urile și prinn-off-urile care îmbină creativitatea cu agilitatea antreprenorială și cunoștințele / rezultatele de cercetare.

Crearea de hub-uri de inovare ca viitor pas în dezvoltarea clusterelor contribuie la crearea de legături între mediul academic, mediul business și utilizatorii finali ai produselor / serviciilor inovatoare.

Prin deschidere spre cooperare și colaborarea între actori, prin publicarea rezultatelor de cercetare sub licențe deschise (creative commons, General Public License, etc), sunt puse bazele cooperării și sunt demonstrate capabilități de cercetare aplicată, utilă mediului business.

Definirea unei strategii de inovare deschisă la nivelul IMM-urilor contribuie la dezvoltarea și implementarea modelului de business pe care acestea îl utilizează și asigură accesul la resursele logistice, materiale, financiare și umane necesare creării de produse sau furnizării de servicii inovatoare.

Crearea de ecosisteme locale, bazate pe povești de succes și exemple de bune practici, unde membrii comunității pot învăța unii de la alții este esențială pentru a pune bazele încrederii între actori, pentru asigurarea premiselor pentru transfer tehnologic, implementarea de proiecte în parteneriat și crearea de produse comune.

Cheia unor parteneriate locale de succes o reprezintă, pe de o parte, încrederea și plus-valoarea adusă de fiecare participant, iar pe de altă parte, abordarea de tip win-win, în care fiecare partener poate aduce ceva lanțului de valori ce lipsește celorlalte verigi.

Pentru IMM-urile Europene principala șansă de a fi competitive la nivel local și global o reprezintă crearea de produse și servicii cu valoare adăugată mare, diferențiate de competiția globală prin standardele de calitate, sănătate, securitate, grijă față de utilizatorul final, implicarea acestuia în procesul de design, nu doar ca utilizator, ci ca și co-creator al acestora.

În ceea ce privește studiul de caz – inovare în Indeco Soft, compania a trecut prin perioade multiple din prisma nivelului de inovare. Dacă în perioada 2000 – 2006, gradul de inovare era unul ridicat în contextul pieței de eGuvernare, cu dezvoltarea instrumentelor inovatoare de integrare la nivel administrativ, în perioada 2004 – 2015 apetitul pentru cercetare-dezvoltare-inovare al companiei a fost unul scăzut. Principalele probleme au fost lipsa resurselor umane și materiale necesare unui proces susținut de inovare, atât la nivel de business cât și la nivel tehnic (inovare de proces, inovare de produs și inovare de model de servicii).

În acest context, în anul 2015, colaborarea între mine și companie a început în baza unei nevoi a companiei pentru recâștigarea orientării spre inovare, corelată cu nevoia identificării unor surse alternative de finanțare a acesteia (granturi, resurse externe companiei), precum și a unor resurse umane calificate, orientate spre cercetare-inovare, cu un nivel ridicat al creativității și curiozității.

Rolul meu în cadrul companiei este acela de a gestiona departamentul de ”proiecte speciale”, care reunește componentele de proiecte cu finanțări nerambursabile, produse inovatoare, produse noi, stabilirea de parteneriate și colaborări interne și internaționale. Astfel, sunt responsabil de toate etapele aferente proiectelor inovatoare, de la identificarea nevoilor (bazat pe produsele companiei, solicitările clienților, nevoile de dezvoltare de noi funcționalități, etc), oportunităților legate de parteneri și potențial de finanțare, crearea cererilor de finanțare și/sau a specificațiilor tehnice, managementul implementării, livrare și recepție.

Prima finanțare solicitată a fost cea aferentă proiectului finanțat prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2021 – fAMILIA – Asistență Medico-socială Integrată stimuLând Îmbătrânirea Activă, cu un buget total de peste 700.000 euro, proiect izvorât din nevoia de dezvoltare de funcționalități avansate pentru unul din produsele lider de piață în România – ASISOC – managementul asistenței sociale. Ideea de corelare a asistenței sociale cu componente socio-medicale a venit dintr-un contract manageriat de mine pentru monitorizarea persoanelor vârstnice, derulat cu doar câteva luni înainte de deschiderea apelului de proiecte (POC 2.2.1.).

Deschiderea spre comunitate a venit în cadrul unor întâlniri pe teme de proiecte finanțate prin Programul Orizont 2020, unde am cunoscut reprezentanții ARIES Transilvania și ai clusterului Transilvania IT (iTechTransilvania la momentul respectiv), membrii a rețelei European Enterprise Network, punct regional de contact Orizont 2020. Colaborarea cu clusterul s-a derulat pe baza respectului reciproc și a unei comunicări excelente, a empatiei și deschiderii spre cooperare.

