Programul de Studii de Conversie Profesională Educație Tehnologică LUCRARE DE ABSOLVIRE Coordonator științific , Conf.univ.dr.ing. Alin RIZEA… [628234]

UNIVERSITATEA DIN PI TEȘTI
FACULTATEA DE MECANICĂ ȘI TEHNOLOGIE
CENTRUL DE FORMARE MUNTENIA
Programul de Studii de Conversie Profesională Educație Tehnologică

LUCRARE DE ABSOLVIRE

Coordonator științific ,
Conf.univ.dr.ing. Alin RIZEA

Absolvent: [anonimizat]
2020

2 UNIVERSITATEA DIN PI TEȘTI
FACULTATEA DE MECANICĂ ȘI TEHNOLOGIE
CENTRUL DE FORMARE MUNTENIA
Programul de Studii de Conversie Profesională Educație Tehnologică

Tehnologia de obținere
a produselor din sticlă

Coordonator științific ,
Conf. univ.dr.ing.Alin RIZEA

Absolvent: [anonimizat]
2020

3 CUPRINS

Capitolul 1 – ZONA POENI JUDEȚUL TELEORMAN ………………………….. ………………………….. ….4
Capitolul 2 – TEHNOLOGIA DE OBȚINERE A PRODUSELOR DIN STICLĂ …………………… 15
Capitolul 3 – ASPECTE METODICE ………………………….. ………………………….. …………………………. 42
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 72
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 73

4 Capitolul 1 –
ZONA POENI JUDEȚUL TELEORMAN

Județul Teleorman -Teleorman este un județ în regiunea istorică Muntenia, în sudul
Românie i. Reședința județului este municipiul Alexandria. Se învecinează cu județele Olt,
Argeș, Dâmbovița și Giurgiu.
Teleorman se află la granița cu Bulgaria, fiind situat la nord de Dunăre. În Teleorman
se află cel mai sudic punc al țării -localitatea Zimnicea. Cea mai mare parte a județului este
încadrată în Muntenia.

a) AȘEZARE – comuna Poeni -Județul Teleorman
Comuna P oeni este o unitate administrativ -teritorială componentă a județului
Teleorman, fiind amplasată în Câmpia Găvanu Burdea, în partea de nord -est a județului
Teleorman, la intersecția drumurilor județene 503 și 701 pe o câmpie înclinată dinspre nord –
vest, așa cum curg și pâraiele Glavacioc și Dâmbovnic care o traversează
Este încadrată la nord de comuna Șelaru, județul Dâmbovița și comuna Sârbeni din
județul Teleorman, la est de comuna Gratia, județul Teleorman, la sud de comuna Siliștea,
județul Teleorman, la vest de comuna Scurtu Mare, județul Teleorman.

5

Așadar , se află la intersecția a trei județe, Teleorman, Dâmbovița și Argeș, la 25
kilometr i distanț ă de cel mai apropiat oraș, Videle, la 65 kilometri faț ă de reședința județului,
Alexandria și la 70 kilometri distanț ă de capitala țării, București.

6

b) CONDIȚII NATURALE
Solul . Condițiile pedoclimatice favorabile din nordul județului au deter minat apariția
din cele mai vechi timpuri a unor așezări umane.
Solurile întâlnite sunt soluri zonale, clasa argiluvisoluri (brun argiloiluvial, brun roșcat
luvic, alluvial) și soluri intraz onale reprezentate de clasa vertisoluri (vertisolul)
În general so lurile din comuna Poeni au acumulări de humus mediocre, potența de
fertilitate scăzută, necesitând fertilizare dar și măsuri pentru prevenirea deficitului/excesului de
umiditate.
Hidrografi e. Comuna Poeni este situată în bazinul hidrografic al pârâului Dâm bovnic
care-i străbate teritoriul de la nord la sud.
La est, la limita teritoriului se află Valea Jârvovului iar la vest de Dâmbovnic se află
Valea Glavaciocului.
Debitele pârâirilor și râurilor sunt variabile în timpul anului fiind mai mari iarna și mai
mici vara în funcție de cantitatea de precipitații căzute în zona și în amonte.
Clima zonei studiate este temperat continentală și se caracterizează printr -un potențial
caloric ridicat, amplitudini mari ale temperaturii aerului, cantități reduse de precipit ații și
adeseori cu regim torențial în timpul verii precum și cu frecvente perio ade de secetă.
Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 10 -11 grade Celsius, aproximativ egală
cu temperatura medie la nivelul tării.
Precipitațiile sunt atât lichide c ât și solide. Cantitatea căzută ar trebui să fie suficientă
plantelor de cultură din zonă, dar caracteristica principală a regimului precipitațiilor în timpul

7 anului este nereg ularitatea. Astfel, vara după o perioadă de secetă urmează ploi torențiale cu
efecte dăunătoare asupra culturilor.
Vânturile au o frecvenț ă destul de mare cele mai importante sunt austrul și crivățul,
ambele aducând prejudicii culturilor agricole, mai cu s eamă crivățul care spulberă stratul
protector de zăpadă de pe câmp în timpul ie rnii.
Vegetație și fauna . Perimetrului comunei Poeni îi este caracteristică o vegetație de
silvostepă reprezentată prin vegetație lemnoasă care formează pădurile din câmpie (s alcia,
gârnița, cer în amestec cu ulm, salcâm, frasin și arbuști, păducel, porum bar) vegetație ierboasă
spontană (pir, pelinul, coada șoricelului, menta, troscotul, mușețelul, coada șoricelului, traista
ciobanului) și vegetația din culturi ( mohorul, tros cotul, volbura, spanacul sălbatic, pălămida,
susaiul).
Fauna este reprezentată p rin specii de interes cin egetic; căprioara, fazanul, mistrețul,
iepuri.

c) RESURSE NATURALE
Resursele naturale reprezintă capitalul natural al comunei, o componentă esențială a
bogățiilor României.
Comuna Poeni posedă puține resurse naturale. Cele mai import ante sunt zăcămintele de
țiței și gaze naturale la care se a daugă pietrișul și nisipul de pe valea pârâului Dâmbovnic.

1.1 FILE DE ISTORIE
a) Evoluție administrativ -teritorial ă
Comuna Poeni cuprinde satele Vătași, Poeni, Preajba Banov, Brătești, Cătunu si
Țăvârlau. Inițial acestea au aparținut fostului județ Vlașca si au suferit în decursul anilor o serie
de reorganizări administrativ -teritoriale.
O prim a informație cu privire la organizarea administrative teritoriala a comunei o
găsim în 1831 după aplicarea Regulamentului Organic , când sunt menționate ca făcând parte
din Plasa Ogrezenilor, județul Vlașca, localitățile Vătași, Cătunu si Poienile.
În 1864 s-au înființat comunele rurale din satele care aveau cel puțin 100 de familii sau
500 locuitori. Regăsim î n Plasa Glavaciocului satele Cătunu Ghidarcesti, Banov, Tavarlau,
Preajba, Poeni.
Până în 1930 teritoriul studiat era cuprins în 3 comune; comuna Cătunu (cuprinzând
satele Albeni, Brătești și Cătunu), comuna Preajba de Sus (cu satele Bulaci, Hagiesti și Poeni)
iar acum comuna Poeni este alcătuită din 7 sate – Cătunu, Brătești, Preajba, Vătaș i, Banov,
Tîvârlău și Poeni

8
Primăria Poeni – 2020 (fotografie din arhiva personală)

9
b) Atestare istoric ă
Documentele istorice existente la Academia Romana, Arhivele Statului București,
Arhivele Satului –filialele Teleorman si Giurgiu atest ă existenta așezărilor omenești în acest
teritoriu începând cu secolul al XVI -lea. Având însă în vedere c ă prima mențiune a județului
și implicit a zon ei este făcută într -un document din 14 mai 1441 emis de Vlad Dracul prin care
a întări t Mânăstir ea Glavacioc ( aflata la 10 kilometri de comuna Poeni) între alte moșii,
Miricestii din Teleorman, mai mult ca sigur teritoriul studiat are o vechime mult mai mare.
Documentul este important întrucât ilustrează folosirea denumirilor de Poeni si Poenile
pentru același sat, din județul Vlașca, astăzi Poeni.

1.2 ACTIVITATI ECONOMICE
a) Agricultura. Comuna Poeni a fost în trecut o localitate preponderant agrar ă. Situația
socio-economic ă a locuitorilor din satele aparținătoare comunei nu era diferit ă de situația
țărănimii din cuprinsul țării. Elementele caracteristice erau lipsa pământului a vitelor, a
produselor alimentare, impozite cu nemiluita, lipsa asistentei medicale, a igienei publ ice,
analfabetism, toate reunite într -un cuvânt: SĂRĂCIE.
Aceste lucruri se datorau în principal unei singure cauze: nedreapta împărțire a
pământului sau ceea ce istoricii numesc “chestiunea țărănească”.
Ocupația de baz ă a locuitor ilor era agricultura. Cultivau inițial porumb și mei iar mai
târziu grâu, ovăz, orz, floarea soarelui. Creșteau oi, vaci, boi. Se ocupau cu albinăritul și chiar
pescuitul.
Muncile agricole le făceau cu unel te rudimentare: sapa, hârlețul, târnăcopul. Secere a,
coasa, grebla. furca de lemn iar mai târziu furca, respectiv grebla de fier.
Până în secolul al XIX -lea a fost utilizat plugul de lemn ulterior s -a trecut la plugul din
fier.
Pe măsura uneltelor erau și recoltele. Acestea erau păstrate în pătule de nui ele și magazii
lipite cu pământ. Pentru măcinat se foloseau râșnitele pe care fiecare familie le avea în căruț ă.
Astăzi, comuna Poeni are 4150 hectare pământ, majoritatea acestora fiind teren arabil:
Astăzi principalele forme prin care se lucrează pământu l sunt asociațiile familiale sau
în arenda. Ponderea o dețin cerealele, plantele industrial (floarea soarelui) și plantele de nutreț.
În ceea ce privește creșterea animalelor a existat o tradiție cu privire la creșterea ovinelor
și caprinelor, îndeosebi în satele Banov și Tavarlau. Numărul acestora a scăzut însă deosebit de
mult și deasemenea remarc ăm o scădere considerabil ă a numărulu i de bovine.

10 b) Industria. Termenul „industrie” era în trecut mult prea generos pentru activitățile
desfășurate în satele com unei. Existau însă mici meseriași: croitori, cizmari, fierari sau tâmplari.
Începând cu anul 1962 odată cu descoperirea rezervelor de țiței din subsol începe s ă se
dezvolte industria extractiv ă. Se înființează Schela de producție petroliera care adun ă în sfera
activității majoritatea locuitorilor zonei. Lăsând plugul în brazd ă aceștia s -au făcut ingineri,
maiștrii, sondori, parcagii, lu crând la motopompe, pe tractoare, bascule, excavatoare,
buldozere.
Activitatea petrolier ă a transformat comuna pentru o bun ă bucat ă de vreme într -o zona
preponderant industrial ă. Sfera activităților s -a lărgit cu o stație electrica și un punct de
distribuție a energiei electrice.
Din păcate, privatizarea OMV Petrom și restrângerea activității acesteia a afectat foarte
mult ac tivitatea economica a comunei începând cu anul 2005. A u fost disponibilizați peste 70%
dintre foștii salariați care au fost nevoiți s ă se reorienteze către alte sectoare de activitate din
orașele cele mai apropiate, în special București.
Majoritatea tineri lor s -au îndreptat către oraș, lumea satului neoferind u-le nicio perspectiv ă
pentru viitor.
c) Transporturile. Din informațiile culese de la bătrânii satului reiese ca în micuțul
sat numit Tavarlau au existat doua hanuri construite pe “Drumul Sării” ce tre cea prin zona și
transporta sare de la Ocna Mica de lâ ngă Târgoviște, către Giurgiu.
O mare importanta pentru locuitorii comunei, în special pentru satele Vătași, Banov,
Cătunu au avut -o cursele special e, „navetele” așa cum erau numite, ce transportau mun citorii
de la Schela de producție petroliera și , în același timp asigurau, gratuit și transportul locuitorilor
(familii ale muncitorilor) în interiorul comunei.
Astăzi, locuitorii comunei au asigurate legături prin autobuze și maxi -taxi care pornesc
și străbat în special satul Poeni în număr și la ore care a sigur ă o buna legătur ă cu orașele
București, Videle, Alexandria, Găești. Principalele artere de legătura sunt: drumul județean 503,
axat pe Valea Glavaciocului și drumul județean 701, care se încrucișea ză cu drumul județean
503.
Pe drumul județean 503 se face accesul către orașul Videle aflat la 23 kilometrii sud -est
de satul Poeni. Iar drumul județean 701 vine din județul Ilfov prin comuna Gratia iar de la satul
Poeni continua la satul Siliștea și Scur tu Mare unde iese în drumul județean 506. Pe aceasta
artera se poate ajunge prin Olteni în municipiul Alexandria, capitala județului aflat la o distan ță
de 73 k m.
Alte drumuri locale fac legături directe între satele comunei precum și între alte localităț i
din apropiere, c um sunt d rumurile comunale, numărul 1, 2 sau 3, în totalitate și ele asfaltate.

11 d) Comerțul . Aruncând o privire în trecut putem s ă analiz ăm cu m erau aprovizionate
satele noastre: greoi, numai cu articole de băcănie prin negustorii ambulan ți sau prin prăvăliile
particulare existente în localitate. Acestora li se adăugau și cârciumile.
Datorit ă dezvoltării industriale care a făcut s ă crească veniturile populației, precum și
a numărului mare de navetiști , a trecerii spre economia de piața, comerțul s -a extins, existâ nd
un număr destul de mare de unități de desfacere a mărfurilor pe teritoriul comunei, diversificate,
care în general sunt aprovizionate cu sortimentele necesare locuitorilor.
Exist ă în prezent un magazin “Profi Loco” care înc earcă s ă aducă comerțul la nivelul orașului.
În satul Poeni funcționează o piaț ă agro-alimentar ă și a existat și un târg săptămânal în
ziua de miercuri.
e) Serviciile. Datorit ă dezvoltării economico -sociale s -au dezvoltat și serviciile în
toate domeniile, ce le mai m ulte fiind în agricultur ă. Pe lângă serviciile agricole remarc ăm
serviciile poștale și telefonice.
În ceea ce privește serviciile telefonice menționam c ă până în anul 2000 a existat o
centrala telefonica manual ă, cu un număr limitat de abonați c are a fost înlocuit ă cu o central ă
digital ă automat ă, care a încercat s ă asigure servicii telefonice pentru majoritatea locuitorilor
comunei.
În comun ă funcționează doua mori de mălai și șapte mori de uruiala.
În localitatea Poeni a funcționat vreme de p este 25 de ani o cooperativă de credit iar în
prezent funcționează o agenție CEC
f) Comunitatea. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Poeni
se ridică la 3.118 locuitori, în scădere față de rece nsământul anterior din 2002, când se
înregi straseră 3.446 de locuitori. Componența etnică a comunei Poeni
­ Români (91,78%)
­ Romi (5,61%)
­ Necunoscută (2,56%)
­ Altă etnie (0,03%)

1.3 ȘCOALA POENI -ASTĂZI
MOTTO : ,,Școala trebuie să te învețe să fii propriul tău dascăl, cel mai bun și cel mai
aspru.” Nico lae Iorga
VIZIUNEA : Deviza Școlii noastre este: ,,În Școala Poeni ești pe mâini bune!”
Școala Gimnazială Nr.1 Poeni își propune ca finalitate: Un absolvent educat și instruit,
capabil de inserție profesională și socială rapidă cu o mare putere de ada ptare și flexibilitate la
schimbările impuse de o societ ate dinamică.

12 MISIUNEA : ,,Un copil educat este un câștig pentru societatea în care s -a născut.” În
acest sens dorim să punem în centrul întreg ii activități elevul, cu capacitățile, înclinațiile și
nevoile lui, căutând să i le dezvoltăm pentru un mai bun parcurs educațional și profesional. Prin
tot ceea ce îndeplinește, școala noastră își propune să cultive calități precum gândirea critică,
respo nsabilitatea, spiritul civic, toleranța, capacitatea de implicare, spiritul de echipă. Astfel, se
urmărește abor darea unei strategii de dezvoltare bazate pe cunoaștere și inovare, favorizând
incluziunea socială. Aceasta misiune nu poate fi îndeplinită, îns ă, fără sprijinul comunității”.

