PROGRAMUL DE STUDII : CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE [608382]

0

Universitatea Constantin Brâncoveanu – Pitești

FACULTATEA DE MANAGEMENT MARKETING ÎN AFACERI ECONOMICE – BRĂILA
PROGRAMUL DE STUDII : CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE
GESTIUNE

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DIN EXPLOATARE.
STUDIU DE CAZ LA SALUBRIZARE ȘI GOSPODĂRIE
CAZASU S.R.L.

– LUCRARE DE LICENȚĂ –

Coordonator științific:
Lect.dr.Cristina Bunea -Bontaș
Absolvent: [anonimizat]

2020

1
CUPRINS

Introducere ………………………………………………………………………………………………3

Cap.1 . Cheltuielile de exploatare – indicatori ai
performanței financiare ……………………………………………….. ………………………….4
1.1 Delimitări ș i clasificări privind cheltuielile ……………………………………………….4
1.2 Structura cheltuielilor de exploatare ……………………………. ………………………….7
1.3 Politici contabile privind recunoașterea și evaluarea
cheltuielilor din exploatare ………………………………………… ………………………..10

Cap.2.Informații generale privind societatea
SALUBRIZARE ȘI GOSPODĂRIE CAZASU S.R.L. …….. ………………………16
2.1. Obiectul de activitate ………………………………………………. …………………………16
2.2.Structura de organizare a activității …………………………… ………………………….18
2.3.Evoluția principa lilor indicatori econo mico -financiari
în perioada 2018 -2019 …………………………………………………. ………………………….20
2.4.Structura cheltuielilor din exploatare la SALUBRIZARE
ȘI GOSPODĂRIE CAZASU S.R.L. ………………………………. …………………………30

Cap.3.Conta bilitatea c heltuielilor de exploatare la
SALUBRIZARE ȘI GOSPODĂRIE CAZASU S.R.L. …………………………….34

2
3.1.Sistemul informațional …………………………………………….. ………………………..34
3.1.1.Documente contabile justificative …………………. ………………………. 35
3.1.2.Sistemul de prelucrare a documentelor ………………………………. ……39
3.2.Contabilitatea cheltuielilor din exploatare ………………….. ………………………..40
3.3.Execuția Bugetului de Venituri și Cheltuieli
la 31.12.2019…………………………………………………………. …………………………….51
Concluzii …………………………………………………………………….. ……………………….54
Bibliografie ………………………………………………………………… ………………………..57
Anexe …………………………………………………………………………………………. ………..59

3
INTRODUCERE

Procesul de producție ș i desfacere a bunurilor mater iale, de executare a
lucrărilor ș i prestarea de servicii necesită utilizarea factorilor de producție,
respectiv consumarea acestora. Consumul și plă țile privind factorii de producție,
efectuate de unitate poartă denumirea de cheltuieli ale întreprinderii .
Cheltuielile întreprinderii reprezintă sumele sau valorile plătite sau de
plătit pentru: consumurile de bunuri materiale, plata lucrărilor executate și
serviciile prestate de terți, remunerarea personalul ui angajat, plata unor obligații
legale sau contra ctuale, precum și alte plă ți sau cheltuieli.
Cheltuielile sunt definite de Cadrul conceptual pentru raportarea
financiară elaborat de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate
(IASB) ca fiind ”diminuări ale beneficiilor înregistrate pe parcursul perioadei
contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor sau creșteri ale
datoriilor, care se con cretizează în reduceri ale capitalurilor proprii , altele decât
cele rezultate din distribuirea acestora către acționari”.1
Procesul de ocazionare a cheltuielilor constă în:
1. angajarea – aceasta are loc în momentul în care se contacte ază obligația
gener atoare de plă ți sau consumarea de resurse;1
2. consumul – acesta este specific utilizării efective a resurselor în scopul
satisfacerii unor nevoi cu caracter productiv sau neproductiv;2
3. plățile – presupun achitarea unei sume de bani ca echivalent în c adrul
relațiilor comerciale (relațiile cu furnizorii, cu creditorii diverș i) sau transferu l cu
sau fară echivalent, în cadrul relațiilor financiare (plata impozitelor ș i taxelor
către bugetu l statului, bugetul asigură rilor sociale).2

1IASB “Standardele Internaționale de Raportare Financiară”, 2015
2Mihai Ristea, Corina Graziella Dumitru – ”Libertate și conformitate în standardele și regle mentările contabile,”
Ed. CECCAR , București 2012 , pg. 643

4
CAP ITOLUL .1.CHELTUIELILE DE EXPLOATARE –
INDICATORI AI PERFORMANȚEI FINANCIARE

1.1.Delimitări și clasificări privind cheltuielile

În activitatea entităților se realizează o multitudine de operațiuni
economico -financiare care angajează cheltuieli și generează venituri. Pentru
înregistrarea acestora sunt prevăzute în planul de conturi următoarele două clase
de conturi:
– pentru cheltu ieli : clasa 6 ”Conturi de cheltuieli”,
– pentru venituri : clasa 7 ”Conturi de venituri”.
O caracteristică comună a acestor conturi din clasele 6 și 7 este că ele nu
participă la stabilirea și evaluarea posturilor în bilanț în mod direct, ci prin
intermed iul rezultatelor financiare stabilite cu ajutorul contului de rezultat al
exercițiului, pentru care în clasa 1 ”Conturi de capital ” este creat contul 121
”Profit sau pierdere” .
Contabilitatea cheltuielilor se organizează cu ajutorul conturilor din clasa 6
„Conturi de cheltuieli” care, după funcția contabilă, sunt conturi de activ, cu o
singură excepție , respectiv contul 609 „Reduceri comerciale primite", care are
funcție contabilă de pasiv. Înregistrează în debitul lor cheltuielile efectuate, după
natura l or și pe feluri de cheltuieli. La finele exercițiului cheltuielile se
repartizează în vederea calculării rezultatul ui financiar, asupra contului ”P rofit
sau pierdere ”.
Varietatea cheltuielilor efectuate de o entitate a condus la clasificarea lor
după difer ite criterii. Criteriile reprezentative sunt : natura cheltuielilor, perioada
de timp la care se referă, consecințele asupra re lației „rezultatul exercițiului –
trezorerie”.3

3Dorina Luță (coordonator) – ”Contabilitate financiară”, Ed. Independența economică Pitești, 2016, pg. 182

5
După natura lor, cheltuielile se împart în două categorii:
– cheltuieli de exploatare,
– cheltuieli financiare.
Cheltuielile de exploatare sunt ocazionate de realizarea obiectului de
activitate al entității. Ele cuprind cheltuieli cum sunt: cheltuielile cu materiile
prime și materialele con sumabile, costul mă rfurilor vândute , cheltuielile cu
lucrările ș i serviciile executate de terți, cheltuielile cu impozite, taxe și varsăminte
asimilate, cheltuielile cu personalul , cheltuielile cu amortizările , provizioanele și
ajustările pentru depreciere sau pierdere de va loare.
Potrivit O.M.F.P. 1802/2014 în categoria cheltuielilor de exploatare sunt
incluse și cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzacții care nu se așteaptă
să se repete într -un mod frecvent sau regulat. Astfel de cheltuieli sunt
reprezentate de : distrug erile determinate de dezastre ( cutremure, inundații,
incendii) sau cheltuielile cauzate de expropriere.
Cheltuielile financiare sunt ocazionate de activitatea curentă financiară a
entității și cuprind următoarele cheltuieli: pierderi de creanțe legat e de
participații , cheltuieli privind investițiile financiare cedate , cheltuieli din diferențe
de curs valutar, cheltuieli privind dobănzile, cheltuieli cu amortizările și ajustările
pentru pi erderile de valoare. 4
Clasificarea cheltuielilor după perioada la care se referă , consecință a
aplică rii principiului contabilității de angajamente și a conec tării cheltuielilor la
venituri, conduce la împărțirea cheltuielilor în:
-cheltuieli curente ,
-cheltuieli constatate în avans.
1.Cheltuieli curente . Sunt angajate în exercițiul curent și conectate la
veniturile exercițiului curent (recunoscute de rezultatul exercițiului curent).
După particularitățile lor , cheltuielile curente se pot diviza in trei grupe:

4OMFP 1802/2014 – Partea 1 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale
individuale și situațiile financiare anuale consolidate.

6
1.1. Cheltuieli angajate (consumate) și plătite in exercițiul curent , ca de
exemplu:
-cheltuielile cu consumul de materii și materiale aprovizionate de la
furnizori cu facturi,
-cheltuieli cu lucrările și serviciile executate , facturate de terți,
-cheltuie lile cu personalul,
-cheltuielile cu impozitele și taxele plătite bugetului de stat etc.
1.2. Chel tuieli angajate, de plătit . Sunt consecința datorii lor co ntractate ori
constatate pentru scopuri cum sunt:
-pentru împrumuturi primite ( dobânzile datorate evidențiate î n contul 168
„Dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate"),
-pentru bunuri primite fără facturi (valoarea estimată datorată evidențiată î n
contul 408 „Furnizori – facturi nesosite") etc .
În fapt „cheltuielile de plătit" sunt ch eltuieli aferente exerciț iului curent
(exemplu: 666 „Chel tuieli privind dobânzile"), dar datoriile sunt aferente
exercițiului următor (exemplu: 168 „ Dobânzi aferente împrumuturilor și
datoriilor asimilate").
Atât cheltuielile , cât și datoriile din această grupă sunt previzionate
(estimate), astfel că la constatarea valorii reale a datoriilor în exercițiul următor
are loc regularizarea mărimii cheltuielilor constatate în exercitiul precedent.
De reținut că nu trebuie făcută con fuzie între datoriile obișnuite (de
exemplu cont 401 „Furnizori") neplătite până la încheierea exercițiului, a căror
mărime este certă și cheltuielile de plătit care sunt datorii a căror mărime este
incertă la sfârșitul exercitiului.
1.3. Cheltuieli calcul ate. Sunt cheltuieli care, din punct de vedere
financiar, nu generează fluxuri de trezoreri e, adică plăți, din partea entității. Se
cuprind în această structură urrnătoarele cheltuieli:
-cheltuieli cu amortizările,
-cheltuieli cu provizioanele,

7
-cheltui eli cu ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare.

2. Cheltuielile constatate în avans. Sunt cheltuieli angajate în exercițiul
curent, dar conectate la veniturile ș i implicit la rezultatul exercițiului(iilor)
viitor(oare). Se includ î n această structură cheltuieli cum sunt: abonament ele,
chiriile și alte cheltuieli efectuate, precum și dobânzile afe rente contractelor de
leasing fi nanciar.
După consecințele asupra relației ”rezultatul exercițiului -trezorerie”,
cheltuielile se grupează în:
-cheltuieli efective,
-cheltuieli calculate .
Cheltuielile efective sunt angajate în exercițiul curent , plătite sau de plătit
și din punct de vedere financiar aceste a generează fluxuri de trezorerie sub formă
de plăți .
Cheltuielile calculate sunt cheltuieli ale exercițiului curent care nu
angajează fluxuri de trezorerie (plăți).
Consecințele acestor cheltuieli asupra relației dintre rezultatul exercițiului
și trezorerie sunt diferite în funcție de felul cheltui elilor calculate : amortizări,
provizioane, ajust ări.

