Programul de studii: CONTABILITATE ȘI INFORMATIC Ă DE GESTIUNE [610399]

1
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE ȘTIIN ȚE ECONOMICE BUCURE ȘTI
Programul de studii: CONTABILITATE ȘI INFORMATIC Ă DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific – Informatică de gestiune:
Prof.univ.dr. Gherasim Zenovic

Coordonator științific – Contabilitate:
Conf.univ.dr. Ionescu Luminița

Absolvent: [anonimizat]
2017

2
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE BUCURE ȘTI
Programul de studii: CONTABILITATE ȘI INFORMATIC Ă DE GESTIUNE

ELABORAREA ȘI ANALIZA CONTULUI DE EXECUȚIE
BUGETARĂ. APLICAȚIE INFORMATICĂ PRIVIND EXECUȚIA
BUGETARĂ CU STUDIU DE CAZ LA U.M. 0000X.

Coordonator științific – Informatică de gestiune:
Prof.univ.dr. Gherasim Zenovic

Coordonator științific – Contabilitate:
Conf.univ.dr. Ionescu Luminița

Absolvent: [anonimizat]
2017

3
CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………………………………………. …………………………..4
CAPITOLUL I: CHELTUI ELILE SI VENITURILE LA INSTITUȚ IILE PUBLICE …………….. ….6
1.1 Angajarea, lichidarea, ordonanțarea ș i plata cheltuielilor.. ……………………….. …………….. ………… ….8
1.2 Organizarea, evidența ș i raportarea angajamentelor bugetare si legale…………….. …………………..11
1.3 Particularități privind cheltuielile și veniturile la instituț iile publice…………………… …………. 14

CAPITO LUL II: ELABORAREA ȘI ANALIZA CONTULUI DE EXECUȚ IE BUGETAR ………17
2.1 Prevederi generale ale contului de execuție……………………… ……………………………….. ……………… ….17
2.2 Sistem informatic utilizat pentru suportul contului de execuție b ugetară…………………… …………. 18
2.3 Contul de executie bugetară analiză……….. ………………………………………………. …………. ………………. 23

CAPITO LUL I II:STUDIU DE CAZ PRIVIND ELABORAR EA SI ANALIZA CONTULUI DE
EXECUȚ IE BUGETAR LA U.M. 0000X ………….. …………………………………. …………… ………………. ……..25
3.1 Prezentarea instituț iei publice…….. ………………………………………………………………… ……….. ……… …..25
3.2 Efectuarea lucrărilor p remergătoare î ntocmirii contului de execuție bugetară ……… ………………. 26
3.3 Elaborarea contului de execuție bugetară cu aplicație informatică…. ……………………………… ……..27
3.4 Analiza contului de execuție bugetară pe o perioada de 3 luni………………………………………… ……..27
3.5 Aplicație informatică ………………………… ………………………………………………………………………….. ……28

CONCLUZII Ș I PROPUNERI………………… .………………… .…………… .…… ……… .….…… 29
BIBLIOGRAFIE…. ………… ……… .……………………… .….………… …………………. …… .…30

4
Raportările financiare lunare

Pentru aplicarea principiilor fiscal -bugetare și a îndeplinirii responsabilităților ce revin
ordonatorului principal de credite, ordonatorii de credite transmit pe cale ierarhică, la solicitarea
ordonatorilor principali, precum și a altor structuri de a naliză și sinteză, următoarele:
a) situații cuprinzând monitorizarea performanțelor financiare și nefinanciare ale unități lor pe
care le conduc;
b) informații necesare pentru elaborarea strategiei fiscal -bugetare;
c) informații necesare pentru elaborarea rapoartelor precum și orice alte informații cu privire la
decizii și/sau situații care pot avea un efect asupra perspe ctivelor fiscale și economice.
1. „Până la aprobarea ordinului ministrului finanțelor publice pentru aprobarea Normelor
metodologice privind întocmirea și depunerea situațiilor financiare trimestriale ale instituțiilor publice,
precum și a unor raportări f inanciare lunare în anul 2017, raportările financiare lunare, se întocmesc în
baza prevederilor Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 505/2013. ” ¹
– Situațiile execuției bugetelor instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din venituri
proprii și execuției bugetelor activităților finanțate integral din venituri proprii . Situațiile se
întocmesc pe surse de finanțare, programe, capitole, subcapitole, paragrafe articole și alineate.
– Situația execuției cheltuielilor efectuate de la titlul 56 – Proiecte cu finanțare din fonduri
externe nerambursabile (FEN) ;
– Situația plăților restante ;
– Situația indicatorilor din bilanț .
Datele din raportările financiare lunare aferente ultimei luni din trimestru vor corespunde cu datele
raportate prin situațiile financiare trimestriale/anuale.
2. Ordonatorii de credite au obligația să se încadreze în cheltuielile de personal și în numărul
maxim de posturi aprobate pentru anul 2017. Ordonatorul principal asigură centralizarea și transmiterea la
Ministeru l Finanțelor Publice, a situațiilor privind monitorizarea numărului de posturi și a cheltuielilor de
personal pentru aparatul propriu al ordonatorului principal de credite și pentru ordonatorii de credite aflați
în subordinea acestuia, indiferent de sistem ul de finanțare.
¹ Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 505/2013

5

– Situația privind monitorizarea cheltuielilor de personal, pe fiecare sursă de finanțare și
capitol bugetar :
– Situația execuției bugetare a cheltuielilor de personal se întocmește pe programe, capitole,
subcapitole, paragrafe și surse de finanțare.
– Situația execuției bugetare a cheltuielilor la titlul asistență socială
– Situația cheltuielilor privind pregătirea și desfășurarea misiunilor în teatrele de operații,
precum și a celor cu recuperarea personalului participant la acestea se întocmesc, atât pentru
cheltuielile efectuate în țară cât și pentru cele din afara teritoriului național.
3. În urma activității de monitorizarea a execuției bugetului ministerului, se prezintă lunar
ordonatorului principal de credite “Raportul privind analiza execuției bugetului Ministerului Apărării
Naționale și, asigură postarea pe site-ul ministerului, a ra poartelor periodice privind „Situația utilizării
fondurilor publice” .
– Informarea privind execuția bugetului. Ordonatorii de credite o prezintă numai după ce în
prealabil au confruntat soldurile conturilor de disponibilități, cu unitățile de trezorerie ș i contabilitate
publică, la care au deschise conturile, anexând copiile extraselor de cont din ultima zi lucrătoare a lunii,
din perioada pentru care se face raportarea. Ordonatorii secundari de credite vor întocmi lunar situația
centralizatoare a creditel or repartizate și a plăților nete de casă pe baza extraselor de cont, pe surse
de finanțare și pe clasificația economică și funcțională.
MOTIVAȚIE

Situațiile financiare constituie sursa de informație cea mai coerentă și mai completă pentru
activitatea de analiză conducere și control. În același timp ele reflectă modul de cheltuire și utilizare a
banului public .
Contul de executie bugetară prezintă gradul de îndeplinire a ceea ce instituția și -a propus și
cuprinde toate operațiile efectuate de instituție în anul bugetar în legătura cu încasările realizate și plățile
efectuate conform bugetulului aprobat.
Este oglinda tuturor activităț ilor desfasurata intr -o institu ție. Dacă mă intereseaz ă să aflu ceva
despre o instituție ș i nu am timp de a răsfoi multe documente, solicit acest cont ș i imediat îmi dau seama
ce s-a realizat, dimensiunea efectivă a activitaț ii economice consumatoare de resurse și producă toare de
rezultate.

