Programul de studii de MASTER AT [630100]

1

Programul de studii de MASTER AT
Specializarea PERFORMAN ȚȚĂ SPORTIVĂ ȘI MANAGEMENT ÎN SPORT

LUCRARE DE DISERTAȚȚIE

Coordonator științific :
Lect. dr. Dragoș Ioan TOH ĂNEAN

Absolvent: [anonimizat]

2020

Programul de stu dii de MASTER AT
Specializarea PERFORMAN ȚȚĂ SPORTIVĂ ȘI MANAGEMENT ÎN SPORT

STUDIU COMPARATIV PRIVIND
INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ ÎN
SPORTURILE INDIVIDUALE ȘI COLECTIVE

Coordonator științific :
Lect. dr. Dragoș Ioan TOH ĂNEAN
Absolvent: [anonimizat]

2020

CUPRINS

1
INTRODUCERE
Inteligența emoțională (engl. emotional intelligence (EI) sau emotional quotient (EQ) ) este
un concept des întâlnit în ultimii ani , nu doar pentru că a fost teoretizat și popularizat relativ
recent, ci și pentru că aduce beneficii reale în viața de zi cu zi a oamenilor. În ciuda faptului că
dezvoltarea ei duce la creșterea calității vieții, a rezistenței la stres și la rezolvarea conflictelor,
multe informații asociate cu inteligența emoțională sunt doar mituri și n u au o bază științifică
(“good science” ). Inteligența emoțională a fost îndelung contestată. În cadrul unui simpozion
științific , John Mayer și Peter Salovey , doi dintre cercetătorii importanți ai inteligenței
emoționale, au fost contestați pentru că au le gat emoțiile și inteligența într -o metaforă
derutantă care doar redescrie inteligența socială. Apoi, aceștia au scris un editorial explicativ
pentru a rafina conceptul și a u adus argumente arătând că “inteligen ța emoțională ” este o
“inteligență” , nu doar o abilitate sau deprindere.
Inteligenț a emoțională este un domeniu în plină dezvoltare din psihologi e și este asociat
de către cercetările științifice cu performanța academică, diminuarea comportamentului agresiv
și relaționarea pozitivă cu ceilalți. (http: //positivepsychology.org.uk/emotional -intelligence –
Mayer J. -Salovey P. -theory/ )
Lucrarea de față urmărește să identifice (dacă există) diferențele pe componenta de
inteligență emoțională a sportivilor din două discipline sportive diferite, una individuală și una
colectivă.
Capitolul I cuprinde fundamentarea teoretică a lucrării fiind rezultatul studiului literaturii
de specialitate: 25 de articole și cărți publicate până în 2019 , inclusiv , și câteva linkuri cu
informații din domeniu. Lucrarea este structur ată plecând de la general: definiția, caracteristicile
și rolul afectivității, lista emoțiilor și teorii și modele ale inteligenței emoționale. Apoi , urmează
aspectele particulare, care ne interesează pent ru a efectua cercetarea de față: studii asupra
inteligenței emoționale a sportivilor, metode de dezvoltare, inteligența emoțională a
adolescenților și particularitățile emoționale ale schiorilor (alpin) și fotbaliștilor.

2
Capitolul al II -lea cuprinde organizarea cercetării : data și locul cercetării, subiecț ii,
materialele utilizate , planul cercetării, metode le și tehnici le folosi te, cele trei chestionare, modul
de organiz are și desfășurare a cercetării și două modele teoretice de inteligență emoționala (al
unei persoane cu inteligență emoțională ridicată și al unei persoane cu inteligență emoțională
scăzută).
Capitolul al III -lea conține prezentarea, prelucrare a și interpretarea rezultatelor cercetării ,
prezentarea, prelucrarea și interpretarea statistică comparativă pentru cele două discipline
sportive și câ te un model psihopedagogic de inteligență emoțională pentru fiecare sport în
parte.
Ultimul capitol cuprinde c oncluzii le, recomandările practico -metodice și propuneri le.
Concluziile sintetizează și sistematizează interpretările primelor trei capitole ale l ucrării.
Propunerile se referă la recomandările pentru cercetări viitoare asupra acestei tematici.

MOTIVUL ALEGERII TEM EI
Am ales această temă deoarece sunt pasionată de inteligența emoțională și folosesc acest
concept în fiecare zi la locul de muncă (sun t educatoare la grădinița privată The Forest
Kindergarten ). De asemenea, mă interesează cum influențează inteligența emoțională
performanța sportivă și activitatea fizică, în general. În trecut, am practicat volei de performanță
5 ani , baschet în concursur i școlare, alpinism, badminton și atletism pentru recreere și schi alpin
ca și monitor . Mișcarea este foarte importantă pentru mine. Studiul amănunțit al inteligenței
emoționale mă va ajuta, atât pentru a întocmi lucrarea de față, cât și pentru a o ap lica ulterior la
locul de muncă și în viața de zi cu zi .

3
ACTUALITATEA TEMEI
În ultimii zece ani, inteligența emoționala a crescut interesul cercetătorilor în domeniul
psihologiei, educației și al sportului. (Hodzic S., Scharfen J., Ripoll P., Holling H., Zenas ni F., 2017)
Intelige nța emoțională a sportivilor oferă încă multe oportunități de cercetare. Există
numeroase inexactități în jurul a ceea ce este exact inteligența emoț ională , dar și în jurul
metodelor de a obține date relevante din activitatea sportivil or.
Studiile americane ignoră ierarhizarea proceselor afective (primare și superioare) și caută
să tragă concluzii despre sentimentele umane din „comportamentele șobolanului explorator sau
al maimuței curioase”, după cum spune Popescu -Nev eanu P . (2013, pg. 734). Deși, știința
recunoaște ierarhizarea proceselor afective, știința psihologică a reușit să cerceteze doar
treptele in ferioare ale scalei emoționale.
În domeniul sportului, inteligența emoțională a fost puțin studiată, deși emoțiile sunt atât
de prez ente în performanța sportivă. De asemenea, nu toți cercetătorii sunt de acord că
inteligența emoțională este un factor care influențează performanța sportivă, ci doar că este
probabil să o influențeze. La polul opus, există cercetători care susțin cu fermi tate că nivelul
inteligenței emoționale este un factor care prezice viitoarele performanțe. În fundamentarea
teoretică prezint abordările cercetători lor în urma celor mai recente studii (din 2019 , inclusiv ).

SCOPUL ȘI SARCINILE CERCETĂRII
Fiecare variabi lă care influențează mai mult sau mai puțin performanța sportivă este
importantă. Eu am ales să studiez componenta de inteligență emoțională. Cercetare a de față
are ca scop dezvoltarea, explorarea, perfec ționarea și creșterea eficienței domeniului sportulu i
prin studiul teoretic al inteligenței emoționale și prin aplicarea de diferite metode de cercetare .
Această lucrare ajută la m ai buna cunoaștere și înțelegere a componentei inteligenței
emoționale în obținerea performanței sportive. De asemenea, ea emite o ipoteză nouă. În cadrul
cercetării aplicative urmăresc să compar nivelul inteligenței emoționale a două eșantioane de

4
sportivi, proveniți dintr -un sport individual și unul colectiv pentru a evidenția raporturi noi între
cele două discipline.
În fundamen tarea teoretică voi prezenta cercetări noi care susțin importanța emoțiilor
sportivilor în obținerea performanței. Apoi, cercetarea mea își propune să testeze diferențele pe
componenta de inteligență emoțională a 10 practicanți ai schiului alpin și 10 ai f otbalului . Astfel,
această lucrare contribuie la perfecționarea metodelor de antrenament și la îmbunătățirea
condițiilor de antrenament prin mijloace specifice de dezvoltare a inteligenței emoționale :
antrenamentul emoțional precompetițional, din timpul co mpetiției și cel postcompetițional .
Sarcinile acestei cercetări sunt de tip științific deoarece rezolvă probleme teoretice. Există
o anumită neclaritate în ceea ce privește inteligența emoțional ă. În urma studiului bibliografic,
am aflat că, de fapt, p rintre cercetători există două viziuni privind inteligența emoțională. O
parte dintre ei o consideră un tip de inteligență . Ceilalți o încadrează ca fiind o caracteristică,
abilitate sau deprindere.

OBIECTIVELE CERCETĂR II
1. Analiza și generalizarea datelor lite raturii de specialitate și a experienței avansate a
specialiștilor din domeniu privind inteligența emoțională .
2. Identificarea instrumentelor de măsurare eficientă a inteligenței emoționale la
adolescenții cu vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani.
3. Determinarea nivelului de intelig ență emoțională la sportivii adolescenți , disciplina schi
alpin, respectiv , fotbal .
4. Conturarea unor model e psihopedagogic e de inteligență emoțională pen tru disciplinele
schi și fotbal .
IPOT EZA CERCETĂRII
Presupunem că există diferențe semnificative pe componenta de inteligență emoțională
între sportivii practicanți de sporturi individuale față de cei din sporturile colective.

5

CAPITOLUL I: FUNDAMENTAREA TEORET ICĂ A LUCRĂRII
1.1 AFECTIVITATEA
În 1884, William James a întrebat pentru pr ima oară “ce este o emoție? ”. De atunci, acest
concept a fost foarte studiat, ș i totuși, încă nu există o definiție universal acceptată. Există mai
multe definiți i, dar nici una nu acoperă întreaga cercetare făcută până în ziua de azi . Majori tatea
cercetăt orilor sunt de ac ord, totuși, asupra a dou ă dimensiuni care stau la baza e moțiilor:
plăcere/nepl ăcere și activare (de exemplu, liniștit /tensiune). De pildă, interesul are un scor
ridicat al plăcerii și scăzut/mediu ca și activare. În capătul opus, furia ar e un scor scăzut al
plăcerii și un grad ridicat de activare. (Hanin , Y. Y. 2000, pg. 4)

Fig.1 Modelul grafic al afectivității , Russell A. (1980 )

6
Totuși, teoreticieni și cercetători , precum Izard C.E. (1993) și Lazaru s R.S. (1991) sunt de
părere că viața e moțională nu poate fi limitată la un număr finit de dimensiuni. Astfel, există cel
puțin șapte emoții de bază și care nu pot fi explicate după dimensiunile plăcerii și activării.
Acestea sunt: furia, dezgustul, frica, fericirea, interesul, supărarea și su rpriza. Unii autori adaugă
și vina, rușinea și stresul. Lazarus R.S. (1993) adaugă și invidia, gelozia, mândria, anxietatea,
speranța, iubirea și compasiunea. Fiecare dintre acestea pot fi experimentate foarte diferit în
funcție de perspectiva din care est e evaluată o situație. Spre exemplu, furia pe care ți-o
provoacă un arbitru este diferită de frica în momentul vederii unui oponent furios care se
îndreaptă spre tine cu crosa ridicată în aer. Amândouă emoțiile implică niveluri mari de activare
și neplăcer e și, totuși, sunt experimentate intrinsec diferit. (Hanin , Y. 2000, pg. 5)
Cuvântul “emoție ” provine din limba latină – “mottere” înseamnă “a mișca” suger ând
tendința de a acționa atunci când aceasta apare. Psihologia tradițională înțelege emoția prin
„asociere cu mi șcarea, energia, dinamica, transformarea. ” O bună imagine a teoriei emoții lor
este “ cineva care spune că a fost profund mișcat, tulburat, cuprins de elan, că s -a prăbușit, a
fost zguduit, s -a legat trainic etc.” . Acestea nu sunt „expresii întru totul metaforice pentru că
acestea au și un sens direct .” (Popescu -Neveanu , P. 2013, pg. 732 )
Definiția cea mai completă îi aparține lui Deci E.L. (1980, pg. 85). Deși nu acoperă toate
teoriile și studiile , oferă înțelesul a “ceea ce este o emoție ”: o “reacție la un eveniment stimul
(real sau imaginat). Emoția implică o schimbare la nivelul viscerelor sau musculaturii unei
persoane, este o experiență subiectivă, este exprimată prin schimbări ale feței și a tendințelor
de acțiune și poate media și energiza comportamente le ulterioare. ” Cercetările emoțiilor sunt
încă limitate și se datorează faptului că ele au fost mult timp văzute ca neavând rol adaptativ.
Componentele emoției au fost împărțite de către psihofiziologi în trei elemente principale:
schimbările fiziologice, tendințele acționale și experiențele subiective.
Schimbări fiziologice care apar în timpul emoției pot fi: creșterea/scăderea frecvenței
cardiace, a tensiunii arteriale, schimbarea culorii pielii și a mimicii. Acestea sunt importante
deoarece amplifică experiența emoțională și transmit mesaje sociale.

7

Fig.2 Distingerea fenomenelor afective. Schemă adaptată după Oatley K. și Jenkins J.M. (1996)

Tendințele acționale sunt considerate ca fiind elementul central al emoției. Spre exe mplu,
frica induce tendința “luptă sau fugi ”, iar supărarea poate face o persoană inertă.
Comportamentul este o reprezentare a emoției, dar datorită regulilor (ce pare adecvat într -o
anumită situație) și a forțelor sociale și culturale, tendințele acțional e nu se traduc întotdeauna
într-un comportament observabil. De exemplu, un fotbalist furios pentru că a fost nedreptățit,
se poate abține de la o recție nervoasă deoarece știe că poate primi un cartonaș galben sau îl
poate deconcentra pe el, cât și pe cole gii lui.
Experiențele subiective se referă la ceea ce un sportiv experimentează conștient în timpul
episodului emoțional. Componenta subiectivă a emoției poate fi cea mai importantă dintre toate
cele trei. (Hanin , Y. 2000, pg. 5) O parte din structurile em oționale, după cum scrie Popescu –
Neveanu P. (2013), se dobândesc, adică se învață. Astfel “stimuli cu cea mai mare for ță
afectogenă sunt simboluri verbale și imagistice ”. (Popescu -Neveanu , P. 2013, pg. 734 )

8
Emoțiile primare, grosiere, instinctive, cum sunt furia sau frica, sunt “modulate și
modificate social”. Acestea sunt studiate prin experimente făcute pe animale sau în observații
asupra unor stări afective de limită la subiecții normali sau bolnavi psihici. Aceste experimente și
observații oferă interpr etări limitate, care țin mai mult de biologie. Exist ă însă și o
suprastructură afectivă ( emoțiile și sentimentele superioare, rafinate) care este stabilă și
complexă, generată și asociată de valorile morale, intelectuale și estetice. (Popescu -Neveanu , P.
2013, pg. 734 ) Formele complexe ale afectivității plasate la nivel cultural au un rol adaptativ și îi
poten țează activitatea de cunoaștere.
Procesele afective devin proeminente în condițiile modificărilor de situație, când apare un
factor perturbator. Popes cu-Neveanu P. (2013 , pg.734 ) susține și că în astfel de cazuri
adaptarea nu se mai poate face pe cale pur intelectuală, ci necesită o restructurare energetică.
Emoția este implicată direct și produce, inițial, efecte de dezorganizare necesare, pentru ca ma i
târziu prin focalizare să întrețină acțiunea ajustată noii situații.
În continuare, voi v orbi despre rolul emoțiilor. Roco M (2001 , pg.136 ) spune că emoțiile
sunt importante pentru a asigura supraviețuirea, natura dezvoltând acest sistem de -a lungul
timp ului. Emoțiile pot fi văzute ca un sistem care acționează pentru a ghida delicat și complex
ființa umană atunci când îi lipsește impulsul natural. Exemplele ne ajută să înțelegem mai bine și
ne oferă imagini care aplică teoria. Când ne simțim singuri, nu e ste satisfăcută nevoia de a
comunica cu alți oameni. Când ne simțim respinși, nevoia de a fi acceptați nu este îndeplinită. De
asemenea, emoțiile ne ajută în luarea deciziilor. Sentimentele și emoțiile noastre constituie o
valoroasă sursă de informații. A tunci când sunt afectate anumite zone corticale (de exemplu,
leziuni pe cortexul prefrontal, pe amigdală sau pe cortexul somatosenzorial, după cum am
prezentat în subcapitolul următor), omul nu poate lua decizii. Tot autoarea Roco M. (2001,
pg.136) ne expli că și de ce: pentru că nu știe ce va simți în legătură cu deciziile sale. Stabilirea
limitelor personale este o altă parte importantă a vieții noastre. Emoțiile noastre trag niște
semnale de alarmă atunci când ne deranjează comportamentul unei persoane , spre exemplu .

9
Dacă învățăm să ne recunoaștem propriile emoții și suntem atenți la cum ne simțim,
putem fi fermi în a ne stabili granițele și astfel să ne protejăm sănătatea psihică. Comunicarea
este o altă funcție a emoțiilor, ajutându -ne să transmitem nev oile noastre emoționale și să le
receptăm pe ale celorlalți. Dacă arătăm triști și răniți, le semnalăm celorlalți că avem nevoie de
ajutorul lor. Zâmbetul și bucuria îi contagiază pe ceilalți, putând să îi însenineze pe cei pe care îi
întâlnim. Și nu în ul timul rând, “sentimentele noastre sunt probabil cea mai mare sursă de
unitate a tuturor membrilor speciei umane. (…) Sentimentele sunt universale. (…) Sentimentele
de empatie, compasiune, cooperare și iertare, de exemplu, au po tențialul de a ne uni ca specie.
(…) Inteligența emoțională ne armonizează cu mediul și cu noi înșine.” (Roco , M. 2001, pg. 137-
138)

10
1.1.1 LISTA EMOȚIILOR
Procesele emoționale prezintă “o gamă largă de tonalități pe cât de diverse sunt relațiile
cu lumea și evenimentele la car e subiectul participă.” (Popescu -Neveanu, P . 2013, pg. 732 )
În opinia autoarei Roco M. ( 2001, p g. 185 -186), emoțiile sunt clasificate astfel:
“1. Teamă: spaimă, anxietate, neliniște, îngrijorare, agitație, nervozitate, preocupare,
consternare, îndoială, ne încredere, presimțire (rea), sleit de puteri, incapabil de a lupta,
dezorientat, îngrozit, remușcare, scrupulos, panică, teroare, speriat, î ncolțit,iritare, înnebunit etc.
2. Bucurie: plăcere, mulțumire, fericire, încântare, ușurare, alinare, schimbare în bine,
izbăvire, eliberare, tihnă, bine dispus, savuros, distractiv, amuzant, mândru, demnitate, a palpita,
a fi captivat, “lacrimi de fericire”, a se înfiora de plăcere, extaz, gratificație, euforie, a fi încântat la
culme, “a fi în al nouălea cer”, “a pl uti”, speranță etc.
3. Surpriză: surprins, uimit, uluit, întrebător, șocat, luat pe nepregătite, lovit, mirat etc.
4. Iubire: dragoste, “dragoste nebună”, acceptare, prietenie, amabilitate, afinitate,
devo țiune, dăruire de sine, uitare de sine, adorație, î ncredere (încredere oarbă), convingător,
înrudire, atracție, plăcere fizică, binevoitor, simpatic, încurajare, sprijinire etc.
5. Supărare: tristețe, necaz, regret, nenorocire, întunecat, abătut, disperat, melancolic,
jalnic, autocompătimire, deprimat, com pătimit, pustiit, părăsit, trădat, deznădejde, îndurerat,
jignit, “îți plângi de milă ” etc.
6. Dezgust: dispre ț, sfidare, ironie, oroare, oripilat, silă, aversiune, “grea ță”, dezagreabil,
antipatic, indiferență totală etc.
7. Furie: izbucnire, insultă, umi lință, dușmănie, ostilitate, scandalos, nerușinat,
înspăimântător, ațâțare, răutate, acreală, resentiment, pică, răzbunare, ciudă, ultraj, iritare
maximă, violență, vehemență, exasperare, disperare, chinuit, abuzat, pacoste, amărăciune,
istericale, tension at la maximum, enervat la culme, inferiorizat, marginalizat, nedreptățit, încolțit
etc.
8. Rușine: vinovat, păcătos, nerușinat, smerit, pocăință, încurcat, remușcare, regret, refuz,
modestie, nen orocit, penitență, amărât etc.”