1.2.Structura cheltuie lilor de exploatare

Cheltuielile privind activitatea de exploatare sunt cheltuielile ocazionate de
desfășurarea activității înscrise în obiectul de activitate al firmei, legate de
producție, prestări de servicii ș i operații comerciale. Din această categorie fac
parte :
-cheltuielile cu materiile prime, materiale consumabile, combustibilul,
ambalajele, piesele de schimb sau alte materiale consumabile, activele biologice,
costul de achiziție al materialelor nestocate trecute d irect asupra cheltuielilor,

8
-costul de achiziție al energiei și apei consumate,
-costul mărfurilor vâ ndute,
-cheltuieli cu lucrările ș i serviciile executate de terți (reparații și
întreținere), redevențe, locații de gestiune și chirii, studii ș i cerc etări, comisioane,
cheltuieli de protocol, rec lamă ș i publicitate, transport de bunuri ș i persoa ne,
deplasări, detașări, poșta și taxă de telecomunicaț ii, servicii bancare și altele, 5
-cheltuieli cu impozitele, taxele și varsămintele asimilate suportate d e
unitate (impozitul pe clădiri, taxa pentru folosirea terenurilor, taxa asupra
mijloacelor de transport, cote pentru constituirea fondului special de cercetare –
dezvoltare, taxa de drum și altele),
-cheltuieli cu personalul (salariile și alte drepturi de personal, asigurările și
protecția socială, contribuția unității la asigurările sociale și pentru ajutorul de
șomaj, cheltuieli cu pregătirea și perfecționarea profesională, etc),
-alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanțe și debitori diverși,
amenzi și penalități, donații și alte cheltuieli similare, cheltuieli privind activele
cedate și alte operații de capital etc.); pierderi din calamități și alte evenimente
extraordinare;5
-cheltuie lile cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru de preciere
sau pierdere de valoare, se împart în funcție de natura cheltui elilor și cuprind:
-amortizarea imobilizărilor necorporale și corporale;
-provizioanele pentru riscuri si cheltuieli;
-ajust ările pentru deprecierea imobilizărilor, stocurilor și producției în curs
de execuție, creanțelor;
-ajustările pentru pierderea de valoare a investițiilor financia re pe termen
scurt;
-amortizarea primelor de rambursare a obligațiunilor.

5Mihai Ristea, Corina Graziella Dumitru – ”Operă citată” , pg. 655

9
Cheltuielile cu impozitul pe profit reprezintă impozitul calculat asupra
profitului impozabil potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal.6

Structura conturilor de cheltuieli de exploatare:

-cheltuieli privind stocurile (grupa 60): Cheltuieli c u materii prime ,
materiale consumabile (combustibil, piese de schimb), materiale de natura
obiectelor de inventar, mărfuri, ambalaje.
-cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți (grupa 61): Cheltuieli
cu întreținerea și reparațiile, cu rede vențele, locațiile de gestiune și
chiriile;6primele de asigurare; cheltuiel i cu studiile și cercetările; cheltu ieli cu
pregătirea personalului;7
-cheltuieli cu alte servicii executate de terți (grupa 62): Cheltuieli cu alte
servicii executate de terți; cheltuieli cu colaboratorii; cheltuieli privind
comisioanele și onor ariile; cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate; cheltuieli
cu transportul de bunuri și personal; cheltuieli poșt ale și taxe de telecomunicații;7
-cheltuieli cu alte impozite , taxe și vărsăminte asimilate (grupa 63) ;
-cheltuieli cu personalul (grupa 64) : Cheltuieli cu salariile personalului;
cheltuieli privind asigurările și protecția socială; cheltuieli cu contri buția
asiguratorie pentru muncă;
-alte cheltuieli de exploatare (grupa 65) : Cheltuieli din operațiuni de
fiducie; chel tuieli cu protecția mediului înconjurător; pierderi din creanțe și
debitori diverși; cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale; alte cheltuieli
de exploatare cuprinzând: despăgubiri, amenzi și penalități; donații acordate;
cheltuieli privind acti vele cedate și alte operații de capital; cheltuieli cu sumele
sau bunurile acordate ca sponsorizări; cheltuieli reprezentând transferuri și

6Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal ar t. 25
7OMFP 1802/2014 cap. 16 Funcționarea conturilor – art. 597 (1)

10
contribuții datorate în baza unor acte normative speciale; cheltuieli privind
calamitățile și alte evenimente simila re; alte cheltuieli de exploatare .8
-cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau
pierdere de valoare (grupa 68)
-cheltuieli cu impozitul pe profit (grupa 69)

1.3. Politici contabile privind recunoașterea și evaluarea
cheltuielilor din exploatare

Politicile contabile definesc o concepție contabilă pentru fiecare
întreprindere în rezolvarea ansamblului probleme lor financiare. Politicile
contabile înseamnă opțiuni determinate de anumite interese, cu respectarea
anumitor principii, reguli și convenții privind înregistrarea, recunoașterea și
evaluarea elementelor descrise prin modelul contabil, întocmirea și prezentarea
situațiilor financiare.
Din punct de vedere conceptual, formula rea de politici contabile se înscrie
în cadrul următoarelor principii sau convenții general acceptate: entitatea
contabilă, continuitatea activității, independența exercițiilor, permanența
metodelor, prevalența economicului asupra juridicului, evaluarea se parată a
elementelor de activ și de pasiv, prudența, pragul de semnificație,
necompensarea, intangibilitatea bilanțului de deschidere.98

Recunoașterea cheltuielilor
Cheltuielile sunt r ecunoscute în contul de profit ș i pierdere atunci când a
avut loc o reducere a beneficiilor eco nomice viitoare aferente diminuării unui
activ sau creș terii unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod cr edibil. De

8CECCAR – ”Ghid practic de aplicare a Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și
situațiile financiare anuale consolidate aprobate prin OMFP nr. 1802/20 14, Ed. Ceccar, București 2015 , pag. 883
9Mihai Ristea, Corina Graziella Dumitru – ”Operă citată ”, pg. 32

11
fapt aceasta înseamnă că recunoaș terea cheltuie lii are loc simultan cu
recunoașterea creș terii datorii lor sau a reducerii activelor.
Conform OMFP 1802/2014 „cheltuielile sunt recunoscute în contul de
profit și pierdere atunci cănd se poate evalua în mod credibil o diminuare a
beneficiilor economice viitoare legate de o diminuare a valorii unui activ sau d e o
creștere a valorii unei datorii. Recunoașterea cheltuielilor are loc simultan cu
recunoașterea creșterii valorii datoriilor sau reducerii valorii activelor”.109
Cheltuielile sunt r ecunoscute în contul de profit ș i pierdere pe baza
asocierii dir ecte înt re costurile implicate și obț inerea elementelor specifice d e
venit. Acest proces cunoscut ș i sub denumirea de „ conectare a costurilor la
venituri” implică recunoașterea simultană sau combinată a veniturilor și
cheltuielilor care rezultă direct și concomite nt din aceleași tranzacț ii sau din alte
evenimente.11 Un exemplu îl reprezintă diversele componente ale cheltuielilor
care contribuie la determinarea costului bunurilor vândute sau recunoscute în
acelasi timp cu venitul din vânzarea bunurilor.
Unele cheltuieli sunt r ecunoscute în contul de profit ș i pierdere pe baza
unei proceduri de alo care sistematică ș i rațională, atunci când se așteaptă să se
obțină beneficii economice în decursul mai multor perioade contabile ș i când
asocierea acestora cu venitur ile poate fi determinată doar în mod vag sau indirect.
Această modalitate este deseori î ntâlnită în procesul recunoaș terii cheltuielilor
asociate cu utilizarea uno r active cum ar fi: imobilizările corporale , fondul10
comercial, licențele și mărcile de comer ț. În astfel de c azuri cheltuiala este
prezentată ca amortizare.
O altă modalitate de recunoaș tere a unei cheltuieli în contul de profit ș i
pierdere este aceea când un cost nu generează beneficii econ omice viitoare sau
atunci când și în mă sura în care b eneficiile economice viitoare nu corespund sau
încete ază să corespundă condițiilor pentru recunoașterea în bilanț sub formă de

10OMFP 1802/2014 cap. 2 Dispoziții și principii generale; secțiunea 2.1 Dispoziții generale pc 19. (4)
11 Mihai Ristea, Corina Graziella Dumitru – ”Operă citată ,” pg. 685

12
activ. O cheltuială este , de asemenea , recunoscută în contul de profit și pierdere
în acele situații în care apare o datorie fară re cunoaș terea unui activ, cum ar fi
cazul în care dato ria apare ca urmare a acordării de garanț ii pentru produsele
vândute.

Evaluarea cheltuielilor de exploatare
În concordanță cu regulile generale de evaluare, cheltuielile sunt evaluate
la costul istoric (valoarea contabilă a activelor consumate sau a datoriilor pentru
serviciile primite ori de altă natură). Determinarea mărimii cheltuielilor este însă
în funcție de politicile contabile aplicate de entitate în evaluare: alegerea metodei
de contabilitate a stocurilor (inventar permanent sau intermitent), alegerea
metodei de calcul a amortizării, a metodei de evaluare a stocurilor la ieșire ș.a.12
Evaluarea cheltuielilor cu bunuri
Calculul ș i contabilizarea cheltuielilor pr ivind stocurile se diferențiează î n
funcție de metoda folosită pentru contabilizarea lor: metoda inventarului
permanent sau metoda inventarului intermitent.
a) Medoda inventarului p ermanent . Normele contabile din țara noastră
prevăd recunoașterea cheltuielilor cu stocurile în momentul utilizării lor prin
consum sau prin vânzare, adică la ieșirea lor din gestiune. 11
Problema p rincipală este cea a evaluării stocurilor ieșite , în funcție de care
se dimensionează nivelul cheltuielilor de exploatare cu stocurile.
Metod e diferite conduc la rezultate diferite:
-evaluarea la ieșire a stocurilor după metodele CMP și FIFO conduce la
diminuarea cheltuielilor, majorarea rezultatul ui și a impozitului pe profit;
-evaluarea stocurilor după metoda LIFO conduce la majorarea cheltu ielilor,
diminuarea rezultatului și a impozitului pe profit.
b) Metoda inventarului intermitent . Cheltuielile cu stocurile
aprovizionate sunt recunoscute în momentul cumpărării. Aceste cheltuieli sunt

12Dorina Luță (coordonator) – ”Operă citată”, pg. 183

13
ajustate prin scădere pentru costul stocurilor consta tate la inventarul final și prin
adăugire pentru preluarea la cheltuielile exercițiului curent a costului stocurilor
inițiale. În metoda inventarului intermitent problema principală o constituie
evaluare a stocurilor finale care se realizează prin inventari ere.
Evaluarea cheltuielilor cu lucrările și serviciile executate de terți
Evaluarea și măsurarea cheltuielilor cu lucrările și serviciile executate de
terți rezultă din documentele doveditoare care exprimă valoarea justă a
contraprestațiilor plătite sau de plătit. Documentele d oveditoare sunt reprezentate
de: facturi, liste de plată, decontu ri de cheltuieli, contracte de î nchiriere, extrase
de conturi, contracte și /sau polițe de asigurare.
Evaluarea cheltuielilor cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
Evaluarea cheltuielilor cu alte impozite , taxe și vărsăminte asi milate se face
în baza prevederilor legale cu privire la determinarea datoriilor ori reducerea
creanțelor aferente fiecărui fel de astfel de impozite.
Evaluarea cheltuielilor cu personalul
Cheltuielile cu personalul dețin o pondere însemnată în totalul cheltuielilor
de exploatare. Evaluar ea cheltuielilor cu personalul se face conform prevederilor
legale cu privire la determinarea datoriilor privind personalul.
Cheltuielile cu salariile sunt cele aferente salariilor brute consemnate în
statele de salarii. Calculul salariilor se face potrivit normelor legale și în limita
prevederilor bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate .
Cheltuielile cu tichete de masă se determină în limita bugetelor de venituri
și cheltuieli aprobate potrivit legii.
Cheltuielile cu contribuția asiguratorie pentru muncă se d etermină în
funcție de totalul salariilor brute realizate și de cotele de contribuție stabilite prin
lege.
Evaluarea altor cheltuieli de exploatare
Evaluarea acestor cheltuieli se face potrivit reglementărilor legale proprii
fiecărei astfel de cheltuieli:

14
1) pierderile din creanțe și debitori diverși sunt evaluate la valoarea
corespunzătoare prețului net de vânzare (valoarea nominală a creanței –TVA) sau
la valoarea nominală a creanț ei, dacă aceasta nu include și TVA;
2) despăgubirile , amenzile și penali tățile sunt evaluate la o valoare
calculată pe baza prevederilor contractuale sau proceselor verbale de constatare a
contravențiilor întocmite de instituțiile de control;
3) donațiile și subvențiile acordate sunt evaluate la valoarea contabilă a
activelor în cauză (stocuri, disponibilități) sau la valoarea neamortizată a activelor
de natura imobilizărilor amortizabile, precum și la valoarea justă din momentul
efectuării unor astfel de operații;
4) activele de natura imobilizărilor amortizabile ce date sau scoase din
funcțiune sunt evaluate la valoarea neamortizată;
5) alte cheltuieli de exploatare sunt evaluate potrivit felului acestora.
Evaluarea cheltuielilor cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru
depreciere sau pierdere de valoare
Cheltuielile cu amortizarea sunt proprii imobilizărilor necorporale și
imobilizărilor corporale amortizabile. Mărimea lor este în funcție de opțiunile
entități i cu privire la determinarea durat ei de viață utilă , valori i amortizabile și
stabilirea metodei d e calcul al amortizării.
Cheltuielile cu provizioanele sunt cheltuieli de exploatare calculate la
constituirea sau majorarea provizioanelor pentru acoperirea riscurilor și
cheltuielilor prevăz ute de reglementările contabile .
Mărimea acestor cheltuieli este estimată pentru fiecare fel de provizion, pe
baza raționamentului managementului entității suplimentat cu: experiența
tranzacțiilor similare, rapoarte elaborate de experții independenți, metode și
statistici de evaluare. Fiind estimate, provizioanele cons tituite trebuie revizuite la
data fiecărui bilanț și ajustate pentru a reflecta cea mai bună estimare.
Cheltuielile cu ajustările pentru deprecierea imobilizărilor și activelor
circulante sunt cheltuiel i de exploatare ca lculate la sfâ rșitul exer cițiului financiar

15
prin care se constată o depreciere reversibilă a unor imobilizări și active
circulante.
Mărimea acestor cheltuieli este, de asemenea, estimată și rezultă din
compararea valorii de inventar (mai mică), care este în fapt o valoare estimată, cu
valoarea contabilă (mai mare).
Valoarea de inventar îmbracă diferite forme de exprimare: valoare
recuperabilă, în cazul imobilizări lor corporale și necorporale; valoare realizabilă
netă, în cazul st ocurilor: valoare probabil ă de î ncasat în cazul creanțelor etc.
Evaluarea cheltuielilor cu impozitul pe profit
Cheltuielile cu impozitul pe profit formează o categorie distinctă de
cheltuieli, neatașabile cheltu ielilor grupate după natura lor , fiind suportate la
nivelul întregii activități a entității , în mod global.
Calculul cheltuielilor cu impozitul pe profit se face aplicând cota legală de
impozitare asupra bazei de impozitare ( profitul impozabil).

16
CAP ITOLUL 2. INFORMA ȚII GENERALE PRIVIND
SOCIETATEA SALUBRIZARE ȘI GOSPODĂRIE CAZASU
S.R.L.

2.1.Obiectul de activitate
Societatea Salubrizare și Gospodărie Cazasu S.R.L. a fost înființată prin
Hotărârea Consiliului Local Cazasu nr. 11/2017, organizată ca societate
comercială de interes public comunal și funcționează pe bază de gestiune
economică și autonomie financiară.1312
Societatea Salubrizare și Gospodărie Cazasu este persoană juridică româ nă
având forma juridică de Societate cu Răspundere Limitată și are sediul în comuna
Cazasu, str. Narciselor, nr. 9, jud. Brăila.
Este o societate în subordinea Consiliului Local Cazasu care funcționează
în baza Legii privind societățile nr.31/1990, republicată, și la care Consiliul Local
Cazasu este asociat unic. Capitalul social este de 200 lei, împărțit în 20 părți
sociale, în valoare de 10 lei fiecare și aparține în întregime asociatului unic.
Principalul domeniu de activitate al societății, conform codului CAEN este
”3811 Colectare deșeurilor nepericuloase ”. Societatea are ca obiect principal de
activitate ”salubrizarea localității și activitățile care intră în sfera serviciului de
administrare a domeniului public și privat al comunei.” Salubrizarea localității
constă în:
– precolectarea, colectarea și transportul deșeurilor comunale,
inclusiv ale deșeurilor toxice periculoase din deșeurile menajere, cu excepția
celor cu regim special;
– măturatul, spălatul, stropirea și întreținerea căilor publice;
– curățarea și transportul zăpezii de pe căile publice și menținerea în
funcțiune a acestora pe timp de polei sau î nghet;

13Act Constitutiv al S.C. SALUBRIZARE ȘI GOSPODĂRIE CAZASU S.R.L.

17
– colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor rezultate din
activități de construcții și demolări;
Alte servicii prestate de societate sunt: mentenanța electrică pentru
iluminatul public ș i iluminat festiv; igienizare domenii publice; curățare,
întreținere, amenajare spații verzi; toaletare arbori; reparații drumuri de pământ
existente; împrăștiere substanțe antiderapante.
Activită țile se desfășoară pe raza comunei Caza su conform contractelor
încheiate cu Primăria Cazasu. Pentru desfășurarea activității societatea a încheiat
un protocol cu Primăria Cazasu privind administrarea bunurilor necesare
desfășurării activității de salubrizare și gospodărie a domeniului public ș i privat al
comunei Cazasu, în conformitate cu HCL nr. 11/ 31.01.2017.

Tab.2.1 Situația bu nurilor ce fac obiectul protocol ului de predare
primire
Nr.
crt.
Denumire bunuri Cont
contabil Valoare
inventar
1 Clădire sediu / 42 mp 212 110.700,00
Total cont 212 110.700,00
2 Tractor Belarus 95 213.2 104.059,20
Remorcă auto Marpol 6 TO 213.2 43.200
Lamă de zăpadă 213.2 10.020,00
Încărcător frontal Matal TECHNIK MT02 213.2 26.148,00
Greder BHOR 2800 213.2 26.180,00
Tocător cu braț GREEN SARK 213.2 56.072,28
Motounealtă 213.2 2.699,00
Motocultor 213.2 2990,00
Autogunoieră Mercedes -Benz 213.2 155.156,96
Total cont 213.2 426525,16
3 Laptop Lenovo 303 2.479 ,07
Motounealtă 303 2.399,00
Total cont 303 4.878,07
* Protocol încheiat în 16.05.2017

18
2.2. Structura de organizare a activității
Drepturile și obligațiile asociatului unic în cadrul societății sunt exercitate
prin Adunarea Generală a Asociaților compusă din Consiliul Local Cazasu,
autoritate a administrației publice locale, organizată potrivit Legii nr. 215/2001 a
Administrației Pu blice Locale Republicată și formată din 13 consilieri locali
stabiliți potrivit reglementărilor în vigoare.
Conducerea societății se realizează prin Adunarea Generală a Asociaților,
care are următoarele atribuții:
-să aprobe situația financiară anuală și să stabilească repartizarea
beneficiului net ;
-să desemneze administratorul și cenzorul, să -i revoce și să le de -a
descărcare de activitatea lor;
-să decidă contractarea auditului financiar, atunci când acesta nu are
caracter obligatoriu potrivit legii;
-să modifice actul constitutiv;
-și alte atribuțiuni prevăzute de legislația în materie.
Administrarea societății se face astfel:
Conducerea generală a societății revine Adunării Generale a Asociaților.
Conducerea executivă a societății este asigurată de către Administratorul numit
de Consiliul Local, pe o perioadă de 4 ani, care decide asupra activității acesteia
și asigură politica ei economică și comercială, în condițiile contractului de
performanță.
Reprezentarea și administrarea societății se realizează de către
administrator în limitele competenței stabilite de asociatul unic. Reprezentantul
legal al societății este Administratorul; reprezentarea este generală, în
conformitate cu prevederile legale, urmând a fi exercitată în raporturile cu
partenerii contractuali și cu salariații societății.

19
Societatea are următorul stat de funcții:
 Funcție de conducere: administrator: -1 post.
 Funcție de execuție: contabil: -1 post.
muncitori califi cați: șofer: – 1 post
electrician : – 2 posturi
muncitori necalificați: -4 posturi.
Administratorul are u rmătoarele atribuții, sarcini și responsabilități:
– aprobă încheierea de contracte de prestări servicii cu furnizorii;
– reprezintă societatea în relațiile terțe (persoane fizice sau juridice).
În exercitarea funcțiilor, administratorul este obligat ca în relațiile cu
societatea să respecte limitele impuse de lege, de contractul de muncă, de
hotărârile asociatului unic.
Administratorul este răspunzător față de societate pentru:
– realitatea vărsămintelor;
– existența reală a dividende lor plătite;
– existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere;
– exacta îndeplinire a hotărârilor asociatului unic;
– stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea și actul c onstitutiv le
impun.
Societatea întocmește bugetul de venituri și cheltuieli pe care îl va supune
aprobării Asociatului Unic; întocmește situații financiare și contul de profit și
pierdere; ține evidența activităților economico -financiare conform dispozițiilor
legale în materie.
Conform legii, societatea e obligată să țină următo arele registre:
– registrul jurnal și registrul inventar;
– registrul ședințelor și deliberărilor administratorilor;
– registrul părților sociale;
– registrul de intrare/ieșire a documentelor.

20
Compartimentul financiar -contabil este cel care asigură societății
cunoașterea și controlul gestiunii și a rezultatelor economice obținute. Principala
atribuție a acestui compartiment este organizarea contabilității urmărind:
– înregistrarea cronologică și sis tematică, prelucrarea, publicarea și
păstrarea informațiilor cu privire la situația patrimonială și rezultatele obținute
pentru necesitățile societății și în relațiile acesteia cu acționarii, clienții, furnizorii,
băncile, organele fiscale și alte persoan e fizice și juridice;
– întocmirea bilanțurilor financiare;
– înregistrarea în contabilitate a deținerii de valori materiale și bănești
sub orice formă și cu orice titlu, a oricăror drepturi și obligații patrimoniale,
precum și efectuarea de operațiuni patrimoniale ;
– întocmirea în fiecare lună a balanței de verificare pentru conturile
sintetice și cele analitice, urmărind în permanență asigurarea concordanței dintre
acestea.

2.3.Evoluția principalilor indicatori economico -financiari în
perioada 2018 -2019

Analiza economico -financiară reprezintă un ansamblu de concepte, tehnici
și instrumente care asigură tratarea informațiilor interne și externe, în vederea
formulării unor aprecieri pertinente referito are la situația unui agent economic, la
nivelul și calitatea performanțelor sale, la gradul de risc într -un mediu
concurențial extrem de dinamic.1413
Necesitatea analizei decurge din următoarele:
1. analiza ajută la cunoașterea realității obiective și la interpretarea
acesteia;

14M Nicules cu- „Diagnostic global strategic”, Vol.1, „Diagnostic economic”, Ed. Eco nomică,București 2003, pag.
22

21
2. analiza pune la dispoziția managementului informațiile necesare
pentru înțelegerea evoluției trecute a rezultatelor firmei, pentru cunoașterea
factorilor care au influențat -o;
3. analiza apre ciază obiectiv eficiența alocării și utilizării resurselor
interne ale unei firme;
4. analiza contribuie la fundamentarea programelor de activitate ale
unei firme;
5. analiza identifică rezervele interne și modalitățile de îmbunătățir e
a performanțelor unei firme.
„Rezultatele analizei economico -financiare sunt fundament al tuturor
activităților și funcțiilor întreprinderii ”.1514
Analiza datelor din situațiile financiare anuale aduce un plus de relevanță,
claritate și expresivitate în aprecierea situației economico -financiară a unei unități
economice.
Analiza economico -financiară la societatea Salubrizare și Gospodărie
Cazasu S.R.L. este realizată în baza situațiilor financiare anuale din anii 2018,
respectiv 2019.