6

CAPITOLUL I: CHELTUI ELILE Ș I VENITURILE LA INSTITUȚIILE PUBLICE

Veniturile și che ltuielile bugetare sunt prevăzute și autorizate prin Legea bugetului de stat și
Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe o perioadă de un an .
“Legile bugetare cuprind:
a) la venituri, estimările anului bugetar;
b) la cheltuieli, creditele de angajament și creditele bugetare în structură funcțională și economică a
acestora;
c) deficitul sau excedentul bugetar, după caz;
d) reglementări specifice exercițiului bugetar.
Veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu și se aprobă în buget pe surse de proveniență și pe
categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică și destinația acestora, potrivit clasificației
bugetare. ” ²
Bugetul de venituri și cheltuieli cuprinde, în structură:
– veniturile pe subdiviziunile clasificației funcțională venituri și cheltuieli (capitole, subcapitole,
paragrafe);
– cheltuielile corespunzătoare fiecărei surse de finanțare se defalcă pe subdiviziunile clasificației
economice și funcționale (capit ole, subcapitole, paragrafe, titluri, articole si alineate).
Bugetul de venituri și cheltuieli se întocmește pe clasificația economică și funcțională și, în anexă,
separat, pentru sumele alocate de la bugetul de stat (subvenții) și veniturile proprii realizate.
Veniturile și cheltuielile se includ în buget în sume brute.
Ordonatorii de credite, în termen de 30 de zile calendaristice de la aprobarea bugetului de stat sau
de la aprobarea rectificărilor bugetare, notifică prestatorilor, executanților și f urnizorilor valoarea maximă
în limita căreia se pot executa lucrări, presta servicii și livra bunuri.
În funcție de creditele bugetare aprobate anual, ordonatorii de credite întocmesc și actualizează,
împreună cu prestatorii, executanții și furnizorii gra ficele de execuție/livrare, atât pentru unități fizice, cât

² LEGE Nr. 500/2002 privind finanțele publice cu modificările și completările ulterioare .

7
și valorice, anexe la contract. Ordonatorii de credite recepționează servicii, lucrări și produse, în limita
creditelor bugetare aprobate cu această destinație, în măsura în care serviciile/lucrările sau produsele au
fost executate/livrate în conformitate cu prevederile contractuale.
În vederea realizării acțiunilor anuale și multianuale, ordonatorii de credite înscriu distinct în
proiectul de buget, creditele de angajament și creditele bugetare și încheie angajamente legale numai în
limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul în curs.
Pentru încadrarea în termenul stabilit de Ministerul Finanțelor Publice pentru depunerea
proiectului de buget, ordonatorii de credite fundamentează, elaborează și transmit proiectului de buget pe
cale ierarhică la directorul programului major din structura căruia face parte, i ar acesta transmite la
ordonatorul principal , până la data de 20 august, bugetele proprii precum și ale structurilor din finanțare,
cu încadrarea în limitele de cheltuieli comunicate.
În proiectele de buget, cheltuielile de investiții finanțate din fonduri publice se cuprind în baza
programelor de investiții publice care se prezintă ca anexă la bugetul ordonatorului de credite, structurate
pe poziții, pe baza criteriilor de evaluare și selecție a acestora, astfel:
A. obiective/proiecte de investiții în continuare
B. obiective/proiecte de investiții noi;
C. alte cheltuieli de investiții.

"Alte cheltuieli de investiții" se detaliază pe următoarele categorii de investiții:
a) achiziții de imobile, inclusiv terenuri;
b) dotări indepe ndente;
c) cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate, a altor studii
aferente obiectivelor de investiții, inclusiv cheltuielile necesare pentru obținerea avizelor, autorizațiilor și
acordurilor prevăzute de lege;
d) cheltuieli de expertiză, proiectare, asistență tehnică, pentru probe tehnologice și teste și predare
la beneficiar precum și cheltuielile de execuție privind consolidările și intervențiile pentru prevenirea sau
înlăturarea efectelor produse d e acțiuni accidentale și calamități naturale – cutremure, inundații, alunecări,
prăbușiri și tasări de teren, incendii, accidente tehnice, inclusiv cheltuielile necesare pentru obținerea
avizelor, autorizațiilor și acordurilor prevăzute de lege;
e) lucrări de foraj, cartarea terenului, fotogrammetrie, determinări seismologice, consultanță și alte
cheltuieli de investiții ce nu se regăsesc la celelalte categorii de investiții;
f) cheltuieli de expertiză, proiectare, asistență tehnică, pentru probe tehno logice și teste și predare
la beneficiar și de execuție privind reparațiile capitale, precum și alte categorii de lucrări de intervenții, cu
excepția celor incluse la lit. d), astfel cum sunt definite de legislația în vigoare, inclusiv cheltuielile
necesar e pentru obținerea avizelor, autorizațiilor și acordurilor prevăzute de lege

8
În situația în care Ministerul Finanțelor Publice redimensionează “ Limitele de cheltuieli” aprobate
și stabilite pe ordonatori principali de credite, proiectele de buget și anexele la acesta, refăcute, se depun
la Ministerul Finanțelor Publice, până la data de 15 septembrie.
Ministerului Finanțelor Publice emite norme metodologice prin care se stabilesc metode pentru
încasarea veniturilor, angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor .

1.1 Angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor

Execuția bugetară începe la 01 ianuarie și se încheie la data de 31 decembrie 2017.
Execuția bugetară se bazează pe separarea sarcinilor persoanelor care au calitatea de ordonator de
credite, de cele ale persoanelor care au calitatea de conducător al compartimentului financiar -contabil.
În procesul execuției bugetului, cheltuielile pa rcurg următoarele faze: angajare, lichidare,
ordonanțare și plată.
Angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor din fonduri publice se aprobă de ordonatorul de
credite, iar plata acestora se efectuează de către conducătorul compartimentului financi ar-contabil sau
persoana responsabilă cu efectuarea plății.
În baza avizelor compartimentelor de specialitate se efectuează angajarea, lichidarea și
ordonanțarea cheltuielilor care sunt în compet ența ordonatorilor de credite . Numai cu viza de control
financiar preventiv propriu se efectuează a ngajarea și ordonanțarea cheltuielilor.
Plata cheltuielilor se efectuează în limita creditelor bugetare aprobate și numai conform
documentelor justificati ficative , întocmite în co nformitate cu dispozițiile legale, după ce acestea au fost
lichidate și ordonanțate, după caz.
1. Angajarea cheltuielilor
Sumele aprobate prin bugete care nu pot fi depășite pentru angajarea și utilizarea fondurilor
publice.
Creditul de angajament reprezintă limita maximă în cadrul căruia pot fi încheiate angajamente
legale în timpul anului bugetar conform bugetului aprobat .
“Creditul bugetar este suma aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot
ordonanța și efectua plăți î n cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exercițiului