PREZENTAREA ORGANIZAȚIE I ȘCOLARE
Unitatea școlară: ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 POENI
Limba de predare: Limba română
Tipul școlii: cursuri de zi
Orarul școlii: 7,30 -13,30 – un schimb
Adresa : str. Gen. Gh. Rădulescu, nr 39, Poeni, jud. Teleorman/Telefon/Fax: 0247457203
Email: scoalapoeni2013@yahoo.com
Web site: www.scoalapoeni.ro

Școala Gimnazială Nr.1 Poeni școlarizează elevi în ciclul primar și gimnazial –
învățământ de zi și preșcolari în cele 6 grupe din cadrul învățământului pre școlar. Cursurile
funcționează într -un singur schimb.
Școala Gimnaziala Nr.1 Poeni are în anul școlar 2018/2019 în componen ța sa
următoarele structuri :
­ ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 POENI
­ ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 VATAȘI
­ GRẶDINIȚA NR.1 POENI
­ GRẶDINIȚA NR.2 V ẶTAȘI
­ GRẶDINIȚA NR.3 POENI

13
Școala gimnazială nr 1 Poeni -Teleorman
(fotografie din arhiva personală)

Școala Gimnazială nr 2 Vătași -Poeni -Teleorman -închisă în iunie 2019
(fotografie din arhiva personală)

14 a. INFORMAȚII DE TIP CANTITATIV anul școlar 2018/ 2019
­ Număr de elevi: 292, dintre care 104 la gimnaziu, 110 la ciclul primar si 78 la preșcolar
­ Număr de clase:19 ; Proveniență: rural 100%
­ Personalul școlii : Didactic: 24 (Titular i:19); Auxiliar : 2; Nedidactic: 8;
­ Calitatea personalului didactic: Califi cat: 24
Resurse materiale ale unității școlare :
­ Numărul sălilor de clasă: 24
­ Numărul cabinetelor: 9, dintre care: 1 de fizică, 1 de geografie, 2 de istorie, 1 de
matematica, 2 de informatica, 1 de limbi străine, 1 de limba rom ână, numărul
laboratoarelor de informatică: 2
­ Sala de sport: 1
­ Conectare la Internet: Cablu (conexiune permanentă), cu conectare în laboratoarele de
informatică, secretariat, cancelarii, director. De asemenea școala dispune de acoperire
wireless în tot perimetrul unității.
­ Biblioteca ș colară: Apro ximativ 4000 de volum e de carte
­ Unitatea dispune de 8 corpuri de c lădire, care se află într -o stare foarte bun ă din care
clădiri reabilitate: 6
­ Nivel de dotare cu resurse educaționale: bun. Laboratoarele de informatic ă, fizic ă și de
limbi străi ne, precum și cabinetul de geografie au fost dotate cu aparatur ă modern ă

b. INFORMAȚII DE TIP CALITATIV
­ Rezultate școlare: ponderea elevilor cu rezultate bune și foarte bune este de 97% la
nivelul unității școlare, 96% nivel gimnazial si 9 8% la nivel prim ar,
­ Clasele a VIII -a sunt motivate de examenele finale și de admiterea în structurile
superioare ale sistemului de învățământ.
­ Procent de promovabilitate la examenele naționale: Evaluare Naționala – sesiunea
iunie:70,83%, în ușoară scădere datorita rezult atelor de la școala Vătași, 40 % , în timp
ce la Poeni procentul de promovabilitate este de 75,95%
­ Ponderea elevilor cu rezultate la concursuri și olimpiade școlare: peste 20%
­ Procentul elevilor care trec la niveluri superioa re de învățământ: 98%
­ Rata aband onului școlar: 2%, în scădere fa ță de anul școlar anterior.

15 Capitolul 2 –
TEHNOLOGIA DE OBȚINERE A PRODUSELOR DIN STICLĂ

Sticla este unul din cele mai vechi materiale obținute din istoria umanități, urmele sale
datând încă din antichitate. Lucrarea ofe ră o incursiune în istoria sticlei, de la descoperirea și
perfecționarea suflatului în țeavă în Imperiul Roman, procedeu moștenit până în zilele
moderne, până la variațiunile moderne, cum ar fi Gorill Glass utilizat ă la protecția dispaly –
urilor, ori proced eul de obținere a cristalelor Swarovski. Variațiunile sunt obținute prin
adăugarea de materiale de amestec, ce îi oferă o anumită compoziție, duriatate și gamă de
utilizare. Sunt menționate principalele repere în is toria sticlei și din țara noastră.
Deși u tiliza tă intensiv, sticla este cel mai rezistent deșeu, reciclarea fiind o provocare.

2.1. SCURT ISTORIC
Prima industrie a sticlei s -a dezvoltat în Egiptul antic. În acea perioadă s -a descoperit
faptul că, acoperi nd pereții unui vas din lut cu un amestec de nisip umed și sodă, la ardere acesta
se transformă în smalț, adică într -o peliculă subțire de sticlă. Ulterior, amestecul din care se
obținea smalțul a fost îmbogățit cu var, acesta devenind un element de primă importanță în
producerea sticlei.
Prin in termediul altor adaosuri (ca fier, cupru, mangan) egiptenii au obținut smalț de
mai multe culori (albastru, galben, violet, purpuriu). Din amestecul ce producea smalțul, odată
ars în cantități mai mari decât pojghița subțire de pe un vas – bulgărași de smal ț sau sticlă, astfel
au apărut primele ob iecte făcute din sticlă: mărgelele. Se apreciază că cele mai vechi mărgele
din sticlă au cca. 5000 – 6000 de ani vechime.
Tot egiptenii au meritul realizării primelor proteze oculare. Cel mai vechi obiect din
sticlă propriu -zisă se consideră o amuletă alba stră ce a fost găsită în Egipt și este datată în anul
7000 i.e.n.

Fig.1 Vas de sticlă găsit lângă sarcofagul unei mumii egiptene

16 La începutul secolului I al erei noastre, un meșter roman a inventat țeava de sufla t sticla:
o țeavă de fier lungă și subțire, prevăz ută la un capăt cu o mică umflătura, iar la celălalt capăt
cu o prelungire de lemn prin care se sufla aerul. La capătul țevii de fier se prinde un ghem de
sticlă lichidă și se suflă în țeavă. Se formează un balon de sticlă căruia înainte de a se răci i se
poate da orice formă. Aproape 2000 de ani toate obiectele de sticlă s -au fabricat astfel.
Cea dintâi fabrică de sticlă cunoscută din documente în țara noast ră se afla lângă
Târgoviște și aparținea lui Matei Voievod (1650).
În Valea Zalanului, judetul Covasna, s -a construit prima fabrică de sticlă din
Transilvania (1750) și aici au fost turnate geamurile Bisericii Negre din Brașov, cu meșteri
aduși din Germani a.
În secolul XIX s -au construit numeroase fabrici de sticlă dintre care unele funcționează
și astăzi: fabricile de la Poiana Codrului (Maramureș) construită în 1801, cea de la Tomești
(Banat) din 1804, fabrica de la Avrig din 1830, Pădurea Neagră 1840, Az uga 1880 și altele.
În anii 1921 -1922 s -au constru it fabricile de sticlă de la Turda și Mediaș ce foloseau
drept combustibil gazul metan.

2.2 CHIMIA STICLEI
Sticla este una dintre cele mai vechi substanțe cunoscute de om. Deși veche de aproape
9000 ani, sticla a început să fie studiată s istematic, științ ific, abia de vreo 250 de ani, prin
lucrările începute de savantul rus M.V.Lomonosov în 1748 și de atunci au apărut numeroase
lucrări științifice în domeniul sticlei.
Trebuie subliniat că în toată această epocă sticla produsă de egipteni era opacă! Din
amestecul simplu (fără adaosuri) se obținea o sticlă verde -maronie, asemănătoare ca aspect cu
zahărul ars din zilele noastre. Pentru obținerea unei sticle transparente era nevoie de o
temperatură de minimum 1500 grade Celsius, ce nu puteau fi obținute cu teh nologia egipteană.
Introducerea cărbunelui în producerea sticlei s -a făcut de către englezi din necesitate:
lipsea lemnul folosit în alte fabrici de sticlă din lume. Procedeul Talwell de ardere a cărbunelui
(1618 ) a făcut ca sticla să fie obținută dintr -o singură ardere, nu din două, ca mai înainte. Totuși
temperatura maximă a c uptorului era sub 1300 grade Celsius, iar e ficiența scăzută.
După cca. 200 de ani un german, Friederic Siemens , a realizat ceea ce a fost ulterior
cunoscut d rept Cuptorul Siemens: un cuptor cu recuperator de căldură. Bazat nu pe cărbune, ci
pe gaz, acesta folosea aerul fierbinte eliminat de cuptor pentru a preîncălzi aerul și gazul înainte
de ardere.

17
A fost de ajuns s ă apară și cuptorul cu vană , pentru a se de schide calea industriei
moderne a sticlăriei, iar sticla să devină, cu toată noblețea sa, din obiect de lux, obiect practic,
de largă întrebuințare. În zilele noastre acest tip de sticla este ales mai cu seama de cei bogati.
La sfîrșitul secolului al XIX -lea și începutul secolului al XX -lea apar primele mașini
pentru fasonarea mecanică a sticlei: Lubbers, Colburn, Fourcault – mașini pentru geamuri.
Sticla este un corp solid, amorf, obținut prin topirea unui amestec de nisip, sodă
calcinată, calcar și alte m aterii prime; prin răcirea amestecului topit acesta devine rigid prin
creșterea treptata a vâscozității. Sunt materiale necristalizate (amorfe), cu rezistenta mecanica
și duritate mare, cu coeficient de dilatare m ic. La temperaturi mai inalte se comporta c a lichidele
subracite cu vâscozitate mare. Prin incalzire se înmoaie treptat, ceea ce permite prelucrarea
sticlei prin suflare, presare, turnare, laminare.
Sticla este un amestec de siliciu și hidroxizi alcalini, de sodiu sau potasiu. Ca să facem
sticlă av em nevoie numai de nisip curat (bioxid de siliciu), piatră de var, carbonat de potasiu
sau de sodiu și căldura. Dacă aceasta caldură este suficientă, materialele se topesc formând
sticla. Dificultățile stau numai în obtinerea materiilor prime în stare cura tă. Chiar cea mai
neînsemnată impuritate poate altera calitatea sticlei. Aici stă tot secretul. Aproape oricine poate
fabrica sticl ă, dar sticla bună sau sticla cu proprietati speciale –aceasta este o alta poveste .
Sticla nu are o structura cristalina ca m etalele sau multe alte substante. Ea este ceea ce
se numeste o “solutie solida “. Nu are punct fix de topire. Alte substanțe, dac ă se topesc f ără să
se descompună, își păstrează proprietățile lor de corpuri solide până când este atinsă o anumită
temperatură , la care se transform ă din solid în lichid. Sticla, la temperaturi foarte ridicate, este
un lichid, dar răcită nu încetează să fie lichid. Încetul cu încetul devine din ce în ce mai vâscoasă,
având tendința de a reține bășici de aer sau gaze. Încălzirea p ână la îndepărtarea bășicilor este
satisfăcătoare, dar nu perfectă pentru că mai rămân bășicile de aer foarte mici. Fabricarea sticlei
cu totul fără bășici este un proces remarcabil pentru care au fost necesare se cole.

2.3 CLASIFICAREA STICLEI
După compoziție și domeniul de utilizare, sticla se clasifica în mai multe grupe:
Sticla pentru ambalaj și articole de menaj: este sticla obișnuită, sticla de sodiu (SiO2
75%; Na2O 12%; CaO13%) cu un domeniu de înmuiere înt re 500 -600°C se întrebuințează la
fabricarea geamurilor și a ambalajelor de sticlă. Nu prea rezistă la acțiunea acizilor, când, în
special la temperaturi ridicate, se dizolvă parțial . Bazele o corodează.
Sticla pentru laborator: conține bor, silicați și ma gneziu. Se înmoaie la 600 -700°C și
este relativ stabilă la variații bruște de temperatură.

18
Rezistența față de agenții chimici este destul de bună și se folosește la confecționarea
majorității sticlăriei de laborator.

Fig.2 Sticlă pentru ambalaj Fig.3 Sticlă pentru laborator

Sticla pentru construcții și zidărie: din care face parte sticla pentru geamuri care poate
fi simplă sau armată și elemente de zidărie din sticlă (cărămizi, țigle, plăci). Acestea au o
rezisten ță bună și o bună transmitere a lumin ii.
Sticla optică : sticla de plumb (SiO 52%; K2O 13%; PbO 35%) se înmoaie la
temperatură relativ joasă 400 -500°C. Este sensibilă la șocuri termice, puțin rezistentă față de
reactivi. Nu se folosește la confecționarea vaselor de laborator.
Se folosește la c onfecționarea sti clelor optice.
Datorită faptului că reține destul de bine radiațiile nucleare se folosește ca paravane în
laboratoarele de chimie nuclea ră.

Fig.4 Cărămizi din sticlă Fig.5 Lentile din sticlă

Sticla pentru acoperire: se aplică produs elor de ceramică (glazura) și metalice (email).

Fig.6 Vas emailat Fig.7 Vas din ceramica glazurat

Fibra de sticl ă: se obține din sticla topită, trecută prin orificii foarte mici, au lungimi
variabile și se folosesc sub formă de fire răsucite, șnur , pânză de sticlă, vată de sticlă etc.

Fig.8 Vată de sticlă

19 2.4 PROPRIETĂȚIILE STICLEI
­ Densitatea – 2,2-6,5 g/cm3, cea mai grea fiind sticla de cristal cu peste 50 % oxid
de plumb.
­ Rezistența mecanică – este ridicată, sticla de ambalaj rezistă la manip ulări și
transport; sticla de geamuri rezistă la șocuri, sticla optică se zgârie greu etc.
­ Duritatea este bună cu excepția sticlei de cristal.
­ Rezistența chimică și termică sunt ridicate.
­ Transparența determină utilizarea sticlei în industria optică.

2.5 PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBȚINEREA MASEI DE STICLĂ
Tehnologia de obținere a produselor din sticlă datează de acum 2000 de ani. Dacă atun ci
obiectele se realizau prin suflare, în zilele noastre, cea mai mare parte a produselor se execută
mecanizat, cu ajutoru l mașinilor.
Pentru realizarea sticlei, trebuie să se execute operațiile de pregătire, de prelucrare și de
finisare.
­ Operații de pregătire: nisipul se usuc ă, se cerne și se amestecă cu celelalte materii
prime, manual sau mecanizat (operații de pregătire).
­ Operații de prelucrare:
Topirea materiilor prime are loc în cuptoare speciale la 1200 0C (formarea sticlei),
limpezirea la 1400 -1500 0C pentru eliminarea gazelor și omogenizarea;

Fig.9 Cuptor pentru topirea materialelor prime

Fasonarea care constă în pr elucrarea prin di ferite procedee a masei de sticlă topită
pentru obținerea unor obiecte cu diferite forme: suflarea manuală sau automată, prin tragere –
pentru obținerea plăcilor de geamuri, prin turnare, laminare;

Fig.10 Suflare manuală a sticlei Fig.11 Definirea formei dorite

20 Recoacerea : Se realizează prin răcirea lentă a produselor în vederea eliminării
tensiunilor interne acumulate în masa sticlei.

­ Operații de finisare: cuprind operații menite să corecteze defectele apărute:
Decorare mecanică (șlefuire, lustruire, gravare, tăiere, găurire);
Corodare decorativ ă: acoperirea obiectului cu pastă specială, zgârierea pe aceasta a
desenului și scufundarea sa în acid;
Decorare prin pictare
Cementare ;
Metalizare : acoperirea cu un strat subțire de metal.

Fig.12 Vas de sticlă decorat

2.6 ALTE TIPURI DE STICLĂ

STICLA DE MURANO
În insula venețiana numită Murano, de cca 5000 locuitori, s -a dezvoltat, înaintea
perioadei moderne, o industrie a sticlei devenită celebră.
Ca parte a Republicii Venețiene, insula se bucura de o a nume autonomie internă: avea
propriul cod de legi, propriul Sfat suprem și chiar și monedă proprie și un ambasador la Veneția.
Când un om de rând izbutea să devină meșter sticlar era înnobilat și înscris în Cartea de
aur a insulei. Meșteri i sticlari din Mu rano erau considerați egalii celor mai nobile familii din
Veneția. Pe de altă parte, ei erau urmăriți în permanen ță de poli ția venețiană și supuși unei legi
severe, care interzicea părăsirea insulei și mai ales a domeniilo r venețiene. Aces te îngrădiri ale
unor drepturi erau pe deplin compensate de r ăsplata muncii grele efectuate de către meșterii
respectivi(lucruri confirmate la fața locului de către unul dintre meșterii locali care ne -a făcut o
demonstrație de m ăiestrie co nfecționând în fa ța noastră din do i bulgări de sticlă fierbinte dar
moale două obiecte super frumoase acest lucru fiind prezentat într -o zi în care temperatura din
exterior era de 36 0C iar bulgărele de sticlă cu care lucra avea temperatura de 500 -600 0C).
Din această stic lă se fac obiect e decorative și bijuterii.

21
Fig.13 Bijuterii din Sticla de Murano

STICLA GALLE: este tehnologia de a realiza obiecte din sticlă multistratificată. Această
tehnică a fost inventată de francezul Emil Galle (sec.XIX), teh nică care îi poartă și azi numele.
Tehni ca sa presupune sculpturi realizate în sticla cameo, realizare 100% manual, având o gamă
foarte variată de culori.