Prin intermediul clusterului am intrat în legătură cu entități comerciale din Franța, Polonia și Cehia, împreună cu care am obținut una dintre puținele finanțări din partea Agenției Spațiale Europene pentru proiectul EOClimLab, proiect pe care l-am coordonat.

Una dintre ambițiile proprii a fost aceea de a câștiga și implementa, în calitate de coordonator un proiect finanțat prin cel mai competitiv mecanism de finanțare – instrumentul pentru IMM din cadrul programului Orizont 2020 (șansele de succes sunt estimate undeva la circa 7%). Astfel, izvorât din experiența EOClimLab și nevoia administrației locale de produse GIS eficiente, la costuri decente și cu date actualizate, a apărut ideea proiectului GREENTOP – Gamification of cRowdcomputing to ENhance Earth Observation Data Processing, cel de-al treilea proiect finanțat în cadrul instrumentului pentru IMM al programului Orizont 2020 de către entități din România.

Datorită bunei colaborări a Indeco Soft cu Agenția pentru Agenda Digitală a României în implementarea Sistemului Național Electronic de Plată – www.ghiseul.ro, am fost solicitați de către această instituție pentru implementarea unui proiect finanțat prin Mecanismul de Interconectare a Europei – CEF Telecom, pentru pregătirea ghiseul.ro pentru integrare la nivel european. În cazul acestui proiect, rolul meu a fost exclusiv acela de a pregăti cererea de finanțare, implementarea fiind preluată de către departamentul care asigură dezvoltarea și mentenanța SNEP.

Modelul de business bazat pe inovare deschisă necesită adesea o dinamică ridicată și un proces decizional rapid, incompatibile uneori cu standardele de management, calitate și securitate informatică implementate de Indeco Soft. Pentru astfel de proiecte a apărut nevoia unei entități afiliate, dinamice, mici, agile. Astfel, cu sprijinul finanțărilor oferite de Guvernul României prin programul Startup Nation, am creat compania Creative Space, companie independentă specializată pe dezvoltare software, consultanță IT și de management, ce activează în domeniul soluțiilor software pentru dezvoltare durabilă (GIS, procesare date satelitare, software la comandă), precum și a organizării de evenimente, training-uri, workshop-uri pe aceleași subiecte.

În paralel cu implementarea proiectelor de cercetare-dezvoltare-inovare, am menținut și mențin constant activitatea de creare de parteneriate, atragere de resurse umane și identificare de oportunități de piață.

Creative Space este dezvoltatorul și implementatorul unui sistem informatic de management a proiectelor, bazat pe specificul finanțărilor POCU / POCA / POC, cu rezultate de piață bune.

Colaborarea în cadrul clusterului continuă, inclusiv prin reprezentarea clusterului la evenimente publice, conferințe, evenimente de business sau matchmacking, cel mai recent astfel de eveniment fiind organizat de www.cursdecuvernare.ro la Reprezentanța Comisiei Europene în România.

Tot în parteneriat cu clusterul, am participat ca expert evaluator în cadrul unui program menit să stimuleze antreprenoriatul în regiunea Nord-Vest.

În continuare, sunt concentrat pe identificarea de parteneriate și oportunități de finanțare a unor proiecte inovative, cu impact real asupra comunităților locale sau a grupurilor de utilizatori.

Astfel, în parteneriat extins cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj Napoca, Municipiul Baia Mare, Aries Transilvania, Asociația Zona Metropolitană Baia Mare, asociația Green Energy și Urbasofia, am depus un proiect de finanțare prin Urban Innovative Actions, pe teme de regenerare urbană post-industrială, aflat în evaluare (a fost finalizată evaluarea de eligibilitate și tehnică, este în derulare evaluarea operațională).

În parteneriat cu Universitatea Tehnică Cluj Napoca – Centrul Universitar Nord Baia Mare și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară am pregătit un proiect finanțat prin Programul Operațional Cercetare, în evaluare tehnică, pe tema utilizării datelor satelitare pentru agricultură, management urban, managementul spațiilor verzi și protejarea biodiversității.

Sunt în pregătire propuneri de proiecte pentru Proiect experimental demonstrativ (PED) și Transfer la operatorul economic (TE) pentru apelul ce urmează a fi lansat la finalul lunii Iulie 2019, în parteneriat – Indeco Soft – Universitatea Babeș Bolyai Cluj Napoca și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj Napoca. Structurile acestor proiecte sunt încă în faza de design la momentul scrierii prezentei lucrări.

În parteneriat cu CIVITTA România implementăm un proiect de analiză State of the European Territory, pentru ESPON – program european de cercetare aplicată ce sprijină dezvoltarea de politici de dezvoltare teritorială în Europa.

În cadrul unor forme diferite de cooperare am mai asigurat participarea la diverse competiții și licitații, aflate în diverse stări de evaluare și implementare, în general pentru dezvoltarea de soluții software și/sau implementarea de soluții COTS (Component of the Shelf).