9
bugetar și/sau din exerciții anterioare pentru acțiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanța și
efectua plăți din buget pentru celelalte acțiuni.” ³
Creditul de angaj ament rămas neangajat (în cazul în care valoarea angajamentelor legale încheiate
în exercițiul bugetar este mai mica decât valoarea creditelor de angajament aprobată în acest exercițiu) va
fi avută în vedere la elaborarea proiectului de buget pentru anii următori până la finalizarea acțiunilor
multianuale, și poate fi angajat în exerc ițiul bugetar următor, în condiț iile legii.
La finalizarea acțiunii multianuale, creditele de angajament vor f i egale cu creditele bugetare,
însumate corespunzător perioadei d e implementare a proiectului/programului.
Angajarea oricărei cheltuieli din fonduri publice are două forme de angajamente:
a) Angajamentul legal actul juridic prin care se creează obligația de plată din fonduri publice.
Angajamentul legal este un document scris care trebuie semnat de ordonatorul de credite și se
transmit e compartimentului financiar -contabil pentru înregistrare în evidența cheltuielilor angajate.
b) Angajamentul bugetar – actul prin care au fost rezervate fonduri publice pent ru anumite
destinații conform bugetului aprobat .
Angajamentele bugetare îmbracă două forme :
– angajamente bugetare individuale sunt specifice unei anumite operațiuni;
– angajamente bugetare globale privesc cheltuielile curente de natură administrativă, cum ar fi:
➢ cheltuieli de deplasare;
➢ cheltuieli cu chiriile;
➢ cheltuieli cu abonamentele la reviste, buletine lunare etc.
După acordarea vizei de control financiar preventiv a angajamentului bugetar individual sau global
se semnează de către ordonatorul de credite și se transmite compartimentului financiar -contabil pentru
înregistrare în evidența cheltuielilor angajate.
2. Lichi darea cheltuielilor
O fază în procesul execuției bugetare î n care se verifică documentele justificative din care să rezulte
furnizarea bunurilor și/sau a serviciilor contractate și stabilește suma datorată furnizorilor .
³ Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 1792/2002.

10

În baza statelor de plată întocmite vor fi lichidate s alariile și indemnizațiile .
Persoana care efectuează lichidarea cheltuielilor după verific area documentele justificative
confirm ă efectuarea ver ificării.
3. Ordonanțarea cheltuielilor
Ordonanț area cheltuielilor reprezintă faza în care se confirm ă că plata poate fi realizată.
Ordonanțarea este documentul prin care ordonatorul de credite dă ordin conducătorului
compartimentului financiar -contabil să întocmească documentele de plată.
“Ordonanțarea de plată este însoțită de documentele justificative în original și va avea viza
persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate, care să confirme corectitudinea sumelor de
plată, livrarea și recepționarea bunurilor, executarea lucrărilor și prestarea serviciilor, existența unui alt
titlu care să justifice plata, precum și, după caz, înregistrarea bunurilor în gestiunea instituției și în
contabilitatea acesteia. ” ⁴
În situația în care urmează s ă se efectueze plata în rate a bunurilor livrate, lucrărilor executate și a
serviciilor prestate, se vor avea în vedere următoarele:
– prima ordonanțare de plată va fi însoțită de documentele justificative care dovedesc obligația pl ății
ratei respectiv e;
– următoarele ordonanțări de plată, până la stingerea obligației de plată, vor face referire la documentele
justificative deja transmise conducătorului compartimentului financiar -contabil.
Operațiunea este finalizată când se emite ordonanț area de plată finală care are viza de control
financiar preventiv propriu și este semnată de ordonatorul de credite.
4. Plata cheltuielilor
Plata cheltuielilor este actul final prin care instituția pub lică achita obligațiile sale față de ter ți.
Plata cheltuiel ilor se efectuează în limita creditelor bugetare aprobate și numai pe bază de acte
justificative, întocmite în conformitate cu dispozițiile legale, după ce acestea au fost lichidate și
ordonanțate, după caz.
Plata cheltuielilor este asigurată de contabilul șef în limita creditelor bugetare deschise și
⁴ Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 1792/2002

11

neutilizate sau a disponibilităților aflate în conturi, după caz.
Instrumentele de plată utilizate sunt cecul de numerar și ordinul de p lată pentru trezoreria statului
(OPHT). Instrumentele de plată se semnează la prima semnătură de contabilului șef iar a doua de
persoana cu atribuții în efectuarea plății.
Nu se poate efectua plata:
– în cazul în care disponibilitățile sunt insufi ciente sau nu sunt credite bugetare deschise;
– când documentele nu sunt aprobate pentru "Bun de plată";
– beneficiarul nu este cel față de care instituția are obligații;
– nu există viza de control financiar preventiv propriu pe ordonanțarea d e plată.
Pentru efectuarea cheltuielilor instituțiile publice trebuie să prezinte, la unitățile de trezorerie la
care au conturile deschise, bugetul de venituri și cheltuieli aprobat și repartizat pe trimestre.
Plata cheltuielilor se efectuează în limita creditelor bugetare aprobate și numai pe bază de acte
justificative, întocmite în conformitate cu dispozițiile legale, după ce acestea au fost lichidate și
ordonanțate, după caz.
1.2 Organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare si legale
Instituțiile publice trebuie să organizeze evidența angajamentelor bugetare și legale indiferent de
subordonare și de modul de finanțare a cheltuielilor .
Evidența angajamentelor bugetare și legale este ținută de compartimentul financiar -contabil , de
către persoana desemnată să exercite controlul financiar preventiv propriu . Persoana care acordă viza de
control financiar preventiv va supraveghea organizarea și ținerea evidenței, actualizarea și raportarea
angajamentelor bugetare și legale.
Scopul o rganizării evidenței angajamentelor bugetare este de a furniza informații le necesare
pentru exercițiul bugetar curent cu privire la creditele bugetare consumate prin angajare și să se determine
creditele bugetare disponibile care pot fi angajate în viitor.
Scopul organizării evidenței angajamentelor legale este de a furniza informații le necesare
pentru exercițiul bugetar curent cu privire la angajamentele legale aprobate de ordonatorul de credite.
Evidența angajamentelor bugetare și legale este ținută de către compartimentul financiar -contabil.

12
Evidența contabilă trebuie să ofere pentru fiecare subdiviziune a bugetului aprobat în exercițiul
bugetar curent următoarele informații:
a) creditele bugetare disponibile;
b) angajamentele legale;
c) plățile efectuate în baza angajamentelor legale intr-un anumit moment ;
d) soldul angajamentelor legale care mai pot fi plătite la finele exercișiului bugetar ;
e) datele necesare întocmirii "Situațiilor financiare" lunare, trimestriale și anual e ale instituțiilor
publice.
Angajamentele bugetare și legale, creditele bugetare se evidențiază în contabilitate în conturi în
afara bilanțului folosind metoda de înregistrare în partidă simplă.
Conturile de ordine și evidență:
o Prin intermediul contul ui 8060 "Credite bugetare aprobate" instituțiile publice țin evidența
creditelor aprobate pentru efectuarea cheltuielilor din buget.
În debitul contului se înregistrează la începutul exercițiului bugetar creditele bugetare aprobate și
în creditul contul ui se înregistrează diminuările de credite efectuate în cursul exercițiului bugetar .
Soldul contului reprezintă totalul creditelor bugetare aprobate.
o Prin intermediul contul ui 8066 "Angajamente bugetare" instituțiile publice țin evidența
angajam entelor bugetare în limita creditelor bugetare aprobate.
În debitul contului se înregistrează angajamentele bugetare și suplimentările acestora iar în
creditul contului se înregistrează diminuările de angajamente bugetare efectuate în cursul exercițiului
bugetar .
Soldul contului reprezintă totalul angajamentelor bugetare.