Fig.14 Obiecte decorative din sticlă Galle

Sticla „tip Galle” în România
Timp de 15 ani, municipiul Buzău a fost prin cipala sursă de sticlărie ti p Galle pentru tot
globul. La finele anilor '90, peste 4.000 de buzoieni lucrau în aproximativ o sută de ateliere care
produceau Galle -uri. Aproape toate au falimentat după 2008, când, din cauza crize i economice,
piața tradițion ală a preferat variantele ch inezești. Domeniul sticlăriei decorative a înflorit la
Buzău încă din vremea comunismului. În anii '70, statul român a strămutat din zona
Transilvaniei, cu tot cu familii, mai mulți artiști sticlari c are cunoșteau secretele mese riei.
Aceștia au reușit în s curt timp să pună pe picioare la Buzău o fabrică de sticlă, numită Perla,
care avea să devină cunoscută în toată lumea. Faima a crescut după ce un meșter bătrân, Archi
Zoltan, de la Perla a început să fabrice sticla multistrat ificată în trei sau patru cu lori, procedeu
inventat de celebrul artist francez Emile Galle și a fost denumită la noi sticlă „de tip Galle”
pentru a nu fi probleme cu dreptul de proprietate a brevetului.
După 2005, piețele extern e au început să se orienteze către producătorii chinezi care,
având mână de lucru foarte ieftină, își permiteau să vândă sticlăria decorativă la jumătate din
prețul practicat de români. Ulterior, criza economică a amplificat tendința de reorientare a
vechi lor clienți spre produsele i eftine ale asiaticilor. Scump irea gazelor, combustibil necesar la
suflarea vaselor de sticlă, a fost de asemenea o piedică în evoluția acestei afaceri. În prezent
mai funcționează două ateliere de acest fel la un nivel de producț ie foarte mic.

22
CRISTALE SWAR OVSKI
Nu sunt cristale naturale găsite în peșteri, acestea sunt pietre artificiale fabricate în
Austria. La sfârșitul anilor 1800, Daniel Swarovski a descoperit o formulă prin care a obținut
cristalul din sticlă cu un conținut de plumb de înaltă calitate. De atunci, familia Swarovski
continu ă tradiția de a produce cristale de înaltă calitate, sediul principal fiind in localitatea
Wattens.
Bijuteriile Swarovski sunt realizate folosind o combinație de minerale naturale, c u nisip
de cuarț. Cristalele sunt apo i răcite lent, ceea ce contribuie la evitarea imperfecțiuni. Cristalele
Swarovski în argint au o strălucire spectrală care le dă unica culoarea argintie, dând impresia
că acestea sunt realizate din metale prețioase real e.

Fig.15 Bijuterii cu Cristale Swa rovski

Numele cristalelor Swarovski vine de la creatorul lor, Daniel Swarovski, fiul unui unui
meșteșugar care prelucra sticla și cristalul în Georgentahal, Boemia. Născut în 1862, micul
Daniel și-a petrecut copilăria în atelierul tatălui său, fascinat fiind încă de atunci de tot ceea ce
însemna cristal. Cu anii, tânărul a crescut, combinând pasiunea sa pentru cristale și frumos, cu
o curiozitate deosebită pentru inovații care l-a ajutat în perfecționarea prelucrării cristalelor. La
vârsta de 30 de ani, Daniel Swarovski a reușit să finalizeze și paten teze o mașină care să îi
permită crearea unor cristale speciale, de o calitate și perfecțiune unice, unde erorile de
prelucrare manuală dispăreau complet. Împreun ă cu cumnatul său Franz Weis și un prieten
Armo nd Kosmann, au înființat în 1895 propria compan ie în localitatea austriacă Wattens.
Calitatea și perfecțiunea cristalelor produse au făcut în scurt timp să fie preluate de bijutieri,
creatori de modă sau desig neri de interior, cristalele Swarovski devenind cunoscute în întreaga
lume. Azi numele de Swarovski este legat de bijuterii, creații de fashion, obiecte de decor, dar
și de articole de optică.

Caracteristicile cristalelor Swarovski originale
Întrucât, există pe piață numeroase imitații ale cristalelor Swarovski, vom enumera mai
jos câteva caracter istici care te vor ajuta să distingi originalele de falsuri:

23 Fiind prelucrate automat de către mașini, cristalele Swarovski sunt perfect uniforme (din
punct de vedere al înățimii, lățimii, înclinării). Această uniformitate face ca fiecare cristal să fie
identic, eroarea de prelucrare manuală fiind complet eliminată.
Suprafața cristalelor Swarovski este lucioasă și uniformă, fără zgârieturi, iar interiorul
lor nu are nici o bulă de aer, este perfect uniform. Acestea garantează o strălucire mult mai
intensă decât a oricărui fals, lumina putând trece neobturată de imperfecțiuni.
Punctele de convergență dintre fațetele cristalelor Swarovski sunt îndreptate în sus și
toate fațetele se întâlnesc într-un singur punct de convergență (asemenea fațetării diamantelor),
aspecte care pot fi realizate doar prin precizia aparaturii originale austriece.
Procedura de tăiere patentată de firma Swarovski garantează strălucirea cristalelor
Swarovski din toate unghiurile, existând anumite simulări 3D legate de unghiurile de reflexie
ale luminii care pătrunde în cristal, ceea ce ajută la reglarea aparatelor de tăiat pentru obținerea
efectelor dorite

GORILLA GLASS
Fabricat de Corning, este un strat de sticla aluminosilicat de tip alcal iu, conceput special
pentru a fi sub țire, u șor și rezistent la avarieri. Principala sa folosin ță este reprezentată de
dispozitivele electronice portabile cu ecran, cum ar fi telefoanel e, media playere portabile și
afișajele pentru laptopuri.
Proprietă țile cele mai utile ale stratu lui Gorilla Glass sunt puterea, rezisten ța la
zgârieturi și delicate țea. Potrivit sondajelor anului 2019, acest strat a fost folosit în aproximativ
40% dintre dispozitivele mobile, dintr -un total de 200 de milioane de dispozitive mobile la nivel
mondial.

Fig.16 Sticla Gorilla Glass utilizată la protecția displayul -ui

2.7 TRAGEREA ȘI LAMINAREA STICLEI PLANE
Ochiurile de sticlă de la ferestre au fost folosite ș i apreciate de oameni încep ând de acum
peste 2 000 de ani. Cu toate ac estea geamurile de sticlă nu au devenit mai larg accesibile decât
abia pe la sfîrșitul secolului, trecut, c ând mecanizarea a permis producerea unor canti tăți mai
mari de plăci, și la un preț ceva mai accesibil.

24 Cele mai vechi procedee se bazau pe turnarea sticlei într -o ramă care limita dimensiunile
și dădea forma plăcii de sticlă. Metoda se utilizează și astăzi în labora toarele de cercetări pentru
obținerea u nor plăci de mici dimensiuni în acest fel se obțin însă plăci groase și cu suprafețe nu
prea nete de. De aceea au fost preferate procedeele bazate pe suflarea sticlei. Cel mai important
procedeu constă în suflarea unei bășici de dimensiuni convenabile la ca re se atașa o vergea de
fier în partea opusă țevii de suflare. După desprinderea acesteia bășica era întinsă sub forma
unui disc cu ajutorul forței centri fuge dezvoltate prin rotirea rapidă a v ergelei. Din ase menea
discuri de dimensiuni mici sau din bucă țile tăiate din discurile mai mari au fost făcute vitraliile
vechilor domuri gotice, adevărate op ere de artă admirate și astăzi acolo unde s -au păstrat. Este
probabil că tocmai imposibilitatea d e a obține în acele timpuri plăci mari de sticlă a condus la
inventarea tehnicii vitraliilor care au permis închiderea cu sticlă a marilor ferestre ogivale.
Procedee mai perfecționate obțineau placa de sticlă prin desfacerea unei bășici cilindrice
după generatoare. Cilindrul deschis rămas, tăiat într -o parte, se des făcea prin încălzirea într -un
cuptor pînă deasupra tempe raturii de înmuiere. Operația destul de delicată se făcea cu ajutorul
unor vergele manevrate de un lucrător printr -o deschidere din peret ele cuptorului. Variantele
acestui procedeu au fost atît de ră spîndite, încît la un moment dat, în a doua jumătate a secolului
al XX -lea, s -a pus la punct și u n procedeu mecanizat bazat pe același prin cipiu — procedeul
Liibbers. Cilindrul din sticlă, care putea ajunge la 13 m lungime și 1,3 m diametru, se obținea
prin tragere dintr -un bazin circular de șamotă umplut cu sticlă topită. Tragerea se iniția prin
scufundarea în sticla topită a marginilor unei p âlnii metalice. Sticla, răcindu -se în contact cu
metalul, adera de el și astfel, trăg ând pâlnia în sus, se antren a după ea un cilindru din sticlă.
Pentru a se evita îngustarea acestui cilindru at ât timp c ât sticla era încă moale, se sufla în
interiorul lui aer comprimat prin țeava de la capătul p âlniei. Du pă ce se ajungea la lungimea
dorită cilindrul se desprindea de suprafața sticlei iar după ră cire se tăia și se desfăcea sub formă
de plăci. Această metodă a r eprezentat un mare progres în acea perioadă, făcînd ca plăcile de
sticlă să devină mai accesibile și mai iefti ne. Ea a fost însă repede depășită de pro cedeel e care,
utiliz ând același principiu —tragerea din topitură, obțineau direct plăci de sticlă și nu cilindri.
Tragerea este inițiată cu aju torul unui cadru me talic numit pieptene și prevăzut la partea
inferioară cu niște dinți. La scufundarea dinților în s ticla to pită, aceasta aderă de metal și
urmează pieptenele atunci c ând este tras în sus. Se obți ne o foaie de sticlă încă moale, care are
tendința să se îngusteze și să se rupă sub influ ența g reutății proprii și a tensiunii superfi ciale. În
combaterea a cestei tendințe care se mani festă at ât la suprafața sticlei, c ât și mai sus, și -a spus
cuvântul inspirația cercetătorilor.

25 Clasificarea procedeelor folosite
Fabricația geamurilor, ca și a celorlalte produse de sticlărie, a suferit o evoluție rapidă
în ultimii ani.
Metodele manuale de fabricație a geamurilor sunt complet abandonate în prezent.
Proce deele cunoscute p ână în prezent pentru fabricarea geamurilor se pot clasifica în
felul următor:
Procedee manuale : procedeul plăcilor circulare ; procedeul cilindrilor.
Procedee mecanice : procedeul tragerii în cilindri (Lubbers), procedeul tragerii verticale
din duză (Fourcault), procedeul tragerii vertical orizontale direct din masa de sticlă (Colburn –
Libbey – Owens); procedeul trageri i verticale direct din masa de sticlă (Pittsburgh); procedeul
curgerii orizontale pe o masa de metal topit (Pilkington).
După cum am menționat nu se mai utilizează metode manuale de producere a sticlei, de
aceea voi descrie succint procedeele mecanice de p roducere.
Cel mai răsp ândit procedeu mecanic de fabricare a geamurilor este procedeul Fourcault,
deoarece este simplu, eco nomic, și la o conducere corespunzătoare a procesului de fabricație
scoate geamuri de calitate acceptabilă pentru majoritatea utiliză rilor. Însă în ultimul timp tot
mai mult începe să se utilizeze procedeul Pittsburgh care scoate geamuri calitativ superioa re,
de la grosimea 3 -4 mm în sus, dar care prezintă dificultăți de fabricație a geamurilor mai subțiri.
Fourcault utilizează o piesă de șamotă, numită duză, prevăzută cu o fantă prin care trece
sticla trasă sub formă de bandă . Datorită bunei adeziuni a sti clei topite de șamotă marginile
benzii sunt bine fixate și nu se îngustează. Deasupra duzei se află răcitoarele metalice care
acceler ează rigiditatea benzii, împiedic ând deformarea ei după fasonare. Prin acest procedeu
se pot obține plăci de sticlă cu gro simi între 2 și 6 mm și lățimi p ână la 2,5 -3m. Viteza de tragere
este de 70 -90 m/oră pentru plăci de 2 mm grosime. Procedeu l Pittsbou rgh este mult mai
productiv. Viteza de tragere poate ajunge la 125 -140 m/h în cazul plăcilor de 2 mm grosime,
iar calitatea este mult mai bună în mare parte din cauză că s -a renunțat la duza de șamotă.
Inginerii și cercetătorii au făcut mereu eforturi în vederea î mbunătățirii calității
suprafețelor sticlei laminate pentru evitarea șlefuirii și lustruirii sau pentru micșorarea ponderii
acestor operații. Aceste eforturi au fost încununate cu succes abia în deceniul al șaselea al
secolului XX, cînd firma engl eză Pilkington a reu șit să pună la punct procedeul numit în mod
sugestiv al „sticlei plutitoare”. Procedeul a devenit cunos cut abia în anul 1959 c ând firma a
început să v ândă sticla produsă prin noua tehnologie, precum și licența respectivă. În p rezent
tot mai des se utilizează acest procedeu.
Prima rezolvare a dat -o Colburn care a reușit să pună la punct un procedeu de trage re a
plăcilor de sticlă în 1910. El a împiedicat îngustarea benzii la suprafața sti clei, folosind două

26 perechi de role mecanice printre care trec marginile benzii de sticlă. Rolele fiind răcite cu apă
răcesc la rîndul lor marginea benzii. Ca urmare, v âscozitatea crește și marginile devin mai rigide
comport ându-se ca un cadru care susține restul benzii. Răcirea marginii este u șurată și de faptul
că rolele sunt prevăzute cu dinți, iar viteza de rotație este astfel reglată, față de viteza de tragere
a benzii, încât marginile acesteia sunt întinse și devin mai subțiri decât restul benzii de sticlă.
Misiunea marginilor mai rigide e ste ușurat ă și prin acțiunea unor răcitoare — niște cutii
metalice prin care trece apă rece, dispuse de o parte și de alta a benzii — care micșorează
temperatura sticlei și astfel o fac mai rezistentă la acțiunea deformantă a greutății proprii și a
tensiun ii superfi ciale. Banda de sticlă astfel obținută este apoi îndoită cu ajutorul unui valț și
tragerea se con tinuă pe orizontală.
Simplitatea ideii dă naștere în chip firesc întrebării: cum de nu s -a gîndit nimeni înainte
la această soluție? Realitatea este că soluția principială a fost găsită pe la începutul s ecolului
nostru, dar posibilitățile tehnice de aplicare în practică nu au apărut decât în ultimul timp.
Dificultățile întîmpinate au fost neînchipuit de mari. Cercetătorii firmei au lucrat
aproape zece ani sub condu cerea lui Alastair Pilkington pentru a le înlătura una după alta. în
acest răstimp circa 200 000 t de sticl ă au luat calea rebutului. Printre p roblemele de rezolvat s –
au aflat: mijloacele de introducere și scoatere a benzii de pe suprafața băii de metal fără a o
deforma; fasonarea marginilor benzii și în același timp evitarea lipirii lor de materialele refrac –
tare ce limitează bazinul c u metal to pit (o soluție constă în utilizarea grafitului care nu este
umectat de sticla to pită) ; evitarea oxidării metalului topit care ar fi dus la dispariția suprafeței
lucioase; găsirea unor posibilități de reglare între anumite limite a grosimii plăc ii etc. Ac este
probleme sunt cercetate intens și astăzi.
Inteligența investită este recuperată însă cu v ârf și în desat prin prețul f oarte ridicat la
care se vinde licența. Iată de ce, în unele țări se preferă punerea la punct a unor procedee proprii
bazate pe acest principiu și ca urmare se dezvoltă importante cercetări în această direcție.
Succesul aplicării acestei metode de fasonare a sticlei deschide perspective extrem de
favorabile procedeului de fabricare a plăcilor de sticlă prin laminare. Este de pre văzut
posibilitatea ca într -un viitor nu prea îndepărtat plă cile de sticlă fabricate prin procedeul
Pilkington să con cureze seri os chiar și prin prețul de cost, fără a mai vorbi de calitate, geamurile
obținute prin tragere.

2.8. ANALIZA ECONOMICĂ A UNEI FABRICI DE STICLĂ
Din cererea totală de sticlă plană în 20018 aproximativ 70 procente este consumată
pentru sticla de geam. L a general, cererea crește cu aproximativ 4 % annual. Cele mai mari
consumatori de sticlă plană sunt Europa, America de Nord și China. În ultima vreme tot mai

27 mult se produce sticla prin procedeul float, adica pe topitura de metal. Cele mai mari companii
de producere a sticlei prin această metodă sunt NSG Group, Saint -Gobain, Asahi and Guardian.
Aceste pa tru companii produc peste 60 % din totalul de sticlă float din întreaga lume.
O uzină de producere a sticlei prin acest procedeu este foarte costisitoare ș i necesită atît
suprafețe mari de teren cît și cheltuieli mari pentru construcția acesteia care depind atît de
locația, suprafața uzinei, infrastructură ș.a. o uzină de genul ăst a este reprezentată în următoarea
fotografie.

Vă dați seama ce dimensiu ni mare are și de cât teren este necesar, muncă și finanțe
pentru a o construi!
Însă o dată funcționabilă aceasta lucrează continuu 365 zile pe an și este planificată să
lucreze 10 – 15 ani. Astfel, o uzină care lucrează non -stop între 10 -15 ani produce a proximativ
6000 km de sticlă pe an cu grosimea cuprinsă între 4 și 25 mm și lățimea pînă la 3 m. Este
necesară pro ducția unei cantități mari de produse și realizarea acestora înainte ca aceasta să
devină profitabilă. Procesul float nu necesită multă forță de muncă manuală. Costul energiei și
materiei prime este destul de important în costul final al producției. Sticla este destul de grea și
în același timp ieftină, făcînd astfel costul de distribuție destul de semnificativ, acesta
reprezentînd aproximativ 1 5 % din costul total. În majoritatea cazurilor costu l transportării este

28 prea mare pentru ca sticla float să fie t ransportată distanțe mari. Cel mai eficient ar fi 200 km,
iar limita ar fi de 600 km.
Cu toate acestea f abricarea sticlei pentru geamuri este rentabila numai în condițiile
atingerii unui volum de 10 milioane de metri pătrați pe an. Cunoscând datele respec tive, puțini
ar fi aceia care ar dori să investească într -o așa uzină. Sticla produsă prin metoda float are o
calitate mult mai ridicată și de aceea este și c ăutată.