11

Identificarea și denumirea e moț iilor are un efect de calmare a sistemului nervos. Roata
emoț iilor adaptată după cea a Dr. Robert Plut chik, poate servi drept inspiraț ie pentru
identificare a emoț iilor complexe.

Fig.3 Roata emoțiilor. Sursa: tikaboo.ro

12
1.2 INTELIGENȚ A EMOȚIONAL Ă
Inteligența emoțională a fost contestată dacă est e într -adevăr o inteligență sau se referă
doar la abilități emoționale, deprinderi sau este doar o reinterpretare a inteligenței sociale.
Autorii contestați, Mayer J. și Salovey P. (1993 , pg.3 ), argumentează în lucrarea lor intitulată
„The intelligence of emotional inteligence”, convingerea lor că inteligența emoți onală este o
aptitudine mentală.
În primul rând, inteligența emoțională, spre deosebire de cea socială , sus țin Mayer J. și
Salovey P. , se distinge mai clar de inteligența generală (academică) implicând manipularea
emoțiilor și a conținutului emoțional.
În al doilea rând , afectivitatea dezvoltă abilități specifice. După cum spun ei în articolul
menționat, anumiți indivizi dețin o gamă emoțională foarte b ogată. Acești indivizi pot fi fluenți
emoțional pentru că pot genera rapid și eficient emoții și gânduri legate de emoții. Oamenii care
experiementează emoții variate, vor experiementa și gânduri variate împreună cu acestea.
Persoanele care se află în disp oziții bune percep că evenimente pozitive sunt mai probabil să se
întâmple, iar evenimentele negative sunt mai puțin probabil să se întâmple. Este valabilă și
viceversa pentru persoanele cu dispoziții neplăcute. O altă descoperire a cercetătorilor Mayer J.
și Salovey P. este și că p ersoanele care experimentează sentimente le cu claritate și sunt
încrezători în abilitățile lor de a -și regla emoțiile, sunt capabili să își repare dispozițiile mai
repede și mai eficient după un eșec sau experiențe disturbatoare.
Al treilea argument este că managementul emoțiilor influențează canalele informaționale.
Există operații mentale, automate sau voluntare, prin care ne putem lărgi sau minimaliza
experiența emoțională. Acest management poate amplifica sau reduce alte infor mații
concomitente necesare în rezolvarea de probleme. Există anumite gânduri care control ează
fluxul de informații. “Nu te gândi la asta”, “nu am nicio reacție” și “nu merită atenția mea” sunt
gânduri care blochează experiența. La polul opus sunt gânduril e care fac o persoană să fie
deschisă spre a experimenta emoții: “să aflu mai multe“sau “sunt deschis față de acest
sentiment“.

13
În timpul managementului emoțional defensiv/restrictiv , persoanele se simt mai puțin
empatice față de alții. Iar când manageme ntul emoțional este deschis spre experiență, oamenii
se simt mai empatici față de alții. (Mayer , J. Salovey , P. 1993, pg. 436 -437 )
În sprijinul inteligenței emoționale, voi prezenta și un faimos studiu de caz, al lui P hineas
Gage ( Bar-On, R. Parke r, J.D.A. 2000). A cesta a suferit o leziune a cortexului prefrontal. În urma
leziunii , comportamentul lui s -a schimbat radical. Gage și -a pierdut aptitudinile sociale și a
încetat să mai fie o persoană de încredere, responsabilă. Mai recent, în 2003, cercetători pr ecum
Bar-On R., Tranel D., Denburg N.L. și Bechara A. au supus pacienți cu leziuni pe cortexul
prefrontal, pe amigdală sau pe cortexul somatosenzorial la teste de inteligență emoțională,
funcționare socială și luare de decizii. Acești pacienți au înregistr at niveluri mici ale inteligenței
emoționale și dificultați sociale, deși aveau niveluri normale ale intelig enței cognitive (Bar -On R.,
2003 , pg.15 ).
Cercetăt orul și psihologul Bar-On R. (2003 , pg. 70 ) evidențiază, astfel, că inteligența
emoțională este di stinctă de inteligența academică și că este importantă pentru funcționarea
normală personală și socială a individului.
Studiul inteligenței emoționale s -a dezvoltat prin intermediul cogniției și afectivității,
delimit ând în ce mod emoția afectează gândul. Inițial, se credea că emoția are un efect negativ
asupra gândului. În timp, s -a observat că emoția poate avea și un rol adaptativ pentru gând și că
se pot completa reciproc . (http://positivepsychology.org.uk/emotional -intelligence -Mayer J. –
Salovey P. -theor y)
Modelul lui Asher asupra rezolvării de probleme, menționat de Popescu -Neveanu P.
(2013, pg. 348) în tratatul său de psihologie generală, arată că cele două conflicte, cognitiv și
afectiv, sunt solidare. Acest punct de vedere contrazice presupunerile cu privire la involuția
afectivității pe măsura progreselor rațiunii și arată că afectivitatea este înțeleasă reducționist.

14
1.2.1 ISTORIA CERCETĂRILOR ASUPRA INTELIGENȚEI EMOȚIONALE
Primii cercetători care au menționat inteligența emoțională au fost Beldoch M. în 1964 și
Leuner B. în 1966.
Apoi, a apărut Teoria inteligențelor multiple în 1983 a lui Gardner H. care suprapune
inteligența intrapersonală și cea interperso nală cu inteligența emoțională.
În 1985, conceptul apare î n lucrarea de doctorat a lui Payne W. (“A study of emotion:
developing emotional intelligence” – „Un studiu al emoțiilor: dezvoltarea inteligenței
emoționale ”). Payne W. “considera c ă inteligența emoțională este o abilitate care implică o
relaționare creativă cu stările de teamă, durere și dorință ”.
O definiție importantă care le aparține lui Salovey P. și Mayer J. din 1990 privește
“inteligența emoți onală ca f iind un tip de inteligență socială. Aceasta implică capacitatea de a
monitoriza propriile emoții și ale celorlalți, de a le diferenț ia și de a utiliza informația pentru a
ghida gândirea și acțiunile unei persoane”. Scopul inteligenței emoționale , spun Salovey P. și
Mayer J. , include evaluarea și exprimarea verbală și non verbală a emoțiilor, reglarea propriilor
emoții și ale celor din jur și utilizarea conținutului emoțional în rezolvarea de probleme.
Mayer J. și Salovey P., împreună cu un alt coleg de -al lor Caruso D. au stabilit în anul 2000
și un test care măsoară abilitățile care fac parte din inteligența emoțională, MSCEIT ( Mayer –
Salovey -Caru so Emotional Intelligence Test).
Bar-On R. a delimitat și el componentele in teligenței emoționale și sociale în 2006 .

1.2.2 MODEL E ALE INTELIGENȚEI EMOȚION ALE
Cele două modele ale inteligenței emoționale aparțin lui Mayer J. și Salovey P. (199 7,
pg.17) și lui Bar -On R. (2006 , pg. 23 ). În continuare, le voi prezenta pe amândouă.

15

1.2.2.1 MODELULUL IN TELIGENȚEI EMOȚIONAL E DUPĂ MAYER J. ȘI S ALOVEY P. (1997)
În 1997, Mayer J. și Salovey P. au propus un model al inteligenței emoționale. Ei au stabi lit
că aceasta este o abilitate cognitivă separată, dar, totuși, asociată cu inteligența cognitivă.
Modelul conține patru abilități (sau domenii):
1. perceperea emoțiilor și identificarea emoțiilor – aptitudinea de a recunoște propriile
emoții și emoțiile celorlalți;
2. facilitarea gândirii folosind emoțiile (utilizarea emoțiilor) – aptitudinea de a genera,
utiliza și simți emoț ia, ca necesitate de a comunica tră irile sau de a le utiliza în alte procese
cognitive;
3. înțelegerea emoțiilor – este aptitudine a de a înțelege emoțiile complexe și înlănțuirile
emoț ionale și modul în care este realizată tranziț ia acestora de la un stadiu la altul ;
4. gestionarea / reglarea (managementul) emoțiilor – este aptitudinea de a modula
propriile emoții ș i emoțiile celorl alți.
În continuare, este atașată o schemă a celor patru domenii.

Fig.4 Modelulul inteligenței emoționale după Mayer J. și Salovey P.

16
1. Perceperea emoțiilor este abilitatea de a fi conștient și a recunoaște propriile
emoții /stări și ale cel orlalți (atât fizice cât și psihice, cum ar fi, a avea o durere fizică sau a fi
epuizat), a exprima propriile emoții. Include, de asemenea, semnalele non -verbale și emoțiile din
stimuli precum peisaje sau artă. Acest tip de perce pție trebuie să distingă în tre sentimente
sincere și precise și sentimente imprecise și necinstite. Capacitatea de a recunoaște cu precizie
emoțiile reprezintă aptitudinea bazală a inteligenței emotionale. Acest aspect bazal al
inteligenței emoționale implică recunoașterea și identi ficarea corectă a persoanelor și mediului
înconjurător. Identificarea emoțiilor este importantă deoarece cu cât mai precisă este
capacitatea de a descifra situația, cu atâ t mai potrivi t este răspunsul. Performanța la această
aptitudine implică atenție și c onștientizare a emoțiilor. Simpla conștientizare a prezenț ei
emoțiilor nu este suficientă. Trebuie să existe abilitatea de a discerne între tristețe și frică , furie
și dezgust. Dincolo de această abilitate, gradul î n care aceste sentimente sunt prezente tr ebuie
determinat.
2. Facilitarea gândirii folosind emoțiile (utilizarea emoțiilor) este capacitatea emo țiilor de a
ajuta gândirea prin semnalizarea schim bărilor importante ale mediului, schimbarea dispoziției
celorlalți pentru a vedea situația din mai mu lte perspective , asistarea diferitelor tipuri de
raționament. (Mayer , J., Salovey , P. 2003 ) Aptitudinea de a utiliza sentimentele facilitează
procesele sistemului cognitiv (gâ ndirea). Astfel, sentimentele pot fi valorificate pentru o mai
eficientă rezolvare a problemelor, îmbunătățirea raționamentului, a luării deciziilor ș i a
eforturilor creative. Desigur, procesele cog nitive pot fi perturbate de emoții, cum ar fi anxietatea
și frica, dar emoț iile, de asemenea, pot acorda prioritate sistemului cognitiv pentr u a parti cipa la
ceea ce este important ș i pentru a se concentra asupra a ceea ce chi ar este cel mai bun mod de
a acționa într -o dispoziție dată . Emoțiile schimbă, de asemenea, modul în care gândim, dând
naștere gâ ndurilor poziti ve atunci când suntem feric iți și gâ ndurilor negative atunci când
suntem triș ti. Aceste modificări de perspectivă ne forțează să vedem lucrurile din perspective
diferite. Astfel de puncte de vedere pot încuraja gândirea creativă .

17
3. Înțelegerea emoțiilor cuprinde vocabu larul emoțion al, cunoașterea emoții lor și cum se
întrepătrund creând alte emoții care se schimbă de -a lungul timpului, perceperea cauzelor și a
consecințelor emoțiilor și înțelegerea sentimentelor complexe și a stărilor con tradictorii.
Emoț iile urmează anumite reguli î n privinț a cauzelor în care se originează și a modului în care se
modifică de-a lungul timpului. Cu cât mai bogată este cunoaș terea acestor reguli, cu atâ t mai
dezvoltat devine vocabularul emoțional și cu atât î i putem înțelege mai bine pe ceilalț i oameni.
Înțeleg erea emoțiilor înseamnă o capacitate de a gândi diferențiat și precis despre emoț ii. De
asemenea, implică capacitatea de a conecta situaț iile cu anumite emoții și cunoaș terea faptului
că este posibil ca î n anumite situații să resimțim emoții ș i sen time nte contradictorii. O
componentă critică a inteligenț ei emoționale este capacitatea de a înț elege ce a condus că tre
variatele emoții. Spre exemplu, enervarea ș i iritarea pot duce la furie dacă ceea ce le -a cauzat
persistă . Înț elegerea modalităților în care emoțiile se combină și se transformă în timp este
importantă pentru modul în care relaționă m cu ceilalți, cât și pentru dezvoltarea abilității
noastre de a ne autocunoaș te.
4. Gestionarea sau reglarea emoțiilor se ref eră la a fi deschis spre sentiment e plăcute, cât
și spre cele neplăcute, monitorizarea și reflectarea asupra propriilor emoții, implicarea,
prelungirea sau detașarea de o stare emoțională și abilitatea de a regla propriile emoții și a celor
din jur. Folosim această apti tudine atunci când l ucrăm și interacționăm cu alte persoane sau
când gestionăm propriile emoț ii. O cale de a dezvolta această arie este de a verifica dacă există
o lipsă de deschi dere față de anumite emoț ii. Gestionarea emoțiilor î nseamnă utilizarea
sentimentelor î ntr-un mod judicios, mai degrabă, decât acționând potrivit lor, fără a implica
gândirea. Furia, de exemplu , este greșit înțeleasă. Resimțirea furiei nu este neapă rat un lucru
negativ. De fapt, ch iar furia este cea care ne ajută la depășirea adversității, părtinirii ș i
nedreptății. Furia apare atunci când ne simț im frustrați, înșelați sau când simț im că s-a profitat
de noi. Dacă este ignorată, poate să ne orbească și să ne facă să acționăm î ntr-un mod negat iv
sau antisocial. Reglarea e moț iilor este abilitatea de a simț i emoții și a le combina cu gâ ndirea
pentru a lua ce le mai bune decizii și pentru a acționa în cea mai eficientă manieră .

18
1.2.2.2 MODELULUL IN TELIGENȚEI EMOȚIONAL E DUPĂ BAR -ON R. (2006)
Al doilea model al inteligenței em oționale îi aparține lui Bar-On R. (2006) . Și el a stabilit
componentele inteligenței emoționale și sociale. Autoarea Roco M. le prezintă în lucrarea ei
“Creativitate și inteligență emoțională ” și acestea sunt:
– aspectul intrapersonal : conștientizarea propriilor emoții, asertivitatea , consi derația
pentru propria persoană, autorealizarea, independența;
– aspectul interpersonal : empatia, relațiile interperso nale, responsabilitatea socială;
– adaptabilitatea : rezolvarea problemelor, testarea realității, flexibilitatea;
– controlul stresului : toleranța la stres, controlul impulsurilor;
– dispoziția generală : fericirea, optimismul.

Printre factorii care influențează performanța sportivă sunt, bineînțeles, și emoțiile.
“Cadrul autentic al vieții afective omenești este cel al activității, relațiilo r interpersonale și
grupale.” (Popescu -Neveanu , P. 2013, p. 735 ) Iar sportul ofer ă acest cadru prin însăși natura sa.
Recunoașterea, utilizarea și controlul inteligent al emoțiilor se face prin intermediul inteligenței
emoționale.

19
1.3 INTELIGENȚ A EMO ȚIONALĂ A SPORTIVILOR
În domeniul sportului, inteligența emoțională a fost puțin studiată, deși emoțiile sunt atât
de întâlnite în performanța sportivă. Nu există niciun dubiu că sportul generează răspunsuri
emoționale în rândul sportivilor, antrenorilor și s pectatorilor în egală măsură. Există dovezi
importante că sportivii exp erimentează emoții înainte, în timpul și după competiții , acestea
având un efect puternic asupra performanțelor. (https://eprints.usq.edu.au/4381/ )
După Hanin Y. (2000, pg. 4) există o abordare nouă a emoțiilor sportivilor. Aceasta se
concentrează asupra problemelor emoționale din perspectiva individuală a sportivului și nu prin
com parație cu alți sportivi -reper, cum era vechea abordare. Această perspectivă este din ce în
ce mai recunosc ută în sport și în psihologia aplicată.
Deși atât de importante, reprezentând o motivație de a practica sport și un factor critic
pentru obținerea sau suprimarea performanțelor, nu multe cercetări au fost făcute asupra
emoțiilor pozitive și negative. Inițial, cercetările în psihologia sportivă s -au concentrat pe
emoțiile negative, spre exemplu, relația dintre anxietate și performanță și utilizând modele
dezvoltate inițial în cadre non -sportive. Apoi, Hanin Y. (2000, p. ix) a observat că studiul legăturii
dintre emoții și performanța sportivă este incomplet. Pentru o viziune echilibrată asupra
legăturii dintre emoții și performanța sportivă este necesar să se ia în considerare trei grupuri
individuale de variabile: caracteristicile experiențelor emoționale, e xperiențe emoționale trecute
și consecințele emoțiilor în performanța sportivă. (Hanin , Y. 2000, pg. 31) Această viziune
reprezintă o abordare nouă, dezvoltată în urma celor mai recente studii și se concentrează
asupra problemelor emoționale din perspectiv a individuală a sportivului. Această perspectivă
este din ce în ce mai recunoscută în sport și în psihologia aplicată .
Cercetătorul de origine finlandeză Hanin Y. (2000, pg. 31) folosește un instrument teoretic
și metodologic: modelul IZOF ( engl. Individu al Zones of Optimal Functioning ) – Zonele
Individuale de Funcționare O ptimă . De-a lungul muncii sale de psiholog sportiv , a înțeles că este
mult mai importantă evaluarea experiențelor emoționale subiective a fiecărui sportiv în parte
decât să descrie în ce mod este diferit sau asemănător cu alți performeri.