Soldurile conturilor 8060 "Credite bugetare aprobate" și 8066 "A ngajamente bugetare" nu se
redeschid în anul următor.
La începutul fiecărui exercițiu bugetar, în debitul contului 8066 "Angajamente bugetare" se preia
soldul contului 8067 "Angajamente legale" de la finele exercițiului bugetar anterior.

13
o Prin i ntermediul contul ui 8067 "Angajamente legale" instituțiile publice țin evidența
angajamentelor legale aprobate de ordonatorul de credite în limita creditelor bugetare aprobate.
În debitul contului se înregistrează angajamentele legale și suplimentă rile făcute în cursul
exercițiului bugetar . În creditul contului, în timpul anului se înregistrează diminuările de angajamente
legale care micșorează angajamentele legale inițiale, iar la sfârșitul anului, totalul plăților efectuate în
contul angajamentelor legale.
Soldul contului la sfârșitul lunii reprezintă totalul angajamentelor legale iar la sfârșitul anului
totalul angajamentelor rămase neachitate.
Contabilitatea analitică a creditelor ap robate, angajamentelor bugetare și a angajamentelor legale
se ține pe titluri, articole și alineate în cadrul fiecărui subcapitol sau capitol al bugetului aprobat.
o Prin intermediul contul ui 8071 "Credite de angajament aprobate" se ține evidența creditelor de
angajament aprobate în anexele bugetul ui ordonatorului de credite, pentru exercițiul bugetar
curent .
În debitul contului se înregistrează creditele de angajament aprobate și suplimentările iar în
creditul contului se înregistrează micșorările de credite de angajament aprobate și efectuate în cursul
exercițiului bugetar.
Soldul debitor al contului reprezintă credite de anga jament aprobate .
Soldul contului de la finele exercițiului bugetar nu se redeschide în anul următor.
o Prin int ermediul contul ui 8072 "Credite de angajament angajate" se ține evidența creditelor de
angajament angajate în limita creditelor de angajament aprobate pentru exercițiul bugetar curent .
În debitul contului se înregistrează creditele de angajament aproba te iar în creditul contului se
înregistrează creditele de angajament angajate și modificările efectuate în cursul exercițiului bugetar
asupra acestora.
Soldul debitor al contului reprezintă creditele de angajament neangajate.
Soldul contului de la finele exercițiului bugetar nu se redeschide în anul următor.
Contabilitatea analitică a credit elor de angajament aprobate și a creditelor de angajament angajate
se ține pe structura bugetului aprobat.

14

1.3 Particularități privind cheltuielile și veniturile la instituțiile publice

Cheltuielile înseamnă suma bunu rilor si serviciilor consumate î n timpul unui exercițiu bugetar,
chiar daca sunt sau nu plătite în perioada aceea.
Veniturile reflecta sumele care trebuie încasate in timpul unui exercițiu bugetar chiar daca sunt
colectate sau nu .
Pentru respectarea principiului contabilității pe bază de angajamente po trivit căruia efectele
tranzacțiilor și ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacțiile și evenimentele se produc și
nu pe măsu ră ce numerarul sau echivalentul de numerar este încasat sau plătit, iar veniturile și cheltuielile
sunt înregistrate în evidențele contabile și raportate în situațiile financiare ale perioadelor de raportare, se
va avea în vedere momentul constatării drep turilor ș i obligațiilor, al veniturilor și al cheltuielilor astfel:
– pentru crean țe, datorii și capitaluri, când iau naștere drepturi și obligații cu valoare economică ;
– pentru venituri, câ nd au fost realizate (ob ținute) :
– pentru cheltuieli, când au fost efe ctuate (resursele au fost utilizate, consumate).
Momentul recunoașteri cheltuielilor :
– cheltuieli de personal se recunosc în perioada când munca a fost prestată ;
– cheltuielile cu stocurile se recunosc când se consumă, cu excepția materialelor de natura
obiectelor de inventor al căror cost se recunoaș te la scoaterea din folosință ( pentru cele achiziționate după
31.12.2015);
– costurile cu serviciile se recunosc în pe rioada când serviciile au fost prestate și lucrările
executate ;
– costurile cu dob ânzile se recunosc în perioada când sunt datorate conform contractului de
împrumut;
– cheltuielile din diferențele de curs valutar se recunosc la momentul decontării creanțelor
datoriilor în valută sau raportării în situațiile financiare ;
– costurile de capital se recunosc lunar, sub forma amortizării care se înregistreazăsistematic pe
parcursul duratei de viață utile a activului fix;

15
– transferurile între unități ale administrației publice (curente și de capital) și celelalte transferuri
(interne și în străinătate) se recunosc ca și costuri la instituția care transferă fondurile.
Momentul recunoașteri veniturilor :
– veniturile fiscale – se recunosc la momentul declarăr ii pe bază de declarație fiscală sau decizie a
organului fiscal;
– veniturile din activități economice – se recunosc la momentul transferului dreptului de proprietate
către clienți (la emiterea facturii);
– veniturile din diferen țele de curs valutar – se recunosc la momentul decontării creanțelor și
datoriilor în valută sau reevaluării acestora cu ocazia raportării în situațiile financiare;
– veniturile din dob ânzi – se recunosc pe măsura generării veniturilor respective (când sunt
cuvenite).
Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinația lor , indiferent dacă
au fost plătite sau nu.
Veniturile sunt prezentate pe feluri de venituri după natura sau sursa lor, indif erent dacă au fost
încasate sau nu.
Structura unui cont de cheltuieli va cuprinde:

1. simbolul contului din planul de conturi;
2. sursa de finanțare a cheltuielilor, respectiv: bugetul de stat, bugetele locale, bugetul as igurărilor
sociale de stat etc.
3. sursa de finanțare conform nomeclatorului de surse de finanțare respectiv: venituri proprii ș i
subvenții, alte surse etc.
4. arată cod al programul ui din cadrul instituției , pentru programele aprobate prin buget ;
5. capitolul;
6. subcapitolul;
7. titlul;
8. articolul;
9. alineatul;

16
Spre exemplu, contul

641 00 00 01A 99 600200 100101 XXXXX XXXXXXXXXXXX reflectă:

❖ 641 00 00 , simbolul contului cheltuieli cu salariile;
❖ 01 , arată bugetul finanțator, în cazul de față, bugetul de stat;
❖ A , reflectă sursa de finanțare, în cazul de față, „Integral de la buget”
❖ 99 , arată programul, în cazul de față, 299 stat major general
❖ 6002 , reprezintă codul capitolului “Apărare națională ” , conform clasificației bugetare
❖ 10 , arată titlul din clasifica ția bugetară , respectiv „Cheltuieli de personal”
❖ 10.01 , arată codul articolului din clasificația bugetară, respectiv „Cheltuieli salariale în lei ”
❖ 10.01.01, arată codul alineatului din clasificația bugetară, respectiv „Salarii de bază”

subdiviziunile de cheltuieli bugetare lipsă se completează cu „00".
x = caracter reprezentând câmp hașurat cu litera X.
“Nomenclator surse de finanțare:
A – integral de la buget
B – credite externe
C – credite interne
D – fonduri esterne nerambursabile
E – activități finanțate integral din venituri proprii
F – integral venituri proprii
G – venituri proprii și subvenții
H – bugetul a ferent activității din privatizare
I – bugetul fondului de mediu
J – bugetul trezoreriei statului
L – fond de risc” ⁵
⁵ Ordin ministrului finanțelor publice nr.2006/ 2013.