Pentru clienți ca Municipiul Baia Mare, Consiliul Județean Maramureș sau Aries Transilvania am susținut workshop-uri de dezvoltare durabilă integrată, strategii de dezvoltare și

Pentru atragerea de resurse umane de calitate am demarat un program denumit ”Bursele Indeco Soft”, competiție destinată elevilor de liceu care doresc să urmeze o carieră în domeniul IT în Baia Mare. Elevii câștigători beneficiază de o bursă de studii pe durata facultății (3 sau 4 ani), iar la finalul studiilor li se oferă un loc de muncă în cadrul Indeco Soft. Concursul constă în dezvoltarea unor aplicații informatice și o probă interviu, iar principalele obligații ale acestora sunt să urmeze studiile în cadrul unei facultăți de profil IT în Centrul Universitar Nord Baia Mare, să nu aibă mai mult de 2 restanțe în paralel, să frecventeze cursurile și activitățile didactice și să participe la workshop-urile și sesiunile de practică organizate de către Indeco Soft.

BIBLIOGRAFIE

[1] The state of University-Business Cooperation in Europe https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/85772155-67a2-11e8-ab9c-01aa75ed71a1 – acces – aprilie 2019

[2] https://ec.europa.eu/growth/industry/innovation_en – acces – aprilie 2019

[3] https://www.telegraph.co.uk/connect/better-business/innovation/what-is-innovation-and-how-can-businesses-foster-it/, John Bessant – acces – aprilie 2019

[4] https://twitter.com/copernicuseu/status/1061956846825734144 – acces – aprilie 2019

[5] http://ec.europa.eu/education/policies/innovation-in-education/university-business-cooperation_en – acces – aprilie 2019

[6] The state of University-Business Cooperation in Europe https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/85772155-67a2-11e8-ab9c-01aa75ed71a1, Prof. Dr. Todd Davey, Arno Meerman, Dr. Victoria Galan Muros, Balzhan Orazbayeva and Prof. Dr. Thomas Baaken – acces – aprilie 2019

[7]http://s3platform.jrc.ec.europa.eu/documents/20182/198909/Innovation+Camp+Methodology+Handbook/3e201fe6-ff13-429d-8105-a09140eb1dd7 – acces – aprilie 2019

[8] Engel, Jerome S, "Global Clusters of Innovation: lessons from Silicon Valley", California Management Review, winter 2015, Vol. 57 Issue 2, pp. 36-65

[9] https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2006:323:0001:0026:EN:PDF – acces – aprilie 2019

[10] http://s3platform.jrc.ec.europa.eu/digital-innovation-hubs – acces – aprilie 2019

[11] https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/social-fund/ – acces – aprilie 2019

[12] https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/cohesion-fund/ – acces – aprilie 2019

[13] https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/erdf/ – acces – aprilie 2019

[14] http://www.fonduri-ue.ro/poc-2014 – acces – aprilie 2019

[15] https://www.lead-innovation.com/english-blog/open-innovation-vs.-closed-innovation – acces – aprilie 2019

[16] http://impactiglu.org/acsi/ – acces – aprilie 2019

[17] https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Linear_versus_circular.jpg – acces – aprilie 2019

[18] https://ec.europa.eu/growth/industry/sustainability/circular-economy_en – acces – aprilie 2019

[19] http://www.sandbirch.com/10-things-you-need-to-know-about-the-circular-economy/ – acces – aprilie 2019

[20] http://old.fonduri-ue.ro/poscce/fonduri_structurale/pdf/Ghid-o231-actualizat-2010_01082011_05092011.pdf – acces – aprilie 2019

[21] http://old.fonduri-ue.ro/poscce/fonduri_structurale/pdf/Ghid-o231-actualizat-2010_01082011_05092011.pdf, acces – aprilie 2019

[22] Lobonțiu, G. (2014) Fundamente de management (ISBN 978-973-662-980-8, 283 pagini). Cluj-Napoca: Editura UT Press (cod CNCSIS: 161).

[23] Lobonțiu, M., Big, R., Lobonțiu, G. (2008) De la inovare la transferul și difuzia tehnologiei. În: Lobonțiu, M., Big, R., Lobonțiu, G., Cotețiu, R., Ungureanu, N. – Difuzia tehnologică. De la inovare la transferul și difuzia tehnologiei (ISBN 978-973-726-358-2); p.9-176. Cluj-Napoca: Editura Limes (cod CNCSIS: 169).

[24] Abrudan, I., Lobonțiu, G., Lobonțiu, M. (2003) IMM-urile și managementul lor specific (ISBN 973-35-1708-9, 389 pagini). Cluj-Napoca: Editura Dacia (cod CNCSIS: 225).