20
Hanin Y. (2000, pg. x) spune că pentru a înțelege cum și în ce mod sportivii de top ating
înalta performanță în mod repetat, trebuie să ne concentrăm pe experiențele lor individuale,
unice. Diferențele e moționale interindividuale s unt un predictor mai puțin util. (Hanin , Y. 2000,
pg. x)
Consecinț ele emoțiilor în sport asupra comportamentului sunt fie, disruptive, fie
facilitatoare. La niveluri ridicate de activare, anumite emoții, cum ar fi anxietatea sau frica, pot
influența negativ comportamentul. Aceleași emoții, la niveluri mai scăzute, totuși, pot fi
adaptative. Însă, anumiți sportivi performează la niveluri ridicate de anxietate, în timp ce alții, la
niveluri considerabil mai scăzute.
În urma consult ării literaturii de specialitate și a propriilor cercetări, Hanin Y. realizează o
analiză care cuprinde antecedentele (evaluări cognitive și motivații anterioare) și consecințele
(intra și interpersonale) emoției în sport. El susține că antecedentele sunt procese psihologice
care provoacă emoția. Această analiză are rolul de a înțelege și de a prevedea cum se va simți
un individ într -o anumită situație sportivă. Între consecințele interpersonale regăsim, de
exemplu, cum este afectată comunicarea în interior ul grupului când membrii experimentează
anxietatea. (Hanin , Y. 2000, pg. 11)
Diferite tipuri de cogniție determină variate emoții. Probabil cogniția joacă rolul
fundamental în ge nerarea emoției.
Foarte des întâlnită în sport, anxietatea, a fost studiată și teoretizată de Smith (1996).
Acesta este de părere că există doar trei factori care influențează intensitatea și durata stării
cognitive și somatice a anxietății. Acești factori determină în ce mod un sportiv va evalua o
situație și, astfel, cât de anxios va fi în acea situație:
a. Obiectivul competiției: importanța competiției poate reprezenta un element cheie – cel
mai probabil, un atlet va reacționa complet diferit într -un joc amical față de o finală a unui
campionat important. Situația include și facto ri, precum, valoarea adversarului, prezența unor
persoane semnificative și sprijinul antrenorilor.

21
b. Caracterul anxios al sportivului: atleții cu niveluri ridicate ale caracteristicii anxietate tind
să experimenteze niveluri ridicate de stări anxioase în situații sportive.
c. Apărarea psihologică a sportivului pentru a face față activării anxietății în competiție:
apărarea psihologică distorsionează percepția situației. Cu cât acest tip de apărare este făcut cu
mai mult succes, cu atât situația va părea ma i puțin amenințătoare și va ap ărea un nivel mic de
anxietate. (Hanin , Y. 2000, pg. 20)
Acești trei factori influeanțează starea de anxietate prin impactul pe care îl au asupra
proceselor de evaluare a situației a sportivului. Există patru tipuri de evaluar e:
1. Evaluarea ce rințelor situației;
2. Evaluarea resurselor pentru a face față situației imediate;
3. Evaluarea tipului și probabilității consecințelor potențiale dacă cerințele nu sunt
îndeplinite;
4. Semnificația personală, subiectivă pe care o au cons ecințele.
Un exemplu ar fi, atletul care evaluează situația ca având cerințe foarte ridicate, crede
despre abilitățile sale sunt insuficiente pentru a face față cerințelor, se așteaptă să eșueze, își
mărește stima de sine din performanțele sale, este proba bil să perceapă situația f oarte
amenințătoare și, deci, să experimenteze niveluri ridicate de activare psihologică. Această
activare va influența procesul de evaluare și reevaluare ducând la o stare de anxietate. (Hanin , Y.
2000, pg. 20)
Legătura dintre ob iective, motivație și performanță a fost și ea teoretizată. Frijda (1988)
este de părere că emoțiile apar ca și răspuns la evenimentele care au importanță pentru
obiectivele, motivele și preocupările personale ale individului .
Persoanele se implică în acti vități sportive fie pentru a demonstra altora nivelul lor de
competență (orientare spre ego), fie pentru a căuta să dobândească abilități pentru a face față
provocă rilor (orientare spre sarcini). Un sportiv orientat spre sarcini caută mereu oponenți,
compe tiții și sarcini care duc la îmbunătățirea și satisfacția personală maximă. La polul opus, un
sportiv orientat spre ego este mai predispus spre a experimenta emoții negative și demotivare.

22
Legat de rolul adaptativ al e moțiilor , submotivarea sau supra moti varea sportivului poate
produce efecte perturbatoare. “Dezacordul dintre rațional și afectiv poate duce la dezadaptare
tranzitorie în corelațiile în care cu un nivel superior de elaborare cognitivă se cuplează emoții
primare, violente, oarbe. Este situația tipică în care impulsivitatea nu face loc chibzuinței. ”
(Popescu -Neveanu , P. 2013, pg. 736 )
Soluția sportivului este aceea de a -și acorda afectivul și intelectualul pentru ca adaptarea
să se dezvolte ascendent – acest lucru îl dovedesc toate cercetările c ontemporane de
creativitate. Motivația și afectivitatea sunt inter -dependente: “emo ția izvorăște din motiv, dar
este dependentă de deprinderi și de alți factori ai personalității și mediului cultural ”. (Popescu –
Neveanu , P. 2013, pg. 737 )
Fenomenele emoțion ale complexe sunt legate în mare măsură de conflictele
intermotivaționale și interafective. Contradicțiile afective sunt conflictele dintre inconștient și
conștient conform psihanalizei. “Orice n ăzuință sau dorință este expresia unui impuls de a
anihila o lipsă, de a îndepărta o neliniște, de a evita o primejdie, de a părăsi o stare pentru alta
mai bună. ” (Popescu -Neveanu , P. 2013, pg. 738 )
Frustrarea, des întâlnită la sportivi, arată corelația dintre motivație și afectivitate.
Frustrarea este opoziția grat ificării. Frustrarea moderată are , însă, deseori efecte pozitive.
Totuși , frustrările repetate duc la un sentiment de frustrare, complex de frustrare sau complex
de inferioritate care este un conflict stabil. Complexul apare ca un punct de reactivitate sau
sensibilitate afectivă puternică.
Există două tendințe opuse: una care conduce sportivii spre soluții, spre încrederea în sine
și spre evoluție, iar în timp ce cealaltă blochează progresul și rigidizează gândirea.
Conform teoriei social cognitive a auto -reglării (Bandura, A. 1991), confirmată de mai
multe cercetări, d acă atleții își reglează eficient emoțiile și își ating obiectivele, ei
experiementează emoții și sentimente pozitive. În caz contrar, se declară mai puțin eficienți și
experimentează emoții ș i sentimente negative.

23
Procesul de auto -reglare duce la percepț ia unui randament scăzut sau ridicat. În schimb,
percepția randamentului propriu duce la emoții pozitive sau negative dacă atletul percepe că s -a
îmbunătățit în raport cu obiectivele sale. (Han in, Y. 2000, pg. 20)
În continuare, voi prezenta , concret, care sunt emoțiile care ajută performanța și care sunt
cele care o frânează, după Hanin Y. ( 2000 , pg. 25 ). Exemple de e moții dăunătoare : tensiu nea,
nervozitatea, anxietatea , agresiv itatea, alarmare a, extenuarea, îngrijorarea, neîncrederea, frica,
disperarea , nesigur anța, iritabilitatea , nefericirea , trist ețea . Emoții care susțin performanța :
determinarea, încrederea, entuziasmul, dinamismul , alert a, inspirația, concentrarea, bucuria,
fericirea, sati sfacția, mulțumirea , sigur anța . Hanin Y. (2000, pg. 26) prezintă emoțiile în legătură
cu performanța și sub forma unui tabel, după cum urmează:

Efectele emo ției Efecte dăunătoare
Ridicate Scăzute
Emoții
susținătoare Ridicate Performanță
medie Performa nță mare
Scăzute Performanță slabă Performanță
medie
Fig .6 Efectele emoțiilor susținătoare și a celor dăunătoare asupra performanțelor sportive (Hanin , Y. 2000 , pg.26 )

24
1.3.1 CERCETĂRI ASUPRA INTELIGENȚEI EMOȚIONALE A SPORTIVILOR
Consecințele emo ționale a diferitelor tipuri de motivație a fost studiată în 1995. O serie de
sportivi au completat Scala motivației sportive și alte scale care măsoară emoțiile pozitive. A
reieșit că motivația intrinsecă de a practica sport și alegerea sau presiune perso nală s -au
corelat cu emoții pozitive. Iar demotivarea și presiunea exterioară de a practica sport s -au
corelat cu emoții mai puțin pozitive sau chiar negative.
Modelul anxietății în sportul de performanță al lui Smith, elaborat în 1996, a fost aplicat de
trei cercetători, Hall H.K. , Kerr A.W. și Mattheuws J., în 1998. Aceștia au evaluat efectele
perfecționismului și a obiectivelor (sarcină versus orientarea spre ego – “să fiu mai bun decât
celălalt”) asupra anxietății ca și determinanți în evaluarea import anței personale a competiției. A
reieșit că sportivii extrem de perfecționiști orientați spre ego, deci care încearcă să îi bată pe
ceilalți, experimentează niveluri mai ridicate de anxietate cognitivă. Un număr de 119 de atleți
de liceu au participat la a cest studiu.
Un articol în “The Journal of Sport and Exercise Pshychology ” numit “Emotions and sport
performance: an exploration of happiness, hope, and anger ” (“Emoțiile și performanța sportivă:
o explorare a fericirii, speranței și a furiei” , Woodman T. et all, 2009 , pg.34 ) arată că furia
sporește forța m usculară maximă a sportivilor extrover ți. În același articol, aflăm și că s peranța
crește viteza de reacție a jucătorilor de fotbal.
Un studiu realizat în 2011 de Laborde S., Brüll A., Weber J. și Anders L.S. arată influența
inteligenței emoționale a 30 de jucători de handbal (media vârstei: 22 de ani) atunci când trebuie
să facă față stresului competiției. Ei au fost expuși timp de 20 de minute unei imagerii negative
coroborată cu sunetul unei galerii car e huiduie. Inteligența emoțională a fost măsurată cu
ajutorul unui chestionar ( engl. Trait Emotional Intelligence Questionnaire ) și a unui indicator de
stres mental calculat din variabilitatea fre cvenței cardiace (FCmin/FCmax).

25
Concluzia studiului a fost următoarea: sportivii cu inteligență emoțională ridicată (reieșită
din chestionar) au experimentat un stres mai mic (reieșit din raportul frecvenței cardiace)
comparativ cu colegii lor cu inteligență emoțională mai scăzută. Astfel, dezvoltarea inteligenței
emoționale poate ajuta sportivii să facă mai b ine față stresului competiției.
Tot în 2011 , Lane A. și Wilson M. au publicat un studiu în “Journal of Science and Medicine
in Sport ” (“Jurnalul de Știință și Medicină în Sport ”) care a investigat relația dint re caracteristica
inteligență emoțională și schimbările emoționale de -a lungul unei competiții de ultra -maraton
de aproximativ 282 km, desfășurată în șase zile. Un număr de 34 de sportivi au făcut o
introspecție scrisă (engl. self-report ) care măsoară cara cteristica inteligență emoțio nală înainte
de începerea evenimentului. Apoi, participanții și -au raportat stările emoționale înainte și după
fiecare dintre cele șase curse. Rezultatele cercetării au arătat variații semnificative ale emoțiilor
de-a lungul ti mpului acest lucru având un efect principal asupra caracteristicii inte ligență
emoțională. Atleții cu caracteristica inteligență em oțională ridicată au raportat, de asemenea,
emoții mai intense (plăcute și neplăcute) decât atleții cu caracteristica intelig ență emoțională
mai scăzută. Astfel, concluziile cercetătorilor au fost următoarele: caracteristica inteligență
emoțională este asociată cu stările psihologice adaptative . Acest lucru sugerează că ea poate fi
o diferență individuală cheie care explică de c e anumiț i sportivi răspund mai bine la eforturi fizice
dure și repetate, decât alții. Autorii acestui studiu spun că viitoarele cercetări ar trebui să testeze
eficiența intervențiilor destinate îmbunătățirii caracteristicii inteligență emoțională și să
examineze impactul asupra răspunsurilor emoționale la eforturi fizice intense în evenimente
sportive cu mai multe etape.
În anul 2014 , Laborde S. a cola borat cu Dosseville F., Guillen F. și Chavez E. pentru a valida
Chestionarul de inteligență emoțională TEIQ ue (engl. Trait Emotional Intelligence Questionnaire )
care o clasifică drept caracteristică, pe eșantioane de sportivi , în cadrul a două studii. Primul
studiu a utilizat un factor analitic de confirmare pentru a investiga dacă structura originală a
chestion arului TEIQue poate fi utiliz ată pe un eșantion de sportivi.

26
Ei au analizat legătura dintre caracteristica inteligență emoțională și variabilele
demografice: vârstă, gen, tipul sportului (individual sau colectiv) și numărul anilor de
antrenament. În cel d e-al doil ea studiu au analizat caracteristica inteligență emoțională în
raport cu satisfacția performanței prin prisma comportamentelor de evaluare și adaptare la
stres. Un număr de 1,973 de atleți au completat chestionarul caracteristicii inteligență
emoț ională , TEIQue . Apoi, cu o competiție recentă în minte, aceștia au completat teste de
percepere a stresului, nivelul perceput de control al stresului, evaluarea provocărilor și a
amenințărilor, eficiența adaptării și satisfacția performanței. Rezultatul pr imul ui studiu a arătat
că TEIQue poate fi aplicat și pe eșantioane de sportivi. Rezultatele c elui de-al doilea studiu au
confirmat corelația trăsăturii inteligenț ă emoțională ( engl. trait emotional intelligence ) cu
satisfacția performanței prin prisma comp ortamentelor adaptative și de evaluare a stresului.
Același cercetător, Laborde S., continuă seria de studii asupra inteligenței emoționale a
sportivilor în 2014, împreună cu încă 4 colegi de -ai săi, Lautenbach F., Allen M. S., Herbert C. și
Achtzehn S. Acest studiu explorează rolul trăsăturii inteligență emoțională în reglarea emoțiilor
și perfo rmanța, în situații stresante, sub presiune. Au fost testați 28 de jucători de tenis care au
efectuat două serii a câte 35 de servicii în anumite condiții, stresant e, stabilite de cercetători.
Reacția la presiune a fost evaluată printr -un chestionar de introspecție a emoții lor și prin
măsurători ale nivelului de cortizol secretat și rata de succes a serviciului. Autorii experimentului
au descoperit că trăsătura inte ligență emoțională a prezis n ivelul cortizolului secretat în timpul
stărilor emoționale măsurate. Acest rezultat oferă dovezi că trăsătura inteligență emoțională și
nivelul cortizolului secretat sunt răspunsuri importante ale atleților în situații stresant e.
În același an, Szabo A. și Urban F. (2014) din Ungaria au publicat un articol pe baza
cercetării lor. Aceștia au studiat inteligența emoțională , nevroza și extraversia pe un eșantion de
boxeri, judoka și un grup de control, non -sportivi. Cercetarea a ut ilizat Scala inteligenței
emoționale Wong și Law ( engl. Wong and Law Emotional Intelligence Scale ) și Inventarul de
personalitate Eysenck ( engl. Eysenck Personality Inventory ).

27
Rezultatele au arătat că boxerii au avut cele mai mari scoruri la înțelegerea propriilor
emoții și la utilizarea și controlul propriilor emoții față de judokani și grupul de control. Boxerii și
judokanii au avut scoruri apropiate la perceperea emoțiil or celorlalți și la extraversie, dar mai
mari decâ t grupul de non -sportivi.
Autorul Laborde S. din Germania, menționat anterior, a realizat în 2015 un alt articol
împreună cu doi cercetători, Dosseville F. și Allen M.S ., în care au aplicat în sport , Modelul
tripartit a inteligenței emoționale ( engl. The tripartite model of EI ). Acest mod el reprezintă
abordarea i nteligenței emoționale pe trei niveluri – cunoștinte, abilități și caracteristici – o
abordare mai complexă . În sportul de performanță, inteligența emoțională corelează cu emoțiile,
răspunsurile fiziologice la stres, utilizarea cu succes a aptitudinilor psihologice și cu performanțe
sportive îmbunătățite.
Emoțiile joacă un rol critic și în viața antrenorilor, nu doar a sportivilor. În urma unui studiu
din 2017 (Lee Y.H. și Chelladurai P.) realizat pe un eșantion de 320 de antrenori de liceu, din
Statele Unite ale Americii, s -a demonstrat că inteligența emoțională este strâns corelată cu
efortul emoțională, epuizarea emoțională, satisfacția muncii și intenția angajatorilor de rotație
sau de transfer a angajaților . Acești antrenori au completat chestionare online care măsurau
aceste variabile. Voi prezenta r ezultatele acest ui studiu, în continuare . Exprimarea superficială,
în sensul de mimare sau chiar prefăcătorie (engl. surface acting ) a emoțiilor a fost asociată
pozitiv cu e puizarea emoțională și negativ cu satisfacția muncii. La polul opus, trăirea și
exprimarea profundă și autentică a emoțiilor ( engl. deep acting ) au fost asociate negativ cu
epuizarea emoțională a antrenorilor și pozitiv cu satisfacția muncii. În final, intenția de rotație a
fost asociată pozitiv cu epuizarea emoțională și negativ cu satisfacția muncii. Exprimările de
suprafață acționează în detrimentul sănătății, iar cele autentice sunt benefice pentru sănătate.
În urma acestor rezultate, practic, antrenorii ar treb ui să folosească exprimarea autentică și
profundă a emoțiilor și să evite exprimările emoționale de suprafață, spre beneficiul propriu și al
organizației.

28
În 2018 , Kopp A. Și Jekauc D. au observat că, deși, se consideră că inteligența emoțională
este un factor care influențează performanța sportivă, rezultatele cercetărilor științifice sunt
inconsistente în raport cu mărimea și direcția legăturii dintre acestea două. Pentru a face un
rezumat a dovezilor existente, acești doi cercetători au realizat o meta -analiză . Această analiză
statistică a combinat rezultatele a 21 de studii care examinau corelația inteli genței emoționale
cu performanța sportivă. Rezultatele analizei lor sunt următoarele: există o corelație scăzută,
dar semnificativă între inteligența e moțională și performanța sportivilor. În același timp,
conceptualizarea inteligenței emoționale (abilitate, trăsătură sau modelul mixt), tipul
publicațiilor, numărul citărilor și data publicărilor s -au dovedit a fi nesemnificativi. Totuși, autorii
afirmă c ă rezultatele sunt încurajatoare privind valoarea int eligenței emoționale ca posibil
pred ictor al performanței sportive.