1. Analiza indicatorilor de performanță:

Rentabilitatea este capacitatea unei î ntreprinderi de a obține profit, adică
de a înregistra încasări mai mari decât costul total de producție și totodată să
obțină un profit net necesar dezvoltării.
Prin rată d e rentabilitate se înțelege raportul dintre efectele economice și
financiare obținute și resursele consumate pentru obținerea acestora. Ratele de
rentabilitate măsoară gradul în care utilizarea resurselor generează profit.

15E. Enache, M. Gust, G. Tudose – ”Analiză economică -financiară”, Ed. Independența Economică Pitești, 2009,
pag. 13

22
Tab.2.2 . Analiza rentabilității veniturilor 2018 -2019
Nr.
crt. Indicatori
2018 2019
1 Rezultat brut ( lei) 6 .512 – 4.497
2 Cifra de afaceri ( lei) 414. 454 484. 167
3 Rentabilitatea veniturilor 1,57% ×

Rentabilitatea veniturilor = Profitul brut / Cifra de afaceri × 100
Rentabilitatea veniturilor 2018 = 6.512
414 .454 ×100 = 1,57 %
În anul 2018 raportul dintre masa profitului și cifra de afaceri are valoare
supraunitară, ceia ce exprimă eficiența utilizării veniturilor plasate în afacerea
economică; cu cât crește valoarea veniturilor societății cu atât va crește profitul
generat de a cestea. În anul 2019 societatea nu a înregistrat profit, având o
pierdere de 4.497 lei, rezultă că veniturile nu au fost utilizate eficient.

Tab.2.3 . Analiza rentabilității financiare 2018 -2019
Nr.
crt. Indicatori 2018 2019
1 Rezultat net ( lei ) 5. 470 – 4.497
2 Capital propriu ( lei) 29. 151 22.859
3 Rentabilitate financiară 18, 76 % ×

Rentabilitatea financiară desemnează capacitatea întreprinderii de a obține
profit net prin utiliz area capitalurilor proprii. Rata rentabilității financiare
exprimă eficiența cu care este utilizat capitalul propriu.
Rentabilitatea financiară = Profitul net / Capitaluri proprii × 100
Rentabilitatea financiară 2018 = 5.470
29.151 × 100 = 18, 76 %
Nivelul indicatorului în anul 2018, reflectă o investiție mică a asociatului
unic, ce a fost transformată în profit. Optim pentru societate este ca această rată
să crească în dinamică, acest lucru se poate realiza printr -o mai bună utilizare a

23
capitalurilor proprii și printr -o politică contabilă adecvată. În anul 2019 societatea
nu a înregistrat profit , rezultă că , capitalul propriu nu a fost utilizat eficient.

Tab. 2. 4 . Analiza ratei rentabilității economice 2018 -2019
Nr.
crt. Indicatori 2018 2019
1 Rezultat net (lei ) 5.470 – 4.497
2 Total active ( lei ) 63.908 71.485
3 Rata rentabilității 8, 56 % ×

Rata rentabilității economice exprimă eficiența cu care întreprinderea își
utilizează potențialul de care dispune.
Rata rentabilității = Profit net / Total active × 100
Rata rentabilității 2018 = 5.470
63.908 × 100 = 8,56 %
În anul 2018 v aloarea indicatorului a fost 8, 56%, reflectând o evoluție
pozitivă a societății. În anul 2019 nu putem calcula eficiența utilizării activelor în
realizarea profitului net, deoarece societatea a înregistrat o pierdere în valoare de
4.497 lei. Eficient pentru societate ar fi fost ca rata rentabilității economice să
crească în dinamică.

Tab.nr. 2. 5 . Analiza productivității muncii 2018 -2019
Nr.
crt. Indicatori 2018 2019
1 Cifra de afaceri ( lei) 414. 454 484. 167
2 Nr. angajați 9 9
3 Productivitatea muncii ( W) (lei/sal.) 46. 050 53. 796

Productivitatea muncii este definită ca și capacitatea muncii de a crea o
anumită cantitate de valori de întrebuințare într -o unitate de timp, reflectând, în
ultimă instanță, eficiența cu care este cheltuită o cantitate de muncă.
Productivitatea muncii = Cifra de afaceri /Nr. de angajați

24
Producti vitatea muncii 2018 = 414 .454
9 = 46. 050 lei / salariat
Productivitatea muncii 2019 = 484 .167
9 = 53. 796 lei / salariat
IW = 𝑊2019
𝑊2018 × 100 = 53.796
46.050 × 100 = 116,82 %

ICA = 𝐶𝐴2019
𝐶𝐴2018 × 100 = 484 .167
414 .454 × 100 = 116,82 %
Productivitatea muncii în anul 2019 a crescut cu 16,82 %, respectiv cu
7.746 lei / salariat, față de anul 2018, iar cifra de afaceri a crescut în anul 2019
tot cu 16,82%, respectiv cu 69.713 lei față de anul 2018.
ICA = I W = 116,82 % și rezultă o creș tere pe cale intensivă a cifrei de afaceri

Tab.nr. 2. 6 . Analiza nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri
Nr.
crt. Indicatori 2018 2019
1 Cheltuieli de exploatare ( Ch) 407.961 488.680
2 Cifra de afaceri ( CA ) 414. 454 484.167
3 Nivelul cheltuielilor la 1000 lei CA ( N ‰ ) 984 1. 009
4 Indicele cifrei de afaceri (I CA%) 100 116,82
5 Indicele cheltuielilor de exploatare ( I Ch %) 100 119,78

Analiza cheltuielilor oferă informații cu privire la modul în care se
consumă resursele materiale și umane permițând totodată desprinderea unor
concluzii privind eficiența activității societății. Indicatorul nivelul cheltuielilor la
1000 lei cifră de aface ri măsoară cheltuiala pe care o face întreprinderea pent ru a
realiza o încasare de 1000 lei. Indicatorul este util în analiza cheltuielilor
deoarece realizează legătura directă cu rentabilitatea societății (orice scădere a
nivelului de cheltuială este sino nimă cu o creștere a profitului societății).
Nivelul cheltuielilor de exploatare la 1000 lei CA = Cheltuieli de exploatare /
Cifra de afaceri × 1000
N2018 = 𝐶ℎ2018
𝐶𝐴2018 × 1000 = 407 .961
414 .454 × 1000 = 984 lei cheltuieli la 1000 lei cifră de
afaceri

25
N2019 = 𝐶ℎ 2019
𝐶𝐴2019 × 1000 = 488 .680
484 .167 × 1000 = 1 .009 lei cheltuieli la 1000 lei cifră de
afaceri
ICh = 𝐶ℎ2019
𝐶ℎ2018 ×100 = 488 .680
407 .961 × 100 = 119,78 %
ICA = 𝐶𝐴2019
𝐶𝐴2018 ×100 = 484 .167
414 .454 ×100 = 116,82 %
În anul 2019 indicele cifrei de afaceri este mai m ic decât indicele
cheltuielilor, rezultă că situația financiară a societății nu e optimă; iar nivelul
cheltuielilor din 2019 este mai mare decât nivelul cheltuielilor din 2018, și rezultă
o situație nefavorabilă a societății. În anul 201 9 societatea a cheltuit 1.009 lei
pentru a realiza o încasare de 1 .000 lei.
Din punct de vedere al optimului economic ar fi fost o situație favorabilă
(pozitivă) dacă nivelul cheltuielilor la 1 .000 lei încasare era în scădere (2019 /
2018), aceasta însemnând creșterea eficienței cheltuielilor, ca urmare a faptului că
o cheltuială mai mică generează același volum de încasare.

Tab. nr. 2. 7 . Analiza cheltuielilor cu personalul la 1000 lei cifră de afaceri
2018 -2019
Nr.
crt. Indicatori 2018 2019
1 Cheltuieli de personal (Chp / lei) 273. 996 361. 572
2 Cifra de afaceri ( CA / lei ) 414. 454 484.167
3 Nivelul cheltuielilor cu personalul la 1000 lei
cifră de afaceri ( Nchp ‰ ) 661
747

Nivelul cheltuielilor cu personalul la 1000 lei cifră de afaceri = Cheltuieli totale
cu personalul / Cifra de afaceri × 1000
NChp2018 = 273 .996
414 .454 × 1000 = 661 lei cheltuieli cu personalul la 1000 lei cifră
de afaceri
NChp2019 = 361 .572
484 .167 × 1000 = 747 lei cheltuieli cu personalul la 1000 lei cifră
de afaceri

26
Nivelul cheltuielilor cu personalul la 1000 lei cifră de afaceri a cr escut în
2019 cu 86 lei față de anul 2018, rezultă că situația nu e optimă .

2.Analiza indicatorilor de lichiditate
„Lichiditatea reprezintă proprietatea elementelor bilanțului de a se
transforma în bani. În general se consideră că o lichiditate mare presupune un risc
mai mic de faliment.”1615
Analiza pe bază de bilanț permite efectuarea unor judecăți de valoare
asupra echilibrului și sănătății financiare a unei entități. Pentru ca o entitate să
poată funcționa are nevoie de lichidități, iar dimensiunea relativă a acestora este
apreciată prin n ivelul unor indicatori care se calculează pe baza bilanțului.
Sub raportul lichidității putem categorisi entitățile în trei grupe:
 cele cu lichiditate primară, care posedă bani în numerar;
 cele cu lichiditate secundară, care posedă disponibilități în cont uri
bancare ce pot fi transformate ușor în bani;
 cele cu lichiditate terțiară, care posedă active a căror transformare în
bani necesită timp;
Lichiditatea este cu atât mai bună cu cât lichiditatea primară și secundară au o
pondere mai mare.

Tab. 2. 8 . Analiza lichidității generale
Nr.
crt. Indicatori 2018 2019
1 Active circulante 63. 597 71.178
2 Pasive circulante 34. 756 48.627
3 Lichiditate 1, 83 1,46

16CECCAR – ”Ghid practic de aplicare a Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și
situațiile financiar e consolidate” aprobate prin OMFP, nr. 1802/2014, Ed. CECCAR, București, 2015, pag. 963

27
Lichiditate a generală reflectă posibilitatea activelor curente de a se
transforma într -un termen scurt în lichidități, pentru a satisface obligațiile de plată
exigibile.
Lichiditate generală = Active circulante / Pasive circulante
Lichiditate generală 2018 = 63.597
34.756 = 1, 83
Lichiditate generală 2019 = 71.178
48.627 = 1.46
Nivelul lichid ității situat în jurul valorii 2 indică un nivel mai ridicat de
lichiditate, adică o capacitate mai mare de a îndeplini obligații pe termen scur t.
”Valoarea recomandată acceptabilă –în jurul valorii de 2; oferă garanția
acoperirii datoriilor curente în activele curente ”.1716

Tab. 2.9 . Analiza lichidității imediată
Nr.
crt. Indicatori 2018 2019
1 Trezoreria activă 30. 369 51.273
2 Pasive circulante 34. 756 48.627
3 Lichiditate 0, 87 1,05

Lichiditatea imediată reflectă posibilitatea entității de a achita datoriile pe
termen scurt pe seama numerarului din casierie și a disponibilităților bănești din
cont.
Lichiditate imediată =Trezoreria activă / Pasive circulante
Lichiditate imediată 2018 = 30.369
34.756 = 0,87
Lichiditate imediată 2019 = 51.273
48.627 = 1,05
Se apreciază că activitatea este bună când coeficientul de lich iditate
imediată este peste 1 , deoarece atunci arată cu cât încasările d epășesc plățile, dacă
este sub evidențiază o activitate nesatisfăcătoare deoarece încasările sunt sub
nivelul plăților.

17Mihai Ristea, Corina Graziella Dumitru – ”Operă citată”, pag. 277

28
Lichiditatea imediată înregistrată în 2018 are o valoare de 0,87 , iar în anul
2019 o valoa re de 1,05 , rezultă că în anul 2018 societatea a avut o activitate
nesatisf ăcătoare deoarece încasările sunt sub nivelul plăților, iar în anul 2019 a
avut o activitate satisfăcătoare.