2.8 PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBȚINERE A OBIECTELOR DIN
STICLĂ
Procesul tehnologic de ob ținere a articolelor din sticlă cuprinde patru faze mai
importante: obținerea masei sticloase, fasonarea, recoacerea și finisarea.
Obținerea m asei sticlo ase are loc prin:
­ topirea amestecului de materii prime, controlate conform rețetei de fabricație, în
cuptoare speciale;
­ afinarea se realizează prin adaosul de afinanți, eliminându -se bulele de aer și gazele,
prin antrenarea lor la suprafață;
­ omogenizarea compoziției chimice a masei sticloase, pentru a obține o viscozitate
care să permită pr elucrarea sticlei în condiții favorabile.
Fasonarea constă în transformarea masei sticloase în obiecte, prin utilizarea procedeelor
ca: suflare, presare, trage re sau laminare.
­ Suflarea este procedeul prin care se obțin produse cu pereți groși și cu cavități
interioare de forme diferite, suflarea se poate realiza cu mașini automate,
semiautomate sau de către muncitori, printr -o țeavă de oțel care are la un capăt masa
de sticlă vâscoasă. Astfel se obțin diferite produse de uz casnic și articole tehnice .
­ Presarea constă în introducerea unei cantități de sticlă topită în forma unei matrițe
urmată de presarea materialului. Sticla se introduce într -o formă metalică, se
presează cu poansonul; prin presare sticla umple întreaga formă, obiectul fasonat
poate f i scos din formă după ridicarea poansonului.
­ Tragerea se folosește la fabricarea geamurilor, plăcilor și a țevilor și constă în
trecerea masei de sticlă printr -un sis tem de valțuri, din care unul este fix, iar celălalt
este mobil. Este o metodă eficientă, iar produsele sunt de calitate superioară.
­ Laminarea constă în introducerea masei sticloase între doi cilindri laminori, care se
rotesc în sens invers. Prin acest pro cedeu se obțin geamuri, cu suprafața insuficient

29 de netedă, fiind necesară șlefuirea și po lizarea sticlei pentru obținerea unor
suprafețe perfect netede.
Recoacerea constă în răcirea lentă a produselor fasonate de la temperatura de fasonare
la temperatura mediului ambiant. Scopul acestei operații este de a elimina tensiunile interne ce
apar în sticlă datorită răcirii rapide, tensiuni care ar diminua mult rezistența la șoc termic și
mecanic a produselor finite.
Finisarea obiectelor din sticlă este necesar ă pentru conferirea unor proprietăți estetice,
se poate realiza prin trei categorii de metode , și anume:
­ mecanice: tăierea, șlefuirea, lustruirea mecanică, sculptarea, perforarea, matisarea
mecanică (sablarea) etc.;
­ fizice: pictarea, depunerea de sticlă color ată;
­ chimice: lustruirea chimică, gravarea chimică, matisarea chimică (opalizarea).

Verificarea calității mărfurilor din sticlă și defectele mărfurilor din sticlă
Principalele caracteristici care se verifică sunt: aspectul, culoarea, stabilitatea supraf eței
de sprijin, ovalitatea, dimensiunile, capacitatea și masa, rezistența la șoc termic, prezența
tensiunilor interne.
Aspectul și culoarea se verifică vizual prin compararea produsului analizat cu un produs
de referință considerat etalon. La produsele di n sticlă incolore nu se admit variații de culoare,
Verificând aspectul se urmărește prezen ța defectelor de topitură, de fasonare și de finisare.
Ovalitatea produselor circulare se verifică prin măsurarea a două diametre
perpendiculare și se calculează dife rența dintre ele. Rezistența la șoc termic se verifică prin
introducerea produselor din st iclă, încălzite în prealabil cu apă la temperatura de fierbere, într –
o baie de apă cu temperatura de 20 de grade. În cazul în care nu apar fisuri, produsul prezintă
rezistență la șoc termic. Tensiunile interne se pun în evidență cu ajutorul polariscopului (aparat
optic care indică prezența tensiunilor interne în produsele din sticlă).
Defectele mărfurilor din sticlă se pot clasifica după diverse criterii, cel mai repre zentativ
fiind în funcție de cauzele apariției lor. Astfel, deosebim:
Defectele de topitur ă apar sub formă de incluziuni diferite în masa sticloasă, defecte de
culoare și stabilitate chimică necorespunzătoare. Ele apar în cursul procesului tehnologic de la
depozitarea materiilor prime până la obținerea topiturii. Incluziunile de gaze sunt dator ate
afinării necorespunzătoare și pot fi de mărimi diferite, de regulă până la 0,8 mm.
Defectele de culoare apar din cauza utilizării cantităților necorespunzătoare d e
decoloranți sau coloranți. Stabilitatea chimică necorespunzătoare are drept c auză folosi rea unei
cantități necorespunzătoare de stabilizanți și se manifestă printr -o rezistență mică la apă, acizi

30 sau alcalii. Incluziunile de particule solide nevitroase s unt determinate de materii prime netopite
și apar sub formă de pietre, noduri care au cont ur distinct în masa sticlei.
Defectele de fasonare sunt abateri de la formă, dimensiuni, capacitate, masă și
integritate. Defectele de formă sunt abateri de la axa ve rticală de simetrie, de la secțiunea
circulară, față de planul orizontal de sprijin. Defec tele de dimensiuni, capacitate și masă sunt
datorate nerespectării limitelor de toleranță prescrise ale caracteristicilor respective în operațiile
de fasonare. Defect ele de integritate sunt datorate unor surplusuri de masă sticloasă, unor
discontinuități a le suprafeței sau lipsuri din suprafața produselor și apar sub formă de lipituri,
fisuri, crăpături, știrbituri, nervuri, brăzdări etc.
Defectele de recoacere și căli re sunt cauzate de nerespectar ea curbei de recoacere și de
călire, respectiv a parametrilo r procesului de recoacere și călire și apar sub formă de tensiuni
interne, fisuri și deformare.
Defectele de finisare pot apărea de la fiecare operație de finisare (ș lefuire, polizare,
matisare, decorare), ca urmare a executării incorec te. Ele apar sub for mă de șlefuire incompletă,
zgâriată; zgârieturi sau matisări ale suprafețelor; matisare neuniformă; asimetrii ale elementelor
de decor; scurgeri de colorant etc.
Defe ctele din timpul manipulării, depozitării și transportului sunt în general defecte de
aspect și integritate. Apar sub forma de voalare a suprafeței, ce are loc la contactul direct cu
umiditatea; fisuri, crăpături, zgârieturi, știrbituri determinate de nere spectarea condițiilor de
ambalare, manipulare, depozitare și transport.

Sortimentul mărfurilor din sticlă
Tipurile de sticlă se diferențiază după structură, compoziție chimică, proprietăți și
destinație.
După compoziția chimică se disting:
­ sticle unitare , care conțin un singur tip de oxizi ca vitrifianți, de exemplu sticla de
cuarț, care conțin cca. 98 % dioxid de siliciu;
­ sticle binare, care conțin două tipuri de oxizi, de exemplu sticla silico -sodică;
­ sticle ternare, care conțin trei tipuri de oxizi, de exemplu sticla silico -plumbo –
potasică.
După destinație se disting următoarele grupe de sticlă: sticla comună; sticla cristal; sticla
optică; sticla specială.
Mărfurile din sticlă se clasifică în două grupe:
­ mărfuri din sticlă pentru menaj;
­ mărfuri din sti clă pentru cons trucții.

31 Sortimentul mărfurilor din sticlă pentru menaj cuprinde, după compoziția chimică a
sticlei, două grupe:
­ Articole din sticlă comună;
­ Articole din sticlă cristal.
Articolele din sticlă se pot comercializa sub formă de servicii (seturi de pahare, servicii
de lichior, de vin, de apă etc.) sau sub formă de piese separate (obiecte de uz casnic, ambalaje
de diferite forme, articole din sticlă termorezistentă, articole decorative etc.).
Articolele din sticlă comună formate prin suflare au pe reții subțiri, sunt incolore sau
transparente, transluc ide sau opace, sunt finisate p rin șlefuire. Cele obținute prin presare au
pereții groși, sunt grele, au ornamentații în relief pe partea exterioară. Articolele suflate manual
au cea mai mare diversitat e de forme și în același timp valoare artistică ridicată. Dintre acestea
se remarcă a rticolele suflate manual fără ajustări sau adăugiri, articole din sticlă suprapusă,
articole din sticlă colorată, marmorată, filată, irizată etc.
Articolele din sticlă cri stal se caracterizează pr in omogenitate și transparență ridicată,
luciu puternic și p roduc prin lovire un sunet cristalin, prelung. Sunt finisate prin șlefuire cu
șlifuri adânci și fațete care au efect deosebit la trecerea luminii.
Diversificarea sortiment ului de articole din sticlă se realizează pe baza tipului de sticlă
folosit (rețetei de fabricație), cât și prin folosirea diferitelor metode de fasonare și finisare. Prin
folosirea de rețete cu constituenți identici, dar în proporții diferite, se obțin ar ticole din sticlă cu
caracteristici diferite în privința culorii, luciului, transpare nței.

Marcarea, amb alarea și depozitarea mărfurilor din sticlă
Marcarea produselor din sticlă se face diferit după calitate. Marcarea articolelor din
sticlă pentru men aj se face pe fiecare ambalaj, prin aplicarea unei etichete, care trebuie să
conțină cel puțin următoarele mențiuni:
­ denumirea produsului;
­ marca de fabrică a producătorului;
­ calitatea;
­ modelul;
­ numărul bucăților ambalate;
­ numărul lotului;
­ semnul care defin ește fragilitatea.
Obiectele de cristal au etichetă sub formă de bulină, pe c are se trece marca de fabrică și
conținutul în oxizi de plumb, în procente. Pentru cristal superior etichetarea va fi însoțită de un
marcaj rotund, de culoare aurie, inscripționat cu specificația Pb 30 % pentru cristalul superior

32 și 24 % pentru cristalul c u plumb; marcaj pătrat, de culoare argintie, în cazul sticlei cristaline;
marcaj sub formă de triunghi echilateral, de culoare argintie în cazul cristalinului (sticlei
sonore).
Ambalarea se realizează folosind ca materiale de protecție hârtia de diferite c alități și
cutii de carton.
Transportul trebuie făcut cu atenție pentru păstrarea integrității articolelor din sticlă.
Depozitarea trebuie efectuată în spații uscate pentru a evit a unele modificări de luciu și
transparență datorate acțiuni i prelungite a um idității.

2.9 UTILIZĂRILE STICLEI
Compoziția sticlei determină proprietățile și domeniile ei de utilizare, cunoscându -se
astfel mai multe sorturi de sticlă.
­ sticla de cuarț (de silic e) cu un conținut ridicat de SiO 2, 96-99%. Are temperatura
de înmuiere ridicată, 1700oC, coeficient de dilatare redus (rezistență la variații mari
de temperatură), transparență pentru radiații
­ ultraviolete (U.V). Se utilizează pentru fabricarea oglinzilor de precizie precum și
a lentilelor sau a prism elor optice și a becurilor cu vapori de mercur.
­ sticla rubin, se obține prin dispersarea aurului coloidal în topitura de sticlă într -un
procent de sub 0,1% și se utilizează în fabricarea semafoarelor și a
semnalizatoarelor de cale ferată;
­ sticla optică , se caracterizată prin omogenitate fizico -chimică, transparență, indici
de refracție bine determinați, rezistență la acțiunea agenților fizico -chimici . Se
utilizează pentru confecționarea prismelor și a lentilel or sub denumirea de sticle
Crown având 3 -15% PbO și BaO și sticlă flint cu 15 -40% PbO.
­ sticlele filtrante , au proprietatea de a transmite selectiv radiațiile luminoase,
utilizându -se ca:
­ sticle de protecție termică cu un conținut de 1 -2% FeO; ele opresc ra diațiile calorice
din domeniul I.R.;
­ sticle permeabile pentru radiații U.V se numesc uviol ;
­ sticle de protecț ie împotriva soarelui reduc uniform transmiterea tuturor radiațiilor
și conțin Fe 2O3, NiO, CoO, Cr 2O3;
­ sticle de protecție pentru sudori, impermeab ile pentru radiațiile U.V., I.R. și chiar
vizibil conțin Al 2O3, CaO, Na 2O, CoO, CuO, NiO;

33 ­ sticle împotriva strălucirii, conțin CdS, au nuanța gălbuie și se utilizează pentru
confecționarea parbrizelor în vederea protejării vederii conducătorilor auto;
­ sticle de protecție împotriva radiațiilor X, cu un conținut mare de PbO și WO 2,
utilizate ca ecrane de protecți e în instalațiile medicale sau unde se lucrează cu
radiații X;
­ sticle pentru filtre optice ” didym ” conțin oxizi de neodim, de ceriu, de uraniu sau
de praseodim;
­ sticle cristal cu un conținut mare de PbO (9 -50%). Au densitate, strălucire și indice
de refracție mare și utilizări tehnice, pentru aparatură de laborator, obiecte casnice
și decorative
­ sticla calcosodică și calcopotasică , sau sticla obișnu ită este utilizată pentru corpuri
de iluminat, pentru geamuri, sau pentru obiecte de uz gospodăresc;
­ sticla termo – și chimic rezistentă , cu un conținut mic de oxizi alcalini, mai bogată
în oxizi de B, Al, Mg, Ca. Prezintă proprietăți electroizolante ridica te, rezistență la
variații de temperatură. Se utilizează pentru confecționarea vaselor de laborator, a
celor de uz gospodăresc, pentru tuburi electronice TV și tuburi de raze X. După
țara de proveniență se cunoaște sticla Jena (Germania), Duran, Pyrex (Fra nta),
Turdaterm(România);

2.10 OBIECTE DIN STICLĂ
­ sticle de siguranță, previn formarea cioburilor periculoase în cazul șocurilo r
mecanice. Sticlele securit și vizurit (steclofon) se obțin prin prelucrarea termică a
sticlei. Sticla securit se obține prin răcirea rapidă în băi de ulei a sticlei înmuiate.
După securizare sticla nu mai poate fi tăiată sau șlefuită. Sticla vizurit se
deosebește de cea securit prin faptul ca în partea centrală a plăcii de geam se
găsește o zonă circulară unde tensiunile sunt diferit repartizate față de restul
câmpului. Din acest motiv dacă în urma unui șoc se sparge zona centrală în mici
fragmente, zona adiacentă rămâne transparentă și i nvers. Sticla triplex este tot o

34
sticlă de siguranță obținută prin lipirea a două plăci, de geam din sticlă obișnuită,
șlefuite și polizate, cu liant organic transparent (celuloid sau rășini vinilice);
­ sticle fototrop ice, prin iradiere își schimbă transpar ența și culoarea. Conțin
substanțe care nu colorează sticla dar care se descompun reversibil sub acțiunea
radiațiilor, în substanțe care o colorează. De exemplu AgCl se descompune sub
acțiunea radiațiilor luminoase în Ag metalic, care fiind fin dispersat în masa de
sticlă o colorează în brun cenușiu;
­ sticla armată , se realizează prin armare cu plase metalice în scopul măririi
rezistenței mecanice;
­ sticla spongioasă , caracterizată printr -o structură afânată, de burete, se obține prin
barbotarea aerului sau a altui gaz în masa de sticlă topită. Se utilizează ca izolator
termic și fonic. Ea are densitate mică;
­ fire și fibre de sticlă obținute prin procedeul de trefilare, se folosesc pentru
obținerea vatei de sticlă, a țe săturilor de sticlă pentru armare, în t ehnica transmiterii
informației la distanță (audio, video, computere), pentru fabricarea de compozite;

Fibre de sticlă
­ sticlele microcristaline au structura policristalină intermediară între sticlă și
ceramică și p rezintă proprietăți asemănătoare cuarțu lui.

2.11 NORME TEHNICE DE CALITATE, PROTECȚIA MUNCII ȘI A
MEDIULUI
La obținerea produselor din sticlă se vor respecta: norme de calitate a materialelor prime
și a procesului tehnologic.
Calitatea materiilor prim e folosite este un factor important alături de cea a modului de
execuție a operațiilor tehnologice, care influențează direct calitatea produselor obținute.

35 Protecția muncii privind funcționarea utilajelor, folosirea materialelor fierbinți sau
toxice și a e chipamentului de protecție.
Părțile în mișcare ale mașinilor vor fi izolate în carcase, iar încăperile în care se lucrează
vor avea o ventilație corespunzătoare.
La prelucrarea manuală, topitura de sticlă fiind la temperatură ridicată, nu s e va atinge
cu m ana libera, ci numai cu uneltele și sculele indicate.
La decorarea sticlei cu substanțe toxice, echipamentul de protecție va conține ochelari
etanși, mănuși, sorț și cizme de cauciuc.
Protecția mediului : reciclarea ambalajelor, colectarea î n containere.