29
1.3.2 DEZVOLTAREA INTELIGENȚEI EMOȚIONALE A SPORTIVILOR
Cel mai important lucru este că i nteligența emoțională este educabilă. Ellis A. (1990 ,
pg.46 ), psiholog american, susține că ființa umană este născută cu tendințe constructive și
creatoare. În fiecare dintre noi există capacități de dezvoltare, astfel încât și tipologia celui opac
emoțional poate beneficia de prezumția de evoluție, atâta timp cât conștientizează importanța
acestei evoluții și beneficiază de un mediu favorabil. În acest sens, un antrenor inteligent
emoțional îi poate ajuta pe sportivi să își dezvolte această latură prin exemplul propriu, prin
stabilirea atmosferei de antrenament, cunoscându -le emoțiile sportivilor și aplicând metode de
a-i ajuta să își regleze emoțiile. În continuare, voi prezenta câteva metode concrete.
Metode de dezvoltare a inteligenței emoționale, aplicabile de către sportiv i și antrenori :
– îmbog ățirea limbajului cu termeni emoționali și legați de emoții ;
– identificarea și reglarea stărilor emoționale negative (furia, depresia sau anxietatea );
– deschiderea spre emoții și sentimente ;
– cunoașterea și cultivarea unor stări emoționale pozitive (buc uria, optimismul, speranța,
plăcerea, entuziasmul) ;
– acorda rea de mai multă atenție propriilor sentimente și sentimentelor celor din jur ;
– găsirea de exemple referitoare la modul în care sentimentele proprii sau ale altei
persoane au influențat într -un m od bun sau rău, propria/acea persoană ;
– examina rea propriilor emo ții pentru a î nțelege care sunt motivele pentru care un sportiv
se simt e în acest fel. Astfel, este posibil să înceapă să considere că emoțiile și gândurile sunt
relaționate și, de fapt, ins eparabile;
– examina rea acelor situații în care au “citit” cu acurate țe interacțiuni complexe sau pe
oamenii din jur, situații pe care le -au descifrat fără greș;
– atunci când nu dispun de suficientă informație ori date despre un context, sportivii se pot
baza mai mult pe instinct în privința trăirilor unei persoane ;
– “orientarea atenției spre cunoașterea stărilor emoționale negative, a înțelegerii și
acceptării lor în scopul diminuării efectelor negative ” (Roco M., 2001, p.153)

30
– stabilirea unei varietăți de strategii pentru a -și îmbunătăți controlul emoțional :
modificarea d iscursului interior, imageria mentală, experiențele corective, a uto analiza ,
metaforele, paradoxul cognitiv, echilibrarea cuplului excitație -inhibiție (activare -dezactivare) și
utilizar ea abilităților de rezolvare a problemelor.
(https://journals.humankinetics.com/doi/pdf/10.1123/tsp.17.4.471 )
În urma analizei cercetărilor menționate în subcapitolul anterior (1.3.1 Cercetări asupra
inteligenței emoționale a sportivilor ), extragem câteva metode care pot face parte dintr -un plan
de a dezvolta intel igența emoțională a sportivilor.
Metode de dezvoltare a inteligenței emoționale, aplicabile de către de psihologi sp ortivi
sau cercetători:
– aplicarea chestionarului TEIQue ( engl. Trait Emotional Intelligence Questionnaire )
sportivilor și, apoi, prezentarea rezultatelor (puncte slabe, puncte forte, înțelegerea satisfacției
perfomanței sportive ș.a.) ; în urma rezultatel or, elaborarea unui plan sau stabilirea unor strategii
individualizate pentru antrenament, înainte, în timpul și după competiție . Acest chestionar
poate fi folosit pe eșantioane de sportivi deoarece a fost testat științific poate ajuta la
înțelegerea anumi tor;
– aplicarea modelului tripartit (cunoștințe, abilități și caracteristici) pentru dezvoltarea
inteligenței emoționale (Laborde , S. Dosseville , F. Allen , M.S 2015 , pg.54 );
– scrierea unor introspecții de tipul self-report , imediat după competiție ;
– filmarea anumitor aspecte relevante din punct de vedere emoțional (de exemplu,
expresia facială) și măsurarea datelor filmate (de exemplu, programe software de decodificare a
emoțiilor faciale) .

31
1.4 INTELIGENȚA EMOȚIONA LĂ A ADOLESCENȚILOR
În cercetarea care urmează am ales ca subiecți adolescenți cu vârste cuprinse între 16 -18
ani. “Adolescența este cuprinsă între 14 și 20 de ani și se caracterizează prin foarte multe
schimbări și transformări ” (Crețu , T. 2016, pg. 270 ) și este considerată o perioadă de agita ție
psihologică (Conger, 1993 , pg. 102 ) și un moment esențial în dezvoltarea psihică umană. Voi
prezenta, în continuare, evoluți a afectivității adolescenților.
La fel cum dezvoltarea cognitivă a adolescenților este considerată remarc abilă, la fel se
întâmp lă și în cazul afectivității. Din prisma acestor schimbări spectaculoase, m ulți cercetători
denumesc acest stadiu al dezvoltării psihice umane – vârsta “furtunilor și stresului”. În acest
interval de vârstă există o îmbogățire a experienței afective, iar d atorită schimbărilor importante
care urmează să se întâmple (încheierea studiilor liceale, pregătirea pentru alegerea studiilor
superioare și/sau a unui loc de muncă, trecerea de la juniorat la seniorat) adolescenții sunt
încercați de o gamă largă de emoți i.
Principalele particularități afective ale adolescenților sunt următoarele , după cum
menționează autoarea Crețu T. (2016, p g. 270 ):
– Rezonanță afectivă amplă: îmbogățește și diversifică toate tipurile de procese afective .
Relațiile cu ceilalți devin mai profunde, au capacități mai mari de înțelegere, devin mai conștienți
de sine , leagă totul de eul propriu, trăiesc mai intens și mai profund emoții și sentimente. În
sport, succesul generează o bucurie crescută, iar insuccesul este trăit mai profund decât la alte
vârste pentru că este puternic legat de perspectivele proprii. Este sensibil față de felul în care
antrenorul îi evaluează capacitățile și performanțele . În sportul de echipă, emoții le și
sentim ente le sunt generate și de relațiile cu coechipierii, cum ar fi: prietenie, admirație,
încredere sau dispreț, ură, invidie etc. De asemenea, situația din familie și relațiile mai largi
sociale sau culturale generează emoții și sentimente care îi afectează performanța sportivă.
(Crețu T. , 2016, p. 286 )
– Entuz iasm juvenil caracteristic: vivacitatea afectivă, emoțiile trăite la cote înalte,
exaltarea emoțională îi deosebește foarte clar de adulți. (Crețu , T. 2016, pg. 286 )

32
– Amplificare și consolidare a unor sentimente, formare de sentimente noi: crește
emoționa litatea intelectuală și socială, se formează sentimentul onoarei, al mândriei, demnității,
respectului de sine, mulțumirii, orgoliului, îngâmfării etc. Adolescenții sunt preocupați de
fericirea prezentă și viitoare care generează speranță, aspirații, dorin țe însoțite de neliniște și
teamă etc. (Crețu , T. 2016, pg. 287)
– Conștientizarea experienței afective: tendință crescută de reexaminare, meditație și
evaluare, se îmbogățește conștiința afectivă. (Crețu , T. 2016, pg. 288)
– Reglarea conduitelor emoțional -expresive: adolescenții își pot manipula voi
expresivitatea emoțională pentru a se adapta în diverse situații, însă autoreglajele încă sunt
limitate.
– Aprofundarea morală în structura sentimentelor: conștiința și valorile morale, sistemul
propriu de val ori, proiectele de viitor devin factori stimulatori și repere ale trăirii sentimentlor și
conduitelor emoțional expresive proprii și ale altora. (Crețu , T. 2016, pg. 289 )
– Fragilitate afectivă : unii adolescenți o trăiesc din cauza problemelor în mediul fa milial, cel
școlar și în cel socio -comunitar. Pot să devină prea timizi, neîncrezători, triști, depresivi etc.
Cauzele fragilității afective sunt: lipsa unei bune comunicări în familie , dificultăți în viața de
familie, sărăcie accentuată, decepția părințil or datorată insucceselor școlare, dezamăgirea
proprie față de eșecurile școlare repetate, marginalizarea în cercul de prieteni/în echipă/în clasă,
indiferența și respingerea din partea persoanei iubite, apariția prematură a propriilor copii.
Adolescenții c are trec prin evenimente și stări afective negative au nevoie să fie sprijiniți de
familie, antrenori, consilieri școlari și psihoterapeuț i. (Crețu , T. 2016, pg. 289 )
Așadar, adolescenții din eșantionul nostru, se află într -o perioadă de emoționalitate
ridicată. Dacă aceștia nu își percep, înțeleg și reglează emoțiile , acest lucru le va afecta
permanent comportamentul și personalitatea ( Karibeeran , S. Mohanty , S. 2019 pg. 121 ). Ei se
află acum în traziția de la copilărie spre maturitate: devin mai independ enți și încep să se
gândească la cariera profesională, sportivă, la relații, familie, locuință etc. Își doresc să aparțină
și să fie acceptați de societate. Acum învață rolurile pe care pe care le vor avea ca și adulți . Își

33
reexaminează identitatea și înce arcă să afle cu exactitate cine sunt. Astfel, inteligența
emoțională joacă un rol important în această fază. (Karibeeran , S. Mohanty , S. 2019 , pg. 121 )
Sportivii adolescenți se află în tranziția de la juniorat la seniorat – o schimbare majoră –
sau se vor retrage din sportul de performanță din diverse motive (lipsa unei echipe, motivația
scăzută, presiunea familiei, motive financiare etc.) .
Vom discuta acum despre inteligen ța emoțională a adolescenților sportivi. Doi cercetători
indieni , Kumar S. și Chahal D. (2016), au vrut să afle rolul inteligenței emoționale în performanța
sportivă a 120 de adolescenți cu vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani. Rezultatele cercetării au
arătat că inteligența emoțională joacă un rol crucial în performanțele sportive ale adole scenților.

34
1.5 INTELIGENȚA EMOȚIONA LĂ A SCHIORILOR (ALPIN)
Sportul individual, cum este și schiul alpin, dezvoltă personalitatea, iar schiorii au nevoie
de o pregătire psihologică riguroasă pentru a dezvolta încrederea, echilibrul și stabilitatea.
Aceste abilități sunt necesare pentru o mai bună performanță individuală. Sporturile individuale,
spre deosebire de cele colective, sunt bazate exclusiv pe merit individual (totuși, de obicei, există
un întreg staff care lucrează pentru atingerea performanței). În plan intrapersonal, inteligența sa
emoțională implică conștientizarea propriilor emoții, asertivitatea, considerația pentru propria
persoană, autorealizarea și independența .
Schiul alpin este o ramură sportivă cu un risc ridicat, mai ales în probele de viteză unde se
ating în medie peste 100 km/h. Acest risc aduce cu sine emoții, stări emoționale și sentimente
puternice, cum ar fi teama (de eșec, de accidentare, de moarte ), anxietatea, nervozitatea atunci
când traseul este dificil sau c oncurenții precede nți au eșuat. Controlul stresului schiorului
implică dezvoltarea toleranței la stres și controlul impulsurilor.
La polul opus, apare bucuria, entuziasmul, speranța și ușurarea când apare succesul, mai
ales, cel obținut în condiții grele – competitori valor oși, traseu cu dificultate ridicată etc. Schiul
alpin se desfășoară în condiții de alunecare pe zăpadă, pe o pantă înclinată, iar acest lucru
presupune o continuă adaptarea și readaptare a poziției corpului pe schiuri. E chilibru l dinamic în
care se află sc hiorul necesită și un bun echilibru emoțional. Faptul că acest sport se desfășoară
la munte, în mijlocul naturii, pe timp de iarnă, implică modificări ale stării de comfort. Acest lucru
se datorează altitudinii, presiunii atmosferice, temperaturii scăzute, concentrație mai scăzută a
nivelului de oxigen, apariția ceții, a viscolului (vizibilitate redusă) etc. Adaptabilitatea emoțională
necesară în aceste condiții implică : rezolvarea problemelor, testarea realității și flexi bilitatea. Pe
lângă pregătirea fizi că și tehnico -tactică, echipamentul schiorului îi poate îmbunătăți starea
emoțională. Îmbrăcămintea adecvată îi menține temperatura și libertatea de mișcare optimă
pentru a performa. Acest lucru îi scade disconfortul emoțional. Un echipament profesional, p e
care îl cunoaște și pe care îl poate controla, îi oferă schiorului sentimentul siguranței și al
încrederii.

35

De asemenea, siguranța traseulu i (modul cum sunt amplasate fanioanele, porțile) și
amenajarea traseului cu echipament de siguranță (plase de prote cție etc.) îi pot reduce
schiorului din emoțiile negative.
În schiul alpin, tehnicile de relaxare ajută la reducerea emoțiilor negative, însă nu sunt
practicate frecvent. Cea mai bună pregătire emoțională este cea integrată în antrenament (pe
zăpadă, când se exersează tehnica, tactica, chiar și în antrenamentele de pregătire fizică).
În 2016, o echipă de cercetători americani au concluzionat că starea emoțională a
schiorilor este direct corelată cu viitoarele probleme de sănătate, acciden tări și nivelul d e
performanță.
Foto. 1 Bucuria lui L. Vonn la încheierea ultimei curse a carierei.
Sursa: flipboard.com Foto. 2 Descurajarea M. Shiff rin după o ratare.
Sursa: flipboard.com

Foto. 3 și 4 B. Miller și J. Mancuso experimentând niveluri foarte mari d e adrenalină echivalentul furiei extreme (poziția
mandibulei). Sursa: bodylanguagesuccess.com
Emoțiile schiorilor au fost studiate de câțiva cercetători norvegieni, în 2018 (Hetland, A.,
Vittersø, J., Bø Wie, S.O., Kjelstrup, E., Mittner, M., Dahl, T.I.). Cercetătorii au filmat emoțiile
faciale exprimate de schiori în timpul unei curse, cu ajutorul unei camere purtate de aceștia.
Apoi, filmarea a fost analizată cu un software de decodificare a tuturor emoțiilor exprimate.

36
Schiul alpin este un sport cu gra d ridicat de risc: pot apărea accident ări grave și, în cazuri
mai rare, chiar moarte a. Acest lucru oferă schiorului oportunitatea de a se simți provocat și de
a-și testa abilitățile proprii până la limită, rămânând, totuși, în control. Astfel, practicanții
schiului alpin experimentează sentimente plăcute și pozitive, dar nu în timpul cursei când
experimentează emoții neplăcute și stresante, ci după cursă sau în pauzele dintre curse. De
obicei, schiorii spun că practicarea acestui sport intens, dificil și ex tenuant, îi face să trăiască
sentimente și emoții de bucurie și fericire. Totuși, în timpul cursei, aceștia nu par să fie neapărat
fericiți. Bucuria și fericirea apar după încheierea efortului, conform măsurătorilor expresiilor
faciale , efectuate de cercet ătorii norvegieni . (Hetland , A., Vittersø , J., Bø Wie, S.O. , Kjels trup , E.,
Mittner , M., Dahl , T.I., 2018 , pg. 1).

1.5 INTELIGENȚA EMOȚIONA LĂ A JUCĂTORILOR DE FOTBA L
Fiind un sport colectiv, fotbalul dezvoltă munca în echipă și altruismul și necesită o
pregătire psihologică a empatiei și a aptitudinilor sociale. S -a observat că persoanele care fac
exerciții fizice în grup secretă o cantitate de două ori mai mare de endorfine decât cele care fac
același tip de exerciții fără să aibă compania cuiva.
Aspecte le emoționale ale jucătorilor de fotbal includ aspectele interpersonale,
adaptabilitatea și controlul stresului. În plan interpersonal , fotbalistul își dezvoltă empatia,
relațiile interperso nale și responsabilitatea socială. El trebuie să fie adaptabil : să rezolvare
probleme (situații de joc) , să testeze realitatea și să fie flexi bil emoțional.
Starea afectivă a jucătorilor de fotbal este influențată de atmosfera din familie, relațiile cu
coechipierii, cu antrenorii, de spectatorii din tribună și/sau de la televizor , cultura disciplinei
sportive, așteptările pe care le au în această ramură sportivă atât de populară etc.
Stresul competi țiilor este întâlnit în toate disciplinele sportive, iar cu cât sportivul reușeste
să-l gestioneze cu succes, mai devreme (de când este junior), cu atât performanțele reuș ite pe
parcursul c arierei vor fi mai importante. Controlul stresului include dezvoltarea toleranței la
stres și controlul impulsurilor. Datorită camerelor de filmat foarte profesioniste, putem citi pe

37

fețele f otbaliștilor emoțiile și sentimentele, uneori conflictuale,
apărute în contextul stresului competiț ional. Acestea reflectă
nivelul de pregătire emoțională al fotbalistului pentru joc și pot fi
folosite pentru a prez ice succesul sau eșecul competiț ional. Cei
mai mulț i oameni care urmăresc meciurile de fotbal la televizor
sau pe stadion, sunt atrași de ocaziile sau golur ile marcate de
jucătorii favoriț i de pe teren .
Foto .5 Neymar Jr. plângând , pe teren , după pierderea unui meci . Sursa: straitstimes.com
Ocaziile, golurile, ratările , suprafaț a acoperită, tehnica și respectarea tacticii antrenorului
devin, așadar, aspectele pe care fotba listul încearcă să le joace cât mai bine pentru a câștiga
faimă și apreciere publică. Astfel, jucătorii de fotbal au nevoie s ă își dezvolte inteligența
emoțională pentru a echilibra orientarea spre aprecierea din exterior și orientarea spre sarcină ,
spre automulț umire și satisfacție personală. (https://www.psihologiasportului.ro/psihologul –
sportiv -ca-liant -al-cresterii -performan tei-in-fotbal/ )

Foto.5 Bucuri a jucătorilor americani la câști garea meciului.
Sursa: theatlantic.com Foto.6 Furie și indignare pe teren. Sursa: cleats.media
În 2018, Benita T. și Rajan, K., doi cerc etători indieni, s -au hotărât să studieze inteligența
emoțională a 60 de sportivi, jucători de kabaddi (joc colectiv, de contact), volei și fotbal, cu
vârste cuprinse între 18 și 23 de ani. Ei au folosit Chestionarul scalei inteligenței emoționale
(engl. E motional Intelligence Scale Questionnaire , Singh, K. 2004). Concluziile lor au fost
următoarele: există o diferență semnificativă între jucătorii de kabaddi, volei și fotbal, iar dintre
aceștia, voleibaliștii au obținut scorul cel mai mare. Totuși, jucător ii de fotbal adolescenți, au un
avantaj față de alți sportivi în cercetarea lui Lezcano R. (2016 , pg. 35 ): sunt foarte buni la
perceperea emoțiilor, însă, mai au de îmbunătățit reglarea propriilor emoții.

38

CAPITOLUL AL II-LEA: ORGANIZAREA CERCETĂR II
2.1 DAT A, LOCUL ȘI SUBIEC ȚȚII CERCETĂRII
Datele aplicării chestionarelor : 9 și 13 mai 2019 .
Locul: – fotbal: Balonul Rio Sport Bartolomeu Brașov
– schi alpin: Arena Ion Țiriac CSM (Corona Brașov ) și online prin e mail
(CSȘ Miercurea Ciuc ).
Subiecț ii: 20 de sportivi de performanță cu vârste între 16 -18 ani, de sex masculin – 10
jucători de fotbal (CSS Brașovia) și 10 practicanți ai schiului alpin (6 schiori de la CSM Corona
Brașov și 4 schiori CSȘ Miercurea Ciuc ).
Foto.7 a,b,c Sportivii fotbaliști completând che stionarele înaintea antrenamentului

39

Foto.8 a,b,c Sportivii schiori completând chestion arele înaintea antrenamentului

2.2. INSTALAȚ ȚII ȘI MATERIALE
Materiale: chestionare tipărite, pixuri, telefon pentru fotografiat .

2.3. PLANUL CERCETĂR II
Numărul total de subiecț i: 20 de sportivi cu vârste cuprinse în intervalul 16 -18 ani.
Prin studierea materialului bibliografic am adunat date necesare fundamentării teoretice a
lucrării și date ajutătoare pentru aplicarea chestionarelor . Astfel, am parcurs u rmătoarele etape:
– decembrie 2018 – ianuari e 2019: culegerea de date și reț inerea datelor necesare
alcătuirii chestionarelor și fundamentării teoretice a lucrării;
– ianuarie 2019 – aprilie 2019 : întocmirea fundamentării teoretice a lucrării
– 9 și 13 ma i 2019: aplicarea chestionarelor;
– 14-15 mai 2019: centralizarea datelor obț inute în urma aplicării chestionarelor;
– 15 mai 2019 – iunie 2020 : redactarea lucrării – cap. II, III și IV;
Materialul informaț ional a fost prelucrat, analizat și interpret at în scopul desprinderii
concluziilor și pentru infirmarea sau confirmarea ipotezei.