Tab. nr. 2. 10 . Analiza lichidității intermediare
Nr.
crt. Indicatori 2018 2019
1 Active circulante 63. 597 71.178
2 Stocuri 6. 516 6.720
3 Pasive circulante 34. 756 48.627
4 Lichiditate intermediară 1, 64 1,32

Lichiditatea intermediară reflectă posibilitatea activelor concretizate în
creanțe și trezorerie de a face față achitării datoriilor curente.
Lichiditate intermediară = Active circulante – Stocuri / Pasive circulante
Lichiditate intermediară 2018 = 63.597 −6.516
34.756 = 1, 64
Lichiditate intermediară 2019 = 71.178 −6.720
48.627 = 1,32
În cazul acestui indicator, valoarea sup raunitară înregistrată în 2018, de
1,64 (comparativ cu valoarea optimă 1 ), respectiv 1,32 în 2019 reprezintă un
aspect favorabil pentru societate, respectiv activele cu lichiditate mare fiind
suficiente pentru a acoperi datoriile pe termen scurt, indiferent de valoarea reală a
stocurilor.

3.Analiza indicatorilor de solvabilitate (îndatorare )

Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a face față obligațiilor
de plată la scadenț ă.

29
Tab. nr. 2.11 . Analiza ratei solvabilității patrimoniale
Nr.
crt. Indicatori 2018 2019
1 Capital propriu 29. 151 22.859
2 Total pasive 63. 907 71.486
3 Solvabilitate 0, 45 0,32

Solvabilitate patrimonială = Capital propriu / Total capitaluri
Solvabilitate patrimonială 2018 = 29. 151
63. 907 = 0, 46
Solvabilitate patrimonială 2019 = 22.859
71.486 = 0, 32
Solvabilitatea patrimonială la nivelul anului 2018 nu este optimă, deoarece
rezultatul indicatorului are o valoare de 0, 46 mai mică de 0, 5 ( rata trebuie să
aibă o valoare minim ă cuprinsă între 0,3 și 0,5; iar valorile mai mari de 0,5
reflectă o situ ație normală ), iar în 2019 valoarea solvabilității patrimoniale e și
mai mică .

Tab. nr. 2.12 . Analiza gradului de îndatorare
Nr.
crt. Indicatori 2018 2019
1 Datorii totale 34. 756 48.627
2 Capital propriu 29. 151 22.859
3 Grad de îndatorare 1, 19 2,13

Grad de îndatorare = Datorii totale / Capitaluri proprii
Grad de îndatorare 2018 = 34.756
29.151 = 1, 19
Grad de îndatorare 2019 = 48.627
22.859 = 2,13
Gradul de îndatorare reflectă limita în care societatea este finanțată din alte
surse decât surse proprii, în cazul nostru, gradul de îndatorare este apropiat de 1 ,
ceea ce arată că societatea, la nivelul anilor 2018 și 2019 nu are nevoie urgentă
de fonduri extern e pentru a -și acoperi datoriile .

30
2. 4. Structura cheltuielilor din exploatare la SALUBRIZARE
ȘI GOSPODĂRIE CAZASU S.R.L.

„ Cheltuielile entității reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru:
– consumuri de stocuri și servicii prestate, de care beneficiază
entitatea;
– cheltuieli cu personalul;
– executarea unor obligații legale sau contractuale ” etc.1817
Pentru a analiza evoluția cheltuielilor de exploatare la societatea
SALUBRIZARE ȘI GOSPODĂRIE CAZASU S.R.L. în perioada 2018 -2019 voi
prezenta datele necesare în tabelul de mai jos:

Tab. 2. 13 . Analiza cheltuielilor de exploatare 2018 -2019
Nr.
crt.
Cheltuieli de exploatare Exercițiu l financiar
2018 2019
1 Ch. privind stocurile 100. 033 95.053
2 Ch. cu serviciile executate de terți 17. 082 20.415
3 Ch.cu alte servicii executate de terți 16.104 10.267
4 Ch.cu impozite, taxe și vărsăminte 609 565
5 Ch. cu personalul 273. 996 361. 572
6 Alte cheltuieli de exploatare 0 672
7 Ch. cu amortizările,provizioane 137 136
8 Total cheltuieli de exploatare 407.961 488.680
*balanța de verificare 3 1. 12. 2018 – 31. 12. 201 9
Pentru a analiza evoluția cheltuielilor de exploatare vom utiliza următorii
indicatori : abaterea absolută și indicele de creștere .
Abaterea absolută : ∆Ch = Ch 2019 – Ch 2018
Indicele de creștere: I ch% = Ch 2019 / Ch 2018

18CECCAR – ”Ghid practic de aplicare a Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anual e individuale și
situațiile financiare consolidate” aprobate prin OMFP, nr. 1802/2014, Ed. CECCAR, București, 2015, pag. 881

31
∆Ch.stocuri = 95.053 – 100.033 = −4.980 lei
Ich% = 95.053 / 100.033 × 100 = 95,02 %
Cheltuielile cu sto curile au scăzut în 2019 cu 4,98% , respectiv cu 4.980 lei
∆Ch. servicii executate de terți = 20.415 – 17.082 = 3.333 lei
Ich% = 20.415 / 17.082 × 100 = 119,51 %
Cheltuielile cu serviciile executate de terți au crescut în anul 2019 cu 19,51 %,
respectiv cu 3 .333 lei față de anul 2018.
∆Ch.cu alte servicii executate de terți = 10.267 – 16.104 = − 5.837 lei
Ich% = 10.267 / 16.104 × 100 = 63,75 %
Cheltuielile cu alte servicii executate de terți au scăzut în anul 2019 cu 36,25%,
respectiv cu 5.837 lei față de anul 2018.
∆Ch. cu impozite, t axe și vărsăminte asimilate = 565 – 609 = −44 lei
Ich% = 565 / 609 × 100 = 92,77 %
Cheltuielile cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate au scăzut în anul 2019 cu
7,23 % , respectiv cu 44 lei față de anul 2018.
∆Ch. cu personalul = 361 .572 – 273.996 = 87 .576 lei
Ich% = 361 .572 / 273 .996 × 100 = 131, 96 %
Cheltuielile cu personalul au crescut în anul 2019 cu 31, 96 %, respectiv cu
87.576 lei față de anul 2018. Creșterea s -a datorat majorării salariului minim pe
economie de la 1.950 lei în anul 2018 l a 2.080 lei în anul 2019.
∆Alte cheltuieli de exploatare = 672 – 0 = 672 lei
În anul 2018 societatea nu a avut alte cheltuieli de exploatare, în schimb în anul
2019 a înregistrat cheltuieli cu despăgubiri, amenzi ș i penalități în valoare de 672
lei.
Cheltuielile cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere
sau pierdere de valoare au rămas în 2019 la aceiași valoare ca în anul 2018.
Cheltuielile cu impozitul pe profit și alte impozite în anul 2018 au fost în
valoare de 1.042 lei, i ar în anul 2019 societat ea neînregistrând profit nu datora
bugetului de stat impozit pe profit.

32
Analiza structurală a cheltuielilor de exploatare aferentă anilor 2018 –
2019
Analiza structurii cheltuielilor se realizează cu ajutoru l unui coeficient de
structură ( gi); acest coeficient este util pentru că orientează eforturile societății în
direcția reducerii acelor cheltuieli care au ponderi mari în totalul cheltuielilor.
Coeficientul de structură: g i = Ch i / Ch t × 100

Tab. 2. 14 . Ponderea cheltuielilor de exploatare la SALUBRIZARE ȘI
GOSPODĂRIE CAZASU S.R.L.
Nr.
crt. Cheltuieli de exploatare Exercițiu l financiar
2018 ( %) 2019 ( %)
1 Ch. privind stocurile 24, 52 19,45
2 Ch. cu serviciile executate de terți 4,19 4,18
3 Ch.cu alte servicii executate de terți 3,95 2,10
4 Ch.cu impozite, taxe și vărsăminte 0,15 0,11
5 Ch. cu personalul 67,16 73,99
6 Alte cheltuieli de exploatare 0 0,14
7 Ch.cu amortizările, provizioanele 0,03 0,03

În structura cheltuielilor din exploatare a societății Salubrizare și
Gospodărie Cazasu cele mai reprezentative cheltuieli sunt: cheltuielile cu
personalul; cheltuielile privind stocurile și cheltuielile cu serviciile executate de
terți.

33
Fig.2. 1. Structura cheltuielilor de exploatare în perioada 2018 – 2019

Cheltuielile cu personalul au crescut în anul 2019 atât ca valoare ab solută,
dar și ca pondere (73,99 %) față de anul 2018 (67,16 %).
Cheltuiel ile privind stocurile au scăzut în anul 2019 ca valoare absolută,
dar și ca pondere (19,45 %) față de anul 2018 (24,52 %).
Cheltuielile cu serviciile executate de terți au crescut în 2019 ca valoare
absolută, dar ca pondere au scăzut ( 4,18 % ) față de 2018 ( 4,19 %).
Cheltuielile c u alte servicii executate de terți au scăzut în 2019 ca valoare
absolută, dar și ca pondere (2,1 %) față de anul 2018 (3,95 %).
Alte cheltuieli de exploatare au crescut ca valoare absolută î n 2019, dar și
ca pondere ( 0,28 %) față de anul 2018 (0,18 %).

2018
Ch. Personal
Ch. Stocuri
Ch. Servicii
Ch. Alte servicii
Alte cheltuieli2019
Ch. Personal
Ch. Stocuri
Ch. Servicii
Ch. Alte servicii
Alte cheltuieli

34
CAPITOLUL 3. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DE
EXPLOATARE LA SALUBRIZ ARE ȘI GOSPODĂRIE CAZASU
S.R.L.

3.1.Sistemul informațional

Sistemul informațional poate fi definit ca un ansamblu tehnico –
organizatoric de proceduri de constatare, consemnare, culegere,
verificare, transmitere, stocare și prelucrare a datelor, în scopul satisfacerii
cerințelor informaționale necesare conducerii în procesul fundamentări i și
elaborării deciziilor.1918Acesta îndeplinește o serie de funcții, acestea exprimând
rolul și contribuția sa la desfășurarea adecvată a activităților din cadrul firmei.
Cele mai reprezentative funcții sunt: funcția decizională, funcția op erațională,
funcția documentară.20 19
Funcția decizională se realizează prin asigurarea ansamblului de
informații pentru inițierea, fundamentarea și adoptarea deciziilor specifice
activității de management.
Funcția operațională constă în asigurarea personalului firmei cu
ansamblul de informa ții necesare realizării acțiunilor implicate în executarea
sarcinilor stabilite.
Funcția documentară a sistemului informațional exprimă vehicularea și
înregistrarea informațiilor care servesc îmbogățirii cunoștințelor personalului
firmei.
Sistemul inform ațional permite cunoașterea într -o întreprindere, a situației
trecute și anticiparea evoluției viitoare a acesteia, contribuind astfel la elaborarea

19Ion Lungu -”Sisteme informatice. Analiză ,proiectare și implementare”, Ed. Economică,București, 2003,pg.20
20 Carmen Răduț, Marinela Lăzărică – ”Sisteme informatice”, Ed.Independența economică , Pitești, 2013, pg.9

35
și înde plinirea obiectivelor stabilite. Sistemul informațional permite obținerea
informațiilor necesare fundamentării deciziilor, implementării acestora precum și
cele necesare adaptării continue a întreprinderii comerciale la schimbările interne
și externe.
Resursele informaționale ale întreprinderii reprezintă ansamblul
informațiilor di sponibile (obținute și/sau generate) și refolosibile, utilizate în
vederea fundamentării corespunzătoare a deciziilor privind activitatea curentă și
de perspectivă.
Componentele sistemului informațional sunt: datele, informațiile, fluxuri
și circuite informaționale, procedu ri și mijloace de tratare a informațiilor.
Contabilitatea reprezintă un sistem informațional orientat spre cunoașterea
și gestiunea valorilor economice separate patrimonial.
Informația contabilă are dublă determinare: calitativă sau de determinare și
canti tativă sau de stare.
Determinarea calitativă indică felul și natura elementului patrimonial la
care se referă informația ( mijloace fixe, materii prime, disponibilități bănești), iar
determinarea cantitativă se referă fie la starea în care se află elementul de
patrimoniu, fie la valoarea definită prin raportare.
Informațiile contabile se identifică cu datele financiar -contabile privind
starea și mișcarea elementelor bilanțiere și cu indicatorii economico – financiari
privind resursele și rezultatele obținute .