2.12 RECICLAREA STICLEI
Un mare avantaj al sticlei este că poate fi reciclată prin topire la infinit, fără să își piardă
proprietățile. Costurile de reciclare sunt mai mici decât cele de produc ție a sticlei din materii
prime, economisind astfel energie.
Deși este o proprietate important a a sticlei rezistenta la coroziune, aceasta este și un
mare dezavantaj, deoarece sticla se descompune în aproximativ un milion de ani. Este, de
departe, cel mai rezistent de șeu produs de umanitate.
Pentru fiecare tonă de stic lă produsă se poluează 12,6 m3 de aer, în timp ce pentru
reciclarea sticlei se reduce poluarea cu 14 -20%.
A recupera și recicla o sticla înseamnă, în fapt, reducerea consumului de materii prime.
De exemplu, din 104 kg de reziduuri de sticla se obtin 100 kg de sticla nouă, asta în timp ce
pentru a produce aceleași 100 kg de sticla sunt necesare 120 kg de materia prima. Economiile
de energie se cuantific ă prin reducerea cu 2,5% a combustibililor utilizati la fiecare 10 procente
de reziduuri de sticl ă refolosi te. Deși beneficiile obț inute prin reciclarea acestui gen de de șeuri
sunt considerabile, populația și agenții economici nu prea se înghesuie să colecteze sticlele, iar
autorit ățile locale demonstreaz ă că nu prea și -au făcut temele.
Prin reciclarea a 19.00 0 tone de sticla, se poa te economiși pana la 1.900 tone de c ărbune
și 440 tone de substan țe chimice. Energia electrica salvat ă prin recilarea cioburilor de sticlă la
aceast ă cantitate reprezinta o economie de aproximativ 1% din consumul de energie al
Rom âniei.
Reciclarea sticlei este o istorie fără sfârșit. Spre deosebire de materialele plastice sau
hârtie, sticla aruncată poate fi reciclată la nesfârșit.
Producerea de sticlă nouă antrenează intens o poluare a mediului înconjurător, datorată,
între altele, marelui consum de energi e în cadrul procesului de fuziune precum și poluanților
care se degajă în atmosferă . Această poluare, precum și altele pot fi reduse dacă se utilizează

36 ca materie primă sticla aruncată. De exemplu, dacă 80 % din sticla aruncată se u tilizează în
productie, economia de energie este de aproximativ 25 %. Totuși, calitatea sticlei aruncate,
colectate separat, este decisivă. Trebuie doar să știm cum poate fi recuperată această sticlă. În
Luxemburg, de exemplu, recipientele din sticlă se co lectează sub formă de st iclă mixtă în
containerele pentru sticlă sau în parcurile de reciclare. Cei care iau acest material sunt sticlarii
francezi care nu produc decât sticlă verde. În Elve ția, Austria și Germania, sticla aruncată se
colectează în funcție de culoarea sa încă din anii '70. Utilizarea sticlei reciclabile în producția
de sticlă a crescut continuu în ultimii ani .
În comparație cu unele industrii cele mai mici cantit ăți de deșeuri sunt generate de
industria sticlei, porțelanului, faianței și hâ rtiei însă oricum aceste a sunt semnificative.
Revalorificarea deșeurilor de sticlă are o mare importanță economică. Luând în
considerare că în deșeurile menajere conținutul de sticlă reprezintă cca 1,98%
Fabricile de sticlă folosesc cioburile din sticlă c a materie primă denumită material de
adăugare în procesul tehnologic în proporție de 15 -20%, iar în ultimul timp chiar pînă la 100%.
Sticla este unul dintre cele mai energofage materiale, întruc ât în procesul de fabricare se
consumă în proporții considerab ile soda, precum și impo rtante cantități de gaz metan.
Cu o tonă de deșeuri de sticlă se pot economi si 630 kg nisip cuarțos, 40 kg feldspat, 112
kg calcar (excavarea, transportul, purificarea, prelucrarea cărora comportă mari cheltuieli de
energie), 180 kg sodă calcinată și 700 m3 de gaz metan.
Pentru valorificare deșeurile de sticlă sunt colectate sub formă de cioburi provenite de
la producerea sticlei (la întreprinderile de sticlă), de la întreprinderile de producere a
medicamentelor, cosmeticelor , produ selor alimentare, de la centrele de rece pționare a sticlelor
și borcanelor sau de la centrele de valorificare și recuperare a materialelor refolosibile, de la
unitățile de alimentație publică și alte instituții sau direct de la populație.
Colectarea deșe urilor de sticlă este necesar să se efec tueze selectiv, după culori,
clasificîndu -se conform următoarelor clase și culori:
­ cioburi de sticlă străvezie;
­ cioburi de sticlă semistrăvezie;
­ cioburi de sticlă colorată.
Colectarea deșeurilor de sticlă se efec tuează în containere speciale. Cioburile de
sticlă se sortează și se transportă pe categorii direct la fabricile de sticlă, specificîndu -se tipul
sticlei, cantitatea impurităților și corpurilor străine. Responsab ile de crearea condițiilor necesare
pentru colectarea deșeurilor de sticlă și transportul lor sunt serviciile respective ale primăriilor,
consiliilor județene etc. Prelucrarea deșeurilor de sticlă la fabrici se efectuează conform
tehnologiilor existente.

37
2.13 CURIOZITĂȚI DESPRE STICLĂ
­ Știați că… procedeul fabricării sticlei a fost inventat în Orientul Apropiat , de
către marinarii fenicieni, care, din întâmplare, au constatat că, din nisip și sodă încălzite, se
forma o pastă, care, prin răcire, dobândea as pectul sticlei (nu una transparenta, ci opa că, de
culoare verde sau albastră).
­ Știați că… primele obiecte artizanale din sticla au fost descoperite în Egipt . Au
o vechime de peste 3000 de ani și sunt făcute prin tehnica mulajului, adică prin rularea pastei
topite de sticlă în jurul unor forme de ce ramica, acestea din urma fiind înlăturate după ce pasta
se răcea. În felul acesta au fost confecționate vase și bijuterii din sticlă (coliere, brățări,
pandantive, amulete etc.).
­ Știați că… cea mai veche tehnica a fabricării sticlei este consemnata pe o
tăblița de argila , din biblioteca regelui asirian Assurbanipal (prima biblioteca din antichitatea
Orientului Mijlociu), din secolul al VII -lea i.Hr., în care exista următoarea rețetă: “Se iau 60 de
părți de nisip, 180 de părți de cenușă de alge, cinci părți de creta și se încălzesc”.
­ Știați că… sticla transparent ă a apărut în secolul al IV -lea î.Hr., a fost produsă
de către romani, care, preluând tehnicile fenicienilor, le -au îmbunătățit. Pentru a obține sti cla
transparentă, ei au adăugat în pasta fierbinte d ioxid de mangan, care avea rolul de a elimina
diverșii oxizi care colorau sticla. Erau necesare, de asemenea, cuptoare performante, pe care
romanii le -au și realizat, care să dezvolte temperaturi de până la 1500 de grade Celsius.
­ Știați că… în secolele al VII-lea – al VI -lea i.Hr., meșterii sticlari din Orientul
Apropiat confecționau superbe sticluțe pentru uleiuri parfumate, farduri, esențe , prin
aplicarea succesivă a unor fire de sticla fierbinte, divers colorate, în zig -zag, în valuri, în linii
verticale sau orizontale, pe un mulaj de argilă, pentru a obține efecte estetice deosebite. În
aceeași perioadă, egiptenii produceau superbe vase din sticlă mozaic (farfurii, boluri), cu motive
geometrice, combina te artistic.

38
Sticla folosită la zgârie nori
­ Știați că… sticla “sandwich” – plasarea între doua straturi de sticlă a foițelor
de aur gravate – a fost inovația meșterilor sticlari din Alexandria, unul dintre cele mai mari
centre culturale și comerciale ale Antichității.
­ Știați că… tehnica suflatului sticle i, care a revoluționat domeniul fabricării acestui
material, a fost inventat ă tot de fenicieni. Aceștia au avut ideea de a pune pasta fierbinte din
care rezulta sticla, la capătul unei tije, prin care se putea sufla, obținându -se astfel forma dorita.
Acest procedeu a fost preluat rapid și de către romani, precum și în alte regiuni din Bazinul
mediteraneean.
­ Știați că… vitraliul (fereastra formata din bucăți de sticlă colorate, prinse în rame
metalice, prin așezarea cărora se reprezintă scene, personaje, sim boluri), valorificat, mai ales,
în arhitectura religioas ă, își are originea în Evul Mediu, în spațiul european . Cu toate
acestea, există și vitralii mai vechi (primele încercări), cum ar fi c el din Catedrala Sfânta Sofia,
din Constantinopol, din secolul al VI-lea. Cel mai vechi vitraliu reprezentând un personaj este
“Chipul lui Iisus Hristos”, din Biserica din Wissembourg (localitate la granița dintre Franța si
Germania), datând din 1070, și c are, astăzi, se păstrează la Muzeul din Strasbourg. Într -un
vitraliu, culorile nu sunt puse la întâmplare, nici după voia artistului, în totalitate, ci
respectându -se câteva reguli (game de culori) de bază: culorile curcubeului, gama de culori a
Regelui, a Reginei și cea mistica. În funcție de aceste “game”, mesajul vit raliului poate fi
înțeles.

39 ­ Știați că… obținerea medalioanelor din sticla “turnata” (pusă fierbinte, în
carcase metalice, care se îndepărtau după răcire), în care sunt “prinse” diverse repreze ntări
în aur , bronz, argint, a fost inventată de un sticlar itali an, stabilit in Franța, Bernard Perrot.

Sticlă cu mesaj
­ Știați că… sticla de Murano, produsă de sticlarii care locuia u pe Insula
Murano (in apropierea Veneției), începând cu secolul al XV -lea, după un secret bine conservat,
din generație în generație, este una dintre cele mai frumoase și mai renumite în lume. Timp de
secole a încântat prin prospețimea și strălucirea sa, indiferent că a fost folosită pentru obiecte
de mari dimensiuni ( candelabre, de exemplu) sau pentru bijuterii, vase sau alte accesorii. Se
spune că, în 1291, autoritățile Republicii Veneția (cum se numea, în Evul Mediu, această
regiune din nordul Italiei), temându -se că cetatea ar putea fi distrusa din cauza incendiilor , au
ordonat distrugerea majorității turnatoriilor de sticlă, construite din lemn . În aceste condiții,
meșterii sticlari s -au mutat pe insula Murano, dezvoltând acolo înfloritorul lor meșteșu g.
Curând, din rândul acestora, s -au ridicat persoane foarte boga te și influente, care aveau dreptul
de a se căsători cu tinere din familiile renumite din Veneția. Treptat, aceștia au înființat ateliere
în multe țări europene, până în Marea Britanie și Ola nda. În prezent, pe insulă (unde, în
continuare, se produce sticl a de Murano) se afla un mare muzeu al sticlei, în care este ilustrată
istoria acestui meșteșug, de la egipteni, până în zilele noastre.
­ Știați că… celebrul cristal de Boemia (localitate din R epublica Ceha), o sticlă
extraordinar de strălucitoare, asemenea cuarțului, a fost obținut în secolul al XVI -lea, meșterii
sticlari din regiune stăpânind și o tehnica a gravurii în sticlă, cu ajutorul unui diamant, pe care
au dus -o la strălucire sticlării din Olanda, din secolul al XVIII -lea.

40 ­ Știați că… producerea autom atizată a vaselor de sticlă și a foilor de geam de mari
dimensiuni se datorează descoperirii sodei artificiale, la jumătatea secolului al XIX -lea. Câteva
decenii mai târziu, gravura cu acid, cunoscuta de câteva secole, este redescoperită, obținându –
se minu nate vase de sticla, grație, în primul rând, celebrului sticlar din Nancy (Franța), Emile
Galle. Acest procedeu presupune introducerea sticlei răcite într -un bazin cu acid
fluorhidric, în amestec cu apa, producându -se efecte de gravură .
Sticla – cristal
­ Știați că… în epoca modernă, sticla este utilizata în cele mai variate domenii – în
construcții, telefonie, aeronautică, informatică, medicină etc. De doar câțiva ani, s -a pus la punct
modalitatea de obținere a unei sticle – R7T7 – care să izoleze perfect d eșeurile radioactive,
deoarece materialul are în compoziția sa elemente (siliciu, bor, aluminiu), care formează
legături chimice puternice cu produșii radioactivi. Deosebite cuceriri al e tehnologiei moderne
sunt și sticla rezistentă la temperaturi foarte î nalte , sticla anti -incendiu, sticla anti -furt, sticla
electrocrom ă, care își reglează culoarea în funcție de temperatura și luminozitate, sticla anti –
praf, ferestrele inter -active (cu e cran HD plasma), care pot fi instalate în locuințele unde o
fereastra d ă spre un perete sau o curte interioara nu tocmai plăcute la vedere, cu o telecomanda
putându -se schimba imaginea de pe fereastra -ecran, oferind privirii cele mai frumoase
panorame.

41 ­ Știați că… bijuteriile “Lalique” din sticla (după numele bijutierului Rene Jules
Lalique, care a trăit la începutul secolului al XX -lea) sunt unele dintre cele mai cunoscute în
lume . Inspirate din curentul “Art Nouveau”, aceste bijuterii au fost purtate de ca pete încoronate
sau de către mari artiste (de exemplu, Sarah Bernhardt) . O bijuterie Lalique, în forma de colivie,
din sticla albă, confecționată în 1929, s -a vândut, în 2011, cu 2 milioane de dolari.
­ Știați că… marca de Cristale Swarovski (create din cris tal – sticlă bogata în
plumb), aparține multinaționalei “Swarovski Inte rnational Holdings”, cu sediul în Wattens
(Austria), fondată de Daniel Swarovski, în 1895. Cristalele de lux Swarovski sunt echivalentul
a ceea ce, mai demult, se numea “strass”, acceso rii purtate, în special, de artiștii de opera și de
dansatoarele de cab aret, la strălucitoarele lor costume. S -a crezut mult timp, ca familia
Swarovski deține secretul fabricării acestor cristale, în realitate fiind vorba de un procedeu
clasic, importantă fiind însă concentrația de oxid de plumb, din past ă de sticlă, brevetat a, într –
adevăr, de Swarovski. Logo -ul acestor bijuterii a fost, pana in 1989, “floarea de colt”, în
prezent, logo -ul care certifică autenticitatea bijuteriilor Swarovski fiind “lebăda”. În anii 2000,
catalogul companiei propunea cumpărătorilor peste 24 000 de produse, care se comercializează
în peste 120 de țări din întreaga lume. În 2011, un costum de scena al cântăreței americane
Beyonce a fost brodat, de 20 de costumieri, în patru săp tămâni, cu 500 000 de cristale
Swarovski.

42
Capitolul 3 –
ASPECTE MET ODICE

3.1 PROIECT DE LECTIE

Școala Gimnazială Gratia -Județul Teleorman
Data:……….
Disciplina: Educație tehnologică
Clasa a VII -a
Durata: 50 min
Unitatea de invatare: Materiale la alegere – sticla
umăr de elevi 20
Mediul de instruire: sala de clasă
Prof : Pasăre Aurel

Proiect de lecție
TITLUL LECȚIEI: Produs decorativ din obiecte recuperate
1 Necesitatea studierii temei
Dobândirea unui sistem de cunoștințe cu privire la modalitățile de reali zare a unui
produs decorativ prin valorificarea resturilor de la globulețele defecte sau sparte din sticlă aduse
de la fa brica de globulețe și a altor materiale recuperate din produse ornamentale mai vechi din
școală, lecția contribuind la formarea pricepe rilor și deprinderilor .
Produsul decorativ realizat, brad de Craciun în miniatură poate fi vândut apoi în cadrul
târgului de Crăciun realizat în școală cu ocazia sărbătorilor de iarnă , elevii aducându -și și pe
această cale contribuția la recuperarea și va lorificarea unor obiecte și materiale care erau pe
cale de a ajunge la coșul de gunoi(se precizează de la început că se va lucra doar cu mănuși de
protecție și se vor respecta cu strictețe toate normele de prevenirea a accidentelor elevii
semnând înaintea începerii orei o fișă de instructaj în acest sens)

43

C. Contextul în care se realizează lecția
Experiența anterioară de
învățare a elevilor Cuvinte cheie Resurse
materiale
Lb. română Lb. engleză Lb.franceză
Ce știu elevii:
­ tipurile de globuri decora tive
pentru pomul de Crăciun ­ Sticlă
­ Ornamente
­ Ornamente
­ Globuleț
­ a tăia
­ a lipi
­ a realiza
­ finisare

­ Glass
­ Ornaments
­ Ornaments
­ Globe
­ To cut
­ To paste
­ To make
­ Finishing ­ Verre
­ Décorations
­ Décorations
­ Globe
­ Couper
­ Coller
­ Realiser
­ Finition ­ Fișă
tehnologică
­ Fișă de
evaluare
­ Placaj/carton
­ Cioburi
­ Nasturi
­ Hartie
colorată
­ Sfoară
­ Foarfece
­ Acuarele
­ Pensulă
­ Adeziv
­ Lac
Ce au elevii:
­ publicația Abilități practice
­ diferite tipuri de globulețe din
sticlă pentru pomul de Crăciun
Ce pot face elevii:
­ să utilizeze cor ect uneltele de
lucru
­ să realizeze un produs simplu

Produs decorativ din cioburi de
sticlă
Puiul de Pom de Crăciun
A. Proces
tehnologic
B. Norme de
protecție muncii
C.1 Operații de
pregătire
C.2 Operații de
prelucrare
C.3 Operatii d e
finisarea
D.1 Modelul de
execuție
D.2 Aspectul estetic
C. Realizarea
produsului
D. Evaluarea

44
D. Obiective operaționale
Capacitatea care se va
dezvolta la elev prin
învățare Comportamentul prin
care elevii probează
formarea capacității
respective Condițiile în care elevii
realizează
compo rtamentul cerut Criterii de reușită
O1-De a stabili ordinea
operațiilor în procesul
tehnologic de obținere a
produsului decorativ ­ Prin precizarea ordinei
operațiilor procesului
tehnologic ­ Fișa tehnologică
­ Fișa de evaluare

90%
O2- Să realizeze un
produ s decorativ, pe baza
fișei tehnologice, cu
respectsrea normelor
impuse de procesul
tehnologic ­ Prin executarea
operațiilor tehnologice
și prin realizarea
produsului decorativ, pe
baza fișei tehnologice
­ Prin respectarea
normelor de securitate și
sănătate în muncă ­ Fișa tehnologică
­ Lucrând practic

85%
O3- Deprinderea de a
aprecia produsul realizat ­ Prin analizarea ,,puiului
de pom,, decorativ din
punct de vedere al
modului de execuție și
al aspectului estetic ­ Fișa de evaluare

80%

E. Proba de evaluare
Nr.
ob. Conținutul itemului Punctaj Timp
Maxim Minim
O1 I. Aranjați în ordine logică operațiile tehnologice efectuate
pentru realizarea produsului decorativ ,,Puiul de pom ”:
Colorarea cioburilor din globulețe, trasarea conturului pomului,
lăcuirea, alege rea materialelor, lipirea

30
25
3min.
O2 II. În coloana A sunt operațiile tehnologice, iar în coloana B
sunt materiale și unelte prin care se realizează acestea. Asociați
pe spațiul punctat cifrele din coloana A, cu literele
corespunzătoare din coloan a B. Menționăm că un element poate
fi ales o dată sau niciodată.
A B
…1. colorare a. acuarele
…2. lăcuire b. adeziv
…3. lipire c. creion
…4. trasare d. lac
e. ulei
40
20
3 min.
O3 III. Precizați minim două posibile disfuncționalități (defecte)
ale produsului realizat.

20

10

4 min.
OFICIU 10 10
TOTAL 100 65 10 min.

45
F.Desfășurarea lecției
Timp
min Etape de instruire Arii
de
conți
nut
Obie
ctive Metode de
învățat Mijloace de
învățământ Forme de organizare a
activității
Profesor Elevi Profesor Elevi
0 1 2 3 4 5 6 7
1. Moment orga nizatoric
2
min. -Se face
prezența
-Stabilește o
atmosferă
favorabilă
începerii și
desfășurării
lecției
-Verifică
mijloacele
didactice -Salută, dau
absenții, își
pregătesc cele
necesare pentru oră Conversația Frontal Colectiv
2. Reactualizarea cunoști nțelor dobândite anterior
3
min. -Verifică temele
elevilor
-Verifică
cunoștințele
anterioare prin
lansarea unei
conversații
referitoare la
obiectele
decorative
pentru pomul de
Crăciun -Răspund la
întrebările
profesorului Conversația
Explicația
Problemat izar
ea -Manual
-Caietele
elevilor Frontal
Frontal Individual
Colectiv
3.Captarea atenției
3
min. – Prezintă
elevilor diverse
tipuri de
decorațiuni

– Întreabă elevii
ce utilizări au
acestea

– Prezintă
elevilor și alte
utilizări – Elevii observă
seminț ele
-Urmăresc cu
atenție cele
prezentate și
încearcă să
răspundă la
întrebări

Coversația
Observarea
Explicația – globulețe
– steluțe
-panglici
– fundițe Frontal Colectiv
4. Anunțarea titlului lecției și enunțarea obiectivelor
2
min. -Anunță titlul
lecției
-Formulează pe
înțelesul elevilor
obiectivele
lecției -Notează în caiete
-Urmăresc
explicațiile
profesorului
A
B
C Conversația
Explicația -Tablă și cretă Frontal Colectiv
5. Transmiterea de noi cunoștințe.Demonstrarea lucrării practice
8min – Prezintă schema
procesului
tehnologic de
realizare a -Urmăresc cu
atenție cele
prezentate
– Adresează și
răspund la

Expunerea
Conversația
Explicația

– Fișa
tehnologică
-Mănuși de
protecție
– Placaj
Frontal

Colectiv

46 ,,Puiului de pom,,
(fișa tehnologică)
– Prezintă regulile
generale de
protecția muncii
și de manipulare
corectă a
obiectelor tăioase
Demonstrează
practic cum se
realizează
produsul întrebări cu
privire la
realizarea
produsului
-Semnează fișa
individuală de
protecția muncii
și își însușesc
normele
-Urmăresc cu
atenție
demonstrația
profesorului;
-Studiază fișa
tehnologică
A
B
C1
C2
C3

Demonstrația

Observarea -Carton –
Globulețe
– Banda dublu
adeziva
– Adeziv
– Pensule
– Lac

20
min.

6. Realizarea produsului de către elevi
-Împarte elevii
pe grupe
– Îndrumă elevii
– Urmărește
mânuirea
corectă a
uneltelor,
executarea
corectă a
sarcinilor de
lucru, poziția de
lucru și modul
de cooperare
între membrii
grupului,
precum și
respectarea
normelor de
tehnica
securității
muncii
– Adresează
întrebări privind
modul de lucru -Își împart
sarcinile în cadrul
grupului
-Efectuează
sarcinile ce la revin
-Efectuează
operațiile
tehnologice în
ordine logică
-Realizează
produsul
-Respecta NSSM
-Păstrează ordinea
în timpul lucrului
-Colaborează cu
colegii de grupă A
B
C1
C2
C3 Lucrare
practică
Exercițiul
Demonstrația
Conversația -Materii prime
-Inventar de
lucru

Fișa 2
tehnologică Diferențiat

Frontal Pe grupe

Colectiv
10
min. 7. Realizarea feed-back -ului. Evaluarea
-Profesorul cere
elevilo r să-și
aprecieze
propriul produs
-Propune
elevilor să facă ,,
Turul galeriei ”
pentru a aprecia
produsele
colegilor
-Distribuie
elevilor fișele de
evaluare
formativă și cere
elevilor
rezolvarea
acestora
-Fac turul galeriei
și apreciază
produsele colegilor
-Elevii primesc fișa
de evaluare
-Elevii rezolvă
itemii din această
fișă
Elevii expun
lucrările finalizate
pe un panou
amenajat special
-Elevii își
autoevaluează
lucrarea și lucrările
colegilor D1
D2 Conversația
Turul galeriei
Explicația -Produsele
realiz ate
-Fișe de
evaluare Frontal
Frontal Pe grupe
Individual

47 3
min. 8. Secvența finală
-Profesorul face
aprecieri cu
privire la modul
de desfășurare a
lecției, la
participarea
tuturor elevilor,
a grupelor
-Notează elevii
motivând notele
acordate
-Înscrie notele în
catalog
-Anunță tema
pentru acasă -Elevii ascultă și își
însușesc aprecierile
și încurajările
profesorului și ale
colegilor
– Prezintă carnetul
de note
– Notează tema
pentru a casă Conversația
Explicația Frontal
Frontal Colectiv
Individual

48
Disciplina: Educație tenologică
Modulul: Materii prime
Titlul lecției: Produsul ,, Puiul de pom,,

FIȘA TEHNOLOGICĂ
1. Denumirea produsului: Puiul de Pom pentru Crăciun
2. Destinația produsului: produs decorativ pentru Târgul de Crăciun
3. Materi ale necesare:
­ Placaj/carton/sârmă
­ Glubulețe decorative sparte și cioburi din acestea
­ Hârtie glasată colorată divers
­ Alte materiale decorative
­ Acuarele
­ Adeziv și bandă dublu adezivă
­ Lac
­ Spray decorativ tip Zăpadă artificială
4. Unelte și instrumente folosi te: creion, foarfece/ cutter, spatulă
5. Norme de tehnica securității și sănătății în muncă :
­ obiectele ascuțite (ciuburi, foarfece, cutter) vor fi mânuite cu atenție pentru evitarea
rănilor
­ substanțele folosite pentru lipire și lăcuire se vor păstra în rec ipiente închise
­ la locul de muncă se va păstra curățenia, iar uneltele vor fi așezate în ordinea în ca re
se folosesc

6. OPERAȚII TEHNOLOGICE:
I.Operații pregătitoare
a) alegerea modelului
b) trasarea modelului pe placaj/carton si conturarea suportului
II.Operații de prelucrare
a) tăierea și împletirea sforii
b) colorarea materialelor și a sforii
c) uscarea suprafețelor vopsite
d) aplicarea prin lipire a cioburilor și a sforii pe placaj sau carton, într -o ordine
stabilă

49 e) înnodarea firelor de sfoară pent ru executarea unei agățători
f) aplicarea agățătorii p e spatele suportului prin lipire
III. Operații de finisare
a) lăcuirea pentru protecție și aspect plăcut
7. Control tehnic de calitate:
a) verificarea modului de execuție și a aspectului estetic
8. Prezentarea produsului(în faze de execuție):

9. Reclama produsului: Text gen ,, Folosiți un astfel de pui de pom și lăsați pomii adevărați
să producă oxigen pentru viața noastră,,

50
BAREM DE CORECTARE ȘI DE NOTARE
Proba de evaluare
EDUCAȚIE TEHNOLOGI CĂ
,, Pui de pom pentru Crăciun ’’
Clasa : a VII -a
* Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
Pentru lipsa răspunsului sau pentru încercuirea mai multor variante se acordă 0 puncte.
O1. SUBIECTUL I 30 puncte( 6 p x 5)
I. 1. alege rea materialului;
2. trasarea conturului pomului;
3. colorarea bucățelor de materiale;
4. lipirea;
5. lăcuirea;
Se acordă câte 6 puncte pentru fiecare răspuns corect.
O2. SUBIECTUL II 40 puncte (10 p x 4)
II. 1-a, 2-d, 3-b, 4-c.
Se aco rdă 10 puncte pentru răspunsul corect.
O3. SUBIECTUL III 20 puncte (10 p x 2)
III. Disfuncționalități posibile :
– dezlipirea materialelor sau a sforii
– vopsirea neuniformă a sforii sau a materialelor
Se ac ordă câte 10 puncte pentru fiecare răspuns corect .

51 3.2 PLAN DE AFACERI BAZĂ SPORTIVĂ

I. Cuprinsul planului de afaceri
I. Cuprins
II. O descriere generala a afacerii
III. Produse și servicii
IV. Plan de Marketing
V. Plan operațional
VI. Management și organizare
VII. Costuri pentru începutul afacerii ș i capitalizare
VIII. Plan financiar
IX. Informații utile

II. O descriere generala a afacerii
Firma S.C. „ Firul Ierbii ” S.R.L., înființata in 02.02.2017, cu un capital social integral
de 4000 de lei, înmatriculată in Registrul Comerțului cu nr. K xx/xxx x/ 2017, cod unic de
înregistrare Z xxxxxxxxx. Obiectivul principal al societății este de a o feri servicii de cea mai
bună calitate și să -și îmbunătățească mereu ofertele.

III. Produse și servicii
Produsul oferit este reprezentat de cele 2 terenuri de f otbal, ce se vor închiria. Fiecare
teren de fotbal are 7000 de metri pătrați, prezintă gazon de cea mai buna calitate și instalație de
nocturnă. Avantajul acestor terenuri e că sunt singurele din cent rul orașului, celelalte fiind
situate la marginea orașul ui sau în diferite cartiere. Așadar se ajunge foarte ușor din orice colț
al orașului.

IV. Plan de marketing Piața
În contextul economic actual este recunoscută pe plan mondial tendința de creștere a
timpului liber în dauna timpului de muncă, de transport, de odihnă. Astfel, apare nevoia firească
a populației de a beneficia de servicii de agrement tot mai diversificate, pentru a le satisface
într-un mod cât mai complex dorințele și aspirațiile.
În cate goria serviciilor de agrement, un loc tot mai important îl ocupă cele sportive, în
strânsă concordanță cu conștientizarea pe scară largă a rolului pozitiv pe care îl au mișcarea și
sportul în dezvoltarea armonioasă a individului. În țările dezvoltate (din toate punctele de
vedere) exista un adevărat cult în ace astă privință în rândul maselor largi ale populației, iar

52 activități ca jogging -ul, cross -urile populare (alergări cu participare largă), mersul pe bicicletă,
înotul se constituie în adevărate fenomen e de masă. În țara noastră, aceste activități nu au luat
o asemenea amploare, deși este în general recunoscută importanța pe care o are sportul în
asigurarea stării de sănătate a populației. A început și în România să se practice jogging -ul
(alergarea de dimineața sau de seară), se merge cu bicicleta, se practi că diferite sporturi. Între
acestea din urmă, un loc special îl ocupa fotbalul, ai cărui practicanți depășesc probabil ca
număr amatorii tuturor celorlalte sporturi care se pot prac tica în mod organizat. Pe locurile
următoare se situează baschetul, care câ știgă tot mai mulți adepți și tenisul.În ceea ce privește
baza tehnico -materială la nivel național, situația s -a deteriorat pe măsura trecerii timpului, în
condițiile în care propri etarii acestor baze (aflate în marea lor majoritate în proprietatea statulu i,
reprezentat fie prin Direcțiile Județene pentru Tineret și Sport, fie prinprimării) nu au beneficiat
de fonduri pentru menținerea și, cu atât mai puțin, pentru modernizarea acest ora.

Clienții
Clienții sunt în majoritate tineri până în 35 de ani, dar ex istă și numeroase persoane de
vârsta a doua sau chiar a treia care apelează la asemenea servicii, ponderea acestora din urmă
crescând semnificativ în orele de după -amiază și seara, odată cu încheierea programului de
lucru. De altfel în această din urma par te a zilei cererea înregistrează punctul culminant, iar de
multe ori proprietarii acestor baza practica tarife diferențiate, cu cele mai mari valori în acest
interval orar.

Concure nța
Momentan, concurența este încă slabă, deoarece afacerea necesită o inve stiție
considerabilă, iar beneficiile pe termen scurt nu sunt la fel de mari ca în cazul altor activități.
Totuși, există anumite baze unde se pot practica activități sportive în mo d organizat. Este vorba
în special de o concurență indirectă, formata din c omplexurile aparținând cluburilor sportive,
care pun la dispoziția doritorilor unele dintre facilitățile lor – contra cost – de școli și facultăți,
care de asemenea beneficiază de terenuri de sp ort pentru elevi/studenți, dar care pot dispune (în
mod neofic ial) și alte persoane. Există, după cum s -a mai menționat, și o serie de baze sportive
care se afla în administrarea Direcțiilor Județene pentru Tineret și Sport .

Promovarea
Fiind o afacere car e se adresează unui segment important de populație, publicita tea
trebuie să fie cât mai amplă, desigur în limita bugetului alocat acestei activități. Se pot folosi
diverse canale de promovare, printre care radioul, presa scrisă, publicitatea stradală

53 (recomandabil cu precădere în locurile frecventate de tineri). S e va construi și un site care apoi
va fi distribuit pe rețelele de socializare, unde, se găsesc cei mai mulți tineri. De asemenea se
va apela și la publicațiile/media locale.

V. Plan operațional
Personal
Pentru buna funcționare a activității firmei, pe rsonalul necesar este format din:
­ un manager
­ doi administratori
Administratorii lucrează în regim de colaborare între 6 și 8 ore. Aceștia se îngrijesc de
starea terenurilor, a gazonului precum și de buna funcționare a instalației de nocturnă. Deschid
și închid terenurile pentru clienți.

Firma
Firma S.C. „Firul Ierbii” S.R.L. înființata in 02.02.2017, cu un capital social integral de
4000 de lei, înmatriculată în Registrul Comerțului cu nr. K xx/xxxx/ 2017, cod unic de
înregistrare Z xxxxxxxxx. Obiectivul p rincipal al societății este de a oferi servicii de cea mai
buna calitate și să -și îmbunătățească mereu ofertele.
Firma e condusă de unicul asociat, care se ocupă și de problemele fi nanciare și contabile.
Cele doua terenuri sunt amplasate în centrul orașulu i, iar terenul pe care se găsesc reprezintă
proprietatea personală a managerului, deci nu se plătește chirie pentru spațiu locativ.

VI. Management si Organizare
Conducerea va fi ex ecutată de managerul firmei, care este unicul asociat, Rudi
Rădulescu, absolvent al Facultății de Economie și al Facultății de Business. Acesta reprezintă
societatea față de autoritățile statului, terți și în justiție , efectuează toate actele de adminis trare
și gestionare a societății, pentru a autoriza actele și operațiunile de gestiune și orice acte de
dispoziție. Totodată managerul deschide conturi în lei și valută și poate utiliza fondurile
financiare ale societății.