40
2.4. METODE ȘI TEHNICI FOLOSITE ÎN CERCETAR E
2.4.1. METODA BIBLIOGRAFICĂ
Documentarea este activitatea de căutare, culegere, sortare și verificare a informaț iilor
din literatura de specialitate a unui domeniu și cuprinde: cărți, tratate, monografii, a rticole î n
reviste sau bulet ine, în format pe hârtie/format electronic . Scopul documentă rii este de a crea
imaginea cât mai veridică a realității, stă rii sau nivelului unui proces, unui fenomen sau unui
dom eniu la un moment dat, considerând o anumită perioadă de timp. În lucrarea de față , este
vorba despre componenta de inteligență emoțională (domeniul psihologiei pozitive) a sportivilor
de performanță.
În legatură cu tema , am studiat o serie de materiale care pot fi sistematizate astfel:
– materiale cu caracter general din psihologie ;
– materiale cu caracter general despre inteligența emoțională ;
– materiale speci fice inteligenței emoționale a sportivilor ;
– mater iale din do meniul sportului .

2.4.2. METODA CHESTI ONARULUI
Chestionarul direct face parte din metodele anchetei care urmăresc „studiul opiniilor,
motivelor, atitudinilor și obiceiurilor de a lua decizii și de a se comporta a indivizilor sau a
grupurilor specifice”. (Epuran , M. citat de Turcu , I. 2007, pg. 88) În cercetarea mea, am folosit
instrumente de măsurare eficientă a inteligenței emoționale la adolescenții cu vârsta cuprinsă
între 16 și 18 ani. Am aplicat chestionarele direct subiecților. S portivii au completat
chestionarele. Chestionarele au fost tipărite, iar subiecții nu au avut limită de timp. De
asemenea, încă de la început am încercat să le transmit o atmosferă relaxată pentru a se putea
concentra și a răspunde cât mai deschis. Le -am comunicat că nu există răspunsuri corecte sau
greșite pentru a -i impulsiona să răspundă sincer. Am folosit această metodă pentru a evalua
inteligența emoțională a schiorilor și a jucătorilor de fotbal. Tipul cercetării efectuate de mine
este can titativ, chestionarele fiind cu r ăspunsuri de tip închis.

41
Am preluat trei chestionare pe care le -am atașat în anexe împreună cu int erpretări și
cotări :
– Anexa 1: Test pentru intelige nța emoțională (adaptat de Roco M. după Bar -On R. și
Goleman D.);
– Anexa 2: Scala Friedmann pentru eva luarea maturității emoționale ;
– Anexa 3: Scala Schutte a inteligenței emoționale .
Aceste trei chestionare le -am înmânat sportivilor, sub o formă modificată. Pentru a
răspunde cât mai sincer și pentru a nu influența răspunsurilor lor, am eliminat denumir ile
testelor și descrierile care precizau că măsoară inteligența emoțională. Cel care completează un
chestionar de acest tip, poate fi influențat , știind că măsoară inteligența emoțională. Am
eliminat, de asemenea, și cotările și interpretările, pe care le -am făcut cunoscut e după ce am
centralizat răspunsurile.

2.4.2.1 TESTUL DE INTELIGENȚĂ EMOȚIONALĂ
Roco M. este autoarea care a adaptat acest test după Bar-On R. și Goleman D , în lucrarea
sa, „Creativitate și inteligență emoțională ” (2001 , pg. 187 -189 ). Testul constă în 10 î ntreb ări ce
prezintă unele situații (scenarii) î n care se poate afla o rice persoană la un moment dat .
Completarea testului are în vedere asigurarea pe câ t posi bil a transpunerii individului în situația
respectivă și alegerea uneia dintre variantel e de ră spuns din cele patru posibile, care reprezintă
modalităț i concrete de a reacționa în situațiile indicate de întrebă ri. Scenariile prezentate solicită
capacitățile de empatie, recunoaștere a emoțiilor, controlul corect al emoțiilor și utiliz area lor în
mod productiv
Scorurile sub 100 de puncte obținute la acest test indică o inteligență emoțională sub
medie. Între 100 de puncte și 150 de puncte scorul indică o inteligență emoțională medie, iar
între 150 și 200 de puncte , o inteligență emoțion ală peste medie. La acest test, o bțin 200 de
puncte persoanele care au o inteligență emoțională excep țională.

42
2.4.2.2 SCALA FRIEDMAN
Friedman M. și Rosenman R. (1974), medici cardiologi, au descoperit că persoanele
competitive, mer eu grăbite, ostile și ag resive sunt mai predispuse infarctului miocardic decât
cele relaxate, răbdătoare și cooperante . Stabilitatea emoțională este un important in dicator al
sănătății mentale. Cea mai importantă capacitate a stabilității emoționale este aceea de a face
față tens iunii și stresului.
Scala Friedman evaluează gradul de maturizare emoțională în termeni de instabilitate
emoțională (0 -10 puncte) și echilibru emoțional ( 20-25 de puncte) . Maturizarea emoțională
înseamnă : securitatea emoțională, percepția realistă cu privi re la sine, la ceilalți și la lume și
obiectivizarea eului. Dezechilibrul emoțional este generat de fragilitatea eului, de instabilitate
emoțională și este însoțit de o serie de reacții psihoafective infantile sau puerile . Această scală
este utili zată și în prezent, spre exemplu, într-un studiu realizat pe un eșantion de studenți din
India și publicat în International Journal of Research in Social Sciences, în 2017, în SUA.

2.4.2.3 SCALA SCHUTTE
Scala Schutte, cunoscută și sub numele Scala evaluării emoți ilor sau Scala inteligenței
emoționale Schutte , este bazată pe modelul original al inteligenței emoționale stabilit de
Salovey P. și Mayer J. în 1990. Întrebările acoperă cele patru domenii ale modelului: perceperea
emoțiilor (itemii 5, 9, 15, 18, 19, 22, 25, 29, 32, 33), controlul/managementul propriilor emo ții
(itemii 2, 3, 10, 12, 14, 21, 23, 28, 31), managementul emoțiilor altor persoane (itemii 1, 4, 11,
13, 16, 24, 26, 30), utilizarea emoțiilor (itemii 6, 7, 8, 17, 20, 27) . În cadrul acestui test, sco rurile
cuprinse între 111 -137 puncte reprezintă o inteligență emoțională medie, sub 111 puncte – o
inteligență emoțională sub medie (neobișnuit de mică), iar peste 137 – inteligență emoțională
peste medie (neobișnuit de mare).

43
2.4.3 . METODA MĂSURĂRII
Pentru obiectivizarea fenomenelor , răspunsurile chestionarelor sunt cuantificate în
puncte . Răspunsurile au anumi te cotări, iar scorurile finale dau rezultatul testelor. Acestea se
găsesc în Anexa 1, Anexa 2 și Anexa 3.
Am folosit metoda măsurării pentru:
– prelucrarea datelor cer cetării prin metode statistico -matematice ;
– analiza date lor efectuată pe bază de corela ții;
– interpretarea datelor: tabele, reprezentaț ii grafice și interpretări scrise.

2.4.4 . METODA STATISTICO -MATEMATICĂ
Această metodă este una dintre cele mai importante metode deoarece servește la
prelucrarea și sintet izarea datelor recoltate. Operaț ii utilizate: media aritmetică, modulul,
minimul, maximul, amplitudinea , abaterea standard , eroarea standard a mediei și semnificaț ia
statistică (Testul t ).
Media aritmetică este un indice de gr upare a datelor având semnificaț ia de centralitate
pentru un anum it șir . În cazul nostru, cele două șiruri pentru care am efectuat media sunt
scorurile obținute la fiecare test în parte pentru fiecare sport în parte – schi alpin și fotbal. Eu
am calculat -o în Excel cu ajutorul funcț iei Average( ).
Modulul , la fel ca și media artimetică, este un indice de grupare a datelor și reprezintă
„valoarea măsurată sau observată care apare cu frecvenț a cea mai mare în cadrul unui șir de
date”. (Turcu , I. 2007, p g. 143). În cazul acestei cercetări, modulul reprezintă scorul obținut de
cei mai mulți subiecți dintr -o disciplină sportivă la unul din teste. Am calculat mo dulul în Excel cu
ajutorul funcț iei Mode( ).

44
Amplitudinea reprezintă „diferenț a dintre valoarea maximă și valoarea mi nimă a unui șir
de date obț inute de un eșantion de subiecț i” (Turcu , I. 2007, p g. 155) . Am calcu lat amplitudinea
în cadrul fiecărui eșantion pentru fiecare chestionar în parte, calculând intervalul dintre cel mai
mic și cel mai mare scor obținut la fiecare chestionar . Formula amplitudinii: Amplitudinea =
Xmax – Xmin.
Eroarea standard a mediei este devierea standard estimată a unei statistici exemplu.
Această eroare standard oferă o indicaț ie asupra preciziei mediei exemplu lui ca estimare a
mediei populaț iei. Cu cât eroarea standard este mai mică, cu atât es te mai probabil ca orice
medie a unui eșantion s ă fie apropiată de media populaț iei. În cercetarea mea, am calculat
eroarea standard a mediei pentru fiecare eșantion de sportivi, fotbal și schi alpin.
Eroarea standard a mediei se calculează astfel: E roarea standard = D eviația standard /
Rădăcina pătrată din nu mărul total de eșantionare . Eu am calculat -o în Excel după formula
Eroarea mediei = Stdev (intervalul de eșantionare) / Sqrt (Count (interval de eșantionare)) .
Testul T l-am utilizat pentru a evidenți a semnificaț ia statistică a cercetării, cu eșantioane
independente, cercetare inter -subiecți . Acesta realizează t estarea diferenței din tre două
eșantioane de subiecți, în cercetarea de față, diferența pe componenta de inteligență
emoțională între schiori ș i fotbaliști adolescenți.
Pentru a verifica dacă rezultatele cercetării sunt valide și semnificative, am utilizat o
funcție din Excel: Data analysis → t-Test: Two -Sample Assuming Unequal Variances. Din
tabelul rezultat, va loarea care reprezintă testul T este t Stat, iar p ragul de semn ificație este
P(T<=t) two-tail.
Varia bilele dependente sunt: compo nenta de inteligență emoțională și scala I/R (scoruri
obținute la teste) . Variabila independentă (scala categorială dihotomică) este: sport individu al /
sport c olectiv. În cercetarea de față , ipoteza specifică este următoarea: presupunem că există
diferențe semnificative pe componenta de inteligență emoțională între sportivii practicanți de
sportur i individuale și cei practicanți de spor turi colective. Ipoteza nu lă afirmă că rezultatele
obținute se datorează întâmplării.

45
Am selectat două grupuri de sportivi, situați în același interval de vârstă (16 -18 ani) și de
același gen (masculin). Un grup de sportivi practică un sport individual (schi alpin), iar celălalt
grup de sportivi practică un sport colectiv (fotbal). Cele două grupuri de sportivi completează trei
chestionare care măsoară nivelul inteligenței emoționale. Apoi, am înregistrat scorurile obținute.
Dacă ipoteza cercetării este adevărată înseamnă că există o diferență semnificativă între
eșantioanele de fotbaliști și schiori pe componenta de inteligența emoțională care fac parte din
populațiile de jucători de fotbal și c ei practicați ai schiului alpin.
Dacă ipoteza cercetării nu se confirmă, înseamnă că nu există o diferență semnificativă
între eșantioanele de fotbaliști și schiori pe componenta de inteligența emoțională.
Pragul de semnificaț ie reprezintă valoarea care arată „șansele de a greși în ceea ce
privește estimarea rezultatelor, situând valoarea indicatorilor populației în limitele intervalului
de semnificație ”. (Turcu , I. 2007, p g. 163) Pragul de semnificație este riscul asumat de a greși,
iar în știința activităților corporale, implicit și pentru cercetarea de față, acesta este de cel puțin
5%. Pen tru a cunoaște intervalul de semnificație sau gradul de încredere al unui indicator
calculat se folosește ipoteza nulă. “Aceasta afirm ă că valoarea calculată sau diferențele dintre
valorile calculate se datorează întâmplării și nu unor acțiuni intenționate ”. (Turcu , I. 2007, p g.
164) Astfel, cu ajutorul ipotezei nule decidem dac ă valorile calculate sunt semnificative. Testul t,
menționat anterior , se aplică indicatorilor calculați . Dacă testul t este mai mic decât valoarea lui
“t” din tabela lui Fisher, atu nci se acceptă ipoteza nulă și se respinge ipoteza specifică. Dacă
valoarea lui “t” este mai mare decât echivalentul lui din tabela lui Fisher, atunci se respinge
ipoteza nulă și se acceptă ipoteza specifică. “Acceptarea ipotezei specifice (respingerea ipotezei
nule) nu înseamnă certitudine, ci o probabilitate suficient de ridicată care permite generalizarea
datelor obținute, cu un anumit risc, conștient asumat”. (Turcu , I. 2007, p g. 165)
Pragul de semnificație este valoarea P(T<=t) two-tail pe care o găsim în tabelul generat
atunci când calculăm testul t în Excel: t-Test: Two -Sample Assuming Unequal Variances .

46
2.4.5 . METODA GRAFICĂ
Reprezentarea grafică ajută cercetătorul să înțeleagă relațiile dintre date sau serii de date.
Din aceste reprezentări se pot face analize și se pot trage concluzii cu privire la datele recoltate
și fenomenele studiate în cercetare. În Capitolul al III -lea voi utiliza grafice pentru a lucra asupra
rezultatelor cercetării.

2.4.6 . METODA TABELARĂ
Metoda tabelară se utilizează pen tru centralizarea, prelucrarea ori analizarea datelor.
Tabelele oferă o imagine eficientă și clară a informațiilor datorită aranjării datelor pe linii și
coloane. În Capitolul al III -lea voi utiliza tabele pentru a lucra asupra rezultatelor cercetării.

2.5. MODUL DE ORGANIZA RE ȘI DESFĂȘURARE A CERCETĂRII
Principalele etape ale cercetării au fost:
– Tipărirea chestionarelor: marți, 7 mai 2019;
– Completarea chestionarelor de către sportivii fotbaliști: joi, 9 mai 2019;
– Completarea chestionarelor de către sportivii schiori: luni, 13 mai 2019;
– Cotarea și interpretarea testelor: 14 și 15 mai 2019.

2.6. MODELE STANDARD DE INTELIGENȚĂ EMOȚI ONALĂ
Profilul persoanelor inteligente emoțional
Autoru l Bar-On R. realizează profilul persoanelor inteligente emoțional într-una din
lucrările sale ( “Educating people to be emotionally intelligent ”, 2007). Acest tip de oameni sunt
capabili să se înțeleagă și să se exprime pe ei înșiși, îi înțeleg și relaționează bine cu ceilalți și fac
față cu succes cerințelor zilnice ale vieții. Acest lucru se bazează în primul rând pe capacitatea
de a -și conștientiza emoțiile și propria persoană, în general, să -și înțeleagă punctele forte și
punctele slabe și să exprime sentimente într -un mod non -distructiv.

47
A fi inteligent emoțional în seamnă și să fii conștient de sentimentele și nevoile celorlalți și
să fii capabil să menții relații constructive, de cooperare și satisfăcătoare. În ultimul rând,
persoanele inteligente emoțional sunt capabile să regleze schimbările personale, sociale și de
mediu făcând față în mod realist și flexibil situației imediate rezolvând problemele de natură
interpersonală. Pentru a face asta, aceste persoane știu să își regleze emoțiile și să fie suficient
de optimiste, pozitive și auto motivate.
Kumar S., Chahal D. (p g. 29, 2016) elaborează un profil specific sportivilor. Atleții inteligenți
emoțional sunt capabili să își regleze bine stresul, identifică și își schimbă emoțiile negative care
blochează performanța, își păstrează o sănătate fizică bună, răspund mai pozitiv la feedbackul
antrenorului, la critici și directive. De asemenea, ei arată mai multă încredere în joc , sunt mai
puțin impulsivi, sunt mai fle xibili în fața schimbărilor sau transferurilor, păstrează un joc mai
constant, își păstrează și î mbunătățe sc modul de a gândi, trec peste greșeli și eșecuri, reduc
conflictele cu coechipierii și antrenorii, comunică mai bine cu echipa, sunt relaxați în interviuri ,
gândesc și acționează respectuos față de liga sportivă în care joacă și față de clubul din care
face parte, rămân loiali echipei, antrenorului și coechipierilor.

Profilul persoanelor slab inteligente emoțional
Cei cu o inteligență emoțională scăzută, aproape opaci emoțional, sunt incapabili să -și
controleze impulsurile, suportă foarte greu frustrăril e, sunt agresivi, detașați emoțional,
neim plicați, inhibați, hipercritici și inexpresivi. În relațiile interpersonale s unt aroganți, plini de
dispreț și snob ism, lipsiți de compasiune și empatie și sunt insensibili la nevoile celor din jur.
Lipsa inteligen ței emoționale duce la comportamente patologice specifice tulburărilor de
personalitate anti socială, borderline (sindrom marginal ), histrionic (un model de comportament
în căutare de atenție și em otivitate extremă) sau narcisism (simț crescut al propriei i mportanțe
și o nevoie profundă de a fi admirat). [http://presamil.ro/inteligenta -emotionala ]

48
CAPITOLUL AL III-LEA: PREZENTAREA, PRELUCR AREA ȘI INTERPRE TAREA
STATISTICĂ A REZULTA TELOR CERCETĂRII
Ipoteza c ercetării este următoarea: presupunem că există dif erențe semnificative pe
componenta de inteligență emoțională între sportivii practicanți de sporturi individuale față de
cei practicanți de sporturi colective (testare prin metoda chestionarului) .

3.1 PREZENTAREA, PRELUCR AREA ȘI INTERPRETARE A REZULTATELOR
CHESTIONARELOR
Pentru lucrul cu rezultatele cercetării am atașat pe pagina următoare un tabel care
centralizează toate scorurile obținute în urma completării c hestionarelor de către sportivi i
schiori și cei fotbaliști. De asemenea, pentru interpretarea re zultatel or voi folosi următoarele
operaț ii statistico -matematice: media aritmetică, modulul, minimul, maximul, amplitudinea,
abaterea standard, eroarea standard a mediei, testul t și pragul de semnificație .
Tab.1 Rezu ltate obținute de sportivii schiori la cele 3 chestionare
Disciplina
sportivă Subiecți Test int. em.
interval: 0 -200p Scala Friedman
interval: 0 -25p Scala Schutte
interval: 33 -165p
Schi alpin S.A. 140 20.4 113
S.V. 120 20.8 137
R.D. 120 22.8 128
T.V. 120 21.92 137
D.D. 140 22.44 132
A.R. 120 20 125
N.A. 105 22.8 131
N.G. 100 20.6 132
I.C. 105 21 122
P.B. 100 20.8 120
Tabelul Tab.1 conține inițialele celor 10 sportivi schiori care au răspuns la cele tre i
chestionare pregătite de mine și scorurile obținute de aceștia la fieca re chestionar.
Primul chestionar completat de schiori a fost Testul de inteligență emoțională. Scorurile
posibile pe care le puteau obține aceștia , se încadrează în intervalul 0 – 200 de puncte. Scorurile
lor sunt între 100 și 140 de puncte. Conform cotări lor, inteligența emoțională medie se situează
între 100 și 150 de puncte. Conform Anexei 1, unde sunt prezentate cotele de scorare ale
Testului de inteligență emoțională, toți schiorii se încadrează la inteligență emoțională medie .

49
Cel de -al doilea chestio nar completat de schiori a fost Scala Friedman . Scorurile posibile
pe care le puteau obține aceștia , se încadrează în intervalul 0 – 25 de puncte. Scorurile lor sunt
între 20 și 22.8 puncte. Conform cotărilor, nivelul corespunzător de maturizare, cu echili bru
emoțional, se situează între 20 și 21 de puncte, iar maturitatea emoțională bună între 22 și 24
de puncte. Conform Anexei 2, unde sunt prezentate cotele de scorare ale Scalei Friedman , 7
schiori se încadrează la nivel corespunzător de maturizare, cu ec hilibru emoțional , iar ceilalți 3 la
maturitate emoțională bună .
Cel de -al treilea chestionar completat de schiori a fost Scala Schutte. Scorurile posibile pe
care le puteau obține aceștia, se încadrează în intervalul 33 – 165 de puncte. Scorurile lor sunt
între 113 și 137 de puncte. Conform cotărilor, inteligența emoțională medie se situează între
111 și 137 de puncte. Conform Anexei 3, unde sunt prezentate cotele de scorare ale Scalei
Schutte , toți sportivii schiori se încadrează la inteligență emoțională medie .
0246810
Test int.
em.Scala
SchutteIE sub medie
Schi alpin
Fotbal

Tab.2 Rezultate obținute de sportivii fotbaliști la cele 3 chestionare
Disciplina
sportivă Subiecți Test int. em.
interval: 0 -200p Scala Friedman
interval: 0 -25p Scala Schutte
interval: 33 -165p
Fotbal S.H. 120 21.1 116
I.V. 100 16.44 125
K.A. 85 20.48 116
M.R. 65 19.16 115
C.I. 105 21.6 116
K.E. 100 15.48 115
B.A. 80 17.2 118
O.I. 65 20 103
S.D. 80 19.24 115
M.M. 120 20.2 112

Tabelul Tab.2 conține inițialele celor 10 sportivi fotbaliști care au răs puns la cele trei
chestionare pregătite de mine și scorurile obținute de aceștia la fiecare chestionar. Ca și în cazul
schiorilor, p rimul chestionar completat de fotbaliști a fost Testul de inteligență emoțională.
Scorurile posibile pe care le puteau obțin e aceștia, se încadrează în intervalul 0 – 200 de puncte.
Scorurile lor sunt între 65 și 120 de puncte. Conform cotărilor, inteligența emoțională sub
medie se situează sub 100 de puncte, iar inteligența emoțională medie între 100 și 150 de
puncte. Conform Anexei 1, unde sunt prezentate cotele de scorare ale Testului de inteligență
emoțională, 5 fotbaliști se încadrează la inteligență emoțională sub medie , iar ceilalți 5 la
inteligență emoțională medie .
Cel de -al doilea chestionar completat de fotbaliști a fost Scala Friedman. Scorurile posibile
pe care le puteau obține aceștia, se încadrează în intervalul 0 – 25 de puncte. Scorurile lor sunt
între 15.48 și 21.6 puncte. Conform cotărilor, imaturitatea emoțională ușoară se situează între
14 și 15 puncte, tend ință către imaturitate emoțională și spre dezechilibru – între 16 și 18
puncte, maturitarea emoțională medie între 18 și 20 de puncte, nivelul corespunzător de
maturizare, cu echilibru emoțional, se situează între 20 și 21 de puncte, iar maturitatea

50
emoțio nală bună între 22 și 24 de puncte. Conform Anexei 2, unde sunt prezentate cotele de
scorare ale Scalei Friedman, 1 fotbalist se încadrează la ușoară imaturitate emoțională, 2
fotbaliști la tendință către imaturitate emoțională și spre dezechilibru , 2 fotb aliști la maturitate
emoțională medie , iar ceilalți 5 dintre ei se încadrează la nivel corespunzător de maturizare, cu
echilibru emoțional .
Cel de -al treilea chestionar completat de fotbaliști a fost Scala Schutte. Scorurile posibile
pe care le puteau obți ne aceștia, se încadrează în intervalul 33 – 165 de puncte. Scorurile lor
sunt între 103 și 125 de puncte. Conform cotărilor, inteligența emoțională sub medie se
situează sub 111 puncte, iar inteligența emoțională medie se situează între 111 și 137 de
punc te. Conform Anexei 3, unde sunt prezentate cotele de scorare ale Scalei Schutte, 1 sportiv
fotbalist se încadrează la inteligență emoțională sub medie , iar ceilalți 9 se încadrează la
inteligența emoțională medie .

Tab.3 Tabel comparativ cu numărul sportiv ilor schiori și fotbaliști, în funcție de rezultatele obținute la cele trei teste
Teste Interpretări teste Nr. sportivi
Schi alpin Fotbal
Test int.
emoțională Inteligență emoțională sub medie 0 5
Inteligență emoțională medie 10 5
Scala
Friedman Ușoară imaturitate emoțională 0 1
Tendință către imaturitate emoțională, spre dezechilibru emoțional 0 2
Maturitate emoțională medie 0 2
Nivel corespunzător de maturizare, cu echilibru emoțional 7 5
Maturitate emoțională bună 3 0
Scala
Schutte Inteli gență emoțională sub medie 0 1
Inteligență emoțională medie 10 9
Din Tab.3 reiese că sportivii schiori au obținut rezultate mai bune la cele trei teste decât
sportivii fotbaliști.
Conform Testului de inteligență emoțională, toți cei 10 schiori au o inte ligență emoțională
medie. Doar 5 fotbaliști au o inteligență emoțională medie, iar ceilalți 5, inteligență emoțională
sub medie.
Conform Scalei Friedman, schiorii sunt maturi (3 sportivi) și echilibrați emoțional (7
sportivi). Față de aceștia, doar 5 fotba liști sunt echilibrați emoțional, 2 dintre ei au o maturitate
emoțională medie, alții doi au tendințe spre imaturitate emoțională și unul este ușor imatur
emoțional.
Conform Scalei Schutte, ca și în cazul Testului de inteligență emoțională, toți cei 10 sch iori
au o inteligență emoțională medie. Fotbaliștii au obținut cele mai bune rezultate, doar la acest
test. Un singur fotbalist se situează sub medie, ceilalți 9 având o iteligență emoțională medie.
Niciun sportiv schior nu a obținut rezultate ale intelige nței emoționale sub medie sau de
dezechilibru emoțional precum fotbaliștii.

51

Fig.7 Graficul comparativ al rezultatelor obținute de sportivii schiori și fotbaliști la Testul de inteligență emoțională
În Fig.7 putem observa că în timp ce niciun schior nu a obținut rezultatul “inteligen ță
emoțională sub medie ”, 5 fotbaliști au obținut acest scor, la Testul de inteligență emoțională.
Din acest test, reiese că schiorii sunt mai inteligen ți emoționali decât fotbaliștii. Toți cei 10
schiori și doar 5 fotbaliști au obținut rezultatul “inteligen ță emoțională medie ”.
Fig.8 Graficul comparativ al rezultatelor obținute de sportivii schiori și fotbaliști la chestionarul Scala Friedman

52

Din rezultatele obținute în cadrul Scalei Friedman, î n Fig.8, putem observa că schiorii
sunt mai inteligenți emoționali decât fotbaliștii. În timp ce schiorii se încadrează la “nivel
corespunzător de maturizare, cu echilibru emoțional” (7 sportivi) și la “ maturitate emoțională
bună ” (3 schiori), doar 5 fotbaliști au “n ivel corespunzător de maturizare, cu echilibru emoțional”
și nici unul “maturitate emoțională bună”. Jumătate dintre fotbaliști au obținut rezultate sub
nivelul schiorilor, adic ă “maturitate emo țională medie ” (2 fotbaliști), “tendință către imaturitate
emo țională, spre dezechilibru emoțional” (2 fotbaliști) și ”ușoară imaturitate emoțională” (1
fotbalist).

Fig.9 Graficul comparativ al rezultatelor obținute de sportivii schiori și fotbaliști la chestionarul Scala Schutte

În Fig.9 putem obse rva că în timp ce niciun schior nu a obținut rezultatul “inteligen ță
emoțională sub medie ”, 1 fotbalist a obținut acest scor, la chestionarul Scala Schutte . În urma
aplicării acestui chestionar eșantioanelor de sportivi , reiese că schiorii sunt mai intelig enți
emoționali decât fotbaliștii. Toți cei 10 schiori ș i doar 9 fotbaliști au obținut rezultatul
“inteligen ță emoțională medie ”.

53
Tab. 4 Prelucrarea statistică a rezultatelor obținute – tabel comparativ schi/fotbal
Teste Op. statistice Medie
(M) Modul
(Mo) Minim
(Min) Maxim
(Max) Amplitudine
(Ax) Abatere
standard (SD) Eroarea
mediei
(SE) Disc. sportivă
Test int.
em. Schi alpin 117 120 100 140 40 14.76 4.67
Fotbal 92 120 65 120 55 20.17 6.38
Scala
Friedman Schi alpin 21.36 20.8 20 22.8 2.8 1.04 0.33
Fotbal 19.9 – 15.48 21.6 6.12 2.05 0.65
Scala
Schutte Schi alpin 127.7 137 113 137 24 7.72 2.44
Fotbal 115.1 – 103 125 22 5.43 1.72
Tabelul Tab.4 este un tabel comparativ între rezultatele statistice obținute de sportivii
schiori și cei fotbali ști, la cele trei chestionare: Testul de inteligență emoțională, Scala Friedman
și Scala Schutte. Operațiile statistice utilizate în cercetare și prezentate în tabel sunt: media (M),
modulul (Mo), maximul (Max), minimul (Min), amplitudinea (Ax), abaterea s tandard (SD) și
eroarea mediei (ES).
La Testul de inteligență emoțională, toți sportivii schiori au obținut scoruri între 100 de
puncte (Min) și 140 de puncte (Max). Spre deosebire de aceștia, sportivii fotbaliști au obținut
scoruri mai mici: între 65 de p uncte (Min) și 120 de puncte (Max). În consecință, și media
schiorilor (117 puncte) este mai mare, față de cea a fotbaliștilor, doar 92 de puncte. Mediile
stabilesc indicii de centralitate a celor două eșantioane. Cel mai întâlnit scor la schi este 20.8
puncte (Mo). Eroarea mediei ne arată, și ea, o diferență între cele două discipline sportive.
Eroarea mediei rezultatelor schiorilor este mai mică (4.67) decât cea a fotbaliștilor (6.38). Cu cât
eroarea standard este mai mică, cu atât este mai probabil ca me dia eșantion ului schiorilor să fie
apropiată de media populaț iei practicanților de schi alpin .
La chestionarul Scala Friedman, toți sportivii schiori au obținut scoruri între 20 de puncte
(Min) și 22.8 puncte (Max). Spre deosebire de aceștia, sportivii fot baliști au obținut scoruri mai
mici: între 15.48 puncte (Min) și 21.6 puncte (Max). În consecință, și media schiorilor (21.36 de
puncte) este mai mare, față de cea a fotbaliștilor, doar 19.9 puncte. Mediile stabilesc indicii de
centralitate a celor două eș antioane. Cel mai întâlnit scor atât la schi, cât și la fotbal, este 120 de
puncte (Mo). Eroarea mediei ne arată, din nou, o diferență între cele două discipline sportive.
Eroarea mediei rezultatelor schiorilor este mai mică (0.33) decât cea a fotbaliștilo r (0.65). Cu cât
eroarea standard este mai mică, cu atât este mai probabil ca media eșantion ului schiorilor să fie
apropiată de media populaț iei practicanților de schi alpin .
La chestionarul Scala Schutte, toți sportivii schiori au obținut scoruri între 11 3 puncte
(Min) și 137 de puncte (Max). Spre deosebire de aceștia, sportivii fotbaliști au obținut scoruri mai
mici: între 103 puncte (Min) și 125 de puncte (Max). În consecință, și media schiorilor (127.7
puncte) este mai mare, față de cea a fotbaliștilor, doar 115.1 de puncte. Mediile stabilesc indicii
de centralitate a celor două eșantioane. Cel mai întâlnit scor la schi este 137 de puncte (Mo).
Eroarea mediei ne arată o diferență între cele două discipline sportive, de data ace asta în
favoarea fotbaliști lor.

54
De data aceasta, eroarea mediei rezultatelor fotbaliștilor este mai mică (1.72) față de cea a
schiorilor (2.44). Cu cât eroarea standard este mai mică, cu atât este mai probabil ca media
eșantion ului schiorilor să fie apropiată de media populaț iei practicanților de schi alpin . La două
din cele trei chestionare, schiorii au valoarea amplitudinii (Ax) mai mică decât a fotbaliștilor.
Acest lucru ne arată că schiorii sunt mai apropiați ca și rezultate ale testelor, adică au niveluri ale
inteligenței emoți onale mai apropiate, decât fotbaliștii. Acest lucru înseamnă că fotbaliștii au
niveluri ale inteligenței emoționale mai diferite, adică unii dintre ei sunt slab dezvoltați
emoțional, în timp ce alții sunt bine dezvoltați emoțional. Dintre toate valorile er orilor standard a
mediei (SE), Scala Friedman le înregistrează pe cele mai mici: schi – 0.33 și fotbal – 0.65. Acest
lucru înseamnă că acest chestionar este cel mai probabil să ofere rezultate apropiate de media
populaț iei practicanților de schi alpin/fotb al.
În continuare, vom vedea dacă re zultatele eșantioanelor sunt reprezentat ive pentru
populațiile acestora. Tab.5 Testul t și pragurile de semnificație ale rezultatelor celor trei teste
Teste Testul t Pragul de semnificație
Test inteligență emoțională 3,1636 0,0060
Scala Friedman 3,1119 0,0082
Scala Schutte 4,2235 0,0006
În tabelul Tab.5 se găsesc cele 3 teste t pentru rezultatele sportivilor schiori și fotbaliști .
Testul t calculat pentru Testul de inteligență emoțională este 3,16, iar pragul de semn ificație
este 0,006 . Valoarea lui t din tabelul de echivalare Fischer se găsește în coloana f=x+y-2.
Valoarea lui f se calculează astfel: 10 (schiori) + 10 (fotbaliști) – 2 = 18. La valoarea lui f=18, la
pragul de semnificație 0,005 (valoare apropiată de c ea obținută de mine, 0,006), în tabelul de
echivalare găsim valoarea 2,87 . Rezultă că valoarea lui t calculat (3,16) este mai mare dec ât t
din tabel (2,87) . Acest lucru înseamnă că diferența este semnificativă. Astfel, se respinge ipoteza
nulă ș i se accept ă ipoteza specifică: există diferențe semnificative pe componenta de inteligență
emoțională între sportivii schiori și cei fotbaliști . Testul t calculat pentru Scala Friedman este
3,11 , iar pragul de semnific ație este 0,008 . La valoarea lui f=18, la pragul de semnificație 0, 0005
(valoare apropiată de cea obținută de mine, 0, 0006), în tabelul de echivalare găsim valoarea
2,87 . Rezultă că valoarea lui t calculat ( 3,11 ) este mai mare dec ât t din tabel (2,87). Acest lucru
înseamnă că diferența este semnificativ ă. Astfel, se respinge ipoteza nulă și se acceptă ipoteza
specifică: există diferențe semnificative pe componenta de inteligență emoțională între sportivii
schiori și cei fotbaliști . Testul t calculat pentru Scala Schutte este 4,22, iar pragul de semnifica ție
este 0,00 06. La valoarea lui f=18, la pragul de semnificație 0,005 (valoare apropiată de cea
obținută de mine, 0,008), în tabelul de echivalare găsim valoarea 3,92 . Rezultă că valoarea lui t
calculat ( 4,22 ) este mai mare dec ât t din tabel ( 3,92 ). Acest lucru înseamnă că diferența este
semnificativă. Astfel, se respinge ipoteza nulă și se acceptă ipoteza specifică: există diferențe
semnificative pe componenta de inteligență emoțională între sportivii schiori și cei fotbaliști . La
toate cele trei chestion are, sportivii au obținut rezultate cu diferențe majore între cele două
discipline sportive. Acest lucru înseamnă că diferențe le pe componenta de inteligență
emoțională din cadrul eșantionului, sunt reprezentative și pentru populațiile schiori lor și
fotbal iștilor cu vârste între 16 și 18 ani . Astfel, s e confirmă ipoteza de la care am plecat.

55
3.2 MODELE PSIHOPEDAGOGI CE DE INTELIGENȚĂ EM OȚIONALĂ PENTRU
DISCIPLINELE SCHI ȘI FOTBAL
Am realizat aceste modele pe baza rezultatelor medii obținute de sportivii din cele două
discipline. Toate procentajele sunt calculate raportat la scorul maxim posibil al fiecărui dintre
cele trei teste aplicate sportivilor.
Din Tab. 4, media rezultatelor schiorilor la Testul de inteligență emoțională este 117
puncte. Acest punctaj re prezintă 58.5% din punctajul maxim al acestui test (100% = 200 de
puncte). Media rezultatelor schiorilor la testul Scala Friedman este 21.36 puncte. Acest punctaj
reprezintă 85.44% din punctajul maxim al acestui test (100% = 25 de puncte). Media rezultatel or
schiorilor la testul Scala Schutte este 127.7 puncte. Acest punctaj reprezintă 76.96% din
punctajul maxim al acestui test (100% = 165 de puncte).
Am calculat procentajul domeniilor inteligenței emoționale al adolescentului practicant de
schi alpin făcâ nd media celor 3 proce nte obținute la cele trei teste, astfel:
(58.5%+85.44%+76.96%):3= 73.63% . Procentajul inteligenței emoționale l -am calculat făcând
media procentajelor Testului de inteligență emoțională ș i cel al Scalei Schutte:
(58.5%76.96%):2= 67.73%. Procentajul maturității emoțional e este cel al mediei rezultatelor la
Scala Friedman – 85.44%.