3.1.1. Documente contabile justificative
În contabili tate purtătorii de informații sunt reprezentați de: documente
justificative, registre de evidență contabilă, situații financiar – contabile de
sinteză și raportare, precum și din purtătorii tehnici de date, benzi și discuri
magnetice, microfilme. Documentele justificative reflectă operațiile legate de
existența și mișcarea mijloacelor, proceselor și surselor economice în cadrul
fluxului de exploa tare al entității, precum și de relațiile de drepturi și obligații

36
generate de aceste operații. Legea Contabilității nr. 82/1991, rep ublicată, prevede
în mod expres ( la art. 6) că „ orice operație patrimonială se consemnează în
momentul efectuării ei într -un document care stă la baza înregistrărilor în
contabilitate, dobândind, astfel, calitatea de document justificativ.”2120
Conform OMEF nr. 2634/2015, documentul justificativ este înscrisul
întocmit de către un contribuabil, pe baza unei operațiuni economico – financiare,
și care trebuie să cuprindă:
– denumirea documentului;
– denumirea / numele și prenumele și sediul/ adresa persoanei
juridice/ fizice care întocmește documentul;
– numărul documentului și data întocmirii acestuia;
– menționarea părților operațiunii economico -financiare;
– conținutul operațiunii economico -financiare și atun ci când este
necesar, temeiul legal al efectuării acesteia;
– datele cantitative și valorice aferente operațiunii economico –
financiare;
– numele și prenumele, precum și semnăturile persoanelor care
răspund de efectuarea operațiunii economico –financiare ale persoanelor cu
atribuții de control financiar preventiv și ale persoanelor în drept să aprobe
operațiunile respective;
Documentele justificative se grupează pe categorii distincte în raport de
obiectul operațiunii economico -finan ciare, care a fost realizată de către
contribuabil.
Documentele justificative în cazul cheltuielil or de exploatare sunt:
factura, nota de recepție și constatare de diferențe, borderou de achiziții, bon
fiscal, bon de consum, chitanță, extras de cont, stat de salarii.
Factura este înscrisul emis de persoana impozabilă, care face livrarea de
bunuri sau prestarea de servicii, pe baza căruia beneficiarul întocmește

21Claudia Burtescu –”Contabilitate generală,” Ed. Independenț a economică, Pitești, 2008 , pg.53

37
documentul de decontare a produselor și mărfurilor livrate, a lucrărilor execut ate
sau a serviciilor prestate, îndeplinind și funcția de document de însoțire a mărfii
pe timpul transportului și de document de încărcare în gestiunea beneficiarului.

Fig.3.1. Factura

Chitanța este documentul justificativ pentru încasările și plățile efectuate
în moneda națională. Chitanța este documentul care fundamentează înregistrarea
în contabilitate și în casă a unei sume de bani încasate de la clienți. 2221

Fig.nr.3.2 . Chitanța

22https:/ legeaz.net.dicționar.juridic.

38
Bonul de consum reprezintă documentul justificativ pentru scăderea din
gestiunea stocurilor a unor bunuri, pentru eliberarea din magazie, pentru consum
a materialelor sau ca document justificativ în evidența magaziei sau în
contabilitate a diverselor produse.

Fig.3.3. Bon de consum

Statul de salarii numit și stat de plată, este documentul care stă la baza
calculului drepturilor bănești cuvenite salariaților, precum și al contribuțiilor și al
altor sume datorate și înregistrate în contabilitate. Se întocmește lunar, într -un
exemplar sau în două exemplare, trebuind să fie semnat atât de către persoana
care a determinat calculul cât și de salariat pentru care a fost calculat salariul.

Fig.3.4. Stat de plată

39
3.1.2. Sistemul de prelucrare a documentelor

Forma de contabilitate informatică presupune utilizarea tehnicii
electronice de calcul pentru înregistrarea și prelucrarea informațiilor contabile.
Ciclul contabil de prelucrare a datelor are la intrarea în programul informatic
formula contabilă, pe baza acesteia clădindu -se întregul sistem de p relucrare și
stocare a datelor.
Resursele informaționale ale întreprinderii , conținând informații legate de
piață, furnizori, beneficiari, prețuri, stocuri, sortimente etc., pot fi gestionate rapid
și efic ient cu aju torul programelor informatice , printr -o exploatare modulară a
diverselor sale aplicații. Tipurile de activități cele mai frecvent informatizate sunt
cele specifice funcției financiar -contabile, celei de personal și celei comerciale.

Societatea Salubrizare și Gospodărie Cazasu S.R.L . utilizează
programul de contabilitate ”SAGA”.

Fig.3.4. Notă de recepție și constatare de diferențe

SAGA este un program de contabilitate integrat pentru principalele
necesități contabile ale unei firme mici și mijlocii, unui cabinet de contabilitate
sau unui contabil in dependent.

40
SAGA are avantajul faptului că folosește o interfață intuitivă, nefiind necesară o
pregătire anterioară a utilizatorilor . În plus, SAGA acoperă multe din operațiunile
contabile de bază:
 Contabil itate financiară (fișe de cont, balanțe, registru j urnal, registru
inventar, situația financiară anuală și semestrială cu generarea fișierelor
pentru raportare, calcul impozit pe profit, declarație 100, 101, 392, 094);
 Imobilizări;
 Clienți/ furn izori (situații facturi, scadenț ar, situație avize de expediție,
jurnale, declarațiile 300, 301, 390, 394);
 Casă (lei, valută)/ Bancă (lei, valută)/ Deconturi;
 Salarii (cu generarea declarațiilor în format electronic și a registrului de
evidență, plata pe card);
 Producție (inclusiv pe bază de rețetar și/sau comenzi);
 Operații interne cu stocuri (bonuri de consum, bonuri de predare/primire,
transferuri, inventariere, etc.);
 Suport pentru operațiuni în valută (intrări, ieșiri, calcul diferențe de curs);
 Urmărire pe centre de profit, situații grafice;
 Suport pentru legătura cu case de marcat în regim printer fiscal.

3.2. Contabilitatea cheltuielilor din exploatare la Salubrizare și
Gospodărie Cazasu S.R.L.

Contabilitatea cheltuielilor se ține cu ajutorul contu rilor din clasa 6
”Conturi de cheltuieli” și se pot dezvolta pe conturi analitice, în funcție de
necesitățile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităților proprii ale
entității.

41
Conturi le de cheltuieli după funcția contabilă, sunt conturi de activ, cu o
singură excepție , respectiv contul 609 „Reduceri comerciale primite", care are
funcție contabilă de pasiv. Înregistrează în debitul lor cheltuielile efectuate, după
natura lor și pe feluri de cheltuieli și se creditează la sfârșitul perioadei prin
trecerea cheltuielilor asupra contului de profit și pierdere (121 ). Nu prezintă sold
la finele exercițiului.
Grupa 60 ”Cheltuie li privind stocurile ”. Contabilitatea cheltuielilor
privind stocurile exprimă consumurile de materii prime, material e auxiliare,
combustibil, ambalaje, piese de schimb, semințe și material e de plantat, furaje și
alte materiale consumabile, costul de achiziție al materialelor nestocate, trecute
direct asupra cheltuielilor; costul de achiziție al energiei și apei consumate, costul
de achiziție al animalelor și păsărilor și costul mărfurilor vândute.
Cheltuieli cu materii prime. Materii prime se consider ă acele sortimente
destinate cons umului productiv care constituie substanța produselor finite.
Contabilitatea cheltuielilor cu materii prime se realizează cu ajutorul contului
”601 Cheltuieli cu materii prime”, cont cu funcție contabilă de activ, care se
debitează cu materiile prime date în consum sau constatate lipsă la inventariere și
se creditează la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra contului de
profit și pierdere.
Cheltuieli cu materiale consumabile . Materialele care se folosesc în
procesul de producție alături de materiile prime și care, de regulă, nu se regăsesc
în substanța produsului finit sunt considerate materiale consumabile.
Contabilitatea cheltuielilor cu materiale consumabile se realizează cu ajutorul
contului ”602 Cheltuieli cu materiale consumabile ”, cont cu funcție contabilă de
activ , care se debitează cu materialele consumabile date în consum sau constatate
lipsă la inventariere și se creditează la sfârșitul perioadei prin trecerea
cheltuielilor asupra contului de profit și pierdere.

42
Exemplu: Conform facturii nr. 51701142 / 26.03.2019 S.C. Salubrizare și
Gospodărie Cazasu S.R.L. achiziționează combustibil de la OMV Petrom în
valoare de 694,12 lei, TVA 19%. Se dă în consum cantitatea de combustibil
achiziționată.
Înregistrare achiziție combustibil:
% = 401 826
3022 Furnizori 694,12
Combustibil i
4426 131,88
TVA deductibilă

Înregistrare bon de consum:

6022 = 3022 694,12
Cheltuieli privind
combustibilii Combustibili

Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar . Obiectele
de inventar fac parte din categoria stocurilor cumpărate, sunt evaluate la cost de
achiziție și se dau în consum pe bază de bon de consum.
Contabilitatea cheltuielilor privind obiectele de inventar se realizează cu
ajutorul contului ”603 Cheltuieli privind obiectele de inventar”, cont cu funcție
contabilă de activ, care se debitează cu valoarea prețului de achiziție a obiectelor
de inventar și se creditează la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra
contului de profit și pierdere.
Exemplu: În data de 29.05.2019 societatea achiziționează de la
S.C.Brianges Group S.R.L. , set 5 piese – pistol vopsit în valoare de 252,10 lei,
TVA 19%, care se dau în consum în aceași zi.

43
Înregistrare achiziție obiecte de inventar:
% = 401 300
303 Furnizori 252,10
Materiale de natura
obiectelor de inventar
4426 47,90
TVA deductibilă

Înregistrare bon consum:

603 = 303 252,10
Cheltuieli privind
materialele
de natura obiectelor de
inventar
Materiale de natura
obiectelor de inventar
D 8035
Stocuri de natura obiectelor de
inventar
date în folosință 252,10

Grupa 61 ”Cheltuieli cu serviciile executate de terți ”. Aceste cheltuieli
cuprind cheltuielile ocazionate direct de activitatea de exploatare a entității:
întreținere și reparații; redevențe, locații de gestiune și chirii; prime de asigurare;
studii și cercetare; pregătirea personalului.
Cheltuieli de întrețin ere și reparații . Întreținerile și reparațiile efectuate de
terți se contabilizează cu ajutorul contului ”611 Cheltuieli de întreținere și
reparații”, cont cu funcție contabilă de activ, care se debitează cu valoarea
lucrărilor de întreținere și reparații executate de terți și se creditează la sfârșitul
perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra contului de profit și pierdere.
Exemplu: În data de 25.06.2019 societatea primește fa ctura nr.55572 de la
S.C. Transmarian S.R.L., în valoare de 2.754,0 lei, TVA 19%, factură ce
reprezintă reparație pompă de injecție .