17
CAPITOLUL II: ELABORAREA ȘI ANALIZA CONTULUI DE EXECUȚIE
BUGETAR

2.1 Prevederi generale ale contului de execuție
Contul de execuție bugetară cuprinde toate operaț iunile financiare efectuate în timpul
exercitiului financiar curent, respectiv veniturile încasate și plăț ile efectuate, in structura in care a
fost aprobat bugetul, precum și alte informații necesare unei bune administrări a bugetului, astfel :
a) informaț ii privind veniturile:
– prevederi bugetare anuale aprobate la finele perioadei de raportare , prevederi
bugetare trimestriale cumulate ;
– drepturi constatate , total, din care :
– ani preceden ți;
– anul curent;
– încasari realizate ;
– stingere pe alte căi decât încasări;
– drepturi constatate de incasat ;
b) informatii privind cheltuielile:
– credite de angajamente ;
– credite bugetare anuale aprobate la finele perioadei de raportare ;
– credite bugetare trimestriale cumulate ;
– angajamente bugetare ;
– angajamente legale ;
– plati efectuate ;
– angajamente legale de platit;
– cheltuieli efective – costuri, consumuri sau utilizării de resurse.
Conturile de execuție pentru venituri ș i cheltuieli pe anul 2017 se întocmesc având în vedere
următoarele :
– informa țiile referitoare la prevederile bugetare se completează potrivit structurii
indicatorilor aprobați prin Legea bugetului de stat pe anul 2017 nr. 6/2017. Precum și celorlalte acte
normative în vigore ;
– informațiile referitoare la drepturile constate, încasări realizate, plăți efectuate, cheltuieli
efective, se completează în funcție de noile surse de finanțare evidențiate în structura analitică a

18
conturilor contabile ( exemplu : pentru sursa 10 – bugetul institu țiilor publice și activităților finanțate
integral sau parțial din venituri proprii, informațiile se preiau de la sursele : E, F și G)
Modelele formularelor aprobate prin ordinele ministrului finanțelor publice valabile pent ru
întocmirea situațiilor financiare ăn abul 2017 sunt afișate pe site -ulMinisterului Finanțelor Publice :
http://www.mfinante.gov.ro/institpublice.html?pagina=domenii /legislație.

2.2 Sistem informatic utilizat pentru suportul contului de execuție bugetară
Un sistem reprezintă un ansamblu de elemente (componente) interdependente între care se
stabilește o interacțiune dinamică, pe baza unor reguli prestabilite, cu scopul atingerii unui anumit
obiectiv.
Sistemul informatic este parte a unui sistem in formațonal.
Sistemul informatic primeș te datele de la operator și, prin intermediul unei baze de procedure
asociate, asigură prelucrarea multiplă a acestora, în conformitate cu un sistem procedural bazat pe
algoritmi de prelucrare și de calcul, în vederea obținerii unor date de ieșire sub formă de rapoarte.

2.2.1 Baza sistemului informatic

Baza dezvolt ării sistemului informati c pentru suportul contului de execuție bugetară o reprezintă
planul contabil.
Planul de conturi reprezintă un sistem de clasificare constând dintr -o listă a tuturor conturilor
folosite de o entitate economică în contabilitate , ordonate după conținutul economic și funcția contabilă.
“Contul este o socoteală scrisă – așa a zis Luca Paciolo – prezentat într -o formă specifică, duală –
partea stângă denumită „debit” și part ea dreaptă denumită „credit” -; conturile sunt „de activ” și „de pasiv”
(mai sunt și unele ”bifuncționale”) în funcție de conținutul lor economic; fiecare cont are un simbol și o
denumire clară – așa cum sunt sistematizate în „tablou”, au „rulaje” (debitoar e și creditoare), „solduri”
inițiale și finale .”

2.2.2 Tehnologii, mediu de dezvoltare ș i biblioteci utilizate în realizarea sistemului informatic
A. Mediul de dezvoltare Visual Studio
Definiție.
Un mediu de dezvoltare integrat (IDE – integrated development environment) este o aplicație
software care oferă o gama largă de facilități care permit programatorilor să dezvolte software într -un

19
mod mult mai rapid și mai ușor. În general un IDE constă din tr-un editor de cod, instrumente de
automatizare și un debugger.
Cele mai recente IDE -uri au completare inteligentă a codului, așa numitul intellisense, precum și
un compilator, un interpretor, instrumente de design, instrumente pentru unită ți de testare și multe alte
instrumente și extensii care oferă o mai eficientă și mai rapidă dezvoltare de software -uri.
Mediul de dezvoltare Visual Studio este un produs dezvoltat de compania Microsoft și este
optimizat pentru dezvoltarea de proiecte folosind tehnologii Microsoft și nu numai. Platformele de
dezvoltare principale ale Visual Studio sunt Windows API, WPF (Windows Presentation Foundation),
Windows Store etc. El poate produce atât cod nativ cât și cod dezvoltat.

Visual Studio a e voluat de la versiune la versiune într -un produs din ce în ce mai bun, un designer
web din ce în ce mai bun, compilare în timp real, care evidențiază greșelile desemantică precum și o gamă
foare mare de scurtături pentru bucăți de cod prestabilite modifica te, celebrele snippet -uri, care sunt
deasemenea costumizabile astfel încât să ajute dezvoltatorul să dezvolte aplicații în cel mai scurt timp.
Deasemenea, de la versiune la versiune visual studio a avenit cu suite de operatori nespecifici
limbajului de pro gramare C#, dar care deasemenea oferă modalități de a scrie aceleași idei cu mai puțin
cod.
Intelisense -ul se manifestă pentru toate limbajele de programare integrate în program precum
C#,C++,VB,F# și recent M,Python și Ruby precum si toate framwork -urile compatibile inclusiv pentru
designul pagilor HTML, a codului javascript și CSS. Toate aceste avantaje evidențiază motivul alegerii
acestui IDE .
B. Limbajul de programare C#
C# este un limbaj orientat pe obiect elegant și type -safe1 care permite dezvoltator ilor să
construiască o varietate de aplicații robuste și securizate care rulează în .NET Framework. Cu C# se pot
creea aplicații windows client, servicii web XML, compo nente distribuite, aplicații client -server, aplicații
de baze de date și multe altele.
Sintaxa c# este foarte expresivă și totuși simplă și ușor de învățat. Sintaxa C# este simplifică o
multitudine de complexități ale limbajului de programare C++ și oferă feature -uri puternice precum
typurile de valoari nule, enumeratori, delegate, expresii lambda și acces direc la memorie. C# suportă
metode și tipuri generice, care oferă o siguranță de tip mult mai mare și performanță, și iteratori care
permit implementatorilor de colecții de clase să definească comportamente de iterație customizate care
sunt simplu de utilizat de către client. Expresiile LINQ2 fac din query -urile strong -type o construcție de
primă clasă.