Fig. 10 Profil de inteligență emoțională a l practicantului de schi alpin cu vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani PROFIL
DE INTELIGENȚĂ EMOȚI ONALĂ
AL SCHIORULUI ADOLESCENT

DOMENIILE INTELIGENȚEI EMOȚIONALE – 73.63 %
4. Gestionare
emoții
1. Perce pție
emoții
3. Înțelegere
emoții
2. Utilizare
emoții
INTELIGENT
EMO ȚIONAL – 67.73%
MATUR EMOȚIONAL –
85.44%

56
Din Tab. 4, media rezultatelor fotbaliștilor la Testul de inteligență emoțională este 92 de
puncte. Acest punctaj reprezintă 46% din punctajul maxim al acestui test (100% = 200 de
puncte). Media rezultatelor schiorilor la testul Scala Friedman este 19.9 puncte. Aces t punctaj
reprezintă 79.6 % din punctajul maxim al acestui test (100% = 25 de puncte). Media rezultatelor
schiorilor la testul Scala Schutte este 115.1 puncte. Acest punctaj reprezintă 76.96% din
punctajul maxim al acestui test (100% = 165 de puncte).
Am c alculat procentajul domeniilor inteligenței emoționale al adolescentului practicant de
fotbal făcând media celor 3 procente obț inute la cele trei teste: (46%+ 79.6 %+69.75 %):3=65.11 %.
Procentajul inteligenței emoționale l -am calculat făcând media procentajel or Testului de
inteligență emoțională și cel al Scalei Schu tte: (46 %+69.75 %):2=57.87 %. Procentajul maturității
emoționale este cel al mediei rezultatelor la Scala Friedman – 79.6%.

Fig. 11 Profil de inteligență emoțio nală al practicantului de fotbal cu vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani PROFIL
DE INTELIGENȚĂ EMOȚI ONALĂ
AL FOTBALISTULUI ADOLESCENT

DOMENIILE INTELIGENȚEI EMOȚIONALE – 65.11 %
4. Gestionare
emoții
1. Percepție
emoții
3. Înțelegere
emoții
2. Utilizare
emoții
INTELIGENT
EMO ȚIONAL – 57.87 %
MATUR EMOȚIONAL –
79.6%

57
CONCLUZII

Definirea “emoției ” este până în ziua de azi inexactă . Cercetătorii au păreri diferite asupra a
ce este o emoți e, cum se formează sau unde se localizează în corp. Totuși, majoritatea sunt de
acord că este “o reacție la un eveniment stimul (real sau imaginat) ”. Principalele emo ții sunt:
teamă , bucurie , surpriză, iubire, supărare, furie, dezgust, rușine.
Există o anumită neclaritate în ceea ce privește inteligența emoțional ă. În urma studiului
bibliografic, am aflat că, de fapt, p rintre cercetători există două viziuni privind inteligența
emoțională. O parte dintre ei o consideră un tip de inteligență . Ceilalți o încadrează ca fiind o
caracteristică, abilitate sau deprindere.
În domeniul sportului, inteligența emoțională este încă insuficient studiată, deși emoțiile
sunt prezente în perf ormanța spor tivă. N u toți cercet ătorii sunt de acord că inteligența
emoțională este un factor care influențează performanța sportivă, ci doar că este probabil să o
influențeze. La polul opus, există cercetători care susțin cu fermitate că nivelul inteligenței
emoționale este un factor ca re prezice viitoarele performanțe.
Sportivii cu inteligență emoțională rid icată experimentează un stres m ai mic comparativ
cu colegii lor cu inteligență emoțională mai scăzută (Laborde , S., Brüll , A., Weber , J., Anders , L.S.,
2011). Astfel, dezvoltarea inteligenței emoționale poate ajuta sportivii să facă mai b ine față
stresului competiției. Emoțiile joacă un rol critic și în viața antre norilor, nu doar a sportivilor (Lee ,
Y.H. , Chelladurai , P., 2017 ) Antrenorii ar trebui să folosească exprimarea autentică și profundă a
emoțiilor și să evite exprimările emoționale de suprafață, spre b eneficiul propriu și al
organizației.
Inteligența emoțională se poate dezvolta. Câteva metode utile pentru sportivi sunt:
îmbogățirea limbajului cu termen i emoționali, deschiderea spre emoții și sentimente , stabilirea
unei varietăți de strategii pentru îmbunătăți rea controlul ui emoțional , utilizarea abilităț ilor de
rezolvare a problem elor, chestionarul TEIQue, scrierea unor introspecții de tipul self-report ,
imediat după competiție și filmarea unor aspecte emoționale relevante în timpul competițiilor și
măsur area datelor filmate .

58
Datorită vârstei, adolescenții din eșantionul nostru se află în fața mai multor schimbări
majore și, deci, se află într -o perioadă de emoționalitate ridicată. Cercetătorii Kumar S. și Chahal
D. (2016) demonstrează că inteligența emoțională joacă un rol crucial în performanțele sportive
ale adole scenților.
Schiul alpin este o disciplină sportivă cu un risc ridicat, mai ales în probele de viteză : pot
apărea accident ări grave și, în cazuri mai rare, chiar moarte a. Acest lucru oferă schiorului
oportunitatea de a se simți provocat și de a -și testa abilitățile proprii până la limită, rămânând,
totuși, în control . Acest risc aduce cu sine emoții, stări emoționale și sentimente puternice, cum
ar fi teama (de eșec, de accidentare, de moarte ), anxietatea, nervozitatea atunci când traseul
este dificil sau c oncurenții precede nți au eșuat. Starea de disconfort este accen tuată și de
altitudine, presiunea atmosferică , temperatură scăzută , concentrație mai scăzută a nive lului de
oxigen și apariția ceții sau a viscolulu i. Controlul stresului schiorului implică dezvoltarea
toleranței la stres și controlul impulsurilor.
Fiind un sport colectiv, fotbalul dezvoltă munca în echipă și altruismul și necesită o
pregătire psihologică a empatiei și a aptitudinilor sociale . Starea afectivă a jucătorilor de fotbal
este influențată de relațiile cu coechipierii, cu antrenorii, de spectatorii din tribună și/sau de la
televizor , cultura disciplinei sportive, așteptările pe care le au în această ramură sportivă atât de
populară etc. Astfel, jucătorii de fotbal au nevoie s ă își dezvolte inteligența emoțională pentru a
echilibra orientarea spre aprecierea din exterior și orientarea spre sarcină , spre automulț umire
și satisfacție personală.
Cei 10 schiori și cei 10 fotbaliști adolescenți au răspuns la cele trei chestionare pr egătite
de mine . Nu le -am spus ce măsoară testele pentru a nu le influența răspunsurile. Î n schimb, am
încercat să transmit o atmosferă relaxată și să îi încurajez să răspundă sincer , spunându -le că
nu există răspunsuri corecte sa u greșite.
Următoarele operații statistice m -au ajutat să îndeplinesc obiectivele cercetării : media,
modulul, minimul, maximul, amplitudinea, abaterea s tandard și eroarea mediei . Am folosit
Testul t și pragul de semnificație pentru a testa ipoteza specifică .

59
Mediile rezultatelor schiorilor sunt mai mari decât cele ale fotbaliștilor. Acest lucru
înseamnă că sportivii schiori au obținut rezultate mai bune la cele trei te ste decât sportivii
fotbaliști. Conform Testului de inteligență emoțională, toți cei 10 schiori au o inte ligență
emoțională medie. Doar 5 fotbaliști au o inteligență emoțională medie, iar ceilalți 5, inteligență
emoțională sub medie. Conform Scalei Friedman, schiorii sunt maturi (3 sportivi) și echilibrați
emoțional (7 sportivi). Față de aceștia, doar 5 fotba liști sunt echilibrați emoțional, 2 dintre ei au
o maturitate emoțională medie, alții doi au tendințe spre imaturitate emoțională și u nul este
ușor imatur emoțional. Conform Scalei Schutte, ca și în cazul Testului de inteligență emoțională,
toți cei 10 sch iori au o inteligență emoțională medie. Fotbaliștii au obținu t cele mai bune
rezultate, doar la acest test. Un singur fotbalist se situează sub medie, ceilalți 9 având o
iteligență emoțională medie. La două din cele trei teste, eroarea mediei schiorilor este ma i mică
decât a fotbaliștilor. Acest lucru arată că este foarte probabil ca media eșantion ului schiorilor să
fie apropiată de media populaț iei practicanților de schi alpin .
La două din cele trei chestionare, schior ii au valoarea amplitudinii mai mică decât a
fotbaliștilor. Acest lucru ne arată că schiorii sunt mai apropiați ca și rezultate ale testelor, adică
au niveluri ale inteligenței emoți onale mai apropiate, decât fotbaliștii. Acest lucru înseamnă că
fotbaliștii au niveluri ale inteligenței emoționale mai diferite, adică unii dintre ei sunt slab
dezvoltați emoțional, în timp ce alții sunt bine dezvoltați emoțional. Dintre toate valorile er orilor
standard a mediei , Scala Friedman le înregistrează pe cele mai mic i. Acest lucru înseamnă că
acest chestionar este cel mai probabil să ofere rezultate apropiate de media populaț iei
practicanților de schi alpin/fotb al.
Conform rezultatelor, se respinge ipoteza nulă și se acceptă ipoteza specifică: există
diferențe semnificative pe componenta de inteligență emoțională între sportivii schiori și cei
fotbaliști . La toate cele trei chestion are, sportivii au obținut rezultate cu diferențe majore între
cele două discipline sportive. Acest lucru înseamnă că diferențe le pe componenta de inteligență
emoțională din cadrul eșantionului, sunt reprezentative și pentru populațiile schiori lor și
fotbal iștilor cu vârste între 16 și 18 ani . Astfel, s e confirmă ipoteza de la care am plecat.

60
RECOMANDĂRI PRACTICO -METODICE ȘI PROPUNERI
Se recomandă cercetări viitoare asupra componentei inteligenței emoționale a sportivilor
pentru îmbunătățirea acestui domeniu, pe eșantioane din cât mai multe discipline s portive și pe
o durată cât mai îndelungată. Studiile desfășurate pe perioade lungi de timp produc rezultate
importante și numeroase. De asemenea, ele pot aduc e în vizorul cercetătorilor, antrenorilor și
specialiștilor din domeniul sportului , date relevante pentru abordarea corectă a inteligenței
emoționale în obținerea performanței sportive.
Se recomandă studii comparative viitoare , pe componenta de inteligență emoțională, între
discipline individual e și colective pe ntru a explora în continuare sarcina acestei lucrări.
Se recomandă testarea sportivilor și cu ajutorul altor chestio nare de inteligență
emoțională, de exemplu, traduse din alte limbi.
Propunerile mele pentru sportivi și antrenori su nt următoarele: stabilirea unei varietăți de
strategii pentru îmbunătăți controlul emoțional (modificarea d iscursului interior, imageria
mentală, experiențele corective, a uto analiza , utilizar ea abilităț ilor de rezolvare a problemelor ),
utiliza rea introspecțiilor de tipul self-report , imediat după competiție și filmarea anumitor
aspecte relevante din punct de vedere emoțional și măsurarea datelor filmate.

61
BIBLIOGRAFIE
1. Arribas -Galarraga, S. Cecchini, J. A., Luis -De-Cos, I., Saies, E., Luis -De-Cos, G., „Influence of
emotional intelli gence on sport performance in elite canoeist ”, Journal of Hum an Sport and
Exercise, vol. 15, Universitatea din Alicante, octombrie 2019 , pg. 1-11;
2. Bar-On, R., „Educating people to be emotionally intelligent ”, Editura Heinemann Publishers,
Londra, 2007 ;
3. Ben ita, T., Rajan, K., „Analysis of emotional intelligence among intercollegiate Kabaddi,
volleyball and football players ”, International Journal of Yogic, Human Moveme nt and Sports
Sciences, vol. 3, 13 iunie 2018, pg. 820 -822 ;
4. Cătănescu, A., „Schi alpin. Teh nică și metodică”, Edi tura Universitaria, Craiova, 201 3;
5. Crețu , T., „Psihologia vârstelor ”, Editura Polirom, Iași, 2016 ;
6. Hanin , Y., L., „Emotions in Sport: Current Issues and Perspective ”, Handbook of Sport
Psychology, nr.3, John Wiley & Sons , 2000 , pg. 31 – 58;
7. Hetland , A., Vittersø, J ., Bø Wie, S., O., Kjelstrup , E., Mittner, M., Dahl , T.,I., „Skiing and
thinking about it: Moment -to-Moment and Retrospective Analysis of emotions in an extreme
sport ”, vol. 9, Revista F rontiers in psychology, 20 iunie 2018 , pg. 1-16;
8. Jones, M., V., „Controlling Emotions in Sport ”, Jurnalul The Sport Psycholog ist, v ol. 17,
Human Kinetics Publishers, decembrie 2003 , pg. 471 –486 ;
9. Karibeeran, S., Mohanty, S., „Emotional Intelligence among Adolescents ”, Humaniti es and
Social Scien ces, vol. 7 , Science Publishing Group, iulie 2019 , pg. 121 -124 ;
10. Kopp, A., Jekauc, D., „The Influence of Emotional Intelligence on Performance in Competitive
Sports : A Meta -Analytical Investigation”, Revista Sports, vol. 6, Multidisciplinary Digital
Publish ing Institute (MDPI) , 13 decembrie 2018 , pg.1 -23;
11. Kumar, S., Chahal, D., „Role of emotional intelligence in sports performance among senior
secondary schools’ students in Mahendragarh District ”, International Journal of Advanced
Education and Research, vol . 1, iulie 2016 , p. 28 -32;

62
12. Laborde, S., Brüll, A., Weber, J., Anders, L.,S., „Trait emotional intelligence in sports: A
protective role against stress through heart rate variability ?”, Revista Personality and Individual
Differences, vol. 51, Editur a Elsevi er, iulie 2011 , pg. 23-27;
13. Laborde , S., Dosseville , F., Allen , M.S, „Emotional intelligence in sport and exercise: A
systematic review”, Scandinavian Journal of M edicine and Science in Sports, vol. 26, Ed. John
Wiley & Sons, iulie 2015, pg. 862 -874 ;
14. Labord e, S. , Dosseville, F., Guillénc , F., Chávez, E., „ Validity of the trait emotional intelligence
questionnaire in sports and its links with performance satisfaction ”, Jurnalul Psychology of
Sport and Exercise, v ol. 15 , Editura Elsevier , septembrie 2014 , pg. 481 -490 ;
15. Laborde, S., Lautenbach, F., Allen, M., S., Herbert, C., Achtzehn, S., „The role of trait
emotional intelligence in emotion regulation and performance under pressure” , Jurnalul
Personality and i ndividual differences, vol. 57, Editura Elsevier, ian uarie 2014 , pg.43-47;
16. Lanea, A., M., Wilson, M., „Emotions and trait emotional intelligence among ultra -endurance
runners”, Journal of Science and Medicine in Sport, vol. 14, Editura Elsevier, martie 2011 , pg.
358 -362 ;
17. Lee, Y.,H., Chelladurai, P., „Emotio nal intelligence, emotional labor, coach burnout, job
satisfaction, and turnover intention in sport leadership”, European Sport Manag ement Quarterly
Journal, v ol. 18 , noiembrie 2017, pg. 393 -412 ;
18. Mayer, J. , Salovey , P., „The Intelligence of Emotional Intel ligence ”, Editorial Inteligența , vol.
17, Editura Elsevier , decembrie 1993 , pg. 433 -442 ;
19. Popescu -Neveanu , P., „Tratat de psihologie generală ”, Editura Trei, București, 2013 ;
20. Roco , M., „Creativitate și inteligență emoțională ”, Editura Polirom, Iași, 2001 ;
21. Sanchez, M., C., Cuberos, R., C., Ortega, F., Z., Puertas Molero, P., „Emotional intelligence and
motivation in athletes of different modalities ”, Journal of Human Sp ort and Exercise, vol. 13,
Universitatea din Alicante , martie 2018 , pg.162 -177 ;

63
22. Schutte, N. , S., John, M., Malouff, J., M., Bhullar, N., „The Assessing Emotions Scale”,
Assessing emotional intelligence: theory, research, and applications ”, Springer Publishing ,
ianuarie 2009 , pg. 119 -134 ;
23. Szabo, A., Urban , F., „Do combat sports develop emotional intelligence? ”, Revista
Kinesiology, vol. 46 , Institute for Health Promotion and Sport Sciences , 20 ianuarie 2014 ,
pg.53-60;
24. Terry, P., C., „An overview of m ood and emotions in sport”, Sport psychology: theory,
applications and issues, Editura John Wiley & Sons, ianuarie 2003, pg.1 -11;
25. Turcu , I., „Metodologia cercetării în educaț ie fizică și sport ”, Editura Universităț ii
Transilvania, Brașov, 2007;
***http://www.psihologsportiv.ro (accesat 22.01.2019) ;
***https://www.paulolteanu.ro/2015/10/25/ce -inseamna -de-fapt -inteligenta -emotionala
(accesat 22.01.2019) ;
***http://positivepsychology.org.uk/emotional -intelligence -May er J. -Salovey P. -theory
(accesat 13.02.2019) ;
***https://en.wikipedia.org/wiki/Emotional_intelligence (accesat 13.02.2019) ;
***https://positivepsychologyprogram.com/emotional -intelligence -eq (accesat 26.02.2019) ;
***https://blog.une.edu.au/usingpsycholog y/2014/04/27/how -can-we-measure -emotional –
intelligence/comment -page -1/ (accesat 06.05.2019) ;
***http://alinablagoi.ro/test -inteligenta -emotionala -adult -test -profesional/ (accesat 06.05. 19);
***https://www.psihologiasportului.ro/trecerea -de-la-juniori -la-seniori-in-fotbal / (accesat
07.05.2019) ;
***https://tikaboo.ro/inteligenta -emotionala/ (accesat 14.05.2019) ;
***https://psygnificant.files.wordpress.com/2013/01/st1_08_t_indep.pdf (accesat 04.06. 19);
***https://www.testcentral.ro/media/msceit -m-ro-pdf-8B519FSN .pdf (accesat 04.06.2019) ;
***http://presamil.ro/inteligenta -emotionala (accesat 02.07.2019) .

64
ANEXA 1
Data: ……………………. Ramura sportivă: Schi alpin / Fotbal

TEST PENTRU INTELIGENȚ ȚA EMOȚ ȚIONALĂ
adaptat de Roco M. după Bar -On R. și Goleman D.

Prezentăm în continuare zece situaț ii (scenarii) în care se poate afla orice om. Imaginați -vă
că vă aflați în situațiile respective și arătați cum veț i proceda în mod concret. Pentru aceasta veț i
alege una dintre cele patru variante de răspuns. Răspunsurile sunt confidențiale și sunt utilizate
doar în scop statistic într -o lucrare științifică.

1. Sunteț i într -un avion care intr ă brusc într -o zonă de turbulenț ă și începe să se balanseze
puterni c într -o parte și alta. Ce faceț i?
a. Continuați să citiți sau să vă uitați la film, dând puțină atenț ie turbulenț ei.
b. Vă îngrijorați, urmăriți stewardesa și citiț i fișa cu instrucț iuni în caz de pericol.
c. Câte puț in din a și b.
d. Nu observaț i nimic.

2. Merg eți în parc cu un grup de copii de 4 ani. O fetiț ă începe să plângă deoarece ceilalț i nu vor să
se joace cu ea. Ce faceț i?
a. Nu vă amestecați, lăsaț i copiii să rezolve singuri problema.
b. Vorbiți cu ea și o ajutaț i să găsească o m odalitate de a -i face pe ceilalț i să se joace cu ea.
c. Îi spuneț i cu o voce blândă să nu plângă.
d. Încercaț i să-i distr ageți atenția și îi arătaț i câteva lucruri cu care se poate juca.