44
Înregistrare factură:
% = 401 3.277,26
611 Furnizori 2.754
Cheltuieli cu întreținerea
și reparațiile
4426 523,26
TVA deductibilă

Închidere cont 611:

121 = 611 2.754
Profit sau pierdere Cheltuieli cu întreținerea
și reparațiile

Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile.
Redevențele reprezintă obligații de plată datorate de o unitate economică
care a preluat în concesiune imobilizări pentru a le exploata în scopuri productive.
Locațiile de gestiune reprezintă o modalitate de preluare pentru exploatare de
spații productive pe o perioadă limitată de timp , pe baza de contra cte de locație.
Chiriile reprezintă obligații de plată datorate de o unitate economic ă pentru
folosirea unor imobilizări ce sunt proprietatea altora și care sunt închiriate pe
timp determinat pentru a putea fi exploatate în diferite scopuri.
Contabilitatea sintetică a acestor cheltuieli se realizează cu ajutorul
contului ”612 Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriil e”, cont cu
funcție contabilă de activ , care se debitează cu c heltuieli le cu redevențele,
locațiile de gestiune și chiriil e datorate sau plătite și se creditează la sfârșitul
perioadei prin trecere a cheltuielilor asupra contului de profit și pierdere.
Exemplu: În data de 11.11.2019 societatea înregistrează cheltuielile cu
redevențele, locațiile de gestiune și chiriile , aferente lunii octombrie pentru
inchiriere spațiu depozitare deșeuri reciclabile.
612 = 5121 1.200
Cheltuieli cu redevențele,
locațiile de gestiune și chiriil e Conturi la bănci în lei

45
Cheltuieli cu primele de asigurare . Primele de asigurare se datorează
diferitelor societăți de asigurare pentru asigurarea unor bunuri ale unității
economice pe bază de contracte de asigurare.
Contabilitatea sintetică a acestor cheltuieli se realizează cu ajutorul contului
”613 Cheltuieli cu primele de asigurare ”, cont cu funcție contabilă de activ, care
se debitează cu valoarea primelor de asigurare datorate sau achitate conform
contractelor de asigurare și se creditează la sfârșitul perioadei prin trecerea
cheltuielilor asupra contului de profit și pierdere.
Exemplu: Se primește de la S.C. Generali România Asigurare Reasigurare
S.A. factura nr.6269758 / 27.12 .2019 în valoare de 505.00 lei, factură ce
reprezintă asigurarea RCA pentru autogunoiera Mercedez – Benz.
Înregistrare factură:
613 = 401 505
Cheltuieli cu primele de
asigurare Furnizori

Grupa 62 ”Cheltuieli cu alte servicii executate de terți ”. În structura
altor servicii prestate de terți sunt cuprinse acele lucrări și servicii care sunt
indirect legate de desfășurarea activității de ansamblu a unui agent economic .
Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate. Sunt considerate servicii
bancare acele servicii prestate de bănci care nu au caracter de cheltuieli financiare
și care se concretizează în: comisioane bancare pentru efectuarea operațiilor de
decontare din conturile bancare; cheltuieli pe efecte de comerț; alte cheltuieli și
comisioane pentru prestări de servicii. Contabilitatea sintetică a cheltuielilor cu
serviciile bancare și asimilate se realizează cu ajutorul contului ”627 Cheltuieli cu
serviciile bancare și asimilate”, cont cu funcție contabilă de activ, se debitează cu
valoarea serviciilor bancare și asimilate plătite și se creditează la sfârșitul
perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra contului de profit și pierdere.
Exemplu: În anul 2019 societatea a înregistrat cheltuieli cu serviciile
bancare și asimilate în valoare de 1.812 lei.

46
627 = 5121 1.812
Cheltuieli cu serviciile
bancare și asimilate Conturi la bănci în lei

Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți. Se consideră alte cheltuieli
cu serviciile executate de terți acele servicii executate de terți care sunt indirect
legate de desfășurarea activității unității ce nu pot fi delimitate pe conturile 621 –
627. Aceste cheltuieli se înregistrează în contu l ”628 Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terți”, cont cu funcție contabilă de activ, care se debitează cu sumele
datorate sau achitate pentru alte servicii executate de terți și se creditează la
sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asup ra contului de profit și pierdere .
Exemplu: În data de 21.10.2019 societatea a înregistrat factura nr.20738 în
valoare de 733,59 lei, TVA 19 %, primită de la S.C.Firecons S.R.L., factură ce
reprezintă verificare și reparații stingătoare.
Înregistrare factură:
% = 401 872,97
628 Furnizori 733,59
Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terți
4426 139,38
TVA deductibilă

Grupa 63 ” Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate” .
Cuprind cheltuielile aferente diverselor impozite, taxe și vărsăminte asimilate
datorate bugetului statului sau altor organisme publice:
– pro-rata din taxa pe valoarea adăugată deductibilă devenită
nedeductibilă;
– taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă bun urilor și serviciilor
folosite î n scop personal, predate cu titlu gratuit, care depășesc limitele prevăzute
de lege, cea aferentă lipsurilor peste normele legale, precum și cea aferentă
bunurilor și servicii lor acordate sala riaților sub forma avantajelor î n natură;

47
– decontările cu bugetul statului privind impozi te, taxe și vărsăminte
asimilate , cum sunt: diferențele de preț la gaze și țiței obținute din producția
internă, impozitul pe clădiri și impozi tul pe terenuri, taxa pentru folosirea
terenurilor proprietate de stat, precum și alte impozite și taxe;
– datoriile și vărsămintele de efectuat către alte organisme publice.
Contabilitatea cheltuielilor menționate se realizează cu ajutorul contului ”635
Cheltuieli cu alte impozite , taxe și vărsăminte a similate”, cont cu funcție
contabilă de activ, care se debitează cu alte impozite, taxe și vărsăminte a similate
datorate bugetului de stat sau altor organisme publice și se creditează la sfârșitul
perio adei prin trecerea cheltuielilor asupra contului de profit și pierdere.
Grupa 64 ” Cheltuieli cu personalul”. Pentru munca prestată de către
personalul angajat, unitățile economice datorează acestuia salarii. Toate datoriile
către personal se stabilesc l unar și reprezintă pentru unitățile economice cheltuieli
de personal ale exercițiului financiar în curs. Normele contabile în vigoare includ
în categoria cheltuielilor cu personalul cheltuielile cu: salariile datorate
personalului, tichetele de masă acorda te și cheltuielile cu asigurările sociale și
protecție social ă.
Cheltuieli le cu salariile personalului sunt formate din salarii și alte
drepturi cuvenite personalului pentru munca prestată. Aceste cheltuieli se
înregistrează în contabilitate lunar, pe baza statelor de plată cu ajutorul contului
”641 Cheltuieli cu salariile personalului”, cont cu funcție c ontabilă de activ, care
se debitează cu remunerațiile și alte drepturi cuvenite personalului și se
creditează la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra contului de
profit și pierdere.
Contribuția asiguratorie pentru muncă ( CAM ) este dat orată de către
persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori. Cota contribuției
asiguratorie pentru muncă este de 2,25 %, iar baza de calcul o reprezintă totalul
veniturilor brute realizate în luna de referință.

48
Exemplu : În data de 30.11.2019 societatea înregistrează cheltuielile cu
salariile în valoare de 30.680 lei și cheltuielile cu contribuția asiguratorie de
muncă în valoare de 690 lei.
Înregistrare cheltuieli cu salariile personalului:
641 = 421 30.680
Cheltuieli cu salariile
personalului Personal –salarii datorate

Înregistrare cheltuieli cu contribuția asiguratorie de muncă:
646 = 436 690
Cheltuieli cu contribuția
asiguratorie pentru muncă Contribuția asiguratorie
pentru muncă

Închidere contul 641 și contul 646:
121 = %
Profit sau pierdere 641 30.680
Cheltuieli cu salariile
personalului
646 680
Cheltuieli cu contribuția
asiguratorie pentru muncă

Grupa 65 „Alte cheltuieli de exploatare ”. În contabilitatea financiară
prin această structură sunt delimitate următoarele cheltuieli: pierderile din creanțe
și debitori diverși; alte cheltuieli de exploatare cuprinzând: despăgubirile,
amenzile și penalitățile plătite, do națiile și subvențiile acordate , cheltuielile
privind activele cedate și alte opera ții de capital, precum și alte cheltuieli de
exploatare. Conturile din această grup ă au funcție contabilă de activ , se debitează
cu pierderile din creanțe suportate de entitate și cu alte cheltuieli de exploatare
efectuate, și se creditează la sfârșitul pe rioadei prin trecerea cheltuielilor asupra
contului de profit și pierdere.
Exemplu : În data de 29.07.2019 societatea a înregistrat achitarea amenzii
primite pentru depășirea greutății maxime admise la transportul deșeurilor
nepericuloase, amendă în valoare de 666,0 lei.

49
6581 = 5121 666
Despăgubiri, amenzi și
penalități Conturi la bănci în lei

Grupa 68 „Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările
pentru depreciere sau pierdere de valoare ”. Cheltuielile din această grupă
sunt cheltuieli calculate și au implicații directe asupra mărimii rezultatului și
trezoreriei . Cheltuielile cu amortizarea sunt proprii imobilizărilor necorporale și
imobilizărilor corporale amortizabile. Mărimea lor es te în funcție de opțiunile
unității cu privire la determinarea duratei de viață utilă , valorii amortizabile și
stabilirea metodei de calcul a amortizării. Contabilitatea cheltuielilor cu
amortizarea se realizează cu ajutorul contul ui ”6811 Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea imobilizărilor”, con t cu funcție contabilă de activ care se
debitează cu valoarea cheltuielilor cu amortizarea și se creditează la sfârșitul
perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra contului de profit și pierdere.
Exempl u: Lunar societatea înregistrează cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizărilor necorporale în valoare de 22,74 lei /lună , cheltuieli ce
reprezintă amortizare Licență SAGA C – CONTA. nr.473662C .

6811 = 2805 22,74
Cheltuieli cu amortizările,
provizioanele și ajustările
pentru depreciere sau pierdere
de valoare Amortizarea concesiunilor,
brevetelor,licențelor,mărcilor
comerciale,drepturile și
activelor similare

Grupa 69 „Cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite”. Din
această grupă fac parte:
Contul ”691 Cheltuieli cu impozitul pe profit”. Cu ajutorul acestui cont se ține
evidența cheltuielilor cu impozitul pe profit. În debitul contului se înregistrează
valoarea impozitului pe profit ( 4411).

50
Exemplu : În data de 30.06.2019 societatea înregistrează cheltuielile cu
impozitul pe profit în valoare de 609 lei.

691 = 4411 609
Cheltuieli cu impozitul pe
profi t
Impozitul pe profi t

Înregistrare închidere cont 691 :

121

=

691

609
Profit sau pierdere Cheltuieli cu impozitul pe
profit

În data de 31.12.2019 societatea înregistrează cheltuielile cu impozitul pe profit
în valoare de – 609 lei.

691 = 4411 – 609
Cheltuieli cu impozitul pe
profit Impozitul pe profit

Închidere contul 691:

121 = 691 -609
Profit sau pierdere Cheltuieli cu impozitul pe
profit

Contul ”698 Cheltuieli cu impozitul pe venit și cu alte impozite care nu
apar în elementele de mai sus”. Cu ajutorul acestui cont se ține evidența
cheltuielilor cu impozitul pe venit plătit de microîntreprinderi și a altor impozite,
conform reglementărilor emise în acest scop. În debitul contului se înregistrează
valoarea impozitului pe venitul microîntreprinderilor (441).
Aceste conturi se creditează la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor
asupra contului de profit și pierder e.