Organizarea
Așa cum s -a menționat anterior, pentru buna funcționare a activității firmei, personalul
necesar este format din:
­ un manager
­ doi administratori

54 Administratorii lucrează în regim de colaborare între 6 si 8 ore. Aceștia se îngrijesc de
starea terenurilor, a gazonului precum și de buna funcționare a instalației de nocturnă. Deschid
și închid teren urile pentru clienți.

Pregătire și calificare
Ponderea personalului specializat este în cazul acestei activități mult mai mica decât în
alte cazuri Radu Manga, în vârstă de 28 de ani, cu studii medii ocupă un post de
administrator.Ilie Izvor, în vârstă de 35 de ani, studii medii ocupă ce de -al doilea post de
administrator.

VII. Costuri pentru începutul afacerii și capitaluri
Costurile de început
Costur ile pornirii acestei afaceri sunt ridicate, în primul rând datorita cheltuielilor mari
pe care le presupu ne construirea bazei si dotarea terenurilor de sport în funcție de specificul
fiecăruia. În cele ce urmează vor fi enumerate câteva costuri orientative ale instalațiilor și
echipamentelor care ar trebui achiziționate, în funcție de sporturile care urmează a fi practicate.
Pentru fotbal: porți (între 300 și 1300 EURO) sau mini -porți (între 100 și 200 EURO),
mingi (între 25 și 100 EURO).
Pentru baschet: instalație fixă cu panou (între 150 și 1700 EURO) sau instalație mobilă
(120-900 EURO), panou simplu c u cos (50 -220 EURO), mingi simple sau oficiale (10 -80
EURO).
Pentru tenis: mașini de aruncat mingi – diverse modele (200, 500, pana la 2000 EURO),
fileu (200 EURO), rachete pentru amatori (20 -70 EURO) sau profesionale (80 -300 EURO).
Pentru tenis de mas ă: masă de joc –poate fi pentru interior sau pentru exterior – (între
300 și 1000 EURO), fileu (40 -70 EURO), set palete (20 -30 EURO), set min gi (3-6 EURO).
Evident, mai sunt și alte sporturi care pot fi practicate în mod organizat în cadrul unei
baze sportive, dar în rândurile de mai sus s -au listat numai cele mai populare dintre acestea.
Prețurile de sus sunt orientative și sunt în marea lor majoritate proprii unor produse de înaltă
calitate. În funcție de strategie și de posibilități, se poate alege var ianta achiziționării unor
instalații și materiale sportive mai ieftine ori la mâna a doua.

VIII. Plan financiar
Investiția inițială va fi :
1) Gazon natural (5 euro/metru pătrat) 301.000
2) 4 porți (700 euro/bucata) 12.040

55 3) 20 mingi (50 euro/bucata) 4.300
Total 317340

Cadrul legal
Trebuie prevăzute spații suficient de largi destinate amenajării de vestiare și grupuri
sanitare. De asemenea complexul trebuie să beneficieze de un punct de prim ajutor, astfel de
activități fizice putând genera accidente, de la cel e simple până la cele extrem de grave.

IX. Informații utile
Ministerul Tineretului și Sportului
Tel: (021) 2508539; 2507991; 2507034
www.mts.ro
Direcțiile Județene pentru Tineret si Sport
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIRB)
Str. Vasile Conta nr.16, sector 3, București
Tel: (021)322.95.35 (021)322.95.36 (021)322.95.37

56
3.3 PROIECT DE LECȚIE PENTRU EXCURSIE ORGANIZATĂ CU C LASA
DE ELEVI

1. Titlul activității : “ GLOBULEȚE FERMECATE”
2. Contextul activității : În preajma sărbătorilor de iar nă am organizat o excursie în care
am urmărit stimularea copiilor în desfășurarea unor activități cu caracter demonstrativ prin care
se valorifică tradițiile, arta decorativă și meșteșugurile specifice zonei, antrenarea imaginației
și a creativității elevi lor având ca sursă de inspirație obiceiurile și tradițiile românești, cultivarea
respectului pentru menținerea tradițiilor și obiceiurilor specifice sărbătorilor de iarnă.
3. Vârsta elevilor : 11-14 ani
4. Grupul țintă (caracteristicile elevilor, dimensiune a grupului): 20 de elevi de clasa a
VII-a
5. Disciplina/ disciplinele. Tema
Educație Tehnologică, Educație civ ică, Geografie, Limba și literatura română .
Realizare de globulețe pentru Crăciun
6. Obiective:
­ Crearea unor momente de bucurie persoanelor drag i prin dăruirea unor globulețe
confecționate și personalizate de elevi;
­ Formarea unor noțiuni și reprezentări despre procedeele utilizate pentru
obținerea globulețelor;
­ Dobândirea de către copii a abilităților de lucru, prin activități de documentare,
observare, pictură și decorare în vederea obținerii produselor;
7. Durata: 1 zi
8. Locul : Fabrica de globulețe d e la Pucioasa
9. Scurtă descriere a activității
Activitatea a constat într -o vizită la fabrica de globulețe, prin care am reușit să intrăm
în atmo sfera sărbătorilor de iarnă. A fost o experiență inedită în care elevii au descoperit aici
minunata lume a podoabelor de Crăciun, fiind încântați și fascinați să observe cum se fabrică
globurile. Beneficiind de explicațiile date, aceștia au aflat ce mat eriale se folosesc, precum și
etapele parcurse până în momentul ambalării acestora. Elevii au asistat la activitatea din cadrul
“Atelierului de suflat”, unde au observat transformarea baghetelor de sticlă, cu ajutorul focului
și al unui suflător iscusit, î n globuri de sticlă. Ulterior, ne -am îndreptat spre “Atelierul de pictură
și decorare” unde am observat măiestria doamnelor ce pictează globurile, după care elevii și -au
selectat materialele specifice și au pictat globulețe.

57 Fiecare elev și -a realizat prop riul globuleț conform preferințelor personale, urmând a și –
l expune în bradul de Crăciun. La final, am vizitat expoziția fabricii, pentru a admira toate
modelele de produse obținute.
10. Evaluare
Se ilustrează prin desene, tex te scurte impresiile lăsate de vizita efectuată.
Realizarea unui album foto cu imagini din vizita efectuată.
Completarea unor chestionare de către elevi prin care propun alte activități ce stimulează
potențialul creator și subliniază punctele izbutite și cele care se doresc a fi î mbunătățite în
activitatea ce tocmai s -a derulat.
Observarea impactului derularii pr oiectului asupra copiilor și părinților
11. Materiale, resurse, specificații tehnice
Sticla;
Culori de apă;
Lacuri;
Vopsele;
Sclipici;
Pensule;
Diluanți
Activitățile turist ice sunt apreciate de către copii, dar și de către cadre didactice,
deoarece sunt c aracterizate de optimism și umor și urmăresc lărgirea și adâncirea influențelor
exercitate în procesul de învățământ. De asemenea, toate aceste activități au un caracter
colectiv, care conduce la strângerea legăturii între copii și îi învață să trăiască î n grup, oferindu –
ne o viitoare generație sociabilă, deschisă, comunicativă.

Documentația pentru realizarea excursiei
1. Școala Gimnazială Gratia -Teleorman
2. Clasa a VII -a
3. Destinația : Fabrica de globulețe – Pucioasa
4. Scopul călătoriei : excursie cu caracter informativ
Obiective turistice : -Fabrica de globulețe Pucioasa
5. Data : 30.11.2019
6. Data și ora plecării : 30. 11.2019, ora 7
7. Data și ora întoarcerii : 30. 11. 2019, ora 20
8.Tabelul cu numărul, numele și prenumele copiilor participanți, precum și datele
de contact ale părinților/tutorilor lor legali instituiți

58 Nr.crt. Numele și prenumele
elevului Clasa Datele de contact ale părinților/tutorilor
lor leg ali instituiți

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

9. Numărul și datele de contact ale cadrelor didactice însoțitoare:

Nr.crt Numele
și prenumele Datele de contact Semnătura
1.
2.
3.
4.
5.

10. Tabelul cu numărul, numele și prenumele adulților participanți (alții decât
profesori) .

Nr.crt Numele și
Prenumele Datele de contact Semnătura
1.
2.

3.

11. Locul plecării, firma de transport:
12. Locul sosirii, firma de transport:

Toate datel e de mai sus sunt conforme cu realitatea.

59 13. Cadru didactic organizator Data.
14. Aprob – director Data:
15. Aprob – inspector școlar Data:

Obligațiile elevilor care participă la excursie

Art. 1 Toți elevii care participă la excursie au următoarele obligații:
a) să solicite toate informațiile despre excursie, așa cum sunt prevăzute la art. 3 alin. (1)
din Condițiile de organizare a taberelor, excursiilor, expedițiilor și a altor activități de timp liber
în sistemul de învățământ preuniversitar, aprob ate prin Ordinul ministrului educației naționale
nr. 3.060/2014;
b) să își informeze părinții referitor la activitate;
c )să informeze organizatorul excursiei despre orice probleme sau cerințe speciale,
probleme medicale, alergii, preferințe în regimul ali mentar, obiceiuri religioase speciale etc.;
d) să înștiințeze organizatorul grupului dacă are interdicție de a practica sport, pentru a
nu fi implicat în activități recreative care implică efort fizic;
e) să citească atent și să semneze regulamentul excurs iei înainte de plecare;
f) să prezinte organizatorului grupului o adeverință medicală eliberată de medicul de
familie/medicul școlar care să ateste starea "clinic sănătos";
g) să prezinte acordul semnat al părintelui conform anexei nr. 4 la Condițiile de
organizare a taberelor, excursiilor, expedițiilor și a altor activități de timp liber în sistemul de
învățământ preuniversitar, aprobate prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 3.060/2014.
Art. 2 Pe durata deplasării spre/dinspre des tinație, toți e levii care participă la excursie
au următoarele obligații:
a) să respecte condițiile de siguranță pe parcursul deplasărilor în grup cu
autocarul/microbuzul;
b) să nu recurgă la acte de violență pe parcursul deplasării spre/dinspre excursiei; ;
c) să nu peri cliteze siguranța și securitatea participanților pe parcursul deplasării
spre/dinspre excursie,;
d) să se comporte civilizat și să nu distrugă bunuri;
e) să se conformeze comenzilor cadrelor didactice însoțitoare.
Art. 3 Pe durata participăr ii la excursie , toți elevii au următoarele obligații:
a) să utilizeze, în siguranță, spațiile locației (să nu sară peste scări, să nu coboare pe
balustradă, să nu sară pe geam etc.)
b) să nu aducă și să nu utilizeze materiale/produse inflamabile sau cu ri sc inflamabil;

60 c) să utilizeze, în siguranță, produsele/aparatele de uz personal;;
d) să nu consume alimente alterate sau păstrate în condiții neadecvate;
e) să manifeste un comportament responsabil față de propria persoană și față de ceilalți
participanți la excursie;
f) să nu recurgă la acte de violență pe parcursul excursiei;;
g) să nu pericliteze siguranța și securitatea participanților la excursie;
i) să respecte comenzile cadrului didactic însoțitor pe perioada excursiei;
o) să nu părăseas că grupul/locația activităț ii fără acordul cadrului didactic însoțitor.

61
ACORDUL PĂRINTELUI/TUTORELUI LEGAL – excursie –

Numele și prenumele elevului: ……………………………………
Clasa : …………………. ……
Școala : ………………………
Data excursiei: de la ……………………. la ………………….
Numele și prenumele părintelui/tutorelui ………………………………..
Numele și prenumele cadrului didactic organizator al ex cursiei : …………………………..
Numele și prenumele c adrului didactic însoțitor : …………………………………………………
Destinația: ………………………………………………….
Locul de plecare: ……………… …… Ora plecării: …………. ……………..
Locul de sosire: ……………………. Ora sosirii: …………………………..
Mijlocul de transport: ……………………………………………………………
Itinerar: Gratia, Teleorma n-Pucioasa -Târgoviște -Gratia
Scopul excursiei : excursie cu caracter informativ privind realizarea de decorațiuni
pentru sărbători și creșterea nivelului de cunoștințe cu privier la resursele naturale și
monumente din România
Îmbrăcăminte specifică/Echip ament specific necesar în excursie :
­ haine groase
­ încălțăminte
­ adecvată

Programul acestei excursii cuprinde activități fizice și sportive (de exemplu: jocuri
în aer liber, activități distractive în parcuri de distracție pentru copii);
Da

a) înțeleg că există riscul de vătămare asociat activităților fizice și sportive menționate
mai sus și sunt de acord ca propriul meu copil să participe la acestea, cu excepția:
………………………………..
b) Menționez că regimul medical permanent sa u temporar al copilului meu, inclusiv
regimul de dietă, cel de medicație și/sau necesitatea utilizării aparatelor auditive sau vizuale,
este: ……………………………..
c) Sunt de acord ca, în cazul unei urgențe de vătămare sau îmbolnăvire a copil ului,
cadrul didactic însoțitor să mă înștiințeze imediat, să ia legătura cu o unitate medicală

62 specializată, să acționeze în numele meu și să obțină tratamentul medical al copil ului. Mă oblig
să plătesc suma aferentă, în cazul administrării unui tratament medical contra cost.
d) Sunt de acord ca propriul meu copil să se comporte civilizat și responsabil, să respecte
regulile stabilite și accept consecințele în situația în care nu se va comporta ca atare.
e) Accept că sunt responsabil pentru aducerea și pre luarea copilului la orele și locațiile
precizate anterior. Înțeleg faptul că propriul meu copil va fi însoțit pe toată perioada excursiei
de un cadru didactic însoțitor la 10 cop iii.
f) Accept că rămâne la latitudinea școlii să modifice aspectele legate de transport si alte
servicii, după cum consideră necesar. Înțeleg că voi fi informat asupra acestor modificări cu cel
puțin 24 de ore înaintea plecării.
g) Sunt de acord că școala nu poate fi responsabilă pentru acțiunile operatorilor de
transport sau de tu rism care își oferă serviciile pentru această excursie.
h) Sunt de acord și înțeleg că sunt responsabil pentru faptele copilului meu. Absolv
școala de toate obligațiile și răspun derea ocazionate de această excursie, cu excepția celor
cauzate de neglijența cadrelor didactice însoțitoare.
i) Înțeleg faptul că elevii care nu respectă regulamentul de organizare și funcționare a
unităților de învățământ preuniversitar și regulamentul i ntern al școlii pot să fie excluși de
școală de pe lista participanților la as tfel de manifestări.
î) Sunt de acord că, în cazul în care copilul meu comite o faptă gravă pe perioada
excursiei, rămâne la latitudinea școlii să îmi trimită copilul acasă, eu f iind informat asupra
acestui lucru în prealabil. În acest caz, voi suporta toa te cheltuielile ocazionate de plecarea lui
anterioară și nu voi solicita returnarea niciunei sume din partea școlii. În cazul elevului minor,
voi veni să îmi preiau copilul și vo i suporta toate cheltuielile ocazionate de plecarea lui
anterioară anticipată, fără a solicita returnarea niciunei sume din partea școlii.
j) În caz de urgență, pot fi găsit, 24 de ore, la următoarele numere de telefon:
……………………………..
Date de contact suplimentare: ……………………………………..
k) Sunt de acord ca propriul meu copil să participe la această excursie.

……………………………………………………
(semnătura părintelui/tutorelui legal)
Data: ……………………….

63
Declarația elevului

Am citit acest formular și înțeleg că trebu ie să mă comport politicos, responsabil și să
respect regulile stabilite de organizatorii acestei excursii, să nu întreprind acțiuni care pot să
pună în pericol sănătatea, securitatea și siguranța mea sau a celorlalți participanți.

…………………. .
(semnătura elevului)

Data:

Proces verbal,

Încheiat în urma prelucrării, însușirii și semnării regulamentului excursiei, de
către toți participanții la exc ursie

Azi, 22. 11.2019, atât elevii care participă la excursia din data de 30.11.2019, cât și
părinții acestora, au luat la cunoștință regulamentul stabilit prin Ordinul ministrului educației
naționale nr. 3.060/2014.
Ca urmare, cadrele didactice organizatoare au pre lucrat regulamentul. Părinții și
elevii si -au însușit și au fost de acord în unanimitate cu regulile care se impun a fi respectate
pentru siguranța elevilor.
Drept urmare, elevii și părinții acestora au semnat Procesul verbal.

Nr.
crt. Numele și prenumele
elevului Clasa
Semnătura
elevului Părinte Semnătura
părintel ui
1.
2.
3.

64
Data: 22.11.2019 Întocmit de
Dosarul conține și următoarele acte:
a) acordul părintelui/tutorelui legal – excursie – semnat (pentru fiecare ele v);
b) declarația tuturor elevilor;
c) adeverințe care atestă specializare în acordarea primului ajutor (pentru însoțitori);
d) adeverințele medicale eliberate de medicul de familie/medicul școlar, care să ateste
faptul că starea de sănătate îi permite elevului să participe fără riscuri la activitățile
propuse;
e) Factura fiscală însoțită de factura pro forma care menționează costul/persoană
defalcat pe servicii de transport și servicii turistice;
f) copia certificatului de înmatriculare a operatorului economic la oficiu l registrului
comerțului;
g) copia licenței de transport persoane;
h) copia asigurării de răspundere a transportatorului față de călătorii transportați, în
caz de accidente, în cazul în care deplasarea se realizează cu autovehicule,
formularul nr. 1.2 prevăzut în anexa nr. 4 la Condițiile de organizare a taberelor,
excursiilor, expedițiilor și a altor activități de timp liber în sis temul de învățământ
preuniversitar, aprobate prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 3.060/2014,
semnat și ștampilat.