20
Ca orice limbaj orientat pe obiect, C# suportă concepte precum encapsularea, moșternirea și
polimorfismul. Toate metodele inclusiv metoda Main , punctul de intrare în aplicație, sunt incapsulate în
definițiile clasei. O clasa poare să moștenească direct doar de la o singură clasa derivată sau părinte, dar
poate implmenta mai multe interfețe.
În plus față de aceste principii de bază ale programării orientate pe obiect, C# ușurează
dezvoltarea componentelor software prin câteva construcții lingvistice inovative precum:
Semnături de metode incapsulate numite delegate, care permit notificarea type -safe a
evenimentelor;
Proprietăți, care ser vesc ca accesori pentru câmpurile variabile membre;
Atribute, care oferă metadata declarativă despre tipuri la rulare;
Comentarii inline de documentare XML
LINQ care oferă capabilități de interogare asupra uneri game variate de surese de date

C. ASP.NET
ASP.NET este un framework open -source server -side destinat dezvoltării de aplicații web cu
pagini dinamice. A fost creat de compania Microsoft pentru a permite programatorilor să dezvolte site -uri
web dinamice, aplicații web și servicii web.
A apărut în ia nuarie 2002 cu versiunea 1.0 de .NET Framework și este succesorul tehnologiei
Microsoft Active Server Pages – ASP. ASP.NET este construit în CLR (Common Language Runtime),
permițând programatorilor să scrie cod ASP.NET folosing orice limbaj .NET suportat.
ASP.NET este într -un proces continuu de re -implementare ca un framework web modular,
împreună cu alte framework -uri precum Entity Framework.

D. WPF
WPF – windows presentation foundation, este cea mai recenta abordare Microsoft pentru un cadru
GUI – graph ical user interface – o interfață a utilizatorului bazată pe un sistem de afișaj ce utilizează
elemente grafice. Interfață grafică este numit sistemul de afișaj graphic -vizual pe un ecran, situate
funcțional între utilizator și dispositive electronice cum ar fi: computer, plazer mp3, plazer media portabil,
etc. Windows -ul are un GUI pentru a lucre cu calculatorul iar browserul de navi gare conține o interfață
graphic ă care vă permite să navigați pe web. Un cadru GUI vă permite să creați o aplicație cu o gamă
largă de elemente, cum ar fi etichete, casete de text și alte elemente bine cunoscute. Fără un cadru GUI ar
trebui să desenați aceste elemente manual și să rezolvați toate scenariile de interacțiune ale utilizatorilor,
cum ar fi introducerea de text și mo use. Aceasta este o mulțime de lucruri, așa că, în schimb, majoritatea
dezvoltatorilor vor folosi un cadru GUI care va face toate lucrările de bază și va permite dezvoltatorilor să

21
se concentreze asupra realizării de aplicații. Există o mulțime de cadre GU I, dar pentru dezvoltatorii .NET
cele mai interesante sunt în present WinForms și WPF.
WPF este cel mai nou, dar Microsoft sprijină și întreține în continuare WinForms. Există destul de
puține diferențe între cele două cadre, dar scopul lor este același – pentru a face mai ușoară crearea de
aplicații cu un GUI mare.
Cea mai important diferență dintre WinForms și WPF este faptul că, în timp ce WinForms este pur
și simplu un strat în partea de sus a controalelor standard Windows (ex. un textbox), WPF este co ntruit de
la zero și nu se bazează pe controalele standard windows în aproape toate situațiile. Acest lucru ar părea o
diferență subtilă, dar nu este, ceea ce veți observa cu siguranță dacă ați lucrat vreodată cu un cadru care
depinde de win32 -winAPI.
Un e xemplu excelent al acestui lucru este un buton cu o imagine și un text pe aceasta. Acesta nu
este un control standard Windows, așa că WinForms nu vă oferă această posibilitate din cutie. În schimb,
va trebui să desenați imaginea, să implementați propriul b uton care acceptă imagini sau să utilizați un
control al unei părți terțe. Cu WPF, un buton poate conține orice, deoarece este în esență o graniță cu
conținut și diferite stări. Dezavantajul acestei flexibilități este că, uneori, va trebui să lucrați mai m ult
pentru a obține ceva foarte ușor cu WinForms, deoarece a fost creat doar pentru scenariul de care aveți
probleme.
WPF este mai nou și prin urmare, mai mult în confor mitate cu standardele actuale, Microsoft îl
folosește pentru o mulțime de aplicații noi .
WPF folosește o temă deosebită de redare grafică, care se referă la termenul de grafică reținută.
Aceasta înseamnă că pe măsură ce utilizați un cod XAML sau un cod procedural pentru a genera
interpretări grafice, responsabilitatea revine WPF -ului de a re alize aceste elemente vizuale și de a se
asigura că acestea sunt correct redresate și refăcute într -un mod optim. Astfel, atunci când faceți date
grafice, este întodeauna prezentă, chiar și atunci când utilizatorul final ascunde imaginea prin
redimensionar ea sau minimizarea ferestrei, prin acoperirea ei cu alta. În contrast puternic, API -urile
anterioare de randare grafică Microsoft au fost sisteme grafice în regim instantaneu.
E. SQL Server

Microsoft SQL server este un sistem de management al bazelor de date oferit de Microsoft. Ca
server de baze de date, este un produs software cu funcția primară stocarea și scoaterea datelor după cum
este interogarea făcută de alte aplicații software care pot rula pe același calculator sau pe alt computer din
rețea (in clusiv Internetul).

22
Piața Microsoft are multe ediții de Mircosoft SQL Server care țintesc diferite necesități în funcție
de nivelul de lucru la care se solicită serverul de la aplicații de o singura mașină la aplicații la nivel de
internet.
Microsoft Visu al Studio include suport nativ pentru programarea datelor cu Microsoft SQL
Server. Poate fi folosit pentru scrierea și depanarea codului de executat de CLR -ul SQL. Deasemenea
include un designer de date care poate fi utilizat pentru crerea, vizualizarea și editarea în mod grafic a
schemelor de baze de date. Interogările pot fi create fie vizual folosind cod. Începând cu versiundea din
2008 a SQL Server Management Studio crearea interogărilor se face cu ajutorul intellisense.

➢ T-SQL

T-SQL(Transact SQL) este o modalitate secundară de programare și administrare a SQL Server.
El expune cuvinte cheie pentru operațiile care pot fi execvutate pe SQL Server, incluzând crearea și
modificarea schemelor bazei de date, inserarea și modificarea datelor din baza de date precum si
monitorizarea și administrarea înșuși serverului. Aplicațiile clientului care consumă date sau administrază
serverul vor măsura funcționalitatea SQL Server prin trimiterea de interogări T -SQL care sunt apoi
procesate de server, iar rezultatele/er orile returnate apoi aplicației client. SQL Server poate fi administrat
și folosind T -SQL. Pentru asta sunt expuse tabele blocate pentru modificare din care se pot scoate
statistici ale serverului. Funcționalitatea de administrare este expusă prin intermed iul unor proceduri
stocate definite de sistem care pot fi invocate din interogări T -SQL pentru a executa operația de
administrare. Este deasemenea posibilă creearea de servere legate folosind T -SQL. Serverele legate
permit ca o singură interogare să proce seze operații din servere multiple.