65
3. Imaginați -vă că sunteți student și doriți să obțineți o medie mare pentru bursă. Aț i cons tatat că
una dint re note vă scade media. Ce faceț i?
a. Vă faceț i un plan special pentru a vă îmbu nătăț i nota la cursul r espectiv, fiind hotărât să
urmaț i planul
b. Vă propuneți ca în viitor să luaț i note mai bune la acest curs .
c. Considerați că nu conteaz ă mult ceea ce aț i făcu t la acest curs și vă concentraț i asupra altor .
cursuri la care notele dumneavoastră sunt mai mari .
d. Mergeți la profesor și încercați să discutați cu el obț inerea unei note mai mari.

4. Imaginați -vă că sunteț i agent de asigurări ș i telefonați la clienț i pentru prospectare. 15
persoane la rând v-au închis telefonul și sunteț i descurajat. Ce faceț i?
a. Vă spuneț i „ajunge pentru azi”, sperând că veț i avea mai mult noroc mâine .
b. Vă evaluați calităț ile care, poate, subminează abilitat ea dumneavoastră de a face
vânzări .
c. Încercaț i ceva nou la următorul apel telefonic ș i vă străduiț i să nu vă blocaț i.
d. Găsiț i altceva de lucru .

5. Sunteți managerul unei organizaț ii care încearcă să încurajeze respectul pentru diversitat ea
etnică și r asială. Surprindeț i pe cineva spunând un banc rasist. Ce faceț i?
a. Nu -l luaț i în seamă – este numai o glumă .
b. Chemaț i persoana respectivă în biroul dumnea voastră pentru a -i face observaț ie.
c. Vorbiți pe faț ă, pe loc, spunând că asemenea glume sunt nep otrivite și nu vor fi tolerate în
organizaț ia dumneavoastră .
d. Îi sugeraț i persoanei care a spus gluma să urmeze un program de școlarizare privind
diversitatea.

66
6. Încercați să calmaț i un prieten înfuriat pe un șofer care era să -l accidenteze foarte grav . Ce
faceț i?
a. Îi spuneț i să uit e evenimentul pentru că nu a păț it nimic .
b. Încercați să -i distrageț i ate nția de la acest eveniment vorbindu -i despre lucrurile care îi plac
foarte mult sau care îl interesează .
c. Îi daț i dreptate, considerând, la fel ca și el, că celălalt i -a pus în pericol viaț a.
d. Îi relataț i că și dv s. vi s -a întâmplat mai demult, ceva asemă nător, dar după aceea v -ați dat
seama că, după cum conduce, șoferul va ajunge în mod sigur la spitalul de urgenț ă.

7. Dum neavoastră și partenerul de viață (prietenul/prietena) ați intrat într -o discuț ie aprinsă, care
a de venit foarte repede un meci de ț ipete. Sunt eți amândoi furio și și, în focul furiei, recurgeț i la
atacuri persona le pe care într -adevăr nu le înțelegeți, dar le continuaț i. Care est e cel mai bun lucru
de făcut?
a. Luaț i o pauz ă de 20 de minute și apoi reluați discuț ia.
b. Opriț i cearta de îndată, pentru că nu contează ce spune partenerul dumneavoastră .
c. Spuneți că vă pare rău și îi cereț i partenerului să își ceară la rândul său ier tare .
d. Vă opriți un moment, vă adunaț i gândurile și, apoi, vă precizaț i punctul dumneavoastră de
vedere.

8. Imaginaț i-vă că aț i fost numit șeful unei noi echipe c are încearcă să găsească o soluț ie creativă
la o problemă sâcâitoare de serviciu. Care es te primul lucru pe care îl faceț i?
a. Notaț i pașii necesari pentru rezolvarea rapidă și eficientă a problemei .
b. Cereț i oamenilor să -și facă timp pentru a se cunoaște mai bine între ei .
c. Începeț i prin a cere fiecărei persoane idei privind rezolvarea probl emei, cât timp ideile sunt
proaspete .
d. Începeți printr -o ședință de dezlănț uire a ideilor (brainstorming), încurajând pe fiecare să
spună orice idee îi vine în minte, indiferent cât de fantastică pare.

67
9. Fiul dumneavoastră este extrem de timid și a fost foarte sensibil și un pic înfricoșat de locurile
și oamenii străi ni, de când s -a născut. Ce faceț i?
a. Acceptaț i că are un te mperament sfios, timid și căutați căi de a -l proteja de situaț ii care să -l
tulbure .
b. Îl duceț i la un psihiatru de copii .
c. Îl e xpuneți intenționat la mai mulț i oameni și în locuri străine, astfel încât să -și poată înfrânge
frica .
d. Organizaț i o serie ne întreruptă de experiențe care să -l înveț e pe copil să ia trepta t contact cu
oameni și cu situaț ii noi.

10. Considerați că de mul ți ani ați dorit să reîncepeți să practicați un sport pe care l -ați încercat și
în cop ilărie, iar acum pentru distracț ie, în s fârșit, v -ați hotărât să începeți. Doriți să vă folosiț i cât
mai eficient timpul. Ce faceț i?
a. Vă limitați la timpul strict de ex erciț iu în fiecare zi .
b. Alegeți exerciții care vă forț ează mai mult abilitatea (care vi se par mai grele) .
c. Exersaț i numai c ând, în mod real, aveți dispoziț ie.
d. Încercați exerciț ii care sunt cu mult peste abilitățile dumneavoastră.

Explicarea întreb ărilor chestionarului
Scenariile prezentate solicită capacitățile de empatie, recunoaștere a emoțiilor, controlul
corect al emoțiilor și utilizarea lor în mod productiv. Situațiile -scenariu sunt următoarele:
Î1. Persoana se află într -o situație critică ce îi amenință viața. Trei dintre variantele de
răspuns privesc capacitatea de a fi conștient de emoțiile personale, de a cunoaște situația din
punct de vedere afectiv și de a răspunde adecvat, echilibrat la situațiile neobișnuite, critice sau
stresante.

68
Î2. Un copil este foarte supărat, iar adultul care se află în preajma lui încearcă să -l ajute
să depășească această stare emoțională negativă. Adulții cu un nivel ridicat al inteligenței
emoționale, folosesc situația pentru a -i antrena emoțional pe copii, aju tându -i să înțeleagă de
unde provine starea emoțională negativă (supărarea), ce anume îi determină să fie supărați, să
înțeleagă ceea ce simt, să observe alternativele pe care le pot încerca pe ntru a găsi soluțiile
adecvate.
Î3. Un subiect adult se află în tr-o situație care trebuie să fie modificată în vederea
obținerii unor beneficii. Acest item al testului se referă la motivația intrinsecă, la capacitatea de
a elabora un plan pentru a trece peste obstacole, frustrări și capacitatea de a urmări un scop.
Este vizată speranța ca dimensiune a inteligenței emoționale.
Î4. Scenariul prezentat se referă la o persoană care are eșecuri repetate într -o anumită
direcție. Doar una dintre variantele de răspuns se referă la gradul de optimism al persoanei care
o ajută s ă treacă peste piedici, să continue, să persevereze fără a se blama pe sine sau a se
demoraliza.
Î5. În situația prezentată se urmărește comportamentul persoanei față de minorități,
atitudinea ei cu privire la diversitatea etnică, culturală etc. Doar una d intre variantele de răspuns
indică modul optim de a crea o atmosferă deschisă diversității. Este vizată schimbarea
prejude căților și prin adoptarea unui model democratic de stăpânire a furiei.
Î6. Acest item se referă la modul în care se poate calma o pers oană furioasă. Varianta
corectă de răspuns se referă la capacitatea empatică a persoanei, la moda litățile de stăpânire a
furiei.
Î7. Reprezintă o situație în care unul dintre personaje este stăpânit de agresivitate, este
furios. Cel mai indicat răspuns în cazul unei dispute puternice este să ia o pauză, interval în care
furia se domolește, fiind o emoție de moment, cu durată relat iv scurtă. Astfel, nu mai
distorsionează percepția situației în care se află, nu se mai lansează în atacuri violente pe care le
poate regreta ulterior. După această perioadă de relaxare, pers oana poate fi mai pregătită
pentru o discuție utilă și productivă.

69
Î8. Într-un colectiv de muncă trebuie găsită o soluție pentru o problemă delicată sau
plicticoasă. Prin răspunsul dat se arată că membrilor unei echipe trebuie să li se asigure relații
armonioase și un climat psihic confortabil care să le permită exprimarea ideilor personale într –
un mod natural degajat și creativ.
Î9. Un copil, un tânăr sau un adult, se poate afla în situații rela tiv stresante datorită, pe
de o parte, timidității lor personale, iar pe de altă parte, datorită situațiilor relativ noi
neobișnuite, care le accentuează starea de teamă. Răspunsul corect vizează implicarea
persoanelor respective în situații noi, atragerea lor în mod progresiv în relații interpersonale.
Î10. Se arată că o persoană care are initiațiva schimbărilor în ac tivitatea ei este mult mai
pregă tită să se angajeze cu plăcere într -un nou gen de acțiune, învață mai repede cum să obțin ă
performanțe superi oare. Este important ca cineva să fie capabil să încerce și altceva decât ceea
ce face în mod curent, dezvoltându -și astfel unele talente ascunse.

Modul de notare și interpretare a răspunsurilor la testul de inteligență emoțională constă
în a aduna puncte le corespunzătoare celor patru variante de răspuns de la cei zece itemi, după
care se raportează punctajul obținut la etalon.
Cotarea testului
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
a. 20p 0 20p 0 0 0 20p 0 0 0
b. 20p 20p 0 0 0 5p 0 20p 5p 20p
c. 20p 0 0 20p 0 5p 0 0 0 0
d. 0 0 0 0 20p 20p 0 0 20p 0
Interpretarea testului
Până la 100p – inteligență emoțională sub medie;
Între 100p și 150p – inteligență emoțională medie;
Peste 150p – inteligență emoțională peste medie;
200p – inteligență emoțională excep țională.

70
ANEXA 2
EVALUAREA MATURITĂȚII EMOȚIONALE – SCALA FRIEDMAN

Chestionarul măsoară nivelul inteligenței emoționale. Nu este un chestionar de
inteligență clasic, ci doar măsoară dezvoltarea, maturitatea emoțională. După fiecare întrebare,
alegeți răspunsul, încercu ind DA sau NU. Citiți cu atenție întrebările și alegeți răspunsul care vi
se potrivește cel mai bine. Răspunsurile sunt confidențiale și sunt utilizate doar în scop statistic
într-o lucrare științifică.
1. Mă descurajez destul de ușor și am stări și mome nte sau crize ocazionale de deprimare.
11 DA NU 21
2. Îmi place să fiu ”pus la punct” cu îmbrăcămintea și mă bucur când reușesc să atrag atenția
asupra mea cu îmbrăcămintea și cu manierele mele. 7 DA NU 20
3. Sunt stăpân pe mine și cu „sânge rece” în s ituații neprevăzute, periculoase. 26 DA NU 7
4. Sunt înclinat să fiu foarte iritabil și rigid (căpos) când susțin o părere împotriva unei opoziții
puternice. 12 DA NU 30
5. Solitudinea îmi este agreabilă. Îmi place să fiu singur(ă) . 40 DA NU 8
6. Spun adesea lucruri pe care le regret. 10 DA NU 20
7. Relațiile cu familia mea sunt pașnice și armoniose. 31 DA NU 9
8. Mă simt adesea rănit de acțiunile și cuvintele altora. 11 DA NU 20
9. Sunt gata să admit că am greșit când îmi dau seama de a sta. 26 DA NU 10
10. Sunt înclinat să dau vina pe alții pentru greșelile, erorile mele. 7 DA NU 26
11. Mă plasez eu însumi primul printre aproape toate rudele mele. 6 DA NU 25
12. Nutresc gândul că nu am noroc în viață. 11 DA NU 29
13. Sunt înclinat să trăiesc peste mijloacele mele. 13 DA NU 26
14. Am un accentuat simț de inferioritate sau o lipsă de încredere în mine, pe care încerc să o
ascund. 7 DA NU 25 15. Sunt înclinat să plâng când asist la o piesă de teatru sau film
emoționant. 5 DA NU 30

2
16. Micile supărări mă fac să îmi ies din fire. 11 DA NU 28
17. Sunt înclinat să impresionez cu superioritatea mea pe alții. 7 DA NU 25
18. Sunt dominator, îmi place să mă afirm față de alții. 12 DA NU 30
19. Aproape întotdeauna caut să câștig simpatia altora. 7 DA NU 24
20. Sunt furios când am necazuri sau neplăceri. 5 DA NU 20
21. Sunt stăpânit de ură, am o antipatie activă față de unele persoane. 7 DA NU 21
22. Devin plin de invidie și gelozie când alții au succese. 11 DA NU 2 1
23. Sunt foarte atent față de sentimentele altora. 22 DA NU 7
24. Mă înfurii sau mă necăjesc adesea și am certuri cu oamenii. 10 DA NU 20
25. Am uneori gânduri de sinucidere. 5 DA NU 20

Cotarea testului
Cotarea se realizează prin însumarea punct ajelor din dreptul răspunsului dat DA NU, iar totalul
se împarte la 25 (media aritmetică a valorilor de răspuns). Cota obținută se raportează la etalon,
iar funcțiile de valoare obținută de către subiect se raportează la clasa corespunzătoare a acelei
valo ri pentru a stabili gradul de maturitate emoțională sau de infantilism.
Interpretarea testului
Clasa Interval scor Interpretare
V 25 Perfect maturizat emoțional
IV-V 22-24 Maturitate emoțională bună
IV-III 20-21 Nivel corespunzător de maturizare, cu ec hilibru emoțional
III 18-20 Maturitate emoțională medie
II 16-18 Tendință către imaturitate emoțională, spre dezechilibru
II-I 14-15 Ușoară imaturitate emoțională
12-14 Reacții adolescentine, imature
I 10-12 Copilăros sub aspect emoțional, reacții inf antile, puerile
0-10 Infantil în planul dezvoltării emoționale

3
ANEXA 3
SCALA SC HUTTE A INTELIGENȚEI EMOȚIONALE
Stabiliți în ce măsură afirmațiile de mai jos vă reprezintă sau nu. Răspundeți la
următoarele întrebări încercuind 1, 2, 3, 4 sau 5, cum sunteț i în acest moment, nu cum v -ați dori
să fiți. Răspunsurile sunt confidențiale și sunt utilizate doar în scop statistic într -o lucrare
științifică.
1 = total dezacord (această afirmație nu mă reprezintă deloc)
2 = dezacord
3 = nici dezacord nici de acord
4 = de acord
5 = total de acord (această afirmaț ie mă reprezintă în totalitate)
1. Știu când să le vorbesc celorlalți despre problemele mele personale. 1 2 3 4 5
2. Când întâlnesc un obstacol în viață, îmi amintesc cum am făcut față unor obstacole simila re în
trecut și le depășesc. 1 2 3 4 5
3. Mă aștept să îmi reușească majoritatea lucrurilor pe care le încerc. 1 2 3 4 5
4. Celorlalți oameni le este ușor să aibă încredere în mine. 1 2 3 4 5
5. Îmi este greu să înțeleg mesajele nonverbale a le celorlalți. 1 2 3 4 5
6. Unele evenimente majore din viața mea, m -au făcut să reevaluez ce este important și mai
puțin important în viață. 1 2 3 4 5
7. Când mi se schimbă starea de spirit, văd noi posibilități. 1 2 3 4 5
8. Emoțiile sunt printre lucrurile care îmi dau sens vieții. 1 2 3 4 5
9. Sunt conștient de emoțiile mele în timp ce le trăiesc. 1 2 3 4 5
10. Mă aștept să se întâmple lucruri bune. 1 2 3 4 5
11. Îmi place să îmi împărtășesc emoțiile cu ceilalți. 1 2 3 4 5
12. Când trăiesc o emoție pozitivă, știu cum să fac să dureze. 1 2 3 4 5
13. Planific evenimente care știu că le vor plăcea celorlalți. 1 2 3 4 5
14. Caut activități care mă fac fericit. 1 2 3 4 5

4
15. Sunt conștient de mesajele nonverbal e pe care le transmit celorlalți. 1 2 3 4 5
16. Mă prezint celorlalți astfel încât să las o impresie bună. 1 2 3 4 5
17. Când sunt bine dispus, îmi este ușor să rezolv probleme. 1 2 3 4 5
18. Când mă uit la expresiile feței, recunosc emoțiil e trăite de ceilalți. 1 2 3 4 5
19. Știu de ce se schimbă emoțiile mele. 1 2 3 4 5
20. Când sunt bine dispus, sunt capabil să vin cu idei noi. 1 2 3 4 5
21. Am control asupra emoțiilor mele. 1 2 3 4 5
22. Îmi recunosc cu ușurință emoții le în timp ce le trăiesc. 1 2 3 4 5
23. Mă motivez imaginându -mi că îmi ies bine lucrurile pe care le fac. 1 2 3 4 5
24. Îi complimentez pe ceilalți când au făcut ceva bine. 1 2 3 4 5
25. Sunt conștient de mesajele nonverbale pe care ceilalț i le transmit. 1 2 3 4 5
26. Când o persoană îmi povestește despre un eveniment important din viața lui/ei, simt ca și
cum am trăit și eu. 1 2 3 4 5
27. Când simt o schimbare a emoțiilor, tind să am idei noi. 1 2 3 4 5
28. Când sunt în fața unei provocări, renunț deoarece cred că voi eșua. 1 2 3 4 5
29. Știu ce simt alți oameni doar uitându -mă la ei. 1 2 3 4 5
30. Îi ajut pe alți oameni să se simtă mai bine atunci când sunt descurajați. 1 2 3 4 5
31. Îmi folosesc dispozițiile b une pentru a mă ajuta să fac față obstacolelor. 1 2 3 4 5
32. Pot spune cum se simt alte persoane ascultându -le tonul vocii. 1 2 3 4 5
33. Este dificil pentru mine să înțeleg de ce alții simt ceea ce simt. 1 2 3 4 5
Cotarea testului . După co mpletarea tuturor itemilor, trebuie schimbat scorul întrebări lor
întrebărilor 5, 28 și 33 , cu opusul lor, iar apoi se face suma. Răspunsul 1 se schimbă cu 5,
răspunsul 2 se înlocuiește cu 4, 3 rămâne tot 3, răspunsul 4 se înlocuiește cu 2, iar răspunsul 5
se înlocuiește cu 1.
Interpretarea testului . Media scorului acestui test efectuat pe grupuri mari de subiecți
este 124, cu o abatere standard de aproximativ 13. Orice scor sub 111 este neobișnuit de mic,
iar peste 137 este neobișnuit de mare.

5
ANEXA 4

DECLARA ȚIE DE ASUMARE A RĂSP UNDERII
Subsemnat a Stan Teodora Cristina, declar pe propria răspundere că materialele și
conținutul prezente în această lucrare, se referă la propriile activități și realizări, în caz contrar
urmând să suport consecințele în confo rmitate cu legislația în vigoare.

Absolventă: Stan Teodora Cristina
Semnătura:
Data: 21 iunie 2020