65 Formularul nr. 1.1

Operator economic
……………………………
(denumirea)
DECLARAȚIE
Subsemnatul, ………………………….,reprezentant împuternicit al ……………… (denumirea
operatorului economic)………………, în ca litate de ofertant al serviciilor turistice ………………..
(denumirea serviciului) ……………. …, la data de …………….. (zi/lună/an), declar pe propria
răspundere că:
a) ………………………….. (denumirea operatorului economic) nu am intrat în faliment, ca
urmare a hotărârii pronunțate de judecătorul -sindic;
b) dețin polița de asig urare privind rambursarea cheltuielilor de repatriere și/sau a
sumelor achitate de către achizitor în cazul insolvabilității sau falimentului agenției de turism
nr. …………., emisă de ………….., valabilă până la data de …………………;
c) în ultimii 2 ani am îndeplinit integral obligațiile contractuale și nu am produs
prejudicii beneficiarilor.
În conformitate cu oferta transmisă achizit orului am acordat acestuia următoarele
gratuități:
……………………………………………… ……………………………………………
sau:
În conformitate cu oferta transmisă achizitorului am acordat acestuia următoarele
reduceri la produse/servicii:
…………………………………………………………………………………………….
Costul total per persoană este de ………….. lei (inclusiv TVA).
Subsemnatul declar că informațiile furnizate sunt complete și corecte în fiecare detaliu
și înțeleg că achizitorul are dreptul de a solicita, în scopul verificării și confirmării declarațiilor,
orice documente doveditoare de care dispun.
Înțeleg că, în cazul în care prezenta declarație nu este conformă cu realitatea, sunt pasibil
de încălcarea prevederilor legislației în vigoare privind falsul în declarații.
Data ……………..
Operator economic,
………………………
(semnătură autorizată)

66 Formularul nr. 1.2

Operator economic
……………………….
(denumirea)
DECLARAȚIE
Subsemnatul, ……………………….., reprezentant împuternicit al ………………… (denumirea
operatorului economic), în calitate de ofertant al serviciilor de transport …………………. ………
(denumirea serviciul ui), la data de ……………….. (zi/luna/an), declar pe propria răspundere că:
a) ………………………..(denumirea operatorului economic) nu am intrat în faliment, ca
urmare a hotărârii pronunțate de judecătorul -sindic;
b) dețin polița de asigu rare de răspundere a transportatorului față de călătorii transportați
în caz de accidente produse în trafic intern și internațional nr. ……………., emisă de …………………,
valabilă până la data de …………… …;
c) în ultimii 2 ani am în deplinit integral obligațiile contractuale și nu am produs
prejudicii beneficiarilor.
În conformitate cu oferta transmisă achizitorului am acordat acestuia următoarele
gratuități:
………………………………………. ….
sau:
În conformitate cu o ferta transmisă achizitorului am acordat acestuia următoarele
reduceri la servicii:
……………………………………………
Costul total per persoană este de ………………… lei (inclusiv TVA).
Subsemnatul de clar că informațiile furnizate sunt complete și corecte în fiecare detaliu
și înțeleg că achizitorul are dreptul de a solicita, în scopul verificării și confirmării declarațiilor,
orice documente doveditoare de care dispun.
Înțeleg că, în cazul în care prezenta declarație nu este confo rmă cu realitatea, sunt pasibil
de încălcarea prevederilor legislației în vigoare privind falsul în declarații.
Data ……………………
Operator economic,
…………………………
(semnătură autorizată)

67 3.4 EVALUAREA UNUI MANUAL DE EDUCAȚIE T EHNOLOGICĂ

Numele și prenumele evaluatorului: PASĂRE AUREL
Data: …………..

ANALIZA UNUI MANUAL ȘCOLAR

Disciplina: Educație tehnologică și aplicații practice
Clasa: a V -a
Autori: Gabriela Lichiardopol, Viorica Stoicescu,
Silvica Neacșu
Editura: Liter a
Anul editării: 2017
Format: tipărit și digital,260*205
Numărul de pagini: 88
Culori: Verde, rosu, galben.

II. Evaluarea manualului

Criterii Punctaj Comentarii 3 2 1

1. Concepția curriculară
1.1. Informații despre concepția / principiil e
care
au stat la baza construcției manualului
(prefață, ghidul profesorului etc.) X Existența Ghidului profesorului.
Manualul cuprinde o prefață
intitulată sugestiv ,,Primii pași
către viitoarea ta profesie”.
1.2. Calitatea concepției / proiectului
curricular,
principii ale învățării și dezvoltării etc. X Concepția curriculară a deschis o
perspectivă nouă in planificare și
instruire utilizând metode moderne
,variate de predare învățare.
1.3. Consecvența aplicării concepției î n
elaborarea manualului X Activitățile practice se regăsesc în
fiecare capitol.
2. Conformitatea cu prevederile
programei: (s e mentionează programa)
2.1. Conformitatea cu obiectivele programei
X În conformitate cu programa
școlară apr obată prin Ordinul
Ministrului Educației Naționale nr.
3393 din 28.02 2017

68 Criterii Punctaj Comentarii 3 2 1
2.2. Conformitatea cu conținutul programei X Manualul corespunde programei
școlare pentru clasa a V -a
2.3. Relevanța conținuturilor generale pentru
obiectivele prevăzute X Conținuturile sunt în concordanță
cu obiectivele prevăzute în
programa școlară

3. Calitatea conținutului
3.1. Acuratețea științifică, tehnologică,
pertinența culturală etc. X Conținuturile sunt precise și variate
realizând corect informar ea
științifică.
3.2. Dimensiunea axiologică a conținuturilor
(promovarea valorilor recunoscute,
absența
discriminărilor rasiale, etnice, religioase,
de
gen etc. X Conținuturile promovează valorile
recunoscute
3.3. Organizarea sist ematică, coerentă X Manualul școlar prezinta o
organizare log ica in redactare.
3.4. Esențialitatea, reprezentativitatea
informațiilor X In fiecare unitate de invățare sunt
informațiile sunt reprezentative.
3.5. Raționalitatea volumului inform ațiilor
X Volumul informațiilor este
corespunzător capacităților
elevilor.
3.6. Structuri interdisciplinare
X Autorii manualului au integrat
elemente conexe de la
următoarele discipline:geografie,
biologie, informatică,
matematică.

4. Principiul ac cesibilității
4.1. Nivelul accesibilității conținutului tematic
(gradul de dificultate a noțiunilor) X Conținutul științific este selectat,
simplificat,accesibil pentru a putea
fi înțeles de către elevi.
4.2. Accesibilitatea limbajului (clarit ate,
construcția frazei, stilul etc.)
X Limbajul acestui manual este clar
și accesibil elevilor .In general
frazele sunt construite simplu fiind
bine adaptate nivelului de
înțelegere al elevilor.
4.3. Acce sibilitatea sarcinilor de învățare
(întrebări, exerciții, probleme) X Sarcini de învățare accesibile
vârstei

5. Organizarea și conducerea învățării
5.1. Declanșarea și cultivarea atenției și
motivației învățării pe unit. de instruire
(informații interesante, situ ații
problematice,
conflictuale, grafică atractivă etc.) X Autorii au inclus aspecte care să -i
motiveze pe elevii (proiecte, studiu
de caz,teme variate,ilustra ții
sugestive),au ținut cont de
posibilitățiile psiho -individuale
elevilor, pentru a le suscita
interesul, imaginația , gândirea
creatoare,învățarea prin
descoperire.
5.2. Utilizarea metodelor care promovează
învățarea activă, pe unități de instruire X Metodele/tehnicile/stra tegiile
didactice utilizate sunt activ –
participative, diversitatea lor

69 Criterii Punctaj Comentarii 3 2 1
(întrebări, exerciții, rezolvări de
probleme) conducând la implicarea elevului .
Pentru noile infor mații se pot folosi
”Ciorchinele” , Cadranul; la
diferite sarcini se pot folosi
Diagrama Venn, jurnalul dublu,
cvintet, explozia st elară, la lecțiile
de recapitulare – ”Floarea de lotus”,
”Cubul”, turul galeriei.
.
5.3. Relevanța metodelor de învățare ac tivă în
raport cu obiectivele proiectate X Instruirea prin metode active și
proiecte acționează asupra modului
de gândire și manifestare a
elevului.
5.4. Dezvoltarea capacităților cognitive
superioare și a creativității
(explicarea / interpretarea unor fenomene
și
idei noi, rezolvare de probleme, capacitate
de gândire critică, capacități creat ive) X Activitățile de învățare propuse
sunt original concepute, și
atractive, asigurând în mod eficient
înțelegerea, sistematizarea și
consolidarea conținuturilor
5.5. Prevederi pentru tratarea diferențială a
elevilor (exerciții, probleme, tex te
suplimentare etc.) X Existența testelor de autoevaluare
și realizarea de produse pentru
expoziții în cabinetul de educație
tehnologică
5.6. Diferențierea și reliefarea conceptelor,
principiilor, teoremelor esențiale prin
mijloace specifice (caracterul literel or,
încadrarea în chenar / bandă colorată etc.) X Pentru fiecare lecție titlul este
încadrat intr -un chenar de culoare
albastru,caracterul literelor de
aceeași culoare, de asemenea intr -o
bandă colorată există r ubrică de
informare .
5.7. Sinteze, rezumate ale ideilor de fond
X este realizată sistematizarea
textului, prin evidențierea
elementelor de conținut (alineate,
chenare, culori/nuanțe distincte,
marcaje, exprimare clară, coerență
etc.)
5.8. Teme pentru acasă X Se regăsesc în to ate unitățile de
învățare
5.9. Îndrumări, sugestii privind modul de
abordare și realizare a sarcinilor de
învățare
(recomandări explicite sau implicite
privind
tehnicile de învățare) X Se găsesc exerci ții de colaborare și
lucru în echipă, îndrumări pentru
realizarea activităților practice.

5.10. Manualul, prin construcția sa internă,
poate
servi îndeplinirii obiectivelor disciplinei
considerate fără a mai fi nevoie să se
apeleze la resurse suplim entare majore X Prin informațiile cuprinse în cele
trei unități de învățare, manualul
poate servi la îndeplinirea
obiectivelor.
5.11. Sugestii de utilizare a altor surse de
informare și documentare: INTERNET,
dicționare, documentație tehnică,
legislativă
etc X Apar sugestii de utilizare a altor
surse de informare: dicționar,
Internet

6. Suportul

70 Criterii Punctaj Comentarii 3 2 1
6.1. Calitatea grafică -estetică a suportului
(claritate, expresivitate, culoare, valoare
estetică etc.) X Manualul prezintă o calitate grafică
–estetică foarte bună. Imaginile
utilizate sunt clare ,expresive și
sugestive.
6.2. Calitatea funcțională a suportului
(adecvarea
la obiective și conținut) X Suportul este adecvat la obiectiv e
și conținut.

7. Probe de evaluare
7.1. Evaluări parțiale, pe parcursul parcurgerii
unor unități de instruire (rol de feed -back) X Cuprinde probe de evaluare orală și
scrisă.
7.2. Evaluări finale / sumative X Cuprinde tipuri de evaluări f inale/
sumative
7.3. Calitatea științifică și relevanța metodelor
de
evaluare în relația cu obiectivele și
conținutul considerat X Manualul mai cuprinde exerciții
concepute astfel încât elevul să -ți
poată verifica singur progresele și
reușitele.

8. Originalitatea manualului
8.1. Originalitatea din punctul de vedere al
selecției și organizării conținuturilor X Nu există originalitate în toate
conținuturile din manualul de
educație tehnologică
8.2. Originalitatea din punctu l de vedere al
strategiilor și metodelor de predare –
învățare
X În manual se găsesc diferite forme
de activități didactice, ca de
exemplu: Lucrează singur,
Exersează, Fișă de documentare,
Lucrați în perechi, activit ăți
practice și transdisciplin are.
.

8.3. Originalitatea din punctul de vedere al
probelor de evaluare X Evaluările sumative conțin probe
orale și probe scrise.
8.4. Originalitatea din punctul de vedere al
prezenzării și graficii manualului (valoarea
esteti că) X Toate ilustrațiile din manual
corespund conținuturilor unitatilor
în care apar, transmit informații
interesante,reprezentări
necunoscute elevilor sau din afara
mediului lor de viață).
9. Prezentarea, tehnoredactarea și condițiile
materiale al e manualului
9.1. Respectă condițiile de igienă a lecturii
(caracterul literelor, așezarea în pagină,
calitatea cernelei tipografice, claritatea
imprimării) X Stilul redactării manualului este
accesibil,stimulativ, flexibil astfel
încât să stimuleze și să incinte
dorința elevului spre cunoașt ere.
9.2. Diferențiază succesiunea și relațiile dintre
subiecte, teme etc. (grafică, culoare etc.) X Noțiunile importante sunt
îngroșate,evidențiate prin culori.
9.3. Calități mater iale: calitatea hârtiei,
imaginilor, X Ilustrațiile sunt clare și precise, dar
sunt și sugestive pentru a trezi
interesul eleviilor.

10. Existența unor auxiliare curriculare Nu există

71 III. Concluzii

Eu am acordat 115 PUNCTE

Manualul școlar de”Educație tehnologică” pentru clasa a V -a este elaborat de către
specialiști, conținutul corespunde programei școlare, este adaptat posibilitățiilor psiho –
individuale ale elevilor, valorifică aspecte ale educației nonformale (surse diverse, TIC, mass –
media).

Are coerență pedagogică, furnizează i nformații exacte și precise, permite un acces facil
la informație, accesibilizează informațiile, are valoare informativă, sarcini care implică
folosirea metodelor centrate pe elev, cu trimitere și către al te discipline, activități care se
realizează pe baz a utilizării calculatorului, soft -urilor educaționale, filmulețelor educative.

Vocabularul utilizat este adaptat nivelului psihologic al elevilor .

72
CONCLUZII

Am ales tema legată de sticlă și produse din sticlă având în minte imaginile rămase în
urma celor 3 vizite pe insula Murano, din Italia, supranumită și „Insula de sticlă”. Două dintre
vizite au fost făcute cu câte un grup de 20 de elevi de la două colegii diferite. Un grup de
adolescenți de la un profil real și în alt an cu un grup de elev i de aceeși vârsta dar de la un
profil tehnic. Daca elevii de la profil real au fost încântați de frumusețea obiectelor din sticlă
dar îngroziți de dificultatea meseriei de sticlar și au spus aproape în majori tate că nu este pentru
ei o astfel de meserie e levii de la profil tehnic erau încântați și de frumusețea meseriei pe care
ar fi aleso imediat daca era posibil mai ales după ce au aflat și ce salariu aveau meșterii
respectivi, în Italia fiind.

Pentru a obț ine 100 de kg de sticlă nouă se pot folosi 104 kg de sticlă recuperată (chiar
și sub formă de cioburi) și astfel se economisesc 120 kg de materie primă și o mulțime de
energie. Câtă economie de materie primă se poate face prin simpla reciclare responsabilă ?
Sticla se descompune în mediul ambiant în ci rca 1 milion de ani (după unele calcule
teoretice -practic nu se poate spune exact).
Am constatat că în câteva țări nordice din Europa, din care și noi facem parte, în fiecare
magazin se plătea în plus 1 euro p entru fiecare ambalaj din sticlă atunci când cu mpărai iar la
returnarea ambalajului se primea înapoi suma respectivă și astfel consumatorii erau educați
pentru a face reciclarea ambalajelor -acest lucru se întâmpla și pentru alte ambalaje de aluminiu
sau di n plastic dar suma cea mai mare era pentru amba lajele din sticlă pentru că se obține cu
cheltuială mare de materii prime și energie.
Proiectul de lecție din prezenta lucrare împreună cu excursia realizată la o fabrică de
globulețe poate arăta elevilor mei o cale către o meserie destul de frumoasă și ca re în aceste
vremuri are căutare – oricare din fabricile de sticlă și atelierele care produc obiecte din sticlă
caută meseriași chiar și în aceste vremuri și se oferă calificare la locul de muncă pentru tineri i
care vor să practice această meserie.

73
BIBLIOGRAFIE / WEBOGRAFIE
1. Instalații termotehnologice. Lianți, sticlă, ceramică. I. Teodoreanu, H.Rehner.
București, 1979
2. Tehnologia Sticlei : Petru Baltă , editura Didactică Și Pedagogică București 1984
3. Familia Carbonului : Silvia Jerghiuta, Floarea Popa; editura D ocument Iasi 2002
4. Povestiri despre chimie : L.Vlasov, D.Trifonov; editura Stiintifica Și Enciclopedica
București 1985
5. Manual Educație Tehnologica, clasa a VII -a
6. www.ro.wikipedia.org
7. www.teco.com
8. www. adev.ro/pbdo2w
9. https://ro.wikipedia.org/wiki/Sticl%C4%83
10. http://eductehnol.wikispaces.com/CLASA+VII
11. http://ebiju.net/totul -despre -cristale -swarovski.html
http://alexandrudamian.blogspot.com/2008/03/fabrica -de-sticla.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Gorilla_Glass
12. http:// sigurec.ro/ro/despre -sigurec/reciclez1/reciclarea -sticlei.html