51
3.3. Execuția Bugetului de Venituri și Cheltuieli la 31.12.2019

Utilă în analiza che ltuielilor de exploatare este analiza modului în care
cheltuielile efective din anii 2018 și 2019 s -au încadrat în prevederile din bugetul
de venituri și cheltuieli pe anii respectivi.
Bugetul de venituri și cheltuieli al societății Salubrizare și Gospodărie
Cazasu S.R.L. se supune aprobării Consiliului Local Cazasu. Este fundamentat și
elaborat în conformitate cu prevederile OMFP nr. 3145/ 2017 privind aprobarea
formatului și structurii bugetului de venituri și cheltuieli, întocmit de către
operatorii economici cu capital majoritar de stat. La fundamentarea bugetului se
are în vedere asigurarea bunului mers al activității în cadrul societății, asigurarea
realizării unor cheltuieli cu mat erialele, cheltuielile cu personalul, precum și altor
cheltuieli cu colaboratorii pentru realizarea obiectivelor propuse de către
societate.
Pentru anul 2018 a fost aprobat bugetul de venituri și cheltuieli în sumă
totală de 422.300 lei la venituri din ex ploatare și 410.306 lei la cheltuieli din
exploatare. Aceste venituri provin din serviciile de colectare a deșeurilor
menajere, din serviciile de întreținere și igienizare a domeniului public și privat,
din servicii de întreținere și reparații instalație e lectrică din Comuna Cazasu.
Cheltuielile din exploatare estimate au fost în sumă de 410.306 lei astfel:
– cheltuieli cu personalul: s -a prevăzut suma de 294.480 lei, reprezentând
suma salariilor personalului din cadrul societății;
– cheltuieli cu bunuri și servicii: s -a prevăzut suma 113.762 lei,
reprezentând materialele necesare desfășurării activității în cadrul societății,
serviciile executate de diferite societăți pentru desfășurarea activității ( audit
intern, control financiar de gestiune, protecția muncii și control managerial);
– cheltuieli cu impozite, taxe și varsăminte assimilate: s -a prevăzut suma de
224 lei;
– alte cheltuieli de exploatare: s -a prevăzut suma de 1.840 lei;

52
Tab. 3.1. Execuția Bugetului de venituri și cheltuieli la 31.12.2018
Nr.
crt. Indicatori Prevăzut Realizat %
1 Venituri din exploatare 422.300 414.454 98 %
2 Cheltuieli cu bunuri și servicii 113.762 133.219 117 %
3 Cheltuieli cu impozite, taxe 224 609 272%
4 Cheltuieli cu personalul 294.480 273.996 93%
5 Alte cheltuieli de exploatare 1.840 137 7%
6 Total cheltuieli de exploatare 410.306 407.961 99%
*Bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 201 8

Veniturile din exploatare au fost realizate în proporție de 98 %, iar
cheltuielile din exploatare au fost realizate în proporție de 99 %. Au existat
depășiri la cheltuielile cu bunuri și servicii, la cheltuielile cu impozite, taxe și
vărsăminte a similate și economii la celelalte cheltuieli.
Pentru anul 2019 a fost aprobat bugetul de venituri și chel tuieli în sumă
totală de 536.650 lei la venituri din exploatare și 531.705 lei la cheltuieli din
exploatare. Aceste venituri provin din serviciile de colectare a deșeurilor
menajere, din serviciile de întreținere și igienizare a domeniului public și privat ,
din servicii de întreținere și reparații instalaț ie electrică și montare – demontare
ornamente festive din Comuna Cazasu.
Cheltuielile din exploatare estimate au fost în sumă de 531.705 lei astfel:
– cheltuieli cu personalul: s -a prevăzut suma de 379.144 lei, reprezentând
suma salariilor personalului din cadrul societății;
– cheltuieli cu bunuri și servicii: s -a prevăzut suma 149.921 lei,
reprezentând materialele necesare desfășurării activității în cadrul societății,
serviciile executate de diferite socie tăți pentru desfășurarea activității ( audit
intern, control financiar de gestiune, protecția muncii și control managerial);

53
– cheltuieli cu impozite, taxe și varsăminte assimilate: s -a prevăzut suma de
926 lei;
– alte cheltuieli de exploatare: s -a prevă zut suma de 2.000 lei;

Tab. 3.2 . Execuția Bugetului de venituri și cheltuieli la 31.12.2019
Nr.
crt. Indicatori Prevăzut Realizat %
1 Venituri din exploatare 536.650 484.167 90 %
2 Cheltuieli cu bunuri și servicii 149.921 125.735 84 %
3 Cheltuieli cu impozite, taxe 640 565 88 %
4 Cheltuieli cu personalul 379.144 361.572 95 %
5 Alte cheltuieli de exploatare 2.000 808 40 %
6 Total cheltuieli de exploatare 531.705 488.680 92%
*Bugetul de ven ituri și cheltuieli pe anul 2019

Veniturile din exploatare au fost realizate în proporție de 90 %, iar
cheltuielile în proporție de 92 %. Au fost realizate economii la toate categoriile de
cheltuieli, și totuși societatea nu a înregistrat profit în anul 2019, deoarece
veniturile din explo atare au fost mai mici decât cheltuielile din exploatare .

54
CONCLUZII

În contabilitate se culeg și se prelucrează informațiile referitoare la situația
economico – financiară a unei întreprinderi. Aceasta desemnează stiința care are
drept obiect fundamentarea principiilor, prelucrarea, analiza și utilizarea
informațiilor contabile. Bilanțul contabil reprezintă un rezumat, o sinteză a
situației financiare la un moment dat pentru entitate ce conține informaț ii despre
active și pasive. Rolul unei situații financiare este acela de a reda o situație clară,
atât în formă sintetică, cât și valorică, a situației financiare aferente unei persoane
juridice. În funcție de rezultatele obținute în situația financiară și de indicatorii
economici și financiari calculați pe baza acestuia, o entitate își poate gestiona mai
bine resursele, poate face previziuni pentru evoluția bugetului și își poate orienta
mai profitabil activitatea companiei.
Realizarea obiectivului principal al entității este maximizarea valorii
acesteia ce poate avea loc numai în condițiile unei activități profitabile și de
menținere a echilibrului financiar. Noțiunea de echilibru din domeniul financiar
este greu de definit d atorită ipotezelor pe care se bazează și a formelor de
exprimare pe care le are. Analiza poziției financiare este utilă în procesul
decizional privind politica de investiții și cea de finanțare, în estimarea fluxurilor
monetare viitoare, în evaluarea resur selor economice și modificării lor.
Modificarea acesteia permite evaluarea eficienței activităților sale financiare în
perioada trecută dar și capacitatea acesteia de a genera numerar și echivalente.
În această lucrare am efectuat analiza economico -financ iară a societății
SALUBRIZARE ȘI GOSPODĂRIE CAZASU S.R.L. pornind de la calculul
indicatorilor de performanță, de lichiditate și de solvabilitate dar și analiza
cheltuielilor de exploatare.
Societatea Salubrizare și Gospodărie Cazasu S.R.L. a fost înfii nțată în
data de 11.04.2017, prin Hotărârea Consil iului Local Cazasu nr. 11/2017. Este

55
organizată ca societate comercială de interes public comunal și funcționează pe
bază de gestiune economică și autonomie financiară. Societatea Salubrizare și
Gospodărie Cazasu este persoană juridică romănă având forma juridică de
Societate cu Răspundere Limitată.
Principalul domeniu de activitate al societății, conform codului CAEN este
„3811 Colectare a deșeurilor nepericuloase”. Societatea are ca obiect pri ncipal de
activitate ”salubrizarea localității și activitățile care intră în sfera serviciului de
administrare a domeniul ui public și privat al comunei”.
Analiza cheltuielilor de exploatare prezintă o deosebită importanță în
activitatea de gestiune și cont rol deoarece evidențiază modul în care sunt utilizate
resursele materiale, umane și financiare ale întreprinderii, asigurând înțelegerea
mecanismului de formare a rezultatelor în funcție de volumul, structura și
tendințele diferitelor categorii de consumur i.
Analiza cheltuielilor oferă informații cu privire la modul în care se
consumă resursele materiale și umane permițând totodată desprinderea unor
concluzii privind eficiența activității societății.
Indicatorul nivelul cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri măsoară
cheltuiala pe care o face întreprinderea pentru a realiza o încasare de 1000 lei.
Indicatorul este util în analiza cheltuielilor deoarece realizează legătura directă cu
rentabilitatea societății (orice scădere a nivelului de cheltuială este sinonimă cu o
creștere a profitului societății ).
Cheltuielile de exploatare sunt ocazionat e de realizarea obiectului de
activitate al entității . Cheltuielile întreprinderii reprezintă sumele sau valorile
plătite sau de plătit pentru: consumurile de bunuri materiale, plata lucrărilor
executate și serviciile prestate de terți, remunerarea persona lului angajat, plata
unor obligații legale sau contractuale, precum și alte plăți sau cheltuieli.
În structura cheltuielilor din exploatare a societății Salubrizare și
Gospodărie Cazasu în anul 2019 cele mai reprezentative cheltuieli sunt:

56
cheltuielile cu personalul (74%); cheltuielile privind stocurile (19%) și
cheltuielile c u serviciile executate de terți (4%).
Cheltuielile cu stocurile au scăzut în 2019 cu 4,98% .
Cheltuielile cu serviciile executate de terți au crescut în anul 2019 cu 19,51 %.
Cheltuielile cu alte servicii executate de terți au scăzut în anul 2019 cu 36,25%.
Cheltuielile cu personalul au crescut în anul 2019 cu 31, 96 %, respectiv cu
87.576 lei față de anul 2018. Creșterea s -a datorat majorării salariului minim pe
economie de la 1.950 lei în anul 2018 la 2.080 lei în anul 2019.
Cheltuielile cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau
pierdere de val oare au rămas în 2019 la valoarea anului 2018.
Cheltuielile cu impozitul pe profit și alte impozite în anul 2018 au fost în valoare
de 1.042 lei, iar în anul 2019 societatea neînregistrând profit nu datora
bugetului de stat impozit pe profit.
În anul 2019 indicele cifrei de afaceri este mai mic decât indicele
cheltuielilor , rezultă că situația financ iară a societății nu e optimă; iar nivelul
cheltuielilor din 2019 este mai mare decât nivelul cheltuielilor din 2018, și rezultă
o situație nefavorabilă a societății. În anul 2019 societatea a cheltuit 1.009 lei
pentru a realiza o încasare de 1.000 lei fapt pentru care societatea nu a înregistrat
profit .
Contabilitatea cheltuielilor se ține cu ajutorul conturilor din clasa 6
”Conturi de cheltuieli” și se pot dezvolta pe conturi analitice, în funcție de
necesitățile imp use de anumite reglementări sau potrivit necesităților proprii ale
entității.
Conturi le de cheltuieli după funcția contabilă, sunt conturi de activ, cu o
singură excepție , respectiv contul 609 „Reduceri comerciale primite", care are
funcție contabilă de pasiv. Înregistrează în debitul lor cheltuielile efectuate, după
natura lor și pe feluri de cheltuieli și se creditează la sfârșitul perioadei prin
trecerea cheltuielilor asupra contului de profit și pierdere (121 ). Nu prezintă sold
la finele exercițiulu i.

57
BIBLIOGRAFIE

– Burtescu Claudia
(coordonator )
– Contabilitate generală, Ed. Independența
Economică, Pitești, 2008

– Enache Elena, Gust Marius,
Tudose Geanina
-Analiză economică -financiară”, Ed.
Independența Economică, Pitești, 2009

– Lungu Ion
– Sisteme informatice. Analiză ,proiectare și
implementare”, Ed. Economică,București,
2003

– Luță Dorina (coordonator)
– Contabilitate financiară , Ed. Independența
economică, Pitești, 2016

– Niculescu Maria
Diagnostic global Vol.1, „Diagnostic
economic”, Ed. Economică,București, 2003
– Răduț Carmen, Lăzărică
Marinela
– Sisteme informatice , Ed.Independența
economică, Pitești, 2013
– Ristea Mihai,Dumitru Corina
Graziella
– Libertate și conformitate în standardele și
reglementările contabile,” Ed. Ceccar,
București, 2012
***
– Standardele Internaționale de Raportare
Financiară” – , Ed. Economică, București,
2015

58
***
– Ghid practic de aplicare a Reglementărilor
contabile privind situațiile financiare anuale
individuale și situațiile financiare anuale
consolidate aprobate prin OMFP nr.
1802/2014, Ed. Ceccar, București 2015

***
– Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal

***
– OMFP 1802/2014 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile privind situațiile
financiare anuale individuale și situațiile
financiare consolidate

***
– Documente contabile din cadrul societății
Salubrizare și Gospodărie Cazasu S.R.L.

***
https:// legeaz.net.dicționar.juridic.

***
https :// contabilul.manager.ro

59

ANEXE