➢ SQL Server Management Studio

SQL Server Management Studio este un instrument GUI iclus odată cu SQL server 2005, folosit
pentru configurarea, administrarea și managementul tuturor componentelor din Microsoft SQL Server.
Acest instrument include atât editoare de scripturi cât și instrumente grafice care lucrează cu obiecte și
caracteristici ale serverului. SQL Server Management Studio înlocuiește Enterprise Manager ca interfață
primară de management pentru Microsof t SQL Server încă de la versiunea SQL server 2005. O versiune
de SQL Server Management Studio este deasemenea oferită și pentru versiunea de SQL Server Express
Edition, pentru care este cunoscut ca SQL Server Management Studio Express.
O caracteristica ce ntrală a SQL Server Management Studio este Object Explorer, care permite
utilizatorilor să vizualizeze, selecteze și acționa supra oricărui obiect din server. Poate fi utilizat pentru
analiza și observarea vizuală a planurilor de interogare și astfel opti miza performanța bazei de date,

23
printre altele. SQL Server Management Studio poate deasemenea fi folosit pentru creearea unei noi baze
de date, alterarea unei baze de date deja existentă prin adăugarea /scoaterea de tabele și indecși sau
analiza performanț a.

F. Entity Framework

Entity framework este un framework open -source te tipul object -relational mapping1 pentru
ADO.NET, parte a .NET Framework. Este unset de tehnologii în ADO.NET care suportă dezvoltarea de
aplicații software orientate pe date. Arhitecții software și dezvoltatorii de aplicații orientate pe date au
avut dificultăți de cele mai multe ori în obținerea a două obective diferite. Ei trebuie să modeleze entități,
relații și logica problemei de business pe care o rezolvă, și tr ebuie să lucreze cu motoare de date folosite
pentru stocarea și extragerea datelor. Datele pot fi stocate pe mai multe sisteme de stocare, fiecare cu
propriile protocoale; chiar si aplicațiile care ruleaza pe un sistem simplu de stocare trebuie să asigure un
echilibru al necesităților de stocare a sistemului versul necesitățile de scriere a aunui cod eficient și usor
de manageriat.
Entity Framework permite dezvoltatorilor să lucreze cu date sub forma unor obiecte și proprietăți
specifice, precu m clienți și adresele clienților, fără a avea griji privind tabelele din baza de date și unde se
stocheaza datele. Cu entity framework, dezvoltatorii pot lucra la un nivel înalt de abstractizare când se
ocupă cu datele și pot crea și administra aplicațiile orientate pe date cu mai puțin cod decât în aplicațiile
tradiționale. Pentru că Entity Framework este o componentă a .NET Framework, aplicațiile cu Entity
Framework pot rula pe orice computer cu .NET Framework instalat .
2.3 Contul de executie bugetară analiză
Instituțiile publice folosesc mijloace bănești pe care le primesc de la buget ul de stat pe calea
plăților pe care le efectuează, în numerar sau fără numerar, pentru achitarea salariilor, procurarea de
materiale, plata unor lucrări și servicii etc. Pentru noțiunea care exprimă folosirea mijloacelor bugetare
bănești de către instituțiile publice se folosește denumirea de „plăți nete” care reflectă plățile făcute de
trezorerie pentru instituție.
Prin intemediul noțiunii de „plăți nete” se poate constata în ce măsură s -a respectat scopul stabilită
prin buget în folosirea mijloacelor bănești, dacă nu s -au produs depășiri la plăți față de prevederi etc.
Acesta servește la urmărirea modului de folosire a creditelor bugetare .
Analiza activității instituțiilor bugetare nu se poate limita însă numai la urmărirea unor astfel de
aspecte, ea trebuie să pătrundă, mult mai adânc în analiza îndeplinirii planului de acțiuni economice,
sociale, culturale, de învățământ etc. Este necesară ș i o apreciere a raportului dintre serviciile aduse

24
societății de către instituția publică și volumul mijloacelor consumate de acesta, a eficienței cu care sunt
utilizate mijloacele bugetului de stat. La toate aceste cerințe importante pentru caracterizarea economico –
financiară a activității unei instituții, nu poate răspunde numai noțiunea de „plăți nete” și, de aceea, ea
trebuie completat ă și cu noțiunea de „cheltuieli efective” .
În analiza contului de execuție bugetară trebuie să se folosească amb ele n oțiuni cu condiția ca
fiecare să fie aplicat potrivit conținutului lui și a scopului urmărit. Plățile nete arată ce volum de mijloace
bănești au fost folosite din bugetul de stat, de aceea trebuie utilizat ca o noțiune a execuției bugetare.
Cheltuielile e fective indică volumul de mijloace economice ale statului consumate în activitatea
instituțiilor publice . Pentru aceste motive, cheltuielile caracterizează mai bine modul cum sunt îndeplinite
sarcinile operative ale instituției. Prin urmare, analiza adânci tă a activității unei instituții publice și a
eficienței cu care se folosesc mijloacele economice ale statului trebuie să se facă pe baza noțiuni de
„cheltuieli efective”, iar acela de „plăți nete” să fie înțeles și folosit ca o noțiune a execuției bugetare,
utilizarea fondului centralizat de resurse bănești ale statului.
Cheltuielile instituțiilor publice pot fi de mai multe feluri după scopul căruia îi sunt afectate :
cheltuieli pentru învățământ, sănătate, cheltuieli pentru administrați a de stat, pentru apărare etc. Această
grupare corespunde însăși naturii activității instituției publice și cuprinde totalitatea cheltuielilor efectuate
de o anumită instituție. În cazul când în activitatea aceleiași instituții sunt efectuate cheltuieli cu destinații
diferite, atunci este necesar ca acestea să fie evidențiate și analizate separat.
Deși cheltuielile bugetare pot să difere ca destinație, în funcție de natura instituției , ele se pot
grupa, totuși, după diferite criterii, pe baza trăsăturilor c omune, grupare de care să se țină seama în analiza
acestora. Această grupare poartă denumirea de clasificație economică și împarte cheltuielile în :
A. Cheltuieli curente, care la rândul lor se compun din:
1. Cheltuieli de personal
2. Bunuri și servicii
3. Transfer uri între unități ale administrației publice
4. Asistență socială
B. Cheltuieli de capital
Analiza contului de execuție a bugetului instituției publice presupune analiza creditelor bugetare
aprobate, a creditelor repartizate , a plăților nete și a cheltuielilor efectuate. Contul de execu ție bugetară se
întocmeș te pe baza datelor preluate din rulajele debitoare si creditoare ale conturilor de dispon ibil, care
trebuie sa corespundă cu cele din conturile deschise î n trezorerie.

25
CAPITOLUL III:STUDIU DE CAZ PRIVIND ELABORAREA SI ANALIZA
CONTULUI DE EXECUȚIE BUGETAR LA U.M. 0000X
3.1 Prezentarea instituției publice
Înființare, denumire, capital

Agenția pentru sisteme și servicii informatice militare având indicativ de Unitate Mil itară nr.
02499 s -a înființat la data de 01.04.2004 prin Ordinul Ministrului Apărării Naționale M 37/01.03.2004 în
temeiul prevederilor art.7 alin. (1) și ale art.9 alin (1) lit. d) din Ordonanța de Urgență a Guvernului
nr.14/2001 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Nationale, aprobată cu modificări
prin Legea nr. 389/2001.
Forma juridică este de i nstituție publică cu finan țare internă, integrală de la bugetul de stat.
Domeniu de activitate
După natura activității este instituție de specialitate cu caracter funcțional.
Activitatea principal constă conform codului CAEN
8422 – Activi tați de Apărare Națională.
„CAEN reprezinta acronimul utilizat pentru a desemna clasificarea statistică națională a
activităților economice din România.”
Agenția pentru sisteme și servicii informatice militare are un număr de 245 de angajați formați din
doua categorii de personal: cadre militare și personal civil contractual.
„Prin cadre militare se înțelege cetățenii români cărora li s -a acordat grad de ofițer, maistru
militar sau subofițer, în raport cu pregătirea lor militară și de specialitate, în condițiile prevăzute de lege.
Cadrele militare sunt în serviciul națiunii.”
„Personalul contractual din sectorul bugetar reprezintă personalul angajat în fun cții de conducere
sau în funcții de execuție, pe bază de contract individual de muncă.”
Modul de organizare a biroului financiar contabil
Biroul financiar este un compartiment funcțional din cadrul structurii organizatorice a Agenția
pentru Sisteme și Servicii Informatice Militare și este condus de un contabil șef. În cadrul biroului își

26
desfășoară activitatea un număr de 5 per soane, din car e: un economist, un tehnician -economist, un
referent și două cadre militare.
Schema generală a fluxului de prelucrare a informației financiar contabile și valorificarea
acesteia în instituție
Legăturile structurale se stabilesc ca urmare a necesității comu nicării între:
a) structurile Agenția pentru Sisteme și Servicii Informatice Militare;
b) structuri similare din cadrul Ministerului Apărării Naționale ;
c) unități ale Agenția Națională de Administrare Fiscală ale Trezoreriei statului sau bănci
comerciale.

Modul d e utilizare a produselor informatice în activitatea financiar – contabilă a instituției
Sistemul informatic de prelucrare automată a datelor la nivelul fiecărei entități trebuie să asigure
prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu reglementările contabile aplicabile,
controlul și păstrarea acestora pe suporturi tehnice.
Programele informatice utilizate în compartimentul financiar -contabilă sunt: aplicația de salarizare
– Salarii, program de organizare și ținerea evidenței contabile și program de contabilitate materială.
Aplicația de salarizare – Salarii și Program de organizare și ținerea evidenței contabile sunt
programe realizate în această instituție și sunt utilizate la nivel de Ministerul Apărării Naționale.
Aplicația de salar izare – Salarii are următoarele caracteristici : rapoarte ; analitice – pe
subcategorii de personal/unități militare ; sintetice – centralizatoare externe – administrația financiară
(Declarația 112) și export: Excel (la nivel de angajat/UM) sau PDF. Avantajel e utilizării acestei aplicații
sunt: mentenanță automatizată – aplicație; monitorizare fișiere log; rapoarte Interne și Externe – ANAF,
Bănci etc. ; Export – pdf sau în format Excel; Audit financiar – contabil : Rapoarte centralizatoare și
Afișarea formulelo r de calcul.
Program de organizare și ținerea evidenței contabile realizează : situații financiare trimestriale
și anuale; rapoarte lunare; monitorizare investiții și raportare în Forexebug.

3.2 Efectuarea lucrărilor premergătoare întocmirii contului de execuție bugetară

27
3.3 Elaborarea contului de execuție bugetară cu aplicație informatică

3.4 Analiza contului de execuție bugetară pe o perioada de 3 luni

28
3.5 Aplicație informatică
3.5.1 Scopul aplicatiei

Capturează toate operațiunile financiare din timpul exerciț iului financiar al instituției fiind folosit
la realizarea de rapoarte financiare în procesul de raportare externă. Presupune prezentarea fi nală a
operațiilor de executare a încasărilor realizate și plăților efectuate conducuc ând la determinarea modului
în care a fost respectat bugetul aprobat .

3.5.2 Fluxurile generale
Fluxurile generale ale aplicației sunt:
– Introducerea datelor sub formă de nota contabilă;
– Afișarea rezultatelor sub formă tabelară în interfața aplicației;
Pagina de introducere a datelor este structurata pe trei secțiuni:
A. Secțiunea de introducere a datelor generale despre documentul de intrare
B. Secțiunea de introducere a notelor contabile corespunzatoare documentului
C. Secțiunea de afișare a notelor contabile asociate documentului current
În prima secțiune se completează urmatoarele câmpuri:
– Numar document – reprezintă numarul documentului ce urmează a fi înregistrat în contabilitatea
financiara
– Document – reprezintă tipul documentului ce urmează a fi înregist rat în contabilitatea financiară
(ex. buget, ordin de plată, factură, decont, decizie de imputare, stat de plată, stat de salarii, etc.)
– Data emitere – este un câmp de tip dată, care se completează cu data documentului ce urmează a fi
înregistrat;
– Data înr egistrare – este un câmp de tip dată, care se completează cu data la care a fost înregistrat
documentul în contabilitate.
Cele doua câmpuri de tip dată nu au obligatoriu aceeași valoare.
Orice document inserat conține una sau mai multe note contabile.
Cea de-a doua secțiune reprezintă câmpurile ce trebuie completate pentru inserarea unei note
contabile.
Se vor complete urm ătoarele câmpuri
– Suma – reprezinta suma aferentă unei înregistrări de pe documentul de intrare
– Cod sector
– Sursa finanțare
– Cont debit
– Program
– Clasificație functionala
– Clasificatie bugetara
– Cont credit

29
CONCLUZII ȘI PROPUNERI

30
BIBLIOGRAFIE
1. Luminița Ionescu, Contabilitate instituțiilor publice, principii, proceduri, situații financiare ,
Editura Fundației România de Mâine , București, 2016
2. Luminița Ionescu, Contabilitate publică, teste grilă și aplicații practice , Editura Fundației
România de Mâine , București, 2010
3. Luminița Ionescu (coordonator), Contabilitate publică , Editura Fundației România de Mâine ,
București, 2 008
4. Pro C# 5.0 and the .NET 4.5 Framework, SIXTH EDITION by Andrew Troelsen
5. Pro ASP.NET 3.5 in C# 2008, Second Edition: -2007 by Matthew MacDonald
6. http://www.w3schools.com/

Legislație:
1. Legea n r. 500/2002 privind finanțele publice cu modifică rile și completările ulterioare.
2. Legea nr . 6/2017 Legea bugetului de stat pe anul 2017 .
3. Legea n r. 7/2017 Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017 .
7. Legea n r. 82/1991 Le gea contabilității, republicată.
8. Legea nr. 69/2010 responsabilității fiscal -bugetare, cu modificările și completările ulterioare ;
9. Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv,
republicată, cu modifică rile și completările ulterioare.
10. Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Națion ale, cu
modificările ulterioare.
11. Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 505/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind întocmirea și depunerea sit uațiilor financiare trimestriale ale instituțiilor publice, precum
și a unor raportări financiare lunare în anul 2013 .
12. Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și
organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale .

31
13. Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi pentru
instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia.
14. Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 1954/2005 pentru aprobarea Clasificației indicatorilor
privind finanțele publice .
15. Ordin ministrului finanțelor publice nr.2006 /2013 pentru modificarea Ordinului ministrului
finanțelor publice nr. 1271/2004 pentru aprobarea Precizărilor privind structura codurilor IBAN
aferente conturilor de cheltuieli și venituri bugetare, precum și con turilor de disponibilități
deschise la unitățile Trezoreriei Statului .
16. Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare .